RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A … TIMIS_2.pdf · Zone de interes turistic ......

RAPORT DE MEDIU – PATJ TIMIS

INCD ECOIND BUCURESTI – SUCURSALA TIMISOARA

1

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ – ECOIND – SUCURSALA

TIMISOARA

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDETEAN TIMIS

Beneficiar: SC URBAN TEAM SRL

- 2 0 1 3 –



2

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A

TERITORIULUI JUDETEAN TIMIS

DIRECTOR,

Margareta NICOLAU

Coordonator INCD ECOIND Sucursala Timişoara,

Ladislau ANDRES

Responsabil temă,

Ladislau ANDRES

Colectiv de lucru,

Valeria NICORESCU



3

C U P R I N S

Pag

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe

relevante 5 1.1. Necesitate, continut 5 1.2. Obiectivele PATJ Timis 7 1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante 9

2. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus 13

2.1. Calitatea aerului 14 2.1.1. Surse de poluare 14 2.1.2. Nivelul emisiilor 17 2.1.3. Nivelul imisiilor 27 2.1.4. Gaze cu efect de sera 37

2.2. Calitatea apei 40 2.2.1. Ape de suprafaţă 40 2.2.2. Apa freatică 44 2.2.3. Apa potabilă 45

2.2.4. Ape uzate 46 2.3. Calitatea solului 49

2.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 50 2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 53

2.4. Gestiunea deseurilor 55 2.4.1. Surse de deşeuri 55

2.4.2. Modul de gestionare a deşeurilor 58 2.4.3. Tendinte de evolutie 62

2.5. Situaţie sintetică privind evoluţia stării mediului 65



4

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 68

3.1. Cadrul natural 68 3.2. Geologie 68

3.3. Relief 71 3.4. Vegetaţie, flora 76 3.5. Fauna 78

3.6. Zone sensibile 79 3.6.1. Zone inundabile 80 3.6.2 Zone mlăştinoase 81

3.6.3. Alunecări de teren 82 3.6.4. Zone de interes turistic şi agrement 85 3.6.5. Zone forestiere 89

3.6.6. Zone agricole 91 3.6.7. Ariile naturale protejate 93 3.6.8. Monumente istorice şi de arhitectură 104

4. Problemele de mediu si obiectivele de protectie a mediului in

judeţul Timis 106

5. Prezentarea alternativelor 112

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului şi masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse 128

6.1. Evaluarea efectelor asupra mediului ale masurilor din

PATJ Timis 129

6.2. Masurile din PATJ care nu necesita evaluarea de mediu 166

6.3. Impactul general al PATJ asupra obiectivelor de mediu ale

judetului Timis 166

6.4. Masuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea

efectelor adverse 168

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră 176



5

8. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 178 9. Monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului 180 10. Rezumat netehnic 185

10.1 Încadrarea generală şi obiective 185

10.2 Evaluarea din punct de vedere al protecţiei mediului a masurilor PATJ Timis 187



6

1. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

1.1. Necesitate, continut

Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat pentru lucrarea ACTUALIZARE PLAN DE

AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI TIMIS (denumit în continuare în text PATJ

Timis sau Plan) în conformitate cu Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a

Consiliului (Directiva SEA) transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean este o documentaţie cu caracter

director, ce are ca scop transpunerea spaţială a programului de dezvoltare economică şi

socială, culturală şi instituţională a judeţului, elaborat de catre autorităţile judeţene, pentru

teritoriul pe care il gestionează.

Necesitatea actualizarii PATJ Timis se datoreaza obligativităţii legislative de

actualizare conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului,

precum şi datorită unor elemente deosebit de importante ale amenajării teritoriului,

aparute dupa integrarea României in structurile europene, respectiv:

· adaptarea PATJ Timis în vigoare la prevederile actelor normative emise ulterior

aprobării lui, precum şi la noile documente europene în domeniu;

· includerea în prevederile PATJ a unor domenii-ţintă potrivit obligaţiilor survenite

după integrarea României în spaţiul Uniunii Europene, precum: cercetarea,

inovarea, peisajul, protecţia mediului, măsuri privind zonele expuse la riscuri,

cooperarea în cadrul zonelor metropolitane/poli urbani de creştere, cooperarea

transfrontalieră, etc.

· introducerea modificărilor survenite în organizarea administrativ-teritorială;

· adaptarea propunerilor la politicile şi programele de dezvoltare, recent elaborate,

ale judeţului;

· evidenţierea noilor probleme şi disfuncţionalităţi survenite in teritoriu şi prevederea

unui set de măsuri pentru diminuarea sau înlăturarea efectelor negative ale



7

acestora;

· introducerea modificărilor legate de infrastructura de transport: coridoare pan-

europene de transport, drumuri expres, centura feroviară a municipiului Timişoara;

· introducerea modificărilor legate de infrastructura tehnico-edilitară şi de gospodărie

comunală (spre ex. depozit ecologic de deşeuri Ghizela)

Elaborarea lucrării de actualizare a Planului s-a facut în conformitate cu prevederile

Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările ulterioare (inclusiv Legea nr. 242 din

23/06/2009, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008) precum şi în

conformitate cu tema de proiectare din documentaţia de atribuire realizată de Consiliul

Judeţean Timiş, in calitate de beneficiar.

Documentatia PATJ Timis este structurata pe 10 volume, din care volumul I

reprezintă volum introductiv, volumul IX – strategia de dezvoltare spaţială a judetului Timis

care constă din sinteza concluziilor analizei multisectoriale pe domenii si activităţi, volumul

VIII cuprinde avizele si acordurile organismelor teritoriale interesate iar volumul X consta

din prezentarea sintetică a strategiei. Volumele II – VII s-au elaborat pe domenii si ramuri

de activitate si constau din piese scrise si desenate care ilustreaza atît situaţia existentă,

diagnosticul prospectiv si general cât si strategia cu planul de masuri pe principalele

domenii si ramuri de activitate.

Astfel, structura documentaţiei “Actualizare Plan de Amenajare a Teritoriului

Judeţului Timiş” cuprinde Volumele I-X după cum urmează:

Volumul I - INTRODUCERE , NECESITATE si OPORTUNITATE, TEMA

Volumul II - CADRU NATURAL, MEDIU, ZONE DE RISC

Volumul III - ZONE PROTEJATE - TURISM

Volumul IV - POPULATIA si RETEAUA de LOCALITĂTI

Volumul V - CĂI de COMUNICATIE si TRANSPORT

Volumul VI - GOSPODĂRIREA COMPLEXA a APELOR si ECHIPAREA TEHNICO

EDILITARĂ

Volumul VII - STRUCTURA ACTIVITATILOR si ZONIFICAREA TERITORIULUI

Volumul VIII - DOCUMENTATII de SOLICITARE si OBTINERE AVIZE



8

Volumul IX - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALĂ A JUDETULUI TIMIS

Volumul X - PREZENTARE SINTETICĂ

Acestea volume au fost completate cu 3 studii de fundamentare:

· Căi majore de circulaţie în judeţul Timis;

· Zonele de risc tehnologic, la alunecări de teren, cutremure si inundaţii;

· Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate în

judeţul Timis şi realizarea perdelelor verzi de protecţie ale localităţilor. Reabilitarea

si extinderea fondului silvic existent;

1.2. Obiectivele PATJ Timis

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş urmăreste

respectarea obiectivelor generale ale amenajarii teritoriului in conformitate cu Legea nr.

350/2000:

· dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea

specificului acestora;

· îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

· gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

· utilizarea raţională a teritoriului. De asemenea, actualizarea PATJ Timis urmăreste respectarea obiectivelor care

rezultă din cele mai recente documente şi rapoarte europene, respectiv:

· dezvoltare spaţială policentrică şi o nouă relaţie urban – rural

· un acces echivalent la infrastructură şi cunoaştere

· gestiunea judicioasă a patrimoniului natural şi construit

· promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel tras-naţional

· întărirea reţelelor tehnologice trans-europene

· promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone

sensibile)

· întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale



9

Obiectivele specifice ale actualizarii PATJ Timis urmăresc:

· Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului

· Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ

· Diagnosticul prospectiv şi general

· Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului

· Elaborarea programului de măsuri al judeţului

Corelat cu obiectivele generale si specifice enuntate mai sus, strategia de

dezvoltare spatiala a judetului Timis, elaborata in cadrul documentatiei de actualizare a

PATJ tine cont de următoarele elemente:

§ Dezvoltarea echilibrată a municipiilor şi oraşelor din cadrul judeţului Timiş, precum şi

accentuarea rolului de vector interregional, european si de principal centru de afaceri sud-

vest european a municipiului Timişoara, prin diversificarea functiilor si atragerea unor

functiuni internationale si regional europene specializate.

