SEVER AVRAM: Bucureºtiul sã rezolve probleme de ... · la Suedia la SUA, ºi de la Coreea de Sud...

Post on 30-Aug-2019

2 views 0 download

Transcript of SEVER AVRAM: Bucureºtiul sã rezolve probleme de ... · la Suedia la SUA, ºi de la Coreea de Sud...

SEVER AVRAM:

"Bucureºtiul sã rezolve problemede supravieþuire ºi decongestionare

ºi apoi sã treacã laplanificarea urbanã inteligentã"Interviu cu domnul Sever Avram, Preºedinte Executiv alAsociaþiei "Comunitãþile Locale Riverane Dunãrii" (CLDR)

l "Bucureºtiul a fost cotat într-un ruºinos top al oraºelorcele mai poluate ºi haotice, în special din punctul de vedereal traficului, unde ocupã locul cinci"l "Repolitizarea care sedoreºte a fi realizatã, inclusiv la nivelul instituþiilorprefectului, de exemplu, ar putea sã ne conducã cãtre ogeneralizare ºi impunere a incompetenþei ºi instabilitãþii larang de politicã de stat"l "Ar fi mai potrivit sã nu mai visãmcu ochii deschiºi, comparându-ne cu Viena, ci sã venim maicu picioarele pe pãmânt, gãsindu-ne corespondenþi mairealiºti ºi stimulativi în jurul nostru, precum Belgrad,Budapesta, Bratislava sau chiar Varºovia"

Reporter: Conceptul "Smart City"este destul de nou pentru Româ-nia. Ce înseamnã un oraº inteli-gent? Care oraº din România seapropie cel mai mult de conceptulde oraº inteligent?

Sever Avram: Trecerea de la eta-pa actualã a dezvoltãrii urbane dinRomânia cãtre conceptul de SmartCity ar reprezenta, din start, o pro-vocare deosebitã, având în vederenu doar eforturile financiare imen-se care ar trebui întreprinse, ci maiales mutaþiile de viziune necesarepentru a integra în mod superiortehnologiile de tip IC&T cu soluþileinternetului (IoT), pentru a puteagestiona în deplinã siguranþã toatesistemele de informaþii, ºcolile, li-brãriile, sistemele de transport,uzinele, reþelele energetice, reci-clarea deºeurilor, punerea în apli-care a legislaþiei, precum ºi alte

servicii pentru comunitate. Desi-gur, crearea unui profil urban atâtde ambiþios presupune o interac-þiune sporitã între comunitate ºiinfrastructura urbanã, cu scopulexplicit al unei îmbunãtãþiri sub-stanþiale a calitãþii vieþii tuturorcetãþenilor.

În lume, evoluþiile de acest gencãtre smartness urban, nu doar înEuropa, cãci avem deja sute deSmart City-uri sau care evolueazãspre Smart City, în ritm rapid, ci ºiîn India ºi în China ºi chiar un statintegral Smart cum este Singapo-re, s-au multiplicat ºi acceleratconsiderabil. În spaþiul comunitar,existã numeroase iniþiative ºi for-me de sprijin din partea UE pentruca tot mai multe metropole sãpreia bunele practici anterior dez-voltate precum în þãri diverse, dela Suedia la SUA, ºi de la Coreea de

Sud la Canada.Marcarea oraºelor prin conferirea

statutului de Smart City este, evi-dent, un proces de lungã duratã ceimplicã, în primul rând, o puternicãintegrare a "formelor de inteligen-þã" ºi, consecutiv, în capacitatea decombinare înþeleaptã a dezvoltãriireþelelor digitale de telecomunica-þii, a inteligenþei artificiale ºi acomponentelor de software. Sprea putea vorbi la modul realist des-pre un oraº Smart, este necesar catoate domenile de activare ale in-teligenþei sã fie în mod armoniospuse în operã ºi anume: inovareaeconomicã, infrastructurã urbanãºi sistemul de guvernanþã, fiecarecu sub-domenii ºi criterii extremde riguroase.

