Studiu de impact Dealul Maria - apmcs-old.anpm.roapmcs-old.anpm.ro/files/APM...

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU OBIECTIVUL

DESCHIDEREA ŞI PUNEREA ÎN EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI DE MARMURĂ DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE DEALUL MARIA LOC. RUŞCHIŢA, COM. RUSCA MONTANĂ, JUD. CARAŞ- SEVERIN

BENEFICIAR: S.C. OMYA CALCITA S.R.L. BUCUREŞTI

EVALUATOR PRINCIPAL: S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. CLUJ NAPOCA

SIMBOL: 77-659-01

FAZA: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

DATA: APRILIE 2010

DIRECTOR RESPONSABIL LUCRARE

ing. Arghir BIZO ing. Cosmina PEREŞ

FIRMÃ ATESTATÃ DE AGENŢIA NAŢIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE NR. 38/29.07.2002 FIRMÃ ATESTATÃ DE M.A.P.M. PENTRU STUDII ŞI PROIECTE HIDROEDILITARE NR. 125/13.09.2005 FIRMÃ ATESTATÃ DE M.A.P.M. STUDII DE IMPACT ŞI BILANŢURI DE MEDIU NR. R-EIM-05-164/2007 ŞI R-BM-05-165/2007

400304 Cluj-Napoca str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 28

S.R.L. Tel.: 0364-116991; Tel./fax: 0264-433703 E-mail: [email protected] O.R. C.: J12/1930/1996; CUI:RO 9469435 Cont: RO18BUCU644079812511RO01 ALPHA BANK CLUJ-NAPOCA

S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA CARIERA DE MARMURĂ DEALUL MARIA

2

COLECTIV DE ELABORARE

ing. COSMINA PEREŞ ______________

ing. NICOLETA BIZO ______________

ing. VIRGIL CENARIU ______________

ing. GHEORGHE PUŞCAŞ ______________

dr. biol. SERGIU MIHUŢ ______________

© PROMINCO INVEST Cluj-Napoca, 2010

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C. PROMINCO INVEST

S.R.L. Cluj-Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca.


3

C U P R I N S

1. INFORMAŢII GENERALE ...................................................................................4

2. PROCESE TEHNOLOGICE................................................................................8

3. DEŞEURI .......................................................................................................... 17

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA........................................................... 19

4.1. APA............................................................................................................19

4.2. AERUL.......................................................................................................22

4.3. SOLUL ....................................................................................................... 25

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ........................................................................ 30

4.5. BIODIVERSITATEA................................................................................... 37

4.6. PEISAJUL .................................................................................................. 40

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .............................................................. 41

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE........................................................... 41

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI ............................. 41

6. MONITORIZAREA ............................................................................................ 47

7. SITUAŢII DE RISC............................................................................................ 49

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR..................................................................... 49

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ........................................................... 49

FILA FINALĂ ......................................................................................................... 51


4

1. INFORMAŢII GENERALE

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor

negative, dar şi a celor pozitive, ale exercitării unei activităţi proiectate sau a uneia în

desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente)

asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în

identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor

antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul

dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din

primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului

ecologic negativ al activităţii preconizate.

Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

obiectivul Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul

Dealul Maria se întocmeşte conform prevederilor H.G. 445/2009 (anexa 2) şi ale Ordinului

863/2002 al M.A.P.M. (anexa 2).

1.1. Titularul proiectului S.C. OMYA CALCITA S.R.L. BUCUREŞTI

Şos. Bucureşti-Ploieşti, nr. 15, et. 2, sector 1, cod poştal 013682

tel/fax: 021/2009500

1.2. Elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca str. G-ral E. Grigorescu nr. 28, jud. Cluj tel./fax: 0264-433703

1.3. Denumirea proiectului Denumirea obiectivului de investiţii pentru care se solicită acordul de mediu este

”Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul Dealul

Maria” localitatea Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin.


5

1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Dealul Maria este situat

în extravilanul localităţii Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, jud. Caraş-Severin, la 2 km de

localitatea Ruşchiţa şi la 25 km nord-est de oraşul Oţelul Roşu.

Accesul în perimetrul de exploatare se face din DN Caransebeş – Haţeg, pe drumul

judeţean parţial modernizat Voislova – Rusca Montană – Ruşchiţa, apoi pe un drum

industrial până la perimetrul de exploatare Dealul Maria, la cota +800 m.

Perimetrul de exploatare Dealul Maria se învecinează în partea de nord, sud şi est

cu terenuri ale Statului Român, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Direcţia Silvică

Caraş-Severin, Ocolul Silvic Rusca Montană iar în partea de vest cu cariera Dealul lui

Ionel aparţinând S.C. MARMOSIM S.A. Simeria.

Pentru exploatarea marmurei în perimetrul Dealul Maria, Agenţia Naţională pentru

Resurse Minerale a emis Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr. 3029 din 12.12.2001

în favoarea S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, iar prin Ordinul nr. 76/23.06.2005 al

preşedintelui A.N.R.M. s-a aprobat transferul drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în licenţa

de exploatare nr. 3029/2001 către S.C. OMYA CALCITA S.R.L.

Extracţia rezervelor de marmură s-a concesionată pe o perioadă de 20 ani, între

anii 2004-2023, până în prezent nefiind declanşate lucrări de exploatare.

Perimetrul de exploatare Dealul Maria, în suprafaţă totală de 23,6 ha, cuprinde

terenuri aflate în proprietatea Statului Român – Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA,

S.C. MARMOSIM S.A. Simeria şi S.C. OMYA CALCITA S.R.L. Bucureşti. Din această

suprafaţă totală, pentru punerea în exploatare a zăcământului este necesară scoaterea

prin ocupare definitivă a unei suprafeţe de 17,0756 ha din fondul forestier naţional cu

defrişarea vegetaţiei forestiere.

1.4.1.Descrierea lucrărilor de investiţie În cazul exploatărilor miniere la zi lucrările de investiţie sunt reprezentate de

lucrările de deschidere a zăcământului.

Deschiderea zăcământului de marmură de la Dealul Maria se va realiza în două

etape, în funcţie de înălţimea la care se află rezervele.

Etapa I: În această etapă se va deschide zona superioară a zăcământului între cota

+890 m şi +850 m, (partea superioară a zăcământului şi nivelul drumului de acces între

cariera Dealul lui Ionel şi Dealul Maria). Deschiderea se va realiza prin semitranşee de

legătură între drumul de acces existent şi lucrările de pregătire la nivelul viitoarelor trepte.


6

Etapa II: În această etapă se va deschide zona inferioară a zăcământului între cota

+850 m şi cota +780 m.

Accesul se va realiza prin semitranşei de deschidere care la bază vor avea lăţimea

de 5 m şi se vor lărgi până la 16 m raza minimă de întoarcere a autobasculantelor.

Lungimea semitranşeelor va fi de 100 -110 m pentru a asigura panta minimă

necesară transportului auto între trepte.

1.4.2. Funcţionarea obiectivului Funcţionarea obiectivului va consta în desfăşurarea activităţii de extracţie a

rezervelor de marmură din fronturile carierei, încărcarea materialului în autobasculante şi

transportul acestuia la instalaţia de concasare primară situată în afara perimetrului de

exploatare.

Programul de funcţionare al obiectivului este de 8 ore/zi, cu excepţia zilelor de iarnă

cu temperaturi foarte scăzute.

1.4.3. Închiderea obiectivului La terminarea activităţii se vor efectua lucrări de închidere a obiectivului în vederea

revenirii la condiţiile de mediu iniţiale, care vor consta în:

• evacuarea utilajelor şi echipamentelor;

• evacuarea şi depozitarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri;

• corectarea taluzelor şi acoperirea cu sol vegetal a suprafeţelor orizontale ale

carierei;

• însămânţarea cu iarbă a suprafeţelor acoperite cu sol vegetal şi aplicarea

îngrăşământului.

1.5. Durata etapei de funcţionare Activitatea de exploatare în cariera Dealul Maria se preconizează să se desfăşoare

pe o perioadă de 13 ani (2010-2023) în baza licenţei de concesionare pentru exploatare

nr. 3029/17.12.2001 emisă de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi a

actelor adiţionale 2 şi 3 la această licenţă.


7

1.6. Producţia care se va realiza şi resursele folosite 1.6.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare

va fi de 3.224.215 tone (extras industrial), respectiv între 39.401 tone în primul an de

exploatare şi 279.696 tone în ultimul an de exploatare, rezultând o producţie medie de

189.660 tone pe an.

Pentru funcţionarea utilajelor obiectivului în vederea obţinerii producţiei preconizate,

consumurile specifice de carburanţi sunt următoarele:

• Extracţie: 0,82 l/t;

• Încărcare: 0,72 l/t

• Transport: 1,12 l/t.

În aceste condiţii, consumul anual de motorină este de 2,66 x 189.660 t = 504.496 l.

Cantitatea de marmură extrasă şi resursele energetice necesare desfăşurării

activităţii de pe amplasament sunt prezentate în tabelul 1.1.

Tabel 1.1.

Producţia Resurse folosite în scopul desfăşurării producţiei

Denumirea Cantitate medie anuală Denumire Cantitate

medie anuală Furnizor

Marmură 189.660 t motorină 504.496 l S.N.P. PETROM

1.6.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

În activitatea de exploatare a resurselor de marmură din perimetrul Dealul Maria nu

se vor utiliza substanţe sau preparate chimice.


8

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie 2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

Activitatea cu specific minier care se va desfăşura în cadrul carierei Dealul Maria va

cuprinde lucrări miniere care vor asigura exploatarea raţională a resurselor de marmură,

pierderi minime de resurse, productivitate ridicată, condiţii pentru asigurarea securităţii

muncii şi măsuri pentru protecţia zăcământului şi a mediului.

Metoda de exploatare a zăcământului s-a stabilit în funcţie de natura substanţei

minerale utile, înclinarea formaţiunii geologice, natura rocilor din culcuşul zăcământului şi

adâncimea limită de exploatare la zi.

Astfel metoda de exploatare care se va aplica pentru extragerea resurselor de

marmură din perimetrul Dealul Maria “metoda de exploatare cu trepte drepte descendente,

derocare cu explozivi în găuri de sondă, cu transport rutier a utilului la instalaţia de

prelucrare şi a sterilului la halde exterioare”.

Principalele activităţi pe care le prevede tehnologia de exploatare a marmurei sunt

următoarele:

- lucrări de deschidere;

- lucrări de pregătire;

- lucrări de exploatare;

- lucrări de haldare.

Prelucrarea marmurei extrase din cariera Dealul Maria se va face în prima fază într-

o instalaţie de concasare primară situată în afara perimetrului de exploatare şi ulterior în

uzina de preparare din localitatea Voislova, aceste activităţi nefăcând obiectul prezentei

documentaţii.

Lucrări de deschidere

La ora actuală zăcământul de marmură de la Dealul Maria nu este deschis.

În anii trecuţi a fost amplasată în zona zăcământului o carieră experimentală la cota

+877 m care s-a dezvoltat pe o suprafaţă de cca. 7500 m2. Deschiderea zăcământului de

marmură de la Dealul Maria se va realiza în două etape, în funcţie de înălţimea la care se

află rezervele.

Etapa I: În această etapă se va deschide zona superioară a zăcământului între cota

+890 m şi +850 m, (partea superioară a zăcământului şi nivelul drumului de acces între

cariera Dealul lui Ionel şi Dealul Maria).


9

Deschiderea se va realiza prin semitranşee de legătură între drumul de acces

existent şi lucrările de pregătire la nivelul viitoarelor trepte.

Etapa II: În această etapă se va deschide zona inferioară a zăcământului între cota

+850 m şi cota +780 m.

Accesul se va realiza prin semitranşei de deschidere care la bază vor avea lăţimea

de 5 m şi se vor lărgi până la 16 m raza minimă de întoarcere a autobasculantelor.