§ Punerea in valoare a situarii judeţului Timiş in relatie cu marile culoare de transport

transcontinentale (culoarele de transporturi rutiere si feroviare, coridoare pan-europene).

§ Dezvoltarea unor domenii de „excelenta” in productie si servicii pe teritoriul judeţului,

cu precadere in municipii şi oraşe,

§ Reabilitarea ambiantei si a calitatii imaginii generale la nivel urban prin extinderea

spatiilor atractive pentru turism si recreere de tip urban si dezvoltarea serviciilor specifice

§ Restructurarea sectoriala si stimularea cu precadere a dezvoltarii activitatilor

economice cu valoare adaugata ridicata si a celor cu rol „tractant” pentru economia

nationala,

§ Echilibrarea si stimularea utilizarii resurselor si a potentialului de dezvoltare a

judeţului Timiş prin corelarea cu strategiile de dezvoltare regională, naţională,

europeană,

§ Prevederea unor oportunităţi diversificate de creare de noi locuri de munca si

locuinte, asigurarea infrastructurii serviciilor sociale si a infrastructurii tehnice la nivelul

cerinţelor europene, in conditii de asigurare a calitatii mediului, a integrarii sociale si a

securitatii judeţului Timiş;



10

§ Valorificarea potenţialului natural şi construit, inclusiv a valorilor de patrimoniu.

§ Dezvoltarea unor structuri turistice de importanţă judeţeană/ regională, în conformitate

cu standardele Uniunii Europene şi promovarea judeţului Timiş, ca pol de atracţie turistică

(datorită valorilor deosebite de patrimoniu cultural existente) în profil regional, naţional şi

euro-teritorial.

1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante

PATJ Timis are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unităţilor

administrative ale judetului. El se relaţionează atât pe verticală cât şi pe orizontală cu alte

Planuri şi Programe atat din domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului cat si din alte

domenii de activitate.

Relationarea pe verticala cu planurile de amenajare a teritoriului si urbanism

Pe verticală PATJ Timis are rol de plan director şi se corelează cu planuri de

amenajare a teritoriului zonale şi planurile de urbanism. Cele mai relevante sunt Planul de

amenajare a Teritoriului Zonal Aeroport „Traian Vuia” – Autostradă – DN6, planurile de

urbanism general ale localitatilor, viziunea strategică urbană integrată pentru zona

metropolitană Timişoara (Planul urban preliminar – Cadru), Conceptul „Viziunea 2030”

pentru municipiul Timişoara şi zona sa periurbană.

Evident actualizarea PATJ Timis presupune si preluarea elementelor ramase in

vigoare din PATJ existent, elaborat in perioada 1998-2002.

Tot in plan vertical, PATJ se subordonează Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional care reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung

pentru întreg teritoriul ţării.

Relationarea pe orizontala cu planuri si programe de dezvoltare nationale,

regionale si locale (judetene)

Colectivul de autori al PATJ Timis a avut in vedere ca la elaborarea documentatiei

sa tina cont de obiectivele formulate in planurile si programele de dezvoltare existente in

toate domeniile relevante si pe diferite nivele.

Strategiile si Programele Nationale luate in considerare au fost:

· Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR)



11

· Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013 pentru dezvoltarea economică si

socială

· Strategia Na ională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-

2020-2030

· Programele Operationale Sectoriale (POS) – Cresterea Competitivitatii Economice,

Transport si Mediu

· Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu (PNAM)

· Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD)

· Programul National de Dezvoltare Rurală 2007-2013

· Master Plan-ul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026

· Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii

Planurile si programele regionale si judetene relevante sunt:

· Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judetului Timis (SDES) 2009-2015

· Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013

· Programul Operational Regional (POR) 2007-2013

· Planul Regional de Acţiune pentru Mediu. Regiunea de dezvoltare 5 Vest (PRAM)

· Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Timis (PLAM)

· Planul Regional pentru Gestiunea Integrată a Deşeurilor. Regiunea 5 Vest

· Planul Judeţean pentru Gestiunea Integrată a Deşeurilor

· Strategia Culturală a Judetului Timis 2009-2013

· Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la nivelul zonei formate din judetele

Timis, Caras-Severin si Mehedinti

Relationarea cu strategiile si programele transfrontiera

Avand in vedere asezarea geografica a judetului Timis, PATJ trebuie sa tina cont

de relatiile de cooperare regionala stabilite in ultimii 20 de ani, intre unitatile administrative

de frontiera din Romania, Ungaria si Serbia. Regiunea V Vest si implicit judetul Timis face

parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DKMT), care implică cele patru

judeţe ale Regiunii V Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din



12

Serbia.

In acest context, relevante pentru actualizarea PATJ Timis sunt cele doua

Programe de Cooperare Transfrontiera, Romania – Ungaria, respectiv Romania – Serbia,

prin care se deruleaza multe proiecte transfrontiera din diferite domenii de activitate (spre

ex. o relevanta deosebita pentru PATJ le au proiectele de infrastructura sau de protectia

mediului).

Relationare cu legislatia europeana

Lucrarea de actualizare a PATJ Timis s-a efectuat cu respectarea celor mai

importante documente europene în domeniul planificării spaţiale. Direcţia principala de

evolutie a acestui domeniu, ce continua şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea

planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern către niveluri locale şi regionale. In

zonele limitrofe marilor oraşe în special, nevoia unui nivel regional mai puternic este

reflectată de dezvoltările organizatorice recente. Drept urmare, aceste zone au o poziţie

excepţionala în cadrul sistemului regional, naţional şi judeţean de amenajare a teritoriului.

De asemenea, doua principii directoare considerate esentiale pentru dezvoltarea

durabilă a continentului european sunt:

· promovarea îmbunătăţirii relaţiilor dintre mediul urban şi cel rural;

· promovarea dezvoltării policentrice a reţelei de localităţi; in cazul PATJ Timis

aceasta dezvoltare presupune o întărire a rolului municipiului Timişoara la nivel

european, regional şi naţional, precum şi la nivel local.

Intrucât Directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care

reglementează promovarea Planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecţiei

mediului, evaluarea de mediu se raportează permanent şi la aceste acte comunitare:

● Directiva Cadru Apă 2000/60/EC (WFD) care introduce noţiunile de Program de

Măsuri (sau de Amenajare) şi Plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile

privind calitatea apei în fiecare bazin.

● Directiva 91/676/EC privind nitraţii prevede programe de acţiune pentru zonele

ameninţate de poluarea cu nitraţi cauzată de agricultură. Programele sunt direcţionate

către introducerea anumitor practici agricole.



13

● Directiva Cadru Deşeuri 75/442/EEC prevede planuri de management al

deşeurilor.

● Directiva Cadru Aer 96/62/EC stipulează că în zone şi aglomerări în care nivelul

unuia sau mai multor poluanţi depăşeşte anumite valori limită se impune implementarea

unui plan sau program pentru atingerea valorii limită într-un interval de timp specificat

● Directiva habitate 92/43/EEC are ca scop stabilirea unei reţele ecologice europene,

coerente, de zone speciale de conservare. Scopul este de a recunoaşte că situl respectiv

găzduieşte valori naturale care merită să fie protejate.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI

PROPUS

Zona pentru care se realizeaza Raportul de Mediu se suprapune din punct de

vedere geografic cu arealul acoperit de PATJ, respectiv teritoriul judetului Timis.

Județul Timiș este situat în extremitatea de vest a țării, la granița cu Ungaria și

Serbia și ocupă o suprafață de 869 665 ha (8.696,6 km2) ceea ce reprezintă 3,64% din

teritoriul României, fiind astfel cel mai mare judet din tara.

