Sistemul vascular sangvin

Este un sistem inchis de tuburi (vase) prin care

curge continuu sangele popat de inima

ventricul-> artere elastice -> artere musculare -> arteriole -> capilare -> venule postcapilare -> vene mici, mijlocii, mari -> atrii

In sectiune transversala arterele au un perete gros si un lumen rotund. Venele au perete subtire si lumen ovalar, turtit sau neregulat si mult mai mare decat la arterele corespunzatoare

se observa structura tubulara

peretele, catre lumen, delimitat de celule endoteliale:

un singur rand de nuclei turtiti (sau proeminand usor)

citoplasma greu vizibila

peretele este alcatuit din mai multe straturi diferite structural (limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului )

in lumen se pot observa elementele figurate.

Diagnosticul histologic de vas sangvin

Peretele vasului are trei straturi concentrice numite tunici:

la interior (marginind lumenul)- tunica intima

la mijlocul peretelui - tunica medie

la exterior- adventitia

Structura peretelui vascular

Intima

endoteliu (structura mereu prezenta) membrana bazala (structura mereu prezenta) strat subendotelial– vizibil la vasele de calibru mare

◦ Substanta fundamentala◦ Rare fibre de colagen◦ Fibre elastice ◦ Fibre musculare netede

Limitanta elastica interna (LEI) Fibre si lamele elastice

Dispozitia elementelor este longitudinala Functii: asigura schimbul si este netrombogenica (impiedica

aderarea plachetelor prin: incarcarea negativa a endoteliului si secretia unor factori anti trombogeni).

Structura peretelui vascular

Limitanta elastica interna

Media fibre musculare netede si/sau lamele elastice limitanta elastica externa.

Dispozitia elementelor este circulara (spiralata) si are functie de reglare a fluxului sangvin.

Adventitia

tesut conjunctiv (fibre, celule si substanta fundamentala)

fibre musculare netede (la vasele mari) vasa vasorum (la vasele mari) vase limfatice nervi ai vaselor

Dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circulara. Functii: are rol mecanic (de ancorare), de protectie si de nutritie.

Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesut:

Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) - endoteliul. MB este o componenta amorfa. Ea are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.

Tesut conjunctiv (fibre de colagen si reticulina: fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate; fibroblasti - in adventitie)

Tesut muscular neted - mai multe randuri de celule dispuse concentric.

Tesutul nervos

fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate

fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare.

microganglioni nervosi

vase pentru conducere - arterele mari, elastice

vase pentru distributie - arterele musculare

vase pentru reglarea presiunii - arteriole si metaarteriole

vase pentru schimb - capilare si venule post capilare (venule pericitare)

vase pentru intoarcere - vene mici, mijlocii si mari

Clasificarea morfofunctionala a vaselor

Vasele de transport, distributie si intoarcere fac parte din macrovasculatura. Sunt vizibile macroscopic si au vasa vasorum.

Vasele pentru reglarea presiunii si schimb sunt microvasculatura au un diamtru intre 10 m si 300-500 m si nu au vasa vasorum.

Arterele elastice cuprind lame elastice (L. el) dispuse pe mai mult de 60 de randuri intre care exista fibre musculare netede (f.m.n.).

Lamelele elastice sunt fenestrate, prezinta orificii mari ce asigura comunicarea intra straturile de lame elastice.

Arterele elastice

La arterele mari, vasele din vasa vasorum patrund doar pana la jumatatea externa a mediei, iar restul (jumatatea interna si intima) se hranesc din lumen.

La vene, vasele din vasa vasorum ajung pana in stratul subendotelial (deoarece sangele venos este sarac in substante nutritive.

Limfaticele urmaresc traseul vasa vasorum. Microganglionii nervosi sunt in general rari dar se gasesc din

abundenta in: aa. coronare aa. mezenterice trunchiul celiac

diagnostic de vas sanguin perete gros, lumen rotund media

◦ lamele elastice ondulate – nr. variabil

◦ intre lamele nuclei ai fibrelor musculare netede

adventitie mare avand toate componentele

Artera de tip elastic

Aorta orceina

Lamele elastice in peretele Ao

diagnostic de vas sanguin perete gros, lumen rotund, crenalat are limitanta elastica interna – groasa,

ondulata media

◦ straturi de fibre musculare netede – nr. variabil, dar peste 5

◦ are limitanta elastica externa adventitia are vasa vasorum

Artera de tip muscular ( D = 0,5mm-1cm )

Artera musculara medie

Artra musculara mica

diagnostic de vas sanguin

diam lumenului -de 2 ori diam peretelui

limitanta elastica interna – dispare sub D= 50μm

1 – 3 ( 5) straturi de fibre musculare netede

nu are limitanta elastica externa

adventitia nu are vasa vasorum

Arteriola ( D= 30 – 500 μm)

Arteriola

Arteriola+ duct excretor

Arteriola- sectiune longitudinala

Arteriola

regleaza fluxul sangvin fara a intrerupe complet fluxul Doar sfincterul precapilar poate opri complet fluxul.

endoteliu si membrana bazala un singur rand de f.m.n. discontinuu care

organizeaza la emergenta capilarului sfincterul precapilar - inel circular ce ralizeaza contractii ritmice la interval de 2-8 secunde

are o forma conica. Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel

de proteoglicani si glicozaminoglicani care este hidratat in proportii variabile..