Lungimea semitranşeelor va fi de 100-110 m pentru a asigura panta minimă

necesară transportului auto între trepte.

Lucrări de pregătire

• Amplasamentul şi tipul lucrărilor de pregătire Lucrările miniere de pregătire în cazul exploatării la zi, în funcţie de utilitatea pe

care o asigură constau în:

a. Lucrări de descopertare - derocarea şi îndepărtarea materialului steril din

acoperişul zăcământului în vederea exploatării acestuia;

b. Tranşee şi semitranşee care asigură legătura între lucrările de deschidere şi

blocurile de util; aceste lucrări se execută la nivelul treptei de util ce urmează a fi

exploatată şi asigură spaţiul necesar amplasării utilajelor de extracţie, încărcare şi

transport;

c. Lucrări de rectificare a bermelor executate anterior în vederea aducerii acestora

la dimensiunile geometrice necesare.

a. Lucrări de descopertare Lucrările de descopertare sunt lucrări de extragere şi îndepărtare a rocilor sterile din

coperta zăcământului şi se execută cu un decalaj stabilit faţă de lucrările de exploatare astfel

încât să se asigure o continuitate a acestor lucrări pe o perioadă de timp.

Coperta zăcământului de marmură Dealul Maria este reprezentată de sol vegetal cu

fragmente de marmură degradată.

Volumului de descopertă necesar pentru asigurarea producţiei de marmură pentru

perioada rămasă până la finele perioadei de licenţă este de 123.000 mc.

Realizarea lucrărilor de descopertare se va face pe toată durata exploatării - cu o

pondere mai mare la începutul licenţei - până în anul 2023, an în care vor expira resursele

măsurate şi indicate.


10

Întrucât coperta este în medie 2 m nu s-au dimensionat trepte distincte de

descopertă decât la partea superioară a carierei la cota +895 m.

Prima fază a lucrărilor de descopertare constă în decaparea stratului de sol vegetal

cu buldozerul şi adunarea în grămezi de unde se încarcă şi se transportă la halda de sol

vegetal. Fâşiile decapate nu depăşesc 0,25 – 0,50 m.

În cazul în care lucrul cu buldozerul nu mai este eficient la dislocarea sterilului din

descopertă, acesta se va face cu excavatorul sau cu încărcătorul frontal.

La apariţia unor roci cu duritate mai mare se va utiliza material exploziv amplasat în

găuri de mină executate cu perforatoare manuale.

Scopul final al lucrărilor de descopertare executate la nivelul treptelor este

îndepărtarea în totalitate de pe suprafaţa zăcământului a rocilor sterile până la limita

perimetrului rezervelor de categoria B şi C1. Lucrările de descopertare se vor executa pe

toată perioada licenţei în funcţie de evoluţia lucrărilor de exploatare de la treptele

anterioare asigurând rezerve pregătite conform eşalonării.

b. Tranşee şi semitranşee Pentru realizarea producţiei programate în licenţa de exploatare pentru o perioadă

de 17 ani exploatarea marmurei se va desfăşura la nivelul a 12 trepte, în interiorul

perimetrului resurselor măsurate şi indicate.

Ţinând cont de particularităţile zăcământului de marmură de la Dealul Maria,

lucrările de pregătire funcţie de amplasamentul lor, se vor executa în două etape astfel:

Etapa I: În această etapă se vor executa lucrările de pregătire amplasate deasupra

nivelului +850 m, în partea de nord est a zăcământului. Aceste lucrări vor fi semitranşee

de pregătire, (platforme de atac) între capătul drumurilor de acces la trepte şi blocurile de

util. Dimensiunea platformei va asigura posibilitatea manevrării utilajelor de foraj, de

încărcare şi transport şi va fi de 30 m x 40 m.

Etapa II: În această etapă se asigură pregătirea zăcământului sub nivelul cotei

+850 m. Platformele de atac vor fi amplasate la capătul semitranşeelor de deschidere la

nivelul fiecărei trepte de unde se va dezvolta exploatarea acestora pe toată suprafaţa lor.

Dimensiunile platformelor vor fi 30 m x 40 m.

În urma realizării acestor lucrări vor rezulta 194.400 tone util.

Utilul rezultat din execuţia semitranşeelor se încarcă în autobasculante şi se

transportă la instalaţia de concasare primară.


11

c. Lucrări de rectificare Lucrările de rectificare constau în lucrări de îndreptare şi orientare a liniei de front a

treptelor de exploatare şi aducerea bermelor la nivelul şi panta proiectată pentru transport

şi drenarea apelor pluviale.

Lucrările de rectificare se vor executa cu ajutorul buldozerului, excavatorului sau se

va folosi material exploziv amplasat în găuri de mină scurte, dacă va fi cazul.

Cantităţile de rezerve rezultate după aceste operaţii se vor introduce în fluxul

tehnologic de preparare în cazul în care corespund din punct de vedere calitativ.

Lucrări de exploatare

• Generalităţi Ca factor determinant care a stat la baza elaborării licenţei de exploatare, l-a

constituit realizarea producţiei programate pe perioada de valabilitate a licenţei prin

sistematizarea carierei în perspectiva continuării exploatării şi după anul 2023.

În acest context lucrările de pregătire şi exploatare au fost concepute şi programate

astfel încât acestea să poată fi folosite pe toată perioada licenţei.

a. Grosimea minimă de exploatare Grosimea formaţiunii de substanţă minerală utilă în zăcământul Dealul Maria,

interceptată prin lucrările de cercetare geologică este de 120 m.

Pentru stabilirea înălţimii de treaptă s-a luat în considerare experienţa dobândită la

exploatarea zăcămintelor cu caracteristici similare şi recomandările literaturii de

specialitate în domeniu. Ţinând cont de cele de mai sus precum şi de caracteristicile în

situ a substanţei minerale utile s-a stabilit înălţimea de treaptă de 10 m. Astfel zăcământul

a fost împărţit pe verticală în 12 trepte numerotate de sus în jos de la 1 la 12, cota +890 m

până la cota +780 m.

b. Indicatorii tehnici principali ai metodei de exploatare Indicatorii tehnici principali şi elementele geometrice ale treptelor carierei de

marmură Dealul Maria sunt:

Producţia anuală (extras industrial) 39.401 t/an – 279.696 t/an

Coeficient de descopertă 0,04 m3/t

Pierderi de exploatare 30%

Diluţia 0%


12

Grad de recuperare la exploatare 70%

Număr de trepte 12

Înălţimea de treaptă 10 m

Unghiul de taluz - în lucru 80°

- final 65°

Lăţimea bermelor - de lucru 30 m

- de transport 5 m

- de siguranţă 2 m

c. Lucrări de extragere

Exploatarea marmurei din zăcământul Dealul Maria se va realiza la toate 12 nivele

începând cu treapta 1 şi până la ultima treaptă cota +780 m, treapta 12, parţial.

Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare

va fi de 3.224.215 tone, respectiv de 39.401 tone extras industrial în primul an de

exploatare, ajungând la 279.696 tone pe an extras industrial la sfârşitul licenţei, în ultimul

an de exploatare.

Pentru realizarea producţiei programate, fronturile de lucru se vor ataca începând

cu treapta 1 cota +890 m după realizarea descopertei în avans. Fronturile de lucru se vor

alinia pe direcţia NV-SE, în această poziţie având productivitate mare iar sensul de

aruncare a utilului dislocat este controlat. Se previne astfel împrăştierea rocilor dislocate

pe versantul sudic al dealului. Succesiunea exploatării treptelor este de la treptele

superioare spre treptele inferioare, păstrând decalaje care să asigure lucrul la toate

nivelele în condiţii de securitate.

Zona de sud–est al zăcământului prezintă o pantă abruptă care favorizează

rostogolirea blocurilor agabaritice spre vale. Pentru a opri rostogolirea a acestora spre

Valea Morii s-a prevăzut execuţia în prima etapă a unei tranşee de gardă antirostogolire.

Această tranşee se va săpa de-a lungul curbei de nivel de +850 m cu baza de 6 m şi va

avea în partea din aval un pinten care va avea rolul de a opri rostogolirea supragabariţilor

ce apar până la exploatarea treptelor aflate deasupra cotei +850 m. Pentru realizarea

tranşei se va excava o cantitate de 3.600 m3 de marmură tranşeea fiind amplasată în util.

Odată cu exploatarea treptei 5 (+850 m) se va lichida şi tranşeea mai sus amintită iar

exploatarea va coborî sub nivelul reliefului în partea de nord, vest şi sud a carierei. În

această situaţie se elimină posibilitatea aruncării substanţei minerale utile în afara

perimetrului carierei.


13

Bermele de lucru se vor dimensiona cu o lăţime de minim 30 m dimensiune

necesară pentru manevrele utilajelor de încărcare şi transport.

După epuizarea rezervelor de marmură de la treptele superioare, frontul treptei

inferioare se va deplasa prin exploatare spre cea superioară. Berma se va îngusta până

se va realiza berma de siguranţă cu lăţimea de 2 m, iar taluzurile finale se vor reprofila la

un unghi de 65°.

Transportul materialului se va executa cu autobasculante. Căile de transport vor fi

constituite din drumuri amenajate pe bermele de lucru şi pe bermele de transport, drumuri

de exploatare amenajate pe lucrările de deschidere şi drumuri de exploatare între carieră,

instalaţia de concasare primară a societăţii situată în afara perimetrului şi uzina de

preparare de la Voislova.

Sarcina totală de transportat va fi după cum urmează:

- util 3.224.215 tone

- steril 1.112.816 m3

Media sarcinilor de transportat de-a lungul celor 17 ani este 189.660 tone pe an

marmură şi 62.804 tone steril. În total masă minieră de transportat: 252.464 tone.

După concasarea primară, utilul se va transporta auto pe o distanţă de 19 km la

instalaţia de procesare a marmurei Voislova cu autobasculante, în baza unor contracte cu

o societate de profil. Sterilul rezultat din executarea lucrărilor de pregătire este transportat

auto la haldă, pe o distanţă de cca. 0,4 km.

Lucrări de haldare

Pentru asigurarea producţiei la uzina de preparare de la Voislova materia primă se

va asigura de la două cariere de marmură care vor funcţiona în paralel şi anume: Dealul

Maria şi Dealul Plumbului, cariere amplasate pe doi versanţi la o distanţă de 4 km.

La dimensionarea haldelor de steril s-a ţinut seama de următoarele sarcini ce

urmează a fi haldate:

- Dealul Maria, descopertă (steril şi sol vegetal), pierderi de exploatare, steril de la

concasarea primară, steril rezultat de la instalaţia de preparare Voislova.

- Dealul Plumbului, descopertă (steril şi sol vegetal), pierderi de exploatare, steril de la

concasarea primară, steril rezultat de la instalaţia de preparare de la Voislova.


14

Cantităţile ce urmează a fi haldate vor fi după cum urmează:

Dealul Maria Dealul Plumbului Total in situ afânat in situ afânat in situ afânat Provenienţă steril

mc mc mc - sol vegetal 20000 24000 3428 4113.6 23428 28114 - fragmente de marmură degradată cu Ф = 0 – 500 mm 103000 123600 30894 37072.8 133894 160673

- pierderi de exploatare - marmură degradată şi marmură necorespun-zătoare calitativ cu Ф = 0 – 500 mm

511780 614136 148067 177680,4 659847 791816

- steril de la concasarea primarăcu Ф = 0 – 40 mm 238830 286596 69098 82918 307928 369513,6

- steril de la uzina de preparareVoislova cu Ф = 0 – 40 mm 53737 64484 15547 18656 69284 83140,8

Total 907347 1088816 263606 316327 1170953 1405144 Total sarcină de haldat 927347 1112816 267034 320441 1194381 1433257

Prin proiect se prevede depozitarea solului vegetal şi a rocilor sterile în două halde

exterioare, după cum urmează:

• Solul vegetal Solul vegetal se va depozita separat de rocile sterile, într-o haldă temporară de sol

vegetal, urmând ca la sfârşitul perioadei licenţei de exploatare, respectiv la încetarea

activităţii de exploatare, acesta să fie folosit la lucrările de refacere a mediului.

