Post on 26-Jan-2020
Salut/La revedere.
Bun; dimineala/
Buni seara.
Vi rog.
Mullumesc,
Da/Nu.
Md scuzali.
incdntat/i de cunostintd
Ce mai faceli?
Bine, mullumesc.
Dumneavoastra?
Vorbiti engleza?
Unde este...?
Cet costS?
Chelner/Chetneritd I
As dori...
Nu inteleg.
Nu vorbesc greacS.
C6nd se deschide/
inchide...?
Ce or5 este?
Unde sunt ioaletele?
Ce inseamni?
lvl; puteti ajuta?
Ajutor!
Chemati un doctorl
Chemati politial
Foc!
X0ip€r€/AvrioKolqpepoi
Kotrqorepo.
llopoxotrcb.
EuXoprorti.
Nor/OXr.
Iuyyvtirprl.
Xoipo notr0.
nOq €ior€;
Kotro, euXoprorcb.
Eo€iq;
Mrtrore Ayytrrrd;
llou eivor...;
flooo roori(er ourol
IspBrrope/IepBrropol
Oo qOetro...
A€v Kor0tr000ivo.
Aev gttrc0 Etrtrr1vrro.
[1ors ovoiyer/
rtraive r...;
Ti6po €ivou
nou e[vor or
rouotrdueq;
Tr orlgoiver outo;
Boq0(ors pre,
nopoxotrri.
Eoq0ero I
0ovofrr Evo yrorpo I
Oovd{te t1v
ooruvopio!
Oortol
kh6rete/adio
kalim6ra/
kalispera
parakalo
efkharist6
ne/6khi
signom i
kh6ro poli
p6s iste
kal5 efkharisto
esis
milSte anglikd
p[ ine
poso kostizi aft6
servitore/servitora
0a i0ela
den katalav6no
den milSo elinika
p6te anii/
kline
ti ora ine
p[ ine i tual6tes
ti sim6ni aft6
voi0isete me
parakalo
voi0ia
fonikste 6na iatro
fon6kste ti astinomia
foti6
i,,1.\
Rhodos
,,frif' .f-{,-"*-"':
CUPRINS
Scurt istoric............
Unde mergem.........O Orientare pe hortd
Ora;ul Vechi din Rhodos ......Zidurile 9i portile orosului 27, CartierulCavolerilor 29, Boirgo 38
Oragul Nou din Rhodos ......44Portul Mandrdki 45, E).i st imprejurimile 41, portul
Kol1no 17,Sudul 5i vestul araSului Nou 18
Coastadenord-est. .........50K,allith4o 5i Faliraki 50,Af6ndou Si Epto pig6s 52,lsombika 54, De la Arhongelos la Lindos 55
Lindos gi sud-estul insu|ei.............56Satul Lindos 5T,Acropole 59,Thdri 6 I , Lo sud sprePrassonisi 6 l
Coasta de vest
lalysos 5i porteo de nard vest 63,Voleo Fluturilor65 A/untele Profltis llias 66,Kameros 6l K.rjtinio siimprelurimile 69,Sud vestul rtsulej I I
Excursii. ..........73Kas 73,Hdlki 76,Symi77,Marrnarls (Turcia) g0
t3
25
.25
63
Timp liber.Sporturi 9i activitili.
Cumpirituri
Divertisment
Irr concediu cu copiii . ........94
Masain ora$..........