Punctul cel mai nordic al județului se află la 460 11′ (localitatea Cenad), iar cel mai



14

sudic la 450 11′ (localitatea Lățunaș, comuna Jamu Mare) latitudine nordică; punctul cel

mai de est se află la 220 33′ (localitatea Poieni, sat Pietroasa) longitudine estică. Pe

teritoriul județului se află și cel mai vestic punct al României, localitatea Beba Veche la 200

16′ longitudine estică.

Județul Timiș se învecinează cu județele Arad (la N), Hunedoara (la E), Caraș-

Severin, (SE și S), și cu Serbia (S și V) și Ungaria (NV).

Prin poziţia sa geografică, aproape o treime din limitele judeţului constituie în

acelaşi timp şi frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, între Nădlac şi Beba Veche

se învecinează cu judeţul Csongrad-Ungaria, 18 km din această frontieră fiind pe râul

Mureş. La sud-vest, între Beba Veche şi Lăţunaş, judeţul Timiş se învecinează cu

Provincia Autonomă Voivodina-Serbia.

Spre sud-est, între Lățunaș și vârful Rusca din Munții Poiana Ruscă, se mărginește

cu județul Caraș-Severin. Limita dintre cele două județe trece succesiv peste Dealurile

Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile Pogănișului, culoarul Timișului, urcând apoi pe culmile

montane până în vârfurile Padiș și Rusca.

În partea de est, limita cu județul Hunedoara se menține pe cumpăna de ape dintre

Mureș și Bega, coborând de pe culmile montane până în șaua Lăpugiului și urcând din nou

în Dealurile Bulzei.

La nord, limita dintre județele Timiș și Arad urmărește Dealurile Lipovei, Câmpia

Vinga, până la Periam Port, de unde urmează râul Mureș, pe circa 30 km, până la granița

cu Ungaria.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare județul Timiș face parte din

Regiunea de Dezvoltare 5 VEST (alături de județele Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) și

se suprapune provinciei istorice Banat.

De asemenea, județul Timiș face parte din Euroregiunea "Dunăre-Criș-Mureș-

Tisa" (denumirea uzuală: Euroregiunea DKMT), regiunea trasfrontalieră ce se întinde pe

77.100 km2 şi cuprinde o populaţie de 6 milioane de locuitori. Componenta DKMT este urmatoarea:

- România: Judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara;

- Ungaria: Judeţele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun;



15

- Serbia: Provincia Autonomă Voivodina;

Pentru caracterizarea stării mediului, informaţiile cele mai pertinente sunt cele

deţinute de ARPM Timisoara şi provenite din reţeaua de supraveghere a calităţii mediului

precum şi din raportările agenţilor economici. Datele sunt publice şi se regăsesc în

Rapoartele de mediu anuale elaborate de autoritatea de mediu.

In cadrul acestei secţiuni sunt prezentate informaţii privind calitatea actuală a

mediului în aria de interes, grupate pe factori de mediu. Sursa principală de informare o

constituie Raportul Anual de Mediu pe anul 2011 al ARPM Timisoara.

Acolo unde există informaţii din anii anteriori, acestea vor fi prezentate pentru a

facilita emiterea unor predicţii privind evoluţia viitoare a calităţii factorilor de mediu.

2.1. CALITATEA AERULUI

2.1.1. Surse de poluare

Ponderea surselor de poluare a aerului intr-un areal geografic existent se determina

prin cuantificarea valorilor anuale ale emisiilor atmosferice si prin efectele aupra sănătătii

oamenilor si ecosistemelor.

Este foarte importanta identificarea surselor majore de poluare deoarece astfel este

posibila elaborarea si aplicarea de masuri pentru controlul acestor surse. Unele din aceste

masuri pot fi insusite si impuse de autoritati prin intermediul regulamentelor de urbanism si

amenajare a teritoriului.

Sursele majore de poluare a aerului din judetul Timis sunt:

· populatia, respectiv zonele locuite urbane dar si rurale;

· transporturile, in principal traficul rutier;

· industria, in care ponderea cea mai mare o are sectorul energetic

Populatia si caracteristicile demografice joacă un rol important in starea factorilor de

mediu. Influenta asupra calitatii aerului se manifesta pe doua cai:

- calea indirecta - consumul determină nevoia de resurse, bunuri si servicii;

producerea lor influenteaza apoi direct presiunile care se exercită asupra

mediului;

- calea directa – emisii din arderea combustibililor la nivel individual si trafic rutier



16

mai intens in zonele mai populate.

Industria este principala sursă de poluare a mediului inconjurător prin amploarea si

diversitatea proceselor tehnologice, cantitatile mari de poluanti evacuate in atmosfera.

Ponderea cea mai mare in poluarea aerului in judetul Timis, in domeniul industrial apartine

sectorului energetic prin emisiile de gaze de ardere: dioxid de sulf, monoxid de carbon,

dioxid de carbon, oxizi de azot, pulberi.

Producerea de energie in gospodariile individuale, prin arderea unor combustibili

solizi, lichizi sau gazosi, reprezintă principala sursă a emisiilor de CO si PM 2,5, respectiv

a treia sursă, din punct de vedere al importantei, pentru emisiile de SOx, NOx si NMVOC,

dupa industrie si traficul rutier.

Un element specific judetului Timis in domeniul surselor de poluare a aerului il

constituie existenta si dezvoltarea puternica a sectorului zootehnic al agriculturii,

reprezentat prin numarul mare de porcine crescute in sistem industrial. Fermele constituie

surse de poluare cu amoniac si substante organice volatile care pot genera stari de

disconfort populatiei.

Din punct de vedere al repartizarii surselor de poluare a aerului in judet, sursele

majore (operatori aflati sub incidenta Directivei IPPC si a celei privind gazele cu efect de

seră) sunt situate in aria municipiului Timisoara. Tot aici este si cea mai mare aglomerare

de autovehicule, deci traficul rutier este cel mai intens. Deci zona Timisoara care include si

localitatile periurbane este de departe cea mai afectata din judet, din punct de vedere al

calitatii aerului.

Alte doua zone cu potential de poluare a aerului mai semnificativ ar fi municipiul

Lugoj si orasul Jimbolia, cu industrie ceramica si trafic rutier.

Punctual, fermele de crestere a porcinelor constituie de asemenea surse de poluare

a aerului.

Tendinţe de evoluţie

Evolutia surselor fixe de poluare a aerului in judetul Timis in ultimii ani se suprapune

cu evolutia unitatilor industriale. Multe intreprinderi cu potential de poluare ridicat si-au

incetat sau redus drastic activitatea – petrochimia, sectorul lacuri si vopsele, industria



17

alimentara, confecti metalice si constructii de masini. Acest lucru a condus la reducerea

semnificativa a emisiilor in aer.

Unitatile industriale nou aparute sunt mai putin poluante, utilizeaza in general

combustibili gazosi si sunt echipate acolo unde este necesar cu sisteme de

colectare/epurare a gazelor inainte de evacuarea in atmosfera. De asemenea ele sunt in

general grupate si amplasate in parcuri industriale, departare de zonele rezidentiale

sensibile.

Aici intervine si rolul PATJ Timis, de a crea cadrul necesar dezvoltarii economice

prin respectarea regulamentelor de urbanism si delimitarea clara a zonelor industriale,

creerea de parcuri industriale, etc.

In situaţia neimplementării Planului există riscul amplasării de obiective noi în zone

unde gradul de suportabilitate al factorilor de mediu nu mai permite acest lucru. Planul de

Amenajare a Teritoriului are rolul tocmai de a defini zonele industriale.

O presiune mai mare din acest punct de vedere va exista în zonele periurbane ale

localităţilor mari, acestea fiind mai atractive datorită existenţei infrastructurii de utilităţi.

PATJ interfereaza de asemenea cu cealalta componenta importanta a poluarii

atmosferice (sursele mobile sau traficul rutier) prin modul de reglementare a viitoarelor

trasee de transport in judetul Timis dar in special in zona municipiului Timisoara. Prin

implementarea PATJ se creaza premisele optimizarii traficului rutier si a transportului in

general cu reducerea impactului asupra zonelor rezidentiale.

