Post on 29-Aug-2019
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
PENTRU OBIECTIVUL
DESCHIDEREA ŞI PUNEREA ÎN EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI DE MARMURĂ DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE DEALUL MARIA LOC. RUŞCHIŢA, COM. RUSCA MONTANĂ, JUD. CARAŞ- SEVERIN
BENEFICIAR: S.C. OMYA CALCITA S.R.L. BUCUREŞTI
EVALUATOR PRINCIPAL: S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. CLUJ NAPOCA
SIMBOL: 77-659-01
FAZA: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
DATA: APRILIE 2010
DIRECTOR RESPONSABIL LUCRARE
ing. Arghir BIZO ing. Cosmina PEREŞ
FIRMÃ ATESTATÃ DE AGENŢIA NAŢIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE NR. 38/29.07.2002 FIRMÃ ATESTATÃ DE M.A.P.M. PENTRU STUDII ŞI PROIECTE HIDROEDILITARE NR. 125/13.09.2005 FIRMÃ ATESTATÃ DE M.A.P.M. STUDII DE IMPACT ŞI BILANŢURI DE MEDIU NR. R-EIM-05-164/2007 ŞI R-BM-05-165/2007
400304 Cluj-Napoca str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 28
S.R.L. Tel.: 0364-116991; Tel./fax: 0264-433703 E-mail: promincoinvest@yahoo.com O.R. C.: J12/1930/1996; CUI:RO 9469435 Cont: RO18BUCU644079812511RO01 ALPHA BANK CLUJ-NAPOCA
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
2
COLECTIV DE ELABORARE
ing. COSMINA PEREŞ ______________
ing. NICOLETA BIZO ______________
ing. VIRGIL CENARIU ______________
ing. GHEORGHE PUŞCAŞ ______________
dr. biol. SERGIU MIHUŢ ______________
© PROMINCO INVEST Cluj-Napoca, 2010
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C. PROMINCO INVEST
S.R.L. Cluj-Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
3
C U P R I N S
1. INFORMAŢII GENERALE ...................................................................................4
2. PROCESE TEHNOLOGICE................................................................................8
3. DEŞEURI .......................................................................................................... 17
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI
MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA........................................................... 19
4.1. APA............................................................................................................19
4.2. AERUL.......................................................................................................22
4.3. SOLUL ....................................................................................................... 25
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ........................................................................ 30
4.5. BIODIVERSITATEA................................................................................... 37
4.6. PEISAJUL .................................................................................................. 40
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .............................................................. 41
4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE........................................................... 41
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI ............................. 41
6. MONITORIZAREA ............................................................................................ 47
7. SITUAŢII DE RISC............................................................................................ 49
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR..................................................................... 49
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ........................................................... 49
FILA FINALĂ ......................................................................................................... 51
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
4
1. INFORMAŢII GENERALE
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor
negative, dar şi a celor pozitive, ale exercitării unei activităţi proiectate sau a uneia în
desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente)
asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în
identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor
antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul
dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din
primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului
ecologic negativ al activităţii preconizate.
Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru
obiectivul Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul
Dealul Maria se întocmeşte conform prevederilor H.G. 445/2009 (anexa 2) şi ale Ordinului
863/2002 al M.A.P.M. (anexa 2).
1.1. Titularul proiectului S.C. OMYA CALCITA S.R.L. BUCUREŞTI
Şos. Bucureşti-Ploieşti, nr. 15, et. 2, sector 1, cod poştal 013682
tel/fax: 021/2009500
1.2. Elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca str. G-ral E. Grigorescu nr. 28, jud. Cluj tel./fax: 0264-433703
1.3. Denumirea proiectului Denumirea obiectivului de investiţii pentru care se solicită acordul de mediu este
”Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul Dealul
Maria” localitatea Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
5
1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Dealul Maria este situat
în extravilanul localităţii Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, jud. Caraş-Severin, la 2 km de
localitatea Ruşchiţa şi la 25 km nord-est de oraşul Oţelul Roşu.
Accesul în perimetrul de exploatare se face din DN Caransebeş – Haţeg, pe drumul
judeţean parţial modernizat Voislova – Rusca Montană – Ruşchiţa, apoi pe un drum
industrial până la perimetrul de exploatare Dealul Maria, la cota +800 m.
Perimetrul de exploatare Dealul Maria se învecinează în partea de nord, sud şi est
cu terenuri ale Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Direcţia Silvică
Caraş-Severin, Ocolul Silvic Rusca Montană iar în partea de vest cu cariera Dealul lui
Ionel aparţinând S.C. MARMOSIM S.A. Simeria.
Pentru exploatarea marmurei în perimetrul Dealul Maria, Agenţia Naţională pentru
Resurse Minerale a emis Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr. 3029 din 12.12.2001
în favoarea S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, iar prin Ordinul nr. 76/23.06.2005 al
preşedintelui A.N.R.M. s-a aprobat transferul drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în licenţa
de exploatare nr. 3029/2001 către S.C. OMYA CALCITA S.R.L.
Extracţia rezervelor de marmură s-a concesionată pe o perioadă de 20 ani, între
anii 2004-2023, până în prezent nefiind declanşate lucrări de exploatare.
Perimetrul de exploatare Dealul Maria, în suprafaţă totală de 23,6 ha, cuprinde
terenuri aflate în proprietatea Statului Român – Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA,
S.C. MARMOSIM S.A. Simeria şi S.C. OMYA CALCITA S.R.L. Bucureşti. Din această
suprafaţă totală, pentru punerea în exploatare a zăcământului este necesară scoaterea
prin ocupare definitivă a unei suprafeţe de 17,0756 ha din fondul forestier naţional cu
defrişarea vegetaţiei forestiere.
1.4.1.Descrierea lucrărilor de investiţie În cazul exploatărilor miniere la zi lucrările de investiţie sunt reprezentate de
lucrările de deschidere a zăcământului.
Deschiderea zăcământului de marmură de la Dealul Maria se va realiza în două
etape, în funcţie de înălţimea la care se află rezervele.
Etapa I: În această etapă se va deschide zona superioară a zăcământului între cota
+890 m şi +850 m, (partea superioară a zăcământului şi nivelul drumului de acces între
cariera Dealul lui Ionel şi Dealul Maria). Deschiderea se va realiza prin semitranşee de
legătură între drumul de acces existent şi lucrările de pregătire la nivelul viitoarelor trepte.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
6
Etapa II: În această etapă se va deschide zona inferioară a zăcământului între cota
+850 m şi cota +780 m.
Accesul se va realiza prin semitranşei de deschidere care la bază vor avea lăţimea
de 5 m şi se vor lărgi până la 16 m raza minimă de întoarcere a autobasculantelor.
Lungimea semitranşeelor va fi de 100 -110 m pentru a asigura panta minimă
necesară transportului auto între trepte.
1.4.2. Funcţionarea obiectivului Funcţionarea obiectivului va consta în desfăşurarea activităţii de extracţie a
rezervelor de marmură din fronturile carierei, încărcarea materialului în autobasculante şi
transportul acestuia la instalaţia de concasare primară situată în afara perimetrului de
exploatare.
Programul de funcţionare al obiectivului este de 8 ore/zi, cu excepţia zilelor de iarnă
cu temperaturi foarte scăzute.
1.4.3. Închiderea obiectivului La terminarea activităţii se vor efectua lucrări de închidere a obiectivului în vederea
revenirii la condiţiile de mediu iniţiale, care vor consta în:
• evacuarea utilajelor şi echipamentelor;
• evacuarea şi depozitarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri;
• corectarea taluzelor şi acoperirea cu sol vegetal a suprafeţelor orizontale ale
carierei;
• însămânţarea cu iarbă a suprafeţelor acoperite cu sol vegetal şi aplicarea
îngrăşământului.
1.5. Durata etapei de funcţionare Activitatea de exploatare în cariera Dealul Maria se preconizează să se desfăşoare
pe o perioadă de 13 ani (2010-2023) în baza licenţei de concesionare pentru exploatare
nr. 3029/17.12.2001 emisă de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi a
actelor adiţionale 2 şi 3 la această licenţă.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
7
1.6. Producţia care se va realiza şi resursele folosite 1.6.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare
va fi de 3.224.215 tone (extras industrial), respectiv între 39.401 tone în primul an de
exploatare şi 279.696 tone în ultimul an de exploatare, rezultând o producţie medie de
189.660 tone pe an.
Pentru funcţionarea utilajelor obiectivului în vederea obţinerii producţiei preconizate,
consumurile specifice de carburanţi sunt următoarele:
• Extracţie: 0,82 l/t;
• Încărcare: 0,72 l/t
• Transport: 1,12 l/t.
În aceste condiţii, consumul anual de motorină este de 2,66 x 189.660 t = 504.496 l.
Cantitatea de marmură extrasă şi resursele energetice necesare desfăşurării
activităţii de pe amplasament sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabel 1.1.
Producţia Resurse folosite în scopul desfăşurării producţiei
Denumirea Cantitate medie anuală Denumire Cantitate
medie anuală Furnizor
Marmură 189.660 t motorină 504.496 l S.N.P. PETROM
1.6.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
În activitatea de exploatare a resurselor de marmură din perimetrul Dealul Maria nu
se vor utiliza substanţe sau preparate chimice.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
8
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie 2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse
Activitatea cu specific minier care se va desfăşura în cadrul carierei Dealul Maria va
cuprinde lucrări miniere care vor asigura exploatarea raţională a resurselor de marmură,
pierderi minime de resurse, productivitate ridicată, condiţii pentru asigurarea securităţii
muncii şi măsuri pentru protecţia zăcământului şi a mediului.
Metoda de exploatare a zăcământului s-a stabilit în funcţie de natura substanţei
minerale utile, înclinarea formaţiunii geologice, natura rocilor din culcuşul zăcământului şi
adâncimea limită de exploatare la zi.
Astfel metoda de exploatare care se va aplica pentru extragerea resurselor de
marmură din perimetrul Dealul Maria “metoda de exploatare cu trepte drepte descendente,
derocare cu explozivi în găuri de sondă, cu transport rutier a utilului la instalaţia de
prelucrare şi a sterilului la halde exterioare”.
Principalele activităţi pe care le prevede tehnologia de exploatare a marmurei sunt
următoarele:
- lucrări de deschidere;
- lucrări de pregătire;
- lucrări de exploatare;
- lucrări de haldare.
Prelucrarea marmurei extrase din cariera Dealul Maria se va face în prima fază într-
o instalaţie de concasare primară situată în afara perimetrului de exploatare şi ulterior în
uzina de preparare din localitatea Voislova, aceste activităţi nefăcând obiectul prezentei
documentaţii.
Lucrări de deschidere
La ora actuală zăcământul de marmură de la Dealul Maria nu este deschis.
În anii trecuţi a fost amplasată în zona zăcământului o carieră experimentală la cota
+877 m care s-a dezvoltat pe o suprafaţă de cca. 7500 m2. Deschiderea zăcământului de
marmură de la Dealul Maria se va realiza în două etape, în funcţie de înălţimea la care se
află rezervele.
Etapa I: În această etapă se va deschide zona superioară a zăcământului între cota
+890 m şi +850 m, (partea superioară a zăcământului şi nivelul drumului de acces între
cariera Dealul lui Ionel şi Dealul Maria).
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
9
Deschiderea se va realiza prin semitranşee de legătură între drumul de acces
existent şi lucrările de pregătire la nivelul viitoarelor trepte.
Etapa II: În această etapă se va deschide zona inferioară a zăcământului între cota
+850 m şi cota +780 m.
Accesul se va realiza prin semitranşei de deschidere care la bază vor avea lăţimea
de 5 m şi se vor lărgi până la 16 m raza minimă de întoarcere a autobasculantelor.
Lungimea semitranşeelor va fi de 100-110 m pentru a asigura panta minimă
necesară transportului auto între trepte.
