al L X X X V I-lea n-l 117am g ’.;«jMji*gagg8geeB)igLmii!ij'j m mă— —

Braşov, Miercuri 5 Iunig1%23

Redacţia şi AdministraţiaPIAŢA U8ERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 200 lei Centru strelnătate 500 lei Anunţări, reclame, după tari!

rondată la 1838 de ienrgepariţiuApare în fie-care zl de lucru

Nu se poate aplica la scumpeteade acum — spune „ Viitorul“ — formula iubită de logică scolastică: elimină cauza, şi vei înlătura efectul...“

Nu! Pentrucă a »elimina cauza“ însemnează a distruge şobolănimea 11_________________________

declaraţii dela întrunireade Duminecă in Bucureşti

— Un apel la fuziune între partidele naţional şi ţărănesc. — Manifestaţia pentrn d. Schi na. —

Pr. Mano Sunt aşa de amărît în su- kt şi mă doare inima, când văd cum ;i bat joc liberalii şi de ţară şi de l-voastrâ.D-l Sassu spunea eri la Cameră, ocro

tit de majorităţi: „njcăeri în lumea întreagă nu-i ca Ia noi*. Fraţilor, să Ie dea lor Dumnezeu traiul pe care»! trăiţi d-voastră azi. (Ovaţluni. Cetăţenii repetă ultimele vorbe aie părintelui Mânu).

D-l Sassu argumentează spunând că djn populaţia ţării, 82% cari sunt ţărani trăiesc fără lipsuri, ca niciodată de bine.

Mai mulţi săteni din sală. Bine ca Ista să le dea lor Dumnezeul...

Negustorii asemeni trăiesc din belşug, spatie d 1 Sassu. Aceasta e adevărat, d-lor. Nimeni nu trăieşte azt ca negustorii liberali. (Vii aplauze).

> *;Dar de ce n’au îndrâsneala liberalii si vie să vă întrebe aici cum tră ţl? Un bcru ştiu ei, lozinca lor este: Cine a Arat să mai fure, pe păgubaş să 1 spânzure.

Când Iubitul nostru, d-l Mfhalache, a strigat »săriţi hoţii*, răspunsul a fost că ihoţii au sărit pe d-l Mihaiache. Păgubaşii suntem noi, ţara întreagă, ţăranii păgubiţi ia exoroorlere.

D-lor, la Văcăreşti, nu prea departe ie*aici, este închis un reprezentant a l celor ce sufăr în această iară.

Acesţa a fo s t trimes la Văcăreşti, iar ti, can împuşcă p e cetăţeni în B asara bia, se plimbă, se duc la vânătoare şi poate mai vânează şi azi. (Se manifestează îndelung pentru d l Schina).

(Sâ le arătăm că {ara asta nu este moşia d-lui Brâtianu. La luptă împotriva celor ce n’au teamă de Rege, la

f luptă contra celor fără de lege. (Vii aplauze).

România-Mare este a noastră, a tutu- ora. Ne este scumpă, şi dacâ el vor ă ne nimicească fi pe ea şi pe noi, vom nimici noi pe ei. (Vii aplauze.

Ovaţluni).

D-l Anff6l6SCn. Avem forţa de rezistenţă; ea este în sufletul nostru. Nu ne lipseşte. Dar această forţă de rezistenţă iu este organizată.

Liberalii au Spus că Regele i-a adus ia conducere pentrucă ei au capacităţi.

*$nde sunt capacităţile? Problema fi- tanciară cum e rezolvată? Dar problema funcţionarilor? Cine vede capacitate la

Politica în bisericaMitropolltul-Primat a declarat In şedinţa de erl a Consistorialul sap bis că alege

rea Episcoplior este bn act politic.Şedinţa de eri a Consistoriului

superior biseripesc a fost foarte agitată. După deschiderea şedinţei membrii Consistoriului au depus la birou următoarea propunere privitoare la alegerea viitorului episcop al Argeşului:

„La alegerea episcopului de Argeş să se dea membrilor Marelui colegiu electoral, buletine nescrise, iar membrii să fie liberi a-şi exprima votul, liber şi fără sugerări din partea guvernului.

Candidaţii vor trebui să fie licenţiaţi în teologie, întrucât aşa cere şi prevede legea sinodală.

Consistoriul propune candidat pentru scaunul episcopal de Argeş, pe Teofil Râmnieeanu, arhiereul Platon Pioeşteanu, arhiereul Mircea Ilarion şi arhiereul Meletie Con- stănţeanul“.

Mitropolitul primat la această propunere a răspuns, câ alegerea episcoplior este an act mai mnlt politic $i că st. s 4 recomandă pentru episcopia Argeşului pe arhiereul Teofif, dar că guvernai i-a epos pe pr. Dama» senator liberal şl amic al familiei Brătlano-

Eu , ca mitropolit nu vă pot spune mai mult decât câ nu mă pot opune dorinfei guvernului.

Episcopal Vartolomeu: Ori cari ar fi defectele universităţi! noastre teologice, totuşi, susţin câ la alegerile de episcopi să se ţină seamă de licenţiaţi teologi aşa după cum prevede legea.

Preotul Popescu M oşoaia spune "că alegerea episcopului lriteanu% a produs o m are nemulţumire în rândurile p reo filor Şi că muifi învinuesc p e 1. P . S . S a c ă i’ar ) i susţinut candidatura.

Spune de asemeni că are informaţiani precise că o m are porte din preoţi a sesizat justiţia pentru anularea acestei alegeri.Mitropolital Primat: Na Um susţinut pe preotul Triteanu, dar cerându-mi-se referinţe dat relaţiuui bune asupra sa.

S'a hotărît apoi ca d. V. G. Ispir, secretarul general al ministerului de culte să încunoştiinţeze pe d. C. Banu ministrul căitelor, iar acesta ia rândul său să consulte consiliul de miniştrii care să fixeze modalitatea alegerii episcopului care va avea loc azi dimineaţă.