Sfaturi de cilitorie.......... t t4
Hoteluri recomandate...... t32
lndex. ..... .. .. t4t
Curiozitigi
r)rrjnunealumij... ...........17iirlrerelstorice .......23tlLlinulCavalerilorSf.loan... .....28i i. sLa u ro re o Strdzli Cavo I eril a t .......35irrrclrdinRhodos ......41i rrerdlnRhodos. .....42| )l\ taate 5t
. .6 tnstltjc) d,npnoOo,............67t,l,trebcopacantic ............77,lit,'lemoibuneplajedinRhodos............85 .:ll
i,rrrne/egrecegtl ......91 irt , tlcndarul evenimentelor .........95
83
83
87
92
96
\\rrldinRhodos .....104
p;' a
INTRODUCEREf ste imposibil si nu simEigi greutatea istoriei atunci cAndI:sosigi pentru prima oari pe insula Rhodos. Granitul ageziri-lor dorice, marmura siturilor datAnd din perioada clasicismuluiqi gresia bisericilor;i a castelelor medievale sunr roate dovezi viiale unei istorii indelungate. Cu toate acestea, si nu credeEi ciRhodos este destinati numai pasionatilor de arheologie. Cu zilelungi, fierbinEi de vari, cu marea ;i cu nenumiratele sale plaje,precum qi cu o multime de lucruri de flcut, insula reprezintiun adevirat paradis penrru turigti.
Rhodos este cea mai mare insuli din Arhipelagul Dodecanezsituat la sud-estul Mirii Egee, intre Grecia gi Turcia. Iniqial, a fostcompus din 12 insule (d6deka nkid inseamni ,,12 insule" ingreaci) gi a coordonat actiunea impotriva opoziqiei otomane qi
italiene la inceputul sec. )C(. Arhipelagul este astizi o regiuneadministrativi a Greciei, cuprinzAnd zeci de insule qi insulige.Numai 22 dintre acestea sunt populate permanent.
Un trecut agitatIstoria insulei Rhodos a avut parte de suisuri si coborAsuri, cuperioade de influenEi;i bogigie alternAnd cu secole de sragnare.
Situat la 16 km de coasta Asiei Mici, Rhodos a fosr un punctimportant in rutele de comer! dintre est qi vest in perioada cla-
sici, elenistici si romani. Locuitorii din Rhodos erau experti::.iittai:,tit,,allt:,r:il:iii:rtlli|rliillil in comer(, stabilindu_qi par_
l:li": teneri in jurul Mediteraneiln mod tradiqional. in con- 5i aducand insulei prosperi_gregaliile religioase femeile tate durabili. Urmele acesteicrlu majoritare. rug6ndu-sei. numere tatiror, ar solitor $i culturi sunt inci.vizibile in
rl {iilor plecaii p".u.", p"- ruinele celor trei orase-stat
principale ale insulei: Lindos,Kameiros si Ialysos.
flotc comerciale.
Pajigtile cu flori silbatice din Rhodos sunt de o frumusete rarS
I)upi ciderea Imperiului Roman, acest teritoriu important,, ,lcvenit un avanpost bizantin lisat la cheremul piraEilor qi alrriburilor barbare. Populagia a triit cu frici pAnI la inceputul
'r't. XI! cAnd insula a devenit resedinEa Ordinului Cavalerilort )rpitalieri ai Sf. Ioan, recent eliminat de pe Tirimul SfAnt de(.rllc lortele musulmane. Cavalerii au schimbat irevocabil laEa
r r rsulei, incepAnd un program de construire din care au rezultat, rteva dintre cele mai puternice fortificagii din Europa. Oraqul\( chi din Rhodos rimAne o dovadi vie a bogigiei, a consecven-
1, i si a credinteii prin urmare, intreaga citadeli a lost desemnati
'rt rrl Patrimoniului Mondial.lnfluenEa conducitorilor care au urmat este, de asemenea,
r izibili pe insuli. in 1522, forEele otomane i-au alungat pe( .rvrrleri si au ocupat Rhodosul, creind un avanpost islamist,, rr lrirtini gravate din marmuri, ferestre cu balcoane din lemn,rrrirrrrreturi elegante si moschei decorate cu domuri superbe.lr.rlicnii, care i-au inliturat pe turci inaintea Primului Rizboi
I 0- lntroducere
Mondial, au investit sume mari de bani, creAnd un nou centruadministrativ in Oraqul Nou din Rhodos, restaurAnd numeroase
clidiri istorice qi indreptAndu-qi atenEia asupra siturilor antice.
