Post on 06-Feb-2018
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
1
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ – ECOIND – SUCURSALA
TIMISOARA
RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDETEAN TIMIS
Beneficiar: SC URBAN TEAM SRL
- 2 0 1 3 –
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
2
RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDETEAN TIMIS
DIRECTOR,
Margareta NICOLAU
Coordonator INCD ECOIND Sucursala Timişoara,
Ladislau ANDRES
Responsabil temă,
Ladislau ANDRES
Colectiv de lucru,
Valeria NICORESCU
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
3
C U P R I N S
Pag
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe
relevante 5 1.1. Necesitate, continut 5 1.2. Obiectivele PATJ Timis 7 1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante 9
2. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus 13
2.1. Calitatea aerului 14 2.1.1. Surse de poluare 14 2.1.2. Nivelul emisiilor 17 2.1.3. Nivelul imisiilor 27 2.1.4. Gaze cu efect de sera 37
2.2. Calitatea apei 40 2.2.1. Ape de suprafaţă 40 2.2.2. Apa freatică 44 2.2.3. Apa potabilă 45
2.2.4. Ape uzate 46 2.3. Calitatea solului 49
2.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 50 2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 53
2.4. Gestiunea deseurilor 55 2.4.1. Surse de deşeuri 55
2.4.2. Modul de gestionare a deşeurilor 58 2.4.3. Tendinte de evolutie 62
2.5. Situaţie sintetică privind evoluţia stării mediului 65
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
4
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 68
3.1. Cadrul natural 68 3.2. Geologie 68
3.3. Relief 71 3.4. Vegetaţie, flora 76 3.5. Fauna 78
3.6. Zone sensibile 79 3.6.1. Zone inundabile 80 3.6.2 Zone mlăştinoase 81
3.6.3. Alunecări de teren 82 3.6.4. Zone de interes turistic şi agrement 85 3.6.5. Zone forestiere 89
3.6.6. Zone agricole 91 3.6.7. Ariile naturale protejate 93 3.6.8. Monumente istorice şi de arhitectură 104
4. Problemele de mediu si obiectivele de protectie a mediului in
judeţul Timis 106
5. Prezentarea alternativelor 112
6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului şi masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse 128
6.1. Evaluarea efectelor asupra mediului ale masurilor din
PATJ Timis 129
6.2. Masurile din PATJ care nu necesita evaluarea de mediu 166
6.3. Impactul general al PATJ asupra obiectivelor de mediu ale
judetului Timis 166
6.4. Masuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea
efectelor adverse 168
7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră 176
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
5
8. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 178 9. Monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului 180 10. Rezumat netehnic 185
10.1 Încadrarea generală şi obiective 185
10.2 Evaluarea din punct de vedere al protecţiei mediului a masurilor PATJ Timis 187
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
6
1. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
1.1. Necesitate, continut
Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat pentru lucrarea ACTUALIZARE PLAN DE
AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI TIMIS (denumit în continuare în text PATJ
Timis sau Plan) în conformitate cu Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a
Consiliului (Directiva SEA) transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean este o documentaţie cu caracter
director, ce are ca scop transpunerea spaţială a programului de dezvoltare economică şi
socială, culturală şi instituţională a judeţului, elaborat de catre autorităţile judeţene, pentru
teritoriul pe care il gestionează.
Necesitatea actualizarii PATJ Timis se datoreaza obligativităţii legislative de
actualizare conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului,
precum şi datorită unor elemente deosebit de importante ale amenajării teritoriului,
aparute dupa integrarea României in structurile europene, respectiv:
· adaptarea PATJ Timis în vigoare la prevederile actelor normative emise ulterior
aprobării lui, precum şi la noile documente europene în domeniu;
· includerea în prevederile PATJ a unor domenii-ţintă potrivit obligaţiilor survenite
după integrarea României în spaţiul Uniunii Europene, precum: cercetarea,
inovarea, peisajul, protecţia mediului, măsuri privind zonele expuse la riscuri,
cooperarea în cadrul zonelor metropolitane/poli urbani de creştere, cooperarea
transfrontalieră, etc.
· introducerea modificărilor survenite în organizarea administrativ-teritorială;
· adaptarea propunerilor la politicile şi programele de dezvoltare, recent elaborate,
ale judeţului;
· evidenţierea noilor probleme şi disfuncţionalităţi survenite in teritoriu şi prevederea
unui set de măsuri pentru diminuarea sau înlăturarea efectelor negative ale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
7
acestora;
· introducerea modificărilor legate de infrastructura de transport: coridoare pan-
europene de transport, drumuri expres, centura feroviară a municipiului Timişoara;
· introducerea modificărilor legate de infrastructura tehnico-edilitară şi de gospodărie
comunală (spre ex. depozit ecologic de deşeuri Ghizela)
Elaborarea lucrării de actualizare a Planului s-a facut în conformitate cu prevederile
Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările ulterioare (inclusiv Legea nr. 242 din
23/06/2009, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008) precum şi în
conformitate cu tema de proiectare din documentaţia de atribuire realizată de Consiliul
Judeţean Timiş, in calitate de beneficiar.
Documentatia PATJ Timis este structurata pe 10 volume, din care volumul I
reprezintă volum introductiv, volumul IX – strategia de dezvoltare spaţială a judetului Timis
care constă din sinteza concluziilor analizei multisectoriale pe domenii si activităţi, volumul
VIII cuprinde avizele si acordurile organismelor teritoriale interesate iar volumul X consta
din prezentarea sintetică a strategiei. Volumele II – VII s-au elaborat pe domenii si ramuri
de activitate si constau din piese scrise si desenate care ilustreaza atît situaţia existentă,
diagnosticul prospectiv si general cât si strategia cu planul de masuri pe principalele
domenii si ramuri de activitate.
Astfel, structura documentaţiei “Actualizare Plan de Amenajare a Teritoriului
Judeţului Timiş” cuprinde Volumele I-X după cum urmează:
Volumul I - INTRODUCERE , NECESITATE si OPORTUNITATE, TEMA
Volumul II - CADRU NATURAL, MEDIU, ZONE DE RISC
Volumul III - ZONE PROTEJATE - TURISM
Volumul IV - POPULATIA si RETEAUA de LOCALITĂTI
Volumul V - CĂI de COMUNICATIE si TRANSPORT
Volumul VI - GOSPODĂRIREA COMPLEXA a APELOR si ECHIPAREA TEHNICO
EDILITARĂ
Volumul VII - STRUCTURA ACTIVITATILOR si ZONIFICAREA TERITORIULUI
Volumul VIII - DOCUMENTATII de SOLICITARE si OBTINERE AVIZE
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
8
Volumul IX - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALĂ A JUDETULUI TIMIS
Volumul X - PREZENTARE SINTETICĂ
Acestea volume au fost completate cu 3 studii de fundamentare:
· Căi majore de circulaţie în judeţul Timis;
· Zonele de risc tehnologic, la alunecări de teren, cutremure si inundaţii;
· Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate în
judeţul Timis şi realizarea perdelelor verzi de protecţie ale localităţilor. Reabilitarea
si extinderea fondului silvic existent;
1.2. Obiectivele PATJ Timis
Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş urmăreste
respectarea obiectivelor generale ale amenajarii teritoriului in conformitate cu Legea nr.
350/2000:
· dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora;
· îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
· gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
· utilizarea raţională a teritoriului. De asemenea, actualizarea PATJ Timis urmăreste respectarea obiectivelor care
rezultă din cele mai recente documente şi rapoarte europene, respectiv:
· dezvoltare spaţială policentrică şi o nouă relaţie urban – rural
· un acces echivalent la infrastructură şi cunoaştere
· gestiunea judicioasă a patrimoniului natural şi construit
· promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel tras-naţional
· întărirea reţelelor tehnologice trans-europene
· promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone
sensibile)
· întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
9
Obiectivele specifice ale actualizarii PATJ Timis urmăresc:
· Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului
· Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ
· Diagnosticul prospectiv şi general
· Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului
· Elaborarea programului de măsuri al judeţului
Corelat cu obiectivele generale si specifice enuntate mai sus, strategia de
dezvoltare spatiala a judetului Timis, elaborata in cadrul documentatiei de actualizare a
PATJ tine cont de următoarele elemente:
§ Dezvoltarea echilibrată a municipiilor şi oraşelor din cadrul judeţului Timiş, precum şi
accentuarea rolului de vector interregional, european si de principal centru de afaceri sud-
vest european a municipiului Timişoara, prin diversificarea functiilor si atragerea unor
functiuni internationale si regional europene specializate.
§ Punerea in valoare a situarii judeţului Timiş in relatie cu marile culoare de transport
transcontinentale (culoarele de transporturi rutiere si feroviare, coridoare pan-europene).
§ Dezvoltarea unor domenii de „excelenta” in productie si servicii pe teritoriul judeţului,
cu precadere in municipii şi oraşe,
§ Reabilitarea ambiantei si a calitatii imaginii generale la nivel urban prin extinderea
spatiilor atractive pentru turism si recreere de tip urban si dezvoltarea serviciilor specifice
§ Restructurarea sectoriala si stimularea cu precadere a dezvoltarii activitatilor
economice cu valoare adaugata ridicata si a celor cu rol „tractant” pentru economia
nationala,
§ Echilibrarea si stimularea utilizarii resurselor si a potentialului de dezvoltare a
judeţului Timiş prin corelarea cu strategiile de dezvoltare regională, naţională,
europeană,
§ Prevederea unor oportunităţi diversificate de creare de noi locuri de munca si
locuinte, asigurarea infrastructurii serviciilor sociale si a infrastructurii tehnice la nivelul
cerinţelor europene, in conditii de asigurare a calitatii mediului, a integrarii sociale si a
securitatii judeţului Timiş;
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
10
§ Valorificarea potenţialului natural şi construit, inclusiv a valorilor de patrimoniu.
§ Dezvoltarea unor structuri turistice de importanţă judeţeană/ regională, în conformitate
cu standardele Uniunii Europene şi promovarea judeţului Timiş, ca pol de atracţie turistică
(datorită valorilor deosebite de patrimoniu cultural existente) în profil regional, naţional şi
euro-teritorial.
1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante
PATJ Timis are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unităţilor
administrative ale judetului. El se relaţionează atât pe verticală cât şi pe orizontală cu alte
Planuri şi Programe atat din domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului cat si din alte
domenii de activitate.
Relationarea pe verticala cu planurile de amenajare a teritoriului si urbanism
Pe verticală PATJ Timis are rol de plan director şi se corelează cu planuri de
amenajare a teritoriului zonale şi planurile de urbanism. Cele mai relevante sunt Planul de
amenajare a Teritoriului Zonal Aeroport „Traian Vuia” – Autostradă – DN6, planurile de
urbanism general ale localitatilor, viziunea strategică urbană integrată pentru zona
metropolitană Timişoara (Planul urban preliminar – Cadru), Conceptul „Viziunea 2030”
pentru municipiul Timişoara şi zona sa periurbană.
Evident actualizarea PATJ Timis presupune si preluarea elementelor ramase in
vigoare din PATJ existent, elaborat in perioada 1998-2002.
Tot in plan vertical, PATJ se subordonează Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional care reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung
pentru întreg teritoriul ţării.
Relationarea pe orizontala cu planuri si programe de dezvoltare nationale,
regionale si locale (judetene)
Colectivul de autori al PATJ Timis a avut in vedere ca la elaborarea documentatiei
sa tina cont de obiectivele formulate in planurile si programele de dezvoltare existente in
toate domeniile relevante si pe diferite nivele.
Strategiile si Programele Nationale luate in considerare au fost:
· Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
11
· Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013 pentru dezvoltarea economică si
socială
· Strategia Na ională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-
2020-2030
· Programele Operationale Sectoriale (POS) – Cresterea Competitivitatii Economice,
Transport si Mediu
· Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu (PNAM)
· Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD)
· Programul National de Dezvoltare Rurală 2007-2013
· Master Plan-ul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026
· Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii
Planurile si programele regionale si judetene relevante sunt:
· Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judetului Timis (SDES) 2009-2015
· Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013
· Programul Operational Regional (POR) 2007-2013
· Planul Regional de Acţiune pentru Mediu. Regiunea de dezvoltare 5 Vest (PRAM)
· Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Timis (PLAM)
· Planul Regional pentru Gestiunea Integrată a Deşeurilor. Regiunea 5 Vest
· Planul Judeţean pentru Gestiunea Integrată a Deşeurilor
· Strategia Culturală a Judetului Timis 2009-2013
· Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la nivelul zonei formate din judetele
Timis, Caras-Severin si Mehedinti
Relationarea cu strategiile si programele transfrontiera
Avand in vedere asezarea geografica a judetului Timis, PATJ trebuie sa tina cont
de relatiile de cooperare regionala stabilite in ultimii 20 de ani, intre unitatile administrative
de frontiera din Romania, Ungaria si Serbia. Regiunea V Vest si implicit judetul Timis face
parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DKMT), care implică cele patru
judeţe ale Regiunii V Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
12
Serbia.
In acest context, relevante pentru actualizarea PATJ Timis sunt cele doua
Programe de Cooperare Transfrontiera, Romania – Ungaria, respectiv Romania – Serbia,
prin care se deruleaza multe proiecte transfrontiera din diferite domenii de activitate (spre
ex. o relevanta deosebita pentru PATJ le au proiectele de infrastructura sau de protectia
mediului).
Relationare cu legislatia europeana
Lucrarea de actualizare a PATJ Timis s-a efectuat cu respectarea celor mai
importante documente europene în domeniul planificării spaţiale. Direcţia principala de
evolutie a acestui domeniu, ce continua şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea
planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern către niveluri locale şi regionale. In
zonele limitrofe marilor oraşe în special, nevoia unui nivel regional mai puternic este
reflectată de dezvoltările organizatorice recente. Drept urmare, aceste zone au o poziţie
excepţionala în cadrul sistemului regional, naţional şi judeţean de amenajare a teritoriului.
De asemenea, doua principii directoare considerate esentiale pentru dezvoltarea
durabilă a continentului european sunt:
· promovarea îmbunătăţirii relaţiilor dintre mediul urban şi cel rural;
· promovarea dezvoltării policentrice a reţelei de localităţi; in cazul PATJ Timis
aceasta dezvoltare presupune o întărire a rolului municipiului Timişoara la nivel
european, regional şi naţional, precum şi la nivel local.
Intrucât Directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care
reglementează promovarea Planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecţiei
mediului, evaluarea de mediu se raportează permanent şi la aceste acte comunitare:
● Directiva Cadru Apă 2000/60/EC (WFD) care introduce noţiunile de Program de
Măsuri (sau de Amenajare) şi Plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile
privind calitatea apei în fiecare bazin.
● Directiva 91/676/EC privind nitraţii prevede programe de acţiune pentru zonele
ameninţate de poluarea cu nitraţi cauzată de agricultură. Programele sunt direcţionate
către introducerea anumitor practici agricole.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
13
● Directiva Cadru Deşeuri 75/442/EEC prevede planuri de management al
deşeurilor.
● Directiva Cadru Aer 96/62/EC stipulează că în zone şi aglomerări în care nivelul
unuia sau mai multor poluanţi depăşeşte anumite valori limită se impune implementarea
unui plan sau program pentru atingerea valorii limită într-un interval de timp specificat
● Directiva habitate 92/43/EEC are ca scop stabilirea unei reţele ecologice europene,
coerente, de zone speciale de conservare. Scopul este de a recunoaşte că situl respectiv
găzduieşte valori naturale care merită să fie protejate.
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI
PROPUS
Zona pentru care se realizeaza Raportul de Mediu se suprapune din punct de
vedere geografic cu arealul acoperit de PATJ, respectiv teritoriul judetului Timis.
Județul Timiș este situat în extremitatea de vest a țării, la granița cu Ungaria și
Serbia și ocupă o suprafață de 869 665 ha (8.696,6 km2) ceea ce reprezintă 3,64% din
teritoriul României, fiind astfel cel mai mare judet din tara.
Punctul cel mai nordic al județului se află la 460 11′ (localitatea Cenad), iar cel mai
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
14
sudic la 450 11′ (localitatea Lățunaș, comuna Jamu Mare) latitudine nordică; punctul cel
mai de est se află la 220 33′ (localitatea Poieni, sat Pietroasa) longitudine estică. Pe
teritoriul județului se află și cel mai vestic punct al României, localitatea Beba Veche la 200
16′ longitudine estică.
Județul Timiș se învecinează cu județele Arad (la N), Hunedoara (la E), Caraș-
Severin, (SE și S), și cu Serbia (S și V) și Ungaria (NV).
Prin poziţia sa geografică, aproape o treime din limitele judeţului constituie în
acelaşi timp şi frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, între Nădlac şi Beba Veche
se învecinează cu judeţul Csongrad-Ungaria, 18 km din această frontieră fiind pe râul
Mureş. La sud-vest, între Beba Veche şi Lăţunaş, judeţul Timiş se învecinează cu
Provincia Autonomă Voivodina-Serbia.
Spre sud-est, între Lățunaș și vârful Rusca din Munții Poiana Ruscă, se mărginește
cu județul Caraș-Severin. Limita dintre cele două județe trece succesiv peste Dealurile
Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile Pogănișului, culoarul Timișului, urcând apoi pe culmile
montane până în vârfurile Padiș și Rusca.
În partea de est, limita cu județul Hunedoara se menține pe cumpăna de ape dintre
Mureș și Bega, coborând de pe culmile montane până în șaua Lăpugiului și urcând din nou
în Dealurile Bulzei.
La nord, limita dintre județele Timiș și Arad urmărește Dealurile Lipovei, Câmpia
Vinga, până la Periam Port, de unde urmează râul Mureș, pe circa 30 km, până la granița
cu Ungaria.
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare județul Timiș face parte din
Regiunea de Dezvoltare 5 VEST (alături de județele Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) și
se suprapune provinciei istorice Banat.
De asemenea, județul Timiș face parte din Euroregiunea "Dunăre-Criș-Mureș-
Tisa" (denumirea uzuală: Euroregiunea DKMT), regiunea trasfrontalieră ce se întinde pe
77.100 km2 şi cuprinde o populaţie de 6 milioane de locuitori. Componenta DKMT este urmatoarea:
- România: Judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara;
- Ungaria: Judeţele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun;
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
15
- Serbia: Provincia Autonomă Voivodina;
Pentru caracterizarea stării mediului, informaţiile cele mai pertinente sunt cele
deţinute de ARPM Timisoara şi provenite din reţeaua de supraveghere a calităţii mediului
precum şi din raportările agenţilor economici. Datele sunt publice şi se regăsesc în
Rapoartele de mediu anuale elaborate de autoritatea de mediu.
In cadrul acestei secţiuni sunt prezentate informaţii privind calitatea actuală a
mediului în aria de interes, grupate pe factori de mediu. Sursa principală de informare o
constituie Raportul Anual de Mediu pe anul 2011 al ARPM Timisoara.
Acolo unde există informaţii din anii anteriori, acestea vor fi prezentate pentru a
facilita emiterea unor predicţii privind evoluţia viitoare a calităţii factorilor de mediu.
2.1. CALITATEA AERULUI
2.1.1. Surse de poluare
Ponderea surselor de poluare a aerului intr-un areal geografic existent se determina
prin cuantificarea valorilor anuale ale emisiilor atmosferice si prin efectele aupra sănătătii
oamenilor si ecosistemelor.
Este foarte importanta identificarea surselor majore de poluare deoarece astfel este
posibila elaborarea si aplicarea de masuri pentru controlul acestor surse. Unele din aceste
masuri pot fi insusite si impuse de autoritati prin intermediul regulamentelor de urbanism si
amenajare a teritoriului.
Sursele majore de poluare a aerului din judetul Timis sunt:
· populatia, respectiv zonele locuite urbane dar si rurale;
· transporturile, in principal traficul rutier;
· industria, in care ponderea cea mai mare o are sectorul energetic
Populatia si caracteristicile demografice joacă un rol important in starea factorilor de
mediu. Influenta asupra calitatii aerului se manifesta pe doua cai:
- calea indirecta - consumul determină nevoia de resurse, bunuri si servicii;
producerea lor influenteaza apoi direct presiunile care se exercită asupra
mediului;
- calea directa – emisii din arderea combustibililor la nivel individual si trafic rutier
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
16
mai intens in zonele mai populate.
Industria este principala sursă de poluare a mediului inconjurător prin amploarea si
diversitatea proceselor tehnologice, cantitatile mari de poluanti evacuate in atmosfera.
Ponderea cea mai mare in poluarea aerului in judetul Timis, in domeniul industrial apartine
sectorului energetic prin emisiile de gaze de ardere: dioxid de sulf, monoxid de carbon,
dioxid de carbon, oxizi de azot, pulberi.
Producerea de energie in gospodariile individuale, prin arderea unor combustibili
solizi, lichizi sau gazosi, reprezintă principala sursă a emisiilor de CO si PM 2,5, respectiv
a treia sursă, din punct de vedere al importantei, pentru emisiile de SOx, NOx si NMVOC,
dupa industrie si traficul rutier.
Un element specific judetului Timis in domeniul surselor de poluare a aerului il
constituie existenta si dezvoltarea puternica a sectorului zootehnic al agriculturii,
reprezentat prin numarul mare de porcine crescute in sistem industrial. Fermele constituie
surse de poluare cu amoniac si substante organice volatile care pot genera stari de
disconfort populatiei.
Din punct de vedere al repartizarii surselor de poluare a aerului in judet, sursele
majore (operatori aflati sub incidenta Directivei IPPC si a celei privind gazele cu efect de
seră) sunt situate in aria municipiului Timisoara. Tot aici este si cea mai mare aglomerare
de autovehicule, deci traficul rutier este cel mai intens. Deci zona Timisoara care include si
localitatile periurbane este de departe cea mai afectata din judet, din punct de vedere al
calitatii aerului.
Alte doua zone cu potential de poluare a aerului mai semnificativ ar fi municipiul
Lugoj si orasul Jimbolia, cu industrie ceramica si trafic rutier.
Punctual, fermele de crestere a porcinelor constituie de asemenea surse de poluare
a aerului.
Tendinţe de evoluţie
Evolutia surselor fixe de poluare a aerului in judetul Timis in ultimii ani se suprapune
cu evolutia unitatilor industriale. Multe intreprinderi cu potential de poluare ridicat si-au
incetat sau redus drastic activitatea – petrochimia, sectorul lacuri si vopsele, industria
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
17
alimentara, confecti metalice si constructii de masini. Acest lucru a condus la reducerea
semnificativa a emisiilor in aer.
Unitatile industriale nou aparute sunt mai putin poluante, utilizeaza in general
combustibili gazosi si sunt echipate acolo unde este necesar cu sisteme de
colectare/epurare a gazelor inainte de evacuarea in atmosfera. De asemenea ele sunt in
general grupate si amplasate in parcuri industriale, departare de zonele rezidentiale
sensibile.
Aici intervine si rolul PATJ Timis, de a crea cadrul necesar dezvoltarii economice
prin respectarea regulamentelor de urbanism si delimitarea clara a zonelor industriale,
creerea de parcuri industriale, etc.
In situaţia neimplementării Planului există riscul amplasării de obiective noi în zone
unde gradul de suportabilitate al factorilor de mediu nu mai permite acest lucru. Planul de
Amenajare a Teritoriului are rolul tocmai de a defini zonele industriale.
O presiune mai mare din acest punct de vedere va exista în zonele periurbane ale
localităţilor mari, acestea fiind mai atractive datorită existenţei infrastructurii de utilităţi.
PATJ interfereaza de asemenea cu cealalta componenta importanta a poluarii
atmosferice (sursele mobile sau traficul rutier) prin modul de reglementare a viitoarelor
trasee de transport in judetul Timis dar in special in zona municipiului Timisoara. Prin
implementarea PATJ se creaza premisele optimizarii traficului rutier si a transportului in
general cu reducerea impactului asupra zonelor rezidentiale.
2.1.2. Nivelul emisiilor
Date privind nivelul anual al emisiilor pentru poluanţii care fac obiectul monitorizarii
sunt disponibile începând cu anul 2000. In continuare este prezentată evoluţia emisiilor în
ultimii 11 ani respectiv pe perioada 2000-2011. Calculul emisiilor s-a făcut doar pentru
sursele fixe industriale şi din zootehnie, nefiind incluse emisiile din surse mobile – trafic
rutier.
Emisiile de SO2 Dioxidul de sulf rezulta in urma proceselor de combustie a materialelor fosile
carbonice (in special carbune si fractiunile grele de combustibili lichizi, uneori si
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
18
combustibili gazosi, dar in cantitati mai mici). Sursele majore de dioxid de sulf sunt deci
marile centrale termice, instalatii industriale de ardere dar si unitătile de incălzire mici,
colective sau individuale. Se mai genereaza in cantitati mici si la motoarele diesel.
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
tone
/an
Figura 2.1.1. Evolutia emisiilor de SO2
Urmarind evolutia emisiilor de SO2 pe ultimii 11 ani se constata ca nivelul lor scade
drastic în anul 2003 fată de anul 2002 după care urmeaza un palier relativ constant
cuprins intre 3500 – 4000 tone/an, pana in anul 2008. In sfarsit in ultimii 3 ani se produce
o noua reducere a emisiilor sub valoarea de 2000 tone/an.
Prima reducere a emisiilor din perioada 2002-2003 se explică partial prin reducerea
activităţii în industria energetică domeniu care generează cea mai mare parte a bioxidului
de sulf. O alta explicatie consta in modificarea metodologiei de colectare a informatiilor de
la agentii economici. Informaţiile privind emisiile anuale din perioada respectiva trebuie
privite cu rezervă deoarece scăderea accentuată în anii 2002-2003 nu se corelează foarte
bine cu reducerea activităţii care nu a fost atât de mare. Pentru exemplificare, nivelul
emisiilor de bioxid de sulf din anul 2009 reprezintă 12% faţă de anul 2000.
Se face menţiunea că determinarea emisiilor s-a făcut pe baza coeficienţilor
Corinair ceea ce presupune o relaţie direct proporţională cu volumul activităţii.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
19
In ce priveste scaderea emisiilor din ultimii 4-5 ani, ea se datoreaza in principal
fenomenului de reducere a consumului de combustibili solizi cu continut mare de sulf, in
favoarea celor lichizi sau gazosi.
Emisiile de NOx
Sursa principală a emisiilor de NO2 o reprezintă motoarele cu ardere internă, in
special a automobilelor. O alta sursa importanta o constituie arderea combustibililor cu
deosebirea fata de SO2 ca emisiile de oxizi de azot se produc la arderea tuturor
combustibililor, prin reactia dintre oxigen si azotul din aer. De aceea evolutia emisiilor de
NOx ar trebui sa se coreleze cu intensitatea traficului rutier si cu capacitatea industriei
energetice. Din prezentarea emisiilor anuale in perioada 2000-2011 se constata existenta
unei falii intre 2002 si 2003 care are o explicatie similara ca in cazul SO2, respectiv
modificarea metodologiei de colectare si interpretare a datelor. In continuare evolutia
emisilor de NOx se suprapune oarecum peste evolutia dezvoltarii economice, o
componenta importanta constituind-o cresterea parcului auto.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
tone
/an
Figura 2.1.2. Evolutia emisiilor de NOx
Emisiile de amoniac
Principala sursă de amoniac o constituie agricultura si in special zootehnia de tip
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
20
intensiv. Relevant pentru amoniac este faptul ca printre sursele de emisii sunt si cele
naturale, alaturi de cele antropice..
0100020003000400050006000700080009000
10000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
anul
tona
/an
Figura 2.1.3. Evolutia emisiilor de NH3
In perioada analizata emisiile de amoniac se pastreaza la nivele relativ constante,
observandu-se totusi o creştere uşoară în perioada 2005-2010. Intrucat cea mai mare
cantitate de amoniac provine din agricultură, respectiv 95,8%, emisiile sunt proportionale
cu efectivele de animale existente in fiecare an (in special suine si pasari). Cantităţi mici
de amoniac rezultă din tratarea şi depozitarea deşeurilor (4%) şi din instalaţiile de ardere
neindustriale (0,2%).
Emisiile de amoniac in judetul Timis sunt sensibil mai mari decat media pe tara, din
cauza dezvoltarii puternice a activitatii de crestere a animalelor.
Emisiile de compusi organici volatili nonmetanici (NMVOC)
Principalele surse de emisie a NMVOC sunt:
- instalatiile care intră sub incidenta Directivei 1999/13/CE transpusă prin H.G. nr.
699/2003, cu modificările si completările ulterioare – instalatii care consuma sau utilizeaza
solvent;
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
21
- instalatiile care intră sub incidenta Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă
prin H.G. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare – instalatii care depoziteaza,
transporta sau manipuleaza benzina (terminalele si depozitele de benzină si instalatiile
aferente de incărcare-descărcare, containere mobile, statiile de
distributie a carburantilor);
- alte surse: industria petrochimica; fabricarea de băuturi alcoolice distilate; arderea
combustibililor fosili si deseurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice si termice;
fabricarea berii; fabricarea painii; traficul rutier;
- surse neindustriale: emisii foliare din agricultură, păsuni si păduri.
Urmarind evolutia NMVOC se constata o crestere usoara dar continua a emisiilor
anuale in perioada 2001-2009 urmata de o scadere in ultimii 2 ani. Valorile inregistrate
sunt in general sub 5000 tone/an. Valoarea foarte mare din anul 2000 (30200 tone/an) nu
are nici o explicatie fiind probabil o eroare in colectarea/prelucrarea datelor.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
tone
/an
Figura 2.1.4. Evolutia emisiilor de NMVOC
Emisiile de metale grele
Metalele grele din aer provin in cea mai mare parte din arderea combustibililor in
care sunt prezente sub formă de cloruri si oxizi (in special in carbuni concentratia de
metale grele este mult mai mare decat in petrol sau gaze natural). După arderea
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
22
combustibililor metalele grele sunt eliminate in mediul inconjurator prin particulele din
gazele de ardere precum si prin zgura si cenusa depozitată.
In afara sectorului energetic, emisii de metale grele se mai genereaza in arderile din
industria de prelucrare (în special din industria metalurgică). La acestea se adaugă
sectoare precum: procesele de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor şi, într-o
pondere foarte mică, alte activităţi, respectiv: instalaţiile de ardere neindustriale şi
transportul rutier.
La nivelul judetului Timis emisiile de metale grele sunt relativ mai reduse decat in
alte judete cu sectoare industriale de prelucrare a metalelor mai dezvoltate. Emisii mai
insemnate cantitativ se inregistreaza la parametrii Pb, Ni si Zn asa cum se poate observa
in situatia pe anul 2011 prezentata mai jos.
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Pb Cd Hg As Cr Cu Ni Zn Se
Figura 2.1.5. Emisiile de metale grele in anul 2011 (tone/an)
Emisiile de poluanti organici persistenti (POPS)
Principalele tipuri de poluanti organici persistenti sunt:
- pesticidele policlorurate
- compusii organici policlorurati
- dioxine si furani
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
23
Caracteristica lor principala consta in faptul ca sunt extrem de periculoase pentru
organismele vii, in cantitati foarte mici.
Principalele surse de emisie pentru POPs sunt:
- activităti industriale – producerea de otel si fontă, producerea de asfalt,
conservarea lemnului, utilizarea solventilor;
- activităti de incinerare a deseurilor;
- activităti agricole, aplicarea de produse fitosanitare.
Cu exceptia industriei siderurgice, celelalte activitati generatoare de POPs se
intalnesc si la nivelul judetului Timis.
In graficul urmator este prezentata evolutia in timp a emisiilor anuale pentru 2 din
indicatorii POPs , monitorizati de autoritatea de mediu, respectiv dioxina si HCB. Se
constata o crestere brusca in anul 2002 care se explica prin cresterea capacitatii instalatiei
de incinerare a deseurilor din Timisoara. In continuare tendinta a fost de reducere a
emisiilor, totusi valorile extrem de mici din perioada 2007-2010 nu au o explicatie
rationala.
Dioxina
0
10
20
30
40
50
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
gram
e
Figura 2.1.6. Evolutia emisiilor de POPs (dioxina)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
24
HCB
0
0.5
1
1.5
2
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
kg
Figura 2.1.7. Evolutia emisiilor de POPs (HCB)
O categorie aparte in cadrul POPs o constituie hidrocarburile aromatice policiclice
(PAH). Ele sunt o clasă de substante organice formate din două sau mai multe inele
aromatice legate. In general apar in activitatile unde se prelucreaza sau utilizeaza
combustibili lichizi sau solizi, dar nu numai. Intra in categoria substantelor cancerigene.
Principalele surse de provenientă a PAH-urilor sunt:
- incălzirea locuintelor cu cărbune sau lemn;
- arderea industrială a cărbunelui si lemnului;
- productia de aluminiu
- traficul rutier - incendii naturale/ incendieri agricole
Structura gamei de hidrocarburi aromatice policiclice generate in judetul Timis in
anul 2011 este prezentata in graficul urmator. Cantitatile emise anual sunt de ordinul
tonelor, dar sursele punctuale de emisie sunt dispersate la nivelul intregului judet.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
25
Anul
00.10.20.30.40.50.60.7
Benzo(a) Benzo(b) Benzo(k) Indeno(1,2,3-cd)
Substanta
t/an
Figura 2.1.8. Emisiile de PAH in anul 2011 (tone/an)
Emisiile de bifenili policlorurati (PCB)
Această clasă de substante organice deosebit de periculoase pentru fiintele vii,
contine un număr de 209 substante sintetice pe bază de bifenil la diferite grade de
clorurare. Formula generală pentru PCB este:
C12H(10-n)Cln, unde n este numărul de atomi de clor si poate fi intre 1 si 10.
Principalele surse de emisii pentru PCB-uri sunt:
- productia substantelor si echipamentelor care contin PCB-uri
- utilizarea produselor care contin PCB-uri
- emisia din depozitele contaminate cu PCB-uri
- diverse procese termice
Contributia cea mai mare in emisiile de PCB-uri in judetul Timis o au echipamentele
electrice si activitatea de incinerare a deseurilor. Ȋn 2011 emisia anuala de PCB in judetul
Timis a fost de 0,167 tone.
Tendinţe de evoluţie a emisiilor in atmosfera
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
26
O estimare realista si decenta privind evolutia viitoare a emisiilor de poluanti in
atmosfera se poate face tinandu-se cont de urmatoarele elemente care au fost deja
prezentate in acest capitol:
- studiul evolutiei emisiilor de poluanti in perioada precedenta (2000-2011) si
intelegerea cauzelor care au generat o anume evolutie;
- analiza surselor care genereaza fiecare tip de poluanti si corelarea lor cu
prognozele de dezvoltare economica;
- identificarea reglementarilor de mediu (constrangeri sau de tip stimulativ) care
imprima anumite directii in dezvoltarea economica viitoare, in modul de valorificare
a resurselor, etc.
♦ Nivelul emisiilor de SO2 se va reduce pana la un plafon relativ scazut(sub 2000
tone/an) prin continuarea procesului de inlocuire a combustibililor solizi cu cei lichizi si
gazosi; reducerea va fi cauzata si de reglementarile din domeniul industriei energetice, in
special al instalatiilor mari de ardere a carbunilor si pacurii.
♦ Emisiile de NOX nu sunt generate de existenta compusilor cu azot in compozitia
combustibililor ci se formeaza in toate procesele de ardere (a tuturor combustibililor)
inclusiv in motoarele cu ardere interna, din azotul atmosferic. De aceea se prognozeaza o
crestere usoara sau stagnare a emisiilor de NOX, in functie de dezvoltarea economica
viitoare.
♦ Emisiile de amoniac depind aproape exclusiv de marimea septelului de animale la
nivel de judet. Zootehnia, puternic reprezentata in judetul Timis (in special cresterea
porcinelor), determina mentinerea emisiilor de amoniac cel putin la valorile actuale si in
viitor. Metodele de reducere a emisiilor din zootehnie care ar putea fi implementate in viitor
(controlul strict al dietei animalului, adaosuri nutritive, etc.) nu vor putea avea decat efecte
minore.
♦ Cresterea nivelului emisiilor de NMVOC pana in anii 2008-2009 se explica prin
cresterea economica si aparitia de noi unitati industriale din domeniul utilizarii solventilor
(in special instalatii de vopsire pentru diferite tipuri de materiale) si
distributiei/comercializarii produselor petroliere. In ultimii ani produc efecte masurile de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
27
control al emisiilor impuse prin transpunerea in legislatia nationala a directivelor europene
din domeniul VOC. Se estimeaza ca emisiile de VOC vor continua sa scada in viitor,
acesta fiind si obiectivul tuturor strategiilor europene vizand protectia mediului si
dezvoltarea durabila.
♦ Avand in vedere particularitatile economice ale judetului Timis, nu exista motive
pentru ca emisiile de metale grele sa creasca. Cel mai probabil ele vor ramane la nivelele
actuale deoarece nu exista reglementari explicite vizand reducerea emisiilor de metale
grele. Cel mult se va observa o reducere in viitor in situatia scaderii ponderii
combustibililor solizi in activitatile de producere a energiei.