Halda va fi amplasată în zona nordică a perimetrului de exploatare, între cotele

+890 m şi +910 m.

• Rocile sterile În prezent, rocile sterile rezultate în urma activităţii de producţie din cariera Dealul

lui Ionel se depozitează într-o haldă existentă în partea nord-vestică a perimetrului de

exploatare Dealul Maria.

În urma analizei efectuate asupra sarcinilor de haldat şi a capacităţii de

înmagazinare a haldei s-a decis ca haldarea să se realizeze astfel:

- în corpul de haldă existentă, de la cota +850 m în jos, până la cota +810 m - care

prin extindere spre nord, va înmagazina 346.163 m3 steril in situ, echivalent 415.395 m3

steril în stare afânată.

- diferenţa de 824.790 m3 steril in situ, echivalent 989.748 m3 steril în stare afânată,

de haldat până la sfârşitul licenţei, se va depune de la nivelul cotei +890 m în jos.

Pe măsura depozitării sterilului, cele două zone de depozitare se vor uni într-o haldă

unică. Depunerea în haldă la nivelul cotei +890 m va fi posibilă prin realizarea unui drum

de acces care va asigura accesul şi depunerea solului vegetal într-o haldă separată, halda

temporară de sol vegetal.


15

2.1.2. Echipamente necesare

Pentru exploatarea resurselor de marmură sunt necesare următoarele utilaje:

— încărcător frontal;

— excavator;

— foreză;

— compresor mobil;

— buldozer;

— autobasculante.

2.1.3. Alternative avute în vedere la amplasamentul obiectivului

studiat şi motivarea alegerii finale Pentru punerea în evidenţă, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, a acumulărilor

de marmură din perimetrul Dealul Maria, în perioada 2000-2001 S.C. MARMOSIM S.A. pe

baza licenţei de explorare a efectuat următoarele lucrări de cercetare:

— cartare geologică;

— derocări;

— foraje;

— carieră experimentală;

— analize şi determinări în laborator.

Lucrările de cercetare geologică au pus în evidenţă faptul că în perimetrul Dealul

Maria gradul de asigurare cu resurse de marmură de calitate superioară este pe o

perioadă de 17 ani. Acumulările de marmură din zona Ruşchiţa prezintă mai multe

varietăţi coloristice de marmură, funcţie de condiţiile de formare însă în perimetrul Dealul

Maria se dezvoltă în principal nivelul calcarelor marmoree cenuşii şi al calcarelor

marmoree albe.

Marmura din perimetrul Dealul Maria se pretează pentru obţinerea produselor

micronizate deoarece prezintă un grad ridicat de alb de 92-97 % caracteristică esenţială în

obţinerea produselor micronizate şi poate asigura materia primă pentru uzina de preparare

a marmurei micronizate de la Voislova care produce produse micronizate ce se utilizează

în industria hârtiei, în industria cauciucului precum şi în industria cosmetică şi

farmaceutică.

La alegerea amplasamentului obiectivului s-au avut în vedere 3 alternative:

Alternativa „0” sau nicio acţiune, reprezintă situaţia existentă adică neimplementarea

proiectului şi implicit cea de nerealizare a investiţiei.


16

Alternativa „0” (neimplementarea proiectului) are avantajul important că mediul

din zonă rămâne neafectat, însă are ca efect pierderea unor însemnate beneficii

din punct de vedere economic şi social.

Principalele dezavantaje ale alternativei „0” sunt următoarele:

— va continua degradarea unei suprafeţe de 7.294 m2 (cariera existentă) care

datorită faptului că este deschisă este supusă eroziunii eoliene şi intemperiilor;

— nevalorificarea durabilă şi eficientă a zăcământului de marmură care prezintă

un grad de alb de 92-97% caracteristică esenţială pentru obţinerea

produselor micronizate;

— marmura existentă în cadrul amplasamentului studiat nu va fi utilizată ca

materie primă pentru uzina de preparare de la Voislova pentru producerea

de produse micronizate şi prin urmare va fi necesară procurarea materiei

prime din alte zăcăminte sau chiar importul acesteia;

— pierderea unei investiţii care poate ajuta la dezvoltarea reţelei de drumuri

locale şi la crearea de noi locuri de muncă;

— pierderea unei importante surse de contribuţii la bugetul de stat prin

neîncasarea taxelor impozitelor aferente activităţilor miniere.

Alternativa 1 – varianta finală a proiectului presupune excluderea unei suprafeţe

de teren de 51.635 m2 situată în interiorul perimetrului de exploatare avizat de

către A.N.R.M. (în partea estică a acestuia) şi includerea în proiect a unui teren

cu aceeaşi suprafaţă situat la nord de perimetrul de exploatare.

Alternativa 2 - luarea în studiu doar a suprafeţei perimetrului de exploatare

avizat de către A.N.R.M.

Motivele care au stat la baza selectării Alternativei 1 sunt următoarele:

— în partea estică a perimetrului de exploatare marmura din zăcământ nu se

pretează pentru obţinerea de produse micronizate, extinderea carierei în

această zonă presupunând afectarea semnificativă a solului şi subsolului

datorită lucrărilor de descopertare şi exploatare prin derocare cu explozivi, în

condiţiile unor beneficii economice reduse;

— întreaga suprafaţă de 51.635 m2 din perimetrul de exploatare avizat exclusă din

amplasamentul obiectivului este situată în fondul forestier naţional şi aparţine

sitului de importanţă comunitară ROSCI0219 Rusca Montană, în timp ce

suprafaţa de aceeaşi mărime inclusă în amplasament este situată în întregime

în afara zonei protejate menţionate;


17

— în cazul alternativei alese factorii de mediu sol şi subsol sunt mai puţin afectaţi

de lucrările miniere ce urmează a fi executate având în vedere că suprafaţa de

51.635 m2 cuprinsă în amplasamentul obiectivului, limitrofă extremităţii nordice a

perimetrului, va fi utilizată exclusiv pentru depozitarea temporară a sterilului

provenit din exploatarea şi prelucrarea marmurei, morfologia naturală a terenului

din această zonă favorizând realizarea de halde.

În concluzie, varianta aleasă prezintă avantaje atât din punct de vedere tehnico-

economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător având în vedere că

factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună sunt mai puţin afectaţi, iar suprafaţa de

teren de 51.635 m2 situată în interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0219

Rusca Montană a fost exclusă din amplasamentul obiectivului.

2.2. Activităţi de dezafectare Activităţile de dezafectare se vor efectua după epuizarea rezervelor de substanţă

minerală utilă din zăcământ şi vor consta din evacuarea utilajelor, echipamentelor şi a

eventualelor deşeuri rezultate din perimetrul de exploatare.

3. DEŞEURI

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului rezultă următoarele tipuri

de deşeuri:

— deşeuri vegetale (organice) rumeguş, resturi vegetale etc. provenite din lucrările

de defrişare a vegetaţie forestiere;

— sol vegetal şi steril tehnologic provenit din lucrările de descopertare a

zăcământului şi pierderi de exploatare;

— deşeuri menajere.

• Deşeurile vegetale provenite din lucrările de defrişare a vegetaţiei constituite

din rumeguş, resturi de lemn etc. vor fi colectate în totalitate, măcinate şi valorificate.

• Sol vegetal şi sterilul tehnologic provenit din lucrările de descopertare a

zăcământului şi pierderi de exploatare

Solul vegetal se va depozita separat de rocile sterile, într-o haldă temporară de sol

vegetal, urmând ca la sfârşitul perioadei licenţei de exploatare, respectiv la încetarea

activităţii de exploatare, acesta să fie utilizat la lucrările de refacere a mediului. Halda va fi

amplasată în zona nordică a perimetrului de exploatare, între cotele +890 m şi +910 m.


18

Cantitatea de sol vegetal provenită din perimetrul Dealul Maria care urmează a fi

depozitată în haldă până la sfârşitul valabilităţii licenţei de exploatare este de 20.000 m3

(1.176 m3/an) .

Haldarea sterilului constituit din marmură degradată sau necorespunzătoare se va

realiza în două etape: în prima etapă în corpul de haldă existentă, de la cota +850 m până

la cota +810 m, iar în etapa a doua de la nivelul cotei +890 m în jos.

Pe măsura depozitării cele două zone de depozitare se vor uni într-o haldă unică.

Cantitatea de steril provenită din lucrările de descopertare şi exploatare din

perimetrul Dealul Maria care urmează a fi depozitată în haldă până la sfârşitul valabilităţii

licenţei de exploatare este de 614.780 m3 (36.163,5 m3/an).

• Deşeurile menajere care vor rezulta din activitatea obiectivului se calculează

astfel: QD.M. = 14 persoane x 0,25 kg/pers./zi x 250 zile/an = 875 kg/an.

Deşeurile menajere vor fi constituite din resturi de hârtie, plastic şi resturi

alimentare.

Depozitarea deşeurilor menajere se va face într-un container metalic, care va fi golit

la cea mai apropiată rampă de deşeuri autorizată.

Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Managementul deşeurilor - cantitate prevăzută a fi

generată - (t/an)

Denumire deşeu

Cantitate prevăzută

a fi generată

(t/an)

Starea fizică

Cod deşeu (cf. H.G.R. 856/2002)

Cod privind principala proprietate periculoasă (cf. O.U.G. 78/2000)

Cod clasificare statistică

Valori-ficată

Elimi- nată

Rămasă în stoc

Sol vegetal 1647,06 S 010102 X

Deşeuri menajere 0,875 S 20 03 01 X

Steril tehnologic 97.641,50 S 010101 x


19

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REFACERE A ACESTORA

4.1. APA 4.1.1. Informaţii despre apele de suprafaţă din zona amplasamentului

Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentată de pârâul Valea Morii şi Pârâul cu

Raci, afluent de stânga al văii Padeşului.

Relieful accidentat din zona cu pante abrupte şi văi înguste, cu vegetaţie relativ

săracă, contribuie la debitul oscilant al râului Padeş. Cel mai apropiat curs de apă faţă de

amplasament este Valea Morii la circa 400 m.

4.1.2. Informaţii despre apele subterane din zona amplasamentului Din punct de vedere hidrogeologic, lucrările de cercetare geologică executate nu au

semnalat existenţa unor strate acvifere cu caracter permanent sau temporar, a

borchişurilor sau goluri subterane cu posibile acumulări de ape.

4.1.3. Alimentarea cu apă a obiectivului

Cariera de marmură Dealul Maria nu va fi alimentată cu apă.

Apa necesară consumului individual va fi adusă pe amplasament în recipiente de

material plastic. Consumul de apă potabilă va fi următorul:

— zilnic maxim: 0,030 m3/zi;

— anual: 6,0 m3/an.

4.1.4. Managementul apelor uzate Cariera nu va fi alimentată cu apă şi prin urmare nu va fi dotată cu instalaţii de

canalizare menajeră sau tehnologică. În perimetrul de exploatare nu va exista incintă de

organizare de şantier; pentru necesităţile fiziologice ale personalului în perimetrul carierei se

vor amplasa toalete ecologice.

Având în vedere că din procesul de extragere a marmurei nu vor rezulta ape uzate

tehnologice singura sursă posibilă de poluare a apelor o vor reprezenta apele pluviale care

vor cădea pe amplasament.

Evacuarea apelor pluviale din zona carierei se vor realiza în două etape după cum

urmează:


20

o Etapa 1

Drenarea şi evacuarea apelor din zona de exploatare a zăcământului de marmură

aflată deasupra cotei +850 m se va realiza prin executarea unor rigole de scurgere de-a

lungul bermelor de siguranţă la baza taluzurilor şi canale de scurgere pe marginea

drumului de acces astfel încât apele pluviale vor ajunge în sistem gravitaţional în

deznisipatorul bicompartimentat de la cota +845 m cu volumul de 96 m3.

o Etapa 2

Evacuarea şi drenarea apelor pluviale din zona de exploatare a marmurei aflată sub

cota +850 m se va realiza prin pompare (conducte sub presiune), prin următorul sistem:

bazin de colectare, pompă submersibilă şi conductă de refulare.