Viala tradilionald de pe insulSin ciuda acestor suzerani, stilul de viaqi al oamenilor obiqnuigidin Rhodos, dictat de cultivarea qi ingrijirea pimAntului ;i de
adunarea recoltei, a rimas neschimbat timp de 5 000 de ani.incepAnd cu Epoca de Bronz, mirile au furnizat hrani dinabundenEi, verile lungi au adus recolte de cereale, iar renumiEiimislini qi vigele-de-vie au dat roade bogate. Dealurile insulei au
produs intotdeauna verdeati pentru vite, iar migarii au asigurat
un mijloc de transport de incredere.Odati cu inceputul cre;tinismului, stilul de viaqi a fost dictat
de religie. Biserica Ortodoxi a devenit piatra de temelie a iden-titiqii grecegti cu mult inainte ca statul modern si apari in 1832.
intr-o perioadi de dezastre naturale, rizboi, boali ;i ocupaEie
striini, biserica a servit drept loc de refugiu gi consolare atAt
fizici, cAt qi spirituali. Pe toati insula Rhodos, fiecare bisericugigizduie;te cAte un iconostas cu icoane gi lumAniri; unele bise-
rici au domuri qi ziduri decorate cu fresce deosebite.
Cu toate acestea, viaEa pe insuli a suferit mai multe schimbiriin ultimii 50 de ani decAt in tofi cei 1 000 de ani de dinainte.Rhodos este astizi ,,invadati" de aproape 1,5 milioane de
turiqti anual, creAnd oportunitiEi fantastice - dar qi presiunemare - pentru insuli gi pentru locuitorii sii. Peste jumitate dinpopulaEia insulei locuieqte astizi in oraqul Rhodos, profitAnd de
facilitiqile acestui centru universitar qi capitali de provincie. insiin ciuda dezvoltirii oraqului qi a staqiunilor turistice, viaga ruraliinci existi in capitul sudic al insulei. Aici, pimAntul inci este
ingrijit cu pasiune, iar strugurii se coc incet in vitele-de-vie de
pe versan(ii de deasupra satelor producitoare de vin.DeEi Rhodos a renuncat la multe dintre tradiEiile sale, unele
erspccte nu s-au schimbat deloc. inci se pune accent pe familie qi
l it c.rrc nou-niscut este o ade-
r'.rr'.rti mindrie, in special inrirrrpul plimbirii de searituilra).Copiii se joaci bucu-r,,'i si in siguranqi pe strizi.\rrl)r'itve8heati de bunicii gri-
lrrlii. O reuniune greceasci, rr firmilia gi cu prietenii nu( src completi flri o dezba-
t, r'r' infocata. La urma urmei,.r(cilsta este (ara care a inven-rirr luarea de decizii intr-ur-r
rrlrd democratic prin disculii:, u car devine mai tensionati, .rrversatia, cu arit mai bine.
lnsula staliunilor1\4irjoritatea staliunilor suntr cri torii internaqionale, avAnd
r( \taurante Cu meniUri in,lifcrite limbi striine, pre-, trrn qi ziare in limba englezi,l,cre importati qi baruri care difuzeazi meciuri internaqionale.I rrgleza este vorbiti de toEi angajaqii din hoteluri, astfel incAt,r1i crede ci nu vi aflagi in Grecia - asta dacl nu alegeEi si vi.rvcnturali in alara staliunii dumneavoastri. Cei care aleg sicrploreze insula vor descoperi ci localnicii sunt extrem de pri-rrritori. CAnd luaEi masa la o taverni, striduiEivi si rostiqi cAteva
l,rrrpozitii in greaci - efortul dumneavoastri va li apreciat.'lurismul a adus bogiqie qi siguranEi,insulei, iar generatia
rlc astizi o duce mult mai bine ca pirinqii gi bunicii ei. Odati, u subvengiile UE din anii 1980, fermierii au inlocuit migarii( u tractoarei mulqi au renunlat cu totul la comerq, deschizand
l,.rruri sau centre de inchiriat magini. Unii pescari au renunfat
Nisipurile aurii
ale Golfului Tsambika
la pescuit, folosind bircilepentru a transporta turiqtii pe
plajele invecinate.Astizi. veli auti mai
degrabi telefoanele mobilesunAnd decit clopotele vite-lor. Numai bi;tina;ii maiau timp si piardi vremea la
o partidi de table la o kafenio
in timp ce tinerii se stridu-iesc si impresioneze letele cu
malini scumpe sau motociclete. Aerul sofirticat de aicinu se gise;te in restul oragelor
de pe coasta Mirii Egee - uncazino, unul dintre cele mai
bune muzee de arti din qari,
magazine la modi ;i adolescente petrecAnd in orag pAnila 1:00 - ceva de neconceputpentru generaqiile trecute.