♦ Evolutia diferitelor categorii de poluanti organici persistenti este influentata de
factori diferiti. Spre exemplu emisiile de dioxine si HCB vor depinde de evolutia surselor
care genereaza acesti poluanti. Daca nu vor apare surse noi nivelele de emisii vor fi relativ
constante. Situatia este asemanatoare in cazul PCB-urilor care sunt generate in principal
tot la incinerarea deseurilor, dar si la manipularea echipamentelor electrice care utilizeaza
uleiuri minerale cu continut de PCB.
In ce priveste emisiile de HAP – uri, in judetul Timis ele depind decisiv de ponderea
combustibililor solizi la producerea energiei atat in regim industrial cat si la nivelul
gospodariilor individuale. Se prognozeaza o reducere a emisiilor de hidrocarburi aromatice
policiclice in urmatoarea perioada de timp.
Prognozele privind evolutiile emisiilor in atmosfera ale principalilor poluanti in
judetul Timis, prezentate mai sus, se refera la situatia neimplementarii PATJ. Efectele
Planului asupra emisiilor de poluanti in atmosfera vor fi analizate in sectiunile urmatoare.
2.1.3. Nivelul imisiilor
Sistemul de supraveghere a calităţii aerului în judeţul Timis a fost implementat şi
este exploatat de APM Timisoara facand parte din reteaua nationala de monitoring.
Dimensionarea lui s-a făcut ţinând cont de numărul şi mărimea surselor de poluare
precum şi de amplasarea lor pe teritoriul judeţului.
Indicatorii de poluare a aerului măsuraţi sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, oxid de
carbon, ozon, benzen, pulberi în suspensie (PM10 si PM2,5). Suplimentar, din pulberi
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
28
(PM10) se determina urmatoarele elemente: plumb, nichel, cadmiu, arsen.
Reţeaua judeţeană de supraveghere a calităţii aerului în judeţul Timis cuprinde 7
statii de măsurare dupa cum urmeaza:
· 2 statii de trafic (TM-1 si TM-5) – amplasate in două zone cu trafic intens, respectiv
Calea Sagului si Calea Aradului.
· Statie industrială (TM-4) – amplasată in apropierea zonei industriale din sud-estul
aglomerării Timisoara, in cartierul Soarelui. Statia este dotată si cu senzori de
măsurare a parametrilor meteorologici.
· Statie de fond urban (TM-2) - amplasată in zona centrală a orasului, in Piata
Libertătii, la distantă de surse de emisii locale, pentru a evidentia gradul de
expunere a populatiei la nivelul de poluare urbană.
· Statie de fond suburban (TM-3) – amplasată la Carani.
· Statia de fond suburban (TM-6) - amplasată la Moravita.
· Statia de tip industrial (TM-7) - amplasată in municipiul Lugoj.
Ultimile 2 statii, din Lugoj si Moravita au fost puse in functiune in anul 2010. Ca
urmare reteaua de monitorizare a judetului Timis functioneaza in forma actuala de cca. 3
ani. De aceea in continuare sunt prezentate rezultatele monitorizarii in perioada 2009-
2011.
Intrucat majoritatea indicatorilor sunt masurati cu frecventa orara sau zilnica, exista
un volum foarte mare de date, interpretarea lor fiind dificila si greu de urmarit. Pentru
simplificare in continuare sunt prezentate informatii prelucrate care se refera la 2 tipuri de
date:
- valorile medii anuale ale parametrilor masurati;
- frecventa depasirilor limitelelor admise pentru fiecare parametru masurat
In figurile de mai jos sunt prezentate evolutiile valorilor medii ale parametrilor
monitorizati in fiecare statie, in perioada 2009-2011.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
29
0
2
4
6
8
10
12
TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7
SO
2[m
icro
gram
e/m
c]
2009 2010 2011
Figura 2.1.9. Evolutia concentratiilor de SO2 – valori medii anuale
05
10152025303540
TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7
NO
X[m
icro
gram
e/m
c]
2009 2010 2011
Figura 2.1.10. Evolutia concentratiilor de NOx – valori medii anuale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
30
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6
CO m
g/m
c
2009 2010 2011
Figura 2.1.11. Evolutia concentratiilor de CO – valori medii anuale
00.5
11.5
22.5
33.5
44.5
TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7
Ben
zen
[mic
rogr
ame/
mc]
2009 2010 2011
Figura 2.1.12. Evolutia concentratiilor de benzen – valori medii anuale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
31
05
10152025303540
TM-1 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7
PM10
[mic
rogr
ame/
cm]
2009 2010 2011
Figura 2.1.13. Evolutia concentratiilor de PM10 – valori medii anuale (nef)
0
10
20
3040
50
60
70
2009 2010 2011
O3[
mic
rogr
ame/
mc]
TM-2 TM-3 TM-4
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
32
Figura 2.1.14. Evolutia concentratiilor de ozon – valori medii anuale
In Tabelul 2.1.1 este prezentata frecvenţa depăşirilor în punctele de control ale
reţelei de supraveghere a aerului din judeţ, în perioada 2009-2011.
Tabelul 2.1.1 Situatia generală a depăsirilor inregistrate la statiile de monitorizare a
calitătii aerului din judetul Timis in decursul anilor 2009 – 2011
Statia Tipul staţiei Anul Număr determinări
Num
ar
depa
siri
Frec
venţ
a de
păşi
rii
%
PM10 gravimetric - medie zilnică (VL = 50 μg/mc)
TM1 - Calea Sagului
trafic 2009 248 94 37,9 2010 295 55 18,6 2011 316 64 20,3
TM3 - Carani fond suburban 2009 261 19 7,3 2010 238 5 2,1 2011 325 24 7,4
TM5 – Calea Aradului
trafic 2009 311 110 35,4 2010 342 40 11,7 2011 337 56 16,6
TM6 - Moravita fond suburban 2009 - - - 2010 139 4 2,9 2011 207 10 4,8
PM10 nefelometric - medie zilnică (VL = 50 μg/mc)
TM1 - Calea Sagului
trafic 2009 241 25 10,4 2010 299 37 12,4 2011 311 45 14,5
TM3 - Carani fond suburban 2009 250 25 10,0 2010 288 4 1,4 2011 340 25 7,4
TM4 – Cartierul Soarelui
industriala 2009 337 56 16,6 2010 323 6 1,8 2011 317 9 2,8
TM5 – Calea Aradului
trafic 2009 301 41 13,6 2010 329 30 9,1 2011 316 42 13,3
TM6 - Moravita fond suburban 2009 - - -
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
33
2010 188 1 0,5 2011 298 10 3,4
TM7 - Lugoj industriala 2009 11 2 18,2 2010 297 0 0,0 2011 355 17 4,8
PM10 gravimetric - medie anuala (VL = 40 μg/mc)
TM1 - Calea Sagului
trafic 2009 - 46,02 μg/m
-
2010 - - - 2011 - 41,87
μg/m -
TM5 – Calea Aradului
trafic 2009 - 46,69 μg/m
-
2010 - - - 2011 - - -
O3 tintă - maxima zilnică a mediilor pe 8 ore (120 μg/m3)
TM3 - Carani fond suburban 2009 - 50 - TM4 – Cartierul Soarelui
industriala 2009 - 24 -
Tendinţe de evoluţie a calitatii aerului
a) Bioxidul de sulf
Concentratiile de SO2 masurate la toate cele 7 statii de supraveghere sunt foarte
mici comparativ cu limitele admise. Poluarea de fond in cazul SO2 se situeaza la 5-10%
din valorile limta si nu s-a inregistrat nici o depasire a acestora in perioada monitorizata.
Cele mai mici nivele se inregistreaza la statiile de trafic in timp ce la statia de fond urban
amplasata intr-o zona lipsita de surse de poluare semnificative (centrul municipiului
Timisoara, zona pietonala deci fara trafic rutier important), mediile anuale sunt
asemanatoare celor din statiile industriale din Timisoara si Lugoj. De asemenea fondul din
statiile suburbane Carani si Moravita se situeaza la nivelul fondului din zonele industriale.
Una din sursele majore de emisii de SO2 o constituie arderea combustibililor solizi si lichizi
in gospodariile individuale care sunt dispersate in tot judetul, ceea ce duce la o nivelare a
concentratiilor in atmosfera.
Aceste situatii aparent paradoxale se explica doar partial prin faptul ca traficul rutier
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
34
nu genereaza emisii importante de SO2. O explicatie mai generala consta in aceea ca
nivelele de concentratii de SO2 sunt foarte mici si ele practic nu sunt influentate de sursele
de emisii. La concentratii atat de mici variatiile sunt aleatorii. Nu se pot circumscrie in
judetul Timis zone cu un fond de poluare crescut in SO2 si nu se poate stabili o
dependenta intre sursele de poluare cu SO2 si nivelul poluarii de fond.
Ca o concluzie se poate afirma ca poluarea de fond cu SO2 in judetul Timis este
nesemnificativa si nu constituie o problema. Se estimeaza ca si in viitor aceasta va
ramane la valori mult sub limitele admise, independent de actualizarea si implementarea
PATJ.
b) Oxizii de azot
Spre deosebire de bioxidul de sulf, in cazul oxizilor de azot se constata o
dependenta mai buna intre concentratiile in atmosfera si sursele de emisii, reprezentate in
special de motoarele cu combustie, respectiv traficul rutier. Statiile de monitorizare de tip
trafic din cele doua penetratii majore in municipiul Timisoara (Calea Sagului si Calea
Aradului) inregistreaza mediile anuale cele mai mari, in timp ce statiile de fond suburban
(Carani si Moravita) inregistreaza, logic, valorile cele mai mici. La statiile industriale din
Timisoara si Lugoj, nivelele masurate de NOx sunt mai mici decat in statiile de tip trafic
rutier. O situatie mai deosebita o reprezinta statia de fond urban din centrul municipiului
Timisoara, care desi este amplasata intr-un areal cu circulatie preponderent pietonala,
inregistreaza valori relativ mari ale parametrului Nox. Cauza o constituie traficul rutier
deosebit de intens din imediata vecinatate - zona centrala a municipiului.
Prin raportare la o scara absoluta a valorilor situatia nu este inca foarte grava. In
perioada analizata nu s-a inregistrat nici o depasire a valorilor orare. In ceea ce priveste
valoarea limită anuală pentru protectia sănătătii umane, care este de 40 μg/m3 NO2, ea nu
a fost depasita, desi mediile anuale din cele doua statii de trafic s-au apropiat destul de
mult de limita respective.
Evolutia parametrului NOx in perioada 2009-2011 a constat dintr-o crestere in anul
2010 urmata de o scadere in al treilea an. Emisiile au cunoscut de asemenea o scadere
dupa anul 2008, cauzata de recesiunea economica.
Pentru emiterea unei prognoze, trebuie ţinut cont si de faptul ca normativele si
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
35
legislaţia care fixează limitele admise prevad o eşalonare a reducerii acestor limite care
vor fi tot mai strânse în perioada următoare (Ordinul 592/2002).
In ceea ce priveşte evoluţia viitoare vor exista două tendinţe contrare:
- scăderea emisiilor prin implementarea Programului de reducere a emisiilor
poluante la instalaţiile mari de ardere a combustibilului şi în general prin
retehnologizarea proceselor industriale
- creşterea parcului de autovehicule şi implicit a traficului rutier.
Ambele tendinţe vor putea fi controlate şi prin implementarea PATJ in special a
unor strategii privind fluidizarea si dirijarea traficului rutier prin exteriorul localitatilor. In
acest mod se va putea atinge obiectivul de mentinere si chiar scadere a nivelului de
poluare cu NOx la statiile de monitorizare tip trafic deci in zonele cele mai critice din punct
de vedere al poluarii cu gaze de esapament.
c) Oxidul de carbon
Principala sursa de producere a oxidului de carbon in judetul Timis o reprezinta
arderea combustibililor in cele 3 mari categorii de activitati:
- producerea energiei termice in instalatii industriale;
- producerea energiei termice in gospodarii individuale ale populatiei;
- motoare cu combustie inclusiv diesel (traficul rutier) Acest lucru se reflecta si in valorile medii anuale inregistrate in statiile de
monitorizare. Fondul de CO este cel mai ridicat in statiile de trafic, fiind mult mai redus in
statiile de fond urban si mai ales suburban.
In termeni absoluti valorile inregistrate nu sunt mari, mediile anuale situandu-se
intre 0,1 – 0,6 mg/mc, in conditiile in care valoarea limita a mediilor pe 8 ore este de 10
mg/mc. Nu s-a inregistrat nici o depasire a maximelor zilnice In perioada 2009-2011.
Evolutia mediilor anuale pe ultimii 3 ani indica mentinerea lor aproximativ la
aceleasi valori, cu mici variatii de la un an la altul. Este de presupus ca acest trend se va
mentine si in perioada urmatoare de timp.
Implementarea PATJ poate contribui la reducerea nivelelor de CO in special in
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
36
zonele urbane sau suburbane prin impunerea unor concepte de optimizare a traficului
rutier.
d) Ozonul
In prezent, particulele in suspensie, O3 si NO2 sunt principalii poluanti care pun
probleme din punct de vedere al sănătătii umane, urmare a masurilor de reducere a
emisiilor de bioxid de sulf luate la nivel European in perioada 1990-2010. De asemenea,
componentii azotului, emisi ca NOx si NH3, sunt acum principalii compusi cu efect
acidifiant din aer. Pe de alta parte unul din principalii precursori ai ozonului troposferic sunt
compusii organici volatili.
Ozonul este monitorizat in 3 din cele 7 statii de supraveghere din judetul Timis.
Valorile cele mai mari se inregistreaza in statia de fond suburban Carani in timp ce valorile
cele mai mici se masoara la statia de fond urban din central municipiului Timisoara.
In timp se constata o usoara reducere a valorilor medii anuale in perioada 2009-
2011, oarecum asemanator cu evolutia oxizilor de azot, la aceleasi statii de monitorizare.
In anul 2009 au existat si depasiri ale limitei admise (120 μg/m3 - maxima zilnică a
mediilor pe 8 ore) de 50 de ori la statia Carani si de 24 de ori la statia industriala
Timisoara. Cauza principala o constituie numarul mare de zile insorite cu radiatie UV
foarte puternica. In anii 2010 si 2011 nu s-au mai inregistrat depasiri ale limitei admise.
In ce priveste evolutia viitoare a concentratiilor de ozon, ele vor urma cel mai
probabil evolutia oxizilor de azot cu mentiunea ca un rol important in geneza ozonului
troposferic revine si conditiilor meteorologice.
e) Benzenul
Indicatorul de calitate a aerului „benzen” se masoara la toate cele 7 statii de
monitorizare din judet. Valorile medii anuale se situeaza intre 0,002 – 0,004 mg/mc fata de
limita de 0,005 mg/mc. Nu s-a inregistrat nici o depasire a limitei admise in perioada 2009-
2011. Intrucat nivelul de fond al concentratiilor de benzen este foarte redus, variatiile in
timp (anuale) sau in functie de categoria statiei de monitorizare sunt total nerelevante. Ele
nu sunt cauzate de surse identificabile semnificative de emisii care sa genereze
concentratii mari de benzen in atmosfera.
In aceste conditii estimarea privind evolutia viitoare a acestui parametru sugereaza
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
37
mentinerea fondului de poluare cu benzen la valori mici si relativ constante. Nu se poate
identifica o influenta a implementarii PATJ asupra evolutiei concentratiilor de benzen in
atmosfera in judetul Timis.
f) Pulberi in suspensie PM 10
Indicatorul PM 10 este monitorizat in toate statiile cu exceptia statiei 2 de fond
urban din Timisoara, unde se determina PM 2,5. Se utilizeaza doua metode de masurare,
metoda gravimetrica si cea nefelometrica.
Dintre toti parametrii de calitate a mediului monitorizati in judetul Timis, cele mai
mari si mai frecvente depasiri ale limitelor admise se inregistreaza la indicatorul PM 10.
Acest lucru inseamna ca problemele de poluare a aerului cele mai insemnate sunt cele
cauzate de pulberi (praf). Cauza principala o constituie traficul rutier dar se poate vorbi si
de antrenarea prafului de pe terenurile agricole invecinate zonelor urbane. Exemplul cel
mai relevant il constituie municipiul Timisoara care este expus poluarii cu pulberi in special
din directiile nord si vest unde lipsesc perdelele forestiere.
Sursele industriale de generare a pulberilor in judetul Timis sunt de mai mica
amploare. Exceptia o constituie sectorul energetic – arderea combustibililor solizi si lichizi
si mai ales halda de zgura si cenusa de la Utvin.
Valorile cele mai mari ale indicatorului PM 10 se inregistreaza la statiile de trafic
TM1 si TM5 (Calea Sagului si Calea Aradului din Timisoara). Tot la aceste statii se
evidentiaza numarul cel mai mare de depasiri ale limitelor admise privind mediile zilnice,
ajungandu-se chiar la rate de peste 30% depasiri pe an. La celelalte statii ratele de
depasiri sunt in general mai mici de 10%.
In ce priveste evolutia in timp a nivelului de poluare cu pulberi, in zonele cele mai
afectate se constata totusi o imbunatatire in anii 2010 si 2011 comparativ cu 2009: rata
depasirilor scade de la 35 - 38 % la 10-15% la statia TM5 si la 15-20% la statia TM1.
Fenomenul are legatura cu masurile de fluidizare a traficului si de spalare a carosabilului
in perioadele secetoase.
Implementarea si prin intermediul PATJ a unor strategii privind fluidizarea si
dirijarea traficului rutier prin exteriorul localitatilor va determina atingerea obiectivului de
reducere a poluarii cu pulberi inclusiv in zonele urbane cu trafic intens.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
38
2.1.4. Gaze cu efect de seră
Problema gazelor cu efect de sera este reglementata prin intermediul unui pachet
de Directive europene:
- Directiva 2009/29/CE (modificarea Directivei 2003/87/CE) pentru
imbunătătirea si extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii GES;
- Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării surselor regenerabile de
energie;
- Directiva 2009/31/CE privind captarea si stocarea geologică a CO2;
- Decizia 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile
de GES astfel incat să se respecte angajamentele asumate pană in anul 2020.
Urmatoarele gaze sunt nominalizate ca gaze cu efect de seră:
- dioxidul de carbon (CO2)
- protoxid de azot (N2O)
- metan (CH4)
- hidrofluorcarburi (HFCs)
- perfluorocarburi (PFCs)
- hexafluorura de sulf (SF6)
In judetul Timis sursele industriale principale de gaze cu efect de sera sunt cele din
domeniul energeticii, industriei ceramice si industriei berii. La acestea se adauga traficul
rutier in special pentru emisii de CO2 si N2O si extractia combustibililor fosili pentru
emisiile de metan.
Ca urmare gazele cu efect de sera inventariate in judetul Timis sunt dioxidul de
carbon, protoxidul de azot si metanul.
Ponderea cea mai mare o reprezintă emisiile de CO2, provenite in special din
arderi neindustriale, arderile din domeniul energetic si din industriile de prelucrare;
emisiile de metan cele mai insemnate rezultă din extractia si distributia combustibililor fosili
si agricultură; protoxidul de azot provine in cea mai mare parte din arderile din energetică
si transport rutier.
Urmarind evolutia emisiilor anuale de GES exprimate in echivalent CO2, in judetul
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
39
Timis in perioada 2001-2011, se constata o scadere a acestora in doua etape, respectiv
intre 2001-2003 si apoi intre 2008-2011. In anul 2001 emisiile totale au fost de 2 200 000
tone, pentru ca sa se aseze in ultimii ani in jurul valorii de 1 000 000 tone/an.
Un indicator foarte relevant care estimeaza nivelul de cuplare dintre cresterea
economică si emisiile de gaze cu efect de seră este intensitatea emisiilor de GES. El se
calculează ca raport intre emisiile totale de GES, exprimate in echivalent CO2 si P.I.B.
Intensitatea emisiilor de GES in judetul Timis a scazut mai drastic decat emisiile de GES,
de la 0,48 in anul 2001 ajungand sa se stabilizeze la 0,08 - 0,09 in ultimii ani. Acest lucru
indica o crestere economica mai sanatoasa din punct de vedere al protectiei mediului, mai
racordata la conceptul de dezvoltare durabila.
Incălzirea globală implică, in prezent, două probleme majore pentru omenire:
- necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră in
vederea stabilizării nivelului concentratiei acestor gaze in atmosferă care să impiedice
influenta antropică asupra sistemului climatic si a da posibilitatea ecosistemelor natural să
se adapteze in mod natural;
- necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, avand in vedere că
aceste efecte sunt deja vizibile si inevitabile datorită inertiei sistemului climatic, indiferent
de rezultatul actiunilor de reducere a emisiilor.
Intrucat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră intr-un orizont de timp
apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de incălzire globală, adaptarea la
efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicilor
nationale.
In calitate de membra UE Romania a adoptat legislatia privind controlul si
reducerea emisiilor de GES. Nu sunt insa foarte bine clarificate masurile de adaptare la
efectele schimbarilor climatice. Exista un document general de intentie la nivelul UE dar
adaptarea reprezintă un proces complex care tine seama de variabilitatea efectelor de la
o regiune la alta, depinzand de expunere, vulnerabilitate fizică, gradul de dezvoltare socio-
economică, capacitatea de adaptare naturală si umană, serviciile de sănătate si
mecanismele de supraveghere a dezastrelor.
Urmeaza deci sa se elaboreze la nivel national un ghid pentru identificarea, in
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
40
functie de resursele economice existente, a măsurilor necesare pentru a limita efectele
negative prognozate prin scenariile climatice, estimate pe un orizont de timp mediu si lung
(decenii). Măsurile identificate vor fi apoi implementate prin colaborarea cu autoritătile
locale si prin asigurarea asistentei tehnice corespunzătoare.
Dupa aparitia “Ghidului de masuri” se va impune si revizuirea PATJ sau cel putin
completarea Regulamentului cu masurile care urmeaza a fi luate in plan territorial. In
momentul de fata PATJ nu impune masuri de adaptare la modificarile climatice pentru ca
ele nu sunt inca definite in plan national (eventual doar sporadic in domeniul prevenirii
dezastrelor naturale, care cel putin partial pot fi de asemenea o consecinta a incalzirii
globale).
2.2. CALITATEA APEI
Judeţul Timis se întinde pe 3 bazine hidrografice:
- b.h. Bega
- b.h. Timis
- b.h. Mures (b.h. Aranca)
2.2.1. Ape de suprafaţă
O descriere sumara a principalelor corpuri de apa din judetul Timis (3 rauri si 2
lacuri de acumulare) este prezentata in continuare.
Raul Bega in lungime de 170 km izvoraste din muntii Poiana Ruscăi si primeste
afluenti din versantul vestic al acestora si din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei. De la
Timisoara in aval cursul de apa este canalizat.
Drenează o suprafată bazinală de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m.
Din cursul superior pană la iesirea din muntii Poiana Ruscăi Bega si afluentii săi au
caractere de rauri montane. Pantele depăsesc 15 m/km iar suprafetele drenate cu pante
de aproximativ 250 m/km. In aceste conditii văile sunt lipsite de albia majoră iar in patul
albiilor predomină bolovanisurile si pietrisurile.
Raul Bega Veche isi are izvorul in dealurile Lipovei, parte din Piemonturile
bănătene si străbate Campia de Vest de la Est la Vest. Raul Bega Veche are o lungime de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
41
100,33 km si colectează apele de pe o suprafata de 2108 km2 avand o densitate a retelei
de 0,25 km/km2. Raul Bega Veche este un curs de apă deficitar si cu putini afluenti cu
debit permanent.
Raul Timis este resursa de apă cea mai bogată din Spatiul Hidrografic Banat.
Drenează o suprafată bazinală de peste 5677 km2. Lungimea sa insumează 234 km.
Cursul superior al Timisului este amplasat de-a lungul culoarului depresionar
intramontan Caransebes-Mehadia si in această portiune este colectorul principal al unui
număr important de rauri ce drenează atat Muntii Tarcu – Godeanu cat si Semenic si
Poiana Ruscăi. Din culoarul depresionar al Bistrei primeste raul Bistra colector al apelor
de pe versantul Nord-Vestic al Muntilor Tarcu si de pe cel Sudic al Muntilor Poiana Ruscăi.
Pe cursul mijlociu si inferior, albia raului Timis incepe să se lărgească traversand
culoarul depresionar al Caransebesului după care intră in campia Banatului si schimbă
directia de curgere spre vest.
Raul Timis asigură alimentarea cu apă a municipiilor Caransebes (din acumularea
Zervesti) si Lugoj si prin canalul Timis-Bega (Nodul Hidrotehnic Costei) suplimentează
stocul raului Bega pentru asigurarea cerintei de apă din municipiul Timisoara.
Raul Barzava cu obarsia in zona versantului Vestic al Semenicului captează in
cursul superior prin canalul Semenic paraiele ce drenează o suprafată bazinală de 38 km2
(25 km2 in bazinul de receptie al Timisului superior) si preia din bazinul Nerei superioare
apele pe o suprafată de receptie de cca. 13 km2. Acest surplus de apă a fost necesar
pentru acoperirea cerintelor de apă potabilă si industrială ale municipiului Resita in care
scop s-au construit barajele de acumulare : Gozna, Văliug si Secu pe raul Barzava si Trei
Ape pe Timisul superior din care se tranzitează apa in bazinul hidrografic Barzava prin
canalul Semenic.
După ce traversează municipiul Resita, Barzava taie transversal Muntii Dognecei
iar de la Bocsa intră in campia Moravitei lărgindu-si tot mai mult albia care prezintă un curs
meandrat si divagări.
Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara este prezentată în ANEXA.
Principalele lacuri de acumulare din judeţul Timis sunt:
♦ Acumularea Surduc
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
42
♦ Acumularea Murani
Lacul de acumulare Surduc - LW5.1.10_B1 este amplasat pe raul Gladna, afluent
de stanga al raului Bega superioară, la cca 4 km amonte de satul Surducul Mic.
Acumularea este construită in anul 1976 cu un volum total de 51,08 milioane mc (198
mdMB) in etapa finală si un luciu de apă de 538 ha. In prezent suprafata lacului este de
357 ha, avǎnd adancimea medie 6,60 m. Lungimea barajului este de 130 m, cu un timp de
retentie de 0,670 ani. Nivelul minim de exploatare al lacului este la cota de 187 mdMB.
Barajul este amplasat la o altitudine medie de 195 mdMB cota coronamentului fiind 203
mdMB.
Lacul de acumulare Murani - LW5.1.21.2_B1 este situat pe cursul de apă
Măgherus, cod cadastral V-1.21.2, la km 190+00 amonte de localitatea Murani.
Acumularea a fost dată in functiune in anul 1971, functionand cu retentie nepermanentă
(cu rol de atenuare a undelor de viiturǎ). Din anul 1980, in urma lucrărilor suplimentare
executate, devine cu retentie permanentă. Suprafata lacului este de 95 ha, avand
adancimea medie 1,55 m. Lungimea barajului este de 688 m, cu un timp de retentie de
0,386 ani. Acumularea are rol de apărare impotriva inundatiilor ce se realizează prin
atenuarea undelor de viitură si regularizarea debitului defluent. Astfel, la asigurarea de
0,1%, debitul maxim afluent este de 62mc/s, debitul defluent reducandu-se la 44,00 mc/s.
La asigurarea de 1% debitul afluent este de 30 mc/s, cel defluent diminuandu-se la 5.37
mc/s. Alte folosinte - piscicultura (in cuveta acumulării), agrement (pescuit sportiv,
canotaj).
Categorii de calitate
Situaţia încadrării tronsoanelor de râuri în clase de calitate, pentru cele doua bazine
hidrografice importante de pe teritoriul judeţului Timis (Bega si Timis), în anul 2011, se
prezintă în tabelele 2.2.1. si 2.2.2.
Tabelul 2.2.1. Repartitia lungimilor de rau cumulate conform evaluării stǎrii
ecologice in anul 2011
B.h. Lungime km
Starea ecologică
Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proastă km % km % km % km % km %
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
43
Bega
2561 - - 167 65 89 35 - - - -
4642 - - 71 15 393 85 - - - -
Timis
5111 - - 478 93 33 7 - - - -
12962 - - 719 55 577 45 - - - -
TOTAL
7671 - - 645 85 122 15 - - - -
17602 - - 790 45 970 55 - - - - 1 - Lungime monitorizata 2 - Lungime nemonitorizata
Tabelul 2.2.2. Repartitia lungimilor de rau cumulate conform evaluării stǎrii chimice
in anul 2011
B.h. Lungime km
Starea chimica
Buna Proastă km % km %
Bega
2561 256 100 0 0
4642 445 96 19 4
Timis
5111 424 83 87 17
12962 814 63 482 37
TOTAL
7671 680 88 87 12
17602 1259 72 501 28 1 - Lungime monitorizata 2 - Lungime nemonitorizata
In cazul bazinului Bega 65 % din lungimea monitorizata a cursurilor de apa se
incadreaza in categoria de stare ecologica „buna” si 35 % in starea ecologica „moderata”.
Din punct de vedere al starii chimice intreaga lungime monitorizata din bazinul Bega se
incadreaza in categoria „buna”.
Cursurile de apa monitorizate din bazinul Timis se gasesc din punct de vedere
ecologic intr-o stare „buna” in proportie de 93 % si in stare „moderata” in proportie de 7 %.
Situatia este asemanatoare si din punct de vedere chimic.
In ce priveste calitatea lacurilor ambele lacuri de acumulare de pe teritoriul judetului
Timis se caracterizeaza printr-un potential ecologic “moderat” si o stare chimica “buna”.
Urmarind evolutia in timp a calitatii apelor de suprafata in judetul Timis se constata
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
44
o scadere a concentratiilor poluantilor din rauri si o scadere mai putin semnificativa a celor
din lacuri.
Aceasta se datoreaza măsurilor introduse de legislatia natională si europeană, in
special cu referire la: epurarea apelor uzate urbane si reducerea poluării cu azot si fosfor
din agricultură.
Imbunătătirea calitătii apei in unele lacuri a fost, in general relativ lentă, in ciuda
măsurilor luate de reducerea poluării. Corpurile de apǎ s-au incadrat in potentialul ecologic
moderat, din cauze biologice si chimice.
In privinta aplicarii Directivei Nitrati, monitorizarea continutului de nutrienti in general
si azotati in special, in cursurile de apa din judetul Timis, in anul 2011, reliefeaza fatul ca
valorile medii sunt mult mai mici decat limita admisa prin H.G.964/2000, de 50 mgNO3/l
2.2.2. Apa freatică
Principalele caracteristici ale apelor subterane sunt: directia si sensul de curgere,
nivelul piezometric si calitatea apei.
Sensul general de curgere a fluxului subteran in judetul Timis este de la est la vest
urmand panta generală a reliefului. In partea de nord a campiei joase pe sectorul Mures –
Bega Veche, Mures – Aranca, fluxul subteran are directia NE – SV, avand o tendintă
usoară de drenare spre Aranca – Bega Veche.
Nivelul piezometric este mai adanc in cadrul campiei piemontane si mai ridicat in
zona de campie joasă si luncă.
Calitatea apei subterane este urmarita de autoritatile de gospodarire a apelor. In
spatiul Hidrografic Banat – judetul Timis sunt identificate si delimitate un număr de 9 de
corpuri de apă subterane, din care 8 corpuri pentru freatic si un corp de adanci. Ele sunt
monitorizate prin intermediul a peste 150 de foraje de observatie si de control al poluarii.
Parametrii urmariti sunt: azotati, amoniu, cloruri, sulfati, azotiti, fosfati, fier, mangan, calciu,
magneziu, metale grele. Masuratorile efectuate in anul 2011 indica faptul ca 7 corpuri de
apa subterane sunt in stare chimica buna si 2 in stare chimica slaba. Acestea sunt situate
in zonele Fibis (depasiri la indicatorul azotati) si Timisoara (depasiri la parametrii azotati,
amoniu, cloruri, sulfati, fosfati). Depasiri ale valorilor prag se mai intalnesc izolat si in alte
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
45
foraje, in special la compusii cu azot si fosfor.
In ce priveste cauzele care determina degradarea unor corpuri de apa subterane,
ele se pot imparti in 2 categorii:
- cauze naturale – spre exemplu continutul ridicat de nitrati in corpul de apa Fibis,
aliniamentul Giarmata, Cerneteaz, Bencec, Pischia, Fibis;
- cauze antropice – gospodariile individuale ale populatiei (ape uzate, deseuri),
agricultura si in special zootehnia (utilizarea nerationala sau incorecta a
pesticidelor si ingrasamintelor, dejectii de la cresterea porcinelor si pasarilor),
unele sectoare industriale
Specific si relevant pentru judetul Timis este poluarea istorica a apei subterane,
inregistrata in zonele fostelor ferme de crestere a porcilor (Birda, Beregsau, Padureni). O
alta zona sensibila din punctul de vedere al apei freatice o constituie Margina,
caracterizata de asemenea printr-o poluare istorica generata de utilizarea campurilor de
aspersie la Combinatul Chimic.
Urmarind evolutia calitatii apei subterane se constata . ca aceasta se mentine
aproximativ in parametrii actuali de multi ani de zile. Intrucat procesul de autoepurare este
extrem de lent in cazul apelor subterane (mai degraba se realizeaza o dilutie a poluantilor
prin dispersie) obiectivul de viitor consta in mentinerea calitatii actuale si prevenirea
degradarii in continuare a calitatii.
Aceasta tinta trebuie sa se regaseasca si in cadrul obiectivelor PATJ Timis.
2.2.3. Apa potabilă
Ca surse de alimentare cu apă in judetul Timis sunt utilizate raurile: Bega, Timis si
Aranca, precum si apele subterane, captate prin foraje.
Resursele de apă potentiale si tehnic utilizabile pentru judetul Timis (de fapt in
principal b.h. Bega si Timis) conform estimarii unitatii de administrare a apelor, pot
satisface cererile de apa pe termen mediu si lung, cu conditia realizarii unor lucrari
hidrotehnice majore - construirea de baraje, lacuri de acumulare, transferuri inter-bazinale.
In prezent in judetul Timis, mediul urban este practic in totalitate racordat la reţele
de apă potabilă (99,7%) iar mediul rural in proportie de 98%. Volumul de apa potabila
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
46
distribuita consumatorilor prezinta o usoara scadere in ultimii ani, de la 39 mil. mc/an la 34
mil. mc/an. Aceasta in conditiile cresterii numarului de consumatori si a retelei totale de
distributie a apei, prin introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apa in localitati
noi din mediul rural. Motivul principal este constituit de politicile de economisire a apei
aplicate la toate nivelurile, pe intregul circuit de la captare la consumatori.
In ce priveste calitatea apei potabile, monitorizarea acesteia efectuata de organele
sanitare indica faptul ca nu exista depasiri ale limitelor admise (chimice si bacteriologice)
la instalatiile mari de potabilizare. Există neconformitati in schimb la sistemele de
potabilizare de mici capacitati din mediul rural, in special la parametrii bacteriologici.
2.2.4. Ape uzate
Debite de ape uzate
Principalele surse de ape uzate din judeţul Timis sunt reprezentate de:
- staţii de epurare orăşeneşti;
- unităţi industriale din domeniul industriei usoare si alimentare, extractive si
mecanica fina/electrotehnica.
Celelalte domeniii industriale sunt mai putin reprezentative in ce priveste apele
uzate evacuate.
Sursele mai sus prezentate sunt cele care evacueaza direct in emisari naturali. O
parte din unitatile industriale evacueaza insa in statii de epurare orasenesti, asa incat ele
nu se regasesc aici.
Volumul total de ape uzate evacuate în judetul Timis (bazinele hidrografice Bega,
Timis si Aranca) in anul 2011 a fost de 69,1 mil. mc. Cea mai mare pondere, de peste
97%, o reprezinta evacuarile din statiile de epurare orasenesti (67,3 mil. mc), din care
doar municipiul Timisoara evacueaza 60 mil. mc/an. Caracteristic si reprezentativ pentru
judetul Timis este faptul ca toate unitatile industriale importante (din punctul de vederii al
debitelor de apa consumate si evacuate) sunt racordate la sisteme de canalize/epurare
orasenesti. Nu exista evacuare industriala semnificativa, directa, intr-un emisar natural.
Din totalul de ape uzate generate, cca. 67,3 mil. mc (97,4%) au fost epurate
corespunzator iar diferenta de 1,8 mil. mc s-au epurat necorespunzator sau nu necesitau
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
47
epurare. Din analiza cifrelor de mai sus la modul detaliat rezulta ca statiile de epurare
medii si mari (urbane) functioneaza corespunzator. Neconformitatile apar la statiile mici de
epurare orasenesti si la evacuarile directe din unitati industriale in emisari naturali.
Relevante sunt in acest sens evacuarile din unitati de industrie alimentara si usoara.