La nivelul fiecărei trepte se va săpa un bazin de colectare a apelor cu capacitatea

de 12 m3, de unde printr-o reţea de conducte apele vor fi evacuate la bazinul deznisipator

de la cota +845 m. Odată cu deschiderea treptei 12, situată la cota +780 m, se va săpa un

jomp definitiv. De aici, printr-o reţea de conducte definitivă se va asigura evacuarea apelor

colectate din carieră la bazinul deznisipator de la cota +845 m. Reţeaua de conducte care

a asigurat evacuarea apelor pe timpul exploatării treptelor 6 (cota +840 m), treapta 7 (cota

+830 m), treapta 9 (cota +810 m), treapta 11 (cota +790 m) va fi demontată iar bazinele de

colectare vor fi rambleiate. Pe traseul definitiv de evacuare – treapta 12 (cota +780 m) şi

bazinul deznisipator de la cota +845 m se va monta o conductă de evacuare permanentă.

Din bazinul deznisipator de la cota +845 m apele pluviale decantate vor fi deversate

gravitaţional în emisarul Valea Padeşului.

Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie, în special

pulberi care ajung în apă prin spălarea de către şuvoaie a platformelor de lucru, a

drumurilor de transport a taluzurilor treptelor.

Determinarea debitelor de ape pluviale se face conform STAS 1846/1990, pe baza

relaţiei:

Qp = m x S x Φ x i, unde:

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul = 0,8

S = aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul = 5,2 ha.

Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846 - 90) = 0,10

i = intensitatea ploii de calcul; i = 120 l/s conform STAS 9470-73

Qp = 0,80 x 5,2 x 0,10 x 120 ≈ 50 l/s = 180 m3/h.

Apele pluviale care spală suprafaţa obiectivului au un debit de 180 m3/h şi pot

antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic.


21

Bilanţul apelor uzate care vor fi evacuate din Cariera Dealul Maria este prezentat în

tabelul 4.1.

Tabel 4.1.

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate

Menajere Industriale Pluviale

Sursa apelor uzate

m3/h m3/an m3/h m3/an m3/h m3/an m3/h m3/an

Reutilizate/ recirculate

Comentarii

Cariera Dealul Maria

180,0 - - - - - 180,0 - - -

4.1.5. Prognozarea impactului

Activitatea obiectivului nu va avea impact asupra apelor subterane şi va afecta în

limite admisibile apele de suprafaţă datorită următoarelor:

• exploatarea resurselor se va realiza deasupra nivelului pânzei freatice;

• din activitatea obiectivului nu vor rezulta ape uzate menajere sau industriale;

• apele pluviale colectate din perimetrul carierei nu vor conţine preparate sau

substanţe chimice care ar putea afecta calitatea apei receptorului;

• înainte de a fi deversate în emisar apele pluviale vor fi trecute printr-un

deznisipator bicompartimentat.

4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru reducerea turbidităţii apei receptorului în urma deversării apelor pluviale

colectate din carieră se recomandă:

- respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ;

- întreţinerea rigolelor de scurgere şi canalizare a apelor pluviale pe întreaga

suprafaţă a perimetrului de exploatare, în ritmul înaintării lucrărilor de deschidere,

pregătire şi exploatare;

- menţinerea în stare de funcţionare a bazinului de colectare şi a deznisipatorului.


22

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale Clima este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura

medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11°C în zona

deluroasă şi de câmpie iar în zona de munte între 4-9 °C la munte.

Perimetrului Dealul Maria se încadrează în zona IV climaterică cu temperaturi de

calcul iarna de -21 °C şi în zona climaterică II cu temperaturi de calcul vara +25 °C.

Precipitaţiile cresc de la 600 mm/mp în zonele joase la 1000 mm/mp în zona de

munte. Adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este de -0.80 ÷ -0.90 m.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi. Calculul debitelor de poluanţi generaţi Sursele posibile de poluare a aerului pe parcursul desfăşurării lucrărilor de

exploatare a marmurei în cariera Dealul Maria vor fi următoarele:

— emisii de gaze şi pulberi în suspensie şi sedimentabile rezultate din operaţia de

derocare a marmurei – sursă staţionară;

— emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de transport

din cadrul carierei – sursă mobilă;

— emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi

autobasculantelor – surse staţionare şi mobile.

• Emisii de gaze şi pulberi în suspensie şi sedimentabile rezultate din

operaţia de derocare a marmurei Operaţia de derocare a marmurei se face prin perforare şi împuşcare cu explozivi

introduşi în găuri de sondă amplasate pe un rând.

Materialul exploziv care va fi utilizat în cariera Dealul Maria este astralita, în găuri

de sondă burate cu argilă.

Operaţia de derocare prin împuşcarea găurilor de sondă cu explozivi constituie o

sursă periodică şi de scurtă durată de gaze şi pulberi. Frecvenţa operaţiilor de împuşcare

va fi de o împuşcare pe lună, iar cantitatea de exploziv utilizată la o împuşcătură va fi de

368 kg.

Substanţele explozive sunt compuşi chimici sau amestecul mai multor compuşi

chimici, care sub influenţa unui impuls exterior pot suferi transformări chimice rapide, cu

degajare de căldură, formare de gaze puternic încălzite, capabile să efectueze un lucru

mecanic.


23

În urma reacţiei explozive rezultă următoarele emisii de poluanţi:

CANTITATE DETONATĂ POLUANŢI PE KG DETONAT POLUANŢI PT. O DETONARE

102 g/kg CO 37,54 kg CO

54 g/kg NOx 19,87 kg NOx

0,4 g/kg COV 0,15 kg COV 368 kg

2,5 mg/kg H2S 0,0001 kg H2S

Prezenţa acestora este resimţită exclusiv în zona frontului în care se execută împuşca-

rea, iar sub acţiunea factorilor atmosferici, dispersia gazelor se realizează în câteva minute.

Gazele rezultate vor fi însoţite de pulberi sedimentabile provenite din detonarea

materialelor explozive şi din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediată.

Emisiile de pulberi vor putea fi diminuate prin stropirea cu apă a fronturilor de lucru.

• Emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de

transport din cadrul carierei În perioadele secetoase şi cu temperaturi ridicate rularea autobasculantelor pe

drumurile carierei determină emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de

pe suprafaţa de rulare.

Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apă a drumurilor carierei cu ajutorul

autocisternei, fapt care va contribui şi la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate

acţiunii factorilor atmosferici (vânt).

• Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi

autobasculantelor Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona în carieră vor fi acţionate de

motoare Diesel, acestea şi consumurile corespunzătoare fiind prezentate în tabelul următor:

Utilaj/mijloc de transport Bucăţi Consum utilaj l/h

Consum total l/h

Excavator 1 10 10 Foreze 2 15 30 Buldozer 1 12 12 Autobasculante 3 12 36 Încărcător frontal 2 12 24 Compresor mobil 1 8 8

TOTAL CONSUM ORAR DE MOTORINĂ 120


24

Datorită faptului că specificul activităţii determină funcţionarea intermitentă a

mijloacelor auto şi a utilajelor, consumul orar real de motorină va fi de cca. 93 l/h.

Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi

de metodologia Corinair, sunt următorii:

Pulberi: 4,30 g/l

SOX: 10,00 g/l

CO: 16,00 g/l

CH4: 0,17 g/l

NOx: 32,70 g/l

Debitele masice de poluanţi rezultate din funcţionarea autobasculantelor şi utilajelor

acţionate de motoare Diesel sunt prezentate în tabelul următor:

POLUANT DEBIT MASIC - g/h -

DEBIT MASIC CONF. ORD. 462/93 - g/h -

Pulberi 399,9 500 SOX 930,0 5.000 CO 1488,0 - CH4 15,8 - NOx 3041,1 5.000

Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile

maxime admisibile prevăzute de Ordinul 462/1993.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Emisiile de poluanţi (pulberi şi gaze) rezultate din activitatea obiectivului nu vor

genera un impact semnificativ asupra calităţii aerului datorită următoarelor:

• Operaţia de derocare prin împuşcare cu explozivi constituie o sursă periodică şi

de scurtă durată de gaze şi pulberi. Prezenţa acestora este resimţită exclusiv în

zona frontului în care se execută împuşcarea, iar sub acţiunea factorilor

atmosferici, dispersia gazelor se realizează în câteva minute. Gazele rezultate

vor fi însoţite de pulberi sedimentabile provenite din detonarea materialelor

explozive şi din dislocarea rocilor, depunerea acestora la sol fiind imediată.

• Emisiile de pulberi datorate activităţii de transport pe drumurile carierei vor fi

substanţial reduse prin stropirea suprafeţelor de rulare cu ajutorul autocisternei.

În aceste condiţii, debitul masic al pulberilor rezultate se va situa sub 0,5 kg/h,

limita maximă prevăzută de Ordinul 462/93.


25

• Emisiile de noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobas-

culantelor se vor situa sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/93,

datorită numărului redus al acestora şi regimului intermitent de funcţionare.

În aceste condiţii, impactul activităţii obiectivului asupra aerului se va situa în limite

admisibile.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Măsurile necesare pentru diminuarea concentraţiilor de pulberi din atmosferă sunt:

— utilizarea unei cantităţi optime de material exploziv ;

— stropirea fronturilor de lucru la împuşcare şi a drumurilor din carieră;

— efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate;

4.3. SOLUL 4.3.1. Generalităţi Solurile de pădure sunt răspândite în arealele în care se dezvoltă o vegetaţie de

pădure tipul dominant este Preluvosolul, ca subtip-Preluvosolul tipic care apare pe culmile

cele mai înalte, bine împădurite. Aceste soluri, prin proprietăţile fizice şi biochimice mai

slabe decât la cernoziomuri şi faeoziomuri sunt mult mai expuse în special degradării fizice

dar şi chimice. Situate în regiuni cu pante mai ridicate, în momentul în care pădure este

defrişată aceste terenuri sunt expuse unei eroziuni intense.

Pe suprafeţe întinse, pe versanţii cu înclinări mari, datorită degradării accentuate a

terenurilor se întâlnesc şi regosolurile-clasa protosoluri (soluri neevoluate) dezvoltate pe

un material parental provenit din roci neconsolidate şi menţinut aproape de suprafaţă prin

eroziune geologică lentă şi îndelungată dar mai ales erodisolurile apărute din cauza

eroziunii accelerate.

4.3.2. Surse de afectare şi poluare a solului şi subsolului

Poluarea sau afectarea solului reprezintă orice acţiune care produce dereglarea

funcţionării normale a solului ca suport de mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.

Activitatea care se va desfăşura în perimetrul de exploatare Dealul Maria poate

afecta şi/sau polua solul şi subsolul prin următoarele:

Afectarea solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei de exploatare a marmurei;

Poluarea solului prin manipularea produselor petroliere şi a uleiurilor.


26

Lucrările de exploatare ale zăcământului vor conduce la modificarea morfologiei

naturale în zonei, prin lucrările de derocare care se vor realiza, imprimându-i acesteia un

aspect specific exploatărilor miniere la zi.

În perioada valabilităţii licenţei de exploatare vor fi excavate următoarele volume de

roci: descopertă 123.000 m3; util (marmură): 1.705.934 m3 (4.606.021 t). Acest lucru va

conduce la afectarea unei suprafeţe de 52.220 m2.

Depozitarea materialului steril în haldă va conduce la ocuparea unei suprafeţe de

teren de cca. 82.606 m2 şi la schimbarea destinaţiei iniţiale a acesteia. Pentru evitarea

alunecărilor, solul vegetal şi rocile neconsolidate vor fi excavate, înainte de formarea

depozitelor.