Reqele bune de transport, o mulqime de restaurante, baruri,
cluburi de noapte gi un stil de viagi lejer - toate acestea contri-buie la o vacan(i perfecti. Primivara gi toamna sunt perioade
ideale pentru vizitarea ruinelor antice, a castelelor sau pentrua face traseul montan, iar vara pute(i pur ;i simplu si vi bucuragi
de razele soarelui sau puteli alege dintr-o varietate de sporturide api, golfsau plimbiri cu jeepul. Oricare ar fi perioada aleasi,
minunile arhitecturale de nivel internaEional - Oraqul Vechi dinRhodos qi Lindos - meriti vizitate. Indiferent de interese, sigur
ve(i gisi ceva pe placul dumneavoastri in Rhodos. Probabilacesta este motivul Pentru care turigtii se intorc mereu pentrua descoperi ;i mai multe.
Oragul Vechi vara
r3
SCURT ISTORIC
f)u1ine urme du Fort lasate pe insula de catre primii IocuiroriL ri Rhodosului, imigranqi din Anatolia, care se ocupau cu,,liritul si cu fabricarea uneltelor. in timpul Epocii de Bronzi.1.500-1500 i.e.n.), carienii din Asia Mici qi fenicienii din Liban
' ,ru stabilit pe insuli inainte si se mute spre vest, in Creta.Ii eflcul se flcea pe doui sensuri - negustorii minoici din Creta.rtr deschis un magazin in Rhodos, care, la acea vreme, {icea
l,,rrte dintr-o retea profitabili de comerE care cuprindea Egiptulri [,cvantul. in cca. 1450 i.c.n., un dezastru natural a cauzat erup-r iu qi pribusirea unui vulcan asupra oraqului antic Thera (astizi\;rntorini), provocAnd distrugerea societiqii minoice.
Micenii de pe pimAntul grecesc au ocupat curAnd atit Creta,, it si Rhodosul. Aceqtia sunt inci faimo;i pentru rizboiul legen-,lur declarat impotriva troienilor in jurul anului 1220 i.e.n.,.itrr cum poveste;te Homer in lliada.Conlorm acestuia, ,,noui,r.rve ale locuitorilor din Rhodos au atacat flota puternici a luiAqememnon'l Asediul lung de 10 ani s-a sfArqit cu distrugereaI rrici, lisAndu-i insi;i pe invingitorii obosiEi dupi lupti,vulne-r.rbili la atacuri. ,,Oamenii mirii" au apirut de dincolo de MareaNcagri in cca. 1150 i.e.n., devastAnd toate imperiile intAlnite in',.rlc. Mulgi greci au emigrat de pe continent pe insula Rhodos;trrirca ,,popoarelor mirii" cu loqtii locuitori din zoni a generat, ivilizaqia clasici greaci.
t )ra$ele-stat din Rhodosl'r rnrele aqeziri importante din Rhodos au lost orasele-statI irrrlos, Kameiros si Ialysos (numite dupi nepotii zeului.,,,,rre Helios), care au atins perioada de glorie in mileniulI i. c.n. in 700 i. e. n., cele trei oraqe-stat, impreuni cu porturileI l.rlrl<arnassos (astizi Bodrum) ;i Knidos din Asia Mici, pre-, rrrrr si insula Kos, au intemeiat o ligi religioasi qi comerciali,