2.1.2. Nivelul emisiilor

Date privind nivelul anual al emisiilor pentru poluanţii care fac obiectul monitorizarii

sunt disponibile începând cu anul 2000. In continuare este prezentată evoluţia emisiilor în

ultimii 11 ani respectiv pe perioada 2000-2011. Calculul emisiilor s-a făcut doar pentru

sursele fixe industriale şi din zootehnie, nefiind incluse emisiile din surse mobile – trafic

rutier.

Emisiile de SO2 Dioxidul de sulf rezulta in urma proceselor de combustie a materialelor fosile

carbonice (in special carbune si fractiunile grele de combustibili lichizi, uneori si



18

combustibili gazosi, dar in cantitati mai mici). Sursele majore de dioxid de sulf sunt deci

marile centrale termice, instalatii industriale de ardere dar si unitătile de incălzire mici,

colective sau individuale. Se mai genereaza in cantitati mici si la motoarele diesel.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anul

tone

/an

Figura 2.1.1. Evolutia emisiilor de SO2

Urmarind evolutia emisiilor de SO2 pe ultimii 11 ani se constata ca nivelul lor scade

drastic în anul 2003 fată de anul 2002 după care urmeaza un palier relativ constant

cuprins intre 3500 – 4000 tone/an, pana in anul 2008. In sfarsit in ultimii 3 ani se produce

o noua reducere a emisiilor sub valoarea de 2000 tone/an.

Prima reducere a emisiilor din perioada 2002-2003 se explică partial prin reducerea

activităţii în industria energetică domeniu care generează cea mai mare parte a bioxidului

de sulf. O alta explicatie consta in modificarea metodologiei de colectare a informatiilor de

la agentii economici. Informaţiile privind emisiile anuale din perioada respectiva trebuie

privite cu rezervă deoarece scăderea accentuată în anii 2002-2003 nu se corelează foarte

bine cu reducerea activităţii care nu a fost atât de mare. Pentru exemplificare, nivelul

emisiilor de bioxid de sulf din anul 2009 reprezintă 12% faţă de anul 2000.

Se face menţiunea că determinarea emisiilor s-a făcut pe baza coeficienţilor

Corinair ceea ce presupune o relaţie direct proporţională cu volumul activităţii.



19

In ce priveste scaderea emisiilor din ultimii 4-5 ani, ea se datoreaza in principal

fenomenului de reducere a consumului de combustibili solizi cu continut mare de sulf, in

favoarea celor lichizi sau gazosi.

Emisiile de NOx

Sursa principală a emisiilor de NO2 o reprezintă motoarele cu ardere internă, in

special a automobilelor. O alta sursa importanta o constituie arderea combustibililor cu

deosebirea fata de SO2 ca emisiile de oxizi de azot se produc la arderea tuturor

combustibililor, prin reactia dintre oxigen si azotul din aer. De aceea evolutia emisiilor de

NOx ar trebui sa se coreleze cu intensitatea traficului rutier si cu capacitatea industriei

energetice. Din prezentarea emisiilor anuale in perioada 2000-2011 se constata existenta

unei falii intre 2002 si 2003 care are o explicatie similara ca in cazul SO2, respectiv

modificarea metodologiei de colectare si interpretare a datelor. In continuare evolutia

emisilor de NOx se suprapune oarecum peste evolutia dezvoltarii economice, o

componenta importanta constituind-o cresterea parcului auto.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anul

tone

/an

Figura 2.1.2. Evolutia emisiilor de NOx

Emisiile de amoniac

Principala sursă de amoniac o constituie agricultura si in special zootehnia de tip



20

intensiv. Relevant pentru amoniac este faptul ca printre sursele de emisii sunt si cele

naturale, alaturi de cele antropice..

0100020003000400050006000700080009000

10000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

anul

tona

/an

Figura 2.1.3. Evolutia emisiilor de NH3

In perioada analizata emisiile de amoniac se pastreaza la nivele relativ constante,

observandu-se totusi o creştere uşoară în perioada 2005-2010. Intrucat cea mai mare

cantitate de amoniac provine din agricultură, respectiv 95,8%, emisiile sunt proportionale

cu efectivele de animale existente in fiecare an (in special suine si pasari). Cantităţi mici

de amoniac rezultă din tratarea şi depozitarea deşeurilor (4%) şi din instalaţiile de ardere

neindustriale (0,2%).

Emisiile de amoniac in judetul Timis sunt sensibil mai mari decat media pe tara, din

cauza dezvoltarii puternice a activitatii de crestere a animalelor.

Emisiile de compusi organici volatili nonmetanici (NMVOC)

Principalele surse de emisie a NMVOC sunt:

- instalatiile care intră sub incidenta Directivei 1999/13/CE transpusă prin H.G. nr.

699/2003, cu modificările si completările ulterioare – instalatii care consuma sau utilizeaza

solvent;



21

- instalatiile care intră sub incidenta Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă

prin H.G. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare – instalatii care depoziteaza,

transporta sau manipuleaza benzina (terminalele si depozitele de benzină si instalatiile

aferente de incărcare-descărcare, containere mobile, statiile de

distributie a carburantilor);

- alte surse: industria petrochimica; fabricarea de băuturi alcoolice distilate; arderea

combustibililor fosili si deseurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice si termice;

fabricarea berii; fabricarea painii; traficul rutier;

- surse neindustriale: emisii foliare din agricultură, păsuni si păduri.

Urmarind evolutia NMVOC se constata o crestere usoara dar continua a emisiilor

anuale in perioada 2001-2009 urmata de o scadere in ultimii 2 ani. Valorile inregistrate

sunt in general sub 5000 tone/an. Valoarea foarte mare din anul 2000 (30200 tone/an) nu

are nici o explicatie fiind probabil o eroare in colectarea/prelucrarea datelor.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anul

tone

/an

Figura 2.1.4. Evolutia emisiilor de NMVOC

Emisiile de metale grele

Metalele grele din aer provin in cea mai mare parte din arderea combustibililor in

care sunt prezente sub formă de cloruri si oxizi (in special in carbuni concentratia de

metale grele este mult mai mare decat in petrol sau gaze natural). După arderea



22

combustibililor metalele grele sunt eliminate in mediul inconjurator prin particulele din

gazele de ardere precum si prin zgura si cenusa depozitată.

In afara sectorului energetic, emisii de metale grele se mai genereaza in arderile din

industria de prelucrare (în special din industria metalurgică). La acestea se adaugă

sectoare precum: procesele de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor şi, într-o

pondere foarte mică, alte activităţi, respectiv: instalaţiile de ardere neindustriale şi

transportul rutier.

La nivelul judetului Timis emisiile de metale grele sunt relativ mai reduse decat in

alte judete cu sectoare industriale de prelucrare a metalelor mai dezvoltate. Emisii mai

insemnate cantitativ se inregistreaza la parametrii Pb, Ni si Zn asa cum se poate observa

in situatia pe anul 2011 prezentata mai jos.

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb Cd Hg As Cr Cu Ni Zn Se

Figura 2.1.5. Emisiile de metale grele in anul 2011 (tone/an)

Emisiile de poluanti organici persistenti (POPS)

Principalele tipuri de poluanti organici persistenti sunt:

- pesticidele policlorurate

- compusii organici policlorurati

- dioxine si furani



23

Caracteristica lor principala consta in faptul ca sunt extrem de periculoase pentru

organismele vii, in cantitati foarte mici.

Principalele surse de emisie pentru POPs sunt:

- activităti industriale – producerea de otel si fontă, producerea de asfalt,

conservarea lemnului, utilizarea solventilor;

- activităti de incinerare a deseurilor;

- activităti agricole, aplicarea de produse fitosanitare.

Cu exceptia industriei siderurgice, celelalte activitati generatoare de POPs se

intalnesc si la nivelul judetului Timis.

In graficul urmator este prezentata evolutia in timp a emisiilor anuale pentru 2 din

indicatorii POPs , monitorizati de autoritatea de mediu, respectiv dioxina si HCB. Se

constata o crestere brusca in anul 2002 care se explica prin cresterea capacitatii instalatiei

de incinerare a deseurilor din Timisoara. In continuare tendinta a fost de reducere a

emisiilor, totusi valorile extrem de mici din perioada 2007-2010 nu au o explicatie

rationala.