GAZETA TK—....... ■!.■■■■.

in chestia em igrărilorîn America ■mi i

Săptămâna trecută d-1 deputat SEVER BOCU a făcut în Cameră următoarea comuti care:

„Atrag atenţiunea dlui ministru de intime asupra unei anomalii privitoare Ia modul de distribuire a paşapoartelor pentru America, împotriva cărora se agilă viu populaţia noastră din Banat. Anume, autorităţile nu distribuie paşapoarte decât pentru străini, românilor îi se refuză liberarea paşapoartelor. Eu cunosc şi apreciez până ia un punct motivele d-lui ministru de interne. Dar d-sa, sunt convins, priveşte chestiunea numai sub un aspect şi şi sub acesta numai unilateral şi insuficient, pe când chestiunea ere lăture mai multe. Mai îniâiu nu puteti să uitaţi, că peste Ocean, trăiesc la vre o sută de mii de suflete bănăţene. Nu este familie în Banat care să nu aibe rude în America, tata, mamă, fiu, frate, soră, nepot. Nu puteţi ridica obstacole de neînvins între aceştia. Aceasta ar fi un mod barbar de a lovi în principiu libertăţii personale, un fel de reînfiinţare a sclăviei medievale de a nu permite şerbilor de a se muta din loc în loc. Dar chiar din punctul de vedere al ideii de Stat, în numele căreia se iau aceste măsuri, ea e susceptibilă la multă critice. Ideia de Stat nu e servită numai prin o supremaţie a numărului, ci şi prin supremaţie economică. D*voastră veţi contribui să perpetuaţi supremaţia economică a străinilor in Banat. Eu cunosc bine această ches-

Conferă aţe culturaleColaborarea lovatfttorlmei ca areoţlmea

De când Asociaţia corpului didactic primar din judeţul Braşov, poate mai activa, s'a organizat în subiecţii pe plase, aceste subsecţii numite „Cercuri culturale învăţătoreşfi*, lucră din tot sufletul şi tragerea de inimă, pentru cultivarea poporului nostru dela sate şi oraş, organizând dese şi folositoare conferinţe împreunate cu „şezători culturale* in diferitele comune din plăşif dând cele mai bune rezultate, morale- intelectuale,

Dela toate Cercurile culturale, ba a- proape dela toate şcoalele din oraş şi judeţ, se primesc rapoarte îmbucurătoare, de activitatea extraşcolară des- voltata, pentru cultivarea şi moralizarea poporului. Diferitele Cercuri culturale din plase, se întrec în emulare. Astfel şi Cercul cultural al învăţătorilor din plasa Bârsa de sus, de sub conducerea j d-lui Romulus Cristolovean, anul acesta ? a ţinut conferinţe cu foarte mulţumitor rezultat moral-cultural în comunele Ghimbay, în 28 Februarie, în Hălhiu, 6 Maiu, în Râşnov, 29 Maiu e. c. Cea din urmă a fost împreunată cu un grup preoţesc din tractui Bren, sub conducerea d-lui protopop L Hamsea, iar cea viitoare s’a decis a se ţinea împreună cu Cercul preoţesc în comuna Codlea în zsua de Siântul Andrei, 13 Decemb. (30/Xl) a. c.

\ Acest început de conlacrare a ambi- J lori factori condacători ai poporului j este poate unui din postulatele cele l mai de dorit, chiar acum când spiritele

sunt atât de înfierbântate şi pornite pe căi greşite, rezultatul demoralizator al iangulai război european.

Toate conferinţele acestui Cerc cultural, au fost asistate de numeros public, ţărani din comună, de toţi intelectualii coroanelor fără deosebire dc naţionalitate, de d. revzor şcolar P. Dan, iar unde nu a putut, de un reprezentant ai săa, de membrii corpului ofiţeresc, înI fine de tot ce are bun neamul românesc.

Singurul lucru inconvenabil pentru membrii corpului didactic, este fapttfl că aceste conferinţe, pe iângă cheltuiala mancei spir.taale, pe care o facem cu drag şi tragere de inimă, sunt împreunate cu mari spese materiale, cari ne

i sleesc buzunarele şi ne tac ca la finea ■ iunei să cam ducem lipsă. Dorim ca

cei în drept, să ne vină în ajutor, vo* tânduni-se diurne pentru toate conferinţele ce Se ţinem, ca să nu fim siliţi a spesa tot din amăritul nostru de salar.

Un învăţător.

tiune a emigrărilor din Banat. Prin anii 90 când s’a produs primul val de emigrare sub presiunea neomeniei marei proprietăţi care era străină, dar care j dintr’un anumit punct de vedere nu era \ deloc mai rea decât marea proprietate \ dela d-voastră, noi Partidul naţional am dus o campanie aprigă decenii întregi contra tendinţelor de emigrare a populaţiei. Argumentul nostru era acesta: nu admitem pierderea de sânge pe care o cauzează aceste emigrări. Rezultatele, recunosc, n’au confirmat te m erile noastre. Populaţia bănăţeană nu s’a stabilit decât în număr foarte mic, definitiv îâ America, în schimb începuturile înflorire! economice se datează dela aceste emigrări.]

Acum d-voastră veniţi şi le suprimaţi. Populaţie noastră nu acceptă această măsură şi eu mă fac interpretul unei nemulţumiri vii din Banat luând cuvântul împotriva ei şi rugându-vă a o pune în studiu şi a-i căuta o altă soluţie co- răspunzătoare. Mai ales că măsura d-voastră nu înseamnă a fi şi oprit populaţia românească dela emigrare. Nu, o şicanaţi numai şi o stoarceţi de parale, în folosul unor paraziţi cari şi-au creiat o industrie din eliberarea paşapoartelor. S ’au plătit la noi intre 20—50.000 lei p e câte-un paşaport, iar acum mai nou c fla c â s e liberează în Ungaria şi Germania paşapoarte pentru supuşi români. Rog deci insistent pe d*l ministru de interne să abroge măsurile de azi In vigoare şi să caute un regim raai drept al liberării acestor paşapoarte/'

Proiectul de lege împotriva speculei

La discuţia proiectului de lege împotriva speculei d 1 ăep. Sever Dan a luat cuvântai în şedinţa de Sâmbătă a Camerei. D sa face — în prealabil — declaraţia că Parlamentul acesta este nul...