Materialele depuse în haldă sunt în exclusivitate roci minerale (sol vegetal, fragmente

de marmură degradată, pierderi de exploatare, steril de la concasarea primară), care nu

au un efect poluant asupra solului prin conţinutul lor chimic. Considerăm că halda astfel

constituită, poate fi considerată depozit de deşeuri inerte conform Ordinului 867/2002.

În cazul nerespectării tehnologiei de haldare şi a elementelor geometrice proiectate

sau în cazul colmatării sistemelor de scurgere a apelor, există posibilitatea producerii

alunecării materialului depozitat.

Lucrările de investiţii care se vor realiza, specificul activităţii obiectivului şi

organizarea activităţii nu vor determina poluarea cu produse petroliere.

Acest tip de poluare, dacă apare în mod accidental şi cu scurgeri însemnate de

produse petroliere, poate produce un impact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri

imediate de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee

specifice, care pot neutraliza efectele negative.

Obiectivul nu va fi dotat cu un depozit de carburanţi şi lubrifianţi, motorina şi uleiul

necesare funcţionării utilajelor din carieră urmând a se asigura prin transport, în recipienţi

etanşi. Pentru protecţia solului împotriva unor eventuale scurgeri de carburanţi, operaţiile

de alimentare a utilajelor se vor efectua pe o miniplatformă betonată cu suprafaţa de cca. 10 m2.

Posibilitatea poluării solului prin manipularea produselor petroliere poate fi

determinată de următoarele:

— fisurarea miniplatformei betonate deasupra căreia se vor face alimentările cu

carburanţi şi schimburile de ulei ale utilajelor;

— manipularea neglijentă a produselor petroliere de către personalul carierei.

Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să apară doar

în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină a muncii.


27

4.3.3. Prognozarea impactului

Aplicarea tehnologiei de exploatare a marmurei

Lucrările de exploatare a zăcământului vor conduce la modificarea morfologiei

naturale a zonei prin lucrările de derocare care se vor realiza, imprimându-i acesteia un

aspect specific exploatărilor miniere la zi.

În perioada valabilităţii licenţei de concesionare pentru exploatare se vor excava

următoarele volume de roci:

— descopertă 123.000 m3;

— marmură 1.705.934 m3 (4.606.021 t).

Suprafaţa afectată de lucrările de exploatare va fi de 52.220 m2.

Exploziile datorate împuşcării găurilor de mină produc vibraţii de tip seismic şi

suprapresiuni din frontul undei de şoc. Oscilaţiile seismice vor genera în sol şi subsol

deformaţii care pot conduce la apariţia fisurilor sau la accentuarea celor existente. Aceste

deformaţii depind de gradul de elasticitate al rocii, efectul fiind direct proporţional cu

cantitatea de explozivi detonată şi depinde de asemenea de detaliile tehnice ale operaţiei

de împuşcare.

Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu produs petroliere

Lucrările de investiţii, specificul activităţii obiectivului şi organizarea activităţii nu vor

determina poluarea cu produse petroliere.

Acest tip de poluare, dacă apare în mod accidental şi cu scurgeri însemnate de

produse petroliere, poate produce un impact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri

imediate de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee

specifice, care pot neutraliza efectele negative.

Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să apară doar

în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină a muncii.

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului pe perioada activităţii productive Pentru prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren în carieră, se prevăd

următoarele măsuri principale:

− respectarea înălţimii maxime de treaptă de 10 m;

− respectarea unghiului de taluz final de 65º;

− realizarea şanţurilor de colectare a apelor pluviale;

− controlul taluzurilor la fiecare schimb şi după derocare;


28

− rănguirea taluzurilor după fiecare operaţie de derocare cu explozivi şi ori de câte

ori se observă pericole de desprinderi de roci din taluz;

− completarea la zi a registrului de control a taluzurilor;

− reducerea unghiurilor de taluz sub limitele stabilite prin proiect, ori de câte ori se

întâlnesc zone faliate, fisurate, goluri carstice sau neuniformităţi în structura rocilor;

− acordarea unei atenţii sporite modului de lucru în zonele de intersecţie dintre

bermele de lucru ale treptelor sistematizate cu taluzurile actuale ce au înălţimi

mari şi trebuie secţionate. Pentru astfel de zone se vor întocmi programe

speciale de lucru;

− respectarea monografiilor de lucru, a dispoziţiilor de împuşcare şi a documen-

taţiilor tehnice privind metoda de exploatare;

− platforma betonată deasupra căreia se vor face alimentările cu carburanţi şi

schimburile de ulei ale utilajelor se va verifica periodic, pentru semnalarea

eventualelor fisuri care ar putea apărea în timp;

− întreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a

mediului.

4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea Legii

minelor nr. 85/2003, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea

acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare şi

închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei.

După finalizarea lucrărilor de exploatare cariera va fi adusă la unghiul final al treptelor

iar suprafeţele orizontale (vatra carierei şi bermele treptelor) şi suprafeţele de rulare ale

drumurilor vor fi renaturate, urmând a fi efectuate următoarele operaţii:

- nivelarea suprafeţelor astfel încât să se obţină suprafeţe netede, prevăzute cu

pante specifice drenajului apelor meteorice;

- transport şi întindere sol vegetal pe suprafeţele nivelate, în grosime de minim 100 mm;

- însămânţarea cu iarbă.

Pentru renaturarea suprafeţelor haldelor vor fi efectuate următoarele operaţii:

− amenajarea suprafeţelor haldelor;

− nivelarea suprafeţelor haldelor, inclusiv a taluzurilor, care vor fi aduse la un unghi

de înclinare mai mic decât unghiul de taluz natural;


29

− compactarea suprafeţelor haldelor;

− transport şi întindere sol vegetal în grosime de minim 100 mm;

− însămânţarea cu iarbă.

− plantarea de puieţi de brad sau carpen pe taluzurile haldelor care vor fi procuraţi

dintr-o pepinieră autorizată.

Presupunând că la finele perioadei de valabilitate a licenţei de exploatare, anul

2023, activitatea de exploatare va înceta, cantităţile de lucrări de refacere a mediului

necesar a fi efectuate sunt următoarele:

— transport şi întindere sol vegetal 10 cm grosime pentru 17,6 ha

— fertilizare (aplicarea îngrăşământului) pentru 17,6 ha

— semănare iarbă şi alte culturi vegetale pentru 17,6 ha

Având certitudinea că activitatea de exploatare din perimetru Dealul Maria nu va

înceta în 2023 şi că dinamica dezvoltării exploatării nu va permite executarea lucrărilor de

refacere a mediului în perioada licenţei în totalitate, nu se prevăd lucrări efective de

refacere a mediului şi implicit lucrări de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere.

Având în vedere necesitatea respectării actelor normative în vigoare, trebuie

constituită garanţia bancară de refacere a mediului care va fi vărsată anual în contul

bancar destinat asigurării fondurilor necesare executării lucrărilor de refacere a mediului la

închiderea minei.

În cazul în care la expirarea valabilităţii licenţei (2023) activitatea încetează, costul

total al lucrărilor de refacere a mediului se compune din:

— transport şi întindere sol vegetal 24.996 EURO

— fertilizare (aplicarea îngrăşământului) 2.180 EURO

— semănare iarbă şi alte culturi vegetale 4.060 EURO

Cuantumul anual al garanţiei bancare se stabileşte astfel: costuri totale de refacere

a mediului = 31.236 EURO/17 ani = 1.837 EURO/an, adică 6.432 lei/an.


30

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Din punct de vedere geologic, zona localităţii Ruşchiţa se încadrează în Munţii

Poiana-Ruscă ce aparţin Munţilor Meridionali.

Regiunea Ruşchiţa aparţine din punct de vedere tectono-structural al pânzei getice.

În zonă aflorează, aproape în exclusivitate, formaţiuni cristaline aparţinând celor

două mari unităţi tectonice care alcătuiesc masivul cristalin al munţilor Poiana Ruscă,

unitatea de Sebeş-Lotru şi Unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă.

Rocile sedimentare apar numai pe rama sudică şi au fost atribuite Jurasicului

superior, Cretacicului inferior şi Cretacicului superior.

Atât rocile cristaline cât şi cele sedimentare au fost străbătute de corpuri şi dyke-uri

de roci magmatice ale ciclului Cretacic superior – Paleocen, care au produs fenomene de

contact, dublate de un metasomatism definit de transformări hidrotermale larg răspândite,

cu mineralizaţii polimetalice asociate.

Magmatismul Cretacic superior – Paleocen s-a manifestat, de asemenea, printr-o

intensă activitate vulcanică explozivă, care a generat numeroase aglomerate şi tufuri,

situate la nivelele superioare (Danian) ale sedimentelor bazinului Rusca Montană.

4.4.1. Stratigrafia Formaţiunile cristaline

Şisturile cristaline din regiunea Ruşchiţa aparţin la două unităţi:

a) unitatea mezometamorfică (Unitatea de Sebeş-Lotru), ce aflorează în partea

centrală şi nord-vestică a regiunii

b) unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă, care apare în partea centrală şi

vestică a regiunii.

Unitatea de Sebeş – Lotru

Formaţiunile cristalofiliene ale unităţii de Sebeş-Lotru aparţin ciclului tectono-

magmatic Assyntic-Baikalian (570 – 350 milioane ani), având o grosime totală de circa

1500 m. Ele se dezvoltă la sud-est de Ruşchiţa, fiind delimitate de falia Gherghieş-Ruşchiţa

spre nord – vest, iar spre sud sunt în contact cu rocile sedimentare ale bazinului Rusca

Montană. Din punct de vedere petrografic, predomină paragnaisele (muscovitice, biotitice,

cu granaţi), şisturile sericito-cloritoase ± biotit ± granat, la care se adaugă intercalaţii de

micaşisturi cu biotit şi granaţi, amfibolite, dolomite şi calcare cristaline.


31

Şisturile acestei unităţi formează un monoclin cu direcţia generală VSV – ENE şi

înclinări de 40° - 80° spre sud. Elementele liniare măsurate (microcute, lineaţii) indică

afundarea structurii generale spre vest.

Unitatea epimetamorfică de Poiana Ruscă

Formaţiunile acestei unităţi sunt atribuite ciclului tectono-magmatic hercinic (315 –

256 milioane ani) şi acoperă cea mai mare parte a zonei Ruşchiţa.

Spre sud-est ele sunt separate de şisturile Unităţii de Sebeş-Lotru prin falia

Gherghieş-Ruşchiţa, iar spre sud sunt delimitate de formaţiunile sedimentare cretacice ale

bazinului Rusca Montană-Lunca Cernii. Unitatea se extinde în bazinul superior al văii

Ruşchiţa (Padeş), pe pârâul Morii, Pârâul cu Raci, cât şi în partea nordică a bazinului Văii

Negrii, pe valea Afânari, valea Lupului, valea Varniţa.

În scopul realizării unei simplificări a stratonomiei, în concordanţă cu realitatea

geologică, Pavelescu şi Cosma (1982) propun separarea şisturilor cristaline ale unităţii

epimetamorfice în două faciesuri distincte:

- faciesul predominant tufogen,

- faciesul predominant detritogen.

Faciesul predominant tufogen (cu intercalaţii detritogene), având o grosime de circa

750 m, este dezvoltat la nord-vest de falia Gherghieş-Ruşchiţa, în bazinele Văii Morii şi

Pârâului cu Raci. Acest facies este constituit din roci epimetamorfice, provenite din

metamorfozarea în faciesul şisturilor verzi a unor formaţiuni sedimentare tufogene (tufuri şi

tufite bazice), asociate cu dolomite, calcare, ankerite şi siderite.

La alcătuirea petrografică a faciesului predominant tufogen iau parte: şisturi

cloritoase cu actinot, albit ± biotit, şisturi amfibolice ± biotit, cu intercalaţii de şisturi

muscovito-biotitice cu almandin, cuarţite albitice şi calcare marmoreene.