Dioxina

0

10

20

30

40

50

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anul

gram

e

Figura 2.1.6. Evolutia emisiilor de POPs (dioxina)



24

HCB

0

0.5

1

1.5

2

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anul

kg

Figura 2.1.7. Evolutia emisiilor de POPs (HCB)

O categorie aparte in cadrul POPs o constituie hidrocarburile aromatice policiclice

(PAH). Ele sunt o clasă de substante organice formate din două sau mai multe inele

aromatice legate. In general apar in activitatile unde se prelucreaza sau utilizeaza

combustibili lichizi sau solizi, dar nu numai. Intra in categoria substantelor cancerigene.

Principalele surse de provenientă a PAH-urilor sunt:

- incălzirea locuintelor cu cărbune sau lemn;

- arderea industrială a cărbunelui si lemnului;

- productia de aluminiu

- traficul rutier - incendii naturale/ incendieri agricole

Structura gamei de hidrocarburi aromatice policiclice generate in judetul Timis in

anul 2011 este prezentata in graficul urmator. Cantitatile emise anual sunt de ordinul

tonelor, dar sursele punctuale de emisie sunt dispersate la nivelul intregului judet.



25

Anul

00.10.20.30.40.50.60.7

Benzo(a) Benzo(b) Benzo(k) Indeno(1,2,3-cd)

Substanta

t/an

Figura 2.1.8. Emisiile de PAH in anul 2011 (tone/an)

Emisiile de bifenili policlorurati (PCB)

Această clasă de substante organice deosebit de periculoase pentru fiintele vii,

contine un număr de 209 substante sintetice pe bază de bifenil la diferite grade de

clorurare. Formula generală pentru PCB este:

C12H(10-n)Cln, unde n este numărul de atomi de clor si poate fi intre 1 si 10.

Principalele surse de emisii pentru PCB-uri sunt:

- productia substantelor si echipamentelor care contin PCB-uri

- utilizarea produselor care contin PCB-uri

- emisia din depozitele contaminate cu PCB-uri

- diverse procese termice

Contributia cea mai mare in emisiile de PCB-uri in judetul Timis o au echipamentele

electrice si activitatea de incinerare a deseurilor. Ȋn 2011 emisia anuala de PCB in judetul

Timis a fost de 0,167 tone.

Tendinţe de evoluţie a emisiilor in atmosfera



26

O estimare realista si decenta privind evolutia viitoare a emisiilor de poluanti in

atmosfera se poate face tinandu-se cont de urmatoarele elemente care au fost deja

prezentate in acest capitol:

- studiul evolutiei emisiilor de poluanti in perioada precedenta (2000-2011) si

intelegerea cauzelor care au generat o anume evolutie;

- analiza surselor care genereaza fiecare tip de poluanti si corelarea lor cu

prognozele de dezvoltare economica;

- identificarea reglementarilor de mediu (constrangeri sau de tip stimulativ) care

imprima anumite directii in dezvoltarea economica viitoare, in modul de valorificare

a resurselor, etc.

♦ Nivelul emisiilor de SO2 se va reduce pana la un plafon relativ scazut(sub 2000

tone/an) prin continuarea procesului de inlocuire a combustibililor solizi cu cei lichizi si

gazosi; reducerea va fi cauzata si de reglementarile din domeniul industriei energetice, in

special al instalatiilor mari de ardere a carbunilor si pacurii.

♦ Emisiile de NOX nu sunt generate de existenta compusilor cu azot in compozitia

combustibililor ci se formeaza in toate procesele de ardere (a tuturor combustibililor)

inclusiv in motoarele cu ardere interna, din azotul atmosferic. De aceea se prognozeaza o

crestere usoara sau stagnare a emisiilor de NOX, in functie de dezvoltarea economica

viitoare.

♦ Emisiile de amoniac depind aproape exclusiv de marimea septelului de animale la

nivel de judet. Zootehnia, puternic reprezentata in judetul Timis (in special cresterea

porcinelor), determina mentinerea emisiilor de amoniac cel putin la valorile actuale si in

viitor. Metodele de reducere a emisiilor din zootehnie care ar putea fi implementate in viitor

(controlul strict al dietei animalului, adaosuri nutritive, etc.) nu vor putea avea decat efecte

minore.

♦ Cresterea nivelului emisiilor de NMVOC pana in anii 2008-2009 se explica prin

cresterea economica si aparitia de noi unitati industriale din domeniul utilizarii solventilor

(in special instalatii de vopsire pentru diferite tipuri de materiale) si

distributiei/comercializarii produselor petroliere. In ultimii ani produc efecte masurile de



27

control al emisiilor impuse prin transpunerea in legislatia nationala a directivelor europene

din domeniul VOC. Se estimeaza ca emisiile de VOC vor continua sa scada in viitor,

acesta fiind si obiectivul tuturor strategiilor europene vizand protectia mediului si

dezvoltarea durabila.

♦ Avand in vedere particularitatile economice ale judetului Timis, nu exista motive

pentru ca emisiile de metale grele sa creasca. Cel mai probabil ele vor ramane la nivelele

actuale deoarece nu exista reglementari explicite vizand reducerea emisiilor de metale

grele. Cel mult se va observa o reducere in viitor in situatia scaderii ponderii

combustibililor solizi in activitatile de producere a energiei.

♦ Evolutia diferitelor categorii de poluanti organici persistenti este influentata de

factori diferiti. Spre exemplu emisiile de dioxine si HCB vor depinde de evolutia surselor

care genereaza acesti poluanti. Daca nu vor apare surse noi nivelele de emisii vor fi relativ

constante. Situatia este asemanatoare in cazul PCB-urilor care sunt generate in principal

tot la incinerarea deseurilor, dar si la manipularea echipamentelor electrice care utilizeaza

uleiuri minerale cu continut de PCB.

In ce priveste emisiile de HAP – uri, in judetul Timis ele depind decisiv de ponderea

combustibililor solizi la producerea energiei atat in regim industrial cat si la nivelul

gospodariilor individuale. Se prognozeaza o reducere a emisiilor de hidrocarburi aromatice

policiclice in urmatoarea perioada de timp.

Prognozele privind evolutiile emisiilor in atmosfera ale principalilor poluanti in

judetul Timis, prezentate mai sus, se refera la situatia neimplementarii PATJ. Efectele

Planului asupra emisiilor de poluanti in atmosfera vor fi analizate in sectiunile urmatoare.

2.1.3. Nivelul imisiilor

Sistemul de supraveghere a calităţii aerului în judeţul Timis a fost implementat şi

este exploatat de APM Timisoara facand parte din reteaua nationala de monitoring.

Dimensionarea lui s-a făcut ţinând cont de numărul şi mărimea surselor de poluare

precum şi de amplasarea lor pe teritoriul judeţului.

Indicatorii de poluare a aerului măsuraţi sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, oxid de

carbon, ozon, benzen, pulberi în suspensie (PM10 si PM2,5). Suplimentar, din pulberi



28

(PM10) se determina urmatoarele elemente: plumb, nichel, cadmiu, arsen.

Reţeaua judeţeană de supraveghere a calităţii aerului în judeţul Timis cuprinde 7

statii de măsurare dupa cum urmeaza:

· 2 statii de trafic (TM-1 si TM-5) – amplasate in două zone cu trafic intens, respectiv

Calea Sagului si Calea Aradului.

· Statie industrială (TM-4) – amplasată in apropierea zonei industriale din sud-estul

aglomerării Timisoara, in cartierul Soarelui. Statia este dotată si cu senzori de

măsurare a parametrilor meteorologici.

· Statie de fond urban (TM-2) - amplasată in zona centrală a orasului, in Piata

Libertătii, la distantă de surse de emisii locale, pentru a evidentia gradul de

expunere a populatiei la nivelul de poluare urbană.

· Statie de fond suburban (TM-3) – amplasată la Carani.

· Statia de fond suburban (TM-6) - amplasată la Moravita.

· Statia de tip industrial (TM-7) - amplasată in municipiul Lugoj.

Ultimile 2 statii, din Lugoj si Moravita au fost puse in functiune in anul 2010. Ca

urmare reteaua de monitorizare a judetului Timis functioneaza in forma actuala de cca. 3

ani. De aceea in continuare sunt prezentate rezultatele monitorizarii in perioada 2009-

2011.