Guvernul a anunţat un program vast de reforme economice şl financiare şi a venit cu... proiectul împotriva speculei. Cere — în numele Partidului naţional— suprimarea tuiuror dispoziţiunllor excepţionale. Aceste măsuri — cari au guvernat ţara —- în cinci an! de zile au dus ţara ia ruină.

îşi exprimă încrederea că — în curând se va ajunge la normal prin suprimarea tuturor măsurilor excepţionale. Evident specula trebuie suprimată. Nu văd că acest proiect poate da asemenea rezultate. Nu avem lege împotriva mitei, corupţiei, vameşilor. Până nu vom stârpi parazitismul, nu putem crede că legea va da. rezultate bune.

Crede că prima datorie a guvernanţilor este renunţarea la dispoziţiunile e v cepţionele. D*v. arătaţi un interes minimal chestiunilor economice şi financiare. Şi dovada acestei afirmaţiuni sunt băncile goale din rândul majorităţilor.

La noi am lăsat ca legile politice să guverneze legile economice. Avem funcţionari de partid; bănci de partid; căi ferate de partid, tramvaie de partid, râuri de partid, etc. (Aplauze).

Statul trebuie aă ia măsuri la circulaţia bunurilor prin intensificarea transporturilor şi să prohibească, complect, importul pe o perioadă de cel puţin doui ani de zile, Numai în aceste două chestii admit amestecul statului. In toste celelalte chestiuni amestecul Statului înseamnă şantaj. (Majoritatea întrerupe pe d. Sever Dan la fiecare cuvânt).

Polifcea de naţionalizare este politică de şantaj aşa cum o face partidui liberal. (Aplauze).

Dv. aţi cretat în această ţară cea mai nenorocită stare de spirit care stânjeneşte producţia. Când cei mai buni iii ai ţârii au ajuns sâ spună că nu face să fi cinstit îu aceasta ţară, înţelegeţi care este adevărata situaţie a ţârii.

Serbarea patronuluiliceala! de fete Principesa Elena.

Duminecă, Sf. Constantin şi Elena, liceul de fete şi-a serbătorit patronul. Se ştie că A. S. R. Principesa Moştenitoare Elena a acordat patronajul său acestui liceu.

In sala de gimnastică a liceului, direcţiunea şi corpul profesorat au aranjat o modestă dar selectă serbare şcolară, care a eşit din obişnuit şi prin preţioasa colaborare a distinsului conferenţiar I. Ştefănescu.

D-1 director N. Orghidan, într'o scurtă cuvântare, arata scopul- serbărei şi salută cu recunoştinţă pe d-1 1. Ştefă-nescu.

D-1 JI Şlefănescu, înir’o admirabilă conferinţă despre spiritul grec de astăzi şi de eri în munca de reînviere a trecutului g orios, a mărturiilor civilizaţiei ehne, — pune în lumină suflatul distins al principesei Elena, moştenitoarea Tronului României, prezentând-o ast-fet cum încă n’am cunoscut-o: cercetătoare înamorată de trecutul nouei ei Patrii, după cum în Elada lua parte asiduă la opera de refacere a mărturiilor civilizaţiei vechi greceşti.

Inspirat şi adânc mişcat, conferenţiarul a vorbit cu atâta căldură, pătruns de trista stare a monumentelor noastre istorice, în cât — cred — că fie-care din sală, elevi şi părinţi, Tar Pi urmat ca pe un misionar, dacă cerea să pornim pe calea pe care poporul grec de atâta vreme caută şi reclădeşte, redând lumei comori de civilizaţie antică.

Rostui conferenţei sale a fost desluşit tuturor şi scopul atins. România are nevoie de adevăraţi misionari ca să-şi vadă comorile trecutului puse la adăpost de ruină şi redate ochilor noştri în farmecul iuminei istoriei.

După conferinţă au urmat produc- ţiunile artistice : coruri conduse de d-na Atexandrescu ş» jocuri (marinarii şi Mu- reşana) — apoi un dans de caracter — de d ra Ursu.

Trebuie să spunem că, în Braşov, corul liceului de fete este cel mai bun.

La această serbare a dat concursul său preţios şi profesorul Moidrich, cunoscutul violoncelist. Acompaniamentul a fost ţinut de prof. Drago? Navrea.

Felicităm direcţiunea liceului şi întreg

_______________________Wf. 117— »»»>

corpul profesoral ]pentru munca ce depun şi, în special, pe aceia cari s’au>]| străduit la reuşita acestei serbări.

După serbare, părinţii şi-cei prezenţi, constituindu-se în adunare generală, au ales membrii eforiei liceului.

Timişoara, 2 Iunie.Vexaţiuni inutile. — Cauza multor

bruscări şi insulte ce au să supoarte, pentru lucruri de nimica, gazetarii din Timişoara şi Arad îndeosebi, este lipsa unui sindicat, unei organizaţii serioase de breaslă — căci neserioase avem — care sâ reacţioneze, să răspundă în vreun fel oarecare îndrăznelilor necivi- lizaie ale unor indivizi cari se consideră în afara oricăror norme de justiţie, şi d‘i bun simţ chiar.