Lucrări de pregătire
• Amplasamentul şi tipul lucrărilor de pregătire Lucrările miniere de pregătire în cazul exploatării la zi, în funcţie de utilitatea pe
care o asigură constau în:
a. Lucrări de descopertare - derocarea şi îndepărtarea materialului steril din
acoperişul zăcământului în vederea exploatării acestuia;
b. Tranşee şi semitranşee care asigură legătura între lucrările de deschidere şi
blocurile de util; aceste lucrări se execută la nivelul treptei de util ce urmează a fi
exploatată şi asigură spaţiul necesar amplasării utilajelor de extracţie, încărcare şi
transport;
c. Lucrări de rectificare a bermelor executate anterior în vederea aducerii acestora
la dimensiunile geometrice necesare.
a. Lucrări de descopertare Lucrările de descopertare sunt lucrări de extragere şi îndepărtare a rocilor sterile din
coperta zăcământului şi se execută cu un decalaj stabilit faţă de lucrările de exploatare astfel
încât să se asigure o continuitate a acestor lucrări pe o perioadă de timp.
Coperta zăcământului de marmură Dealul Maria este reprezentată de sol vegetal cu
fragmente de marmură degradată.
Volumului de descopertă necesar pentru asigurarea producţiei de marmură pentru
perioada rămasă până la finele perioadei de licenţă este de 123.000 mc.
Realizarea lucrărilor de descopertare se va face pe toată durata exploatării - cu o
pondere mai mare la începutul licenţei - până în anul 2023, an în care vor expira resursele
măsurate şi indicate.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
10
Întrucât coperta este în medie 2 m nu s-au dimensionat trepte distincte de
descopertă decât la partea superioară a carierei la cota +895 m.
Prima fază a lucrărilor de descopertare constă în decaparea stratului de sol vegetal
cu buldozerul şi adunarea în grămezi de unde se încarcă şi se transportă la halda de sol
vegetal. Fâşiile decapate nu depăşesc 0,25 – 0,50 m.
În cazul în care lucrul cu buldozerul nu mai este eficient la dislocarea sterilului din
descopertă, acesta se va face cu excavatorul sau cu încărcătorul frontal.
La apariţia unor roci cu duritate mai mare se va utiliza material exploziv amplasat în
găuri de mină executate cu perforatoare manuale.
Scopul final al lucrărilor de descopertare executate la nivelul treptelor este
îndepărtarea în totalitate de pe suprafaţa zăcământului a rocilor sterile până la limita
perimetrului rezervelor de categoria B şi C1. Lucrările de descopertare se vor executa pe
toată perioada licenţei în funcţie de evoluţia lucrărilor de exploatare de la treptele
anterioare asigurând rezerve pregătite conform eşalonării.
b. Tranşee şi semitranşee Pentru realizarea producţiei programate în licenţa de exploatare pentru o perioadă
de 17 ani exploatarea marmurei se va desfăşura la nivelul a 12 trepte, în interiorul
perimetrului resurselor măsurate şi indicate.
Ţinând cont de particularităţile zăcământului de marmură de la Dealul Maria,
lucrările de pregătire funcţie de amplasamentul lor, se vor executa în două etape astfel:
Etapa I: În această etapă se vor executa lucrările de pregătire amplasate deasupra
nivelului +850 m, în partea de nord est a zăcământului. Aceste lucrări vor fi semitranşee
de pregătire, (platforme de atac) între capătul drumurilor de acces la trepte şi blocurile de
util. Dimensiunea platformei va asigura posibilitatea manevrării utilajelor de foraj, de
încărcare şi transport şi va fi de 30 m x 40 m.
Etapa II: În această etapă se asigură pregătirea zăcământului sub nivelul cotei
+850 m. Platformele de atac vor fi amplasate la capătul semitranşeelor de deschidere la
nivelul fiecărei trepte de unde se va dezvolta exploatarea acestora pe toată suprafaţa lor.
Dimensiunile platformelor vor fi 30 m x 40 m.
În urma realizării acestor lucrări vor rezulta 194.400 tone util.
Utilul rezultat din execuţia semitranşeelor se încarcă în autobasculante şi se
transportă la instalaţia de concasare primară.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
11
c. Lucrări de rectificare Lucrările de rectificare constau în lucrări de îndreptare şi orientare a liniei de front a
treptelor de exploatare şi aducerea bermelor la nivelul şi panta proiectată pentru transport
şi drenarea apelor pluviale.
Lucrările de rectificare se vor executa cu ajutorul buldozerului, excavatorului sau se
va folosi material exploziv amplasat în găuri de mină scurte, dacă va fi cazul.
Cantităţile de rezerve rezultate după aceste operaţii se vor introduce în fluxul
tehnologic de preparare în cazul în care corespund din punct de vedere calitativ.
Lucrări de exploatare
• Generalităţi Ca factor determinant care a stat la baza elaborării licenţei de exploatare, l-a
constituit realizarea producţiei programate pe perioada de valabilitate a licenţei prin
sistematizarea carierei în perspectiva continuării exploatării şi după anul 2023.
În acest context lucrările de pregătire şi exploatare au fost concepute şi programate
astfel încât acestea să poată fi folosite pe toată perioada licenţei.
a. Grosimea minimă de exploatare Grosimea formaţiunii de substanţă minerală utilă în zăcământul Dealul Maria,
interceptată prin lucrările de cercetare geologică este de 120 m.
Pentru stabilirea înălţimii de treaptă s-a luat în considerare experienţa dobândită la
exploatarea zăcămintelor cu caracteristici similare şi recomandările literaturii de
specialitate în domeniu. Ţinând cont de cele de mai sus precum şi de caracteristicile în
situ a substanţei minerale utile s-a stabilit înălţimea de treaptă de 10 m. Astfel zăcământul
a fost împărţit pe verticală în 12 trepte numerotate de sus în jos de la 1 la 12, cota +890 m
până la cota +780 m.
b. Indicatorii tehnici principali ai metodei de exploatare Indicatorii tehnici principali şi elementele geometrice ale treptelor carierei de
marmură Dealul Maria sunt:
Producţia anuală (extras industrial) 39.401 t/an – 279.696 t/an
Coeficient de descopertă 0,04 m3/t
Pierderi de exploatare 30%
Diluţia 0%
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
12
Grad de recuperare la exploatare 70%
Număr de trepte 12
Înălţimea de treaptă 10 m
Unghiul de taluz - în lucru 80°
- final 65°
Lăţimea bermelor - de lucru 30 m
- de transport 5 m
- de siguranţă 2 m
c. Lucrări de extragere
Exploatarea marmurei din zăcământul Dealul Maria se va realiza la toate 12 nivele
începând cu treapta 1 şi până la ultima treaptă cota +780 m, treapta 12, parţial.
Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare
va fi de 3.224.215 tone, respectiv de 39.401 tone extras industrial în primul an de
exploatare, ajungând la 279.696 tone pe an extras industrial la sfârşitul licenţei, în ultimul
an de exploatare.
Pentru realizarea producţiei programate, fronturile de lucru se vor ataca începând
cu treapta 1 cota +890 m după realizarea descopertei în avans. Fronturile de lucru se vor
alinia pe direcţia NV-SE, în această poziţie având productivitate mare iar sensul de
aruncare a utilului dislocat este controlat. Se previne astfel împrăştierea rocilor dislocate
pe versantul sudic al dealului. Succesiunea exploatării treptelor este de la treptele
superioare spre treptele inferioare, păstrând decalaje care să asigure lucrul la toate
nivelele în condiţii de securitate.
Zona de sud–est al zăcământului prezintă o pantă abruptă care favorizează
rostogolirea blocurilor agabaritice spre vale. Pentru a opri rostogolirea a acestora spre
Valea Morii s-a prevăzut execuţia în prima etapă a unei tranşee de gardă antirostogolire.
Această tranşee se va săpa de-a lungul curbei de nivel de +850 m cu baza de 6 m şi va
avea în partea din aval un pinten care va avea rolul de a opri rostogolirea supragabariţilor
ce apar până la exploatarea treptelor aflate deasupra cotei +850 m. Pentru realizarea
tranşei se va excava o cantitate de 3.600 m3 de marmură tranşeea fiind amplasată în util.
Odată cu exploatarea treptei 5 (+850 m) se va lichida şi tranşeea mai sus amintită iar
exploatarea va coborî sub nivelul reliefului în partea de nord, vest şi sud a carierei. În
această situaţie se elimină posibilitatea aruncării substanţei minerale utile în afara
perimetrului carierei.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
13
Bermele de lucru se vor dimensiona cu o lăţime de minim 30 m dimensiune
necesară pentru manevrele utilajelor de încărcare şi transport.
După epuizarea rezervelor de marmură de la treptele superioare, frontul treptei
inferioare se va deplasa prin exploatare spre cea superioară. Berma se va îngusta până
se va realiza berma de siguranţă cu lăţimea de 2 m, iar taluzurile finale se vor reprofila la
un unghi de 65°.
Transportul materialului se va executa cu autobasculante. Căile de transport vor fi
constituite din drumuri amenajate pe bermele de lucru şi pe bermele de transport, drumuri
de exploatare amenajate pe lucrările de deschidere şi drumuri de exploatare între carieră,
instalaţia de concasare primară a societăţii situată în afara perimetrului şi uzina de
preparare de la Voislova.
Sarcina totală de transportat va fi după cum urmează:
- util 3.224.215 tone
- steril 1.112.816 m3
Media sarcinilor de transportat de-a lungul celor 17 ani este 189.660 tone pe an
marmură şi 62.804 tone steril. În total masă minieră de transportat: 252.464 tone.
După concasarea primară, utilul se va transporta auto pe o distanţă de 19 km la
instalaţia de procesare a marmurei Voislova cu autobasculante, în baza unor contracte cu
o societate de profil. Sterilul rezultat din executarea lucrărilor de pregătire este transportat
auto la haldă, pe o distanţă de cca. 0,4 km.
Lucrări de haldare
Pentru asigurarea producţiei la uzina de preparare de la Voislova materia primă se
va asigura de la două cariere de marmură care vor funcţiona în paralel şi anume: Dealul
Maria şi Dealul Plumbului, cariere amplasate pe doi versanţi la o distanţă de 4 km.
La dimensionarea haldelor de steril s-a ţinut seama de următoarele sarcini ce
urmează a fi haldate:
- Dealul Maria, descopertă (steril şi sol vegetal), pierderi de exploatare, steril de la
concasarea primară, steril rezultat de la instalaţia de preparare Voislova.
- Dealul Plumbului, descopertă (steril şi sol vegetal), pierderi de exploatare, steril de la
concasarea primară, steril rezultat de la instalaţia de preparare de la Voislova.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
14
Cantităţile ce urmează a fi haldate vor fi după cum urmează:
Dealul Maria Dealul Plumbului Total in situ afânat in situ afânat in situ afânat Provenienţă steril
mc mc mc - sol vegetal 20000 24000 3428 4113.6 23428 28114 - fragmente de marmură degradată cu Ф = 0 – 500 mm 103000 123600 30894 37072.8 133894 160673
- pierderi de exploatare - marmură degradată şi marmură necorespun-zătoare calitativ cu Ф = 0 – 500 mm
511780 614136 148067 177680,4 659847 791816
- steril de la concasarea primarăcu Ф = 0 – 40 mm 238830 286596 69098 82918 307928 369513,6
- steril de la uzina de preparareVoislova cu Ф = 0 – 40 mm 53737 64484 15547 18656 69284 83140,8
Total 907347 1088816 263606 316327 1170953 1405144 Total sarcină de haldat 927347 1112816 267034 320441 1194381 1433257
Prin proiect se prevede depozitarea solului vegetal şi a rocilor sterile în două halde
exterioare, după cum urmează:
• Solul vegetal Solul vegetal se va depozita separat de rocile sterile, într-o haldă temporară de sol
vegetal, urmând ca la sfârşitul perioadei licenţei de exploatare, respectiv la încetarea
activităţii de exploatare, acesta să fie folosit la lucrările de refacere a mediului.