Metaarteriola (arteriola precapilara, aria sfincterului precapilar)

diagnostic de vas sanguin peretele este format numai din intima- foarte

subtire (endoteliu si MB) lumen rotund in afara peretelui, se afla inconstant pericite

(celule Rouget) – nuclei alungiti - celule musculare modificate cu rol contractil,

fagocitar si in vindecarea ranilor- au multe prelungiri cu ramificatii ce

inconjura capilarul.- sunt cuprinse in intregime intr-o clivare a

membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile).

Capilarele

endoteliu membrana bazala pericite (celule Rouget)

- celule musculare modificate cu rol contractil, fagocitar si in vindecarea ranilor

- au multe prelungiri cu ramificatii ce inconjura capilarul.

- sunt cuprinsein intregime intr-o clivare a membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile).

Capilarele

- exista si in capilarele din mm. scheletici dar si in capilarele sinusoide (reprezentate de celulele parasinusoidale)

- au mare capacitate de a se diferentia in: osteoblaste condroblaste fibroblaste fibre musculare netede preadipocite, din care vor rezulta adipocitele albe. microglii

Pericitele

Capilar sectiune longitudinala

Capilar

Capilar

Sistemul de capilarizare este de mai multe feluri:

Normal (in tot org) metaarteriola capilar venula postcapilara

Sunt arterio-venos: intr-un sistem de capilarizare normal apare o comunicare intre metaarteriola si venula postcapilara care evita capilarele. Astfel se depaseste sistemul de capilare, fara a avea loc schimburile nutritive.

-in mm. scheleltici si la nivelul pielii, in zona mainilor si picioarelor, la degete, unghii si urechi.

Capilarele – arteriale si venoase

Sistemul venos port (ficat; tija pituitara) capilare venoase venula postcapilara capilare venoase

Sistemul arterial port: capilare arteriale arteriola capilare arteriale.

- glomerulul renal = arteriola aferenta ce se capilarizeaza la nivelul capsulei Bowman, de unde pleaca mai apoi arteriola eferenta ce se recapilarizeaza la nivelul tubilor uriniferi formand capilarele peritubulare.

- pancreasul - arteriolele se capilarizeaza mai intai la nivelul pancreasului endocrin (insulele Langerhans) si apoi se recapilarizeaza la nivelul pancreasului exocrin (acinii pancreatici).

Capilarele

Capilare - clasificare

continue fenestrate sinusoide

diagnostic de capilar diametrul vaselor este mai mare decat al

capilarelor lumen ovalar, turtit, larg pericitele invelesc complet vasul

VENULE POSTCAPILARE ( D= 10-15 μm)

Venula

diagnostic de vas sanguin perete subtire, lumen oval, mare media :

◦ fibre musculare netede in grupuri separate de tesut conjunctiv

◦ tesut conjunctiv cu rare fibre musculare adventitia foarte mare, vasa vasorum

evidente – la venele mari si mijlocii limitele dintre tunici nu se disting

in functie de predominanta tesutului conjunctiv sau a f.m.n. se impart in vene conjunctive si musculare.

VENE ( D= zeci de μm – mm)

Vena mare

Venele mari

diam peste 10 mm valve

Vena medie

Vena medie

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL HISTOLOGIC AL PRINCIPALELOR TIPURI DE VASE SANGUINE

(microscopie optica )

INTIMA MEDIA ADVENTITIA

E+MB LEI Fmn/Lel LEE t. conj Vv

Artera elastica Da Nu +/++++ Nu + +

Artera musculara

Da Da +++/Nu Da + +

Arteriola Da Da Da/Nu Nu + Nu

Capilare Da-pericite Nu NU Nu Nu Nu

Vene Da Nu +/incomplete Nu Da Da

Diferente intre Artere-Vene

Lumen - rotund A - oval/turtit mare V

Perete - gros A

- subtire V

Artera musculara - vena

Artera musculara - vena

Inima Epicard Miocard Endocard

Endocard

Epicard

Sistemul limfatic capilarele limfatice - endoteliu fara lamina

bazala continua vasele limfatice au un perete alcatuit , in

plus, din elemente de testut conjunctiv si fascicule de fibre musculare netede

valve