Ziaristul Andor Papp din Arad a scris în ziarul „E ienzek* dela Cluj, al cărui corespondent este, un articol despre o păruială dintre doi depozitari arădani. Unica greşală a lui Papp constă în a* ceea, că relatează acest fapt ca petrecut în localul cenzurei din Arad, când, în realitate, păruiala a avut loc ia o cafenea. Totuşi, agentul Ştefănescu dela Arad, mirosind „agitaţie împotriva intereselor Statului*, a găsit de cuviinţă să-l înhaţe pe d 1 Papp — om de peste 40 de ani în gazetărie — şi să-l aducă la Timişoara. Aici, din fericire, s’au nimerit autorităţi mai înţelegătoare. D-1 Papp a fost pus numai decât în libertate. Totuşi, pentru îndeplinirea unor formalităţi, s’au luat declaraţii şi s’a depusun dosar la corpul Vil. din Sibiu.•

Spor de lea fă . — Azî, o delegaţie a funcţionarilor dela întreprinderile comunale s’a prezentat d-hii primar, ce- rându-i să intervină pentru plâtirea sporului, promis cu începere de 1 Aprilie. Ei eu declarat ce, la caz contrariu, roi fi siliţi să-şi dea dimisia şi să între în alte funcţiuni, deoarece cu leafa de a-cuma li-e imposibilă viata.•

Călduri. — înregistrăm călduri caniculare. Termometrul erată regulat 40 — 45° Ceisius. D acă nu cad e cât de curând o ploaie mai abondenta, semănăturile sunt cu desăvârşire compromise. •

Se încearcă punerea în libertate a directorului Schonberg dela Banca Lloyd. — V’am scris la timp despre depunerea în arestul parchetului local a unuia dintre foştii directori ai băncii Lloyd. Falimentul băncii este şi el foarte bine cunoscut, căci pe acel timp a preocupat îndejuns ziarele.

Acum suntem informaţi că comerciantul S. Hăring, într’o cerere adresată

J azi tribunalului, încearcă scoaterea din arest a fostului director Schonberg, în schimbul unei cauţiuni de 150,000 Lei.

Tribunalul va aduce în scurt timp o hotărîre în această chestiune.

Un nou fel de cerşitorie- — Nu de muit, d-1 gen. Găvănescul a adresai ziarelor o scrisoare deschisa, prin cere făcea atent publicul din provincie, câ anumiţi indivizi colectează bani, în numele d-sale. Acum Direcţiunea Financiară vine şi ea cu un asemenea avertisment Cei cari cerşesc în numele a- cestei instîtuţiuni, o fac cu predilecţie la bănci şi întreprinderi mai mari.

Ar trebui luate măsuri drastice pentrţîmpiedecarea acestui nou fel de a cerş •

Greva lăcătuşilor. — Muncitorii Iaci tuşi din localitate au intrat cu toţii îi grevă. In ateliere nu se mai lucreaz de fel.

Ei cer sporirea salariilor la 18 le pe oră.

Publicaţie. Proximul examen pentru fochlşti şi maşinUti va avea loc: Duminică în 10 Iunie 1023. ia ora 8 dimineaţa în localităţile atelierului cse reparaţie C F. R (gara principală Braşov) înainte» Comisiei examinatoare, instituite de Ministerul Industriei şi Comerţului.

Cerere! timbrate în reguiă să fie ane xat: cartea de botez, un certificat moralitate şi o dovadă de o praxă de cei puţin 6 luni, ia un cazan sau lip maşină cu aburi acelui sistem, asupri cărui solicitatorul doreşte a depune rumenul.

Cererile astfel înzestrate, adresate â tre „Comisia examinatoare“ se vor 1 nainta Inspectoratului XV. industr, Braşov, strada Ecaterinei 18. 1—

A. ,«L

Nr. 117—îff? nâioBTA ■ * w * p m rs » rm PiStii y

* 3 #-

■ tî'

Camera a votat legea contra speculei.Interpelarea în chestia deţinerii lui Or. L. Popovici şi soţii. —

Urcarea listei civile. — Situaţia precară a profesorime!.In şedinţa de eri a Camerei dep. lacobescu a făcut o comunicare în care a

expus situaţia precară a corpului didactic, conchizând că nici una din promisiunile făcute profesorilor nu s’a îndeplinit.

Dep. Sever Dan voind să facă o interpelare a fost împiedecat de majoritate să vorbească sub pretext că a trecut timpul fixat pentru comunicări şi* interpelări, io cele din urmă intervenind preşedintele, d-1 Sever Dan face o interpelare expunând cazul d lor Dr. L. Popovici, Dr. V. Mârgineanu, inginer Sociu şi soţi, cşri deşi s’a dovedit prin anchete şi sentinţe nevinovăţia lor in chestia pretinselor fraude dela Sibiu şi Făgăraş în legătură cu societatea »Refacerea*, au fost per* secutaţi şi şicanaţi de luni de ziie pentrucă în cele din urmă să fte din nou deţinuţi. D*1 Sever Dan conchide, că la nrjloc nu este altceva decât o persecuţie politică.

In decursul interpelării şi a întreruperilor s’a adus pe tapet şi chestiunea d*lui prof. Dr. Iuliu Moldovan din Cluj. In chestiunea aceasta a urmat un duel de cuvinte între ministrul Nârzescu şi d*l Iuliu Maniu, cel dintâi căutând să deplaseze chestiunea peniru a apăra guvernul în contra învinuirii că s’a dedat la persecuţii politice In contra Ardelenilor. In cele din urmă d-1 Mârzescu a declarat ci nu poate face nimica în chestia sulevată de d-1 Sever Dan, deoarece ea a- patine cercului de competenţă al d*lui ministru Florescu, care e absent dela

ţă.Trecâoda-se la ordinea zilei sa continuă discuţia proiectului de lege contra ulei. Vorbesc contra proiectului de lege dep. Spăulşteanu şi Fărcăşeanu, i care discuţia se Închide. Punându-se la vot proiectul se primeşte cu 114 ri "contra 8. OpoziJa unită s’a abţinut dela votare.Sa votat apoi cu unanimitate urcarea listei civile a Regelui şi Prinţului tenitor. Uita civilă a M. Sale se stabileşte anual Ia 10 milioane lei, dintre 700.000 în aur, A. S. R. Prinţului Carol ia 2 milioane lei din cari 150 m i

Iiar.In şedinţa de eri a Senatului d-1 A. Moşolu a espus situaţia precară materială

icorpului didactic şi nedreptatea ce i s ’a creiat prin impunerea curbei Laiescu ' «cerând solicitudinea guvernului. Ministrul Anghelescu pune in vedere tot concursul său.