La nivel european, existã douã ti-puri mari de dezvoltãri urbaneSmart: marile oraºe cu populaþie

plecând de la 300.000 de locuitoripânã la un milion de locuitori ºioraºele de mãrime medie, cu po-pulaþie pânã în 500.000 de locuito-ri. A fost dezvoltat deja un modelpersonalizat de oraºe Smart, ceeace permite celor care îºi propun sãimplementeze bunele practici dejaexistente sã o poatã face mult mairepede ºi mai coerent. Cu titlu deexemplificare, sã mai spunem doarcã, în Polonia, sunt deja nouã oraºeclasificate Smart sau evoluând cã-tre aprofundarea viziunii SmartCity, pe când în Ungaria nu se cali-ficã niciun oraº, conform criterilorenunþate, menþionând totuºi cãmetropolele precum Budapesta,Berlin sau Viena, cu populaþii depeste un milion de locuitori nuintrã în aceastã clasificare.

14 Bursa Construcþiilor nr. 2 / 2017

Smart City

Sever Avram

(continuare în pagina 16)

15

În Romania sunt deja cel puþindoua oraºe considerate parþialSmart: Timiºoara ºi Cluj Napoca. Aufost formate deja ºi anumite aran-jamente parteneriale precumEuro-Cities, Parteneriatul InovãriiEuropene asupra "Smart Cities andCommunities", axat în special pegãsirea de soluþii la probleme lega-te de poluare ºi schimbãrile clima-tice sau Consiliul Smart Cities caregrupeazã marile companii globalece oferã soluþii tehnologice deavangardã cãtre grupurile de lucrucare s-au format în diverse dome-nii-cheie la nivel global, nu doar

european, plecând din SiliconValley-SUA ºi pânã în SultanatulOman sau Noua Zeelandã.

Poate ca aceste date sã parã preatehnice însã le-am enumerat pen-tru a putea sesiza complexitateaprocesului ce ar trebui demaratpentru a se reuºi calificarea maimultor oraºe româneºti la aceststatut, în urmãtorii 30-40 de ani.

Reporter: În cat timp poate ajun-ge Bucureºtiul un oraº inteligent?Care sunt principalele problemepentru care Capitala nu reuºeºte sãfie un oraº inteligent?

Sever Avram: Din pãcate, pânãîn prezent, Bucureºtiul a fost cotatîntr-un ruºinos top al oraºelor celemai poluate ºi haotice, în specialdin punctul de vedere al traficului,unde ocupã locul cinci. CapitalaRomâniei are de rezolvat întârzierimult mai grave cum ar fi cele lega-te de groapa ecologicã, reciclareadeºeurilor, sau transportul publicurban la suprafaþa. Dimensiuneainovãrii, care ar trebui sã fie extremde importantã pentru orice mareoraº, este complet neglijatã saudesconsideratã la noi câtã vreme

nu s-a dorit nici mãcar înlocuireasistemului de termoficare sau re-spectarea unui plan urbanistic coe-rent care sã revalorizeze în specialcomponentele de patrimoniu cul-tural-istoric, mai ales în raport cuapariþia noilor cartiere ºi clã-diri. Aºadar, pentru mo-ment, se pun mai de-grabã problemeelementare de ra-þionalizare saude igienã publi-cã ºi mai delocde viziune stra-tegicã ºi politicipublice adecvate.Altfel spus, Bucu-reºtiul ar fi cazul sã re-zolve în primul rând pro-bleme de supravieþuire ºi de-congestionare ºi abia pe urmã sãtreacã la nivelul superior al planifi-cãrii urbane inteligente.

Reporter: Care ar fi principaleleinvestiþii care ar trebui demarate înCapitalã, pentru a fi un oraº inteli-gent, în condiþiile în care doamnaprimar general se inspirã în proiec-tele sale de la primãria din Viena?

Sever Avram: În Austria, suntmulþi cetãþeni care glumesc cumvape seama conducerii "roºii" a Pri-mãriei ºi Landului Viena, care a in-trat uneori în conflict cu reglemen-tãrile UE, de exemplu referitoare la

construcþia locuinþelor so-ciale. Totuºi, continui-

tatea de un sfert desecol a Primarului

General Dr. Mi-chael Haupl, to-todatã Preºe-dintele Asocia-þ i e i Or aºe lor

din Austria, re-prezintã cumva

secretul dezvoltã-rii ultra inovative a

metropolei pe baza uneistrategii-cadru, stabilitã ºi ce

trebuie respectatã pânã în anul2050. Nici nu se poate pune pro-blema unei comparaþii pragmaticeîntre Viena ºi Bucureºti, datoritãdecalajelor de dezvoltare ºi modu-lui de gestionare a resurselor puseîn joc. De plidã, dacã ne referim lagradul de transparenþã a informa-þiilor publice ºi de consultare cu

16 Bursa Construcþiilor nr. 2 / 2017

Smart City

Sever Avram: "Dinpãcate, pânã în

prezent, Bucureºtiul afost cotat într-un

ruºinos top al oraºelorcele mai poluate ºi

haotice, în special dinpunctul de vedere al

traficului, unde ocupãlocul cinci".