Halda va fi amplasată în zona nordică a perimetrului de exploatare, între cotele
+890 m şi +910 m.
• Rocile sterile În prezent, rocile sterile rezultate în urma activităţii de producţie din cariera Dealul
lui Ionel se depozitează într-o haldă existentă în partea nord-vestică a perimetrului de
exploatare Dealul Maria.
În urma analizei efectuate asupra sarcinilor de haldat şi a capacităţii de
înmagazinare a haldei s-a decis ca haldarea să se realizeze astfel:
- în corpul de haldă existentă, de la cota +850 m în jos, până la cota +810 m - care
prin extindere spre nord, va înmagazina 346.163 m3 steril in situ, echivalent 415.395 m3
steril în stare afânată.
- diferenţa de 824.790 m3 steril in situ, echivalent 989.748 m3 steril în stare afânată,
de haldat până la sfârşitul licenţei, se va depune de la nivelul cotei +890 m în jos.
Pe măsura depozitării sterilului, cele două zone de depozitare se vor uni într-o haldă
unică. Depunerea în haldă la nivelul cotei +890 m va fi posibilă prin realizarea unui drum
de acces care va asigura accesul şi depunerea solului vegetal într-o haldă separată, halda
temporară de sol vegetal.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
15
2.1.2. Echipamente necesare
Pentru exploatarea resurselor de marmură sunt necesare următoarele utilaje:
— încărcător frontal;
— excavator;
— foreză;
— compresor mobil;
— buldozer;
— autobasculante.
2.1.3. Alternative avute în vedere la amplasamentul obiectivului
studiat şi motivarea alegerii finale Pentru punerea în evidenţă, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, a acumulărilor
de marmură din perimetrul Dealul Maria, în perioada 2000-2001 S.C. MARMOSIM S.A. pe
baza licenţei de explorare a efectuat următoarele lucrări de cercetare:
— cartare geologică;
— derocări;
— foraje;
— carieră experimentală;
— analize şi determinări în laborator.
Lucrările de cercetare geologică au pus în evidenţă faptul că în perimetrul Dealul
Maria gradul de asigurare cu resurse de marmură de calitate superioară este pe o
perioadă de 17 ani. Acumulările de marmură din zona Ruşchiţa prezintă mai multe
varietăţi coloristice de marmură, funcţie de condiţiile de formare însă în perimetrul Dealul
Maria se dezvoltă în principal nivelul calcarelor marmoree cenuşii şi al calcarelor
marmoree albe.
Marmura din perimetrul Dealul Maria se pretează pentru obţinerea produselor
micronizate deoarece prezintă un grad ridicat de alb de 92-97 % caracteristică esenţială în
obţinerea produselor micronizate şi poate asigura materia primă pentru uzina de preparare
a marmurei micronizate de la Voislova care produce produse micronizate ce se utilizează
în industria hârtiei, în industria cauciucului precum şi în industria cosmetică şi
farmaceutică.
La alegerea amplasamentului obiectivului s-au avut în vedere 3 alternative:
Alternativa „0” sau nicio acţiune, reprezintă situaţia existentă adică neimplementarea
proiectului şi implicit cea de nerealizare a investiţiei.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
16
Alternativa „0” (neimplementarea proiectului) are avantajul important că mediul
din zonă rămâne neafectat, însă are ca efect pierderea unor însemnate beneficii
din punct de vedere economic şi social.
Principalele dezavantaje ale alternativei „0” sunt următoarele:
— va continua degradarea unei suprafeţe de 7.294 m2 (cariera existentă) care
datorită faptului că este deschisă este supusă eroziunii eoliene şi intemperiilor;
— nevalorificarea durabilă şi eficientă a zăcământului de marmură care prezintă
un grad de alb de 92-97% caracteristică esenţială pentru obţinerea
produselor micronizate;
— marmura existentă în cadrul amplasamentului studiat nu va fi utilizată ca
materie primă pentru uzina de preparare de la Voislova pentru producerea
de produse micronizate şi prin urmare va fi necesară procurarea materiei
prime din alte zăcăminte sau chiar importul acesteia;
— pierderea unei investiţii care poate ajuta la dezvoltarea reţelei de drumuri
locale şi la crearea de noi locuri de muncă;
— pierderea unei importante surse de contribuţii la bugetul de stat prin
neîncasarea taxelor impozitelor aferente activităţilor miniere.
Alternativa 1 – varianta finală a proiectului presupune excluderea unei suprafeţe
de teren de 51.635 m2 situată în interiorul perimetrului de exploatare avizat de
către A.N.R.M. (în partea estică a acestuia) şi includerea în proiect a unui teren
cu aceeaşi suprafaţă situat la nord de perimetrul de exploatare.
Alternativa 2 - luarea în studiu doar a suprafeţei perimetrului de exploatare
avizat de către A.N.R.M.
Motivele care au stat la baza selectării Alternativei 1 sunt următoarele:
— în partea estică a perimetrului de exploatare marmura din zăcământ nu se
pretează pentru obţinerea de produse micronizate, extinderea carierei în
această zonă presupunând afectarea semnificativă a solului şi subsolului
datorită lucrărilor de descopertare şi exploatare prin derocare cu explozivi, în
condiţiile unor beneficii economice reduse;
— întreaga suprafaţă de 51.635 m2 din perimetrul de exploatare avizat exclusă din
amplasamentul obiectivului este situată în fondul forestier naţional şi aparţine
sitului de importanţă comunitară ROSCI0219 Rusca Montană, în timp ce
suprafaţa de aceeaşi mărime inclusă în amplasament este situată în întregime
în afara zonei protejate menţionate;
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
17
— în cazul alternativei alese factorii de mediu sol şi subsol sunt mai puţin afectaţi
de lucrările miniere ce urmează a fi executate având în vedere că suprafaţa de
51.635 m2 cuprinsă în amplasamentul obiectivului, limitrofă extremităţii nordice a
perimetrului, va fi utilizată exclusiv pentru depozitarea temporară a sterilului
provenit din exploatarea şi prelucrarea marmurei, morfologia naturală a terenului
din această zonă favorizând realizarea de halde.
În concluzie, varianta aleasă prezintă avantaje atât din punct de vedere tehnico-
economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător având în vedere că
factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună sunt mai puţin afectaţi, iar suprafaţa de
teren de 51.635 m2 situată în interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0219
Rusca Montană a fost exclusă din amplasamentul obiectivului.
2.2. Activităţi de dezafectare Activităţile de dezafectare se vor efectua după epuizarea rezervelor de substanţă
minerală utilă din zăcământ şi vor consta din evacuarea utilajelor, echipamentelor şi a
eventualelor deşeuri rezultate din perimetrul de exploatare.
3. DEŞEURI
Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului rezultă următoarele tipuri
de deşeuri:
— deşeuri vegetale (organice) rumeguş, resturi vegetale etc. provenite din lucrările
de defrişare a vegetaţie forestiere;
— sol vegetal şi steril tehnologic provenit din lucrările de descopertare a
zăcământului şi pierderi de exploatare;
— deşeuri menajere.
• Deşeurile vegetale provenite din lucrările de defrişare a vegetaţiei constituite
din rumeguş, resturi de lemn etc. vor fi colectate în totalitate, măcinate şi valorificate.
• Sol vegetal şi sterilul tehnologic provenit din lucrările de descopertare a
zăcământului şi pierderi de exploatare
Solul vegetal se va depozita separat de rocile sterile, într-o haldă temporară de sol
vegetal, urmând ca la sfârşitul perioadei licenţei de exploatare, respectiv la încetarea
activităţii de exploatare, acesta să fie utilizat la lucrările de refacere a mediului. Halda va fi
amplasată în zona nordică a perimetrului de exploatare, între cotele +890 m şi +910 m.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
18
Cantitatea de sol vegetal provenită din perimetrul Dealul Maria care urmează a fi
depozitată în haldă până la sfârşitul valabilităţii licenţei de exploatare este de 20.000 m3
(1.176 m3/an) .
Haldarea sterilului constituit din marmură degradată sau necorespunzătoare se va
realiza în două etape: în prima etapă în corpul de haldă existentă, de la cota +850 m până
la cota +810 m, iar în etapa a doua de la nivelul cotei +890 m în jos.
Pe măsura depozitării cele două zone de depozitare se vor uni într-o haldă unică.
Cantitatea de steril provenită din lucrările de descopertare şi exploatare din
perimetrul Dealul Maria care urmează a fi depozitată în haldă până la sfârşitul valabilităţii
licenţei de exploatare este de 614.780 m3 (36.163,5 m3/an).
• Deşeurile menajere care vor rezulta din activitatea obiectivului se calculează
astfel: QD.M. = 14 persoane x 0,25 kg/pers./zi x 250 zile/an = 875 kg/an.
Deşeurile menajere vor fi constituite din resturi de hârtie, plastic şi resturi
alimentare.
Depozitarea deşeurilor menajere se va face într-un container metalic, care va fi golit
la cea mai apropiată rampă de deşeuri autorizată.
Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul 3.1.
Tabel 3.1. Managementul deşeurilor - cantitate prevăzută a fi
generată - (t/an)
Denumire deşeu
Cantitate prevăzută
a fi generată
(t/an)
Starea fizică
Cod deşeu (cf. H.G.R. 856/2002)
Cod privind principala proprietate periculoasă (cf. O.U.G. 78/2000)
Cod clasificare statistică
Valori-ficată
Elimi- nată
Rămasă în stoc
Sol vegetal 1647,06 S 010102 X
Deşeuri menajere 0,875 S 20 03 01 X
Steril tehnologic 97.641,50 S 010101 x
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
19
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE
REFACERE A ACESTORA
4.1. APA 4.1.1. Informaţii despre apele de suprafaţă din zona amplasamentului
Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentată de pârâul Valea Morii şi Pârâul cu
Raci, afluent de stânga al văii Padeşului.
Relieful accidentat din zona cu pante abrupte şi văi înguste, cu vegetaţie relativ
săracă, contribuie la debitul oscilant al râului Padeş. Cel mai apropiat curs de apă faţă de
amplasament este Valea Morii la circa 400 m.
4.1.2. Informaţii despre apele subterane din zona amplasamentului Din punct de vedere hidrogeologic, lucrările de cercetare geologică executate nu au
semnalat existenţa unor strate acvifere cu caracter permanent sau temporar, a
borchişurilor sau goluri subterane cu posibile acumulări de ape.
4.1.3. Alimentarea cu apă a obiectivului
Cariera de marmură Dealul Maria nu va fi alimentată cu apă.
Apa necesară consumului individual va fi adusă pe amplasament în recipiente de
material plastic. Consumul de apă potabilă va fi următorul:
— zilnic maxim: 0,030 m3/zi;
— anual: 6,0 m3/an.
4.1.4. Managementul apelor uzate Cariera nu va fi alimentată cu apă şi prin urmare nu va fi dotată cu instalaţii de
canalizare menajeră sau tehnologică. În perimetrul de exploatare nu va exista incintă de
organizare de şantier; pentru necesităţile fiziologice ale personalului în perimetrul carierei se
vor amplasa toalete ecologice.
Având în vedere că din procesul de extragere a marmurei nu vor rezulta ape uzate
tehnologice singura sursă posibilă de poluare a apelor o vor reprezenta apele pluviale care
vor cădea pe amplasament.
Evacuarea apelor pluviale din zona carierei se vor realiza în două etape după cum
urmează:
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
20
o Etapa 1
Drenarea şi evacuarea apelor din zona de exploatare a zăcământului de marmură
aflată deasupra cotei +850 m se va realiza prin executarea unor rigole de scurgere de-a
lungul bermelor de siguranţă la baza taluzurilor şi canale de scurgere pe marginea
drumului de acces astfel încât apele pluviale vor ajunge în sistem gravitaţional în
deznisipatorul bicompartimentat de la cota +845 m cu volumul de 96 m3.
o Etapa 2
Evacuarea şi drenarea apelor pluviale din zona de exploatare a marmurei aflată sub
cota +850 m se va realiza prin pompare (conducte sub presiune), prin următorul sistem:
bazin de colectare, pompă submersibilă şi conductă de refulare.