UtElfiKgr -M Bucureşti, 5 Iunie, — Din mai multe părţi ale prii se semnalează mari pa

gube produse de grindina care s’a abătut eri asupra ţării. Au fost distruse întinse Itrenuri de Sămânăturî de primăvară precum şi numeroase animale şi pasări de casă. Trenul personal, care circulă între Buzeu ş i F eteşti a fost oprii pe Jinie. Or/fldina în mărimea nucilor a spart toate geimuriie compartimentelor, producând JlpiDică de nedescris între pasageri. Un copilaş a fost ucis. SămâDâfnrile au fost ■trate^ Grindina căzută în judeţul Iioiin a cauzat mari stricăciuni sămânăturiîcr |or si pomilor fructiferi.

Asupra jcd:ţalui Ialomiţa a căzut o ploaie torenţială, însoţită de grindină. Grindina care întrece mărimea unui ou de găină, a căzut în cantităţi mari. In gara feteşti toate geamurile au fost sparte. Un copii care se găsea cu viţele pe câmp, fiind lovit în cap de grindină, a fost omorât. Recolta de cereale din această re» ŞjQQe este cu totul compromisă. Pagubele sunt considerabile.

Asupra oraşului Constanta a căzut o pioaie cu grindină de mărimea oului jtejăină şi chiar mai mare. Vitrinele prăvăliilor fără obloane, precum şi multe geamuri au fost sparte. Dlu cauza raărimei gheţei, multe pasări domestice, iar pe digul farului Carol, sute de pescăruşi de mare au fost ucişi. Câţiva birjari pe cari l-an surprins grindina pe străzi a’au ales cu capetele sparte.

mV im aţiu

Ravagiile grindine!

„Solioeis Sraşovaiâi Îmbujorate de sânge..-“totul rostit la serbătoarea eroilor de mtete L Prişcn dela Biserica Sf.Nicolae.

Fraţilor,In acest loc, de mare mândrie na- ală, sfinţit prin moartele mucenicilor, r ce in 1916 au pătimit şi s’au jert- eotru izbăvirea noastră; sufletul se :e adânc mişcat de impunătoarea

ate, care adie din toată slăvită :fă, coborîta în acest pământ. E ceva re, nobil, sfânt în această jertfă bine- itâ de Domnul Cel Mare şi Tare ’n oaie. Precum Dumnezeu a trimis pe

tmşiFiulSău, a Cărui înălţare Ia Ceriuri eprăznuim astăzi, ca pătimind şi răstig- fliodu-se pentru noi, să ne înalţe ia o looă viaţă, tot astfel buna noastră «amă România, a trimis pe cei mai buni din flit săi, ca pătimind şi murind pe câmpul de onoare, să desrobeiscâ, liinvieze o mare parte a sufletului ro- ninesc subjugat şi să-l înalţe, ca unit acum cu însuşi sufletul mamei, să con- •titue marele nedespărţitul şi puternicul suflet românesc din România Mare.

HPentru Braşov s’a jertfit cu mult mai Mit decât a încăput în aceste morminte. Colinele din dreapta oraşului nostru, au fost aproape toate îmbujorate de sângele ceior ce ain apusul vieţii lorbinecuvântau răscumpărarea noastră. Şi pe câmpii din preajma Braşovului şi li Bartolorneo — un adevărat loc al

. sângelui — s'a repetat istoria vitejiei româneşti de acum - trei sute şi mai hlM de ani. Pe aceste locuri urmatul lumi hai Viteazul. Domnul tot atât de

l Radu Şerb an zdrobea cu Man* iei la 7 iulie 1603 oastea ungu

rească a iui Moise Sâcuiui, ai cărui cap aruncat în piaţa Braşovului, era mai

apoi trimis şi ţintuit pe porţile castela* iui din Fâgâraş. Ş tot pe aceste locuri la 10 Iulie 1611,’acelaş Voevod se în* canuna cu gioria unei noui şi mari biruinţe, sfărâmând într’o cumplită izbire oastea trufaşului Gavrii Bathory. In toamna anului 1916, pe când codrii Braşovului îngălbeneau şi frunza veştejită se aşternea pământului, pe aceleaşi locuri de veche vitejie românească, cădea şi atâta floare a oştirei româneşti. Osă- mintele celor căzuţi atunci se vor fi înfrăţit de mult în acelaş pământ primitor eu ale ostaşilor domnului Radu Şerbau.

Recunoştinţa noastră a venit să în- ghenunche aici, iochlnându-se nu numai celor ce zac în aceste morminte, ci tuturor celor ce s’au jertfit pentru mântuirea şi înălţarea neamului românesc.

Acum pot odihni toţi fericiţi, căci preste pământul pe care ei au scris cu slove purpurii de sânge vechiul nostru drept ca pe un hrisov domnesc, îniâ- rin ju l cu pecetea morţii lor, preste a- cest pământ fâlfâie măritul simbol ai stăpânirei româneşti, mândrul nostru tricolor. In veci pomenirea lori

AVIZ. Societatea Junilor Braşove- cheni* îşi va ţinea maialul său Duminecă în 10 Iunie 1923. Plecarea va fi dela Biserica Sf. Adormiri din Braşovul* vechiu la ora 10 a. m. în frute cu muzica Vânătorilor. Pe calea aceasta este invitat on. Public şi Societăţile din localitate. COMITETUL.

*Un ziar cinstit românise •st* o oomoarâ pentru casa fitcârui Român. Abonaţi dai „UaZEfA TRANSIVARIEI*

Un epilog a l „Fraudelor dela Sibiu şi F ă g ă r a ş Deşi parchetul, Camera de acuzare şi judele de instrucţie din Sibiu au sistat procedura şi au închis dosarul în chestia pretinselor fraude dela Sibiu şi Făgăraş, d-nii Dr. Victor Mârgineanu şi Dr. Lazar Popovici s’au trezit acum patru zile cu un mandat de aducere, lansat de judele de instrucţie din Braşov, la ordin venit din Bucureşti, fiind aduşi din Sibiu la Braşov, unde stau deţinuţi, in contra acestui mandat j s ‘a făcut apel ia Curtea de apei din f Târgui MurâşuluL Motivul ar ii fost că ministrul Florescu şi-a închipuit că ar f i fo s t ameninţai ca m oartea de d-1 Dr. Lazar Popovici. înregistrăm deocamdată această nouă năzdrăvănie a ministrului dreptăţii, rezervându-ne a reveni cu amănunte senzaţionale.•

Eri, începând dela ora 2 d. a„ Braşovul a fost o jumătate de ceas sub violenţa unei furtuni groaznice, însoţită de grindină. Mulţi arbori au fost rupţi şi desrădăcinaţi. Galiţe omorite şi gemuri sparte. Cantitatea de grindină de mărimea unei alune a fost destul de mare. Noroc că furtuna n’a ţinut mai mult timp. Străzile din centru erau inundate de puhoaie de apă.