"Absenþa buneiguvernãri în admini-

straþia publicã nu datea-zã de ieri de azi, iar dupãdesfiinþarea Institutului

Naþional de Administraþie,procesul a continuat

sã se cronici-zeze".

(urmare din pagina 14)

cetãþenii, ar merita sã spunem cãViena a creat, cu mai mulþi ani înurmã, cel mai complex sistem detip Open Government (administra-re deschisã), deþine un grad de di-g i t a l i z ar e e xt r e m d e r i d i c at ,asumând o iniþiativã independen-tã ºi non-profit, în acest sens, ºi in-clude o autoritate de gestionaree-government ºi virtualã munici-palã. Ar fi mai potrivit sã nu mai vi-sãm cu ochii deschiºi, comparân-du-ne cu Viena, ci sã venim mai cupicioarele pe pãmânt, gãsindu-necorespondenþi mai realiºti ºi stimu-lativi în jurul nostru, precum Bel-grad, Budapesta, Bratislava sau

chiar Varºovia.Reporter: Regionalizarea ar

avantaja conceptul "Smart City"?Sever Avram: Întrucât un Smart

City este înþeles, în primul rând,drept un oraº antreprenorial, însensul cã trebuie sã rãspundã înmod eficient ºi rapid faþã de schim-bãrile pe pieþele globale, este evi-dent cã regionalizarea ar puteaaduce mai ales o raþionalizare a co-sturilor ºi o promovare mai consi-stentã a aºa-numitului concept de"creºtere Smart". În mod concret,regionalizarea ar promova guve-nanþa colaborativã în oraºelereºedinþã de regiune ºi ar impul-

siona astfel cooperarea transfron-talierã, competitivitatea urbanã,polit ici le economice maiî nd r ãz ne þ e , c r e ar e aunei "para-democra-þii" prin angajareaactorilor la nivelregional ºi zo-nal, combate-rea excluziuniisociale ºi pro-movarea demo-craþiei participati-ve cât ºi îmbunãtã-þirea guvernanþei la ni-vel regional printr-o maibunã cooperare cu autoritãþilecentrale, în special în domeniul va-lorizarii patrimoniului cultural încontextul regionalizãrii urbane.

La nivelul României, regionaliza-rea ar presupune o modernizare încercuri concentrice dinspre vest(Timiºoara) spre est (Bucureºti),ceea ce ar da posibilitatea unei

aplicari în practicã a politicilor dereindustrializare promovatã de UEpe baza Specializãrilor RegionaleSmart stabilite în cele opt regiuni,dar plecând de la oraºele Smart camotoare ale inovãrii economice ºisociale.

Reporter: Este pregãtitã Româ-nia din punct de vedere legislativpentru conceptul de Smart City?

Sever Avram: Dacã am fi promo-vat ºi aplicat încã de acum 5-6 aniStrategia Dunãrii, am fi putut dejadezvolta atât o legislaþie comple-mentarã coerentã, cât ºi practicileadministrative armonizate în do-meniu, mai ales pe linia integrativi-tãþii planificãrii ºi implementãriiproiectelor de dezvoltare ºi gestio-nare urbanisticã ºi a managemen-tului urban. Întrucât orice proiectde Smart City creeazã un noueco-sistem, accentul cade pe pro-tecþia contra activitãþilor ciberneti-ce criminale ºi pe atingerea unorparametrii referitori la guvernanþaelectronicã ºi la conduita compa-niilor în acel context. Altfel spus,spre a favoriza decizii mai transpa-rente ºi mai rapide, din unghi devedere legislativ, ar fi necesar deadoptat, cum s-a întâmplat în altestate avansate sau economii emer-gente precum India, a unui aºa-nu-mit "ICT ACT", ceea ce a permis ul-terior adaptarea în raport de politi-cile naþionale de securitate ciber-neticã.