Statii de epurare
Corelata cu gradul de epurare al apelor uzate este si situatia statiilor de epurare. In
judetul Timis exista 38 de statii de peurare in b.h. Bega – Timis dintre care doar 13
functioneaza corespunzator, insa acestea prelucreaza si debitele cele mai mari.
Necorespunzator functioneaza 6 statii orasenesti din 11, 5 apartinand unor unitati de
industrie alimentara din 7, 3 din domeniul mecanica fina/electrotehnica, 2 din industria
extractiva.
Analizand doua cifre relevante si anume lungimea totala a retelei de distributie a
apei potabile (2800 km) si lungimea totala a retelei de canalizare (750 km) rezulta evident
ca in unele localitati din judetul Timis se perpetueaza inca situatia in care o parte din
populatie beneficiaza de alimentare centralizata cu apa dar nu si de canalizare. Acest
lucru este necorespunzator din punct de vedere al protectiei mediului si va trebui corectat
in viitor.
Prin Programul POS Mediu 2007-2013 se prevede realizarea de statii noi de
epurare sau completarea celor existente cu trepte suplimentare de epurare in mai multe
localitǎti din judet, dupǎ cum urmeazǎ:
· Sannicolau Mare – statie nouǎ de epurare cu treaptǎ tertiarǎ pentru 17.000 l.e.
· Jimbolia - statie nouǎ de epurare cu treaptǎ tertiarǎ pentru 13.740 l.e.
· Deta - statie nouǎ de epurare cu treaptǎ secundarǎ pentru 7.089 l.e.
· Recas – statie de epurare monobloc pentru 5.478 l.e.
· Ciacova - statie de epurare monobloc pentru 3.073 l.e.
· Fǎget - statie de epurare monobloc pentru 4.645 l.e.
· Timisoara – treaptǎ de deshidratare avansatǎ a nǎmolului la statia existenta
Tendinţe de evoluţie
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
48
Conform datelor de monitorizare existente la autorităţile de gospodărirea apelor şi
protecţia mediului, nu există zone critice în judetul Timis in cazul apelor subterane de
adancime si a apelor de suprafata
În ansamblu, se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă si subterane
comparativă cu anul precedent.
In cazul stratului acvifer freatic se constata depăsirea limitei maxime admise la mai
multi indicatori, conform prevederilor Legii 311/2004 (pentru modificarea si completarea
Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), in foraje de control ale mai multor corpuri
de apa subterana. Indicatorii la care se inregistreaza depasiri sunt compusii cu azot, fosfor
si cloruri.
Calitatea apelor de suprafata în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri
sau înrăutăţiri periodice, din cauza fluctuatiilor debitelor de ape uzate neepurate sau
epurate necorespunzător dar si a conditiilor meteorologice.
Tendinta de evolutie a calitatii apelor subterane dar mai ales de suprafata s-a
modificat in ultimii 10 de ani, constatandu-se o reducere a presiunii asupra surselor de
apa. Cauzele sunt urmatoarele:
o reducerea activitătii industriale si agricole (apele uzate din agricultură sunt foarte
mici, iar ponderea sectorului industrial in totalul apelor uzate a scazut in urma
retehnologizarii sectorului industrial;
o reducerea consumului de apă in procesele tehnologice prin modernizarea acestora;
o reducerea pierderilor de apă si punerea in aplicare a unui mecanism economic
pentru managementul apei;
o tratarea si epurarea mai eficientă a apelor uzate prin programele de modernizare a
statiilor de epurare orasenesti
Evoluţia viitoare a calităţii tronsoanelor de râuri din judeţul Timis nu este influenţată
semnificativ de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului. Obligaţia eficientizării
staţiilor de epurare revine operatorilor şi este reglementată prin Autorizaţiile de
Gospodărire a Apelor şi Autorizaţiile de mediu.
PATJ ţine cont însă de necesitatea retehnologizării staţiilor de epurare orăşeneşti,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
49
pentru care există proiecte de modernizare sau/şi de extindere a capacităţii.
In aceste conditii se estimeaza ca evolutia viitoare a emisiilor de ape uzate
neepurate sau insuficient epurate va fi in sensul scaderii acestor emisii.
2.3. CALITATEA SOLULUI
Judeţul Timis are o suprafaţă totală de 869 700 ha repartizată pe categorii de
folosinţă conform Tabelului 2.3.1.
Tabelul 2.3.1. Bilanţul teritorial al judeţului Timis în anul 2011
TERITORIU ADMINIS TRATIV
INTRA VILAN
AGRICOL PĂDURE ALTE FOLOSINTE
Suprafaţă [ha]
869 665 28 923 693 416 92 494 54 832
% 100% 3,3% 79,7% 10,7% 6,3%
In categoria „alte folosinte” se regasesc terenuri acoperite cu balti, vegetatie
forestiera din afara fondului forestier, cai de comunicatie, terenuri degradate si
neproductive. Fiind un judet de campie, Timisul este unul eminamente agricol, deci cu
pondere foarte mare a terenului agricol, de cca. 80%. Tendinţa generala manifestată in
ultimii 10 ani este de creştere a teritoriului intravilan în dauna suprafeţei agricole care
manifestă o scădere usoara dar continuă. Faţă de anul 2001 suprafaţa agricolă a scăzut
cu cca. 5 000 ha.
Presiunea generată de necesitatea creşterii intravilanului va determina şi în viitor o
restrângere a suprafeţei agricole şi chiar a suprafeţelor forestiere, în situaţia
neimplementării Planului. Un rol foarte important al PATJ va consta tocmai în controlul
modului de utilizare al terenului.
2.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ► Utilizarea îngrăşămintelor chimice – din datele si concluziile furnizate de Directia pentru
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
50
Agricultura a judetului Timis rezulta ca in anul 2011 fată de anul anterior, cantitatea de
ingrăsăminte chimice folosită este in scădere. Cantitatea totală de NPK utilizată in anul
2011 pe terenurile arabile a fost mai mică decat in ultimii 3 ani, iar cea folosită pe
terenurile agricole, mai mică decat in anul precedent. Ingrasamintele chimice nu mai
constituie o sursa majora de deteriorare a calitatii solului si implicit nici a apelor de
suprafata sau freatice. De altfel asa cum s-a aratat in sectiunea anterioara nu exista in
judetul Timis corpuri de apa afectate de nitrati sau fosfati.
► Utilizarea substanţelor fitosanitare
Erbicidarea a fost utilizată preponderent pentru culturile de grâu şi porumb,
cantitatea produselor fitosanitare oscilând in ultimii 5 ani între 140 tone substanţă activă si
430 tone s.a. În ceea ce priveşte utilizarea insecticidelor, în anul 2010 s-a utilizat cea mai
scăzută cantitate (doar 6 tone substanţă activă) iar in 2011 cea mai mare din perioada
monitorizata – 74 tone s.a. În schimb utilizarea fungicidelor a atins valoarea cea mai mare
în anii 2008 si 2010 (82 tone substanţă activă) si a scazut la 52 tone s.a. in anul 2011.
Din datele existente pentru perioada 2007-2011 si sintetizate mai sus, rezultă deci o
evoluţie fluctuantă atat a cantităţilor de substanţe fitosanitare utilizate, cat si a suprafeţelor
agricole pe care s-au efectuat tratamente. Din aceasta cauza este dificil inclusiv sa se
traga concluzii privind dozele de substante fitosanitare aplicate pe unitatea de suprafata si
tendinta de evolutie a acestora Cert este insa faptul ca tratamente cu ierbicide se aplica
doar pe cca. 50% din suprafata agricola a judetului, iar cu fungicide, insecticide si
acaricide, pe suprafete mai mici de 100 000 ha anual
►Gestionarea îngrăşămintelor organice – folosirea deşeurilor din zootehnie ca
îngrăşăminte este preferabilă îngrăşămintelor chimice, însă doar în condiţiile gestionării lor
corecte. Cresterea animalelor in sistemul gospodaresc, in unitati de mici si foarte mici
capacitati, nu constituie un pericol real pentru calitatea mediului. Caracteristic pentru
judetul Timis insa, a fost si este existenta unui sector de cresterea porcinelor in sistem
intensiv, foarte dezvoltat. Cresterea porcinelor in unitati de foarte mari capacitati (30-60
000 capete) in perioada 1980 – 2000, in conditiile in care nu au existat sisteme corecte de
gestiune a dejectiilor, a generat prejudicii importante mediului, respectiv calitatii apelor se
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
51
suprafata, solului si apelor freatice. Prin inchiderea capcitatilor de productie, spre anul
2000, a disparut sursa de poluare si evident presiunea asupra factorilor de mediu. Acestia
sunt intr-un proces de revenire naturala, care in cazul apei freatice se desfasoara insa
foarte lent. Ca urmare urme ale poluarii istorice a apei freatice cu dejectii se mai regasesc
si azi in special in zonele fostelor unitati mari de productie (Beregsau, Birda, Padureni). De
asemenea, din datele ultimei inventarieri a terenurilor poluate, in judetul Timis a rezultat ca
mai exista inca o suprafata de 282 ha afectată de reziduuri zootehnice (dejectii animale).
Noile capacitati de crestere a porcilor in sistem intensiv construite dupa anul 2000,
utilizeaza mijloace eficiente de gestionare a dejectiilor - bataluri de stocare a
dejectiilor lichide si sisteme de imprastiere/incorporare pe sol, depozite de dejectii
deshidratate situate in vecinătatea fermelor.
In noile conditii, principalele amenintări pentru factorul de mediu sol pot apare la
depozitarea necorespunzătoare a dejectiilor rezultate din activitătile zootehnice si
nerespectarea planurilor de fertilizare elaborate de OSPA. Se impune respectarea
regulilor de bune practici agricole, in acord cu legislatia in vigoare.
►Activităţi industriale – sectoarele industriale reprezentative care pot determina poluarea
sau degradarea solului în judeţul Timis sunt:
- industria extractiva (titei/gaz natural, balast, piatra, argila) – prin poluarea solului
cu produse petroliere in zona sondelor si a facilitatilor de stocare/prelucrare
primara a titeiului; prin degradarea terenurilor in zona balastierelor si a carierelor
de piatra sau argila
- industria energetica (centrale termice pe combustibili solizi) – prin generare si
depozitare finala a unor cantitati mari de zgura si cenusa
- alte ramuri industriale care genereaza deseuri (in special industria usoara) –
genereaza deseuri care se regasesc in mare masura in depozitele de deseuri
menajere nepericuloase
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea
acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi unele dintre
ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
52
►Gestionarea deşeurilor menajere – desi toate rampele de desuri menajere rurale si cea
mai mare parte (6 din 7) din cele orasenesti/municipale au fost inchise in ultimii ani,
poluarea istorica provocata de acestea ramane, in special la nivelul calitatii solului.
Depozitele de deseuri pe care s-a sistat depozitarea, dar nu s-a realizat inchiderea
– inclusiv zonele in care s-a realizat stocarea temporară a deseurilor, nefiind amenajate
corespunzător din punct de vedere a protectiei mediului, conduc in
continuare la poluarea apei, aerului si solului in zonele respective, generează disconfort
vizual, modificări ale fertilitătii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
invecinate, fiind necesară realizarea cat mai urgentă a lucrărilor de inchidere. Terenurile
ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi
utilizate in scopuri agricole, ocuparea terenurilor intinzandu-se pe durata a cel putin două
generatii dacă se insumează perioadele de
amenajare exploatare, refacere ecologică si postmonitorizare.
Au existat 7 depozite (toate neconforme) de deşeuri urbane dintre care 6 au sistat
activitatea - depozitul Faget are termen de sistare a activitătii de depozitare 16 iulie 2015.
In momentul de fata transportul deseurilor destinate eliminării se face la depozite
conforme sau neconforme din judetele limitrofe Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara
sau la singurul deposit rămas in functiune in judet - depozitul Faget.
Pentru gestionarea deseurilor de tip municipal generate in judet, in anul 2008
Consiliul Judetean Timis a demarat proiectul “Sistem integrat de management al
deseurilor in judetul Timis”, care prevede următoarele lucrări:
- depozit de deseuri nepericuloase amplasat in comuna Ghizela, sat Sanovita, pe
o suprafată de 58.9 ha; amplasamentul va cuprinde si statie de sortare deseuri
reciclabile, statie de compostare, statie de tratare mecano biologica a
levigatelor;
- centre de colectare in localitătile Jimbolia, Deta si Făget;
- statia de transfer Timisoara;
- inchiderea depozitelor urbane neconforme ce au deservit localitătile Timisoara,
Jimbolia, Buzias, Sannicolau Mare, Lugoj si Făget;
Situaţia depozitelor neconforme de deşeuri municipale la sfârşitul anului 2011 este
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
53
prezentată în Tabelul 2.3.2.
Tabelul 2.3.2. Depozitele de deşeuri urbane din judeţul Timis
Denumirea
depozitului
Anul inchiderii cf.
HG 349/2005
Situatia functionarii Alternativa pentru
depozitare
Parta – Sag 2008 S-a sistat depozitarea Depozitare
conforma pe
depozitul ecologic
Ghizela, odata cu
deschiderea primei
celule de
depozitare
Jimbolia 2008 S-a sistat depozitarea
Deta 2009 S-a sistat depozitarea
Buzias 2010 S-a sistat depozitarea
Sannicolau Mare 2010 S-a sistat depozitarea
Lugoj 2010 S-a sistat depozitarea
Faget 2015 In functiune
Terenurile de sub depozite sunt degradate dar există riscul contaminării solului şi în
exteriorul depozitelor.
2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
In domeniul implementarii Directivei „Nitrati”, in anul 2008 s-a aprobat lista
localitătilor, unde există surse de nitrati din activitătile agricole. Principalele motive sunt
excesul de ingrăsăminte chimice, lipsa canalizării, precum si depozitarea
necorespunzătoare a dejectiilor animale. In judetul Timis există 92 de localităti vulnerabile
la poluarea cu nitrati. Hartile cu zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se reevalueaza
periodic.
Situaţia cu suprafetele terenurilor poluate sau degradate la nivelul judeţului Timis
este prezentată în Tabelul 2.3.3.
Tabelul 2.3.3. . Situatia la nivelul judetului Timis a solurilor afectate de diferite
activităti industriale si agricole (sursa OSPA Timisoara
Tipuri de poluare
Suprafata afectată [ha]
Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi,
balastiere, cariere, excavatii, gropi de imprumut etc.) 3 350
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
54
Deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril, depozite
de gunoaie etc. 85
Deseuri si reziduuri organice de la industria alimentară si usoară 12
Deseuri si reziduuri vegetale si forestiere 35
Dejectii animale 282
TOTAL SUPRAFATA AFECTATA 3 764
Asa cum s-a aratat si mai sus, degradarea antropica a solului in judetul Timis, este
cauzată in principal de balastiere, cariere, excavatii si dejectii animaliere.
In afara suprafeţelor afectate antropic mai există terenuri degradate natural
(eroziuni, exces de umiditate, vegetaţie degradată etc.).
Din datele furnizate de OSPA Timis rezulta ca terenurile afectate de procese de
pantă (eroziune de suprafată, de adancime, alunecări de teren si colmatare) din judetul
Timis au urmatoarea extindere:
- eroziune de suprafată, de adancime si alunecări, pe 96820 ha, din care foarte
puternic si excesiv 26 470 ha;
- compactare primară si secundară, inclusiv formarea de crustă, pe 657 231 ha,
dar nu foarte puternic si excesiv.
2.4. GESTIUNEA DESEURILOR
2.4.1. Surse de deşeuri
► Deşeuri municipale şi asimilabile
Populaţia judeţului Timis este in prezent de 680 000 locuitori din care 88%
beneficiază de servicii de salubritate. Acest procent a crescut in ultimii ani, in special prin
extinderea serviciilor de salubritate in mediul rural, unde administratiile publice locale au
infiintat servicii publice de salubritate la nivel local sau au concesionat serviciul de
salubritate, ca urmare a sistării depozitării deseurilor pe spatiile de depozitare din zona
rurală. Din totalul populatiei judetului, au rămas in zona rurală locuitori nedeserviti in
număr de 49 430 locuitori, iar in zona urbană 35 635 locuitori.
Cantitatea de deşeuri menajere colectate in ultimii ani a fost cuprinsa intre 200 -
280 000 t/an în scădere continuă în ultimii 4 ani. Cantitatea generată pe cap de locuitor a
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
55
scăzut de asemenea de la 525 kg/cap loc. an in anul 2008 până la 343 kg/cap loc. an în
anul 2011 explicabilă în primul rând prin modificarea compoziţiei deşeurilor. Acest
indicator anual de generare a deseurilor variaza insa intre mediul urban si cel rural. In
mediul urban poate ajunge la 7 – 800 kg/cap loc. an.
In conformitate cu Directivele europene din domeniul gestiunii deseurilor, in ultimii
10 ani in judetul Timis au fost implementate o serie de masuri care fac parte dintr-un
sistem durabil de gestionare a deseurilor. Cele mai importante sunt:
· Sistarea depozitarii deseurilor municipale pe toate spatiile de depozitare a
deseurilor din zona rurală
· Sistarea depozitării in sase din cele sapte depozite neconforme urbane de deseuri
(mai putin depozitul Faget)
· Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in zona rurală
· Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deseurilor valorificabile (atat
colectare in sistem dual pe două fractii cat si colectare prin aport voluntar)
· Sortarea deseurilor colectate din municipiul Timisoara (atat fractia umedă cat si
fractia uscată)
· Valorificarea energetică in cea mai mare măsură, a deseurilor colectate selectiv, cat
si valorificarea prin reciclare
· Stocarea temporară a deseurilor municipale amestecate pe amplasamente
adiacente unor depozite pe care s-a sistat depozitarea sau pe un amplasament
autorizat in zona municipiului Timisoara - solutii provizorii
· transportul deseurilor destinate eliminării la depozite conforme sau neconforme din
judetele limitrofe Arad, Bihor, Caras-Severin sau la singurul deposit rămas in
functiune in judet - depozitul Faget
► Deşeuri industriale – deşeurile rezultate din procesele de producţie pot fi grupate
în:
· Deşeuri industriale periculoase
Principalele tipuri de deseuri periculoase generate sunt uleiurile uzate, solventi
uzati, diverse materiale cu continut de solventi, zaturi de la fabricarea vopselelor,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
56
amestecuri de grăsimi si uleiuri din separatoarele de grăsimi, deseuri de adezivi si
cleiuri, baterii si acumulatori cu plumb. Provin in special din industria chimica organica,
lacuri si vopsele, curatirea si tratarea suprafetelor, depozitarea combustibililor lichizi.
Cantitatile generate au scazut permanent de la 7 900 t/an in anul 2004, pana la 1 284
t/an in anul 2010. Cauza principala o constituie costurile destul de ridicate ale
proceselor de eliminare/neutralizare ale deseurilor periculoase care au condus la un
control mai riguros al proceselor tehnologice.
· Deşeuri industriale nepericuloase
Principalele sectoare industriale din care provin deşeurile nepericuloase sunt:
o industria extractiva – piatra, argila, balast
o agricultura si industrie alimentara
o prelucrarea lemnului
o procese termice
o constructii si demolari
Cantitatile de deseuri industriale nepericuloase generate în ultimii 2 ani in judetul
Timis s-au stabilizat la valorile de 210 – 220 000 t/an cu un grad de valorificare de
asemenea constant de cca. 40%. Restul se depoziteaza in condiitii mai mult sau mai putin
conforme.
► Deşeuri medicale specifice – provin din unităţile sanitare si spitaliceşti; cantitatea
generata in anul 2011 in judetul Timis a fost de 333 tone.
► Alte deseuri – namoluri, DEEE, VSU, ulei uzat, PCB/PCT, baterii
· Namoluri
Provin din functionarea statiilor de epurare orasenesti si industriale. Cantitatile
generate in anul 2010 sunt de cca. 6 000 tone si provin exclusiv de la statiile industriale.
Cele 2 statii municipale mari de epurare din judetul Timis (Timisoara si Lugoj), nu au
generat namol in ultimii ani fiind in faza de retehnologizare. Cantitatile rezultate deja din
anul 2011 sunt mult mai mari decat cele ale statiilor industriale si vor necesita solutii
adecvate de gestiune a lor.
· Deseuri de echipamente electrice si electronice
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
57
Rezulta atat din unitatile economice cat si de la populatie prin colectare selectiva.
Cantitatile colectate in ultimii 2 ani in judetul Timis au fost de 309 tone in anul 2010 si 398
tone in anul 2011, ceea ce reprezinta o crestere a ratei medii anuale de colectare selectiva
de la 0,456 kg/cap locuitor/an la 0,585 kg/cap locuitor/an. Obiectivul national este 4 kg/cap
locuitor/an.
· Vehicule scoase din uz
VSU se colecteaza si gestioneaza conform unei legislatii specifice pentru aceasta
activitate. Numarul de masini uzate tratate in judetul Timis a fost de 4 500 in anul 2010
si 2 200 in anul 2011.
· Ulei uzat
In anul 2011 cantitatea de ulei proaspăt consumată de agentii economici din judet a
fost de aprox. 570 tone. S-au colectat 263 tone uleiuri uzate, s-au valorificat 251 tone si s-
au eliminat 51 tone.
· PCB/PCT
Incepand cu anul 2011 in judetul Timis nu mai exista stocuri de uleiuri de
transformator sau condensator cu continut de bifenili sau trifenili policlorurati. Toate
cantitatile au fost eliminate pana la 31.12.2010. Transformatoarele sau condensatorii aflati
in functiune cu continut de PCB/PCT au termen final de eliminare anul 2025, conform
reglementarilor europene in domeniu.
· Baterii/acumulatori
Sunt considerate deseuri periculoase. Rezulta de la autovehicule de toate tipurile,
din sectorul industrial si de la populatie. In judetul Timis, in ultimii ani, au fost colectate si
trimise spre tratare peste 4 000 tone/an baterii auto si 6 – 7 tone/an baterii portabile
2.4.2. Modul de gestionare a deşeurilor
► Deşeuri municipale şi asimilabile
Dupa inchiderea depozitelor neconforme din judetul Timis in perioada 2008 - 2010,
solutia aleasa pentru gestiunea deseurilor menajere a constat in balotarea acestora in
scopul reducerii volumului deseurilor transportate si implicit a costurilor de gestionare.
Balotarea a permis stocarea temporară a balotilor cu deseuri si transportul acestora cu
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
58
costuri mai mici la depozite de deseuri in functiune (depozitul localitătii Simeria din judetul
Hunedoara sau la depozitul de deseuri conform - Eco Bihor din Oradea).
Acum activitatea se desfasoara in Statia de sortare de pe teritoriul comunei Giroc.
Aici se sorteaza atat fractia uscată cat si fractia umedă a deseurilor colectate in sistemul
dual de colectare din municipiul Timisoara, localitatea Jimbolia si comunele deservite de
operatorul SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA. Materialele valorificate prin intermediul
unor agenti economici autorizati sunt deseurile din material plastic, hartie/carton si metal.
Pana in anul 2011 la nivel judetean nu s-au colectat selectiv deseuri
biodegradabile, nu există statii de compostare, nu s-a dezvoltat o piată de desfacere
pentru compost si nu există instalatii de producere a biogazului.
Solutia actuala dar si de viitor consta in depozitarea deseurilor in Depozitul
Ecologic Zonal Ghizela. Prin proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor in
judetul Timis” mai sunt prevăzute a se realiza in zona amplasamentului Depozitului
ecologic zonal Ghizela următoarele facilităti de tratare a deseurilor:
- statie de sortare a deseurilor reciclabile
- statie de compostare
- statie de tratare mecano-biologică.
Ca urmare a implementării acestui proiect se vor reduce semnificativ cantitătile de
deseuri eliminate prin depozitare, atat prin recuperarea deseurilor reciclabile prin sortare
cat si prin colectarea separată/tratarea deseurilor biodegradabile (grădini, parcuri,
biodegradabil din menajer) din deseurile municipale
► Deşeuri industriale - toţi operatorii care generează deşeuri păstrează evidenţa acestora
conform HG 856/2002.
● Deşeurile industriale periculoase sunt colectate separat şi se depozitează temporar, în
spaţii şi depozite special amenajate, în cadrul unităţilor unde se generează. O parte din
aceste deşeuri se valorifică la firme autorizate în acest scop iar cealaltă parte se elimină
prin incinerare sau coincinerare in industria cimentului. Nu exista depozit de deseuri
periculoase in judetul Timis.
Gestionarea corecta a deseurilor periculoase presupune parcurgerea urmatorilor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
59
pasi: valorificarea (dacă este posibil), reducerea caracterului periculos, reducerea
volumului, facilitarea manipulării, asigurarea eliminării in conditii de protectie a mediului si
a sănătătii populatiei.
Din cantitatea totala de 1200 t deseuri industriale periculoase generate in anul 2010
in judetul Timis au fost valorificate doua treimi (800 t) si au fost eliminate cca. 400 t.
Exemple tipice de deseuri periculoase valorificate sunt cele din domeniul recuperarii
solventilor si uleiurilor uzate prin rerafinare.
● Deşeurile industriale nepericuloase
Toate deşeurile care au o valoare de întrebuinţare se valorifică la unităţi
specializate în valorificarea deşeurilor. Celelalte deşeuri se elimină la depozitele de
deşeuri menajere care de fapt sunt depozite mixte, menajere şi industriale. Excepţie face
zgura de la CET Sud Timisoara care este evacuată pentru depozitare definitivă în
depozitul de zgură propriu de la Utvin. Acesta este de altfel singurul depozit de deseuri
industriale din judetul Timis.
In anii 2009 si 2010, cca. 40% din deşeurile nepericuloase industriale generate au
fost valorificate şi 60% depozitate definitiv.
► Deşeuri medicale specifice
Sunt deşeuri periculoase si se colectează separat şi necesită măsuri de gestionare
speciale privind prevenirea infecţiilor. Aceste deşeuri sunt eliminate prin incinerare în
instalatii conforme la operatori autorizati pentru aceste operatii. Sunt deci create facilitatile
de gestionare corecta a acestor deseuri. Toate crematoriile si unitatile de incinerare
existente la nivelul spitalelor care nu corespundeau normativelor de protecţia mediului au
fost inchise in perioada 2004 - 2006.
► Alte deseuri
· Namolurile rezultate din staţiile de epurare
Namolul provenit din statiile de epurare industriale se elimina in cea mai mare parte
in depozitele de deseuri, cu sau fara depozitare provizorie preliminara in paturi de uscare.
In unele cazuri au inceput sa se utilizeze namolurile nepericuloase in agricultura. In
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
60
general insa in Romania nu exista o tradiţie în utilizarea nămolurilor industriale în
agricultură.
In cazul namolurilor de la statiile de epurare orasenesti modul de gestiune inca nu
este reglementat. Ele constituie o problema si prin cantitatile relativ mari generate in
special dupa reabilitarea statiilor de epurare din judet, proces aflat in plina desfasurare.
· Deseuri de echipamente electrice si electronice
Exista implementat sistemul de colectare a DEEE atat de la populatie cat si de la
agentii economici. In judetul Timis sunt autorizati din punct de vedere al protectiei
mediului, 19 operatori economici in vederea colectării/valorificării DEEE si 2 operatori
economici in vederea tratării deseurilor de echipamente electrice si electronice.
· Vehicule scoase din uz
Dezmembrarea vehicululor uzate si recuperarea materialelor valorificabile este
asigurata prin existenta unui numar de 8 operatori economici autorizati in domeniul
activitătii de colectare si tratare a vehiculelor scoase din uz.
· Ulei uzat
Principalii factori implicati in colectarea, recuperarea si reciclarea uleiurilor
industriale uzate sunt:
- producătorii si importatorii de uleiuri
- generatorii de uleiuri uzate
- statiile de distributie a produselor petroliere
- operatori economici care comercializează uleiuri minerale
- valorificatorii de uleiuri uzate.
Valorificarea uleiurilor uzate este indicat a se realiza cu prioritate prin regenerare,
iar dacă regenerarea nu este viabilă din punct de vedere tehnic si economic, valorificarea
acestora se realizează prin coincinerare sau prin alte operatii de valorificare. In cazul in
care valorificarea nu este aplicabilă se realizează eliminarea prin incinerare.
Pe teritoriul judetului Timis opereaza mai multi agenti economici autorizati in
domeniul colectarii/valorificarii uleiurilor uzate care deservesc atat sursele industriale cat si
populatia. Uleiurile uzate detinute de persoanele fizice sunt colectate prin intermediul
statiilor de distributie a carburantilor sau prin atelierele de service auto.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
61
· PCB/PCT
Obligatiile legale privind eliminarea stocurilor de uleiuri de transformator sau
condensator cu continut de bifenili sau trifenili policlorurati sunt respectate. Exista cel putin
2 operatori autorizati pentru operatii de colectare/tratare a acestui tip de deseuri.
· Baterii/acumulatori
Sunt implementate sisteme de gestionare atat pentru bateriile/acumulatorii auto si
industriali cat si pentru bateriile/acumulatorii portabili.
Pentru colectarea bateriilor/acumulatorilor portabili, la nivelul municipiului
Timisoara, au fost amplasate recipiente de colectare, in special in supermarket-uri, cat si
la diversi agenti economici, operatori de telefonie mobilă. In ceea ce priveste colectarea
deseurilor de baterii si acumulatori, in cursul anului 2011, in judetul Timis, au desfăsurat
activitatea mentionată un număr de 31 operatori economici autorizati.
2.4.3. Tendinţe de evoluţie
Obiective strategice
Evolutiile in domeniul gestiunii deseurilor sunt influentate de documentele europene
si nationale strategice. La nivel national a fost elaborata in anul 2004 Strategia Natională
de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de
vedere ecologic si economic.
Aceasta se aplică pentru toate tipurile de deseuri si anume:
- deseuri municipale si asimilabile generate in mediul urban si rural;
- deseuri de productie atat periculoase cat si nepericuloase rezultate din
activităti industriale;
- deseuri generate din activităti medicale.
Prin Strategie au fost stabilite obiectivele strategice si Planul de Actiune ce
cuprinde principalele actiuni care trebuie realizate pentru atingerea acestora.
Obiectivele principale urmărite au fost:
- prevenirea generării deseurilor municipale;
- asigurarea deservirii unui număr cat mai mare de de locuitori de către
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
62
sistemele de colectare si transport ale deseurilor;
- valorificarea potentialului util din deseurile municipale;
- promovarea tratării deseurilor municipale;
- asigurarea capacitătilor necesare pentru eliminarea deseurilor municipale,
cu inchiderea depozitelor municipale neconforme si construirea unui număr
de 50 noi depozite conforme
De asemenea au fost stabilite obiective pentru fiecare flux specific de deseuri:
- deseuri din constructii si demolări (reutilizarea si reciclarea acestora, inclusiv
tratarea in vederea recuperării sau eliminării corespunzătoare)
- nămoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orăsenesti
(prevenirea eliminării necontrolate a acestora si asigurarea in măsura
posibilitătilor a utilizării ca fertilizant in agricultură)
- deseuri biodegradabile (reducerea cantitătilor de deseuri biodegradabile
depozitate prin reciclare si procesare)
- deseuri de ambalaje (dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă, stabilirea
unui sistem eficient de reutilizare-colectare si reciclare, fixarea de tinte pentru
valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje)
- anvelope uzate (eliminarea depozitării anvelopelor uzate prin depozitare sau
incinerare fără recuperare de energie, incurajarea valorificării materiale si a
valorificării termoenergetice)
- vehicule scoase din uz (asigurarea unei retele de colectare, stabilirea tintelor
privind reutilizarea/valorificarea materialelor rezultate de la VSU)
- echipamente electrice si electronice (reutilizarea si reciclarea DEEE, incurajarea
colectării separate si a dezvoltării facilitătilor de reciclare si tratare a acestora)
Asa cum se observa din prezentarea de mai sus obiectivele generale de gestiune a
deseurilor au fost indeplinite sau cel putin abordate ca problematica in judetul Timis.
Un punct slab al modului de gestiune al deseurilor poate fi identificat in cazul
deseurilor periculoase continute in deseurile menajere: nu exista pana in momentul de fata
sisteme de colectare (fixe sau mobile) a acestora de la populatie, la nivelul localitatilor.
Sunt implementate doar punctual cateva modalitati de colectare a unor categorii de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
63
deseuri periculoase cum ar fi bateriile, uleiurile uzate si DEEE.
Avand in vedere perioada pentru care a fost elaborată (2004 – 2013) si schimbările
apărute in domeniu la nivelul legislatiei Uniunii Europene, la momentul actual Strategia
Natională de Gestionare a Deseurilor este in proces de revizuire.
Evolutie
►Deşeuri menajere
Generarea deşeurilor menajere este influenţată de numerosi factori dintre care cei
mai importanţi sunt:
- evoluţia venitului populaţiei
- comportamentul consumatorilor
- introducerea pe piaţă de noi ambalaje si produse ambalate
- evoluţia demografică
În general nivelul ridicat al venitului populatiei se coreleaza cu gradul de urbanizare
si generează cantităţi mai mari de deşeuri pe cap de locuitor (zonele rurale generează
între 0,3 – 0,4 kg/loc/ zi în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kg/loc/zi
conform studiilor Băncii Mondiale). Comportamentul consumatorilor poate influenţa modul
generării deşeurilor prin preferinta pentru anumite tipuri de bunuri sau alimente.
Introducerea de materiale noi de ambalaje au un impact semnificativ asupra cantitatii si
structurii volumului de deseuri. Demografia influenţează generarea de deşeuri atat prin
structura ei (urbana/reala) cat si prin evolutia numarului de locuitori.
Se estimeaza ca pentru viitorul apropiat (4 – 5 ani) populatia nu va creste dar se va
modifica usor structura demografica in sensul cresterii fractiunii urbane. Deci se poate
previziona o crestere de pana la 10% a cantitatii de deseuri generate.
Prin extinderea tehnicilor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor
reciclabile (hârtie, plastic, metal) si implementarea statiilor fixe sau mobile de colectare a
deseurilor periculosae de la populatie, cantităţile de deşeuri menajere ce se depozitează
definitiv vor avea cu siguranţă o dinamică descendentă.
Pe de altă parte din punctul de vedere al asigurării serviciilor de colectare deşeuri
de la populaţie este de aşteptat ca gradul de acoperire să crească în special în mediul
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
64
rural spre 100%.
►Deşeuri industriale
Conform datelor existente, cantitatile de deseuri industriale generate s-au stabilizat
in ultimii 5 ani la valori cuprinse intre 200 000 – 250 000 tone/an. Se estimeaza ca in viitor
cantitatile generate nu vor depasi 300 000 t/an. Pe de altă parte, datorită apariţiei unor
activităţi industriale noi se preconizează o diversificare a tipurilor de deşeuri produse. De
asemenea este de asteptat sa creasca gradul de valorificare al deseurilor industriale
nepericuloase si implicit sa scada volumul de deseuri eliminate in depozitul ecologic
(acum se valorifica 40% si se depune 60%).
Cantitatile de deseuri industriale periculoase au scazut semnificativ in ultimii 5-6
ani, de la 7 000 t/an la cca. 1 200 t/an. Cu siguranta cantitatile generate in viitor se vor
situa in jurul valorii de 1 000 t/an cel mult, din cauza costurilor ridicate pe care le implica
gestiunea acestor deseuri.
2.5. Situaţie sintetică privind evoluţia stării mediului
O analiză a stării mediului în situaţia neimplementării Planului comparativ cu
evoluţia ei în cazul implementării Planului este prezentată în tabelul 2.5.1.