Grădinile de poame au suferit mult*

Din Cluj vine ştirea despre moartea baronului losika Samu, preşedintele partidului maghiar regnicoiar din Ardeal, în vârstă de 75 ani. Sub stăpânirea ungurească defuncta! a ocupat situaţii în* nalte politice. A fost prefect ai judeţului Cluj, Iar mai târziu secretar de stat şiministrul curţii regale.

*întâlnirea seriei din 1912—13 & ba

calaureaţilor liceului A Şagoma din Braşov, proiectată peotru aaol acesta şi a cârej organizare tui-® fost încredinţată, se amână pentru doi sau cinci an!. A- ceasta in înţelegere cu toţi colegii pe cari rai-a reuşit să-i consult. Dr, Gh. Sglim bea , medic ia spitalul din Sighişoara.

Z arele sunt rugate sâ reproducă acest anunţ.

Sâmbătă noaptea an mare incendia a isbucoit la fabrica de sticlărie din Nega- Ieşti, care a ars până în temelii. S’aa ss.li/it numai magaziile şi locuinţele personalului. Fabrica este proprietatea fraţilor Weinsengiun şi a fost de curând arendată d*lai Ioşca Stern din laşi. Pagubele se urcă la 10 milioane.

*Fem ei m oarte de dalao. Modista Anuţa

Moscovicl, din Dorohol, patroana unui magazin oe mode, a fost mu|catâ zilele trecate de o maică infectată de dalac. După câteva ore de chinari groaznice, dânsa şi-a dat aitima suflare. A Încetat din viaţă şi femeia Maria Marca din Bârlad, care era bolnavă de daiac.

*

Laborator Roentgen m odern, cu aparatele cele mai noui, uzină electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Sir. Orfanilor 25. Medic conducător Dr. Iuliu Fischer, specialist, fotografii şi transluminări precum şs vindecări cu razele Roentgen şi cu raze uliraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori-^e oră din zi.

*

SportMstchul de championat cl. 1. între

clubul Harghita şi clubul M. T. E, pe terenul de sport al Braşoviei a avut ca rezultat 2:0 în favoarea Harghitei.

După succesul răsunător ne Jo ;, împotriva Braşoviei, M. T. E. a aparat fără iniţiativă şi desorientaiâ în jocul cu Harghita. Becii au fost siaDi, tar de nu era apărarea strălucită a portarului, M, T. E avea o şi mai mare înfrângere.

Se vede că deia marele succes, s’aa lăsat legănaţi de încredere şi n’au mai muncit. N’am recunoscut acest ciut) erî, atât era de fără iniţiativă. Deia început a căzut in greşaia de-a face o apărare stăruitoare as prisos, deoarece portarul era de ajuns pentru a para loviturile. Apârânda-se au adus mingea numai înaintea porţei lor ţi au stânjiuit iniţiativa portaruioj.

Dacă dădeau atacuri îadrăsneţe situaţia s’ar fi schimbat uşor. De altfei un înaintaş centrist roşu, slab (na ştie să dea lovitarl ia plasă) a scăpat două goaluri sigure.

M. T. E. ar trebhi să-fi revizuiască jucători!, schimbând pe becal din stânga şi Înaintaşul centrist, tânăr încă, complect pregătit. Bun la fugă, poate fl un jucător excelent mai târzia.

Hirghita s’a arătat un clab de ordine şi bine antrenat. Jucătorii lui se mişcau mult mai uşor de cât jucătorii roş i. Atacări bine deavoltate şl o apărare bană ia beci (portarul slab/ i-au dai la succesul de Duminecă.

Asistent.

Ju tâ lQ td v & ria ţi *n c â ^ â rJ-M .c i i f n â ' U i i O - p & Ü *Cercul studenţilor dinŢara Bârsei la Săcele.

In mijlocul frământărilor mărunte în cari se sbat Săcelele noastre, venirea studenţilor universitari între no!, a fost o adevărată sărbătoare culturală. Ridicaţi peste micile patimi şl peste îngustele preocupări, aceşti tineri fac an adevărat apostolat, cutreerând oraşe şi sate spre a împrăştia raze de lumină din bogăţia cunoştinţelor lor. Şl este atât de frumos şl promiţător, când vezi pe viitorii conducători ai neamului pu* nându-se în serviciul culturel româneşti...

Programul bogat al acestei Şezători culturale date de Cercul studenţilor din Ţara Bârsei s ’a desfăşurat îa ziua întâia de Rusalii Ia şcoala medie din Satulung spre deplina mulţumire a celor de faţă. După cuvântul de deschidere ţinut de G. Dragoş stud. la Acad. com., d-nii i. Colan şi V. Stlnghe au ţinut două interesante conferinţe, una despreţ „Şt. O. Ioslf* şi alta despre „Tutun 41 urmările lui*.

Au declamat poesii d-şoara M. Căciulă şi d-i Gârbacea, care a dovedit un adevărat talent declamatorie, Iar d 1 Badea prin armonloasa-i voce şi prin interpretarea dulce a doinei româneşti, a stârnit aplause generale.

Şezătoarea s’a încheiat cu comedia într’un act »Locotenentul şl ordonanţa“ jucată cu succes de d-nii Badea şi Gâr- bacea.