La nivelul fiecărei trepte se va săpa un bazin de colectare a apelor cu capacitatea
de 12 m3, de unde printr-o reţea de conducte apele vor fi evacuate la bazinul deznisipator
de la cota +845 m. Odată cu deschiderea treptei 12, situată la cota +780 m, se va săpa un
jomp definitiv. De aici, printr-o reţea de conducte definitivă se va asigura evacuarea apelor
colectate din carieră la bazinul deznisipator de la cota +845 m. Reţeaua de conducte care
a asigurat evacuarea apelor pe timpul exploatării treptelor 6 (cota +840 m), treapta 7 (cota
+830 m), treapta 9 (cota +810 m), treapta 11 (cota +790 m) va fi demontată iar bazinele de
colectare vor fi rambleiate. Pe traseul definitiv de evacuare – treapta 12 (cota +780 m) şi
bazinul deznisipator de la cota +845 m se va monta o conductă de evacuare permanentă.
Din bazinul deznisipator de la cota +845 m apele pluviale decantate vor fi deversate
gravitaţional în emisarul Valea Padeşului.
Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie, în special
pulberi care ajung în apă prin spălarea de către şuvoaie a platformelor de lucru, a
drumurilor de transport a taluzurilor treptelor.
Determinarea debitelor de ape pluviale se face conform STAS 1846/1990, pe baza
relaţiei:
Qp = m x S x Φ x i, unde:
m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul = 0,8
S = aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul = 5,2 ha.
Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846 - 90) = 0,10
i = intensitatea ploii de calcul; i = 120 l/s conform STAS 9470-73
Qp = 0,80 x 5,2 x 0,10 x 120 ≈ 50 l/s = 180 m3/h.
Apele pluviale care spală suprafaţa obiectivului au un debit de 180 m3/h şi pot
antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
21
Bilanţul apelor uzate care vor fi evacuate din Cariera Dealul Maria este prezentat în
tabelul 4.1.
Tabel 4.1.
Totalul apelor uzate
generate
Ape uzate evacuate
Menajere Industriale Pluviale
Sursa apelor uzate
m3/h m3/an m3/h m3/an m3/h m3/an m3/h m3/an
Reutilizate/ recirculate
Comentarii
Cariera Dealul Maria
180,0 - - - - - 180,0 - - -
4.1.5. Prognozarea impactului
Activitatea obiectivului nu va avea impact asupra apelor subterane şi va afecta în
limite admisibile apele de suprafaţă datorită următoarelor:
• exploatarea resurselor se va realiza deasupra nivelului pânzei freatice;
• din activitatea obiectivului nu vor rezulta ape uzate menajere sau industriale;
• apele pluviale colectate din perimetrul carierei nu vor conţine preparate sau
substanţe chimice care ar putea afecta calitatea apei receptorului;
• înainte de a fi deversate în emisar apele pluviale vor fi trecute printr-un
deznisipator bicompartimentat.
4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului
Pentru reducerea turbidităţii apei receptorului în urma deversării apelor pluviale
colectate din carieră se recomandă:
- respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ;
- întreţinerea rigolelor de scurgere şi canalizare a apelor pluviale pe întreaga
suprafaţă a perimetrului de exploatare, în ritmul înaintării lucrărilor de deschidere,
pregătire şi exploatare;
- menţinerea în stare de funcţionare a bazinului de colectare şi a deznisipatorului.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
22
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale Clima este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura
medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11°C în zona
deluroasă şi de câmpie iar în zona de munte între 4-9 °C la munte.
Perimetrului Dealul Maria se încadrează în zona IV climaterică cu temperaturi de
calcul iarna de -21 °C şi în zona climaterică II cu temperaturi de calcul vara +25 °C.
Precipitaţiile cresc de la 600 mm/mp în zonele joase la 1000 mm/mp în zona de
munte. Adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este de -0.80 ÷ -0.90 m.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi. Calculul debitelor de poluanţi generaţi Sursele posibile de poluare a aerului pe parcursul desfăşurării lucrărilor de
exploatare a marmurei în cariera Dealul Maria vor fi următoarele:
— emisii de gaze şi pulberi în suspensie şi sedimentabile rezultate din operaţia de
derocare a marmurei – sursă staţionară;
— emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de transport
din cadrul carierei – sursă mobilă;
— emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi
autobasculantelor – surse staţionare şi mobile.
• Emisii de gaze şi pulberi în suspensie şi sedimentabile rezultate din
operaţia de derocare a marmurei Operaţia de derocare a marmurei se face prin perforare şi împuşcare cu explozivi
introduşi în găuri de sondă amplasate pe un rând.
Materialul exploziv care va fi utilizat în cariera Dealul Maria este astralita, în găuri
de sondă burate cu argilă.
Operaţia de derocare prin împuşcarea găurilor de sondă cu explozivi constituie o
sursă periodică şi de scurtă durată de gaze şi pulberi. Frecvenţa operaţiilor de împuşcare
va fi de o împuşcare pe lună, iar cantitatea de exploziv utilizată la o împuşcătură va fi de
368 kg.
Substanţele explozive sunt compuşi chimici sau amestecul mai multor compuşi
chimici, care sub influenţa unui impuls exterior pot suferi transformări chimice rapide, cu
degajare de căldură, formare de gaze puternic încălzite, capabile să efectueze un lucru
mecanic.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
23
În urma reacţiei explozive rezultă următoarele emisii de poluanţi:
CANTITATE DETONATĂ POLUANŢI PE KG DETONAT POLUANŢI PT. O DETONARE
102 g/kg CO 37,54 kg CO
54 g/kg NOx 19,87 kg NOx
0,4 g/kg COV 0,15 kg COV 368 kg
2,5 mg/kg H2S 0,0001 kg H2S
Prezenţa acestora este resimţită exclusiv în zona frontului în care se execută împuşca-
rea, iar sub acţiunea factorilor atmosferici, dispersia gazelor se realizează în câteva minute.
Gazele rezultate vor fi însoţite de pulberi sedimentabile provenite din detonarea
materialelor explozive şi din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediată.
Emisiile de pulberi vor putea fi diminuate prin stropirea cu apă a fronturilor de lucru.
• Emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de
transport din cadrul carierei În perioadele secetoase şi cu temperaturi ridicate rularea autobasculantelor pe
drumurile carierei determină emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de
pe suprafaţa de rulare.
Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apă a drumurilor carierei cu ajutorul
autocisternei, fapt care va contribui şi la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate
acţiunii factorilor atmosferici (vânt).
• Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi
autobasculantelor Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona în carieră vor fi acţionate de
motoare Diesel, acestea şi consumurile corespunzătoare fiind prezentate în tabelul următor:
Utilaj/mijloc de transport Bucăţi Consum utilaj l/h
Consum total l/h
Excavator 1 10 10 Foreze 2 15 30 Buldozer 1 12 12 Autobasculante 3 12 36 Încărcător frontal 2 12 24 Compresor mobil 1 8 8
TOTAL CONSUM ORAR DE MOTORINĂ 120
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
24
Datorită faptului că specificul activităţii determină funcţionarea intermitentă a
mijloacelor auto şi a utilajelor, consumul orar real de motorină va fi de cca. 93 l/h.
Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi
de metodologia Corinair, sunt următorii:
Pulberi: 4,30 g/l
SOX: 10,00 g/l
CO: 16,00 g/l
CH4: 0,17 g/l
NOx: 32,70 g/l
Debitele masice de poluanţi rezultate din funcţionarea autobasculantelor şi utilajelor
acţionate de motoare Diesel sunt prezentate în tabelul următor:
POLUANT DEBIT MASIC - g/h -
DEBIT MASIC CONF. ORD. 462/93 - g/h -
Pulberi 399,9 500 SOX 930,0 5.000 CO 1488,0 - CH4 15,8 - NOx 3041,1 5.000
Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile
maxime admisibile prevăzute de Ordinul 462/1993.
4.2.3. Prognozarea poluării aerului
Emisiile de poluanţi (pulberi şi gaze) rezultate din activitatea obiectivului nu vor
genera un impact semnificativ asupra calităţii aerului datorită următoarelor:
• Operaţia de derocare prin împuşcare cu explozivi constituie o sursă periodică şi
de scurtă durată de gaze şi pulberi. Prezenţa acestora este resimţită exclusiv în
zona frontului în care se execută împuşcarea, iar sub acţiunea factorilor
atmosferici, dispersia gazelor se realizează în câteva minute. Gazele rezultate
vor fi însoţite de pulberi sedimentabile provenite din detonarea materialelor
explozive şi din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediată.
• Emisiile de pulberi datorate activităţii de transport pe drumurile carierei vor fi
substanţial reduse prin stropirea suprafeţelor de rulare cu ajutorul autocisternei.
În aceste condiţii, debitul masic al pulberilor rezultate se va situa sub 0,5 kg/h,
limita maximă prevăzută de Ordinul 462/93.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
25
• Emisiile de noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobas-
culantelor se vor situa sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/93,
datorită numărului redus al acestora şi regimului intermitent de funcţionare.
În aceste condiţii, impactul activităţii obiectivului asupra aerului se va situa în limite
admisibile.
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Măsurile necesare pentru diminuarea concentraţiilor de pulberi din atmosferă sunt:
— utilizarea unei cantităţi optime de material exploziv ;
— stropirea fronturilor de lucru la împuşcare şi a drumurilor din carieră;
— efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate;
4.3. SOLUL 4.3.1. Generalităţi Solurile de pădure sunt răspândite în arealele în care se dezvoltă o vegetaţie de
pădure tipul dominant este Preluvosolul, ca subtip-Preluvosolul tipic care apare pe culmile
cele mai înalte, bine împădurite. Aceste soluri, prin proprietăţile fizice şi biochimice mai
slabe decât la cernoziomuri şi faeoziomuri sunt mult mai expuse în special degradării fizice
dar şi chimice. Situate în regiuni cu pante mai ridicate, în momentul în care pădure este
defrişată aceste terenuri sunt expuse unei eroziuni intense.
Pe suprafeţe întinse, pe versanţii cu înclinări mari, datorită degradării accentuate a
terenurilor se întâlnesc şi regosolurile-clasa protosoluri (soluri neevoluate) dezvoltate pe
un material parental provenit din roci neconsolidate şi menţinut aproape de suprafaţă prin
eroziune geologică lentă şi îndelungată dar mai ales erodisolurile apărute din cauza
eroziunii accelerate.
4.3.2. Surse de afectare şi poluare a solului şi subsolului
Poluarea sau afectarea solului reprezintă orice acţiune care produce dereglarea
funcţionării normale a solului ca suport de mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.
Activitatea care se va desfăşura în perimetrul de exploatare Dealul Maria poate
afecta şi/sau polua solul şi subsolul prin următoarele:
Afectarea solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei de exploatare a marmurei;
Poluarea solului prin manipularea produselor petroliere şi a uleiurilor.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
26
Lucrările de exploatare ale zăcământului vor conduce la modificarea morfologiei
naturale în zonei, prin lucrările de derocare care se vor realiza, imprimându-i acesteia un
aspect specific exploatărilor miniere la zi.
În perioada valabilităţii licenţei de exploatare vor fi excavate următoarele volume de
roci: descopertă 123.000 m3; util (marmură): 1.705.934 m3 (4.606.021 t). Acest lucru va
conduce la afectarea unei suprafeţe de 52.220 m2.
Depozitarea materialului steril în haldă va conduce la ocuparea unei suprafeţe de
teren de cca. 82.606 m2 şi la schimbarea destinaţiei iniţiale a acesteia. Pentru evitarea
alunecărilor, solul vegetal şi rocile neconsolidate vor fi excavate, înainte de formarea
depozitelor.