Tabelul 2.5.1. Analiză comparativă a stării mediului în cazul neimplementării Planului şi în
cazul implementării Planului
Problema de mediu
Evoluţia în cazul neimplementării planului (varianta 0)
Evoluţia în cazul implementării planului
Riscul amplasării de obiective noi în zone unde gradul de suportabilitate al factorilor de mediu nu permite acest lucru
Se stipuleaza definirea zonelor industriale şi zonelor sensibile precum şi a limitelor între ele
Emisiile din surse fixe au tendinţă de scădere generată de reducerea activităţilor industriale poluante şi implementarea programelor de conformare
Planul nu influenţează direct nivelul emisiilor din surse fixe
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
65
Calitatea aerului
Creşterea emisiilor din surse mobile în localităţile urbane
Reducerea emisiilor datorate traficului în zonele rezidenţiale prin realizarea autostrăzii, a variantelor şi centurilor de ocolire şi fluidizarea traficului
Creşterea nivelelor de imisii in zonele rezidenţiale la indicatorii NOx, SO2 şi pulberi
Menţinerea la nivelele actuale a imisiilor (sub limitele admise)
Calitatea precipitaţiilor se înscrie în parametrii normali – nu se înregistrează fenomenul de ”ploaie acidă”
Planul nu influenţează direct calitatea precipitaţiilor
Emisiile de COV au tendinţă de scădere datorită implementării programelor de conformare la surse
Planul nu influenţează emisiile de COV
Emisiile de metale grele (Pb, Cd şi Hg) au tendinţă de scădere
Planul nu influenţează emisiile de metale grele; înlocuirea benzinei cu Pb determină reducerea ponderii traficului rutier la emisiile de metale grele
Emisiile de CO2 se menţin la valori relativ constante
Planul nu influenţează semnificativ emisiile de CO2
Calitatea apei
Categoriile de calitate ale apelor de suprafată se vor menţine cel puţin la situaţia actuală prin aplicarea Planului de Management Bazinal
PATJ se corelează cu Planurile de Management Bazinale pentru b.h. Bega, Timis si Barzava si preia măsurile majore care vor duce la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafată în sectoarele critice
Stoparea cresterii nivelului de poluare a apei freatice, mentinerea calitatii apei subterane ca rezerva de apa potabila prin aplicarea Planului de Management Bazinal
PATJ se corelează cu Planurile de Management Bazinale si preia măsurile majore care vor duce la prezervarea calitatii apelor subterane. PATJ prevede îmbunătăţirea calităţii apelor freatice afectate de poluare istorica
Reducerea emisiilor de ape neepurate şi insuficient epurate în emisari naturali prin implementarea proiectelor de modernizare a staţiilor de epurare orăşeneşti
PATJ nu are influenţă directă asupra emisiilor de ape uzate dar preia măsurile din programele de finanţare care vizează reabilitări de staţii de epurare şi se corelează cu măsurile de reabilitare
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
66
Calitatea solului Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi substanţelor fitosanitare prezintă o evoluţie fluctuantă fără să determine riscuri majore pentru mediu
Aplicarea Codului de bune practici agricole pentru gestiunea corectă a substanţelor chimice în agricultură; se recomandă utilizarea cu prioritate a îngrăşămintelor organice naturale
Redarea în circuitul economic a siturilor contaminate inventariate pe raza judeţului Timis
PATJ preia obligativitatea de reconstrucţie ecologică a siturilor contaminate
Gestiunea deşeurilor
Atingerea obiectivelor de gestiune a deseurilor din planurile nationale, regionale si judetene de management integrat al deseurilor.
PATJ se corelează cu Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor existent şi va prelua obiectivele din Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor aflata in curs de elaborare
Problema de mediu
Evoluţia în cazul neimplementării planului (varianta 0)
Evoluţia în cazul implementării planului
Gestiunea deşeurilor Aplicarea proiectelor de închidere la depozitele de deşeuri orasenesti si industriale
Planul nu influenţează direct situaţia depozitelor de deseuri inchisee dar preia obligativitatea măsurilor de închidere
- Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere generate prin extinderea tehnicilor de colectare selectivă şi valorificare impuse de Planul judeţean de gestiune a deşeurilor. - Implementarea de sisteme fixe sau mobile de colectare a deseurilor periculoase de la populatie
PATJ preia măsurile din Planul judeţean de gestiune a deşeurilor care vizează colectarea selectivă şi creşterea gradului de valorificare, inclusiv a deseurilor periculoase.
Zone protejate
Există riscul unor agresiuni antropice asupra ariilor protejate prin încălcarea perimetrelor de protecţie
Zonificarea terenului impusă prin PATJ prevede restricţii de construcţie în perimetrele protejate. PATJ actioneaza ca un mijloc suplimentar de siguranta prin impunerea masurilor de protectie prin intermediul planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului de la nivelele administrative inferioare.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
67
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ
SEMNIFICATIV
3.1. Cadrul natural
Situat in vestul tării, judetul Timis se intinde pe o suprafată de 8.697 km,
reprezentand 3,6% din teritoriul Romaniei si ocupand primul loc intre judetele tării. Judetul
Timis se invecinează la est cu judetul Hunedoara, la sud-est cu Caras-Severin, la nord cu
judetul Arad, iar in nord-vest si sud-vest cu Ungaria respectiv Serbia. Limita dintre județele
Timis si Caras Severin trece succesiv peste Dealurile Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile
Pogănisului, culoarul Timisului, urcând apoi pe
culmile montane până în vârfurile Padis si Rusca. În partea de est, limita cu judetul
Hunedoara se mentine pe cumpăna de ape dintre Mures si Bega, coborând de pe culmile
montane până în saua Lăpugiului și urcând din nou în Dealurile Bulzei. La nord, limita
dintre judetele Timiș și Arad urmăreste Dealurile Lipovei, Câmpia Vinga, până la Periam
Port, de unde urmează râul Mures, pe circa 30 km, până la granița cu Ungaria.
Coordonatele geografice extreme ale judetului sunt:
- la nord localitatea Cenad 460 11’ N;
- la est localitatea Pietroasa 220 33’ E;
- la sud localitatea Latunas 450 11’ N;
- la vest localitatea Beba Veche 200 16’ E care este si localitatea cea mai
vestica a Romaniei
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
68
Municipiul Timisoara, unul dintre cele mai importante centre industriale, social-
stiintifice si culturale ale tării, se află situat la o distantă medie de aproximativ 550 km fată
de capitala Romaniei – Bucuresti si cca.170 km si 300 km fată de Belgrad si Budapesta,
capitalele celor două tări invecinate Serbia, respectiv Ungaria.
3.2. Geologie
Din punct de vedere geologic, judetul Timiș conţine porţiuni însemnate din
Depresiunea Panonică și Orogenul Carpatic (Pânza Getică).
Orogenul carpatic ocupă partea de est a județului, la suprafață rocile cristaline au
fost formate în condiţii de temeperatură şi presiune ridicate (munţii Poiana Ruscă). Din
punct de vedere al constituției geologice, în Munții Poiana Ruscă de pe teritoriul județului
Timiș se disting trei ansambluri principale de formațiuni litologice:
a) Formațiuni metamorfice: rocile cristaline mai slab metamorfozate care formează
“Cristalinul de Poiana Ruscă". Sisturile cristaline reprezentate prin șisturi sericitocloritoase,
cuarțite, șisturi cloritoase (tufuri vulcanice metamorfozate), conțin numeroase intercalații
de calcare și dolomite. Local, formațiunile dolomitice și calcaroase ating grosimi de ordinul
a 3000 m formând masive mari de roci carbonatice, cum sunt cele de la Luncani-Poieni.
b) Formațiunile magmatice cu răspândire limitată în cadrul Munților Poiana Ruscă, sunt
reprezentate prin masive intrusive de granodiorite. Datorită alterării superficiale mai
intensive se detaseaza prin caracterul mai domol și înălțimile relativ mai reduse ale
reliefului. Exemplu în acest sens îl oferă marele corp granodioritic dintre Nădrag și
Tincova.
c) Formațiunile sedimentare apar în zonele periferice, deluroase și în bazinul sedimentar
Rusca Montană. În cadrul acestor formațiuni se disting roci puternic consolidate
reprezentate prin marne cretacice, gresii și conglomerate roșcate Eocene si roci slab
consolidate reprezentate prin argile, marne și gresii nisipoase, nisipuri și pietrișuri de
vârstă mio-pliocenă.
În Depresiunea Panonică terenurile de la suprafaţă sunt de natură sedimentară şi
au fost depuse în ultimile 16 milioane de ani (Badenian, Sarmaţian, Panonian, Pliocen şi
Cuaternar). Acestea mulează regiunile de orogen din est şi se afundă către graniţa cu
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
69
Ungaria şi Serbia.
Primele formațiuni depuse peste fundament sunt cele eocene care se succed
începând cu helvetianul, tortonianul și sarmatianul dispuse transgresiv peste formațiunile
mai vechi sau direct pe cristaline.
Helvețianul este reprezentat prin argile sistoase cu intercalații de marne
calcaroase.
Tortonianul (badenianul) este constituit dintr-o variată gamă litologică, nisipuri,
argile, calcare, gresii.
Sarmațianul (marne, nisipuri, marne nisipoase etc. și cu strate de lignit de 1-1,5 m
în arealul Sinersig), a fost și el în mare parte erodat în jumătatea estică a Câmpiei
Banatului, iar sarmațianul superior în aproape toată câmpia.
Neogenul se încheie cu panonianul divizat în panonian inferior care este marnos, și
panonianul superior care este nisipos, iar levantinul-panonic marnos-argilos cu intercalații
de nisipuri. Pannonianul indică scufundări intense, atingând grosimi de până la 1.000-
2.000 m în partea de vest a județului, pe alocuri mai mult; chiar la Găvojdia are 800 m. Se
compune din marne și argile care, spre suprafață, trec în nisipuri și pietrișuri; în est,
pannonianul este mai subțire, 100-400m. Pannonianul stă adesea peste cristalin.
Cuaternarul este reprezentat prin formațiunile Pleistocene medii, alcătuite dintr-un
complex nisipos argilos, petrișuri, nisipuri, argile nisipoase și pleistocenul superior care
constituie depozitele terasei înalte și terasei superioare, argilă roșie și formațiunile
löessoide.
Löessurile și fomațiunile löessoide se întâlnesc în Câmpia Jimboliei (2-5 m
grosime), pe treptele joase ale Câmpiei Vingăi (5-10 m grosime), insular pe câmpia joasă
dintre Timiș și Bega, cu caracter lehmoid și de argilă roșie în Câmpia Bârzavei, pe partea
înaltă a Câmpiei Vingăi (10-30 m) și pe terasele înalte ale Timișului și Begăi.
La zi apare numai cuaternarul și excepțional, în câteva locuri din valea Măgherus,
pannonianul. Holocenul inferior constituie terasa joasa (pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri)
iar holocenul superior este alcatuit din aluviunile recente ale luncilor (pietrișuri, nisipuri și
argile nisipoase).
După pannonian, poate chiar în cuaternarul mediu, se pun în loc bazalte, unele
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
70
apar la zi (vulcanul Piatra Roșie 209 m, de la Lucareț-Șanovița și Șumiga de lângă Gătaia
198 m), altele rămân acoperite (Luda-Baru și Ianova lângă Giarmata, la circa 600 m
adâncime).
A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş
Dealurile Banatului sunt formate pe un fundament de șisturi cristaline mezo-și
epimetamorfice, care apar la zi în Dealurile Lugojului, Buziașului. La acestea se adaugă
mase de roci eruptive în Dealurile Lipovei, Lugojului. Peste acest fundament se află
calcare masive din jurasicul superior și gresii cuarțoase și argilite cretacice. Aceste
formațiuni se află la zi pe suprafețe restrânse, în Dealurile Bulzei.
În concluzie, din punct de vedere geologic munții aparțin unității cristalino-
mezozoice, dealurile - unității neogene, iar câmpiile - domeniului cuaternar. (C, Vert 2001).
3.3. Relieful
Relieful judetului Timis este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice:
munti, dealuri, depresiuni de contact si campii, succesionate altitudinal de la est la vest.
Relieful se caracterizează prin predominarea campiilor (85% din suprafata judetului), care
acoperă partea vestică si centrală a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona
dealurilor, pe văile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfăsoară dealurile
premontane ale Pogănisului si partea sudică a podisului Lipovei. Inăltimile maxime
corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscă, culminand cu varful Padesul
(1.374 m).
v Munţii Poiana Ruscă fac parte din Carpații Occidentali și sunt cea mai veche şi
înaltă formă de relief de pe teritoriul judeţului, fiind situaţi în extremitatea estică, cu înălţimi
de peste 1300 m (Vf. Padeş 1374 m, Vf. Rusca 1355 m). Din aceste vârfuri se desprind
radiar culmi lungi, numite de localnici "picioare", care coboară până în depresiunile
periferice.
O treaptă morfologică distinctă între zona montană și cea a dealurilor este
dezvoltată pe calcare dolomitice de Luncani, încrustate în cristalin; la altitudini variabile
între 600-800 m se prezintă sub forma unor suprafețe relativ plane, platourile Luncani și
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
71
Poieni, lipsite de pădure.
În regiunea periferică a munţilor se diferențiază o a treia treaptă a reliefului, cea mai
joasă de care aparține pintenul cristalin al Surducului (Vf. Măgura Surduc 496 m),
străbătut transversal de Valea Gladna.
v Dealurile piemontane s-au individualizat prin acumularea unor groase depozite
sedimentare cu alcătuiri granulometrice diferite, aduse și depuse de râurile care coborau
din munți. Zona dealurilor piemontane (Dealurile Banatului), constituie a doua treaptă
majoră a reliefului judeţului, alcătuită din dealuri cu altitudini între 200-400 m. În cadrul
acestei unități de relief se individualizează o serie de subdiviziuni:.
· Dealurile Lipovei sunt delimitate de Mureș la nord si de Bega la sud; se pot
individualiza în două subunități: în vest, Podișul Lipovei iar în est, Dealurile Bulzei.
- Podișul Lipovei este despărțit de Dealurile Bulzei prin valea Căpâlnașului,
afluent al Mureșului.
- Dealurile Bulzei (Frăgulii) sunt situate în estul Dealurilor Lipovei, între Valea
Mureșului la nord, Valea Mare la est si pârâul Icui la sud.
· Dealurile Lăpugiului se află în partea de nord-vest a Munților Poiana Ruscă și sunt
despărțite de Dealurile Lugojului prin râul Bega Luncanilor.
· Dealurile Lugojului se desfășoară între Bega Luncanilor și Culoarul Bistrei,
dominând Câmpia Lugojului și Depresiunea Făgetului cu peste 100. Între dealurile
Lăpugiu - Făget - Lugoj și cele ale Lipovei se desfășoară o zonă depresionară cunoscută
sub denumirea de Depresiunea Făget.
· Dealurile Buziașului (subunitate a Dealurilor Pogănișului) se extind în jumătatea
de nord-vest a Dealurilor Pogănișului.
· Dealurile Dognecei sunt reprezentate în județ numai în sud-est, prin porţiuni
restrânse şi joase din dealurile Tirolului.
v Zona de campie Câmpia Banatului reprezintă cea mai joasă treaptă a reliefului judeţului; ocupă
partea centrală şi vestică, pătrunzând în zona dealurilor piemontane (unde formează
golfurile de câmpie ale Făgetului şi Lugojului). Retragerea ritmică a domeniului lacustru,
consecință directă a mișcărilor de ridicare ritmică a munților și dealurilor vecine, precum și
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
72
a mișcărilor de subsidență din centrul Câmpiei Dunării de mijloc, a determinat etajarea
zonei de câmpie din județul Timiș, rezultând o treaptă înaltă pleistocenă, în vecinătatea
dealurilor (120-170 m) constituită la bază din nisipuri şi argile, peste care se suprapun
pietrişuri şi luturi, o treaptă joasă de divagare, holocenă (80-115 m), de divagare, cu ape
curgătoare lipsite în mod practic de terase, cu lunci largi şi albii puternic meandrate și o
zonă de luncă, cu un relief tânăr puțin evoluat.
· Câmpiile înalte se subdivid în trei sectoare:
- Câmpii înalte cu depozite eoliene – Vinga, Satchinez, Calacea, Seceani, Alios;
- Câmpii înalte cu depozite fluvio-lacustre – Campia Barzavei (Gataia, Clopodia,
Nitchidorf, Semlac;
- Câmpii de terase – Recas – Sanovita, Tipariu, Sudrias – Dumbrava, Olosag – Darova.
· Campiile joase sunt divizate la randul lor in urmatoarele compartimente: - Câmpiile joase cu depozite eoliene – Jimbolia – Bulgarus, Sannicolaului, Beba –
Cherestur; - Câmpiile joase cu depozite aluvio – proluviale – Campul nisipos Teremia – Pesac,
Campia golf Timis - Bega, Recas – Chizatau, Mosnita, Campia Timisului inferior,
Campia Barzavei;
- Câmpii joase cu depozite fluvio – lacustre – Campia Aranca, Câmpia Cenei – Ionel
Livezile, Campia Moravita
· Zona de luncă
Luncile sunt cele mai recente forme de relief, cu precădere Holocene. În general,
sunt acoperite de materiale grosier texturate, mai rar fine, pe grosimi din ce în ce mai mari
spre vest.
Luncile râurilor, în sectorul superior al cursurilor, sunt mai reduse ca extindere, cu o
pantă longitudinală medie de 1-2 m/km. În cursul mijlociu și inferior, râurile Timiș și Bega
și-au creat o luncă comună cu numeroase grinduri și văi relicte, cu depuneri frontale sau
laterale, de regulă mai fine.
Scoaterea parțială a vechilor lunci ale râurilor Timiș și Bega de sub incidența
inundațiilor prin ample lucrări de hidroameliorații (îndiguiri, regularizări de albii, drenaj de
adâncime, desecare de suprafață), au favorizat trecerea acestor forme de relief spre
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
73
stadiul de câmpie joasă.
Datele privind geologia si relieful judeţului Timis provin din sursele:
- Geografia României (1983), Editura Academiei RSR, București;
- Grigore Posea (2002), Geomorfologia României. Relief, tipuri, geneză,
evoluție;
- Ianoș Gheorghe (2008), Riscuri pedohidrice în partea central-vestică a
Câmpiei Banatului
Resursele solului
Principalele tipuri de sol din judeţul Timis sunt solurile din clasa luvisolurilor (26,8%),
cernisolurilor (26,4%) şi cambisolurilor (16,8%). Însă, chiar dacă ponderea unor soluri din
clasa hidrosoluri şi salsodisoluri, pare relativ mică (în jurul a 5 –6 %), ele reprezinta o
problemă deosebită pentru producţia agricolă la nivel de judeţ.
Preluvosolurile şi luvisolurile sunt soluri specifice zonei deluroase şi câmpiilor
înalte (versanţi cu panta relativ mică, terase, platouri – culmi late).
Cernisolurile, reprezentate îndeosebi prin cernoziomuri, diferite tipuri şi subtipuri
(inclusiv salinizate şi alcalizate) sunt caracteristice părţii vestice a câmpiei, de fapt unei
importante părţi din zona silvostepei şi tranziţiei spre zona forestieră de câmpie.
Umbrisolurile, eutricambosolurile şi districambosolurile au răspândire importantă,
atât în sectorul agricol cât şi in cel forestier, eutricambosolurile îndeosebi
în zona deluroasă, premontană şi în câmpie (terase de luncă), iar districambosolurile în
zona montană şi cea premontană, de regulă acoperite cu păduri şi păşuni.
Vertosolurile ocupă suprafeţe importante, mai ales în câmpia de divagare, în
câmpia înaltă, precum şi în partea joasă a dealurilor, la contactul cu terasele. Întrucât se
dezvoltă pe materiale fine, principalele carenţe ale acestor soluri sunt permeabilitatea
mică/foarte mică şi compactitatea pronunţată, mai ales în regim uscat.
Din clasa protisoluri, răspândire mai însemnată au regosolurile în zona dealurilor şi
cea premontană (ocupate cu vii, livezi, păşuni, vegetaţie forestieră neconsolidată) şi
aluviosolurile, specifice luncilor principalelor râuri din zona de câmpie şi cea deluroasă.
Hidrosolurile, specifice locurilor joase, întinse sau depresionare, afectate de exces
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
74
de apă de suprafaţă (stagnosoluri) sau freatic (gleiosoluri), sunt soluri a căror ameliorare
este necesară şi posibilă, dar dificilă şi costisitoare.
Soloneţurile, care apar în aria centrală a câmpiei, de subsidenţă (câmpiile joase),
sunt soluri cu potenţial foarte redus pentru vegetaţie, inclusiv cea forestieră. Există
tendinţa ca suprafaţa ocupată de aceste soluri să se mărească, ca urmare a proceselor
actuale de salinizare secundară.
Alte soluri cu răspândire mai redusă ca psamosoluri, erodosoluri, antrosoluri,
prezintă totuşi importanţă tocmai prin faptul că în cele mai dese cazuri sunt vizate spre a fi
împădurite.
Resursele subsolului
Metale feroase
Zăcăminte de minereu de fier se găsesc în partea nordică a Munților Poiana Ruscă
fiind prospectate în zona localităților: Nădrag, Poieni, Fărășești, Luncanii de Jos, Jdioara.
Minereurile de mangan apar în Poiana Ruscă la Pietroasa. Nu exista exploatari de metale
feroase.
Substante minerale
Se exploateaza pentru a fi utilizate ca materiale de constructii. Principalele reserve
de substante minerale sunt:
- bentonita – la Tomesti;
- calcare – la Tomesti, Luncani, Pietroasa, Nadrag, Criciova;
- argile – la Jimbolia, Deta, Lugoj, Sânnicolau Mare, Timișoara, Jebel,
Herendești, Biled, Cărpiniș, Botești, Sanovița, Zolt;
- nisipuri cuarțoase - la Gladna Română, Gladna Montană, Zolt, Groși, Sag;
Jupânești, Făget.;
- nisipuri metalurgice - la Coșava, Brănești și Jupânești;
- bazalte - la Lucareț, Sanovița, Topolovățu Mare;
- andezite - la Drinova, Coşteiul de Sus, Nădrag;
- marmură - la Valea Topla, Luncani;
- granit - la Cladova;
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
75
- balastiere - la Coșteiu, Sag, Sanovița;
- nisip si pietris- la Gătaia, Recaș, Găvojdia, Jena, Cireșu, Criciova, Lugojel,
Cerneteaz, Coșteiu
Resursele energetice
Lignitul este cantonat în zona de deal în formațiunile pliocene în facies continental
lacustru, la Sinersig, Cireșu si Darova. S-a exploatat in trecut, acum nu se mai
exploateaza.
Titeiul însoțit de cantități reduse de gaze naturale este acumulat în formațiunile
cretacice, oligocene și mio-pliocene ce acoperă culmea îngropată de pe aliniamentul
Călacea- Satchinez - Sandra - Variaș.
Centrele de exploatare ale titeiului si gazelor naturale sunt: Beba Veche, Satchinez,
Sandra, Dudeștii Vechi, Lovrin, Teremia Mare, Variaș, Călacea, Deta, Sânnicolau Mare.
Conform datelor furnizate de OMV PETROM SA, în județul Timiș sunt 1209 sonde
localizate in cea mai mare parte in zona de vest si centru a judetului.
Apele termominerale sunt exploatate pentru cura balneară şi agrement în
staţiunile/localitatile Buziaș, Călacea, Timişoara, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Deta.
Apele termale sunt exploatate in localitatile Beba Veche, Sânnicolau Mare, Periam,
Tomnatic, Teremia Mare, Variaș, Lovrin, Biled, Lenauheim, Jimbolia, Cărpiniș, Călacea,
Timișoara, Sânmihaiu German, Cebza, Banloc, Deta, Românești.
Apele minerale carbogazoase sunt prezente la Buziaş, Sacoșu Mare, Pişchia, Fibiş,
Bogda, Ivanda, Călacea.
3.4. Vegetatia, flora
În județul Timiș sunt prezente trei din cele cinci regiuni biogeografice ale Europei
identificate în România, respectiv regiunea Alpină, Continentală și Panonică (lipsesc
regiunile Pontica si Stepica), dispuse în această ordine în benzi paralele pe direcția NE-
SV. Se evidentiază o zonă de campie joasă, cu altitudini cuprinse intre 80 si 100 m, cu
zone umede in partea central vestică si nord estică (Campia Timisului si Campia joasă a
Muresului, Campia Arancăi si cea a Jimboliei) apoi o zonă de campie piemontană cu
altitudini de 100 – 200 m. In partea de est a judetului se află Muntii Poiana Ruscă care se
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
76
remarcă printr-o diversitate de specii floristice si faunistice.
Zona ocupată de masivul Poiana Ruscă, este acoperită, din punct de vedere al
vegetatiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag, in amestec cu carpen, iar pe
pantele superioare ale muntelui păduri de molid, in amestec cu brad, sporadic intalnidu-se
si exemplare de pin.
În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie
a județului Timiș se încadrează în zona de silvostepă cu toate că, pe fondul unei aridizări
climatice, se constată o extindere a elementelor specifice stepei: specii de Festuca
valesiaca, Festuca suleata, Festuca pseudovina, numeroase plante cu bulb, labiate,
papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Dintre arbuști sunt
caracteristici porumbaru (Prumus spinosa), păducelul (Crataegusmonogyna), lemnul
câinesc (Ligustrum vulgare) etc.
Pe locurile sărate se dezvoltă pajiști cu Festuca pseudovina, Poa bulbosa,
Artemisia austriaca, Salicornia herbacea etc.
Pe lunci există pajiști cu iarbă moale, pir, coada vulpii și diferite asociații higrofile,
respectiv pajiști dominate de Agrostis stolonifera, altele cu Poa trivialis și Poa Pratensis
sau cu Alopecurus pratensis. Local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din
zăvoaie, de salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix trianda) și plop (Populus alba), si arbusti
ca: sânger, călin, crușin, lemn câinesc, soc negru, măces.
Zona de silvostepă este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu
terenurile cultivate. Ea se extinde în câmpie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe
culoarele largi de vale, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului.
În zona deluroasă contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de
activitatea antropică. Silvostepa așa cum o dovedesc și documentele cartografice vechi, a
luat locul pădurilor, iar în prezent ea a fost înlocuită în cea mai mare parte cu culturile de
camp. Ceea ce a ramas este puternic transformat datorită păşunatului în pặdure şi
exploatărilor forestiere. Din pădurile, xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar
câteva pâlcuri în apropiere de Murani, Banloc, Denta, Deta, Macedonia. Astfel, în Câmpia
Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de
5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
77
numai 0.3% (Constantin Vert, 2001). Există și tufișuri de arbuști compuse din: porumbar
(Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare).
Flora spontana din judetul Timis detine cateva specii de interes national pentru
care au fost declarate rezervatiile botanice:
· Frittilaria meleagris – bibilică sau lalea pestrită – in Rezervatia Naturală Lunca
Pogănisului;
· Narcissus poeticus ssp. stellaris – narcisă – in Rezervatia Naturală Pajistea cu
narcise de la Bătesti;
· Stipa capillata - năgară, bucsău - Rezervatia Naturală Movila Sisitak
· Agropyron cristatum – pir crestat.- Rezervatia Naturală Movila Sisitak
De asemenea exista 2 specii de flora de interes comunitar, ambele identificate in
rezervatia naturala Mlastinile de la Satchinez:
· Salvinia natans – pestisoară
· Trapa natans – ciuline
3.5. Fauna
Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul
speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere
se remarcă prezența rozătoarelor: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus
cricetus), cățelul pământului (Sphalax leocodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis),
iepurele etc. Dintre păsări amintim mai ales: prepelița (Coturnis c.), potârnichea, sitarul,
cristeiul roșu. Dintre răpitoarele de zi amintim șorecarul mare (Buteo buteo), șoricarul
încălțat (Buteo lagopus) iar dintre cele de noapte, bufnița și ciuful.
Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore,
precum: căprioara (în pădurile de luncă de la Sânnicolau Mare, Bazoș, Banloc și Jimbolia),
cerbul lopătar (introdus în pădurile de la Bazoș și Pișchia), unele carnivore (vulpe, dihor,
hermelina, nevăstuica, pisica sălbatică), apoi iepurele, veverița etc. De dată recentă
(2004) este introducerea muflonului (Ovis musimon) în rezervația de vânătoare de la
Charlotenburg, în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: ciocănitoarea
verzuie, șoimul rândunelelor, cucuveaua pitică, turturica, botgros, sturzul cântător, mierla
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
78
neagră, pițigoiul mare, privighetoarea, eretele, porumbelul de scorbură, grangurul,
dumbrăveanca, fazanul (colonizat în pădurile de lângă Timișoara, Pișchia, Macedonia).
Fauna piscicolă aparține de două zone: mreana (în est) și crapul (în vest). În cadrul
zonei mrenei (Barbus barbus) se mai găsesc: scobar, clean, morunaș, somn, obleț,
răspăr. În cadrul zonei crapului (Cyprinus carpio) se mai găsesc: plătică, babușcă, obleț,
caras, știucă, porcușorul de șes și, mai recent, au fost colonizați bibanul soare și somnul
pitic.
Avifauana se compune din rațe și gâște sălbatice, stârci, egrete, lișite, iar în bălțile
de la Cerneteaz, Satchinez, Becichereul Mic trăiește gușul vânăt (Luscinis svecica) o
specie rară pentru fauna țării noastre (Constantin Vert, 2001).
Speciile de faună strict protejate prezente pe teritoriul judeţului Timiş sunt
următoarele: râs (Lynx lynx), ursul brun (Ursus arctos), lup (Lupus canis) şi pisică
sălbatică (Felis silvestris) într-un număr redus.
În siturile Natura 2000 declarate la nivelul judeţul Timiş prin Ordinul 1964/2007 au
fost identificate următoarele categorii de specii de interes comunitar: 10 specii
mamifere, 54 specii păsări, 3 specii amfibieni, 1 specie reptile, 10 specii peşti, 14 specii
nevertebrate.
3.6. Zone sensibile
In cadrul teritoriului analizat există zone cu sensibilitate ridicată care ar putea fi
afectate semnificativ de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean,
dacă nu se ţine cont de ele.
In această secţiune sunt prezentate aceste zone sensibile identificate, cu o scurtă
descriere a caracteristicilor lor şi a modului cum pot fi afectate de activităţile antropice.
3.6.1. Zone inundabile
Din punct de vedere al riscului la inundaţii, judetul Timis se confruntă periodic cu
inundaţii de intensitate mare. Fenomenele se produc de obicei primăvara fiind agravate de
topirea bruscă a stratului de zăpadă din regiunile mai înalte din estul judetului si din judetul
Caras Severin. Se manifestă prin creşterea nivelurilor râurilor cu depăşiri ale cotelor de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
79
apărare.
Ultimile inundatii de mare amploare au fost cele din anul 2005, când şi-au ieșit din
matcă, pe rând, toate râurile din județ. Întâi a inundat Bega, în partea de nord-est a
judeţului, apoi a urmat Bârzava şi apoi Timişul, în campie, unde apa a stat câteva luni. În
total, 900 de case au fost refăcute din temelii şi alte 525 au necesitat consolidări.
Principalele cauze care conduc la aparitia acestor fenomene sunt:
- căderea mare de precipitaţii eventual suprapusă cu topirea zăpezii pe cursurile
superioare, produce viituri cu volume deosebit de mari;
- avarierea digurilor ca urmare a debitelor produse, care tot mai des depăşesc debitele de
calcul proiectate, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora;
- defrişarea pădurilor şi efectuarea unor lucrări agrotehnice, care facilitează procesele de
eroziune şi conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanţi cu antrenarea unor
cantităţi mari de aluviuni;
- inexistenţa rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale sau neîntreţinerea
celor existente, în multe localităţi rurale;
- colmatarea, subdimensionarea sau neîntreţinerea reţelelor de canalizare a apelor
uzate din localităţi, care în această situaţie nu fac faţă regimurilor torenţiale de scurgere.
Dupa cum se constata exista doua categorii de cauze: unele tin de modificarile
climatice, debitele luate in calculele de proiectare fiind depasite de cele extreme care pot
apare, iat altele tin de interventii necontrolate ale factorului uman si gospodarirea
necorespunzatoare a infrastructurii de colectare a apelor.
La nivelul judetului sunt identificate zonele cele mai vulnerabile la inundatii, aceste
situatii fiind reactualizate periodic. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie sa
ţina cont de existenţa zonelor respective, sa introduca restricţii si sa preia masuri în
corelaţie cu Planurile de prevenire si aparare contra inundatiilor.
3.6.2. Zone mlăştinoase
Configuraţia particulară a reliefului judeţului Timis şi în primul rând întinderea foarte
mare a câmpiei joase, de divagare (care ocupă 42% din suprafaţă) si caracteristicile
bazinelor hidrografice determină un regim hidrologic specific, cu repercusiuni deosebite,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
80
mai ales în zona de câmpie, unde excesul de apă de suprafaţă şi de adâncime reprezintă
principalii factori care crează dificultăţi majore în
utilizarea eficientă a terenurilor.
Cu toate intervenţiile de îmbunătăţiri funciare ce s-au făcut pentru corectarea
acestor fenomene naturale dezavantajoase, efectele negative s-au diminuat, dar nu s-au
eradicat. Inundaţiile, colmatarea, excesul de apă şi îmlăştinarea, salinizarea secundară a
solurilor şi acidifierea (ca efecte secundare ale excesului de umiditate) continuă să
constituie factori importanţi de risc şi de degradare a calităţii terenurilor.
Zonele mlăştinoase sau în general terenurile cu exces de umiditate, în principiu se
pretează la construcţii în condiţiile luării unor măsuri speciale. Ele însă prezintă o
sensibilitate ridicată pentru apa freatică prin riscul crescut de contaminare a acesteia în
cazul desfăşurării unor activităţi industriale.
De aceea se recomandă evitarea construirii unor obiective industriale pe zonele
mlăştinoase.
Conform datelor OSPA Timisoara, suprafata de teren afectata de exces permanent
de umiditate in judetul Timis este de 15 760 ha.
3.6.3 Alunecări de teren
Pe baza studiilor existente si conform cu Planul de Amenajare a Teritoriului
National, Sectiunea a V-a „Zone de risc natural”, potentialul de producere a alunecărilor de
teren şi a proceselor de eroziune pe teritoriul judetului Timiș este predominant scăzut și
mediu, existând suprafețe importante în estul județului care prezintă potențial ridicat.
Concluziile mai importante care se desprind din interpretarea Hartii de hazard la
alunecari de teren pentru judetul Timis efectuata in cadrul Studiului de Fundamentare
Zone de Risc (parte integranta a PATJ) sunt urmatoarele:
- în nordul judeţului, în câmpia înaltă a Vingăi, apar zone de dimensiuni reduse
şi probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, în special, în sudul şi estul
comunei Variaş, in estul si vestul comunei Biled, pe teritoriile comunelor Satchinez şi
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
81
Sânandrei sau grupate în nordul şi sudul localităţii Dudeştii Noi;
- areale de dimensiuni apreciabile, de forme neregulate cu probabilitate
medie-mare, în zona central-estică şi central-nord vestică a comunei Pişchia si cu
probabilitate mare pe teritoriul comunei Giarmata;
- areale cu probabilitate mare apar în zona comunei Remetea Mare, in
jumatatea Nordica a comunei Recaş în zona central-nordică şi estică a comunei
Topolovăţul Mare;
- suprafeţe cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, de diferite forme
apar în zona central-nordică a comunei Ghizela şi includ areale dantelate, cu probabilitate
medie-mare, ce se prelungesc spre sud cu poligoane de dimensiuni medii, compacte,
incluzând şi poligoane mici ce au probabilitate mare;
- areale cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, se dispun, cu
precădere, în nordul, estul şi sudul comunei Bara, precum si pe teritoriile comunelor Balinţ
şi Bethausen;
- în nordul judeţului, la Ohaba Lungă apar areale cu probabilitate mare, cu
dezvoltate apreciabilă si suprafeţe de dimensiuni apreciabile, cu aspect dantelat, în zona
comunei Mănăştiur;
- în Dealurile Lipovei, la Dumbrava, apar areale dantelate în nordul localităţii şi
poligoane de forme şi dimensiuni diferite în jumătatea sudică a localităţii, respectiv în Dl.
Lugojului, interpătrunse de poligoane de dimensiuni medii sau mici, cu aspect compact,
având probabilitate medie-mare;
- suprafeţe mari dantelate în zona central-nordică, zone compacte de
dimensiuni medii, în partea centrală şi mai mici în extremitatea sudică a comunei Făget,
fiind delimitate de areale dantelate sau compacte cu probabilitate medie-mare, care au
cea mai mare extindere în zona de nord;
- în nord-estul judeţului, în Dl. Holdea, pe teritoriile comunelor Margina şi
Curtea apar mai restrâns poligoane cu probabilitate mare, de forme şi dimensiuni diferite;
- în estul judeţului, în zona nordică a comunelor Pietroasa şi Tomeşti apar
areale cu probabilitate mare, de dimensiuni medii şi aspect dantelat, delimitate de
poligoane cu probabilitate medie-mare în partea central-nordică a acestora ;
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
82
- către vest, la Fârdea, în Dl. Lugojului apar areale de forme şi dimensiuni
diferite, grupate în zona centrală a localităţii;
- în sud-estul judeţului, în Munţii Poiana Ruscăi, pe teritoriul comunei Nădrag,
apar sporadic zone cu probabilitate mare, de mici dimensiuni însoţite de poligoane cu
probabilitate medie-mare; in vestul localităţii, în Dl. Lugojului, numărul zonelor cu
probabilitate mare creşte;
- pe teritoriul comunelor Criciova si Barna apar zone de dimensiuni medii şi
mici, delimitate sau înglobate în areale de dimensiuni apreciabile, cu probabilitate medie-
mare;
- zone de diferite forme şi dimensiuni, răspândite în nordul, centrul şi sud-
vestul municipiului Lugoj, fiind înglobate în areale mari, dantelate ce ocupă şi jumătatea
nord-estică a localităţii;
- in Campia Lugojului pe teritoriul comunelor Traian Vuia, Costeiu, Belint si
Gavojdia apar areale extinse, cu aspect dantelat intercalate de zone compacte, de
dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare;
- areale cu aspect dantelat, cu o largă extindere, intercalate cu poligoane
având probabilitate medie-mare, mai compacte în nord-nord est şi cu aspect dantelat în
sud, se dispun pe teritoriile comunelor Ştiuca şi Victor Vlad Delamarina, în Dl. Pogănişului
şi Câmpia Timişului;
- pe teritoriul comunei Darova continuă dezvoltarea arealelor mari, dantelate,
răspândite pe întreaga suprafaţă a localităţii;
- areale de diferite forme, dantelate sau alungite, ce mărginesc către sud şi
centru zone de dimensiuni medii, cu probabilitate medie-mare, în jumătatea sudică a
comunelor Boldur şi Racoviţa;
- suprafeţe mari, cu aspect dantelat, în zona central-vestică şi central-estică a
oraşului Buziaş, care delimitează spre partea central-nordică zone de dimensiuni medii,
având probabilitatea medie-mare;
- în Câmpia Bărzavei, pe teritoriul comunelor Niţchidorf, Tormac si Liebling
apar zone cu dimensiuni medii, mai compacte, având probabilitatea medie-mare;
- areale cu probabilitate mare, întrerupte de zone de dimensiuni medii cu
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
83
probabilitate medie-mare, apar în jumătatea nordică a comunei Gătaia şi cu extindere mai
mare în jumătatea sudică a acesteia;
- zone cu probabilitate mare şi medie-mare sunt dispuse în jumătatea nordică
şi în extremitatea sudică a comunei Birda, în partea central-nordică a oraşului Deta şi în
jumătatea estică a comunei Voitec sau în extremitatea sud-estică a comunei Jebel;
- în extremitatea sudică a judeţului, apar areale cu probabilitate mare, de
dimensiuni mari, cu aspect dantelat ce ocupă jumătatea estică a comunei Jamu Mare;
- tot în sudul judeţului, la Moraviţa, apar areale cu probabilitate mare,
predominant alungite în zona centrală a localităţii, dispuse pe direcţii aproximativ nord
nord est – sud sud vest.