Directorul şcoalei medii A. Boldur în frumoase cuvinte a mulţumit tinerilor universitari pentrn plăsutele clipe în cari ne au întreţinut — dorind ca să-i vedem cât mai des în Săcele. A răspuns preşedintele Cercului V. Stinghe.

Coresp.

Organizaţia judeţului Braşov. Estras din BE6DUNEHTDL organizaţiei:

C hem area Comitetului comunal e s te :1. Să înscrie pe membri partidului în

registre şi să facă propagandă pentru ca să se înscrie cât mai mulţi locuitori din comună In partid.

2. Să se îngrijească ca alegătorii s i fie înscrişi in listele electorale.

3. Să încaseze taxele de membri şi sâ ie înainteze casierului comitetului judeţean:

Domnului Ştefan Navrea, funcţionar de bancă (la Gazeta Transilvaniei, Braşov).

4. Să păstreze legăturile cu comitetele comunelor învecinate, cu comitetele cercuale şi cu comitelui judeţeană

5. In caz de alegeri, să aducă la cunoştinţa comitetului judeţean şi celui cercual chestiunile de interes local sau general şi să facă propuneri pentru re- zolvirea lor.

6. Să ia sub ocrotirea sa pe membri partidului prigoniţi politiceşte şi să facă în caz de lipsă, intervenţii pe lângă autorităţi în favoarea acestor membri.

C hem area bărbaţilor d e încredere e s te :

1. Să dea ajutor comitetului comunii pentru întocmirea listelor de membri

î ** parţ dai i ti Aropag^ndă.« tatinaaftM lexiuum pe pagina 4-a

■ 'A lik iÁ tÜ A ted LV A H tlä l ft*. 117 - i m

Q î ^ i r t T o r » f o o 7 Nontăţidem ptro flame.O l L L y A C I u t / o Z i Modele o r i g i n a l e din------ q 5 L „ „ i Ar, „ x ix r;i ------ ? streinătate. Pălării de g----- S alonul de pălării — * doliu. Ornamente pentru- ■eow, s tra d a P ertu 48, ucifte-s p ă l ă r i i . Transformări.

0 0 0 0 0 € > 0 0 0 € H > 0

2. Să stărniascft pe lâagă membri ca să*;i plătească taxele.

3. Să aziste pe* candidaţii partidului in calitate de delegaţi cu prilejnl alegerilor parlamentare.

4. A interveni ori de câte ori să săvârşeşte vre un abuz sau vr’o prigonire Împotriva membrilor partidului.

Cine poate f i membru a i Partidului National?

Membru ai. Partidului Naţional Român poaie fi orice cetăţean român fie bărbat, fie femeie care are o viată nepătată, adecă n’a fost pedepsit pentru vre o faptă arătată la codul pena).

Drepturile date membrilor partidului nu pot fi exercitate decât de aceia cari au împlinit vârsta de 21 ani şi cari sânt trecuţi definitiv în listele partidului, dupăce conform statutelor au fost întărite de comitetul secţiune!.

7axele de membri: Membri se împart în 4 categorii, dar au toţi drepturi egale;

Categoria l-a sânt acei cari plătesc o taxă anuală de 5 Iei.

Categoria il-a cel Cari plătesc 20 lei pe an.

Categor a 111-a cei cari plătesc 50 lei trimestrial sau 200 lei anual.

Categoria IV-a cari piâtesc peste 200 lei pe an.

Fiecare membru să poate înscrie în categoria care-î place.

Taxele încasate de către cesiernl comutai se varsă la casierul judeţean, care le administrează în conformitate cu regulamentul.

A dresele : /Dr. Aron Suciu vice-preşedinte stă

în Braşov în str. Lungă nr. 84.Dr. Petru Debu vice preşedinte stă

in Braşov str. Bisericii.D l Aurel P. Bănuţ secretar stă în

Braşov la »Gazeta Transilvaniei*.D-l Ştefan Navrea casier judeţean stă

in Braşov ia „Gazeta Transilvaniei.*I Domnii Abonaţi iÎ ai ziarului care sunt în i restanţă cu plata abo- | | nam eutului, sunt rugaţi ^

! ca \ de urgenţă să trim ită > costul abonamentului | | prin mandat poştal, con- \ ' trar vom ii siliţi a sista }

trim iterea ziarului. ►iî Administraţia.Birou! de informaţiuni şi

Expertize de păduri.Face vânzări de case, păduri cum şi evaluări, atât pentru cumpărători cât şi pentru vânzători. Vânzări de materiale lemnoase de orice esenţă, atâ- pentru cine vrea sâ vândă, cât şi pent tru cine vrea să cumpere — face expertize de păduri, contra plata depla' sărei sau comission, ne transportăm la domiciliu.

Biroul de informaţiuni 10AN BULIGĂ, Azuga.

HblO 2b-—0 Telefon (casă).

C A F E Aprăjită, schwertz şi pisată (turcească) trimite contra ramburs în toată tara :

H . A G E M IA UB u c u r e ş t i , Calea Grlviţei 215.

2— 3 3989

Dela biroul partidului.Se aduce la cunoştinţa tuturor or

ganizaţiilor judeţene, comunale şi de circumscripţii, că la tipografia „Concordia, — Arad, str Românului î, — se găsesc toate tipăriturile necesare, ca liste de membri, certificate de membri, circulare, chitanţiere, etc. etc. Comenzile se vor adresa direct la Arad. 17-30

ocaziNe-a reuşit să ne asortăm magazinul pe lângă un preţ convenabil cu o -o-

c a n t i t a t e m a r ede pălării moderne din -o-paru ,

b&lisftSi gam fi

şi le punem în vânzare cu

p r e ţ u i t e i n em aia u z it de i e f t i n e ,

aşa că ori şi cine poate să îşi satisfacă trebuinţele. -o-

Kertész Szitíysalon de pălării, str. Porfll Nr 48 (în curte)

Comenzile şi transformările pălăriilor vechi se execută prompt.

9992 1-3

De vânzare un Foxterierveritabil. In- formaţiunl în Târgul Inului 35.

3993 1—i

Prefectura Politiei Braşov No. 998/1-920 ctr. v Servieta! administrativ.