Materialele depuse în haldă sunt în exclusivitate roci minerale (sol vegetal, fragmente
de marmură degradată, pierderi de exploatare, steril de la concasarea primară), care nu
au un efect poluant asupra solului prin conţinutul lor chimic. Considerăm că halda astfel
constituită, poate fi considerată depozit de deşeuri inerte conform Ordinului 867/2002.
În cazul nerespectării tehnologiei de haldare şi a elementelor geometrice proiectate
sau în cazul colmatării sistemelor de scurgere a apelor, există posibilitatea producerii
alunecării materialului depozitat.
Lucrările de investiţii care se vor realiza, specificul activităţii obiectivului şi
organizarea activităţii nu vor determina poluarea cu produse petroliere.
Acest tip de poluare, dacă apare în mod accidental şi cu scurgeri însemnate de
produse petroliere, poate produce un impact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri
imediate de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee
specifice, care pot neutraliza efectele negative.
Obiectivul nu va fi dotat cu un depozit de carburanţi şi lubrifianţi, motorina şi uleiul
necesare funcţionării utilajelor din carieră urmând a se asigura prin transport, în recipienţi
etanşi. Pentru protecţia solului împotriva unor eventuale scurgeri de carburanţi, operaţiile
de alimentare a utilajelor se vor efectua pe o miniplatformă betonată cu suprafaţa de cca. 10 m2.
Posibilitatea poluării solului prin manipularea produselor petroliere poate fi
determinată de următoarele:
— fisurarea miniplatformei betonate deasupra căreia se vor face alimentările cu
carburanţi şi schimburile de ulei ale utilajelor;
— manipularea neglijentă a produselor petroliere de către personalul carierei.
Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să apară doar
în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină a muncii.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
27
4.3.3. Prognozarea impactului
Aplicarea tehnologiei de exploatare a marmurei
Lucrările de exploatare a zăcământului vor conduce la modificarea morfologiei
naturale a zonei prin lucrările de derocare care se vor realiza, imprimându-i acesteia un
aspect specific exploatărilor miniere la zi.
În perioada valabilităţii licenţei de concesionare pentru exploatare se vor excava
următoarele volume de roci:
— descopertă 123.000 m3;
— marmură 1.705.934 m3 (4.606.021 t).
Suprafaţa afectată de lucrările de exploatare va fi de 52.220 m2.
Exploziile datorate împuşcării găurilor de mină produc vibraţii de tip seismic şi
suprapresiuni din frontul undei de şoc. Oscilaţiile seismice vor genera în sol şi subsol
deformaţii care pot conduce la apariţia fisurilor sau la accentuarea celor existente. Aceste
deformaţii depind de gradul de elasticitate al rocii, efectul fiind direct proporţional cu
cantitatea de explozivi detonată şi depinde de asemenea de detaliile tehnice ale operaţiei
de împuşcare.
Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu produs petroliere
Lucrările de investiţii, specificul activităţii obiectivului şi organizarea activităţii nu vor
determina poluarea cu produse petroliere.
Acest tip de poluare, dacă apare în mod accidental şi cu scurgeri însemnate de
produse petroliere, poate produce un impact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri
imediate de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee
specifice, care pot neutraliza efectele negative.
Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să apară doar
în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină a muncii.
4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului pe perioada activităţii productive Pentru prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren în carieră, se prevăd
următoarele măsuri principale:
− respectarea înălţimii maxime de treaptă de 10 m;
− respectarea unghiului de taluz final de 65º;
− realizarea şanţurilor de colectare a apelor pluviale;
− controlul taluzurilor la fiecare schimb şi după derocare;
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
28
− rănguirea taluzurilor după fiecare operaţie de derocare cu explozivi şi ori de câte
ori se observă pericole de desprinderi de roci din taluz;
− completarea la zi a registrului de control a taluzurilor;
− reducerea unghiurilor de taluz sub limitele stabilite prin proiect, ori de câte ori se
întâlnesc zone faliate, fisurate, goluri carstice sau neuniformităţi în structura rocilor;
− acordarea unei atenţii sporite modului de lucru în zonele de intersecţie dintre
bermele de lucru ale treptelor sistematizate cu taluzurile actuale ce au înălţimi
mari şi trebuie secţionate. Pentru astfel de zone se vor întocmi programe
speciale de lucru;
− respectarea monografiilor de lucru, a dispoziţiilor de împuşcare şi a documen-
taţiilor tehnice privind metoda de exploatare;
− platforma betonată deasupra căreia se vor face alimentările cu carburanţi şi
schimburile de ulei ale utilajelor se va verifica periodic, pentru semnalarea
eventualelor fisuri care ar putea apărea în timp;
− întreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a
mediului.
4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea Legii
minelor nr. 85/2003, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea
acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare şi
închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei.
După finalizarea lucrărilor de exploatare cariera va fi adusă la unghiul final al treptelor
iar suprafeţele orizontale (vatra carierei şi bermele treptelor) şi suprafeţele de rulare ale
drumurilor vor fi renaturate, urmând a fi efectuate următoarele operaţii:
- nivelarea suprafeţelor astfel încât să se obţină suprafeţe netede, prevăzute cu
pante specifice drenajului apelor meteorice;
- transport şi întindere sol vegetal pe suprafeţele nivelate, în grosime de minim 100 mm;
- însămânţarea cu iarbă.
Pentru renaturarea suprafeţelor haldelor vor fi efectuate următoarele operaţii:
− amenajarea suprafeţelor haldelor;
− nivelarea suprafeţelor haldelor, inclusiv a taluzurilor, care vor fi aduse la un unghi
de înclinare mai mic decât unghiul de taluz natural;
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
29
− compactarea suprafeţelor haldelor;
− transport şi întindere sol vegetal în grosime de minim 100 mm;
− însămânţarea cu iarbă.
− plantarea de puieţi de brad sau carpen pe taluzurile haldelor care vor fi procuraţi
dintr-o pepinieră autorizată.
Presupunând că la finele perioadei de valabilitate a licenţei de exploatare, anul
2023, activitatea de exploatare va înceta, cantităţile de lucrări de refacere a mediului
necesar a fi efectuate sunt următoarele:
— transport şi întindere sol vegetal 10 cm grosime pentru 17,6 ha
— fertilizare (aplicarea îngrăşământului) pentru 17,6 ha
— semănare iarbă şi alte culturi vegetale pentru 17,6 ha
Având certitudinea că activitatea de exploatare din perimetru Dealul Maria nu va
înceta în 2023 şi că dinamica dezvoltării exploatării nu va permite executarea lucrărilor de
refacere a mediului în perioada licenţei în totalitate, nu se prevăd lucrări efective de
refacere a mediului şi implicit lucrări de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere.
Având în vedere necesitatea respectării actelor normative în vigoare, trebuie
constituită garanţia bancară de refacere a mediului care va fi vărsată anual în contul
bancar destinat asigurării fondurilor necesare executării lucrărilor de refacere a mediului la
închiderea minei.
În cazul în care la expirarea valabilităţii licenţei (2023) activitatea încetează, costul
total al lucrărilor de refacere a mediului se compune din:
— transport şi întindere sol vegetal 24.996 EURO
— fertilizare (aplicarea îngrăşământului) 2.180 EURO
— semănare iarbă şi alte culturi vegetale 4.060 EURO
Cuantumul anual al garanţiei bancare se stabileşte astfel: costuri totale de refacere
a mediului = 31.236 EURO/17 ani = 1.837 EURO/an, adică 6.432 lei/an.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
30
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Din punct de vedere geologic, zona localităţii Ruşchiţa se încadrează în Munţii
Poiana-Ruscă ce aparţin Munţilor Meridionali.
Regiunea Ruşchiţa aparţine din punct de vedere tectono-structural al pânzei getice.
În zonă aflorează, aproape în exclusivitate, formaţiuni cristaline aparţinând celor
două mari unităţi tectonice care alcătuiesc masivul cristalin al munţilor Poiana Ruscă,
unitatea de Sebeş-Lotru şi Unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă.
Rocile sedimentare apar numai pe rama sudică şi au fost atribuite Jurasicului
superior, Cretacicului inferior şi Cretacicului superior.
Atât rocile cristaline cât şi cele sedimentare au fost străbătute de corpuri şi dyke-uri
de roci magmatice ale ciclului Cretacic superior – Paleocen, care au produs fenomene de
contact, dublate de un metasomatism definit de transformări hidrotermale larg răspândite,
cu mineralizaţii polimetalice asociate.
Magmatismul Cretacic superior – Paleocen s-a manifestat, de asemenea, printr-o
intensă activitate vulcanică explozivă, care a generat numeroase aglomerate şi tufuri,
situate la nivelele superioare (Danian) ale sedimentelor bazinului Rusca Montană.
4.4.1. Stratigrafia Formaţiunile cristaline
Şisturile cristaline din regiunea Ruşchiţa aparţin la două unităţi:
a) unitatea mezometamorfică (Unitatea de Sebeş-Lotru), ce aflorează în partea
centrală şi nord-vestică a regiunii
b) unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă, care apare în partea centrală şi
vestică a regiunii.
Unitatea de Sebeş – Lotru
Formaţiunile cristalofiliene ale unităţii de Sebeş-Lotru aparţin ciclului tectono-
magmatic Assyntic-Baikalian (570 – 350 milioane ani), având o grosime totală de circa
1500 m. Ele se dezvoltă la sud-est de Ruşchiţa, fiind delimitate de falia Gherghieş-Ruşchiţa
spre nord – vest, iar spre sud sunt în contact cu rocile sedimentare ale bazinului Rusca
Montană. Din punct de vedere petrografic, predomină paragnaisele (muscovitice, biotitice,
cu granaţi), şisturile sericito-cloritoase ± biotit ± granat, la care se adaugă intercalaţii de
micaşisturi cu biotit şi granaţi, amfibolite, dolomite şi calcare cristaline.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
31
Şisturile acestei unităţi formează un monoclin cu direcţia generală VSV – ENE şi
înclinări de 40° - 80° spre sud. Elementele liniare măsurate (microcute, lineaţii) indică
afundarea structurii generale spre vest.
Unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă
Formaţiunile acestei unităţi sunt atribuite ciclului tectono-magmatic hercinic (315 –
256 milioane ani) şi acoperă cea mai mare parte a zonei Ruşchiţa.
Spre sud-est ele sunt separate de şisturile Unităţii de Sebeş-Lotru prin falia
Gherghieş-Ruşchiţa, iar spre sud sunt delimitate de formaţiunile sedimentare cretacice ale
bazinului Rusca Montană-Lunca Cernii. Unitatea se extinde în bazinul superior al văii
Ruşchiţa (Padeş), pe pârâul Morii, Pârâul cu Raci, cât şi în partea nordică a bazinului Văii
Negrii, pe valea Afânari, valea Lupului, valea Varniţa.
În scopul realizării unei simplificări a stratonomiei, în concordanţă cu realitatea
geologică, Pavelescu şi Cosma (1982) propun separarea şisturilor cristaline ale unităţii
epimetamorfice în două faciesuri distincte:
- faciesul predominant tufogen,
- faciesul predominant detritogen.
Faciesul predominant tufogen (cu intercalaţii detritogene), având o grosime de circa
750 m, este dezvoltat la nord-vest de falia Gherghieş-Ruşchiţa, în bazinele Văii Morii şi
Pârâului cu Raci. Acest facies este constituit din roci epimetamorfice, provenite din
metamorfozarea în faciesul şisturilor verzi a unor formaţiuni sedimentare tufogene (tufuri şi
tufite bazice), asociate cu dolomite, calcare, ankerite şi siderite.