In concluzie riscurile mai mari de alunecari de teren sunt in partea de est si nord-est
a judetului, fiind mai reduse in zona centarla si de sud. In jumatatea de vest a judeţului, pe
arealele Câmpiei joase a Mureşului, Câmpiei joase a Timişului şi Banlocului, riscurile sunt
foarte reduse, fenomenele aparand doar sporadic.
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean introduce restricţii de
construire în zonele afectate de alunecări de teren. PATJ se corelează cu programele de
măsuri pentru evitarea şi limitarea efectelor alunecărilor de teren precum şi cu proiectele
de stabilizare şi consolidare a depozitelor industriale de deşeuri.
3.6.4. Zone de interes turistic şi agrement
Elaboratorul PATJ identifica 6 zone de interes turistic in judetul Timis, ele fiind
sumar descrise in continuare.
Zona 1: Turism alternativ urban şi periurban Timişoara
Zona este amplasată pe raza a şase localităţi şi cuprinde comunele Dumbrăviţa,
Şag, Giroc, Moşniţa Nouă, Sânnmihaiu Român, Remetea Mare şi Ghiroda precum şi
municipiul Timişoara în totalitate. Include mai multe categorii de obiective turistice
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale cum ar fi: Fortificaţii de cetăţi
Timişoara – sec. XVIII; Castelul Huniazilor (1443-1447); Aşezarea daco-feudală Cioreni –
sec. III – IV; Fântâna Paşei (sec. XVII); etc.
- Muzee şi case memoriale - Muzeul Banatului, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Muzeul
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
84
Satului Bănăţean, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul Mitropoliei Ortodoxe
a Banatului, Muzeul Episcopiei Romano-Catolice, Muzeul Diocezei Sârbeşti.
- Centrul vechi – în care arhitectura şi istoria au creat un melanj de nostalgie şi de
spectacol.
- Arii naturale protejate - Zona periurbană dispune de o arie protejată Pădurea Bistra, de
trei Situri de Interes Comunitar (Lunca Timișului, Sărăturile Diniaș, Becicherecu Mic) și de
două Arii de Protecție Specială Avifaunistică (Lunca Timișului si Uivar-Diniaș).
- Parcuri: Parcul Botanic, Parcul Rozelor, Parcul Central,
Parcul Alpinet, Parcul Catedralei, Parcul Civic, Parcul Copiilor, Parcul Justiţiei, Parcul
Gheorghe Doja, Parcul dendrologic al Grupului Şcolar Silvic, Parcul Crucii, etc.
- Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie sunt în pădurea de
la Bazoş, în Timişoara precum și în Parcul dendrologic al Liceului Silvic din Timişoara
(specii monument al naturii, specii exotice și rarităţi).
Zona 2: Turism alternativ multicultural Zona de Vest
Este amplasată în partea de vest a judeţului, la congruenţa graniţei triple de la Beba
Veche şi se mărgineşte cu Serbia, Ungaria iar din România cu judeţul Arad. Zona este
amplasată pe suprafaţa a nouă comune: Lovrin, Beba Veche, Cenad, Dudeştii Vechi,
Teremia Mare, Sânpetru Mare, Periam, Lenauheim şi Comloşu Mare, şi două oraşe –
Jimbolia şi Sânnicolau Mare. Include urmatoarele categorii de obiective turistice:
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale - Cetatea Morisena din localitatea
Cenad, datând din secolele X – XVII; Câmpii de Tumuli din satul Nerău, datând din
mileniul II Î. Chr.; Necropolă din prima epocă a fierului din Periam; aşezare din epoca
romană de la Sânnicolau Mare, datând din secolele II-III; Hanul din comuna Comloşu
Mare din 1848; Conacul Csehonics din Jimbolia datând din secolul XVIII; Hanul poştei din
Lenauheim, datând din secolul XVIII; Conacul baronului Liptay din Lovrin din 1820;
Conacul Nako datând din 1864 din Sânnicolau Mare, etc.
- Arii naturale protejate – includ si specii de flora sau fauna protejate
Zona de vest a judeţului Timiş întruneşte cel mai mare număr de arii naturale
protejate și anume: Pădurea Cenad, Movila Șișitak, Insula Mare Cenad, rezervaţia naturală
a insulelor Igriş, Stejarii seculari din Lovrin, o parte din Parcul Natural și Situl Ramsar
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
85
Lunca Mureșului, siturile de interes comunitar: Lunca Mureșului Inferior, Pajiștea Cenad,
Pajiștea Pesac.
O caracteristica a acestei zone o constituie practicarea turismului multicultural,
amestecul multietnic şi confesional al zonei reprezentand o atractie in acest sens in
special in momentele de sarbatoare.
Zona 3: Agroturism, zona premontană a masivului Poiana Ruscă
Este amplasată în partea de est a judeţului Timiş la graniţa cu judeţele Hunedoara
şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin acestei zone sunt: Margina, Curtea, Pietroasa,
Tomeşti, Nădrag, Fârdea, Dumbrava, Mănăştur, Traian Vuia, Bârna, Criciova, Victor Vlad
Delamarina, Găvojdia precum şi oraşul - Făget. Include urmatoarele categorii de obiective
turistice:
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale - aşezare paleolitică din mil. VI I.
Chr., aşezare neolitică din epoca bronzului la Tomesti, ruinele cetăţii Făgetului din
secolele XVI – XVII; cetatea Jdioarei din secolele XIV – XVI, ruinele castelului Oster von
Leopoldina in satul Poeni, etc.
- Arii naturale protejate – include si specii de flora si fauna protejate
Zona agroturistică a masivului Poiana Ruscă dispune de două rezervaţii naturale,
respectiv Lacul Surduc și Pajiștea cu narcise Bătești; patru Situri de Interes Comunitar
(Defileul Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Podișul Lipovei-Poiana Ruscă, Rusca Montană) și
o Arie de Protecție Specială Avifaunistică respectiv Defileul Mureșului Inferior și
DealurileLipovei.
Se pot distinge patru categorii de turism practicabil în această zonă:
a) turism de tabără pentru tineret
b) turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc
c) turism clasic organizat în hoteluri, pensiuni agroturistice, tabere de elevi și
preșcolari.
d) agroturism în stadiu incipient de organizare Zona 4: Turism alternativ Buziaş-Recaş-Lugoj
Este amplasată în centrul judeţului şi are în componenţă un număr de
două oraşe Lugoj, Buziaş şi cinci comune: Recaş, Boldur, Racoviţa, Chevereşu Mare şi
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
86
Coşteiu. Include urmatoarele categorii de obiective turistice:
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval - aşezarea fortificată din prima epocă
a fierului din satul Herneacova, din mileniul I Î. Chr.; ruinele Cetăţii medievale a Lugojului
din sec. XV – XVI; monumente de arhitectura din Buzias (Hotel Grand, Hotel Bazar,
Cazinoul, Gara mică, Baia 1 şi 2) si Lugoj (Teatrul Vechi – 1835; Biserica Minariţilor –
1733; Podul de fier – 1899; Abatorul – 1889; Hanul Poştei – 1726); Biserica de lemn din
satul Căpăţ, barajul şi Casa Baraj, „Casa stavilă” de la Coşteiu, construit în anul 1759.
- Arii naturale protejate - zona de protecţie a resurselor staţiunii Buziaş cu vegetaţie
forestieră de la Pădurea Dumbrava, Pădurea şi Parcul Buziaş, Siturile de Interes
Comunitar Lunca Timișului, Pădurea Dumbrava și Aria de Protecție Specială Avifaunistică
Lunca Timișului.
O caracteristica a zonei o constituie posibilitatea practicarii turismul alternativ viti-
vinicol (de podgorie) la Cramele Recaş si nu numai.
Zona 5: Turism alternativ multicultural Deta-Banloc
Zona este amplasată în partea de sud a judeţului, la graniţa cu Serbia si cuprinde
comunele Ghilad şi Banloc precum şi oraşele Deta şi Ciacova. Include urmatoarele
categorii de obiective turistice:
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval – tumuli din mileniul II i.e.n. in satul
Ofsenita, II Î. Chr., rămăşiţele unei fortificaţii medievale din secolele XII – XVI
în satul Opatiţa, Castelul de la Banloc, construit în 1759, Cula din Ciacova, ramasita a
cetatii construită între anii1390-1394 si daramata in 1701, biserica din lemn din Cebza,
etc.
- Arii naturale protejate - parcul de la Banloc cu numeroase specii rare, trei situri de Interes
Comunitar (Lunca Timișului, Pajiștea Ciacova, Pajiștea Jebel) și trei Arii Speciale de
Protecție Avifaunistică (Pădurea Macedonia, Livezile-Dolaț, Lunca Bârzavei).
Zona 6: Turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc
Zona de turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc se situează în zona de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
87
nord a judeţului Timiş, cuprinzând comunele Orţişoara, Maşloc, Pişchia şi Bogda. Include
urmatoarele categorii de obiective turistice:
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval - „Cetatea Turcească” de pământ de
la Alioş din secoleleXIV – XVI; Cetatea medievală din Bencecu de Jos, din sec. XIV – XVI;
„Şanţul turcilor”, comuna Maşloc, sec. XIV – XVI; conacul din comuna Maşloc datând din
1855 şi biserica romano-catolică din satul Cenei, din 1860.
- Arii naturale protejate - Mlaştinile Murani, Pădurea Neudorfului și cele două Arii de
Protecție Specială Avifaunistică (Mlaștinile Murani și Hunedoara Timișană).
Potenţialul zonei de turism alternativ de vânătoare Pişchia-Maşloc se sprijină pe
existenţa în zonă a unui bogat fond cinegetic (Bogda, Breştea, Chevereşu Mare, Hitiaş,
Pişchia, Remetea Mică) precum si pe posibilitatea de practicare a agroturismului în zona
de deal Bogda, Altringen, Charlottenburg.
Rolul PATJ este acela de a crea condiţii şi stimula dezvoltarea infrastructurii pentru
valorificarea resurselor turistice naturale, dar şi de a asigura măsuri de protecţie ale
acestor resurse.
3.6.5. Zone forestiere
Suprafaţa fondului forestier al judetului Timis este de 104.781 ha, din care:
- proprietate publică a statului român 83.411 ha;
- proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ teritoriale 10.862 ha;
- proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice 10.508 ha.
In ultimii 6 ani fondul forestier a variat putin situandu-se intre 102 000 si 105 000 ha,
cu mici cresteri sau scaderi de la un an la altul.
Padurile din judetul Timis sunt constituite in cea mai mare parte din foioase (95%) si
doar 5% sunt paduri de rasinoase.
33% din paduri sunt din grupa I, cu funcții speciale de protecție si 2/3 din suprafata
sunt padurile din Grupa II, cu functii de productie si protective.
Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie-recreere este urmatoarea:
- 2920 ha sunt păduri din jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi păduri
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
88
situate în perimetrul construibil al acestora la ocolul silvic Lunca Timişului, Ana
Lugojana, Coşava şi Lugoj;
- 3472 ha sunt păduri de interes cinegetic deosebit, stabilite de minister la ocolul silvic
Lunca Timişului şi Timişoara;
- 554 ha sunt păduri parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională foarte
ridicată, stabilite de minister, la ocolul silvic Timişoara;
- 85 ha sunt benzi de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor cabanelor turistice şi
taberelor permanente cu o suprafaţă de până la 50 de hectare, la ocolul silvic
Timişoara, Ana Lugojana şi Lugoj;
- 792 ha sunt benzi de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul
drumurilor naţionale şi judeţene, la ocolul silvic Lugoj.
Analizand repartitia fondului forestier la nivelul judetului si al unitatilor administrative
teritoriale se constata ca cea mai mare parte a padurilor este cantonata in jumatatea de
est a judetului, in zonele de deal si munte. Gradele cele mai mari de impadurire se
întâlnesc în comunele Nădrag (92,75%), Pietroasa (70,91%), Tomești (68,63%), în timp ce
suprafețe foarte restrânse de pădure, sub 1% din suprafața unității administrativ-teritoriale
se întâlnesc în 32 de localități toate situate in jumatatea de vest a judetului. Pe baza
datelor oferite de ROMSILVA si autoritatile de mediu sunt considerate zone cu deficit de
vegetatie forestieră urmatoarele: Beba Veche, Dudestii Vechi, Cenad, Sannicolaul Mare,
Teremia Mare, Comlosu Mare, Jimbolia, Sampetru Mare, Periam, Varias, Cărpinis, Cenei,
Giulvăz, Ortisoara, Moravita.
Principalii factori de presiune antropică asupra fondului forestier sunt:
- exploatare neraţională, defrişări;
- tăieri ilegale de arbori;
- incendii;
- pâşunat;
- braconaj
Tendinta de evolutie a fondului forestier constatata in ultimii ani, este una pozitiva.
Evolutia suprafetelor de păduri regenerate din regenerări naturale se mentine aproape
constant fată de anul anterior, iar suprafetele parcurse cu impăduriri s-au dublat.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
89
Suprafetele de pădure afectate de factori abiotici sunt reprezentate de doboraturi de
vant si zăpadă si de incendii (limitate insa, cu suprafete afectate mici). Actiunile de
combatere a factorilor biotici au constat in actiuni de combatere aparazitilor vegetali in
pepiniere si plantatii, actiuni de combatere a ipidelor.
Deasemenea o suprafată considerabilă din fondul forestier este cuprinsă in ariile
naturale protejate desemnate prin acte legislative.
Măsurile ce trebuie inteprinse in domeniul fondului forestier trebuie să vizeze:
conservarea biodiversitătii ecosistemelor forestiere prin măsuri de gestionare durabilă, prin
aplicarea de tratamente intensive, care promovează regenerarea naturală a speciilor din
tipul natural fundamental de pădure, prin conservarea pădurilor virgine si cvasivirgine,
mărirea suprafetei fondului forestier prin impădurirea
de terenuri din afara acestuia si includerea in fond forestier a suprafetelor impădurite.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean prevede conservarea zonelor forestiere
existente şi acolo unde este posibil chiar mărirea lor – corelare cu Planurile de gestiune a
fondului forestier administrate de autoritatile silvice.
3.6.6. Zone agricole
Agricultura reprezintă unul din domeniile cele mai evidente ca şi potenţială sursă
valorificabilă în economia judeţeană. Suprafaţa judeţului Timiş se situează pe primul loc în
clasamentul judeţelor României şi are o mărime de 869.665 ha. Suprafaţa agricolă
reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a judeţului, 37,03% din suprafaţa agricolă a
Regiunii Vest şi 4,73% din suprafaţa agricolă a României. Suprafaţa agricolă a jude ului
Timiş are o mărime medie de 1,02 ha/locuitor, valoare ce depăşeşte media regională de
0,98 ha/locuitor şi pe cea naţională de 0,69 ha/locuitor.
Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploataţie agricolă este în
judeţul Timiş este de 8,37 ha, conform datelor provizorii din Recensământul Agricol 2010
(superioara celei regionale de 6,34 ha si mult superioara celei naţionale de 3,45 ha).
Judeţul Timiş are nu numai o suprafaţă agricolă raportată la populaţie suficient de
mare pentru a putea fi valorificată în scopuri lucrative ci şi o calitate ridicată terenurilor.
Două treimi din localităţile judeţului sunt caracterizate printr-un potenţial agricol ridicat, fie
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
90
pentru culturile de cereale, fie pentru culturile de plante tehnice şi legume, fie au un
potenţial mare de creştere a animalelor. Exceptie face o zona din estul judetului,
localităţile Nădrag, Tomeşti şi Pietroasa care se încadrează, datorită condiţiilor de relief şi
sol, categoriei de zone montane defavorizate şi sunt declarate ca atare în Anexa 4a din
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
Structura terenurilor agricole, după cum se poate observa în figura de mai jos,
cuprinde o mare suprafaţă de teren arabil, 76,58% din totalul suprafeţei agricole încadrându-
se acestui tip de folosinţă.
Figura 3.6.1. Structura terenurilor agricole (ha), 2010 (INS)
Evoluţia suprafeţei cultivate în ultimii ani nu a variat într-o formă profundă,
înregistrând mici fluctuaţii şi o dinamică a anului 2011 raportat la 2006 uşor negativă.
Suprafaţa efectiv cultivată din suprafaţa arabilă are o valoare importantă,
ajungând la o pondere de cca. 80% din totalul suprafeţei arabile în anul 2011 şi reprezintă,
la un alt nivel de comparaţie, mai bine de jumătate (50,22%) din suprafaţa cultivată totală
a Regiunii Vest şi 5,23% din cea a României.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
91
3.6.7. Ariile naturale protejate
In functie de regimul de protectie, la nivelul judetului Timis exista urmatoarele arii
natural protejate:
- arii naturale protejate de interes national - 14
- arii naturale protejate de interes judetean si local - 4
- arii naturale protejate de interes international - 1
- arii natural de interes comunitar – 30
Dintre cele 30 arii naturale protejate de interes comunitar, 20 sunt situate integral
pe teritoriul judetului Timis si 10 doar partial.
Arii naturale protejate de interes national
Nivelurile de protecţie conform categoriilor IUCN au fost stabilite pentru România
de Ordonanţa de Urgenţă nr.236/2000, cu mofificările si completările ulterioare şi sunt
următoarele:
Rezervaţii Ştiinţifice – nivelul I de protecţie
Parcuri Naţionale – nivelul II de protecţie
Monument al Naturii – nivelul III de protecţie
Rezervaţie a Naturii – nivelul IV de protecţie
Parc Natural – nivelul V de protecţie
Arii de Protectie Specială Avifaunistică - nivelul VI de protectie
In judetul Timis, din punctul de vedere al tipului predominant al elementului natural
din cadrul rezervatiei, au fost identificate 6 tipuri de rezervatii, si anume: botanică,
ornitologică, forestieră, mixtă, pedologică si paleontologică. Cele 14 arii protejate sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
92
Tabelul nr. 3.6.1. Rezervații și monumente ale naturii de interes național in judetul Timis
Nr. crt.
Nume (Cod national)
Localizare Suprafaţa (ha) Tip arie
Nivel de protectie Categ IUCN
Custode Actul de declarare
1 Pãdurea Cenad* (2.735.)
Comuna Cenad 279,20
Forestieră
IV
RNP - Romsilva, Administrația Parcului Lunca Mureșului R.A
HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
2 Lunca Pogãnişului (2.736.)
Comunele Tormac, Nițchidorf, Sacoşu Turcesc
75,50 Botanică IV
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara
HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
3 Movila Șișitak (2.737.)
Comuna Sânpetru Mare
0,50 Botanică IV
1974; HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
4 Arboretumul Bazoş (2.738.)
Comuna Remetea Mare (la momentul declarării Legea 5/2000). Comuna Bucovăț, sat Bazoșu Nou în prezent (în urma reorganizării UAT)
60,00
Forestieră, Botanică
I
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – Secţia Timişoara
HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
5
Locul fosilifer Rãdmãneşti (2.739.)
Comuna Bara 4,00
Paleontologică
IV Direcţia Silvică Timişoara
HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
93
Nr. crt.
Nume (Cod national)
Localizare Suprafaţa (ha) Tip arie
Nivel de protectie Categ IUCN
Custode Actul de declarare
6 Mlaştinile Satchinez (2.740.)
Comuna Satchinez, Bărăteaz
236,00 Ornitologică, Zonă umedă IV Muzeul Banatului
Timişoara
HCJ nr. 19/1995 si Legea nr. 5/2000
7 Pãdurea Bistra (2.741.)
Comuna Ghiroda (la momentul declarării Legea 5/2000). 19,90
Forestieră
IV
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 Comuna
Mosnița Nouă în prezent
8 Beba Veche(2.742.)
Comuna Beba Veche, satul Pordeanu
2.187,00 Ornitologică IV
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
9 Mlaştinile Murani (2.743.)
Comuna Pişchia, satul Murani
200,00 Ornitologică IV SC OVEG MPS SRL
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
10 Insula Mare Cenad* (2.744.)
Comuna Cenad 3,00 Mixtă IV
RNP - Romsilva, Administratia Parcului Lunca Mureșului R.A
HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000
11 Insula Igriş* (2.745.)
Comuna Sânpetru Mare
3,00 Mixtă IV
RNP - Romsilva, Administrația Parcului Lunca Muresului R.A
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
12 Sãrãturile Diniaş (2.746.)
Comuna Peciu Nou 4,00
Pedologică IV
SC CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
13
Pajiştea cu narcise Băteşti (2.747.)
Oraşul Fãget, Bătești
20,00 Botanică (IV) Primăria Oraşului Făget
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
94
Nr. crt.
Nume (Cod national)
Localizare Suprafaţa (ha) Tip arie
Nivel de protectie Categ IUCN
Custode Actul de declarare
14 Lacul Surduc (2.748.)
Comuna Fârdea 362,00 Mixtă IV Consiliul Judeţean
Timiş
HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000
Se face mentiunea ca ariile naturale protejate Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad
şi Insulele Igriş fac parte din structura Parcului Natural Lunca Mureşului, parc cu o
suprafaţă de 17.455,2 ha şi declarat prin HG 2151/2004 (pe teritoriul judeţului Timiş
suprafaţa ocupată este de 3107,3 ha, restul fiind situat in judetul Arad).
Arii naturale protejate de interes judetean
La nivelul judeţului Timiş sunt declarate 4 arii naturale protejate de interes judeţean.
Tabelul nr.3.6.2. Arii naturale protejate de interes judeţean
Nr. crt.
Nume LocalizareSuprafaţa (ha)
Tip arie Actul de declarare Administrare
1 Pădure-Parc Buziaş
Oras Buziaş
25,16 Mixtă HCJ nr. 19/1995
2 Pădurea Dumbrava
Oras Buziaş 310,00 Forestieră HCJ nr. 19/1995
3 Parcul Banloc Banloc 8,00
rezervatie științifică tip mixt
HCJ nr. 19/1995
4 Stejarii seculari din Lovrin
Lovrin 6,00 Forestieră
HCL Lovrin nr. 30/14.04.2010 modificată completată cu HCL nr. 36/26.05.2010
Primăria comunei Lovrin
Arii naturale protejate de interes international.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
95
În judeţul Timis există o zonă umedă de importanţă internaţională, Sit RAMSAR,
(codul de desemnare conform Conventiei Ramsar - 1606), declarată prin
H.G.nr.1586/2006, respectiv Lunca Mureşului cu o suprafaţă de 17.166 ha la momentul
declarării. În cadrul acestei suprafeţe sunt incluse pe teritoriul judetului Timis următoarele
arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.
Tabelul nr.3.6.3. Arii naturale protejate de interes judeţean
Arie de interes internaţional _ zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR) Denumire arie
Localizare Suprafaţă (ha)
Custode/administrator
Regulament / Plan de Management
Centru de informare
Lunca Mureşului
Judeţul Arad, Judeţul Timiş (cuprinde ariile naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad
17.455,2 ha total din care 3107,3 ha în judeţul Timiş
RNP - Romsilva Administratia Parcului "Lunca Mureșului" R.A.
Regulament arie protejată si Plan de management elaborat
Parcul Natural Lunca Muresului - Pădurea Ceala, FN, Arad, jud. Arad
Parcul Natural Lunca Mureşului situată pe teritoriile judeţelor Arad şi Timiş
reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare şi
stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de salcii şi plopi, zăvoaie şi şleauri
de câmpie. Există suprafeţe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de
dispariţie (pleviţa), un numar destul de mare facând parte din „Lista roşie a plantelor
superioare din România" ca specii vulnerabile: forfecuţa balsii, inariţa, chiminul porcului,
stupinisa, ştevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate;
numai aici, pe Mureş, există cosacul cu bot, morunaşul, caracuda, somnul pitic, fusarul
mare. Toate cele 6 specii de reptile şi 9 specii de amfibieni, identificate până acum, sunt
specii protejate, inclusiv pe plan internaţional. Un număr de peste 200 de specii de păsări
îşi află în Parcul Natural Lunca Mureşului loc de cuibărit şi de pasaj, aproape toate fiind
cuprinse în anexele Convenţiei de la Berna ca specii ocrotite; acvila ţipătoare mică,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
96
cormoran mare, stârc de noapte, precum şi efective mari de stârci cenuşii, pescăruşi
râzători, stârcul şi corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe
întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarca vidra, dar şi un număr mare de cerb
carpatin, lopătar, căprior, mistreţ.
Arii naturale protejate de interes comunitar – reteaua Natura 2000
Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:
· SAC-uri (Special Areas for Conservation – Arii Speciale de Conservare)
desemnate pentru conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice
incluse în Directiva Habitate;
· SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică)
desemnate pentru conservarea păsărilor sălbatice incluse în Directiva Păsări.
Ambele Directive au fost transpuse în legislaţie, iar România, ca stat membru, are
obligaţia protejării şi conservării durabile a speciilor şi habitatelor periclitate.
Prin OMMP nr. 2387/ 2011 pentru modificarea OMMDR nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 se instituie regimul de arie naturală
protejată si pentru siturile din judetul Timis. Ele sunt prezentate in tabelul de mai jos. Sunt
incluse aici toate sit-urile inclusiv cele din judete vecine dar care se suprapun chiar in foarte
mica masura cu suprafata judetului.
Suprafata totala a ariilor protejate din judetul Timis este de 127 000 ha din
care 60 000 ha SCI si 67 000 ha SPA.
Tabelul nr.3.6.4. Arii naturale protejate de interes judeţean (SCI)
Nr. crt.
Cod de Identificare Nume
Regiune Biogeografică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul judetului Timiș (ha)
Custode
1 ROSCI0064 Defileul Mureşului
Continentală
Margina (1%), Ohaba Lungă (<1%)
34149,1 din baza de date GIS
Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Științe ale Naturii
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
97
Nr. crt.
Cod de Identificare Nume
Regiune Biogeografică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul judetului Timiș (ha)
Custode
2 ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior
Panonică Cenad (13%), Periam (3%), Sânnicolau Mare (<1%), Sânpetru Mare (10%), Saravale (3%)
2967,69 din formularul Standard Natura 2000
RNP - Romsilva Administratia Parcului " Lunca Mureșului" R.A.
17456,7 din baza de date GIS
3 ROSCI0109 Lunca Timişului
Continentală, Panonică
Toate UAT-urile limitrofe raului Timis
9919 din baza de date GIS
Agentia Regională pentru Protectia Mediului Timisoara + Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului Timisoara
4 ROSCI0115 Mlaştina Satchinez
Panonică Biled (<1%), Ortisoara (1%), Satchinez (14%), Variaș (2%)
1900,7 din formularul Standard Natura 2000
Muzeul Banatului Timisoara
2290,1 din baza de date GIS
5 ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor
Alpină Pietroasa(<1%), Tomesti (<1%)
777,2 din datele GNM
Custode Direcția Silvică Deva din cadrul Regiei Nationale a Pădurilor Romsilva;
7174 din baza de date GIS
6 ROSCI0219Rusca Montană
Alpină Nădrag (<1%), Tomesti (<1%)
12747,4 din baza de date GIS
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului Timisoara
7 ROSCI0277 Becicherecu Mic
Panonică Becicherecu Mic (<1%), Dudestii Noi (13%), Sânandrei(12%), Timișoara (3%)
2066,7 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
8 ROSCI0287 Comloșu Mare
Panonică Comlosu Mare (28%)
2668,5 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
9 ROSCI0336 Pădurea Dumbrava
Continentală
Boldur (15%), Buzias (<1%), Darova (<1%), Racovița (<1%)
1821,1 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
98
Nr. crt.
Cod de Identificare Nume
Regiune Biogeografică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul judetului Timiș (ha)
Custode
10 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului
Continentală
Bogda (<1%) 4502,1 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
11 ROSCI0338 Pădurea Paniova
Continentală
Ghizela (21%), Secas (<1%)
1908,9 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
12 ROSCI0345 Pajiștea Cenad
Panonică Cenad (5%), Saravale (34%), Sânnicolau Mare (11%), Sânpetru Mare (7%)
6031,2 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
13 ROSCI0346 Pajiștea Ciacova
Panonică Ciacova (<1%) 40,5 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
14 ROSCI0348 Pajiștea Jebel
Panonică Ciacova (2%), Jebel (<1%), Parta (<1%)
283,1 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
15 ROSCI0349 Pajiștea Pesac
Panonică Lenauheim (1%) 148.2 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
16 ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă
Alpină, Continentală
Curtea (66%), Margina (55%), Pietroasa (93%), Tomești (36%)
28947,78 din formularul Standard Natura 2000
Nu există structură de administrare.
35738,3 din baza de date GIS
17 ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-Grăniceri
Panonică Foeni (<1%), Giera (1%)
177,1 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
18 ROSCI0390 Sărăturile Diniaș
Panonică Parta (<1%), Peciu Nou (4%), Sânmihaiu Român (7%)
1011,9 din baza de date GIS
Custodele ariei naturale protejate este SC CONS ELECTRIF.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
99
Nr. crt.
Cod de Identificare Nume
Regiune Biogeografică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul judetului Timiș (ha)
Custode
19 ROSCI0402 Valea din Sânandrei
Panonică Sânandrei (<1%) 46,3 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
Declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica s-a facut prin H.G. nr.
971/2011. In judetul Timis au fost declarate 11 SPA-uri.
Tabelul nr. 3.6.5. Lista Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică din județul Timiș
Nr. crt.
Cod de Identificare
Nume
Regiune Biogeogra
fică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul
judetului Timiș (ha)
Organismul responsabil
pentru managementul
sitului 1 ROSPA0029
Defileul Mureşului Inferior si Dealurile Lipovei
Continentală
Făget (33%); Margina (61%);
Mănă tiur (16%);
Ohaba Lungă (52%)
19481 din formularul standard
Natura 2000
Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultate de Științe ale Naturii
120310,5 din baza de date
GIS
2 ROSPA0047 Hunedoara Timişană
Panonică Orţişoara (3%)
353,51 din formularul Standard
Natura 2000
Agentia Regională pentru Protecția
Mediului Timișoara
9657,5 din baza de date GIS
3 ROSPA0069 Lunca
Mureşului Inferior
Panonică Cenad (13%), Periam (3%), Sânnicolau
Mare (<1%),
2962,76 din formularul Standard
Natura 2000
RNP - Romsilva Administratia
Parcului " Lunca
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
100
Nr. crt.
Cod de Identificare
Nume
Regiune Biogeogra
fică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul
judetului Timiș (ha)
Organismul responsabil
pentru managementul
sitului Sânpetru
Mare (9%), Saravale (3%)
40611,5 din baza de date
GIS
Mureșului" R.A.
4 ROSPA0078 Mlaştina
Satchinez
Panonică Satchinez (2%)
268 din formularul Standard
Natura 2000
Muzeul Banatului Timisoara
3255,3 din baza de date GIS
5 ROSPA0079 Mlaştinile
Murani
Panonică Orţişoara (<1%),
Pişchia (2%)
301,9 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
6 ROSPA0095 Pădurea
Macedonia
Panonică Banloc (<1%), Ciacova
(12%), Ghilad (23%),
Giulvăz (3%)
4625 din formularul Standard
Natura 2000
Agentia Regională pentru Protecția
Mediului Timișoara + Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a
Banatului Timișoara
4630,2 din baza de date GIS
7. ROSPA0126 Livezile - Dola
Panonică Banloc (2%), Ghilad (15%), Giera (<1%),
Livezile (75%)
6565,4 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
8. ROSPA0127 Lunca Bârzavei
Panonică Banloc (18%), Denta (4%), Deta (<1%)
2393,3 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
101
Nr. crt.
Cod de Identificare
Nume
Regiune Biogeogra
fică
Localizare judet Timiș
Suprafaţa pe teritoriul
judetului Timiș (ha)
Organismul responsabil
pentru managementul
sitului 9. ROSPA0128
Lunca Timișului Panonică, Continentală
Bucovăt (2%), Buzias (9%), Cheveresu Mare (51%), Giroc (12%), Mosnita Nouă (7%), Pădureni (30%), Racovita (30%), Recas (2%), Sacosu Turcesc (21%), Topolovătu Mare (<1%), Sag (7%)
13404,1 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
10. ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic
Panonică Comlosu Mare (17%), Gottlob (25%), Lovrin (<1%), Teremia Mare (37%), Tomnatic (21%)
6627,7 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
11. ROSPA0144 Uivar - Diniaș
Panonică Cenei (<1%), Otelec(2%), Parta(<1%), Peciu Nou (51%), Sânmihaiu Român (4%), Uivar (25%).
10043,3 din baza de date GIS
Nu există structură de administrare.
Influenţe naturale şi presiuni antropice asupra ariilor protejate
Presiunile antropice care amenintă biodiversitatea sunt manifestate prin:
schimbarea destinatiei terenurilor, cresterea gradului de ocupare a terenurilor, cresterea
numărului populatiei, agricultura intensivă, modificarea peisajelor si a ecosistemelor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
102
naturale, distrugerea spatiului natural, utilizarea necorespunzătoare a solului,
concentrarea activitătilor cu impact asupra mediului in zone sensibile cu valoare ecologică
deosebită, supraexploatarea resurselor naturale fără a permite regenerarea acestora,
management defectuos al ariei protejate
Managementul ariilor protejate este asigurat de administratorii acestora iar controlul
lor de către autoritatea teritorială de mediu, dar nu toate ariile protejate au administratori.
3.6.8. Monumente istorice şi de arhitectură
Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Timiş, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 422/2001 republicată, totalizează un numar de 338 de coduri reprezentand monumente
istorice, ansamblurile de arhitectură împreună cu componentele lor cât şi siturile
arheologice în cazul cărora sunt indicate straturile successive de urme arheologice
aparţinând unor culturi diferite.
Monumentele istorice sunt clasate în:
· Grupa A valorică - monumentele istorice de valoare naţională şi universală –
78 de obiective;
· Grupa B valorică - monumentele istorice reprezentative pentru patrimonial
cultural local – 260 de obiective
Diferenţierea în funcţie de categoriile tipologice este următoarea:
· I - Situri, ansambluri şi monumente arheologice: 57 de obiective
· II - Situri, ansambluri şi monumente de arhitectură: 235 de obiective
· III - Monumente şi ansambluri de for public: 27 obiective
· IV -Monumente şi ansambluri memoriale: 19 obiective
Pentru evaluarea potenţialului zonelor cu impact cultural şi turistic major în
dezvoltarea durabilă a teritoriului, se iau în considerare elementele de patrimoniu cultural
imobil de valoare natională şi universală (grupa valorică A). Astfel teritoriul judeţului se
structurează în UAT cu concentrare mare şi foarte mare a resurselor turistice:
· 6 UAT cu concentrare foarte mare: Municipiile Timişoara, Lugoj, oraşul Făget,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
103
comunele: Banloc, Gătaia, Margina.
· 8 UAT cu concentrare mare: Oraşele: Ciacova, Sânnicolau Mare, Buziaş,
comunele: Fârdea, Ştiuca, Tomeşti, Pietroasa, Curtea.
Din punct de vedere al monumentelor cu valoare naţională, în cadrul elementelor
menţionate în cadrul PATN, judeţul Timiş este prezent numai cu 1 poziţie în cadrul
Ansamblurilor urbane - Centrul istoric al oraşului Timişoara şi 5 poziţii la categoria Biserici
şi Ansambluri mănăstireşti - Timişoara, Banloc, Gătaia.