Intrucat majoritatea indicatorilor sunt masurati cu frecventa orara sau zilnica, exista

un volum foarte mare de date, interpretarea lor fiind dificila si greu de urmarit. Pentru

simplificare in continuare sunt prezentate informatii prelucrate care se refera la 2 tipuri de

date:

- valorile medii anuale ale parametrilor masurati;

- frecventa depasirilor limitelelor admise pentru fiecare parametru masurat

In figurile de mai jos sunt prezentate evolutiile valorilor medii ale parametrilor

monitorizati in fiecare statie, in perioada 2009-2011.



29

0

2

4

6

8

10

12

TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7

SO

2[m

icro

gram

e/m

c]

2009 2010 2011

Figura 2.1.9. Evolutia concentratiilor de SO2 – valori medii anuale

05

10152025303540


NO

X[m

icro

gram

e/m

c]

2009 2010 2011

Figura 2.1.10. Evolutia concentratiilor de NOx – valori medii anuale



30

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

TM-1 TM-2 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6

CO m

g/m

c

2009 2010 2011

Figura 2.1.11. Evolutia concentratiilor de CO – valori medii anuale

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5


Ben

zen

[mic

rogr

ame/

mc]

2009 2010 2011

Figura 2.1.12. Evolutia concentratiilor de benzen – valori medii anuale



31

05

10152025303540

TM-1 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 TM-7

PM10

[mic

rogr

ame/

cm]

2009 2010 2011

Figura 2.1.13. Evolutia concentratiilor de PM10 – valori medii anuale (nef)

0

10

20

3040

50

60

70

2009 2010 2011

O3[

mic

rogr

ame/

mc]

TM-2 TM-3 TM-4



32

Figura 2.1.14. Evolutia concentratiilor de ozon – valori medii anuale

In Tabelul 2.1.1 este prezentata frecvenţa depăşirilor în punctele de control ale

reţelei de supraveghere a aerului din judeţ, în perioada 2009-2011.

Tabelul 2.1.1 Situatia generală a depăsirilor inregistrate la statiile de monitorizare a

calitătii aerului din judetul Timis in decursul anilor 2009 – 2011

Statia Tipul staţiei Anul Număr determinări

Num

ar

depa

siri

Frec

venţ

a de

păşi

rii

%

PM10 gravimetric - medie zilnică (VL = 50 μg/mc)

TM1 - Calea Sagului

trafic 2009 248 94 37,9 2010 295 55 18,6 2011 316 64 20,3

TM3 - Carani fond suburban 2009 261 19 7,3 2010 238 5 2,1 2011 325 24 7,4

TM5 – Calea Aradului

trafic 2009 311 110 35,4 2010 342 40 11,7 2011 337 56 16,6

TM6 - Moravita fond suburban 2009 - - - 2010 139 4 2,9 2011 207 10 4,8

PM10 nefelometric - medie zilnică (VL = 50 μg/mc)

TM1 - Calea Sagului

trafic 2009 241 25 10,4 2010 299 37 12,4 2011 311 45 14,5

TM3 - Carani fond suburban 2009 250 25 10,0 2010 288 4 1,4 2011 340 25 7,4

TM4 – Cartierul Soarelui

industriala 2009 337 56 16,6 2010 323 6 1,8 2011 317 9 2,8


trafic 2009 301 41 13,6 2010 329 30 9,1 2011 316 42 13,3

TM6 - Moravita fond suburban 2009 - - -



33

2010 188 1 0,5 2011 298 10 3,4

TM7 - Lugoj industriala 2009 11 2 18,2 2010 297 0 0,0 2011 355 17 4,8

PM10 gravimetric - medie anuala (VL = 40 μg/mc)

TM1 - Calea Sagului

trafic 2009 - 46,02 μg/m

-

2010 - - - 2011 - 41,87

μg/m -


trafic 2009 - 46,69 μg/m

-

2010 - - - 2011 - - -

O3 tintă - maxima zilnică a mediilor pe 8 ore (120 μg/m3)

TM3 - Carani fond suburban 2009 - 50 - TM4 – Cartierul Soarelui

industriala 2009 - 24 -

Tendinţe de evoluţie a calitatii aerului

a) Bioxidul de sulf

Concentratiile de SO2 masurate la toate cele 7 statii de supraveghere sunt foarte

mici comparativ cu limitele admise. Poluarea de fond in cazul SO2 se situeaza la 5-10%

din valorile limta si nu s-a inregistrat nici o depasire a acestora in perioada monitorizata.

Cele mai mici nivele se inregistreaza la statiile de trafic in timp ce la statia de fond urban

amplasata intr-o zona lipsita de surse de poluare semnificative (centrul municipiului

Timisoara, zona pietonala deci fara trafic rutier important), mediile anuale sunt

asemanatoare celor din statiile industriale din Timisoara si Lugoj. De asemenea fondul din

statiile suburbane Carani si Moravita se situeaza la nivelul fondului din zonele industriale.

Una din sursele majore de emisii de SO2 o constituie arderea combustibililor solizi si lichizi

in gospodariile individuale care sunt dispersate in tot judetul, ceea ce duce la o nivelare a

concentratiilor in atmosfera.

Aceste situatii aparent paradoxale se explica doar partial prin faptul ca traficul rutier



34

nu genereaza emisii importante de SO2. O explicatie mai generala consta in aceea ca

nivelele de concentratii de SO2 sunt foarte mici si ele practic nu sunt influentate de sursele

de emisii. La concentratii atat de mici variatiile sunt aleatorii. Nu se pot circumscrie in

judetul Timis zone cu un fond de poluare crescut in SO2 si nu se poate stabili o

dependenta intre sursele de poluare cu SO2 si nivelul poluarii de fond.

Ca o concluzie se poate afirma ca poluarea de fond cu SO2 in judetul Timis este

nesemnificativa si nu constituie o problema. Se estimeaza ca si in viitor aceasta va

ramane la valori mult sub limitele admise, independent de actualizarea si implementarea

PATJ.

b) Oxizii de azot

Spre deosebire de bioxidul de sulf, in cazul oxizilor de azot se constata o

dependenta mai buna intre concentratiile in atmosfera si sursele de emisii, reprezentate in

special de motoarele cu combustie, respectiv traficul rutier. Statiile de monitorizare de tip

trafic din cele doua penetratii majore in municipiul Timisoara (Calea Sagului si Calea

Aradului) inregistreaza mediile anuale cele mai mari, in timp ce statiile de fond suburban

(Carani si Moravita) inregistreaza, logic, valorile cele mai mici. La statiile industriale din

Timisoara si Lugoj, nivelele masurate de NOx sunt mai mici decat in statiile de tip trafic

rutier. O situatie mai deosebita o reprezinta statia de fond urban din centrul municipiului

Timisoara, care desi este amplasata intr-un areal cu circulatie preponderent pietonala,

inregistreaza valori relativ mari ale parametrului Nox. Cauza o constituie traficul rutier

deosebit de intens din imediata vecinatate - zona centrala a municipiului.

Prin raportare la o scara absoluta a valorilor situatia nu este inca foarte grava. In

perioada analizata nu s-a inregistrat nici o depasire a valorilor orare. In ceea ce priveste

valoarea limită anuală pentru protectia sănătătii umane, care este de 40 μg/m3 NO2, ea nu

a fost depasita, desi mediile anuale din cele doua statii de trafic s-au apropiat destul de

mult de limita respective.

Evolutia parametrului NOx in perioada 2009-2011 a constat dintr-o crestere in anul

2010 urmata de o scadere in al treilea an. Emisiile au cunoscut de asemenea o scadere

dupa anul 2008, cauzata de recesiunea economica.

Pentru emiterea unei prognoze, trebuie ţinut cont si de faptul ca normativele si



35

legislaţia care fixează limitele admise prevad o eşalonare a reducerii acestor limite care

vor fi tot mai strânse în perioada următoare (Ordinul 592/2002).

In ceea ce priveşte evoluţia viitoare vor exista două tendinţe contrare:

- scăderea emisiilor prin implementarea Programului de reducere a emisiilor

poluante la instalaţiile mari de ardere a combustibilului şi în general prin

retehnologizarea proceselor industriale

- creşterea parcului de autovehicule şi implicit a traficului rutier.