La alcătuirea petrografică a faciesului predominant tufogen iau parte: şisturi
cloritoase cu actinot, albit ± biotit, şisturi amfibolice ± biotit, cu intercalaţii de şisturi
muscovito-biotitice cu almandin, cuarţite albitice şi calcare marmoreene.
În cadrul acestui complex sunt localizate calcarele marmoreene de Ruşchiţa,
exploatate în "Cariera Veche", din versantul drept al Pârâului cu Raci şi în cariera "Dealul
lui Ionel", din versantul stâng al aceluiaşi pârâu. Acestea se continuă spre est, în Dealul
Maria şi spre vest, în Dealul Plumbului.
Formaţiunile eruptive
Produsele magmatice prezente în zonă aparţin următoarelor cicluri tectono-magmatice:
Ciclul hercinic (iniţial), care s-a desfăşurat în Devonian, este reprezentat prin rocile
intruzive ultrabazice şi tufurile bazice sau intermediare, cu lentile cuarţitice, în care sunt
localizate mineralizaţiile de fier din sectoarele Vârful Boul şi Pârâul cu Raci;
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
32
Ciclul alpin, în timpul căruia au fost puse în loc numeroase corpuri de roci
aparţinând magmatismului laramic, cunoscute sub numele de banatite.
Rocile magmatice puse în loc în intervalul Cretacic superior - Paleocen formează
sill-uri, dyke-uri şi filoane, care străbat şisturile cristaline, marea lor majoritate fiind
cantonate în formaţiunile unităţii epimetamorfice. Cele identificate în zona Ruşchiţa aparţin
următoarelor tipuri petrografice: lamprofire, porfire dioritice, porfire granodioritice,
granodiorite, dacite şi andezite. Andezitele constituie circa 60% din corpurile intrusive din
zona Ruşchiţa, determinările de vârstă absolută indicând o vârsta de 89 - 66 milioane ani.
Procesele de intruziune a rocilor magmatice în formaţiunile cristaline din zonă au
condus la formarea rocilor metamorfice de contact termic. Acest tip de roci are o extindere
redusă în zona Ruşchiţa şi este reprezentat prin corneene şi skarne, de care este legată
geneza mineralizaţiilor metalice din zonă.
Acţiunile de metamorfism de contact exomorfic au avut loc numai asupra
formaţiunilor unităţii epimetamorfice.
Skarnele apar la contactul dintre calcarele cristaline şi rocile ciclului Cretacic
superior – Paleocen, asociate cu minerale de diopsid, epidot sau granaţi. Acestea au fost
identificate în lucrările subterane aferente zăcământului polimetalic deschis de Mina
Ruşchiţa şi zăcământului de fier din bazinul superior al Pârâului cu Raci.
Cuaternarul Este reprezentat prin depozite aluviale constituite din bolovănişuri, pietrişuri şi
nisipuri cu grosimi de până la 2-3 m, dispuse în lungul principalelor văi din regiune.
Versanţii văilor precum şi culmile domoale sunt acoperite de depozite eluvio-
deluviale, alcătuite din argile nisipoase în care sunt prinse şi fragmente angulare de roci
cristaline. Grosimea acestora rar depăşeşte 3 m.
4.4.2. Tectonica Regiunea Ruşchiţa are o poziţie geografică relativ centrală în cadrul Munţilor
Poiana Ruscă. Cele două unităţi cristaline vin în contact prin intermediul unei importante
falii direcţionale inverse, şisturile seriei de Sebeş-Lotru din est încălecând peste cele
epimetamorfice din zona centrală şi vestică.
Unitatea epimetamorfică are o tectonică mai complicată decât cea a Unităţii de
Sebeş-Lotru, datorită atât structurilor plicative cât şi a numeroaselor falii transversale care
o compartimentează în blocuri.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
33
Stilul structural este caracterizat prin cute în general drepte şi relativ largi, rareori
întâlnindu-se cute slab aplecate, cum este cazul sinclinalului calcarelor marmoreene de
Ruşchiţa, care în Cariera Veche este strâns şi slab aplecat spre sud.
Perimetrul Dealul Maria face parte dintr-o structură geologică în care formaţiunile ce
conţin calcare marmoreene se întind de – a lungul a peste 1,5 km, ocupând partea central
- sudică a masivului Poiana Ruscă. Acestea aparţin Unităţii epimetamorfice, respectiv
faciesului predominant tufogen (cu intercalaţii detritogene).
Zăcământul Dealul Maria este cantonat într-o structură monoclinală, după cum
reiese din datele litostratigrafice, din care rezultă o succesiune de nivele de marmură care
nu permit încadrarea lor într-un sinclinal (aşa cum este încadrată zona Cariera Veche).
Un element ce caracterizează acumulările de marmură din toată zona Ruşchiţa îl
reprezintă prezenţa mai multor varietăţi coloristice de marmură, funcţie de condiţiile de formare:
- în bază, imediat deasupra şisturilor amfibolitice din culcuş se află nivelul calcarelor
marmoreene cenuşii;
- urmează nivelul calcarelor marmoreene albe, care ocupă, partea sudică a zonei,
cu excepţia sectorului cuprins între Culmea Padeşului şi Valea Morii, unde apar şi la
partea superioară;
- la partea superioară se află nivelul calcarelor marmoreene rozii, pe toată zona
Ruşchiţa, exceptând sectorul menţionat, unde acestea trec gradat în marmure albe.
Fiecare nivel are caracteristică o culoare de fond specifică, iar subordonat se disting
treceri gradate spre culorile nivelelor învecinate, în apropierea contactului cu acestea.
În cadrul nivelelor apar subnivele, în funcţie de masivitatea marmurei, compoziţia
mineralogică, dar, mai ales de prezenţa cuarţului, muscovitului, biotitului, grafitului, piritei şi
magnetitei, considerate ca impurităţi în masa calcitică.
Nivelul calcarelor marmoreene cenuşii este constituit din marmură având o culoare
de fond alb – cenuşie, până la cenuşie închisă, cu interstratificări sau estompări ale tentei
cenuşii, rezultând varietăţile:
- marmură albă cu venaturi cenuşii;
- marmură cenuşie cu venaturi albe.
Marmurele acestui nivel prezintă frecvent o stratificaţie evidentă, fiind dispuse în
strate cu grosimi variabile, de la câţiva centimetri - în bază (unde sunt şistoase), până la
masive - în partea superioară (cca. 3 m grosime). Acestea sunt de obicei impure,
distingându-se zone cipolinice, grafitoase, amfibolice sau chiar cu magnetit şi frecvente
limonitizări.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
34
Limita cu şisturile amfibolice din bază este gradată şi marcată de numeroase
îndinţări, adeseori vizibile. Trecerile de la marmură la şisturile amfibolice se realizează prin
intermediul unor şisturi calcaroase marmoreene amfibolice, respectiv a unor şisturi
amfibolice calcaroase cu intercalaţii de marmure alb-cenuşii în plăci.
Trecerea la nivelul marmurelor albe este de asemenea gradată sub aspectul culorii
şi, mai evidentă, în ceea ce priveşte masivitatea, remarcându-se o creştere evidentă a
acesteia, concomitent cu dispariţia stratificaţiei. Limita superioară a nivelului cenuşiu a fost
fixată la partea superioară a ultimei apariţii de marmură intens cenuşie.
În Cariera Veche, grosimea orizontului ajunge la 70 de metri, cu strate mergând de
la 0,5 m la 3 m grosime. La est de Pârâul cu Raci, grosimea acestui nivel scade, marmurele
impurificându-se şi trecând, pe direcţie, la marmure cipolinice în plăci, intens fisurate.
Uneori, în masa marmurelor cenuşii apar şi intercalaţii de marmure alb-cenuşii cu
venaturi limonitice brun-roşcate, asociate cu marmure cuarţitice sericitoase, având şi şliruri
stratiforme de magnetit.
În Culmea Padeşului, grosimea acestui nivel creşte din nou, ajungând la 150 m.
Nivelul calcarelor marmoreene albe, are culoarea de fond albă, masivitate mai
evidentă şi o puritate mineralogică deosebită. Pe culoarea de fond albă, se disting nuanţe
estompate de cenuşiu sau roz, mai frecvente în apropierea limitelor cu celelalte nivele de
marmură. Grosimea acestui nivel creşte de la W la E, de la cca. 60 m în zona Carierei
Vechi, până la 200 m, în Culmea Padeşului. Concomitent cu dezvoltarea nivelului de
marmure albe, se remarcă şi o constantă mai mare a culorii, astfel încât în culmea
menţionată apar aproape în totalitate numai marmure alb–lăptoase.
Limita superioară a nivelului marmurelor albe este gradată şi marcată printr-o zonă
de trecere, în care apar alternanţe de marmure albe cu alb–pal rozii sau chiar rozii.
Nivelul calcarelor marmoreene rozii este alcătuit în bază din marmure masive de
culoare rozie, în alternanţă cu marmure alb – verzui cu tente şi venaturi rozii sau verzui. În
masa marmurelor rozii apar şi intercalaţii subţiri de şisturi cuarţitice cloritoase de culoare
verzuie închis, adeseori microcutate sau microfaliate. Ele sunt bine prinse în masa
marmurei, roca neconstituind plane de discontinuitate mecanică.
Acest nivel are dezvoltarea maximă între Cariera Veche şi Dealul lui Ionel, atingând
grosimi de 50 – 90 m. Spre est, marmura roz se efilează treptat, îndinţându-se pe direcţie
cu marmura albă, pentru ca în Dealul Maria să dispară.
În concluzie, în Dealul Maria se dezvoltă în principal numai primele două nivele din
succesiunea prezentată:
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
35
Nivelul calcarelor marmoreene cenuşii, se dezvoltă de la contactul cu şisturile verzi
din partea de nord a zonei până în cariera experimentală, unde se observă trecerea
gradată de la nivelul bazal la cel al calcarelor marmoreene albe. Acest nivel este
reprezentat de varietăţi de marmură cu mult grafit şi silicaţi, marmură dolomitică cu mult
cuarţ şi marmură albă spre galben sau roz sau chiar verde, cu silicaţi.
Nivelul calcarelor marmoreene albe apare în partea de sud a zonei, dezvoltarea
maximă fiind întâlnită în versantul drept al Văii Morii. Acest nivel este reprezentat de
varietăţi de marmură albă fără impurităţi şi marmură albă cu uşoare tonuri de gri şi
marmură albă până la galben sau roz, chiar verde, cu silicaţi.
Trebuie remarcat faptul că zona de trecere de la nivelul calcarelor marmoreene
cenuşii la cel al calcarelor marmoreene albe este foarte largă, iar trasarea limitei dintre
cele două nivele este dificilă. Dificultatea rezidă şi din faptul că apare la un moment dat o
alternanţă de marmure albe cu marmure slab cenuşii, lucru care se observă mai ales pe
carotele forajelor.
4.4.3. Substanţa minerală utilă
Grosimea formaţiunii de substanţă minerală utilă (marmură) în perimetrul de
exploatare Dealul Maria , interceptată prin lucrările de cercetare geologică este de 120 m.
Resursele minerale identificate au fost conturate între cotele +900 m şi +780 m
(adâncimea maximă de exploatare).
4.4.4. Potenţialul seismic al zonei
Conform codului de proiectare seismică a clădirilor P100-1:2006, regiunea în care
va fi amplasat obiectivul este caracterizată de următorii parametri: acceleraţia terenului
pentru proiectare ag = 0,08 g; perioada de colt Tc = 0,7.
4.4.5. Relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate sau peisaj Având în vedere specificul activităţii, modificarea peisajului la nivel local nu poate fi
evitat în perioada de investiţie şi funcţionare, astfel pe toată perioada de desfăşurarea a
activităţilor de extragere a resurselor de marmură valoarea estetică a peisajului va fi afectată.
După finalizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de marmură întreaga suprafaţă
va fi renaturată şi ecologizată având ca efect diminuarea impactului asupra peisajului.