Patrimoniul rural rămâne un reper care trebuie conservat şi valorificat - atât prin
prisma patrimoniului imobil cât şi prin prisma patrimoniului mobil si imaterial al
comunităţilor locale. Zonele Gad, Giroc sau Făget sunt menţionate ca zone cu resurse
antropice în cadrul PATN - cercetarea valorilor încă păstrate de către comunităţile locale
urmând să îmbogăţească lista acestui tip de patrimoniu.
Din cercetările intreprinse pentru a delimita zonele cu valori etnografice
semnificative din Banat, rezultă Zona Sânnicolau Mare, Zona Timişoara, Zona Deta, Zona
Lugoj, Zona Făget şi Zona Ohaba.
4. PROBLEMELE DE MEDIU SI OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI IN
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
104
JUDETUL TIMIS
Principalele probleme şi obiective de mediu din judeţul Timis sunt identificate în
cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu care la rândul lui se corelează cu Planul
Naţional de Acţiune pentru Mediu.
Planurile de Acţiune Locale sau Naţional se elaborează pe baza analizei
disfuncţionalităţilor şi neconformărilor identificate pe teritoriul analizat şi ţinând cont de
legislaţia naţională care transpune acquis-ul comunitar. Ca urmare obiectivele de mediu
sunt conforme cu cerinţele directivelor europene în domeniu.
Inventarierea problemelor la elaborarea PLAM se face pe două nivele:
- nivelul participativ care implică participarea publicului;
- evaluare realizată de către experţi
In momentul de fata PLAM pentru judetul Timis este in curs de revizuire urmand ca sa
fie aprobat in cursul anului 2013, In cadrul acestui Raport de Mediu se utilizeaza
obiectivele de mediu din PLAM aflat in vigoare, reactualizate insa conform formei revizuite
a PLAM. Oricum prioritatile majore in domeniul protectiei mediului pentru judetul Timis
raman aceleasi.
Stabilirea obiectivelor de mediu s-a facut in doua etape:
· In prima etapa au fost identificate principalele probleme de mediu ale
judetului Timis, asa cum rezulta din capitolele anterioare in care este prezentata starea
calitatii mediului si a cadrului natural in arealul acoperit de Plan.
· In a doua etapa, pe baza problemelor de mediu identificate si in corelatie cu
PLAM (varianta actuala dar si cea aflata in proces de revizuire) au fost fixate obiectivele
de mediu relevante pentru evaluarea de mediu a PATJ.
In Tabelul 4.1. sunt prezentate problemele de mediu grupate pe 11 categorii care
sunt considerate a avea legatura cu revizuirea si implementarea PATJ Timis.
Tabelul 4.1. Problemele de mediu prioritare in judetul Timis
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
105
Categorii de probleme de mediu
Probleme de mediu
1 Poluarea apelor de suprafaţă
1. Poluarea cauzata de evacuarea substantelor periculoase in mediul acvatic
2. Poluarea apelor cu nitrati din surse agricole 3. Poluarea apelor de suprafata, ca urmare a existentei
fermelor de creştere a porcilor 4. Poluarea apelor de suprafata datorita lipsei de intretinere
a albiei canalului Bega precum si a altor cursuri de apa din judet
5. Lipsa instalatiilor de preepurare a apelor rezultate de la spitale/sectii de boli contagioase
6. Decolmatarea canalelor de desecare, irigaţii, şi de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate
2 Poluarea solului şi a apelor subterane
1. Existenţa unui număr mare de ferme de suine pe teritoriul judeţului Timiş
2. Poluarea solului şi apei subterane cauzată de împrăştierea dejecţiilor solide aparţinând fermelor de porci
3. Existenţa unei zone cu potenţial de poluare radioactivă ca urmare a activităţilor de exploatare a zăcămintelor de combustibil fosil în zona Dumbrăviţa
4. Refacerea solului şi a apei subterane datorită exploatărilor miniere abandonate din zonele Sinersig, Darova şi Sacoş
5. Poluarea solului si a apei subterane in zona câmpurilor de infiltrare cu ape fenolice provenite de la S.C. SOLVENTUL S.A. Margina
6. Poluarea solului datorita depozitarilor necontrolate de deseuri de-a lungul cailor de acces in mediul urban si rural
7. Poluarea solului şi apelor subterane cu substanţe provenite din utilizarea de compuşi ai azotului şi fosforului (nutrienţi) şi produse de uz fitosanitar în agricultură şi silvicultură
8. Poluarea istorică a solului dar mai ales a apei freatice in zonele fostelor ferme de animale si a localitatilor
9. Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
106
3 Gestiunea deşeurilor 1. Depozitarea necorespunzătoare şi exploatarea în condiţii de risc a deşeurilor menajere în mediul urban si rural
2. Implementarea necorespunzatoare a sistemelor de colectare separată a deşeurilor
3. Reducerea insuficienta a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate
4. Cantitatea mare de deseuri rezultate din ambalaje 5. Gestionarea insuficienta a echipamentelor cu continut de
PCB/PCT 6. Gradul scazut de conştientizare a publicului privind
impactul depozitării deşeurilor asupra sănătăţii şi mediului
7. Deficiente in gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE-uri)
8. Absenta sistemului de colectare si gestionare a deşeurilor toxice şi periculoase de la populatie
4 Calitatea si cantitatea apei potabile
1. Insuficienta sau lipsa retelelor de alimentare cu apa potabila
2. Situatia deficitara a retelelor de canalizare in mediul urban si rural
3. Situatia deficitara a colectării şi epurării apelor uzate oraşeneşti conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane
5 Poluarea atmosferei 1. Poluarea atmosferei generata de centralele electrotermice
2. Poluarea atmosferei generata de procesele industriale 3. Emisiile de compusi organici volatili (COV) rezultati din
depozitarea si distributia benzinei si de la utilizarea solventilor in procese industriale
4. Evaluarea si managementul calitatii aerului 5. Poluarea fonică în marile intersectii urbane 6. Poluarea atmosferei rezultată din utilizarea combustibililor
fosili in gospodariile individuale 7. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) conform
Directivei 96/61/CE 6 Asigurarea stării de
sănătate 1. Corelarea insuficienta a relaţiei mediu – sanatate umana 2. Lipsa unui sistem performant de monitorizare a stării de
sănătate în raport cu calitatea mediului 3. Monitorizarea impactului dezinsecţiilor efectuate în
municipiul Timisoara
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
107
7 Degradarea mediului natural
1. Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes judetean şi national
2. Riscul degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzatoare a fondului forestier
3. Scăderea efectivelor din fauna şi flora salbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale
4. Suprafeţe împădurite reduse şi exploatări neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier
5. Pericole generate de catastrofe sau fenomene naturale si antropice
8 Urbanizarea mediului 1. Absenta informatiilor specifice referitoare la problemele de urbanism in relatie cu sanatatea umana si mediul
2. Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din judetul Timis
3. Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem GIS
4. Incendierea voluntara a pajiştilor, perdelelor de protecţie sau a gunoaielor
5. Existenta platformelor industriale care si-au incetat activitatea
9 Transporturile 1. Poluarea factorilor de mediu cu emisiile generate de traficul rutier
2. Schimbarea microclimatului local ca urmare a situatiei necorespunzătoare a parcului auto aflat în circulaţie
3. Poluarea fonica generata de traficul rutier in localitati 4. Absenta unei infrastructuri rutiere adecvata compatibila
cu cea din Uniunea Europeana 10 Turismul 1. Lipsa managementului in dezvoltarea si controlul
activitatilor turistice si de agrement, in special a turismului ecologic, stiintific si a agroturismului
2. Existenta unor case de vacanta construite ilegal in ariile protejate sau in zonele tampon
3. Situatia deficitara a canalizarii si a gestiunii deseurilor in cadrul obiectivelor turistice
4. Lipsa de intretinere a zonei Padurea Verde 5. Instalatii degradate si conditii improprii de exploatare si
functionare a statiunii balneare Buzias, Baile Calacea si Lovrin
6. Lipsa educatiei ecologice si ignorarea legislatiei actuale 7. Absenţa lobby-ului turistic, des întâlnit în alte situri
naturale în Europa
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
108
11 Educaţia ecologică 1. Absenţa angajamentului comunitar în protecţia mediului 2. Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă a comunităţii 3. Lipsa grupurilor expert comunitare
Obiectivele de mediu ale judetului Timis decurg din necesitatea eliminarii
problemelor de mediu identificate. Categoriilor de probleme de mediu le corespund
obiectivele generale de mediu iar problemelor punctuale de mediu le corespund
obiectivele specifice.
In cadrul evaluarii de mediu a PATJ Timis s-a decis ca nivelul de detaliere cel mai
potrivit pentru a asigura o evaluare eficienta este cel al obiectivelor generale de mediu.
In Tabelul 4.2. sunt prezentate obiectivele generale de mediu ale judetului Timis,
considerate relevante pentru PATJ, codificate pentru a usura operarea in continuare cu
ele in cadrul procesului de evaluare.
Tabelul 4.2. Obiectivele generale de mediu pentru judetul Timis
Cod Obiective generale de mediu
OM1 Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
OM2 Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane prin diminuarea numărului şi intensitatii surselor de poluare
OM3 Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor si respectarea termenelor prevazute de UE referitoare la angajamentele din Capitolul 22, privind managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase
OM4 Realizarea, extinderea si retehnologizarea retelelor de alimentare cu apa potabila, a retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
OM5 Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
OM6 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, identificarea soluţiilor de optimizare a situaţiei
OM8 Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
109
OM9 Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
OM10 Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
OM11 Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
5. PREZENTAREA ALTERNATIVELOR
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
110
In cursul elaborarii PATJ Timis au fost luate in considerare in unele situatii mai
multe masuri alternative punctuale in atingerea obiectivelor sectoriale propuse.
Alternativele au fost prezentate si discutate la doua nivele:
· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii PATJ au stat
3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai majore de circulatie)
· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui capitol din
PATJ
In aceasta sectiune sunt prezentate alternativele cele mai relevante si cele mai
importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative asupra mediului a
alternativelor propuse de titularul planului sau programului, folosind criteriile prevazute in
anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac
recomandari de asemenea privind masurile de prevenire, reducere si compensare a
efectelor semnificative ale impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele
ce pot fi prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.
Masurile alternative cele mai importante care au fost discutate in perioada de
elaborare a PATJ si care pot genera si efecte adverse importante asupra mediului, fac
parte din Sectoarele Transporturi rutiere, Transporturi feroviare si Gospodarirea apelor. La
alte capitole ale PATJ variantele studiate nu aveau relevanta pentru mediu si au fost
analizate pe criterii de utilitate publica, oportunitate, etc. In sfarsit, o a treia categorie de
masuri le constituie cele care reprezinta masuri directe de protectie a mediului – in aceste
situatii nu au existat variante alternative intrucat masurile propuse erau evident cele care
raspundeau cel mai bine standardelor de mediu si de sanatate a populatiei.
In domeniul Transporturi, in general alternativa 1 ia in considerare propunerile de
dezvoltare a infrastructurii existente in strategiile si viziunile de dezvoltare aprobate la nivel
national, regional, judetean sau local.
Alternativa 2 include pe langa masurile din alternativa 1, alte masuri suplimentare
rezultate in urma studiului de fundamentare privind caile majore de circulatie.
Nivelul de detaliere cel mai potrivit este cel al masurilor PATJ grupate pe obiectivele
specifice ale PATJ.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
111
A. Obiectiv specific - dezvoltarea retelelor de autostrăzi pe Coridorul IV si
reteaua TEN-R
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1. Construirea infrastructurii de autostrazi care traverseaza judetul
Timis:
- Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj-Deva (coridorul IV Nord);
- Autostrada Lugoj-Caransebes (coridorul IV Sud);
- Autostrada Timisoara-Stamora Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:
· Autostrada Arad – Timisoara - legături noi în zona Sânandrei/ Covaci; amenajarea
intersecției DN69 - DJ 692 - Legătura Nod de perspectivă Sânandrei; odată cu reabilitarea
DJ 693, se propune un nod în zona Orțișoara;
· Autostrada Timisoara – Lugoj - nodul de la Remetea Mare necesită studiu de
capacitate; trebuie prezervată o suprafață de 1.5-2 km pătrați, pentru dezvoltarea în viitor
a nodului complex și cu Autostrada Timișoara - Belgrad; se propune un nod suplimentar la
Recaș, odată cu reabilitarea lui DJ 609E;
· Autostrada Lugoj – Deva - se propune un nod suplimentar la Bethausen odată cu
reabilitarea DJ 609;
· Autostrada Timisoara - Moravița - se propun următoarele noduri: la Moravița
(DN 57), la Voiteg (DN 58B), la Sacoșu Turcesc (DJ 592); în zona Pădureni, nod autostrada
Timișoara - Belgrad/ Drum expres Vest, este necesar studiu de capacitate și trebuie
prezervată o suprafață de 1.5 - 2 km pătrați, pentru dezvoltarea în viitor a nodului complex.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
112
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xxx Efecte foarte probabile si de durata cauzate de infrastructura rutiera slab dezvoltata
xx Preluarea traficului de tranzit pe autostrazi, intensitate mai mica in localitati.
x Prin cresterea numarului de noduri rutiere care deservesc autostrazile scade presiunea asupra legaturilor existente dintre care unele trec prin localiitati. Probabilitate si durata mai reduse.
Natura cumulativa a efectelor
x Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri industriale)
x Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri industriale)
x Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri industriale)
Natura transfrontiera a efectelor
0 Fara efecte 0 Fara efecte x Prin realizarea autostrazii Timisoara – Stamora - Belgrad
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
xxx Cresterea continua a traficului genereaza poluarea excesiva a aerului in zonele rezidentiale
xx Poluarea accentuata in zonele de descarcare de pe autostrazi
xx Efecte mai mici asupra calitatii aerului in zonele rezidentiale. Efecte potentiale mai mari asupra ariilor protejate din zonele unde se vor amenaja viitoarele noduri rutiere.
Marimea si spatialitatea efectelor
xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include
xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include cea mai mare
xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include cea mai mare parte a populatiei judetului
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
113
cea mai mare parte a populatiei judetului
parte a populatiei judetului
Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
xx Depasirea valorilor limita de mediu; zone rezidentiale
x Patrimoniul natural; terenuri agricole
x Patrimoniul natural; terenuri agricole
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
x Efecte crescute asupra ariilor protejate de pe culoarele de transport existente
x Efecte mai mici asupra unor suprafete protejate mai mari, de pe culoarele autostrazilor si nodurilor rutiere
x Efecte mai mici asupra unor suprafete protejate mai mari, de pe culoarele autostrazilor si nodurilor rutiere
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
Concluzia in ce priveste alternativele studiate este ca varianta 0 are efectele cele mai mari asupra mediului. In
variantele 1si 2 impactul asupra zonelor rezidentiale scade (prin imbunatatirea calitatii aerului, reducerea poluarii fonice).
Titularul proiectului si elaboratorii PATJ propun implementarea variantei 2, categoric mai avantajoasa din punctul de
vedere al fluidizarii traficului si cresterii capacitatii de transport. Din punct de vedere al protectiei mediului variantele 1 si 2
genereaza un impact asemanator, chiar putin mai mic in cazul variantei 2. Principalul tip de efecte al acestei variantei
consta in impactul asupra potentialelor arii protejate. Se mentioneaza faptul ca in multe situatii traseele nu sunt inca
stabilite in detaliu. Proiectele punctuale aferente masurilor din varianta 2 vor face obiectul evaluarii de mediu inclusiv a
evaluarilor adecvate acolo unde va fi cazul.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
114
B. Obiectiv specific - dezvoltarea capacitătii de transport rutier la nivel judetean
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1.
· Variante de ocolire ale localitătilor supuse traficului de tranzit intens: Timisoara, Buzias, Sânnicolau Mare, Făget,
Jimbolia, Recas, Sandra, Lovrin, Cenad, Deta, Becicherecu Mic, Pischia.
Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:
· Variante de ocolire ale localitătilor supuse traficului de tranzit intens: Lugoj vest, Sag, Jebel, Voiteg.
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xxx Efecte foarte probabile si de durata cauzate de trafic intens in zone populate: poluare aer, sanatatea populatiei, risc de accidente
x Preluarea traficului de tranzit pe centuri, intensitate mai mica in localitati.
x Preluarea traficului de tranzit pe centuri, intensitate mai mica in localitati..
Natura cumulativa a efectelor
xx Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri
x Efecte cumulate mai reduse in zonele rezidentiale
x Efecte cumulate mai reduse in zonele rezidentiale)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
115
industriale) Natura transfrontiera a efectelor
0 Fara efecte 0 Fara efecte 0 Fara efecte
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
xxx Cresterea continua a traficului genereaza poluarea excesiva a aerului in zonele rezidentiale
xx Riscul pentru mediu se pastreaza, se reduce riscul pentru sanatatea umana
x Riscul pentru mediu se pastreaza, se reduce riscul pentru sanatatea umana suplimentar fata de varianta 1
Marimea si spatialitatea efectelor
xx Traseele drumurilor nationale si judetene din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului
xx Zona aferenta cailor majore de circulatie din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului
xx Zona aferenta cailor majore de circulatie din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului
Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
xx Depasirea valorilor limita de mediu; zone rezidentiale; patrimoniul construit
x Patrimoniul natural; terenuri agricole
x Patrimoniul natural; terenuri agricole
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
0 Traseele din localitati nu au efecte asupra ariilor protejate
x Efecte minore asupra unor eventuale suprafete protejate de pe traseele viitoarelor centuri rutiere
x Efecte minore asupra unor eventuale suprafete protejate de pe traseele viitoarelor centuri rutiere
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
116
Si in acest caz varianta 0 are efectele cele mai mari asupra mediului manifestate prin inrautatirea calitatii aerului in
zonele rezidentiale, poluarea fonica, afectarea sanatatii umane si risc crescut de accidente. Realizarea a cat mai multor
centuri rutiere este o cerinta absolut necesara in conditiile cresterii continue a traficului. Elaboratorii PATJ propun
implementarea variantei 2, deci includerea a inca 3 localitati de pe traseul Timisoara Stamora. Din punct de vedere al
protectiei mediului variantele 1 si 2 genereaza un impact asemanator, putin mai mic evident in cazul variantei 2.
Principalul tip de efecte adverse ale acestei variante consta in impactul asupra potentialelor arii protejate. Se mentioneaza
faptul ca in multe situatii traseele nu sunt inca stabilite in detaliu. Proiectele punctuale aferente masurilor din varianta 2
vor face obiectul evaluarii de mediu inclusiv a evaluarilor adecvate acolo unde va fi cazul. Din punctul de vedere al
sanatatii populatiei si al riscului de accidente impactul variantelor 1 si 2 este pozitiv fata de varianta 0.
C. Obiectiv specific - imbunătătirea stării tehnice si de viabilitate a retelei rutiere la nivel judetean –
reabilitări si modernizări
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1.
· Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere de drumuri nationale, judetene si comunale care traversează
judetul Timis
Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:
· Reîncadrarea unui numar de 16 drumuri comunale ca drumuri judetene, reabilitarea si modernizarea lor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
117
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xx Efecte probabile si de durata cauzate de starea precara a infrastructurii rutiere
xx Posibilitati reduse de finantare a lucrarilor de modernizare; probabilitate si durata medie a efectelor.
x Surse mai importante de finantare; efecte cu probabilitate si durata mai reduse..
Natura cumulativa a efectelor
0 Nu se genereaza efecte cumulative
0 Nu se genereaza efecte cumulative
0 Nu se genereaza efecte cumulative
Natura transfrontiera a efectelor
0 Fara efecte 0 Fara efecte 0 Fara efecte
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
x Trafic redus, riscuri minore
x Trafic redus, riscuri minore
x Trafic redus, riscuri minore
Marimea si spatialitatea efectelor
x Traseele drumurilor comunale avute in vedere; areal redus, populatie limitata
x Traseele drumurilor comunale avute in vedere; areal redus, populatie limitata
x Traseele drumurilor comunale avute in vedere; areal redus, populatie limitata
Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
x Zone rezidentiale rurale; patrimoniul construit; arii protejate in unele cazuri
x Zone rezidentiale rurale; patrimoniul construit; arii protejate in unele cazuri
x Zone rezidentiale rurale; patrimoniul construit; arii protejate in unele cazuri
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
118
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
x Unele trasee se apropie sau traverseaza arii protejate
x Efecte minore asupra unor suprafete protejate in unele cazuri
x Efecte minore asupra unor suprafete protejate in unele cazuri; traseele existente nu se modifica
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
Masurile prevazute la acest obiectiv au in general un impact mai mic si mai limitat spatial. Varianta 2 este preferata
de titular deoarece prin reincadrarea uno rdrumuri la un nivel superior cresc premisele de a asigura reabilitarea sau chiar
modernizarea lor. Din punct de vedere al impactului asupra mediului nu sunt diferente semnificative intre cele 3 variante,
incluzand aici si varianta 0. Trebuie doar mentionat ca in unele cazuri lucrarile de reabilitare/modernizare se vor realiza in
apropierea sau chiar in interiorul unor arii protejate (ex. in zonele Murani, Carani) impunandu-se foarte probabil evaluarea
adecvata de mediu.
D. Obiectiv specific - implementarea măsurilor de sigurantă rutieră la nivelul cerintelor europene
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1.
· Pasaje denivelate peste CF pe traseele drumurilor nationale la Jamu Mare pe DN 57, pe DN 58B la Gătaia, pe DN
58B la Birda, la Jimbolia pe DN 59A, pe DN 6 la Timisoara, Becicherecu Mic, Lovrin, Sânnicolau Mare (ca
alternativa la varianta de ocolire pe traseul lui DN 6), la Margina pe DN 68A.
Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
119
· Poduri noi pe trasee de drumuri locale:
- la Igris peste Mures, pe 682E (în atentie pentru corelare proiecte interjudetene);
- la Sud de Bazos peste Timis, pe DC 147 (cu mentiunea ca sunt necesare studii de fezabilitate pentru a evalua
oportunitatea investitiei).
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xx Efecte probabile si de durata care tin de siguranta circulatiei
x Efecte cu frecventa redusa, mai putin probabile.
x Efecte cu frecventa redusa, mai putin probabile..
Natura cumulativa a efectelor
0 Nu se genereaza efecte cumulative
0 Nu se genereaza efecte cumulative
0 Nu se genereaza efecte cumulative
Natura transfrontiera a efectelor
0 Fara efecte 0 Fara efecte x Prin construirea podului de la Igris in aria protejata Lunca Muresului care este un parc natural transfrontalier
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
x Riscuri care tin de siguranta circulatiei
0 Fara riscuri x Fara riscuri pentru sanatatea populatiei dar cu risc potential pentru mediu: ambele obiective se vor realiza in arii protejate Natura 2000: Lunca Timisului si
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
120
Parcul Natural Lunca Muresului Marimea si spatialitatea efectelor
x Efecte spatiale reduse in zonele pasajelor
x Efecte spatiale reduse in zonele pasajelor
x Efecte spatiale mai extinse dar pozitive; creaza legaturi intre zone izolate din punct de vedere rutier (in special nordul si sudul Muresului)
Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
x Zone rezidentiale x Zone rezidentiale xx Zone rezidentiale si ariile protejate Lunca Muresului si Lunca Timisului
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
0 Fara efecte 0 Fara efecte x Efecte potentiale asupra celor 2 arii protejate
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
Desi nu este inca stabilita cu certitudine oportunitatea realizarii investitiilor privind cele doua poduri, titularul PATJ
solicita impunerea variantei 2 in Plan cu mentiunea ca in urma unor studii de fezabilitate se va lua decizia executarii
podurilor. Din punctul de vedere al efectelor asupra mediului si populatiei, varianta 2 genereaza impactul cel mai mare:
pozitiv pentru rezidentii din zona si potential negativ asupra mediului din cauza amplasarii podurilor in arii protejate Natura
2000. Se recomanda ca in cadrul studiilor de fezabilitate sa se realizeze si studii de impact asupra mediului si evaluare
adecvata punctual pentru cele doua proiecte.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
121
E. Obiectiv specific – dezvoltarea si fluidizarea circuitelor feroviare rapide si directe la nivel periurban
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1. · Realizarea unei centuri feroviare pe zona de nord a municipiului Timisoara · Mentinerea in forma actuala a liniei de cale ferată urbană din municipiul Timisoara (linia 100)
Alternativa 2.
· Realizarea unei centuri feroviare pe zona de nord a municipiului Timisoara · Ridicarea liniei de cale ferată urbană din municipiul Timisoara pe estacadă (ridicarea niveletei căii cu cca 1-1,5 m)
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xxx Efecte foarte probabile si de durata: poluare fonica a zonei rezidentiale si afectarea traficului rutier
xx Reducerea poluarii fonice prin diminuarea traficului feroviar
x Fluidizare a traficului rutier Reducerea poluarii fonice prin diminuarea traficului feroviar
Natura cumulativa a efectelor
xx Efecte cumulate cu cele generate de traficul rutier
x Natura cumulativa redusa
x Natura cumulativa redusa
Natura transfrontiera a efectelor
0 Fara efecte 0 Fara efecte 0 Fara efecte
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
122
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
xx Riscuri care tin de poluarea fonica si emisiile de noxe cauzate de incetinirea traficului
x Riscuri reduse de mediu; poluare fonica diminuata
x Riscuri reduse de mediu; poluare fonica diminuata
Marimea si spatialitatea efectelor
x Efecte spatiale reduse in zona de nord a municipiului Timisoara
x Efecte spatiale reduse in zona de nord a municipiului Timisoara
x Efecte spatiale reduse in nordul municipiului Timisoara
Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
x Zone rezidentialesensibile
x Zone rezidentiale sensibile
x Zone rezidentiale sensibile
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
0 Fara efecte 0 Fara efecte 0 Fara efecte
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
Problema traversarii Municipiului Timisoara, in partea de nord de catre o cale ferata de mare trafic constituie o
preocupare foarte veche pentru autoritatile locale precum si pentru autoritatile de mediu, deoarece genereaza 2 categorii
de efecte adverse: afectarea circulatiei rutiere in partea de nord a orasului si poluarea fonica intensa pentru zona
rezidentiala foarte apropiata de calea ferata. Dintre cele doua solutii propuse, varianta 1 nu rezolva decat partial
problema, adica determina o reducere a traficului feroviar prin dirijarea transportului marfa pe centura de nord dar nu
elimina total poluarea fonica si deci efectele asupra sanatatii populatiei. Varianta 2 pe langa avantajele variantei 1
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
123
determina si o fluidizare a traficului rutier, cu influente benefice asupra calitatii aerului. Ca urmare, analiza de mediu indica
varianta 2 ca avand impactul pozitiv cel mai mare.
F. Obiectiv specific – Îmbunătătirea infrastructurii specifice de transport naval pe canalul Bega si a serviciilor
aferente
Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ
Alternativa 1. · Introducerea transportului în comun pe Bega cu vase de tip vaporetto, în mun. Timisoara;
Amenajarea unui numar de 9 statii/ debarcader
Alternativa 2.
· Introducerea transportului în comun pe Bega cu vase de tip vaporetto, în mun. Timisoara;
Amenajarea unui numar de 9 statii/ debarcader
· Decolmatarea canalului Bega, ecologizare, consolidare de mal si îndiguiri;
Lărgirea canalului pe anumite sectoare;
Reabilitare si modernizare ecluze;
Amenajarea infrastructurii porturilor pe Canalul Bega pe sectorul Timisoara – frontiera
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
124
Alternativa 0. Alternativa 1.
Alternativa 2.
Criteriu de impact potential
Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii Intensitate
Comentarii
Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor
xxx Efecte foarte probabile si de durata: degradare albie si curs de apa cu efecte asupra sanatatii populatiei; afectarea peisajului
xx Se elimina efectele negative doar pe raza municipiului Timisoara
x Efectele negative de la alternativa 0 sunt eliminate; posibile efecte noi cauzate de impactul lucrarilor asupra biodiversitatii
Natura cumulativa a efectelor
o Nu sunt efecte cumulative
0 Nu sunt efecte cumulative
0 Nu se genereaza efecte cumulative
Natura transfrontiera a efectelor
xx Degradarea albiei si cursului de apa genereaza efecte transfrontiera in aval
xx Efectele transfrontiera se mentin fiind generate de tronsonul Timisoara - frontiera
x In cea mai mare parte se elimina efectele de la variantele 0 si 1 dar pot apare efecte noi asupra biodiversitatii inclusiv dincolo de frontiera
Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu
xxx Risc de imbolnaviri pentru riverani, afectarea calitatii apelor de suprafata, afectarea peisajului
xx Risc de imbolnaviri pentru riverani, afectarea calitatii apelor de suprafata, afectarea peisajului pe sectorul Timisoara - frontiera
x Efecte potentiale asupra florei si faunei acvatice.
Marimea si spatialitatea efectelor
xx Efecte spatiale limitrofe cursului raului Bega in sectorul amonte Timisoara – frontiera si
x Efecte spatiale limitrofe cursului raului Bega in sectorul aval Timisoara – frontiera si transfrontiera
x Efecte in aceleasi spatii dar reduse ca marime
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
125
transfrontiera Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat
xx Zone rezidentiale limitrofe cursului de apa, flora si fauna acvatica, peisajul
xx Zone rezidentiale limitrofe cursului de apa, flora si fauna acvatica, peisajul
x Biodiversitatea chiar daca obiectivul nu se gaseste intr-o arie protejata
Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare
x Peisajul urban (dar si aval de Timisoarara) de pe culoarul cursului de apa Bega
x Peisajul de pe culoarul cursului de apa Bega
0 Nu exista arii protejate in zona proiectului
Legenda
x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact
Propunerea titularului PATJ consta in aducerea in circuitul turistic/economic a unei vechi cai navigabile – canalul
Bega. Proiectul este insa conditionat de reabilitarea canalului Bega pe sectorul Timisoara amonte – frontiera. Varianta 2
este una completa care include toate lucrarile de reabilitare precum si pe cele de amenajare a caii navigabile cu
infrastructura necesara. Varianta 1 se limiteaza la municipiul Timisoara.
Analiza de mediu indica faptul ca varianta 2 raspunde cel mai bine la problemele de mediu pe care le pune
administrarea cursului de apa, contribuind si la asigurarea calitatii cursului de apa la frontiera. Trebuie mentionat insa ca
desi culoarul canalului Bega nu este o arie protejata (cum sunt spre ex. Timisul sau Muresul) lucrarile majore de
reabilitare si de marire a albiei pot genera efecte negative asupra florei si faunei acvatice si de lunca. De aceea se face
recomandarea ca aceste lucrari sa fie insotite si de studii de specialitate privind evolutia biodiversitatii in zona.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
126
6. EFECTE POTENŢIALELE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI
MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENII, REDUCE SI COMPENSA
EFECTELE ADVERSE
In cadrul acestei Secţiuni sunt prezentate obiectivele sectoriale si
măsurile prioritare aferente lor, propuse în Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean si evaluarea impactului potential pe care il genereaza asupra
obiectivelor de mediu ale judetului, in ultima instanta asupra calitatii factorilor de
mediu.
Ca metodologie de evaluare s-a ales o scara de cuantificare a efectelor
conventionala care opereaza cu 6 nivele de efecte dintre care 3 pozitive si 3
negative, conform tabelului de mai jos.
Tabelul 6.1. Metodologia de cuantificare a efectelor PATJ asupra mediului
Valoare
cuantificata
Tipul si intensitatea efectelor
+3 Efect pozitiv major
+2 Efect pozitiv mediu
+1 Efect pozitiv minor
0/? Fara efect/Impactul nu poate fi evaluat
-1 Efect negativ minor
-2 Efect negativ mediu
-3 Efect negativ major
Nivelul de detaliere ales este urmatorul:
- factorii de mediu sunt cuantificati prin obiectivele generale de mediu ale
judetului Timis prezentate in Capitolul 4 Tabelul 4.2. al acestui Raport (OM1 –
OM11);
- evaluarea efectelor se face la nivelul obiectivelor sectoriale ale PATJ
dar luand in considerare impactul fiecarei masuri din cadrul unui obiectiv
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
127
sectorial.
In continuare, in Sectiunea 6.1. este prezentata evaluarea de mediu
pentru masurile din PATJ care genereaza impact (negativ sau pozitiv) asupra
factorilor de mediu. Sunt de asemenea identificate masuri de prevenire sau/si
compensare acolo unde se inregistreaza efecte negative.
Se face mentiunea ca unele dintre masurile cuprinse in PATJ nu au nici un
impact asupra mediului. Aceste masuri, evident nu sunt evaluate, ele sunt
prezentate la sfarsitul acestui capitol, in Sectiunea 6.2.
In Sectiunea 6.3. se face o sinteza a impactului general al PATJ (prin
insumarea impactelor partiale ale tuturor pachetelor de masuri studiate) asupra
fiecarui obiectiv de mediu al judetului Timis.
In sfarsit in Sectiunea 6.4. sunt prezentate sintetic masurile de prevenire
si compensare recomandate pe baza evaluarii SEA.
6.1. Evaluarea efectelor asupra mediului ale masurilor din PATJ Timis
Tabelul 6.2. Protectia valorilor de patrimoniu natural
Obiectiv sectorial - Protejarea resurselor balneoturistice și valorificarea durabilă a resurselor de substanțe minerale utile Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+2 Prin exploatarea rationala si durabila a resurselor minerale
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Masuri de protectie a rezervelor de ape subterane inclusiv minerale
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Exploatarea durabila a resurselor minerale implica si gestionarea corecta a deseurilor industriale rezultate. Valorificarea energetica a biomasei.
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Nu are efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efect
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
128
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Fara efect
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Efect potential generat de campurile fotovoltaice–depinde de amplasarea lor
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Fara efect
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Protectia resurselor de ape minerale cu efecte directe asupra turismului balnear
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
0 Fara efect
Impact general +0,36 Efect pozitiv limitat
Concluzie
Impactul general al acestui obiectiv sectorial este pozitiv datorita masurilor
de exploatare durabila a resurselor minerale si de protectie a rezervelor, pe care
le contine. Incurajarea valorificarii energiilor alternative este de asemenea
benefica dar poate avea si impact negativ asupra biodiversitatii in cazul
amplasarii campurilor fotovoltaice in vecinatatea ariior protejate.
Masura de prevenire – evaluarea adecvata de mediu in cazul in care
exploatarile de resurse minerale sau infrastructura de valorificare a energiilor
alternative pot afecta biodiversitatea.
Tabelul 6.3. Conservarea valorilor naturale
Obiectiv sectorial - Protejarea patrimoniului natural și peisajului de interes național declarat și a celui de interes local Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Fara efect
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Fara efect
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
129
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Fara efect.
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Nu are efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efect
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin masura mentinerii si extinderii suprafetelor destinate spatiilor verzi
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
+3 Toate masurile conduc la acest deziderat
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin masura mentinerii si extinderii suprafetelor destinate spatiilor verzi
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+2 Prin management adecvat al ariilor protejate, ele pot fi incluse in circuite turistice
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Constientizarea si implicarea autoritatilor locale si a ONG-urilor
Impact general +0,72 Efect pozitiv limitat
Concluzie
Avand ca principale masuri definitivarea administrarii ariilor potejate,
protectia speciilor si exemplarelor periclitate, a vanatului, conservarea
biodiversitatii si nu in ultimul rand conservarea si extinderea spatiilor verzi din
zonele rezidentiale, acest obiectiv sectorial genereaza doar efecte pozitive la
toate obiectivele de mediu. Impactul general este destul de ridicat (+0,72).
Nu se impun masuri de prevenire/compensare.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
130
Tabelul 6.4. Protectia aerului si a schimbarilor climatice
Obiectiv sectorial - Creșterea condițiilor de sănătate a comunităților prin reducerea gradului de poluare a aerului Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Fara efect
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Reducerea emisiilor industriale de pulberi/aerosoli duce la protectia solului
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Reducerea emisiilor din depozitele de deseuri menajere prin gestionarea lor corespunzatoare (acoperire periodica, etc.)
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Nu are efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+3 Toate masurile conduc la acest deziderat
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+2 Imbunatatirea calitatii aerului este o conditie esentiala a sanatatii populatiei
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+2 Prin masurile de reducere a emsiilor autovehiculelor in interiorul localitatilor si controlul emisiilor industriale
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+1 Prin masurile de reducere a emsiilor autovehiculelor
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Constientizarea si implicarea autoritatilor locale
Impact general +1,00 Efect pozitiv important
Concluzie
Setul de masuri aferent acestui obiectiv sectorial are in vedere reducerea
emisiilor in atmosfera provenite in principal din sectorul industrial si transportul
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
131
rutier. Impactul pozitiv major este asupra calitatii aerului si sanatatii populatiei.