Reporter: Care este opinia dum-neavoastrã cu privire la dezvolta-rea managementului inovãrii în

România?Sever Avram: Inovarea,

în genere, mai cu sea-mã aºa-numita "ino-

vare integralã", pecare o promovea-zã intens CLDR încadrul ConsiliuluiOraºelor ºi Regiu-

n i lor D u nãr i i(CoDCR) de la Viena

ºi prin Danubius Aca-d e m i c C onsor t i u m

(DAC), din conducerea cãruiaface parte ºi asociaþia noastrã, nueste posibilã fãrã o cooperare maiintensã între universitãþi, centre decercetare ºi IMM-uri. A existat otentativã de instituþionalizare aConsiliului Naþional al Competitivi-tãþii, dar noul Parlament a blocat

17

"Evoluþiile cãtre smartness urban, nu doar în Europa,cãci avem deja sute de Smart City-uri sau careevolueazã spre Smart City, în ritm rapid, ci ºi în India ºiîn China ºi chiar un stat integral Smart cum esteSingapore, s-au multiplicat ºi accelerat considerabil."

"Regionaliza-rea ar putea aduce

mai ales o raþionalizarea costurilor ºi o promo-vare mai consistentã

a aºa-numituluiconcept de «creºtere

Smart»".

(continuare în pagina 18)

formarea acestuia ºi implicit stimu-larea legislativã ºi financiarã a noi-lor firme care ar fi putut sã se inse-reze mai bine în trendul inovãrii ri-dicând valoarea adaugatã a produ-selor ºi serviciilor livrate de compa-niile româneºti organizate în clu-stere sau huburi de inovare. Existãadoptatã ºi o nouã strategie dedezvoltare economicã a Românieicare ar trebui sã aibã putere de legeºi sã ajute la o relansare realã, inclu-siv sau mai ales prin repatriereaunor tineri români sau cel puþin in-vestiþii consistente în sectoare con-siderate de vârf, de pildã bioecono-mia sau aplicaþiile acesteia prin bio-tehnologii, agriculturã bio saueco-turism.

Reporter: Avem o bunã guver-nanþã în autoritãþile publice localeºi centrale? De ce lipseºte?

Sever Avram: Absenþa bunei gu-vernãri în adminstraþia publicã nudateazã de ieri de azi, iar dupã des-fiinþarea Institutului Naþional deAdministraþie, procesul a conti-nuat sã se cronicizeze. Nici mãcarreforma mai recentã iniþiatã de fo-stul Vice-premier Vasile Dâncu nua mai fost continuatã. Lipseºte maiales o corelare între mãsurareaunor standarde de randament ºiperformanþa ºi rãsplãtirea sau re-munerarea decidenþilor din admi-nistraþia centralã, judeþeanã ºi lo-calã. În acest moment, repolitiza-rea care se doreºte a fi realizatã, in-clusiv la nivelul instituþiilor prefec-tului, de exemplu, ar putea sã neconducã cãtre o generalizare ºi im-punere a incompetenþei ºi instabi-litãþii la rang de politicã de stat.Singurul noroc între ghilimele pecare l-am avut prin aderarea la UEacum zece ani, ar putea fi cheia ºiscutul care sã mai dea ceva speran-þe de redresare ºi europenizarepentru situaþia de relativ impas încare ne aflãm. Pentru reluarea re-formelor administrative demarateîn cursul anului trecut, ar fi necesa-rã o renunþare explicitã la punereaîn practicã a "mitului MeºteruluiManole" la "reinventarea periodicãa roþii" ºi fondarea în mai maremãsurã pe bunele practici câtesunt deja adoptate mai ales prinaplicarea legislaþiei comunitare înRomânia.

18 Bursa Construcþiilor nr. 2 / 2017

Smart City

Sever Avram: "Ar fi mai potrivit sã nu mai visãm cu ochii deschiºi, comparându-ne cuViena, ci sã venim mai cu picioarele pe pãmânt, gãsindu-ne corespondenþi mai realiºti ºistimulativi în jurul nostru, precum Belgrad, Budapesta, Bratislava sau chiar Varºovia".

(urmare din pagina 17)