Ambele tendinţe vor putea fi controlate şi prin implementarea PATJ in special a

unor strategii privind fluidizarea si dirijarea traficului rutier prin exteriorul localitatilor. In

acest mod se va putea atinge obiectivul de mentinere si chiar scadere a nivelului de

poluare cu NOx la statiile de monitorizare tip trafic deci in zonele cele mai critice din punct

de vedere al poluarii cu gaze de esapament.

c) Oxidul de carbon

Principala sursa de producere a oxidului de carbon in judetul Timis o reprezinta

arderea combustibililor in cele 3 mari categorii de activitati:

- producerea energiei termice in instalatii industriale;

- producerea energiei termice in gospodarii individuale ale populatiei;

- motoare cu combustie inclusiv diesel (traficul rutier) Acest lucru se reflecta si in valorile medii anuale inregistrate in statiile de

monitorizare. Fondul de CO este cel mai ridicat in statiile de trafic, fiind mult mai redus in

statiile de fond urban si mai ales suburban.

In termeni absoluti valorile inregistrate nu sunt mari, mediile anuale situandu-se

intre 0,1 – 0,6 mg/mc, in conditiile in care valoarea limita a mediilor pe 8 ore este de 10

mg/mc. Nu s-a inregistrat nici o depasire a maximelor zilnice In perioada 2009-2011.

Evolutia mediilor anuale pe ultimii 3 ani indica mentinerea lor aproximativ la

aceleasi valori, cu mici variatii de la un an la altul. Este de presupus ca acest trend se va

mentine si in perioada urmatoare de timp.

Implementarea PATJ poate contribui la reducerea nivelelor de CO in special in



36

zonele urbane sau suburbane prin impunerea unor concepte de optimizare a traficului

rutier.

d) Ozonul

In prezent, particulele in suspensie, O3 si NO2 sunt principalii poluanti care pun

probleme din punct de vedere al sănătătii umane, urmare a masurilor de reducere a

emisiilor de bioxid de sulf luate la nivel European in perioada 1990-2010. De asemenea,

componentii azotului, emisi ca NOx si NH3, sunt acum principalii compusi cu efect

acidifiant din aer. Pe de alta parte unul din principalii precursori ai ozonului troposferic sunt

compusii organici volatili.

Ozonul este monitorizat in 3 din cele 7 statii de supraveghere din judetul Timis.

Valorile cele mai mari se inregistreaza in statia de fond suburban Carani in timp ce valorile

cele mai mici se masoara la statia de fond urban din central municipiului Timisoara.

In timp se constata o usoara reducere a valorilor medii anuale in perioada 2009-

2011, oarecum asemanator cu evolutia oxizilor de azot, la aceleasi statii de monitorizare.

In anul 2009 au existat si depasiri ale limitei admise (120 μg/m3 - maxima zilnică a

mediilor pe 8 ore) de 50 de ori la statia Carani si de 24 de ori la statia industriala

Timisoara. Cauza principala o constituie numarul mare de zile insorite cu radiatie UV

foarte puternica. In anii 2010 si 2011 nu s-au mai inregistrat depasiri ale limitei admise.

In ce priveste evolutia viitoare a concentratiilor de ozon, ele vor urma cel mai

probabil evolutia oxizilor de azot cu mentiunea ca un rol important in geneza ozonului

troposferic revine si conditiilor meteorologice.

e) Benzenul

Indicatorul de calitate a aerului „benzen” se masoara la toate cele 7 statii de

monitorizare din judet. Valorile medii anuale se situeaza intre 0,002 – 0,004 mg/mc fata de

limita de 0,005 mg/mc. Nu s-a inregistrat nici o depasire a limitei admise in perioada 2009-

2011. Intrucat nivelul de fond al concentratiilor de benzen este foarte redus, variatiile in

timp (anuale) sau in functie de categoria statiei de monitorizare sunt total nerelevante. Ele

nu sunt cauzate de surse identificabile semnificative de emisii care sa genereze

concentratii mari de benzen in atmosfera.

In aceste conditii estimarea privind evolutia viitoare a acestui parametru sugereaza



37

mentinerea fondului de poluare cu benzen la valori mici si relativ constante. Nu se poate

identifica o influenta a implementarii PATJ asupra evolutiei concentratiilor de benzen in

atmosfera in judetul Timis.

f) Pulberi in suspensie PM 10

Indicatorul PM 10 este monitorizat in toate statiile cu exceptia statiei 2 de fond

urban din Timisoara, unde se determina PM 2,5. Se utilizeaza doua metode de masurare,

metoda gravimetrica si cea nefelometrica.

Dintre toti parametrii de calitate a mediului monitorizati in judetul Timis, cele mai

mari si mai frecvente depasiri ale limitelor admise se inregistreaza la indicatorul PM 10.

Acest lucru inseamna ca problemele de poluare a aerului cele mai insemnate sunt cele

cauzate de pulberi (praf). Cauza principala o constituie traficul rutier dar se poate vorbi si

de antrenarea prafului de pe terenurile agricole invecinate zonelor urbane. Exemplul cel

mai relevant il constituie municipiul Timisoara care este expus poluarii cu pulberi in special

din directiile nord si vest unde lipsesc perdelele forestiere.

Sursele industriale de generare a pulberilor in judetul Timis sunt de mai mica

amploare. Exceptia o constituie sectorul energetic – arderea combustibililor solizi si lichizi

si mai ales halda de zgura si cenusa de la Utvin.

Valorile cele mai mari ale indicatorului PM 10 se inregistreaza la statiile de trafic

TM1 si TM5 (Calea Sagului si Calea Aradului din Timisoara). Tot la aceste statii se

evidentiaza numarul cel mai mare de depasiri ale limitelor admise privind mediile zilnice,

ajungandu-se chiar la rate de peste 30% depasiri pe an. La celelalte statii ratele de

depasiri sunt in general mai mici de 10%.

In ce priveste evolutia in timp a nivelului de poluare cu pulberi, in zonele cele mai

afectate se constata totusi o imbunatatire in anii 2010 si 2011 comparativ cu 2009: rata

depasirilor scade de la 35 - 38 % la 10-15% la statia TM5 si la 15-20% la statia TM1.

Fenomenul are legatura cu masurile de fluidizare a traficului si de spalare a carosabilului

in perioadele secetoase.

Implementarea si prin intermediul PATJ a unor strategii privind fluidizarea si

dirijarea traficului rutier prin exteriorul localitatilor va determina atingerea obiectivului de

reducere a poluarii cu pulberi inclusiv in zonele urbane cu trafic intens.



38

2.1.4. Gaze cu efect de seră

Problema gazelor cu efect de sera este reglementata prin intermediul unui pachet

de Directive europene:

- Directiva 2009/29/CE (modificarea Directivei 2003/87/CE) pentru

imbunătătirea si extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii GES;

- Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării surselor regenerabile de

energie;

- Directiva 2009/31/CE privind captarea si stocarea geologică a CO2;

- Decizia 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile

de GES astfel incat să se respecte angajamentele asumate pană in anul 2020.

Urmatoarele gaze sunt nominalizate ca gaze cu efect de seră:

- dioxidul de carbon (CO2)

- protoxid de azot (N2O)

- metan (CH4)

- hidrofluorcarburi (HFCs)

- perfluorocarburi (PFCs)

- hexafluorura de sulf (SF6)

In judetul Timis sursele industriale principale de gaze cu efect de sera sunt cele din

domeniul energeticii, industriei ceramice si industriei berii. La acestea se adauga traficul

rutier in special pentru emisii de CO2 si N2O si extractia combustibililor fosili pentru

emisiile de metan.

Ca urmare gazele cu efect de sera inventariate in judetul Timis sunt dioxidul de

carbon, protoxidul de azot si metanul.

Ponderea cea mai mare o reprezintă emisiile de CO2, provenite in special din

arderi neindustriale, arderile din domeniul energetic si din industriile de prelucrare;

emisiile de metan cele mai insemnate rezultă din extractia si distributia combustibililor fosili

si agricultură; protoxidul de azot provine in cea mai mare parte din arderile din energetică

si transport rutier.