În cadrul acestui complex sunt localizate calcarele marmoreene de Ruşchiţa,

exploatate în "Cariera Veche", din versantul drept al Pârâului cu Raci şi în cariera "Dealul

lui Ionel", din versantul stâng al aceluiaşi pârâu. Acestea se continuă spre est, în Dealul

Maria şi spre vest, în Dealul Plumbului.

Formaţiunile eruptive

Produsele magmatice prezente în zonă aparţin următoarelor cicluri tectono-magmatice:

Ciclul hercinic (iniţial), care s-a desfăşurat în Devonian, este reprezentat prin rocile

intruzive ultrabazice şi tufurile bazice sau intermediare, cu lentile cuarţitice, în care sunt

localizate mineralizaţiile de fier din sectoarele Vârful Boul şi Pârâul cu Raci;


32

Ciclul alpin, în timpul căruia au fost puse în loc numeroase corpuri de roci

aparţinând magmatismului laramic, cunoscute sub numele de banatite.

Rocile magmatice puse în loc în intervalul Cretacic superior - Paleocen formează

sill-uri, dyke-uri şi filoane, care străbat şisturile cristaline, marea lor majoritate fiind

cantonate în formaţiunile unităţii epimetamorfice. Cele identificate în zona Ruşchiţa aparţin

următoarelor tipuri petrografice: lamprofire, porfire dioritice, porfire granodioritice,

granodiorite, dacite şi andezite. Andezitele constituie circa 60% din corpurile intrusive din

zona Ruşchiţa, determinările de vârstă absolută indicând o vârsta de 89 - 66 milioane ani.

Procesele de intruziune a rocilor magmatice în formaţiunile cristaline din zonă au

condus la formarea rocilor metamorfice de contact termic. Acest tip de roci are o extindere

redusă în zona Ruşchiţa şi este reprezentat prin corneene şi skarne, de care este legată

geneza mineralizaţiilor metalice din zonă.

Acţiunile de metamorfism de contact exomorfic au avut loc numai asupra

formaţiunilor unităţii epimetamorfice.

Skarnele apar la contactul dintre calcarele cristaline şi rocile ciclului Cretacic

superior – Paleocen, asociate cu minerale de diopsid, epidot sau granaţi. Acestea au fost

identificate în lucrările subterane aferente zăcământului polimetalic deschis de Mina

Ruşchiţa şi zăcământului de fier din bazinul superior al Pârâului cu Raci.

Cuaternarul Este reprezentat prin depozite aluviale constituite din bolovănişuri, pietrişuri şi

nisipuri cu grosimi de până la 2-3 m, dispuse în lungul principalelor văi din regiune.

Versanţii văilor precum şi culmile domoale sunt acoperite de depozite eluvio-

deluviale, alcătuite din argile nisipoase în care sunt prinse şi fragmente angulare de roci

cristaline. Grosimea acestora rar depăşeşte 3 m.

4.4.2. Tectonica Regiunea Ruşchiţa are o poziţie geografică relativ centrală în cadrul Munţilor

Poiana Ruscă. Cele două unităţi cristaline vin în contact prin intermediul unei importante

falii direcţionale inverse, şisturile seriei de Sebeş-Lotru din est încălecând peste cele

epimetamorfice din zona centrală şi vestică.

Unitatea epimetamorfică are o tectonică mai complicată decât cea a Unităţii de

Sebeş-Lotru, datorită atât structurilor plicative cât şi a numeroaselor falii transversale care

o compartimentează în blocuri.


33

Stilul structural este caracterizat prin cute în general drepte şi relativ largi, rareori

întâlnindu-se cute slab aplecate, cum este cazul sinclinalului calcarelor marmoreene de

Ruşchiţa, care în Cariera Veche este strâns şi slab aplecat spre sud.

Perimetrul Dealul Maria face parte dintr-o structură geologică în care formaţiunile ce

conţin calcare marmoreene se întind de – a lungul a peste 1,5 km, ocupând partea central

- sudică a masivului Poiana Ruscă. Acestea aparţin Unităţii epimetamorfice, respectiv

faciesului predominant tufogen (cu intercalaţii detritogene).

Zăcământul Dealul Maria este cantonat într-o structură monoclinală, după cum

reiese din datele litostratigrafice, din care rezultă o succesiune de nivele de marmură care

nu permit încadrarea lor într-un sinclinal (aşa cum este încadrată zona Cariera Veche).

Un element ce caracterizează acumulările de marmură din toată zona Ruşchiţa îl

reprezintă prezenţa mai multor varietăţi coloristice de marmură, funcţie de condiţiile de formare:

- în bază, imediat deasupra şisturilor amfibolitice din culcuş se află nivelul calcarelor

marmoreene cenuşii;

- urmează nivelul calcarelor marmoreene albe, care ocupă, partea sudică a zonei,

cu excepţia sectorului cuprins între Culmea Padeşului şi Valea Morii, unde apar şi la

partea superioară;

- la partea superioară se află nivelul calcarelor marmoreene rozii, pe toată zona

Ruşchiţa, exceptând sectorul menţionat, unde acestea trec gradat în marmure albe.

Fiecare nivel are caracteristică o culoare de fond specifică, iar subordonat se disting

treceri gradate spre culorile nivelelor învecinate, în apropierea contactului cu acestea.

În cadrul nivelelor apar subnivele, în funcţie de masivitatea marmurei, compoziţia

mineralogică, dar, mai ales de prezenţa cuarţului, muscovitului, biotitului, grafitului, piritei şi

magnetitei, considerate ca impurităţi în masa calcitică.

Nivelul calcarelor marmoreene cenuşii este constituit din marmură având o culoare

de fond alb – cenuşie, până la cenuşie închisă, cu interstratificări sau estompări ale tentei

cenuşii, rezultând varietăţile:

- marmură albă cu venaturi cenuşii;

- marmură cenuşie cu venaturi albe.

Marmurele acestui nivel prezintă frecvent o stratificaţie evidentă, fiind dispuse în

strate cu grosimi variabile, de la câţiva centimetri - în bază (unde sunt şistoase), până la

masive - în partea superioară (cca. 3 m grosime). Acestea sunt de obicei impure,

distingându-se zone cipolinice, grafitoase, amfibolice sau chiar cu magnetit şi frecvente

limonitizări.


34

Limita cu şisturile amfibolice din bază este gradată şi marcată de numeroase

îndinţări, adeseori vizibile. Trecerile de la marmură la şisturile amfibolice se realizează prin

intermediul unor şisturi calcaroase marmoreene amfibolice, respectiv a unor şisturi

amfibolice calcaroase cu intercalaţii de marmure alb-cenuşii în plăci.

Trecerea la nivelul marmurelor albe este de asemenea gradată sub aspectul culorii

şi, mai evidentă, în ceea ce priveşte masivitatea, remarcându-se o creştere evidentă a

acesteia, concomitent cu dispariţia stratificaţiei. Limita superioară a nivelului cenuşiu a fost

fixată la partea superioară a ultimei apariţii de marmură intens cenuşie.

În Cariera Veche, grosimea orizontului ajunge la 70 de metri, cu strate mergând de

la 0,5 m la 3 m grosime. La est de Pârâul cu Raci, grosimea acestui nivel scade, marmurele

impurificându-se şi trecând, pe direcţie, la marmure cipolinice în plăci, intens fisurate.

Uneori, în masa marmurelor cenuşii apar şi intercalaţii de marmure alb-cenuşii cu

venaturi limonitice brun-roşcate, asociate cu marmure cuarţitice sericitoase, având şi şliruri

stratiforme de magnetit.

În Culmea Padeşului, grosimea acestui nivel creşte din nou, ajungând la 150 m.

Nivelul calcarelor marmoreene albe, are culoarea de fond albă, masivitate mai

evidentă şi o puritate mineralogică deosebită. Pe culoarea de fond albă, se disting nuanţe

estompate de cenuşiu sau roz, mai frecvente în apropierea limitelor cu celelalte nivele de

marmură. Grosimea acestui nivel creşte de la W la E, de la cca. 60 m în zona Carierei

Vechi, până la 200 m, în Culmea Padeşului. Concomitent cu dezvoltarea nivelului de

marmure albe, se remarcă şi o constantă mai mare a culorii, astfel încât în culmea

menţionată apar aproape în totalitate numai marmure alb–lăptoase.

Limita superioară a nivelului marmurelor albe este gradată şi marcată printr-o zonă

de trecere, în care apar alternanţe de marmure albe cu alb–pal rozii sau chiar rozii.

Nivelul calcarelor marmoreene rozii este alcătuit în bază din marmure masive de

culoare rozie, în alternanţă cu marmure alb – verzui cu tente şi venaturi rozii sau verzui. În

masa marmurelor rozii apar şi intercalaţii subţiri de şisturi cuarţitice cloritoase de culoare

verzuie închis, adeseori microcutate sau microfaliate. Ele sunt bine prinse în masa

marmurei, roca neconstituind plane de discontinuitate mecanică.

Acest nivel are dezvoltarea maximă între Cariera Veche şi Dealul lui Ionel, atingând

grosimi de 50 – 90 m. Spre est, marmura roz se efilează treptat, îndinţându-se pe direcţie

cu marmura albă, pentru ca în Dealul Maria să dispară.

În concluzie, în Dealul Maria se dezvoltă în principal numai primele două nivele din

succesiunea prezentată:


35

Nivelul calcarelor marmoreene cenuşii, se dezvoltă de la contactul cu şisturile verzi

din partea de nord a zonei până în cariera experimentală, unde se observă trecerea

gradată de la nivelul bazal la cel al calcarelor marmoreene albe. Acest nivel este

reprezentat de varietăţi de marmură cu mult grafit şi silicaţi, marmură dolomitică cu mult

cuarţ şi marmură albă spre galben sau roz sau chiar verde, cu silicaţi.

Nivelul calcarelor marmoreene albe apare în partea de sud a zonei, dezvoltarea

maximă fiind întâlnită în versantul drept al Văii Morii. Acest nivel este reprezentat de

varietăţi de marmură albă fără impurităţi şi marmură albă cu uşoare tonuri de gri şi

marmură albă până la galben sau roz, chiar verde, cu silicaţi.

Trebuie remarcat faptul că zona de trecere de la nivelul calcarelor marmoreene

cenuşii la cel al calcarelor marmoreene albe este foarte largă, iar trasarea limitei dintre

cele două nivele este dificilă. Dificultatea rezidă şi din faptul că apare la un moment dat o

alternanţă de marmure albe cu marmure slab cenuşii, lucru care se observă mai ales pe

carotele forajelor.

4.4.3. Substanţa minerală utilă

Grosimea formaţiunii de substanţă minerală utilă (marmură) în perimetrul de

exploatare Dealul Maria , interceptată prin lucrările de cercetare geologică este de 120 m.

Resursele minerale identificate au fost conturate între cotele +900 m şi +780 m

(adâncimea maximă de exploatare).

4.4.4. Potenţialul seismic al zonei

Conform codului de proiectare seismică a clădirilor P100-1:2006, regiunea în care

va fi amplasat obiectivul este caracterizată de următorii parametri: acceleraţia terenului

pentru proiectare ag = 0,08 g; perioada de colt Tc = 0,7.

4.4.5. Relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate sau peisaj Având în vedere specificul activităţii, modificarea peisajului la nivel local nu poate fi

evitat în perioada de investiţie şi funcţionare, astfel pe toată perioada de desfăşurarea a

activităţilor de extragere a resurselor de marmură valoarea estetică a peisajului va fi afectată.

După finalizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de marmură întreaga suprafaţă

va fi renaturată şi ecologizată având ca efect diminuarea impactului asupra peisajului.

Perimetrul de exploatare Dealul Maria se intersectează cu limita vestică a sitului de

importanţă comunitară ROSCI 0219 Rusca Montană.