No. 1103. Maiu 31.

PubiieaţiuneSe aduce la cunoştinţă generală, că

în ziua de 7 iunie a. c. 1« ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică pentru vânzarea mai multor bucăţi de piele (box şi chevreau) după cum se arată mai jo s :

a) 48.50 □ â 25 Lei . . . Lei 1212 50b) 35-25 □ â 16 „ . . . „ 5 6 4 *-c) 54.25 □ â 14 , . . . , 759'50d) 1 legătură . . . . . . . , 235‘—Licitaţia se va ţine în localul Prefec-

turei de Poliţie Braşov, în conformitate cu dispoziţiunile art* 72—83 din legea asupra contabilităţei publice, iar amatorii vor putea lua informaţiunile necesare dela casierul Prefecturei de Poliţie între orele 9— 11 a. m.

Prefectul Poliţiei:3979 5—Ö * C. D umitiescu .

„ S A X O N IA “,întreprindere de reclame şi anunciuri,

Braşov, str. Principele Garol Nr. II.Telefon Nr. 29. (Kronstädter Zeitung).

I g e n ţ i e do publicitate.Contracte speciale de publicitate cu

toate ziarele din ţară.Organizaţie de r e c l a m ă sistematică,

P;oecte şi oferte gratuit.*272 33—0

I S * i l e v â n z a r ede ocazie un automobil de persoane

„ R E ■ A U L T “.cu caroserie închisă şi deschisă 32 HP.

A se interesa la d-l Dr COV&Cl la

Banca Mamoroscii Blank & Co, S. A.Socnrs. Braşov, str. Principele Garol Io. 9.

3S91 1—3

3983 A M U 3 - 5

| No. 1312/1923.

Pubiieaţiune.' Pentru repararea podurilor No.

şi 6, de pe drumul vicinal Gârcin anume podul No. 2 cu deviz de 642781 Lei 46 b-, No. 4 cu 10559 Lei 76 iar No. 6 cu 4916 Lei strigare, publi căm concurs pe ziua de 25 iunie oi 9 a m. la oficiul nostru.

Vadiu 1%.Devizele şi schiţa se pot vedea o

când în orele oficiale la oficiul nosl Satulung, la 15 Maiu 1923.

(ss) Ionel Deacu, 3980 2—9 prim pretor, preşedinte,

O garnitură de treeratHoflierr Sctirantz-Clayton SclmttleiorOi,

de 8 cai complect aranjată, gata de funcţionat, d e v â n z a r e eventual fac schimb cu o garnitură 5 ori 6 cai. -o- -o-

Á rpád B arth aSft. Gheorghe (Seusis

Durere de cap M i g r e n aj N e v r a l g i i Dureri reumatice etc., vindecă şi li* niştesc la moment tabletele HALMA.I pachetul Lei 4, la droguerii şi farmacii. Se trimet contra mandat dej Lei 40 f anco i0 pachete HALMAl Adresaţi: Farmacia Vorel Piatra -N

3927 52-20

C e ti ţ i şi r ă s p â n d iţi

SAZETA TUIUILVim

F R A Ţ I I D E U T S C HBIROU DE EXPEDIŢIE l\TEIi\ V f IOVAUA

B K A Ş O V , S T » . P O R Ţ I I Gfl.— T e l e f o n 512. —

B u c u re ş tiCalea Victoriei 98O r ş o v aŢărmul Donării.

W i e n I .Rotenturmstr&sse 27.

" C l u jPiaţa Unirei 26.

O r a d i a - m u r eCal. Reg. Ferdinand 24.T â r ş u - R u r ă şPiaţa Reg. Ferdinand b2.

A r a dStr. G. Lazar 13.

C e r n ă u ţ iStr Sbiera Nr; 3.

B u d a p e s t V I I .Str. Rákoczy 6.

A d resa telegrafie» « F R A Ţ I I D EIIT8 CH .Filiale fi reprezentanţi ta toate oraşele mai mari ale Ungariei, Germaniei şi Austriei

ţii în staţiunile dela frontiera română, maghiară şi austriacă.Pe lângă preţuri fixe ne ang.jăm ia transporturi în termini fix, între Ungaria, Avstria şi Germania.

T R A N S P O R T U R I PE D U # A R E .8993 Circulaţie stabilă de vagoane. i_ tControlul frahturilor. — Asigurări de transporturi.

FREDERIC CZELL 8 FIIG r u p a C A R O L C Z E L L

B iro u l C e n tr a l : Str. Principele Carol, 17. D ep o zit G e n e r a l : Braşov-vechiu, str. Lungă, 97.

Comenzile pentru bere, vin şi licheruri se primesc sau orîn poştă sau prin

3184 33-52 - O - telefon Nr. 72 şi 38. -o-Bere comandată peste 25 sticle se transportă la domiciliu, tota şa vinurile de masă şi desert, precum şi toate licherurile fine.

La dorinţă trimetem preţ-curent.

Societatea Generală de PublicitateS. A. Capital Uei 3.000.000

Directori: Carol Schulder şi S. BergerC e n tra la p S t r . K f irs g h e o rg h tv io i 9 , Telefon 11|84 S u c u rs a le i C a le a V ic te r ie i 6 0 (Gliema Select Geitral)

C a le a P o d e ş ti filo. 3 7 C a le a G r iv iţe i (Gliema Yolta-Bizeşt!)

Concesionara exclusivă a publidtăţei ziarelor

Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContracte speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară,

Utmâidnni speoials de pmbli citate la tiarele din:Ardeal, Banat, Bucovina ş! Basarabia.

Proecte şi oferte de publicitate gratuite la cerere,oferind © ^ubiicitsto e©nr,t!iac!oasä şl prc.d̂ eţîvă.

O SN SK '.» «dţuftgta*** €a* ’0 0 0 0 0 0 8 0 1 O O O O C X 5 0 0 KM KJO O O CfPO 'EA IA JL ..... BteSAUC BRAŜ SCK 6 COM»-,, iSMAfjOV. Sedastor responz&bii t 10AN BROTEA