Perimetrul de exploatare Dealul Maria se intersectează cu limita vestică a sitului de
importanţă comunitară ROSCI 0219 Rusca Montană.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
36
Astfel, din suprafaţa totală a amplasamentului de 236.000 m2 o suprafaţă de 36.841,4
m2 (15,6%) este situată în interiorul sitului, din care doar 6.226,2 m2 (2,6%) urmează fi efectiv
ocupaţi de obiectele componente ale exploatării (carieră, halde, drumuri), restul de 30.615,2
m2 (13%) urmând a rămâne zonă verde intangibilă.
Este important de menţionat şi faptul că cei 6.226,2 m2 (2,6%) sunt situaţi într-o zonă
tampon din extremitatea vestică a sitului ROSCI0219 Rusca Montană la distanţe mari de cele
două rezervaţii naturale, Rezervaţia Pădurea Pleşu şi Rezervaţia Rusca Montană.
4.4.6. Condiţii pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologică
În cazul în care exploatarea zăcământului va reclama studierea mai în detaliu a
limitelor zăcământului faţă de rocile înconjurătoare se vor efectua foraje scurte, care să
completeze gradul de cunoaştere.
4.4.7. Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice,
zone predispuse alunecărilor de teren Din punct de vedere geotehnic, terenul nu prezintă indicii de existenţă a unor
fenomene geodinamice care să afecteze stabilitatea amplasamentului.
4.4.8. Obiective geologice valoroase protejate
În zona obiectivului analizat nu se află obiective geologice valoroase care să
necesite măsuri de protecţie.
4.4.9. Impactul prognozat
Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la
subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), specificul activităţii obiectivului
determinând analizarea celor doi factori de mediu împreună.
4.4.10. Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu subsol a fost
prezentat la subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), specificul activităţii
obiectivului determinând analizarea celor doi factori de mediu împreună.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
37
4.5. BIODIVERSITATEA Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament
Suprafaţa de teren de 17,0756 ha care urmează a fi defrişată face parte din
Unitatea de Producţie IV, care reprezintă o subdiviziune teritorială, a Ocolului Silvic Rusca
Montană.
Vegetaţia forestieră de pe amplasament are următoarea compoziţie:
• 5Fa2Ca2Te1Dt - unitatea amenajistică 64 B;
• 7Fa2Br1Dt - în unitatea amenajistică 66;
• 7Fa2Br1Dt - în unitatea amenajistică 67 A.
Tipul de pădure face parte din categoria funcţională 1-2A, vârsta medie a
arboretului fiind între 90-115 ani. Clasa de producţie este 3 cu o consistenţă de 06-07.
Pădurile de foioase (cu frunze căzătoare) sunt zone de vegetaţie în care
predominante sunt speciile arboricole şi angiospermice reprezentate de fag, castan,
mesteacăn, ulmul, teiul, plopul, magnolia, arţarul, frasinul etc.
Pe lângă stratul arborescent, pădurile de foioase prezintă un strat arbustiv bine
reprezentat în comparaţie cu molidişurile compacte (în care acest strat este inexistent),
deoarece coronamentul arborilor permite în general pătrunderea unei anumite cantităţi de
lumina. Există specii arbustive care în umbra arborilor mari constituie o cuvertură
semnificativă, desimea acestora crescând spre marginile pădurii unde cantitatea de lumină
este mai mare, astfel de specii sunt: alunul (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra),
murul (Rubus hirtus), zmeurul (Rubus idaeus).
Stratul ierbos include specii de ferigi şi plante cu flori care înfloresc primăvara
înainte de înfrunzirea masivă a arborilor.
Fauna caracteristică pădurilor de foioase este reprezentată de: lupul, vulpea,
căprioara, mistreţul, jderul, veveriţa, sturzul, mierla, cucul, piţigoiul, sticletele.
4.5.1. Impactul prognozat Impactul care se va înregistra prin dezvoltarea carierei de-a lungul perioadei de
exploatare va lăsa puternice amprente asupra mediului înconjurător în general, asupra
florei, respectiv faunei, în mod particular.
Considerăm astfel că impactul asupra biodiversităţii va fi de nivel ridicat (raportat la
suprafaţa direct impactată), fără însă a produce dezechilibre majore la nivelul biostratelor
locale/regionale sau de disturbare a unor populaţii de interes conservativ major.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
38
Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua presiunea bioecocenotică
datorată dezvoltării carierei. Nu vor fi afectate populaţii de specii migratoare.
Pentru dezvoltarea carierei va fi necesară scoaterea din circuitul forestier a cca.
17,0756 ha şi defrişarea vegetaţiei forestiere existente pe această suprafaţă.
Formele de impact prognozat a se produce în urma defrişării sunt următoarele:
• pierderi şi modificări de habitate;
• modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante;
• modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică;
• modificarea resurselor de ciuperci;
• alterarea speciilor şi populaţiilor de animale;
• dinamica resurselor de specii de vânat;
• modificarea rutelor de migrare;
• modificarea/distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă
şi iernat.
Se va înregistra un impact important prin deranjarea covorului vegetal (ierbos şi
lemnos) de pe amplasament. Astfel, disturbarea unor habitate va atrage de la sine şi
deranjarea unor specii de fungi şi plante care sunt legate de acele habitate.
În urma executării lucrărilor de defrişare, ciupercile micoritice vor fi deranjate, ele
fiind obligat simbionte. Speciile xilofage vor avea o creştere numerică în faza de tăiere a
pădurilor, când volumul de lemn mort (resturi de exploatare) va fi mai mare după care vor
fi reduse numeric semnificativ, o dată cu descompunerea cioatelor sau a înlăturării resturilor.
De asemenea o serie întreagă de nevertebrate (ortoptere, araneide, heteroptere,
himenoptere, etc.) cu mobilitate scăzută vor fi afectate.
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea unor populaţii.
Speciile mai puţin impactate de lucrările specifice lucrărilor de tăieri sunt cele care
au o mobilitate mai mare. Dintre acestea amintim speciile de păsări şi mamifere.
Deosebit de importantă este perioada în care se desfăşoară lucrările. Speciile de
nevertebrate sunt foarte sensibile la impact în primele stadii de dezvoltare, respectiv
stadiul de ou, stadiul larvar şi stadiul de pupă.
În ceea ce priveşte vertebratele, impactul este maxim în perioada de reproducere şi
în primele stadii de dezvoltare. Efectuarea lucrărilor în perioada de toamnă/iarnă va
minimiza impactul asupra faunei.
Luând principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul
impact:
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
39
Reptile
Reptilele identificate sunt legate de habitatele de pădure, pajişte şi stâncării.
Reptilele sunt slab reprezentate în zona studiată, dar totuşi prezente. Cele mai
multe sunt specii comune astfel că deranjarea unor populaţii mici din zona de influenţă a
activităţilor nu vor afecta major populaţiile din regiune sau pe plan naţional.
Păsări
Păsările fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit de pe
urma tăierilor. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care
sunt strâns legate de locurile de cuibărit. Cunoscându-se faptul că circa 77% din speciile
de păsări cuibăresc în pădure, în fazele de executare a lucrărilor de defrişare impactul va
fi major. Se va înregistra o deranjare a ornitofaunei datorată utilajelor de lucru şi transport.
Păsările pot fi afectate şi de zgomot, trafic, noxe din aer de aceea se vor lua măsuri
pentru limitarea acestora, prin folosirea unor utilaje moderne, cu standarde tehnice
ridicate, prin respectarea graficelor de verificare tehnică, a tehnologiilor de lucru avizate.
Păsările caracteristice habitatelor de pădure pot avea şi ele de suferit (ex. Falco
sp., Picus sp.). Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate
specifice zonei, şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în regiune,
speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau naţional.
În concluzie se poate prognoza o ”migraţie” la scară locală a speciilor de păsări din
zonele cu habitate deteriorate către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de
viaţă, urmată de o recolonizare activă imediat după finalizarea lucrărilor.
Mamifere
Mamiferele mari vor părăsi temporar această zonă retrăgându-se în zonele din jurul
amplasamentului, fiind necesară o bună gospodărire a habitatelor din aceste zone.
Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire dar şi a locurilor
în care aceştia formează colonii estivale sau hibernale (trunchiuri scorburoase).
În faza terminală a lucrărilor, păsările vor fi printre primele organisme care-şi vor
reface efectivele în zona afectată, ele de fapt nu vor părăsi habitatele
Numărul relativ mare de specii de plante şi animale face practic imposibilă
evaluarea exactă a impactului pe care îl vor avea lucrările asupra fiecărei specii în parte.
Fiecare specie este un “individ” ecologic aparte, care ocupă o nişă ecologică bine definită.
Noxele din aer precum şi zgomotul pot reprezenta factori de stres pentru
mamiferele din zonă. Impactul negativ se va manifesta şi prin creşterea traficului, a
vibraţiilor şi a zgomotului.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
40
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului
Una dintre cele mai importante măsuri de diminuare a impactului o constituie
efectuarea lucrărilor de defrişare, pe cât posibil, în perioada toamnă-iarnă, când numărul
de specii de păsări este redus cu 45%, iar cele rezidente se pot retrage în alte zone.
Efectele pierderilor de habitat vor fi atenuate prin tăierea treptată a pădurii, evitarea
lucrărilor în timpul perioadei de cuibărit şi printr-o bună gospodărire a zonelor de conservare.
Se vor evita poluările accidentale cu substanţe petroliere prin limitarea vitezei în
perimetrul proiectului evitându-se astfel accidentele, se va evita mânuirea
necorespunzătoare a maşinilor şi utilajelor.
Ocuparea definitivă a terenului care urmează a fi scos din circuitul forestier şi
defrişat se va face cu compensare. Compensarea se va realiza fizic cu un teren care are
de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafaţa
terenului dat în compensare nu va fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care
face obiectul scoaterii din fondul forestier. Terenurile cu care se va realiza compensarea
vor fi situate în afara fondului forestier actual dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite.
4.6. PEISAJUL 4.6.1. Încadrarea în regiune Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Dealul Maria este situat
în extravilanul localităţii Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, jud. Caraş-Severin, la 2 km de
localitatea Ruşchiţa şi la 25 km nord-est de oraşul Oţelul Roşu.
Perimetrul Dealul Maria este amplasat la est de perimetrul de exploatare a
marmurei Ruşchiţa, cariera Dealul Ionel, fiind limitrof acestuia.
4.6.2. Impactul prognozat Specificul obiectivului, care reclamă dezvoltarea tuturor activităţilor necesare
exploatării marmurei în carieră, va imprima zonei unui aspect specific exploatărilor miniere
la zi, care va avea impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei.
4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului Impactul pe care îl va avea activitatea ce se va desfăşura în carieră asupra
peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor
consta în renaturarea suprafeţelor afectate, descrise la punctele 4.3.5 şi 4.3.6.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
41
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Zona exploatării nu este populată cele mai apropiate localităţi de amplasament sunt
Ruşchiţa la 2 km şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km. Principalele ocupaţii ale populaţiei din
regiune sunt cultivarea terenurilor agricole, zootehnia precum şi activitatea industrială
locală. Forţa de muncă disponibilă este calificată în activitatea de extragere şi transport a
resurselor minerale.
4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În
vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI 5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR Amplasamentul obiectivului a fost determinat de lucrările de cercetare geologică care
au condus la conturarea rezervelor geologice de marmură, analizându-se două variante:
Alternativa 1 – varianta finală a proiectului presupune excluderea unei suprafeţe
de teren de 51.635 m2 situată în interiorul perimetrului de exploatare avizat de
către A.N.R.M. (în partea estică a acestuia) şi includerea în proiect a unui teren
cu aceeaşi suprafaţă situat la nord de perimetrul de exploatare.
Alternativa 2 - luarea în studiu doar a suprafeţei perimetrului de exploatare
avizat de către A.N.R.M.