36

Astfel, din suprafaţa totală a amplasamentului de 236.000 m2 o suprafaţă de 36.841,4

m2 (15,6%) este situată în interiorul sitului, din care doar 6.226,2 m2 (2,6%) urmează fi efectiv

ocupaţi de obiectele componente ale exploatării (carieră, halde, drumuri), restul de 30.615,2

m2 (13%) urmând a rămâne zonă verde intangibilă.

Este important de menţionat şi faptul că cei 6.226,2 m2 (2,6%) sunt situaţi într-o zonă

tampon din extremitatea vestică a sitului ROSCI0219 Rusca Montană la distanţe mari de cele

două rezervaţii naturale, Rezervaţia Pădurea Pleşu şi Rezervaţia Rusca Montană.

4.4.6. Condiţii pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologică

În cazul în care exploatarea zăcământului va reclama studierea mai în detaliu a

limitelor zăcământului faţă de rocile înconjurătoare se vor efectua foraje scurte, care să

completeze gradul de cunoaştere.

4.4.7. Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecărilor de teren Din punct de vedere geotehnic, terenul nu prezintă indicii de existenţă a unor

fenomene geodinamice care să afecteze stabilitatea amplasamentului.

4.4.8. Obiective geologice valoroase protejate

În zona obiectivului analizat nu se află obiective geologice valoroase care să

necesite măsuri de protecţie.

4.4.9. Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la

subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), specificul activităţii obiectivului

determinând analizarea celor doi factori de mediu împreună.


Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu subsol a fost

prezentat la subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), specificul activităţii

obiectivului determinând analizarea celor doi factori de mediu împreună.


37

4.5. BIODIVERSITATEA Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament

Suprafaţa de teren de 17,0756 ha care urmează a fi defrişată face parte din

Unitatea de Producţie IV, care reprezintă o subdiviziune teritorială, a Ocolului Silvic Rusca

Montană.

Vegetaţia forestieră de pe amplasament are următoarea compoziţie:

• 5Fa2Ca2Te1Dt - unitatea amenajistică 64 B;

• 7Fa2Br1Dt - în unitatea amenajistică 66;

• 7Fa2Br1Dt - în unitatea amenajistică 67 A.

Tipul de pădure face parte din categoria funcţională 1-2A, vârsta medie a

arboretului fiind între 90-115 ani. Clasa de producţie este 3 cu o consistenţă de 06-07.

Pădurile de foioase (cu frunze căzătoare) sunt zone de vegetaţie în care

predominante sunt speciile arboricole şi angiospermice reprezentate de fag, castan,

mesteacăn, ulmul, teiul, plopul, magnolia, arţarul, frasinul etc.

Pe lângă stratul arborescent, pădurile de foioase prezintă un strat arbustiv bine

reprezentat în comparaţie cu molidişurile compacte (în care acest strat este inexistent),

deoarece coronamentul arborilor permite în general pătrunderea unei anumite cantităţi de

lumina. Există specii arbustive care în umbra arborilor mari constituie o cuvertură

semnificativă, desimea acestora crescând spre marginile pădurii unde cantitatea de lumină

este mai mare, astfel de specii sunt: alunul (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra),

murul (Rubus hirtus), zmeurul (Rubus idaeus).

Stratul ierbos include specii de ferigi şi plante cu flori care înfloresc primăvara

înainte de înfrunzirea masivă a arborilor.

Fauna caracteristică pădurilor de foioase este reprezentată de: lupul, vulpea,

căprioara, mistreţul, jderul, veveriţa, sturzul, mierla, cucul, piţigoiul, sticletele.

4.5.1. Impactul prognozat Impactul care se va înregistra prin dezvoltarea carierei de-a lungul perioadei de

exploatare va lăsa puternice amprente asupra mediului înconjurător în general, asupra

florei, respectiv faunei, în mod particular.

Considerăm astfel că impactul asupra biodiversităţii va fi de nivel ridicat (raportat la

suprafaţa direct impactată), fără însă a produce dezechilibre majore la nivelul biostratelor

locale/regionale sau de disturbare a unor populaţii de interes conservativ major.


38

Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua presiunea bioecocenotică

datorată dezvoltării carierei. Nu vor fi afectate populaţii de specii migratoare.

Pentru dezvoltarea carierei va fi necesară scoaterea din circuitul forestier a cca.

17,0756 ha şi defrişarea vegetaţiei forestiere existente pe această suprafaţă.

Formele de impact prognozat a se produce în urma defrişării sunt următoarele:

• pierderi şi modificări de habitate;

• modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante;

• modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică;

• modificarea resurselor de ciuperci;

• alterarea speciilor şi populaţiilor de animale;

• dinamica resurselor de specii de vânat;

• modificarea rutelor de migrare;

• modificarea/distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă

şi iernat.

Se va înregistra un impact important prin deranjarea covorului vegetal (ierbos şi

lemnos) de pe amplasament. Astfel, disturbarea unor habitate va atrage de la sine şi

deranjarea unor specii de fungi şi plante care sunt legate de acele habitate.

În urma executării lucrărilor de defrişare, ciupercile micoritice vor fi deranjate, ele

fiind obligat simbionte. Speciile xilofage vor avea o creştere numerică în faza de tăiere a

pădurilor, când volumul de lemn mort (resturi de exploatare) va fi mai mare după care vor

fi reduse numeric semnificativ, o dată cu descompunerea cioatelor sau a înlăturării resturilor.

De asemenea o serie întreagă de nevertebrate (ortoptere, araneide, heteroptere,

himenoptere, etc.) cu mobilitate scăzută vor fi afectate.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea unor populaţii.

Speciile mai puţin impactate de lucrările specifice lucrărilor de tăieri sunt cele care

au o mobilitate mai mare. Dintre acestea amintim speciile de păsări şi mamifere.

Deosebit de importantă este perioada în care se desfăşoară lucrările. Speciile de

nevertebrate sunt foarte sensibile la impact în primele stadii de dezvoltare, respectiv

stadiul de ou, stadiul larvar şi stadiul de pupă.

În ceea ce priveşte vertebratele, impactul este maxim în perioada de reproducere şi

în primele stadii de dezvoltare. Efectuarea lucrărilor în perioada de toamnă/iarnă va

minimiza impactul asupra faunei.

Luând principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:


39

Reptile

Reptilele identificate sunt legate de habitatele de pădure, pajişte şi stâncării.

Reptilele sunt slab reprezentate în zona studiată, dar totuşi prezente. Cele mai

multe sunt specii comune astfel că deranjarea unor populaţii mici din zona de influenţă a

activităţilor nu vor afecta major populaţiile din regiune sau pe plan naţional.

Păsări

Păsările fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit de pe

urma tăierilor. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care

sunt strâns legate de locurile de cuibărit. Cunoscându-se faptul că circa 77% din speciile

de păsări cuibăresc în pădure, în fazele de executare a lucrărilor de defrişare impactul va

fi major. Se va înregistra o deranjare a ornitofaunei datorată utilajelor de lucru şi transport.

Păsările pot fi afectate şi de zgomot, trafic, noxe din aer de aceea se vor lua măsuri

pentru limitarea acestora, prin folosirea unor utilaje moderne, cu standarde tehnice

ridicate, prin respectarea graficelor de verificare tehnică, a tehnologiilor de lucru avizate.

Păsările caracteristice habitatelor de pădure pot avea şi ele de suferit (ex. Falco

sp., Picus sp.). Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate

specifice zonei, şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în regiune,

speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau naţional.

În concluzie se poate prognoza o ”migraţie” la scară locală a speciilor de păsări din

zonele cu habitate deteriorate către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de

viaţă, urmată de o recolonizare activă imediat după finalizarea lucrărilor.

Mamifere

Mamiferele mari vor părăsi temporar această zonă retrăgându-se în zonele din jurul

amplasamentului, fiind necesară o bună gospodărire a habitatelor din aceste zone.

Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire dar şi a locurilor

în care aceştia formează colonii estivale sau hibernale (trunchiuri scorburoase).

În faza terminală a lucrărilor, păsările vor fi printre primele organisme care-şi vor

reface efectivele în zona afectată, ele de fapt nu vor părăsi habitatele

Numărul relativ mare de specii de plante şi animale face practic imposibilă

evaluarea exactă a impactului pe care îl vor avea lucrările asupra fiecărei specii în parte.

Fiecare specie este un “individ” ecologic aparte, care ocupă o nişă ecologică bine definită.

Noxele din aer precum şi zgomotul pot reprezenta factori de stres pentru

mamiferele din zonă. Impactul negativ se va manifesta şi prin creşterea traficului, a

vibraţiilor şi a zgomotului.


40


Una dintre cele mai importante măsuri de diminuare a impactului o constituie

efectuarea lucrărilor de defrişare, pe cât posibil, în perioada toamnă-iarnă, când numărul

de specii de păsări este redus cu 45%, iar cele rezidente se pot retrage în alte zone.

Efectele pierderilor de habitat vor fi atenuate prin tăierea treptată a pădurii, evitarea

lucrărilor în timpul perioadei de cuibărit şi printr-o bună gospodărire a zonelor de conservare.

Se vor evita poluările accidentale cu substanţe petroliere prin limitarea vitezei în

perimetrul proiectului evitându-se astfel accidentele, se va evita mânuirea

necorespunzătoare a maşinilor şi utilajelor.

Ocuparea definitivă a terenului care urmează a fi scos din circuitul forestier şi

defrişat se va face cu compensare. Compensarea se va realiza fizic cu un teren care are

de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafaţa

terenului dat în compensare nu va fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care

face obiectul scoaterii din fondul forestier. Terenurile cu care se va realiza compensarea

vor fi situate în afara fondului forestier actual dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite.

4.6. PEISAJUL 4.6.1. Încadrarea în regiune Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Dealul Maria este situat

în extravilanul localităţii Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, jud. Caraş-Severin, la 2 km de

localitatea Ruşchiţa şi la 25 km nord-est de oraşul Oţelul Roşu.

Perimetrul Dealul Maria este amplasat la est de perimetrul de exploatare a

marmurei Ruşchiţa, cariera Dealul Ionel, fiind limitrof acestuia.

4.6.2. Impactul prognozat Specificul obiectivului, care reclamă dezvoltarea tuturor activităţilor necesare

exploatării marmurei în carieră, va imprima zonei unui aspect specific exploatărilor miniere

la zi, care va avea impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei.

4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului Impactul pe care îl va avea activitatea ce se va desfăşura în carieră asupra

peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor

consta în renaturarea suprafeţelor afectate, descrise la punctele 4.3.5 şi 4.3.6.


41

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Zona exploatării nu este populată cele mai apropiate localităţi de amplasament sunt

Ruşchiţa la 2 km şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km. Principalele ocupaţii ale populaţiei din

regiune sunt cultivarea terenurilor agricole, zootehnia precum şi activitatea industrială

locală. Forţa de muncă disponibilă este calificată în activitatea de extragere şi transport a

resurselor minerale.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În

vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI 5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR Amplasamentul obiectivului a fost determinat de lucrările de cercetare geologică care

au condus la conturarea rezervelor geologice de marmură, analizându-se două variante:

Alternativa 1 – varianta finală a proiectului presupune excluderea unei suprafeţe

de teren de 51.635 m2 situată în interiorul perimetrului de exploatare avizat de

către A.N.R.M. (în partea estică a acestuia) şi includerea în proiect a unui teren

cu aceeaşi suprafaţă situat la nord de perimetrul de exploatare.

Alternativa 2 - luarea în studiu doar a suprafeţei perimetrului de exploatare

avizat de către A.N.R.M.