Nu sunt necesare masuri de prevenire/compensare
Tabelul 6.5. Protectia apelor de suprafata si subterane
Obiectiv sectorial - Asigurarea protecției factorului de mediu apă și îmbunătățirea calității acestuia și a standardelor de viață, în conformitate cu acquis-ul comunitar de mediu Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+3 Toate masurile conduc la protectia apelor de suprafata
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+2 In special prin masurile de gestionare corecta a substantelor chimice si a dejectiior din agricultura
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Prin masurile de gestionare corecta a substantelor chimice si a dejectiilor din agricultura
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
+3 Masuri concrete de realizare/reabilitare a statiilor de epurare din mediul urban si rural
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efect
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin masura de protectie a rezervelor de apa potabila
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin extinderea serviciilor de apa/canal/statie de epurare in toate orasele
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale este inevitabila
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
132
Impact general +1,09 Efect pozitiv important
Concluzie
Masurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv sectorial tin in cea mai
mare parte de managementul apelor de suprafata si subterane si de echiparea
localitatilor cu sisteme adecvate de alimentare cu apa, canalizare si statii de
epurare. Un rol important revine masurilor de control al evacuarilor de orice
natura in ape de suprafata sau subterane. Toate masurile au evident impact
pozitiv.
Nu sunt necesare masuri de compensare.
Tabelul 6.6. Protectia solurilor
Obiectiv sectorial - Protecția solului față de efectele negative ale fenomenelor naturale și ale activităților umane și ameliorarea stării de calitate a acestuia Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+1 Reabilitarea unor sit-uri contaminate conduce la protectia apelor de suprafata (Margina, Nadrag, Tomesti)
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+3 Majoritatea masurilor au ca scop protectia solului si apelor freatice
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Inchiderea si ecologizarea depozitelor de deseuri neconforme
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Efect nesemnificativ
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
133
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale este inevitabila
Impact general +0,55 Efect pozitiv
Concluzie
Masurile care vizeaza protectia solului au in vedere remedierea ecologica
a sit-urilor contaminate (foste instalatii industriale, depozite de deseuri inchise)
dar si ameliorarea terenurilor degradate natural prin lucrari de imbunatatiri
funciare. De asemenea se propun masuri de limitare a poluarii terenurilor din
cauza unor activitati industriale. Toate masurile au efecte pozitive asupra
obiectivelor de mediu. Impactul general nu este foarte mare din cauza efectelor
cu actiune restransa doar asupra unor factori de mediu.
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.
Tabelul 6.7. Protectia padurilor
Obiectiv sectorial - Crearea și îmbunătățirea fondului forestier Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Prin masurile: ameliorarea terenurilor degradate prin impadurire si perdele de protectie antierozionala
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Fara efect
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
134
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Prin realizarea perdelelor de protectie a localitatilor
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Indirect prin protectia atmosferei in zonele rezidentiale
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
+1 Prin masura introducerii zonei tampon de 100 m la liziera padurilor
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin realizarea perdelelor de protectie a localitatilor
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Efect nesemnificativ
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Masura de consolidare si extindere a fondului forestier are efecte benefice asupra turismului
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si a ONG-urilor
Impact general +0,64 Efect pozitiv
Concluzie
Masurile de protectie a padurilor constau in consolidarea și reabilitarea
fondului forestier existent, ameliorarea terenurilor degradate, neproductive prin
împădurire, realizarea perdelelor forestiere cu rol de protectie si preluarea
interdictiei de construire in zona tampon a padurilor, pe o latime de 100 cel putin,
atunci cand padurea nu face parte dintr-un areal cu statut de protectie. Masurile
au efect pozitiv atat asupra cadrului natural si peisajului cat si asupra sanatatii
populatiei. Sunt foarte importante in special perdelele de protectie propuse
pentru municipiul Timisoara avand in vedere cel putin 2 aspecte:
- faptul ca asa cum arata si monitorizarea calitatii aerului, orasul este poluat
cu praf, inclusiv prin vantuire de pe terenurile agricole invecinate;
- modificarile climatice din ultimii ani, cu veri excesiv de calduroase.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
135
Toate masurile au efecte pozitive asupra obiectivelor de mediu.
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.
Tabelul 6.8. Managementul deseurilor
Obiectiv sectorial - Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+2 Prin masurile de inchidere ecologica a depozitelor de deseuri neconforme si utilizarea depozitului ecologic Ghizela
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+3 PATJ preia masurile din Sistemul Integrat de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Timis
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Efect nesemnificativ
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin eliminarea potentialelor focare de infectie reprezentate de depozitele neconforme
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin implementarea tuturor fluxurilor de colectare ale diferitelor categorii de deseuri de la populatie
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
136
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,72 Efect pozitiv
Concluzie
In domeniul managementului deseurilor exista implementat la nivelul
judetului Timis un Plan de Gestiune Integrata a Deseurilor care prevede solutii
pentru toate categoriile de deseuri (menajere, industriale periculoase,
nepericuloase, valorificabile/nevalorificabile, etc.). De asemenea prevede
inchiderea ecologica a depozitelor neconforme. Planul este avizat de toate
autoritatile si insusit de Consiliul Judetean. PATJ preia masurile din Plan
corelandu-se astfel cu solutiile care au suferit deja o evaluare SEA si au fost
avizate de autoritatile de mediu. Ca urmare toate masurile din PATJ referitoare la
sectorul „Deseuri” au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu.
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.
Tabelul 6.9. Sanatatea populatiei
Obiectiv sectorial - Îmbunătățirea stării de sănătate a populației Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
+1 Prin masura asigurarii apei potabile in zonele rurale deficitare din estul judetului
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Prin masurile de creere zone tampon intre zonele rezidentiale si industriale si obligatia asigurarii unei suprafete de spatiu verde de minim 26 mp/locuitor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
137
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+2 Toate masurile au ca scop imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin masurile de reducere a poluarii fonice si creere de zone verzi tampon.
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+1 Prin realizarea perdelelor verzi de protecţie de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, utilizarea panourilor fonice.
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,63 Efect pozitiv
Concluzie
Eforturile in domeniul imbunatatirii sanatatii populatiei prin intermediul
masurilor din PATJ se canalizeaza spre cateva directii:
- imbunatatirea calitatii aerului si reducerea poluarii fonice prin separarea
zonelor functionale cu spatii verzi, utilizarea de panouri fonoabsorbante pe
traseele de transport, dezvoltarea zonelor industriale in afara zonelor
rezidentiale;
- asigurarea calitatii apei potabile in zonele deficitare si nu numai
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.
Tabelul 6.10. Transportul durabil
Obiectiv sectorial - Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport, în vederea protejării factorilor de mediu Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
138
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Masurile de transport durabil in mediul urban si periurban conduc la reducerea poluarii aerului in zonele rezidentiale
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Toate masurile de transport durabil au ca scop si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin masurile de reducere a traficului urban utilizand ca alternativa transportul public si realizarea de centuri ocolitoare.
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+2 Toate masurile transportului durabil conduc la acest deziderat
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,54 Efect pozitiv
Concluzie
La sectiunea „Transport Durabil” sunt incluse masuri de reducere a
traficului in zonele rezidentiale prin incurajarea transportului in comun, realizarea
centurilor ocolitoare, utilizarea unor sisteme de atenuare a impactului de-a lungul
arterelor intens circulate, piste pentru biciclete. In ultima instanta ele au efect
asupra conditiilor de viata urbana si asupra sanatatii populatiei.
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
139
Tabelul 6.11. Zonele expuse la riscuri naturale
Obiectiv sectorial - Creșterea siguranței populației față de riscurile naturale (inundații, alunecări de teren, cutremure) Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+1 Efecte usor negative in faza de executie a lucrarilor de aparare contra inundatiilor, dar efecte benefice pe termen mediu si lung asupra cursurilor de apa
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Prin masurile de ameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efecte
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
+1 Prin masurile de ameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii se limiteaza degradarea mediului natural
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efecte
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
140
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,36 Efect pozitiv minor
Concluzie
Masurile au in vedere lucrari de aparare impotriva inundatiilor si de
consolidare a terenurilor expuse la alunecare. Genereaza efecte de mediu
restranse la domeniile privind protectia apelor de suprafata si a solurilor.
Deoarece in prima faza, cea de executie a lucrarilor exista riscul de a se produce
efecte negative asupra habitatelor acvatice si a avifaunei, se impun masuri de
prevenire. Obiectivul central al acestor masuri ramane insa siguranta populatiei
fata de fenomenele naturale periculoase.
Masura de prevenire – evaluarea adecvata de mediu in cazul in care
lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (decolmatari, diguri, regularizari, etc.)
sau de consolidare a terenurilor au loc in arii protejate; nu se pune problema
realizarii sau nu a lucrarilor de aparare ci de luarea eventual a unor masuri
compensatorii pe baza studiilor efectuate.
Tabelul 6.12. Zonele expuse la riscuri tehnologice
Obiectiv sectorial - Reducerea semnificativă a impactului negativ a activității industriale asupra calității mediului și a populației Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+1 Masurile legate de instalatiile IPPC cu obligatia reducerii emisiilor la nivelele permise
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Masuri de prevenire si protectie a solului la instalatiile IPPC, la cele de extractie a titeiului, etc.
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Masurile de conformare la instalatiile IPPC
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
141
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+2 Masurile care tin de obiectivele SEVESO, IPPC, utilizarea solventilor in industrie, incendii necontrolate de miristi sau paduri
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 In special masurile de limitare a emisiilor in aer, pe sol si in apa freatica
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
+1 Prin masurile de limitare a incendiilor pe terenurile agricole si forestiereameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii se limiteaza degradarea mediului natural
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efecte
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor de mediu
Impact general +0,72 Efect pozitiv
Concluzie
Masurile propuse in PATJ se refera la obligatia agentilor economici de a
se incadra in conditiile de mediu impuse de autoritati, cu accent pe urmatoarele
surse mari de poluare: obiectivele aflate sub incidenta Directivei SEVESO (cu
capacitati mari de stocare substante periculoase), obiectivele IPPC, utilizatorii
mari de solventi industriali. De asemenea se propun masuri pentru siguranta
lucrarilor hirotehnice si tinerea sub control pe cat posibil a incendiilor din natura.
Toate masurile de la acest capitol se coreleaza cu legislatia specifica si cu
masurile impuse de autoritati la autorizarea activitatilor industriale respective,
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
142
deci au un impact pozitiv asupra factorilor de mediu. In mare ele acopera toata
gama de activitati puternic poluatoare din judetul Timis.
Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.
Tabelul 6.13. Turismul
Obiectiv sectorial - Crearea unei oferte turistice atractive şi competitive care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică a judeţului Timiş Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
-1 Amenajarile de structuri turistice determina cresterea numarului de turisti si implicit a riscului de antropizare a apelor de suprafata (rauri, lacuri)
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Cresterea numarului de turisti mareste riscul de gestionare incorecta a deseurilor menajere
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Masurile care tin de extinderea spatiilor verzi cu scop de recreere si agrement au efect pozitiv si asupra calitatii aerului
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Extinderea spatiilor verzi cu scop de recreere si agrement are efect indirect si asupra sanatatii populatiei
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-2 Masurile de promovare a ecoturismului pot genera efecte negative importante asupra biodiversitatii
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin masurile de extindere a spatiilor verzi, amenajarea de zone de agrement in vecinatatea oraselor mari
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
143
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
-1 Marirea atractivitatii zonelor turistice prin amenajarea infrastructurii genereaza o crestere a traficului si implicit a efectelor aferente activitatilor de transport
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+3 Masurile de promovare a turismului formulate in PATJ respecta conceptul de dezvoltare durabila
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale, de mediu, ONG-uri
Impact general +0,18 Efect pozitiv
Concluzie
In conditiile in care Judetul Timis nu are obiective turistice foarte multe sau
foarte atractive, PATJ identifica un numar mare de posibilitati de dezvoltare a
turismului. Formularea masurilor tine cont de conceptul de dezvoltare durabila in
turism. Inevitabil insa prin dezvoltarea unei zone cu potential turistic se
genereaza efecte adverse asupra cadrului natural (in special ape de suprafata,
arii protejate, biodiversitate). De asemenea dezvoltarea zonei turistice conduce
la trafic mai intens si probleme legate de asigurarea utilitatilor si serviciilor (ap-
canal, gestiunea deseurilor). In judetul Timis exista cateva exemple de abordare
total gresita a unei zone cu potential turistic, fara un minim de masuri care tin de
protectia mediului si dezvoltarea durabila. Cel mai elocvent este cazul Acumularii
Surduc – dezvoltarea ca zona de agrement dupa anul 1990.
Impactul general al masurilor privind turismul este pozitiv dar foarte mic
din cauza efectelor adverse potentiale pe care activitatea o exercita asupra
mediului, efecte pentru care se propun masuri de prevenire si compensare
Masuri de prevenire sau de compensare
· Planurile de urbanism (PAT, PUZ, etc.) vor tine cont de cerintele de
protectie ale ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii
· Ecoturismul va fi promovat doar in ariile protejate care permit acest lucru
si au implementate Planuri de Management aprobate de autoritatile de
mediu
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
144
· La realizarea infrastructurii de turism autoritatile locale sau administratorii
zonelor au obligatia asigurarii utilitatilor (canalizare/statie de epurare,
gestiunea deseurilor)
Tabelul 6.14. Structura teritoriului
Obiectiv sectorial 1 - Dezvoltarea şi echilibrarea reţelei de localităţi
Obiectiv sectorial 2 - Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea fondului de locuinţe şi valorificarea eficientă a spaţiului rezidenţial
Obiectiv sectorial 3 - Îmbunătăţirea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate din localităţi Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
-1 Dezvoltarea localitatilor prin extinderea intravilanelor poate genera efecte negative prin antropizarea corpurilor de apa de suprafata
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 Dezvoltarea localitatilor prin extinderea intravilanelor poate genera efecte negative asupra solului
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Dezvoltarea policentrica a localitatilor creaza o presiune si asupra sistemului de gestiune a deseurilor
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
-1 Extinderea intravilanului necesita dezvoltarea corespunzatoare a sistemelor de alimentare cu apa, canalizare, epurare
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
-1 Dezvoltarea policentrica duce la concentrarea populatiei in zone urbane, cresterea traficului rutier si presiune asupra calitatii aerului
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Masurile de dezvoltare a localitatilor contin elemente care vor duce la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei (spatii verzi, servicii, etc.)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
145
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Masurile de promovare a polilor de dezvoltare vor intra in conflict in anumite situatii cu statutul ariilor protejate (ex. zona Satchinez in zona metropolitana Timisoara)
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin masurile de dotare urbana si stabilirea unor noi relatii urban – rural.
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
-1 Dezvoltarea policentrica duce la concentrarea populatiei in zone urbane, cresterea traficului rutier si presiune asupra calitatii aerului
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Prin masurile de dezvoltare a localitatilor si echipare urbana
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale, ONG-uri
Impact general -0,27 Efect negativ minor
Concluzie
Dezvoltarea retelei de localitati determina o presiune inevitabila asupra
factorilor de mediu (calitatea aerului, canalizare, epurare, transport, ape de
suprafata, sol) daca nu sunt luate din timp masuri de prevenire. Unele din aceste
masuri trebuie impuse in fazele de elaborare a planurilor de urbanism si
amenajare a teritoriului iar altele in etapele de proiectare/avizare.
Evaluarea de mediu a acestui obiectiv sectorial releva un impact negativ
asupra obiectivelor de mediu, fapt pentru care se propun masuri de prevenire si
compensare. Mentionam ca impactul negativ se inregistreaza in absenta
masurilor de prevenire.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Prevederea extinderilor de intravilan in planurile de urbanism ale
localitatilor va tine cont de pozitia ariilor protejate si a corpurilor de apa de
suprafata
· Planurile de urbanism vor prevedea alimentarea cu apa si echiparea cu
retele de canalizare ale tuturor zonelor rezidentiale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
146
· In noile zone rezidentiale, comerciale sau industriale vor fi prevazute
sistemele adecvate de gestiune a deseurilor si protectia solului si apei
subterane inca din faza de proiectare
· Corelarea extinderii intravilanelor cu planurile de dezvoltare a transportului
pentru a evita ca traseele cu trafic intens sa traverseze zonele
rezidentiale.
Tabelul 6.15. Reteaua de transport rutier
Obiectiv sectorial - Reabilitarea si construcția rețelei județene de infrastructură rutieră – drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale și străzi urbane – la nivelul standardelor europene cât și adaptarea serviciilor de transport în comun rutier la nevoile actuale Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 La constructia de cai rutiere noi pot apare efecte negative asupra solului daca nu se iau masuri de prevenire
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Constructia dar si reabilitarea cailor rutiere genereaza deseuri care trebuie gestionate corect
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Desi dezvoltarea retelei rutiere genereaza opoluare mai mare a aerului, prin masurile propuse in PATJ se apreciaza ca impactul va fi pozitiv in sensul ca se va reduce poluarea in zonele rezidentiale
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin masurile de dirijare a traficului in afara zonelor rezidentiale si dezvoltarea transportului in comun electric
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
147
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Pot apare efecte negative mai ales la constructia cailor noi (inclusiv podurile peste Mures si Timis). La stabilirea traseelor este obligatorie evaluarea adecvata de mediu in vecinatatea ariilor protejate
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin dezvoltarea variantelor ocolitoare a localitatilor si promovarea transportului in comun nepoluant inclusiv in zonele periurbane.
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+2 Masurile propuse au chiar acest obiectiv, de a reduce riscurile de mediu si fata de populatie, ale transportului rutier.
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Masurile de dezvoltare a retelei rutiere au efect benefic asupra turismului
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,36 Efect pozitiv
Concluzie
In cursul elaborarii PATJ in cadrul Sectiunii Transporturi au fost studiate,
propuse si discutate in cadrul Grupului de Lucru mai multe variante pentru
transportul rutier, transportul feroviar si transportul pe apa. In cadrul acestui
Raport la Capitolul „Studiul alternativelor” au fost prezentate si evaluate
alternativele din punctul de vedere al criteriilor din Anexa 1 la HG 1076/2004. In
fiecare caz s-a ales o varianta care este supusa evaluarii de mediu in cadrul
acestui Capitol al Raportului de Mediu.
Masurile de reabilitare si exindere a retelei rutiere genereaza inevitabil efecte
asupra unor factori de mediu (aer, sol, biodiversitate). Pe termen mediu si lung
insa vor avea efecte benefice in protectia zonelor rezidentiale si implicit a
sanatatii populatiei. Impactul general este deci pozitiv dar trebuie avute in vedere
cateva masuri preventive.
Masuri de prevenire sau de compensare
· In cazul constructiei de cai rutiere noi, decopertarile se vor face cu
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
148
valorificarea stratului superficial de sol (30 -40 cm)
· Gestionarea corecta a deseurilor rezultate si a substantelor periculoase
utilizate in lucrarile de constructii/reabilitari drumuri
· Lucrarile din apropierea sau din interiorul ariilor protejate (daca nu pot fi
evitate) vor fi precedate de studii de specialitate care vor identifica si
eventualele masuri de compensare necesare
Tabelul 6.16. Reteaua de transport feroviar
Obiectiv sectorial 1 - Îmbunătățirea infrastructurii feroviare si a serviciilor de transport feroviar în funcție de nevoile locale și regionale
Obiectiv sectorial 2 - Eficientizarea transportului de mărfuri si persoane prin implementarea în județul Timiș a unor sisteme intermodale Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 La constructia de cai feroviare noi pot apare efecte negative asupra solului daca nu se iau masuri de prevenire
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Constructia dar si reabilitarea cailor feroviare genereaza deseuri care trebuie gestionate corect
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Se apreciaza ca efectul este pozitiv deoarece masurile de introducere a cailor ferate din zona Timisoara in reteaua de tramvaie vor determina o reducere a traficului rutier
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin masurile de preluare a unei parti din traficul rutier in zona metropolitana Timisoara
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
149
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Pot apare efecte negative mai ales la constructia cailor noi (Timisoara – Szeged). La stabilirea traseului este obligatorie evaluarea adecvata de mediu in vecinatatea ariilor protejate
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin realizarea unei centuri feroviare in nordul municipiului Timisoara si eliminarea traseului din interiorul orasului; prin extinderea retelei de tramvaie pe reteaua de cale ferata periurbana
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+1 Masurile propuse au ca efecte si reducerea riscurilor de mediu si fata de populatie, ale transportului feroviar
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Masurile de dezvoltare a retelei feroviare au efect benefic asupra turismului
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
Impact general +0,27 Efect pozitiv
Concluzie
In cadrul Sectiunii privind reteaua feroviara s-au studiat doua alternative
care se refera la eliminarea sectorului intens circulat de cale ferata din nordul
municipiului Timisoara sau doar suprainaltarea liniei pentru a fluidiza traficul
rutier din zona. Analiza variantelor pe criteriile din Anexa 1 la HG 1076/2004 a
reliefat avantajul solutiei de realizare a unei centuri feroviare in nordul orasului si
eliminarea sectorului din oras.
Ca in cazul tuturor sistemelor de transport, si in cazul dezvoltarii retelei
feroviare (construirea de cai ferate noi sau modernizarea celor existente) se pot
inregistra efecte adverse asupra factorilor de mediu, motiv pentru care se impun
masuri de prevenire si compensare.
Masuri de prevenire sau de compensare
· In cazul constructiei de cai ferate noi (ex. Timisoara – Szeged sau centura
feroviara de nord), decopertarile se vor face cu valorificarea stratului
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
150
superficial de sol (30 -40 cm)
· Gestionarea corecta a deseurilor rezultate si a substantelor periculoase
utilizate in lucrarile de constructii/modernizari cai ferate
· Lucrarile din apropierea sau din interiorul ariilor protejate (daca nu pot fi
evitate) vor fi precedate de studii de specialitate care vor identifica si
eventualele masuri de compensare necesare (foarte probabil in cazul liniei
Timisoara – Szeged)
Tabelul 6.17. Reteaua de transport naval
Obiectiv sectorial - Îmbunătătirea infrastructurii specifice de transport naval pe canalul Bega și a serviciilor aferente Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+2 Amenajarea canalului Bega pentru navigatie pe sectorul Timisoara amonte – frontiera are un puternic efect secundar benefic conservarii cursului de apa
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 Lucrarile de amenajare pot genera impact negativ asupra calitatii solului prin modul de gestiune a volumelor foarte mari de namol rezultat
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Impact negativ in cazul gestiunii necorespunzatoare a namolului si a altor deseuri.
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Efect nesemnificativ
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Efecte pozitive asupra populatiei riverane pe sectorul Timisoara - frontiera
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
? Nu se pot evalua efectele dar se mentioneaza faptul ca cursul canalului Bega aval de Timisoara nu este zona protejata.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
151
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Efect nesemnificativ
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+2 Introducerea vaporaselor pe Bega in Timisoara si a curselor pe sectorul Timisoara - frontiera
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si de specialitate
Impact general +0,36 Efect pozitiv
Concluzie
Lucrarile de amenajare a canalului Bega sunt demarate urmand sa se
continue in perioada urmatoare. Ele ca scop decolmatarea albiei in sectorul aval
Timisoara fiind corelate cu finalizarea reabilitarii statiei de epurare municipale
Timisoara principala vinovata pentru poluarea istorica a canalului. Concomitent
se prevad si lucrari de reabilitare a constructiilor hidrotehnice, largirea albiei pe
anumite sectoare, pentru a crea conditii dezvoltarii navigatiei. Din punct de
vedere al protectiei mediului, masurile au efect benefic asupra cadrului natural, al
peisajului si prin urmare cresc potentialul turistic al canalului Bega.
Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor de
amenajare, se impun cateva masuri de prevenire si compensare.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Gestionarea corespunzatoare a materialelor (namoluri, sedimente)
rezultate din operatiile de curatare a albiei. Trebuie sa se tina cont de
faptul ca aceste materiale provin in mare masura din apele uzate
menajere neepurate corespunzator, evacuate de zeci de ani din statia de
epurare Timisoara.
· Luarea de masuri de protectie a solului/terenurilor necesare pentru
desfasurarea activitatilor de amenajare a canalului.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
152
Tabelul 6.18. Gospodarirea complexa a apelor si echiparea edilitara
Obiectiv sectorial - Realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative si calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive a apei, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu. Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+3 Prin masurile de ecologizare a cursurilor de apa (amenajarea bazinului hidrografic) si masurile de echipare cu statii de epurare a tuturor localitatilor racordate la alimentare cu apa
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+1 Prin masurile de protectie a surselor de apa - instaurarea zonelor de protecţie sanitară cu regim de restricţie şi regim sever la captările de apă subterană
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Se poate genera Impact negativ in cazul gestiunii necorespunzatoare a namolului si a altor deseuri.
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
+3 Prin reabilitarea şi extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate în localităţile judetului Timis. Prin masurile de protectie a surselor de apa.
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efect
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
? Nu se pot evalua efectele la nivelul de generalitate al PATJ dar exista posibilitatea ca anumite proiecte sa aibe un efect potential asupra biodiversitatii sau a unor arii protejate.
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
153
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Efect nesemnificativ
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+1 Unele proiecte vor avea efecte benefice si vor stimula activitatea turistica.
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si de specialitate
Impact general +0,72 Efect pozitiv major
Concluzie
Lucrarile de amenajare si ecologizare a cursurilor de apa sunt absolut
necesare pentru conservarea si dezvoltarea durabila a acestora. Ele pot insa
genera un impact negativ asupra calitatii solului prin modul de gestiune a
volumelor foarte mari de namol rezultat. De asemenea in functie de amplasarea
lor, lucrarilor pot afecta biodiversitatea sau ariile protejate, in special cele de
ocrotire a habitatelor acvatice.
Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor de
amenajare, se impun cateva masuri de prevenire si compensare.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Gestionarea corespunzatoare a materialelor (namoluri, sedimente)
rezultate din operatiile de curatare/decolmatare. In unele situatii aceste
materiale pot contine substante periculoase, acumulate in urma
evacuarilor istorice de ape reziduale menajere dar mai ales industriale.
· Luarea de masuri de protectie a solului/terenurilor necesare pentru
desfasurarea activitatilor de amenajare a canalului.
· Evaluarea punctuala a impactului asupra ariilor protejate la unele proiecte,
in functie de amplasarea lor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
154
Tabelul 6.19. Lucrari de imbunatatiri funciare
Obiectiv sectorial - Îmbunătăţirea şi modernizarea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare, reevaluarea şi adaptarea amenajărilor la noile cerinţe europene precum şi asigurarea infrastructurii de baza şi a utilităţilor aferente exploataţiilor agricole Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+2 Scopul principal al lucrarilor de IF consta in imbunatatirea calitatii solului, in remedierea terenurilor degradate natural
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Fara efect
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Fara efect
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Pot exista efecte negative in functie de natura lucrarilor si amplasarea lor pe teritoriul sau in apropierea ariilor protejate (relevant este exemplul lucrarilor care au legatura cu raul Mures si canalul Aranca, la Periam, Cenad, etc.)
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Fara efect
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
155
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si de specialitate
Impact general +0,18 Efect pozitiv minor Concluzie
PATJ include toate lucrarile de imbunatatiri funciare prevazute pentru
judetul Timis si care nu au fost realizate in ultimii 30 de ani din cauza lipsei
finantarii. Trebuie tinut insa de faptul ca situatia s-a schimbat foarte mult iar
lucrari proiectate acum 30 de ani trebuie regandite, tinandu-se cont de toate
elementele noi, de ordin economic, administrativ, al tehnicilor agricole, etc. De
asemenea trebuie tinut seama de faptul ca unele ecosisteme s-au schimbat in 30
de ani, strategiile in domeniul protectiei mediului s-au modificat si ele, au aparut
retele de protectie a habitatelor. De aceea este utila realizarea unei noi prioritizari
a lucrarilor de IF care sa tina seama de noile realitati. Aceasta masura este
prevazuta in PATJ.
Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor
imbunatatiri funciare se propune a se avea in vedere si masuri de prevenire si
compensare.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Gestionarea corespunzatoare a materialelor (namoluri, sedimente)
rezultate din operatiile de curatare/decolmatare a canalelor existente.
· Evaluarea punctuala a impactului asupra ariilor protejate la unele proiecte,
in functie de amplasarea lor
Tabelul 6.20. Productia si transportul energiei electrice
Obiectiv sectorial - Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport a energiei electrice pentru asigurarea serviciilor cu acoperire zonală şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor la standarde europene Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
156
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Poate genera efecte prin gestionarea necorespunzatoare a substantelor si deseurilor periculoase in statiile de transformare
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Prin masurile de reabilitare si modernizare tehnologica a echipamentelor se realizeaza eficientizarea procesului de obtinere a energiei, scaderea consumurilor specifice
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Pot exista efecte negative in functie de natura lucrarilor si traseele viitoarelor linii electrice aeriene.
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si de specialitate
Impact general 0,00 Efect nul
Concluzie
Masurile din domeniul producerii si transportului energiei electrice au un
impact general nul asupra obiectivelor de mediu. Acest lucru nu inseamna ca nu
genereaza nici un fel de efecte ci faptul ca efectele se inregistreaza in domenii
restranse ale factorilor de mediu. Unele sunt pozitive altele negative si se
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
157
anuleaza reciproc. Pentru prevenirea efectelor potentiale negative se propun
masurile de mai jos.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Gestionarea corespunzatoare, conform legislatiei specifice si a
autorizatiilor de mediu, a substantelor si deseurilor periculoase (spre ex.
uleiurile cu continut de PCB).
· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la proiectele
viitoarelor trasee de transport a energiei electrice (ex. axul de 400 kV
Porţile de Fier 1 – Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad)
Tabelul 6.21. Energiile regenerabile
Obiectiv sectorial - Modernizarea şi producerea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a resurselor energetice geotermale, a produselor din cadrul fermelor agricole Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
-1 Valorificarea resurselor geotermale poate genera efecte negative la gestionarea necorespunzatoare a apelor geotermale epuizate care au o incarcare poluanta semnificativa
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 Utilizarea apelor geotermale poate genera efecte asupra calitatii solului si a apei freatice prin evacuari necontrolate de ape epuizate
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+1 Valorificarea energetica a deseurilor din cadrul fermelor agricole
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
0 Efect nesemnificativ
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
0 Efect nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
158
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Parcurile eoliene si fotovoltaice prin amplasarea lor necorespunzatoare pot genera efecte asupra biodiversitatii si habitatelor protejate
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si ONG-urilor de mediu
Impact general -0,09 Efect negativ minor
Concluzie
Impactul general asupra mediului al implementarii energiilor
neconventionale este usor negativ. O pondere insemnata o are in aceasta
abordare valorificarea resurselor geotermale, care constituie o solutie foarte
poluanta, necesitand masuri de compensare relativ costisitoare (legate de
gestionarea corecta a apelor epuizate termic, care nu pot fi evacuate in emisari
naturali din cauza incarcarii poluante foarte ridicate. Celelalte variante de
producere a energiilor regenerabile sunt mult mai ecologice, generand impact
negativ doar in cazul amplasarii necorespunzatoare a obiectivelor (in interiorul
sau in apropierea ariilor protejate.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Gestionarea corespunzatoare a apelor geotermale epuizate – evacuarea
controlata (statii de epurare) in emisari naturali.
· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la amplasarea
parcurilor eoliene si fotovoltaice.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
159
Tabelul 6.22. Productia si transportul energiei termice
Obiectiv sectorial - Modernizarea sistemelor urbane de alimentare şi distribuţie a energiei termice în vederea creşterii eficienţei energetice şi a reducerii emisiilor poluante Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Fara efect
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Prin modernizarea sistemelor de productie si distributie a energiei electrice, prin reabilitarea termica a cladirilor se ajunge la reducerea consumurilor si a poluarii aerului
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Reducerea poluarii aerului conduce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Prin imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele urbane
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
160
Impact general +0,27 Efect pozitiv minor
Concluzie
Masurile de reabilitare a sistemelor energetice din mediul urban precum si
reabilitarea termica a cladirilor conduc la reducerea consumurilor specifice de
combustibili, deci la reducerea emisiilor. Ele completeaza masurile de control al
emisiilor la instalatiile mari de ardere, prevazute in Sectiunea II a PATJ
(obiectivul sectorial referitor la calitatea atmosferei). Efectele asupra mediului
sunt limitate, insa exclusiv pozitive. Nu necesita masuri de prevenire sau
compensare.
. Tabelul 6.23. Gazele naturale si fluidele combustibile
Obiectiv sectorial - Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport gaze naturale, asigurarea unei exploatări şi întreţineri a reţelelor conform prevederilor normelor tehnice Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
0 Fara efect
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
0 Efect nesemnificativ
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
0 Efect nesemnificativ
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+1 Extinderea retelelor de alimentare cu gaz conduce la diminuarea consumului de alti combustibili (solizi sau lichizi) cu potential de poluare mai mare al gazelor de ardere
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+1 Prin imbunatatirea calitatii aerului in zonele rezidentiale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
161
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Viitoarele trasee de transport gaze (Conductă interconectare Serbia si conducta NABUCCO) nu sunt cunoscute. Vor putea genera efecte adverse asupra ariilor protejate in functie de trasee.
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
0 Efect nesemnificativ
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Fara efect
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si a celor de specialitate
Impact general +0,18 Efect pozitiv minor
Concluzie
Transportul gazelor poate genera efecte adverse daca traseele
conductelor traverseaza arii protejate. In momentul de fata traseele celor doua
mari magistrale de transport care vor traversa probabil judetul Timis nu sunt
cunoscute.
In privinta masurii extinderii retelelor de alimentare cu gaz a noi localitati,
aceasta conduce la racordarea directa a gospodariilor individuale si deci la
extinderea sistemelor de incalzire individuala a locuintelor in dauna celor
centralizate. Din punct de vedere al mediului avantajele si dezavantajele celor
doua sisteme de incalzire ar fi:
- Sistemul centralizat se caracterizeaza prin existenta unei singure surse de
poluare a aerului (sau eventual doua la orasele mai mari) dar de mare
capacitate; exista posibilitatea controlului emisiilor, cu costurile aferente,
diferentiate in functie de natura combustibilului; se realizeaza o dispersie mai
proasta a emisiilor
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
162
- In cazul sistemului de incalzire individual se realizeaza o dispersie mult
mai buna a poluantilor (surse multe si mici); in schimb nu exista posibilitatea
controlului emisiilor. Al doilea avantaj - randamentele termice globale sunt mai
bune, pierderile fiind mai mici. In sfarsit, extinderea alimentarii cu gaz in mediul
rural conduce la inlocuirea in buna parte a combustibililor mai poluanti (lichid,
carbune, lemn, deseuri) cu gazul metan, combustibilul cel mai ecologic
Din aceste motive impactul extinderii retelelor de gaz metan este unul
pozitiv asupra calitatii aerului si sanatatii populatiei
Masuri de prevenire sau de compensare
· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la stabilirea
noilor trasee de magistrale (NABUCCO si interconectare cu Serbia).
Tabelul 6.24. Structura activitatilor economice
Obiectiv sectorial - Creşterea competitivitătii economiei judeţene prin utilizarea potenţialului endogen si reducerea disparităţilor în dezvoltarea economică teritorială Obiective generale de mediu – jud. Timis
Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
-1 Dezvoltarea economica teritoriala preconizata si propusa poate genera efecte negative asupra cursurilor de apa
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
-1 Efecte potentiale negative, ex cele din domeniul zootehniei sau al silviculturii
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
-1 Dezvoltarea economica teritoriala preconizata si propusa va duce la modificari in situatia generarii si gestiunii deseurilor
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
0 Fara efect
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
-1 Dezvoltarea anumitor tipuri de industrie, zootehnie va genera emisii suplimentare in atmosfera
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
163
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
-1 Efecte potentiale asupra zonelor rezidentiale daca nu se iau masuri preventive si de respectare a functiunilor urbanistice
Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
-1 Amplasarea neptorivita a noilor obiective va putea genera efecte adverse asupra ariilor protejate
Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+1 Prin recomandarea si stimularea creerii de parcuri industriale si eliminarea activitatilor industriale potential poluante din zonele rezidentiale
Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
0 Efect nesemnificativ
Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
0 Efect nesemnificativ
Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+1 Implicarea autoritatilor locale si judetene
Impact general -0,36 Efect negativ
Concluzie
In principiu masurile de dezvoltare economica a unui teritoriu determina o
anumita presiune asupra cadrului natural si mediului in general. Pentru a imbina
insa necesitatea obiectiva a dezvoltarii economice cu protectia mediului, se
impun masuri de prevenire sau compensare dupa caz.
Masurile propuse de PATJ la acest capitol vor conduce la o dezvoltare
durabila cu conservarea valorilor cadrului natural.
Cateva din masurile propuse pentru a diminua sau elimina efectele
adverse generate de dezvoltarea economica sunt prezentate in continuare.