Motivele care au stat la baza selectării Alternativei 1 sunt următoarele:
— în partea estică a perimetrului de exploatare marmura din zăcământ nu se
pretează pentru obţinerea de produse micronizate, extinderea carierei în
această zonă presupunând afectarea semnificativă a solului şi subsolului
datorită lucrărilor de descopertare şi exploatare prin derocare cu explozivi, în
condiţiile unor beneficii economice reduse;
— întreaga suprafaţă de 51.635 m2 din perimetrul de exploatare avizat exclusă din
amplasamentul obiectivului este situată în fondul forestier naţional şi aparţine
sitului de importanţă comunitară ROSCI0219 Rusca Montană, în timp ce
suprafaţa de aceeaşi mărime inclusă în amplasament este situată în întregime
în afara zonei protejate menţionate;
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
42
— în cazul alternativei alese factorii de mediu sol şi subsol sunt mai puţin afectaţi
având în vedere că suprafaţa de 51.635 m2 cuprinsă în amplasamentul obiectivului,
limitrofă extremităţii nordice a perimetrului, va fi utilizată exclusiv pentru depozita-
rea temporară a sterilului provenit din exploatarea şi prelucrarea marmurei,
morfologia naturală a terenului din această zonă favorizând realizarea de halde.
În concluzie, varianta aleasă prezintă avantaje atât din punct de vedere tehnico-
economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător având în vedere că
factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună sunt mai puţin afectaţi, iar suprafaţa de
teren de 51.635 m2 situată în interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0219
Rusca Montană a fost exclusă din amplasamentul obiectivului.
5.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI
Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de
bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:
Nota de bonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului înconjurător
10 Ic = 0 − Mediu neafectat
9 Ic = 0,0 - 0,25 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari
8 Ic = 0,25 - 0,50 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii
7 Ic = 0,50 - 1,0 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici
6 Ic = -1,0 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative
5 Ic = -1,0 -0,5 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 2 − Efectele sunt negative
4 Ic = -0,5 -0,25 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 3 − Efectele sunt negative
3 Ic = -0,25 -0,025 − Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic = -0,025 -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
43
Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)
În procesul tehnologic de exploatare a marmurei nu se va utiliza apă şi prin urmare
din desfăşurarea activităţilor în cariera Dealul Maria nu vor rezulta ape uzate.
Lucrările de exploatare se vor situa deasupra nivelului hidrostatic. Apele pluviale
care vor cădea pe amplasamentul carierei Dealul Maria vor fi colectate cu ajutorul rigolelor
de scurgere executate de-a lungul bermelor de siguranţă la baza taluzurilor şi canale de
scurgere pe marginea drumului de acces. Pentru a preveni încărcarea cu suspensii,
înainte de deversarea în emisar (Valea Padeşului), toate apele pluviale colectate de pe
amplasamentul obiectivului vor fi trecute printr-un deznisipator bicompartimentat .
În aceste condiţii factorul de mediu apă va fi afectat în limite admisibile de
realizarea şi funcţionarea investiţiei, indicele de calitate Ic APĂ = 0 – 0, 25.
Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)
Din cele prezentate în documentaţie, rezultă că factorul de mediu aer va fi afectat în
limite admise. Indicele de calitate Ic AER = 0,25 – 0,50.
Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ (Ic S,S,V,F)
Factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună vor fi puternic afectaţi de lucrările
tehnologice de exploatare a zăcământului.
Prin lucrările de ecologizare prevăzute în perioada de derulare a activităţii de
exploatare şi până la încetarea acesteia, impactul activităţii asupra acestor factori de
mediu va fi semnificativ diminuat, astfel încât afectarea mediului se va încadra în limite
admise, ceea ce va corespunde la un indice de calitate Ic S, S, V, F = 0,50 – 1,00.
Indicele de calitate pentru AŞEZĂRI UMANE (Ic AŞ. UM)
Zona exploatării nu este populată, cele mai apropiate aşezări umane de amplasa-
ment sunt localitatea Ruşchiţa la 2 km şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km, rezultând astfel că
indicele de calitate pentru aşezări umane Ic. AŞ. UM. = 0.
Realizarea investiţiei poate avea şi efecte pozitive asupra populaţiei din zonă, prin
crearea de locuri de muncă.
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare
factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele
de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
44
FACTORI DE MEDIU Ic Nb SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0,50 - 1,00 7
APĂ 0 – 0,25 9
AER 0,25 - 0,50 8
AŞEZĂRI UMANE 0 10
Din analiza notelor de bonitate, rezultă următoarele concluzii:
— Factorul de mediu SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ va fi afectat în
limite admise, nivel 3.
— Factorul de mediu APĂ va fi afectat în limite admise, nivel 1.
— Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 2.
— Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE nu va fi influenţat de activitatea
obiectivului.
Calculul indicelui de poluare globală
Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V.
Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de
mediu, se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură
geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării
de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din
raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.
Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de
poluare globală prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce
reprezintă starea reală, adică:
I.P.G. = Si / Sr, unde:
Si = suprafaţa stării ideale a mediului;
Sr = suprafaţa stării reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;
Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului.
Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
45
Valoarea I.P.G. I.P.G. = Si / Sr
Efectele activităţii asupra mediului înconjurător
I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umană
I.P.G. = 1 - 2 − Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile
I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă
I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă
I.P.G. = 4 – 6 − Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă
I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru
factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 144,5
unităţi.
Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina deschiderea şi funcţionarea carierei Dealul
Maria în care se vor desfăşura activităţi de exploatare a marmurei va fi: I.P.G. = Si / Sr =
200,00 unităţi / 144,5 unităţi = 1,38.
Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,38 ceea ce arată că activitatea
analizată va afecta mediul în limite admisibile.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
46
DIAGRAMA ROJANSKI
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
47
6. MONITORIZAREA Monitorizarea stabilităţii taluzurilor finale ale carierei
Taluzurile definitive ale carierei vor avea o înclinare stabilită astfel încât în condiţii
normale să nu apară alunecări de teren.
Cariera este situată departe de localităţi, într-o zonă fără circulaţie sau activitate
permanentă, fără obiective industriale sau reţele (electrice, gaze, ape, drumuri) de
protejat.
În aceste condiţii, pentru monitorizarea timp de 5 ani a taluzurilor definitive ale
carierei, vor fi luate următoarele măsuri:
− amplasarea reperilor nivelitici la baza taluzurilor definitive;
− verificarea semestrială prin nivelment de precizie a stabilităţii taluzurilor;
− consemnarea rezultatelor măsurătorilor în registru special.
Monitorizarea creşterii plantelor pe suprafeţele recultivate
Se va verifica anual, timp de 5 ani, starea terenurilor renaturate şi vor fi luate măsuri
de refacere a culturilor în caz de distrugere a acestora.
Monitorizarea deversărilor apelor pluviale
Se impune verificarea anuală, timp de 5 ani, a stării rigolelor, a bazinelor
intermediare de decantare şi a bazinului decantor pentru preluarea apelor pluviale. În caz
de colmatare, acestea vor fi curăţate şi reamenajate.
Programele de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte sunt prezentate
în tabelul de pe pagina următoare.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
48
TABEL MONITORIZARE
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
49
7. SITUAŢII DE RISC
Situaţiile de risc pot apărea numai în cazul încălcărilor grave ale disciplinei în
muncă sau de nerespectare a tehnologiilor miniere, cum ar fi:
- manipularea neglijentă a produselor petroliere;
- folosirea unor cantităţi prea mari de explozivi şi nerespectarea dispoziţiilor de
împuşcare;
- nerespectarea tehnologiilor miniere care pot conduce la surpări ale taluzurilor
carierei.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în timpul efectuării
evaluării impactului asupra mediului.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Denumirea obiectivului de investiţii pentru care se solicită acordul de mediu este
„Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul Dealul
Maria” localitatea Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin.
Perimetrul Dealul Maria este amplasat la est de perimetrul de exploatare a
marmurei Ruşchiţa, cariera Dealul Ionel, fiind limitrof acestuia.
Accesul în perimetrul de exploatare se face din DN Caransebeş – Haţeg, pe drumul
judeţean parţial modernizat Voislova – Rusca Montană – Ruşchiţa, apoi pe un drum
industrial până la perimetrul de exploatare Dealul Maria, la cota +800 m.
Pentru terenul de 23,6 ha de pe Dealul Maria, Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale a emis Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr. 3029 din 12.12.2001 în favoarea
S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, care a fost aprobată prin H.G. nr. 495/18.04.2003.
Prin Ordinul nr. 76/23.06.2005 al preşedintelui A.N.R.M. s-a aprobat transferul
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în licenţa de concesiune şi exploatare nr. 3029/2001
încheiată între A.N.R.M. şi S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, către S.C. OMYA CALCITA S.R.L.
Pentru punerea în exploatare a zăcământului de marmură va fi necesară scoaterea
prin ocupare definitivă a unei suprafeţe de 17,0756 ha din fondul forestier naţional cu
defrişarea vegetaţiei forestiere.
Funcţionarea obiectivului va consta în desfăşurarea activităţii de extracţie a
rezervelor de marmură din fronturile carierei, încărcarea materialului în autobasculante şi
transportul acestuia la uzina de preparare.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
50
Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare
va fi de 3.224.215 tone, respectiv de 39.401 tone extras industrial în primul an de
exploatare, ajungând la 279.696 tone pe an extras industrial la sfârşitul licenţei, în ultimul
an de exploatare.
Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului rezultă următoarele tipuri
de deşeuri:
— deşeuri vegetale (organice) rumeguş, resturi vegetale etc. provenite din lucrările
de defrişare a vegetaţie forestiere;
— sol vegetal şi steril tehnologic provenit din lucrările de descopertare a
zăcământului şi pierderi de exploatare;
— deşeuri menajere.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe fiecare componentă de mediu
în parte, analizând atât efectele negative cât şi cele pozitive ale activităţii obiectivului.
Poluanţii evacuaţi în mediu au fost estimaţi şi comparaţi cu limitele admise prin legislaţia în
vigoare. Din estimările făcute nu s-au semnalat depăşiri ale acestora.
- Activitatea obiectivului va afecta în limite admise calitatea apelor de suprafaţă şi
nu va avea impact asupra apelor subterane. Diminuarea impactului asupra
apelor de suprafaţă se va realiza prin întreţinerea periodică şi corespunzătoare
a rigolelor, canalelor de scurgere şi a deznisipatorului în sensul curăţirii
periodice şi a verificării etanşeităţii acestora.
- Emisiile de poluanţi (pulberi şi gaze) rezultate din activitatea obiectivului nu vor
genera un impact semnificativ asupra calităţii aerului datorită stropirii drumurilor
carierei cu autocisterna şi reglării periodice a motoarelor Diesel.
- Solul, subsolul şi vegetaţia vor fi afectate prin excavarea volumelor mari de roci
(descopertă şi util). Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a normelor de
aplicare, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea
acesteia beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare
şi închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei.
Se va realiza şi monitorizarea postînchidere a obiectivului.
- Aşezările umane nu vor fi afectate datorită faptului că acestea se află la o
distanţă de 2 km localitatea Ruşchiţa şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km.
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-au estimat efectele activităţii
prin cuantificarea datelor. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă că activitatea care se va
desfăşura în cadrul obiectivului va afecta mediul în limite admisibile.
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA
51
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
PENTRU OBIECTIVUL
DESCHIDEREA ŞI PUNEREA ÎN EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI DE MARMURĂ DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE DEALUL MARIA LOC. RUŞCHIŢA, COM. RUSCA MONTANĂ, JUD. CARAŞ- SEVERIN
S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca, Str. G-ral Eremia Grigorescu, Nr. 28
Tel/Fax: 0264 - 433703, 0364 - 116991 E-mail: promincoinvest@yahoo.com
FILA FINALĂ
Prezenta documentaţie cuprinde:
- parte scrisă 51 pagini
- anexe grafice 4 planşe