Motivele care au stat la baza selectării Alternativei 1 sunt următoarele:

— în partea estică a perimetrului de exploatare marmura din zăcământ nu se

pretează pentru obţinerea de produse micronizate, extinderea carierei în

această zonă presupunând afectarea semnificativă a solului şi subsolului

datorită lucrărilor de descopertare şi exploatare prin derocare cu explozivi, în

condiţiile unor beneficii economice reduse;

— întreaga suprafaţă de 51.635 m2 din perimetrul de exploatare avizat exclusă din

amplasamentul obiectivului este situată în fondul forestier naţional şi aparţine

sitului de importanţă comunitară ROSCI0219 Rusca Montană, în timp ce

suprafaţa de aceeaşi mărime inclusă în amplasament este situată în întregime

în afara zonei protejate menţionate;


42

— în cazul alternativei alese factorii de mediu sol şi subsol sunt mai puţin afectaţi

având în vedere că suprafaţa de 51.635 m2 cuprinsă în amplasamentul obiectivului,

limitrofă extremităţii nordice a perimetrului, va fi utilizată exclusiv pentru depozita-

rea temporară a sterilului provenit din exploatarea şi prelucrarea marmurei,

morfologia naturală a terenului din această zonă favorizând realizarea de halde.

În concluzie, varianta aleasă prezintă avantaje atât din punct de vedere tehnico-

economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător având în vedere că

factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună sunt mai puţin afectaţi, iar suprafaţa de

teren de 51.635 m2 situată în interiorul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0219

Rusca Montană a fost exclusă din amplasamentul obiectivului.

5.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI

Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de

bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

Nota de bonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 Ic = 0 − Mediu neafectat

9 Ic = 0,0 - 0,25 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari

8 Ic = 0,25 - 0,50 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii

7 Ic = 0,50 - 1,0 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici

6 Ic = -1,0 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 -0,5 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 2 − Efectele sunt negative

4 Ic = -0,5 -0,25 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 3 − Efectele sunt negative

3 Ic = -0,25 -0,025 − Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere


43

Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)

În procesul tehnologic de exploatare a marmurei nu se va utiliza apă şi prin urmare

din desfăşurarea activităţilor în cariera Dealul Maria nu vor rezulta ape uzate.

Lucrările de exploatare se vor situa deasupra nivelului hidrostatic. Apele pluviale

care vor cădea pe amplasamentul carierei Dealul Maria vor fi colectate cu ajutorul rigolelor

de scurgere executate de-a lungul bermelor de siguranţă la baza taluzurilor şi canale de

scurgere pe marginea drumului de acces. Pentru a preveni încărcarea cu suspensii,

înainte de deversarea în emisar (Valea Padeşului), toate apele pluviale colectate de pe

amplasamentul obiectivului vor fi trecute printr-un deznisipator bicompartimentat .

În aceste condiţii factorul de mediu apă va fi afectat în limite admisibile de

realizarea şi funcţionarea investiţiei, indicele de calitate Ic APĂ = 0 – 0, 25.

Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)

Din cele prezentate în documentaţie, rezultă că factorul de mediu aer va fi afectat în

limite admise. Indicele de calitate Ic AER = 0,25 – 0,50.

Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ (Ic S,S,V,F)

Factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună vor fi puternic afectaţi de lucrările

tehnologice de exploatare a zăcământului.

Prin lucrările de ecologizare prevăzute în perioada de derulare a activităţii de

exploatare şi până la încetarea acesteia, impactul activităţii asupra acestor factori de

mediu va fi semnificativ diminuat, astfel încât afectarea mediului se va încadra în limite

admise, ceea ce va corespunde la un indice de calitate Ic S, S, V, F = 0,50 – 1,00.

Indicele de calitate pentru AŞEZĂRI UMANE (Ic AŞ. UM)

Zona exploatării nu este populată, cele mai apropiate aşezări umane de amplasa-

ment sunt localitatea Ruşchiţa la 2 km şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km, rezultând astfel că

indicele de calitate pentru aşezări umane Ic. AŞ. UM. = 0.

Realizarea investiţiei poate avea şi efecte pozitive asupra populaţiei din zonă, prin

crearea de locuri de muncă.

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare

factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele

de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.


44

FACTORI DE MEDIU Ic Nb SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0,50 - 1,00 7

APĂ 0 – 0,25 9

AER 0,25 - 0,50 8

AŞEZĂRI UMANE 0 10

Din analiza notelor de bonitate, rezultă următoarele concluzii:

— Factorul de mediu SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ va fi afectat în

limite admise, nivel 3.

— Factorul de mediu APĂ va fi afectat în limite admise, nivel 1.

— Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 2.

— Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE nu va fi influenţat de activitatea

obiectivului.

Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V.

Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de

mediu, se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură

geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării

de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din

raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de

poluare globală prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce

reprezintă starea reală, adică:

I.P.G. = Si / Sr, unde:

Si = suprafaţa stării ideale a mediului;

Sr = suprafaţa stării reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;

Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:


45

Valoarea I.P.G. I.P.G. = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G. = 1 - 2 − Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G. = 4 – 6 − Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru

factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 144,5

unităţi.

Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina deschiderea şi funcţionarea carierei Dealul

Maria în care se vor desfăşura activităţi de exploatare a marmurei va fi: I.P.G. = Si / Sr =

200,00 unităţi / 144,5 unităţi = 1,38.

Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,38 ceea ce arată că activitatea

analizată va afecta mediul în limite admisibile.


46

DIAGRAMA ROJANSKI


47

6. MONITORIZAREA Monitorizarea stabilităţii taluzurilor finale ale carierei

Taluzurile definitive ale carierei vor avea o înclinare stabilită astfel încât în condiţii

normale să nu apară alunecări de teren.

Cariera este situată departe de localităţi, într-o zonă fără circulaţie sau activitate

permanentă, fără obiective industriale sau reţele (electrice, gaze, ape, drumuri) de

protejat.

În aceste condiţii, pentru monitorizarea timp de 5 ani a taluzurilor definitive ale

carierei, vor fi luate următoarele măsuri:

− amplasarea reperilor nivelitici la baza taluzurilor definitive;

− verificarea semestrială prin nivelment de precizie a stabilităţii taluzurilor;

− consemnarea rezultatelor măsurătorilor în registru special.

Monitorizarea creşterii plantelor pe suprafeţele recultivate

Se va verifica anual, timp de 5 ani, starea terenurilor renaturate şi vor fi luate măsuri

de refacere a culturilor în caz de distrugere a acestora.

Monitorizarea deversărilor apelor pluviale

Se impune verificarea anuală, timp de 5 ani, a stării rigolelor, a bazinelor

intermediare de decantare şi a bazinului decantor pentru preluarea apelor pluviale. În caz

de colmatare, acestea vor fi curăţate şi reamenajate.

Programele de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte sunt prezentate

în tabelul de pe pagina următoare.


48

TABEL MONITORIZARE


49

7. SITUAŢII DE RISC

Situaţiile de risc pot apărea numai în cazul încălcărilor grave ale disciplinei în

muncă sau de nerespectare a tehnologiilor miniere, cum ar fi:

- manipularea neglijentă a produselor petroliere;

- folosirea unor cantităţi prea mari de explozivi şi nerespectarea dispoziţiilor de

împuşcare;

- nerespectarea tehnologiilor miniere care pot conduce la surpări ale taluzurilor

carierei.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în timpul efectuării

evaluării impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Denumirea obiectivului de investiţii pentru care se solicită acordul de mediu este

„Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură din perimetrul Dealul

Maria” localitatea Ruşchiţa, comuna Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin.

Perimetrul Dealul Maria este amplasat la est de perimetrul de exploatare a

marmurei Ruşchiţa, cariera Dealul Ionel, fiind limitrof acestuia.

Accesul în perimetrul de exploatare se face din DN Caransebeş – Haţeg, pe drumul

judeţean parţial modernizat Voislova – Rusca Montană – Ruşchiţa, apoi pe un drum

industrial până la perimetrul de exploatare Dealul Maria, la cota +800 m.

Pentru terenul de 23,6 ha de pe Dealul Maria, Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale a emis Licenţa de Concesiune pentru Exploatare nr. 3029 din 12.12.2001 în favoarea

S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, care a fost aprobată prin H.G. nr. 495/18.04.2003.

Prin Ordinul nr. 76/23.06.2005 al preşedintelui A.N.R.M. s-a aprobat transferul

drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în licenţa de concesiune şi exploatare nr. 3029/2001

încheiată între A.N.R.M. şi S.C. MARMOSIM S.A. Simeria, către S.C. OMYA CALCITA S.R.L.

Pentru punerea în exploatare a zăcământului de marmură va fi necesară scoaterea

prin ocupare definitivă a unei suprafeţe de 17,0756 ha din fondul forestier naţional cu

defrişarea vegetaţiei forestiere.

Funcţionarea obiectivului va consta în desfăşurarea activităţii de extracţie a

rezervelor de marmură din fronturile carierei, încărcarea materialului în autobasculante şi

transportul acestuia la uzina de preparare.


50

Producţia totală preconizată pentru perioada de valabilitate a licenţei de exploatare

va fi de 3.224.215 tone, respectiv de 39.401 tone extras industrial în primul an de

exploatare, ajungând la 279.696 tone pe an extras industrial la sfârşitul licenţei, în ultimul

an de exploatare.

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului rezultă următoarele tipuri

de deşeuri:

— deşeuri vegetale (organice) rumeguş, resturi vegetale etc. provenite din lucrările

de defrişare a vegetaţie forestiere;

— sol vegetal şi steril tehnologic provenit din lucrările de descopertare a

zăcământului şi pierderi de exploatare;

— deşeuri menajere.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe fiecare componentă de mediu

în parte, analizând atât efectele negative cât şi cele pozitive ale activităţii obiectivului.

Poluanţii evacuaţi în mediu au fost estimaţi şi comparaţi cu limitele admise prin legislaţia în

vigoare. Din estimările făcute nu s-au semnalat depăşiri ale acestora.

- Activitatea obiectivului va afecta în limite admise calitatea apelor de suprafaţă şi

nu va avea impact asupra apelor subterane. Diminuarea impactului asupra

apelor de suprafaţă se va realiza prin întreţinerea periodică şi corespunzătoare

a rigolelor, canalelor de scurgere şi a deznisipatorului în sensul curăţirii

periodice şi a verificării etanşeităţii acestora.

- Emisiile de poluanţi (pulberi şi gaze) rezultate din activitatea obiectivului nu vor

genera un impact semnificativ asupra calităţii aerului datorită stropirii drumurilor

carierei cu autocisterna şi reglării periodice a motoarelor Diesel.

- Solul, subsolul şi vegetaţia vor fi afectate prin excavarea volumelor mari de roci

(descopertă şi util). Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a normelor de

aplicare, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea

acesteia beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de conservare, dezafectare

şi închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia ecologică a zonei.

Se va realiza şi monitorizarea postînchidere a obiectivului.

- Aşezările umane nu vor fi afectate datorită faptului că acestea se află la o

distanţă de 2 km localitatea Ruşchiţa şi oraşul Oţelul Roşu la 25 km.

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-au estimat efectele activităţii

prin cuantificarea datelor. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă că activitatea care se va

desfăşura în cadrul obiectivului va afecta mediul în limite admisibile.


51

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU OBIECTIVUL

DESCHIDEREA ŞI PUNEREA ÎN EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI DE MARMURĂ DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE DEALUL MARIA LOC. RUŞCHIŢA, COM. RUSCA MONTANĂ, JUD. CARAŞ- SEVERIN

S.C. PROMINCO INVEST S.R.L. Cluj-Napoca, Str. G-ral Eremia Grigorescu, Nr. 28

Tel/Fax: 0264 - 433703, 0364 - 116991 E-mail: [email protected]

FILA FINALĂ

Prezenta documentaţie cuprinde:

- parte scrisă 51 pagini

- anexe grafice 4 planşe

Studiu de impact Dealul Maria - apmcs-old.anpm.roapmcs-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of Studiu de impact Dealul Maria - apmcs-old.anpm.roapmcs-old.anpm.ro/files/APM...