Masuri de prevenire sau de compensare
· Stimularea creerii de clustere si parcuri industriale echipate cu facilitati
privind apele reziduale si deseurile, concomitent cu retragerea pe cat
posibil a activitatilor industriale din zonele industriale
· Separarea clara a functiunilor urbanistice potential poluante de cele
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
164
nepoluante inclusiv prin spatii verzi sau liziere
· Promovarea activitatilor din domeniul agriculturii si silviculturii care sa nu
aduca prejudicii calitatii solului si apelor subterane
· Amplasarea noilor obiective economice se va face conform planurilor
urbanistice care vor tine cont de reteaua de arii protejate a judetului Timis
6.2. Masurile din PATJ care nu necesita evaluarea de mediu
Pachetele de masuri, grupate pe obiective sectoriale, care nu necesita
evaluarea de mediu deoarece nu genereaza nici un fel de efecte asupra factorilor
de mediu sunt:
· Masuri privitoare la educatia ecologica
· Masuri privitoare la patrimoniul cultural
· Creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin programe
educationale si de servicii medicale
· Cresterea ocuparii resurselor de munca
· Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea infrastructurii educaţionale
· Creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor de sănătate
· Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale
· Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale în vederea
îmbunătăţirii gradului de acces la cultură al populaţiei
· Dezvoltarea infrastructurii pentru sport
· Reteaua de transport aerian
· Retelele de telecomunicatii
6.3. Impactul general al PATJ asupra obiectivelor de mediu ale jud.
Timis
Evaluarea impactului general s-a facut prin insumarea notelor acordate
pentru evaluarea impactului fiecarui pachet de masuri, luand in considerare doar
obiectivele strategice cu impact nenul asupra mediului (tabelele 6.2. – 6.24. de
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
165
mai sus).
Tabelul 6.25. Impactul general PATJ
Cod obiectiv
Obiective generale de mediu – jud. Timis
Efecte pozitive
Efecte negative
Impact general PATJ
OM1 Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
+13 -4 +9
OM2 Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
+15 -6 +9
OM3 Implementarea unui sistem integrat degestiune a deşeurilor, managementulcorect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
+9 -8 +1
OM4 Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
+7 -1 +6
OM5 Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
+15 -2 +13
OM6 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
+17 -1 +16
OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
+6 -11 -5
OM8 Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
+13 - +13
OM9 Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
+7 -2 +5
OM10 Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
+13 - +13
OM11 Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
+22 - +22
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
166
Interpretare
v Evaluarea de mediu s-a facut pe baza efectelor potentiale pe care
masurile le-ar putea genera; nu inseamna ca toate aceste efecte vor si
exista. De aceea impactul negativ real al implementarii PATJ va fi cu
siguranta mai mic, evaluarea actuala se refera la situatia cea mai
defavorabila.
v Singurul impact general negativ se inregistreaza in cazul ariilor protejate si
a biodiversitatii. Acest lucru este inevitabil inclusiv in cazul unei dezvoltari
economice durabile, avand in vedere si extinderea considerabila a
suprafetelor ariilor protejate in cadrul retelei Natura 2000. Ca urmare cea
mai mare parte a masurilor preventive si compensatorii se refera la
protectia biodiversitatii si a habitatelor.
v Analizand efectele partiale, pozitive si negative se constata ca efectele
pozitive cele mai mari se manifesta in ordine descrescatoare, la:
· Implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu – practic
implementarea fiecarui pachet de masuri necesita implicarea
autoritatilor locale dar este benefica si participarea populatiei sub o
forma sau alta la luarea deciziilor (NGO-uri, fundatii, organizarea de
dezbateri publice, consultari, etc.)
· Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei – acesta este si unul
din obiectivele generale ale PATJ; majoritatea masurilor vor
conduce direct dar mai ales indirect la imbunatatirea starii de
sanatate a populatiei
· Asigurarea calitatii aerului si imbunatatirea calitatii solului si apelor
subterane sunt alte doua obiective de mediu care vor fi influentate
puternic pozitiv de implementarea PATJ; masurile cele mai
relevante tin de organizarea transporturilor si de obligatia
respectarii conditiilor de protectie a mediului impuse agentilor
economici (in special din industrie si agricultura)
· Conservarea calitatii apelor de suprafata, turismul si dezvoltarea
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
167
urbana durabila – reprezinta de asemenea obiective influentate
pozitiv semnificativ prin implementarea PATJ.
v Efectele negative cele mai importante sunt cauzate de presiunea pe care
o exercita dezvoltarea economica asupra calitatii mediului, in special in
domeniile: conservarea biodiversitatii, gestiunea deseurilor, calitatea
solului, apei subterane si a apelor de suprafata
v Exista 3 domenii in care implementarea PATJ nu genereaza efecte
negative: dezvoltarea urbana durabila, implicarea structurilor comunitare
si turismul.
v Pentru prevenirea sau diminuarea efectelor negative ale implementarii
PATJ, in cursul derularii evaluarii de mediu au fost identificate masuri de
prevenire si compensare in toate cazurile in care un pachet de masuri
genera efecte negative asupra unui obiectiv de mediu. Aceste masuri
sunt prezentate in continuare.
6.4. Masuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor adverse
Masurile sunt grupate pe obiectivele sectoriale ale PATJ care au efect
asupra calitatii mediului.
Tabelul 6.26. Sinteza masurilor de prevenire, reducere, compensare a efectelor
adverse
Nr. crt.
Domeniul obiectivului sectorial
Masuri
1 Protectia valorilor de
patrimoniu natural · Evaluarea adecvata de mediu in cazul in
care exploatarile de resurse minerale sau
infrastructura de valorificare a energiilor
alternative pot afecta biodiversitatea.
2 Conservarea valorilor naturale Nu se impun
3 Protectia aerului si schimbarile
climatice
Nu se impun
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
168
4 Protectia apelor de suprafata
si subterane
Nu se impun
5 Protectia solurilor Nu se impun
6 Protectia padurilor Nu se impun
7 Managementul deseurilor Nu se impun
8 Sanatatea populatiei Nu se impun
9 Transportul durabil Nu se impun
10 Zonele expuse la riscuri
naturale · Evaluarea adecvata de mediu in cazul in
care lucrarile de aparare impotriva inundatiilor
(decolmatari, diguri, regularizari, etc.) sau de
consolidare a terenurilor au loc in arii protejate;
nu se pune problema realizarii sau nu a
lucrarilor de aparare ci de luarea eventual a unor
masuri compensatorii pe baza studiilor
efectuate.
11 Zonele expuse la riscuri
tehnologice
Nu se impun
12 Turismul · Planurile de urbanism (PAT, PUZ, etc.)
vor tine cont de cerintele de protectie ale ariilor
protejate si de conservare a biodiversitatii
· Ecoturismul va fi promovat doar in ariile
protejate care permit acest lucru si au
implementate Planuri de Management aprobate
de autoritatile de mediu
· La realizarea infrastructurii de turism
autoritatile locale sau administratorii zonelor au
obligatia asigurarii utilitatilor (canalizare/statie de
epurare, gestiunea deseurilor)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
169
13 Structura teritoriului · Prevederea extinderilor de intravilan in
planurile de urbanism ale localitatilor va tine cont
de pozitia ariilor protejate si a corpurilor de apa
de suprafata
· Planurile de urbanism vor prevedea
alimentarea cu apa si echiparea cu retele de
canalizare ale tuturor zonelor rezidentiale
· In noile zone rezidentiale, comerciale sau
industriale vor fi prevazute sistemele adecvate
de gestiune a deseurilor si protectia solului si
apei subterane inca din faza de proiectare
· Corelarea extinderii intravilanelor cu
planurile de dezvoltare a transportului pentru a
evita ca traseele cu trafic intens sa traverseze
zonele rezidentiale.
14 Reteaua de transport rutier · In cazul constructiei de cai rutiere noi,
decopertarile se vor face cu valorificarea
stratului superficial de sol (30 -40 cm)
· Gestionarea corecta a deseurilor
rezultate si a substantelor periculoase utilizate in
lucrarile de constructii/reabilitari drumuri
· Lucrarile din apropierea sau din interiorul
ariilor protejate (daca nu pot fi evitate) vor fi
precedate de studii de specialitate care vor
identifica si eventualele masuri de compensare
necesare
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
170
15 Reteaua de transport feroviar · In cazul constructiei de cai ferate noi (ex.
Timisoara – Szeged sau centura feroviara de
nord), decopertarile se vor face cu valorificarea
stratului superficial de sol (30 -40 cm)
· Gestionarea corecta a deseurilor
rezultate si a substantelor periculoase utilizate in
lucrarile de constructii/modernizari cai ferate
· Lucrarile din apropierea sau din interiorul
ariilor protejate (daca nu pot fi evitate) vor fi
precedate de studii de specialitate care vor
identifica si eventualele masuri de compensare
necesare (foarte probabil in cazul liniei
Timisoara – Szeged)
16 Reteaua de transport naval · Gestionarea corespunzatoare a
materialelor (namoluri, sedimente) rezultate din
operatiile de curatare a albiei. Trebuie sa se tina
cont de faptul ca aceste materiale provin in mare
masura din apele uzate menajere neepurate
corespunzator, evacuate de zeci de ani din statia
de epurare Timisoara.
· Luarea de masuri de protectie a
solului/terenurilor necesare pentru desfasurarea
activitatilor de amenajare a canalului.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
171
17 Gospodarirea complexa a
apelor si echiparea edilitara · Gestionarea corespunzatoare a
materialelor (namoluri, sedimente) rezultate din
operatiile de curatare/decolmatare. In unele
situatii aceste materiale pot contine substante
periculoase, acumulate in urma evacuarilor
istorice de ape reziduale menajere dar mai ales
industriale.
· Luarea de masuri de protectie a
solului/terenurilor necesare pentru desfasurarea
activitatilor de amenajare a canalului.
· Evaluarea punctuala a impactului asupra
ariilor protejate la unele proiecte, in functie de
amplasarea lor
18 Lucrari de imbunatatiri funciare · Gestionarea corespunzatoare a
materialelor (namoluri, sedimente) rezultate din
operatiile de curatare/decolmatare a canalelor
existente.
· Evaluarea punctuala a impactului asupra
ariilor protejate la unele proiecte, in functie de
amplasarea lor
19 Productia si transportul
energiei electrice · Gestionarea corespunzatoare, conform
legislatiei specifice si a autorizatiilor de mediu, a
substantelor si deseurilor periculoase (spre ex.
uleiurile cu continut de PCB).
· Evaluarea impactului asupra mediului si
a ariilor protejate la proiectele viitoarelor trasee
de transport a energiei electrice (ex. axul de 400
kV Porţile de Fier 1 – Reşiţa – Timişoara –
Săcălaz – Arad)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
172
20 Energiile regenerabile · Gestionarea corespunzatoare a apelor
geotermale epuizate – evacuarea controlata
(statii de epurare) in emisari naturali.
· Evaluarea impactului asupra mediului si
a ariilor protejate la amplasarea parcurilor
eoliene si fotovoltaice.
21 Productia si transportul
energiei termice
Nu se impun
22 Gazele naturale si fluidele
combustibile · Evaluarea impactului asupra mediului si
a ariilor protejate la stabilirea noilor trasee de
magistrale (NABUCCO si interconectare cu
Serbia).
23 Structura activitatilor
economice · Stimularea creerii de clustere si parcuri
industriale echipate cu facilitati privind apele
reziduale si deseurile, concomitent cu retragerea
pe cat posibil a activitatilor industriale din zonele
industriale
· Separarea clara a functiunilor urbanistice
potential poluante de cele nepoluante inclusiv
prin spatii verzi sau liziere
· Promovarea activitatilor din domeniul
agriculturii si silviculturii care sa nu aduca
prejudicii calitatii solului si apelor subterane
· Amplasarea noilor obiective economice
se va face conform planurilor urbanistice care
vor tine cont de reteaua de arii protejate a
judetului Timis
v In total au fost formulate 31 de masuri de prevenire, reducere sau
compensare a efectelor care completeaza masurile din PATJ unde
formularea nu este explicita in sensul impunerii/adoptarii si a
criteriilor de mediu.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
173
v Cea mai mare parte dintre cele 31 de masuri se refera la protectia
habitatelor si conservarea biodiversitatii ca efect la impactul cel mai
mare pe care implementarea PATJ il va produce asupra mediului
natural, in special prin masurile de crestere economica pe care le
contine.
v A doua categorie de masuri, ca numar, se refera la gestiunea
deseurilor. Cresterea cantitatilor de deseuri produse si
diversificarea lor vor fi cauzate atat de dezvoltarea economica, cat
si de lucrarile majore din domeniul gospodaririi apelor, echiparilor
edilitare (statii de epurare) si amenajarilor funciare.
v A treia categorie de masuri preventive se refera la necesitatea
echiparii viitoarelor zone industriale cu servicii si facilitati care sa
duca la o protectie eficienta a factorilor de mediu (canalizare,
servicii de gestiune a deseurilor de toate tipurile, etc.)
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
174
7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Asa cum s-a aratat in Sectiunea 1 a acestui Raport de Mediu, PATJ se
coreleaza cu alte programe la nivel local, judetean, regional, national sau chiar la
nivel de euroregiune. De aceea masurile prevazute in PATJ pot genera efecte la
toate aceste nivele descrise mai sus.
Au fost identificate 3 domenii in care pot apare efecte transfrontiera, in
ambele tari cu care judetul Timis se invecineaza.
A. Domeniul Transporturi
Construirea autostrazii Timisoara – Stamora presupune o corelare
obligatorie cu Serbia privind construirea tronsonului Stamora – Belgrad. Traseul
nefiind inca stabilit nu se poate evalua impactul asupra zonelor sensibile (arii
naturale protejate, zone rezidentiale, etc.) dar este de presupus ca efecte
potentiale vor exista inclusiv pe teritoriul Serbiei.
Ca masura preventiva se impune realizarea studiilor de fezabilitate si
evaluarea de mediu dupa stabilirea traseului autostrazii.
B. Arii protejate Reteaua de arii protejate a judetului Timis contine cel putin 2 obiective
care au un caracter transfrontier: Parcul National Lunca Muresului si rezervatia
ornitologica Beba Veche.
Rezervatia ornitologica Beba Veche este mai putin relevanta in contextul
transfrontier. Ea fost creata cu scopul initial de a proteja o specie pe cale de
disparitie in Romania (sau chiar disparuta dupa majoritatea specialistilor) prin
creerea unei punti de legatura cu rezervatii similare din Ungaria, dar nu a
raspuns acestei necesitati. Masurile din PATJ nu genereaza efecte asupra
acestei zone.
In schimb Parcul National Lunca Muresului se intinde atat pe teritoriul
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
175
Romaniei cat si cel al Ungariei (de la Arad la varsarea Muresului in Tisa). Ariile
naturale protejate Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele Igriş din judetul
Timis fac parte din structura Parcului Natural Lunca Mureşului, parc cu o
suprafaţă de 17.455,2 ha şi declarat prin HG 2151/2004 (pe teritoriul judeţului
Timiş suprafaţa ocupată este de 3107,3 ha, restul fiind situat in judetul Arad).
Parcul este declarat si ca zonă umedă de importanţă internaţională, Sit
RAMSAR, (codul de desemnare conform Conventiei Ramsar - 1606), declarată
prin H.G.nr.1586/2006.
O masura din PATJ prevede posibilitatea constructiei unui pod peste raul
Mures la Igris, cu impact potential asupra Parcului transfrontier.
Se impune sa se aibe in vedere ca evaluarea de mediu (procedura EIA)
care se va derula la promovarea proiectului sa aibe in vedere si consultarea
transfrontiera conform procedurilor de avizare.
C. Gospodarirea apelor
Masurile privind ecologizarea canalului Bega in sectiunea Timisoara
frontiera sunt prevazute in PATJ ata la Capitolul Transporturi cat si Gospodarirea
apelor, obiectivul fiind acelasi, de a permite dezvoltarea transportului naval din
Timisoara spre Dunare prin Serbia. In afara acestui aspect transfrontier, lucrarile
ample de decolmatare, ecologizare, largire albie pe anumite sectoare,
consolidare maluri, etc. pot genera efecte si asupra calitatii apei dincolo de
frontiera.
Se impune ca la realizarea acestor lucrari sa se tina cont de protocoalele
incheiate cu autoritatile sarbe in privinta gospodaririi apelor. Ar fi utila de
asemenea realizarea unor studii de impact/evaluari de mediu in comun cu
specialistii sarbi pentru a crea premisele unei gestionari corecte a efectelor
potentiale asupra calitatii mediului.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
176
8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
Elaborarea PATJ Timis a reprezentat un proces de durata care s-a intins
intre iulie 2011 si ianuarie 2013. Beneficiarul si elaboratorii PATJ au decis sa se
utilizeze o metoda de lucru prin care la finalizarea fiecarui Capitol acesta a fost
prezentat intr-un grup de lucru care includea toate institutiile interesate in
domeniul respectiv. In cadrul acestor grupuri de lucru au fost prezentate si
analizate alternative luate in considerare solicitandu-se si obtinandu-se feed-
back-uri de la organismele interesate.
Alternativele au fost prezentate si discutate pe doua nivele:
· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii
PATJ au stat 3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai
majore de circulatie)
· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui
capitol din PATJ
In Raportul de Mediu sunt prezentate alternativele cele mai relevante si
cele mai importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative
asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului,
folosind criteriile prevazute in anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante
desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac recomandari de asemenea privind
masurile de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele ce pot fi
prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.
Masurile alternative cele mai importante care au fost discutate in perioada
de elaborare a PATJ si care pot genera si efecte adverse importante asupra
mediului, fac parte din Sectorul Transporturi si Gospodarirea complexa a apelor.
La alte capitole ale PATJ variantele studiate nu aveau relevanta pentru
mediu si au fost analizate pe criterii de utilitate publica, oportunitate, etc. In
aceste cazuri, formularea obiectivelor si masurilor /directiilor de actiune finale s-a
facut tinand cont de:
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
177
· Tendintele de dezvoltare manifestate în ultimii ani
· Optiunile si limitarile privind potentialul de dezvoltare al judetului
· Decalajul dintre situatia existenta la nivelul judetului si cea care se doreste
a fi realizata
· Nevoile si optiunile populatiei judetului Timis
· Obiectivele planurilor si programelor judetene / regionale / nationale.
In sfarsit, o a treia categorie de masuri le constituie cele care reprezinta
masuri directe de protectie a mediului – in aceste situatii nu au existat variante
alternative intrucat masurile propuse erau evident cele care raspundeau cel mai
bine standardelor de mediu si de sanatate a populatiei.
La capitolul Transporturi, in general alternativa 1 ia in considerare
propunerile de dezvoltare a infrastructurii existente in strategiile si viziunile de
dezvoltare aprobate la nivel national, regional, judetean sau local.
Alternativa 2 include pe langa masurile din alternativa 1, alte masuri
suplimentare rezultate in urma studiului de fundamentare privind caile majore de
circulatie.
Nivelul de detaliere cel mai potrivit este cel al masurilor PATJ grupate pe
obiectivele specifice ale PATJ.
In aceste condiţii se consideră că procedura de evaluare de mediu SEA
este îndeplinită cu menţiunea că în cadrul analizei Raportului de mediu acesta va
putea fi îmbunătăţit cu elemente noi rezultate din dezbaterea publică.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
178
9.MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI
Sistemul de monitorizare de mediu propus ia în considerare faptul că în
timpul monitorizării indicatorilor de mediu la nivel judetean este imposibil să se
facă o distincţie între impactul asupra mediului produs de implementarea
masurilor PATJ şi impactul produs de alte activităţi/ intervenţii. Altfel spus,
evolutia calitatii mediului nu se datoreaza exclusiv aplicarii sau neimplementarii
masurilor PATJ.
Conform directivei SEA monitorizarea efectelor implementării Planului
asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei cade în sarcina titularului
Planului, în cazul de faţă Consiliul Judeţean Timis.
Excepţie face situaţia în care există deja un sistem sau elemente ale unui
sistem de monitorizare, când pentru evitarea redundanţelor se utilizează
sistemul existent. Titularul Planului are totuşi obligaţia colectării informaţiilor şi
înaintării către autoritatea de mediu a unui Raport anual de mediu cu rezultatele
monitorizării.
La nivelul judeţului Timis este implementat sistemul de monitorizare al
calităţii factorilor de mediu gestionat de autorităţile locale de protecţia mediului,
gospodărirea apelor, sănătate publică, administrarea fondului forestier şi al
zonelor protejate.
In aceste condiţii nu se pune problema suprapunerii unui nou sistem de
monitorizare în teritoriul analizat, urmând ca titularul Planului, respectiv Consiliul
Judetean Timis să solicite anual datele de monitorizare de la instituţiile
menţionate mai sus şi să întocmească Raportul Anual de Monitorizare pentru
PATJ.
In Tabelul 9.1. sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a
efectelor produse de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Timis asupra calitatii mediului. Structura sistemului se bazeaza pe
urmarirea evolutiei calitatii mediului in functie de obiectivele de mediu ale
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
179
judetului Timis, utilizate si la evaluarea de mediu.
In afara de monitorizarea efectelor produse de implementarea PATJ
asupra calitatii mediului, propusa in cadrul Raportului de Mediu, Planul include si
indicatori privind monitorizarea rezultatelor implementarii sale, pentru a putea
urmari progresele în realizarea obiectivelor, masurilor si termenelor stabilite.
Acesti indicatori de monitorizare se regasesc la sfarsitul fiecarei Sectiuni a PATJ
si vor permite atingerea urmatoarelor deziderate:
§ Monitorizarea anuala a obiectivelor si masurilor prevazute în PATJ Timis;
§ Evaluari si corectii privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor;
§ Identificarea întârzierilor, problemelor si deficientelor întâmpinate în
implementarea PATJ;
§ Recomandarea de actiuni pentru îmbunatatirea implementarii Planului.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
182
Tabelul 9.1. Componentele sistemului de monitorizare a efectelor PATJ Timis asupra mediului
Cod obiectiv
Obiective generale de mediu – jud. Timis
Componenta sistem Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizării
OM1
Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata
Calitatea apelor de suprafaţă
36 sectiuni de monitorizare: - parametrii fizico-chimici generali - oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr, pH, conductivitate, nutrienti (amoniu, azotiti, azotati, ortofosfati, fosfor total, azot total). - poluanti specifici - crom, cupru, zinc, fenoli, cianuri, detergenti, acenaften, toluen, PCB, xileni, cadmiu, plumb, micropoluanti organici.
ANAR - ABAB
Evacuări ape uzate
Raportari emisii ape uzate: - cantitativ (mc/an); - calitativ (tone poluanti/an) – amoniu, azotati, azotiti, azot total, CCOCr, CBO5, fosfor total, cianuri, cloruri, crom, cadmiu, calciu, magneziu, cupru, nichel, plumb, fier, mangan, detergenti, fenoli, suspensii
ANAR - ABAB
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
183
OM2
Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane
Calitatea solului
Sistemul National de monitorizare sol – teren: are ca scop stabilirea claselor de calitate a solurilor si a suprafetelor afectate natural sau antropic; se utilizeaza indicatori specifici
OSPA Timis APM Timisoara
Calitatea apei freatice
Monitorizare 9 corpuri de apa subterana: azotati, amoniu, cloruri, sulfati, plumb, azotiti, fier, mangan, calciu, magneziu, metale.
ANAR - ABAB
OM3
I mplementarea unui sistem integrat degestiune a deşeurilor, managementulcorect al deseurilor si substantelor chimice periculoase
Inventarul deseurilor
Raportari anuale privind gestiunea deseurilor: generarea, colectarea, transportul, eliminarea, valorificarea, depozitarea temporara si definitiva
APM Timisoara
OM4
Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural
Calitatea apei potabile
Indicatori chimici si bacteriologici
Operatorii de apa DSP Timis
Retele canalizare si statii de epurare
Extindere retea canalizare (km) Statii de epurare noi sau reabilitate (numar statii)
Consiliul judetean ANAR - ABAB
Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis
Emisii in atmosfera
Inventare de emisii: SO2; NOX; NH3; NMVOC; metale grele; POP’s (dioxina, HCB, PCB, HAP) Raportare GES
APM Timisoara
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
184
OM5 Calitatea aerului
7 statii de monitorizare: SO2; NOX; CO; O3; benzen, pulberi în suspensie (PM10 si PM2,5); plumb, nichel, cadmiu, arsen.
APM Timisoara
OM6 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
Starea de sanatate a populatiei
Numar de îmbolnăviri, morbiditate, epidemii
DSP Timis
OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural
Starea ariilor protejate Evidentierea efectelor antropice Suprafata habitatelor aflate in stare buna de conservare (ha)
Administratorii ariilor peotejate APM Timisoara
OM8 Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila
Gradul de confort urban Indicatori privind calitatea vietii in mediul urban (utilitati, transport, calitatea aerului, poluarea fonica, spatii verzi, etc.)
Primariile localitatilor
OM9 Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator
A se vedea: - OM5 – calitatea aerului - OM8 – poluarea fonica
-
-
OM10 Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila
Dezvoltarea turismului Evolutia numarului de spatii de cazare de tip agroturism
DJS Timis Consiliul Judetean Timis
OM11 Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu
Participarea publicului la deciziile comunitatilor locale
Numar proiecte de informare/constientizare Numar de dezbateri publice
Consiliul Judetean Timis APM Timisoara
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
185
10.REZUMAT NETEHNIC
10.1. INCADRAREA GENERALĂ ŞI OBIECTIVE
Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat pentru lucrarea ACTUALIZARE
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI TIMIS în conformitate cu
Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului (Directiva SEA)
transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean este o documentaţie cu
caracter director, ce are ca scop transpunerea spaţială a programului de
dezvoltare economică şi socială, culturală şi instituţională a judeţului, elaborat de
catre autorităţile judeţene, pentru teritoriul pe care il gestionează.
Necesitatea actualizarii PATJ Timis se datoreaza obligativităţii legislative
de actualizare conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismului, precum şi datorită unor elemente deosebit de importante ale
amenajării teritoriului, aparute dupa integrarea României in structurile europene.
Elaborarea lucrării de actualizare a Planului s-a facut în conformitate cu
prevederile Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările ulterioare (inclusiv
Legea nr. 242 din 23/06/2009, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
27/2008) precum şi în conformitate cu tema de proiectare din documentaţia de
atribuire realizată de Consiliul Judeţean Timiş, in calitate de beneficiar.
Documentatia PATJ Timis este structurata pe 10 volume, din care volumul
I reprezintă volum introductiv, volumul IX – strategia de dezvoltare spaţială a
judetului Timis care constă din sinteza concluziilor analizei multisectoriale pe
domenii si activităţi, volumul VIII cuprinde avizele si acordurile organismelor
teritoriale interesate iar volumul X consta din prezentarea sintetică a strategiei.
Volumele II – VII s-au elaborat pe domenii si ramuri de activitate si constau din
piese scrise si desenate care ilustreaza atît situaţia existentă, diagnosticul
prospectiv si general cât si strategia cu planul de masuri pe principalele domenii
si ramuri de activitate.
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
186
Astfel, structura documentaţiei “Actualizare Plan de Amenajare a
Teritoriului Judeţului Timiş” cuprinde Volumele I-X după cum urmează:
Volumul I - INTRODUCERE , NECESITATE si OPORTUNITATE, TEMA
Volumul II - CADRU NATURAL, MEDIU, ZONE DE RISC
Volumul III - ZONE PROTEJATE - TURISM
Volumul IV - POPULATIA si RETEAUA de LOCALITĂTI
Volumul V - CĂI de COMUNICATIE si TRANSPORT
Volumul VI - GOSPODĂRIREA COMPLEXA a APELOR si ECHIPAREA
TEHNICO EDILITARĂ
Volumul VII - STRUCTURA ACTIVITATILOR si ZONIFICAREA TERITORIULUI
Volumul VIII - DOCUMENTATII de SOLICITARE si OBTINERE AVIZE
Volumul IX - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALĂ A JUDETULUI TIMIS
Volumul X - PREZENTARE SINTETICĂ
Acestea volume au fost completate cu 3 studii de fundamentare:
· Căi majore de circulaţie în judeţul Timis;
· Zonele de risc tehnologic, la alunecări de teren, cutremure si inundaţii;
· Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole
degradate în judeţul Timis şi realizarea perdelelor verzi de protecţie ale
localităţilor. Reabilitarea si extinderea fondului silvic existent;
Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş
urmăreste respectarea obiectivelor generale ale amenajarii teritoriului in
conformitate cu Legea nr. 350/2000:
· dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu
respectarea specificului acestora;
· îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
· gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
· utilizarea raţională a teritoriului.
Obiectivele specifice ale actualizarii PATJ Timis urmăresc:
· Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului
· Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
187
· Diagnosticul prospectiv şi general
· Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului
· Elaborarea programului de măsuri al judeţului
10.2. EVALUAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI
A MASURILOR PATJ TIMIS
Metodologia de evaluare strategica de mediu a PATJ Timis a presupus
parcurgerea mai multor pasi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza starii
actuale a mediului la nivelul judetului. In Capitolul 2 al Raportului este prezentată
calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activităţii de monitorizare
desfăşurate de autoritatea locală de mediu dar şi de alte entităţi cu sarcini în
domeniul gestionării resurselor naturale.
Capitolul 2 este structurat pe domenii principale: calitatea aerului, calitatea
apelor de suprafaţă şi subterane, calitatea solului, gestionarea deşeurilor
menajere şi industriale. In finalul capitolului este prezentata o situatia sintetica cu
evolutia probabila a calitatii factorilor de mediu in alternativele de implementare si
neimplementare a PATJ.
Pasul urmator a constat in definirea si delimitarea zonei posibil a fi
afectata in mod semnificativ si prezentarea principalelor caracteristici de mediu
ale acesteia. Zona de impact a PATJ Timis este evident intreg teritoriul judetului
Timis si domeniile analizate au fost: cadrul natural, geologia, relieful, starea
vegetaţiei, faunei şi a fondului forestier, situaţia ariilor protejate şi a obiectivelor
de patrimoniu, zonele sensibile (care necesita masuri suplimentare de protectie),
zonele turistice si de agrement..
În urma acestor analize a fost identificat un set de probleme de mediu
pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante (obiective care sa
duca la rezolvarea acestor probleme de mediu). Ele sunt corelate cu Planul Local
de Acţiune pentru Mediu care la rândul lui se corelează cu Planul Naţional de
Acţiune pentru Mediu.
Planurile de Acţiune Locale sau Naţional se elaborează pe baza analizei
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
188
disfuncţionalităţilor şi neconformărilor identificate pe teritoriul analizat şi ţinând
cont de legislaţia naţională care transpune acquis-ul comunitar. Ca urmare
obiectivele de mediu sunt conforme si cu cerinţele directivelor europene în
domeniu.
In momentul de fata PLAM pentru judetul Timis este in curs de revizuire
urmand ca sa fie aprobat in cursul anului 2013, In cadrul acestui Raport de
Mediu se utilizeaza obiectivele de mediu din PLAM aflat in vigoare, reactualizate
insa conform formei revizuite a PLAM. Oricum prioritatile majore in domeniul
protectiei mediului pentru judetul Timis raman aceleasi.
Au fost identificate un numar de 11 categorii de probleme de mediu
prioritare carora le corespund 11 obiective generale de mediu pentru judetul
Timis (identificate in Raport ca OM1 – OM11).
In Capitolul 5 al Raportului de Mediu au fost analizate alternativele din
cadrul PATJ. In cursul elaborarii PATJ Timis au fost luate in considerare in unele
situatii mai multe masuri alternative punctuale in atingerea obiectivelor sectoriale
propuse. Alternativele au fost prezentate si discutate la doua nivele:
· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii
PATJ au stat 3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai
majore de circulatie)
· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui
capitol din PATJ
In aceasta sectiune sunt prezentate alternativele cele mai relevante si cele
mai importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative
asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului,
folosind criteriile prevazute in anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante
desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac recomandari de asemenea privind
masurile de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele ce pot fi
prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.
Evaluarea de mediu (Capitolul 6 al Raportului de Mediu) a presupus
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
189
analizarea modului în care PATJ contribuie la atingerea obiectivelor generale de
mediu ale judetului Timis. Ca metodologie de evaluare s-a ales o scara de
cuantificare a efectelor conventionala care opereaza cu 6 nivele de efecte dintre
care 3 pozitive si 3 negative, notandu-se contributiile pozitive si negative la
atingerea acestor obiective. Au fost identificate de asemenea situatiile în care
planul nu aduce contributii sau aduce contributii neinsemnate la atingerea
obiectivelor mai sus amintite.
In fiecare situatie in care impactul prognozat era negativ, s-au formulat
masuri de prevenire, reducere sau compensare a efectelor adverse.
Nivelul de detaliere ales este urmatorul:
- factorii de mediu sunt cuantificati prin obiectivele generale de mediu ale
judetului Timis prezentate in Capitolul 4 Tabelul 4.2. al acestui Raport (OM1 – OM11);
- evaluarea efectelor se face la nivelul obiectivelor sectoriale ale PATJ
dar luand in considerare impactul fiecarei masuri din cadrul unui obiectiv
sectorial. Au fost identificate si evaluate 23 de obiective sectoriale ale PATJ. Se
face mentiunea ca unele dintre masurile cuprinse in PATJ nu au nici un impact
asupra mediului. Aceste masuri, grupate in 11 obiective sectoriale evident nu au
fost evaluate.
În final, pe baza însumarii notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare
cumulativa a efectelor PATJ asupra mediului. Rezultatele evaluarii indica un
efect majoritar pozitiv, cu urmatoarele elemente de interpretare si concluzii:
v Evaluarea de mediu s-a facut pe baza efectelor potentiale pe care
masurile le-ar putea genera; nu inseamna ca toate aceste efecte vor si
exista. De aceea impactul negativ real al implementarii PATJ va fi cu
siguranta mai mic, evaluarea actuala se refera la situatia cea mai
defavorabila.
v Singurul impact general negativ se inregistreaza in cazul ariilor protejate si
a biodiversitatii. Acest lucru este inevitabil inclusiv in cazul unei dezvoltari
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
190
economice durabile, avand in vedere si extinderea considerabila a
suprafetelor ariilor protejate in cadrul retelei Natura 2000. Ca urmare cea
mai mare parte a masurilor preventive si compensatorii se refera la
protectia biodiversitatii si a habitatelor.
v Analizand efectele partiale, pozitive si negative se constata ca efectele
pozitive cele mai mari se manifesta in ordine descrescatoare, la:
· Implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu – practic
implementarea fiecarui pachet de masuri necesita implicarea
autoritatilor locale dar este benefica si participarea populatiei sub o
forma sau alta la luarea deciziilor (NGO-uri, fundatii, organizarea de
dezbateri publice, consultari, etc.)
· Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei – acesta este si unul
din obiectivele generale ale PATJ; majoritatea masurilor vor
conduce direct dar mai ales indirect la imbunatatirea starii de
sanatate a populatiei
· Asigurarea calitatii aerului si imbunatatirea calitatii solului si apelor
subterane sunt alte doua obiective de mediu care vor fi influentate
puternic pozitiv de implementarea PATJ; masurile cele mai
relevante tin de organizarea transporturilor si de obligatia
respectarii conditiilor de protectie a mediului impuse agentilor
economici (in special din industrie si agricultura)
· Conservarea calitatii apelor de suprafata, turismul si dezvoltarea
urbana durabila – reprezinta de asemenea obiective influentate
pozitiv semnificativ prin implementarea PATJ.
v Efectele negative cele mai importante sunt cauzate de presiunea pe care
o exercita dezvoltarea economica asupra calitatii mediului, in special in
domeniile: conservarea biodiversitatii, gestiunea deseurilor, calitatea
solului, apei subterane si a apelor de suprafata
v Exista 3 domenii in care implementarea PATJ nu genereaza efecte
negative: dezvoltarea urbana durabila, implicarea structurilor comunitare
RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS
INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA
191
si turismul.
v Pentru prevenirea sau diminuarea efectelor negative ale implementarii
PATJ, in cursul derularii evaluarii de mediu au fost identificate masuri de
prevenire si compensare in toate cazurile in care un pachet de masuri
genera efecte negative asupra unui obiectiv de mediu. Aceste masuri
sunt prezentate in continuare.
Urmatorul pas al elaborarii Raportului de Mediu l-a constituit depistarea si
evaluarea posibilelor efecte asupra mediului sau sanatatii populatiei in context
transfrontiera. Au fost identificate 3 domenii in care pot apare efecte
transfrontiera, in ambele tari cu care judetul Timis se invecineaza si s-au facut
recomandari in fiecare caz:
- Transporturi (autostrada Timisoara – Belgrad)
- Arii protejate (Parcul Natural Lunca Muresului)
- Gospodarirea apelor (reabilitarea ecologica a canalului Bega)
Pentru implementarea Planului, Raportul de Mediu propune un program
de monitorizare a efectelor asupra mediului, bazat pe sistemele de monitorizare
existente la nivelul autorităţilor cu competenţe în domeniul protejării calităţii
factorilor de mediu, a resurselor naturale şi a sănătăţii populaţiei.
Pe lângă datele obţinute din sistemul de monitorizare prezentat mai sus,
Consiliul Judeţean Timis are obligaţia monitorizării modului de implementare a
Planului de Amenajare a Teritoriului şi de respectare a prevederilor acestuia.
Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în
cadrul PATJ Timis conduc in general la efecte pozitive asupra calităţii
mediului şi a stării de calitate şi confort a populaţiei. Acolo unde efecte
adverse vor fi inevitabile, Raportul de Mediu propune seturi de masuri preventive, de reducere si compensare a potentialelor efecte.