Urmarind evolutia emisiilor anuale de GES exprimate in echivalent CO2, in judetul



39

Timis in perioada 2001-2011, se constata o scadere a acestora in doua etape, respectiv

intre 2001-2003 si apoi intre 2008-2011. In anul 2001 emisiile totale au fost de 2 200 000

tone, pentru ca sa se aseze in ultimii ani in jurul valorii de 1 000 000 tone/an.

Un indicator foarte relevant care estimeaza nivelul de cuplare dintre cresterea

economică si emisiile de gaze cu efect de seră este intensitatea emisiilor de GES. El se

calculează ca raport intre emisiile totale de GES, exprimate in echivalent CO2 si P.I.B.

Intensitatea emisiilor de GES in judetul Timis a scazut mai drastic decat emisiile de GES,

de la 0,48 in anul 2001 ajungand sa se stabilizeze la 0,08 - 0,09 in ultimii ani. Acest lucru

indica o crestere economica mai sanatoasa din punct de vedere al protectiei mediului, mai

racordata la conceptul de dezvoltare durabila.

Incălzirea globală implică, in prezent, două probleme majore pentru omenire:

- necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră in

vederea stabilizării nivelului concentratiei acestor gaze in atmosferă care să impiedice

influenta antropică asupra sistemului climatic si a da posibilitatea ecosistemelor natural să

se adapteze in mod natural;

- necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, avand in vedere că

aceste efecte sunt deja vizibile si inevitabile datorită inertiei sistemului climatic, indiferent

de rezultatul actiunilor de reducere a emisiilor.

Intrucat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră intr-un orizont de timp

apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de incălzire globală, adaptarea la

efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicilor

nationale.

In calitate de membra UE Romania a adoptat legislatia privind controlul si

reducerea emisiilor de GES. Nu sunt insa foarte bine clarificate masurile de adaptare la

efectele schimbarilor climatice. Exista un document general de intentie la nivelul UE dar

adaptarea reprezintă un proces complex care tine seama de variabilitatea efectelor de la

o regiune la alta, depinzand de expunere, vulnerabilitate fizică, gradul de dezvoltare socio-

economică, capacitatea de adaptare naturală si umană, serviciile de sănătate si

mecanismele de supraveghere a dezastrelor.

Urmeaza deci sa se elaboreze la nivel national un ghid pentru identificarea, in



40

functie de resursele economice existente, a măsurilor necesare pentru a limita efectele

negative prognozate prin scenariile climatice, estimate pe un orizont de timp mediu si lung

(decenii). Măsurile identificate vor fi apoi implementate prin colaborarea cu autoritătile

locale si prin asigurarea asistentei tehnice corespunzătoare.

Dupa aparitia “Ghidului de masuri” se va impune si revizuirea PATJ sau cel putin

completarea Regulamentului cu masurile care urmeaza a fi luate in plan territorial. In

momentul de fata PATJ nu impune masuri de adaptare la modificarile climatice pentru ca

ele nu sunt inca definite in plan national (eventual doar sporadic in domeniul prevenirii

dezastrelor naturale, care cel putin partial pot fi de asemenea o consecinta a incalzirii

globale).

2.2. CALITATEA APEI

Judeţul Timis se întinde pe 3 bazine hidrografice:

- b.h. Bega

- b.h. Timis

- b.h. Mures (b.h. Aranca)

2.2.1. Ape de suprafaţă

O descriere sumara a principalelor corpuri de apa din judetul Timis (3 rauri si 2

lacuri de acumulare) este prezentata in continuare.

Raul Bega in lungime de 170 km izvoraste din muntii Poiana Ruscăi si primeste

afluenti din versantul vestic al acestora si din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei. De la

Timisoara in aval cursul de apa este canalizat.

Drenează o suprafată bazinală de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m.

Din cursul superior pană la iesirea din muntii Poiana Ruscăi Bega si afluentii săi au

caractere de rauri montane. Pantele depăsesc 15 m/km iar suprafetele drenate cu pante

de aproximativ 250 m/km. In aceste conditii văile sunt lipsite de albia majoră iar in patul

albiilor predomină bolovanisurile si pietrisurile.

Raul Bega Veche isi are izvorul in dealurile Lipovei, parte din Piemonturile

bănătene si străbate Campia de Vest de la Est la Vest. Raul Bega Veche are o lungime de



41

100,33 km si colectează apele de pe o suprafata de 2108 km2 avand o densitate a retelei

de 0,25 km/km2. Raul Bega Veche este un curs de apă deficitar si cu putini afluenti cu

debit permanent.

Raul Timis este resursa de apă cea mai bogată din Spatiul Hidrografic Banat.

Drenează o suprafată bazinală de peste 5677 km2. Lungimea sa insumează 234 km.

Cursul superior al Timisului este amplasat de-a lungul culoarului depresionar

intramontan Caransebes-Mehadia si in această portiune este colectorul principal al unui

număr important de rauri ce drenează atat Muntii Tarcu – Godeanu cat si Semenic si

Poiana Ruscăi. Din culoarul depresionar al Bistrei primeste raul Bistra colector al apelor

de pe versantul Nord-Vestic al Muntilor Tarcu si de pe cel Sudic al Muntilor Poiana Ruscăi.

Pe cursul mijlociu si inferior, albia raului Timis incepe să se lărgească traversand

culoarul depresionar al Caransebesului după care intră in campia Banatului si schimbă

directia de curgere spre vest.

Raul Timis asigură alimentarea cu apă a municipiilor Caransebes (din acumularea

Zervesti) si Lugoj si prin canalul Timis-Bega (Nodul Hidrotehnic Costei) suplimentează

stocul raului Bega pentru asigurarea cerintei de apă din municipiul Timisoara.

Raul Barzava cu obarsia in zona versantului Vestic al Semenicului captează in

cursul superior prin canalul Semenic paraiele ce drenează o suprafată bazinală de 38 km2

(25 km2 in bazinul de receptie al Timisului superior) si preia din bazinul Nerei superioare

apele pe o suprafată de receptie de cca. 13 km2. Acest surplus de apă a fost necesar

pentru acoperirea cerintelor de apă potabilă si industrială ale municipiului Resita in care

scop s-au construit barajele de acumulare : Gozna, Văliug si Secu pe raul Barzava si Trei

Ape pe Timisul superior din care se tranzitează apa in bazinul hidrografic Barzava prin

canalul Semenic.

După ce traversează municipiul Resita, Barzava taie transversal Muntii Dognecei

iar de la Bocsa intră in campia Moravitei lărgindu-si tot mai mult albia care prezintă un curs

meandrat si divagări.

Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara este prezentată în ANEXA.

Principalele lacuri de acumulare din judeţul Timis sunt:

♦ Acumularea Surduc



42

♦ Acumularea Murani

Lacul de acumulare Surduc - LW5.1.10_B1 este amplasat pe raul Gladna, afluent

de stanga al raului Bega superioară, la cca 4 km amonte de satul Surducul Mic.

Acumularea este construită in anul 1976 cu un volum total de 51,08 milioane mc (198

mdMB) in etapa finală si un luciu de apă de 538 ha. In prezent suprafata lacului este de

357 ha, avǎnd adancimea medie 6,60 m. Lungimea barajului este de 130 m, cu un timp de

retentie de 0,670 ani. Nivelul minim de exploatare al lacului este la cota de 187 mdMB.

Barajul este amplasat la o altitudine medie de 195 mdMB cota coronamentului fiind 203

mdMB.

Lacul de acumulare Murani - LW5.1.21.2_B1 este situat pe cursul de apă

Măgherus, cod cadastral V-1.21.2, la km 190+00 amonte de localitatea Murani.

Acumularea a fost dată in functiune in anul 1971, functionand cu retentie nepermanentă

(cu rol de atenuare a undelor de viiturǎ). Din anul 1980, in urma lucrărilor suplimentare

executate, devine cu retentie permanentă. Suprafata lacului este de 95 ha, avand

adancimea medie 1,55 m. Lungimea barajului este de 688 m, cu un timp de retentie de

0,386 ani. Acumularea are rol de apărare impotriva inundatiilor ce se realizează prin

atenuarea undelor de viitură si regularizarea debitului defluent. Astfel, la asigurarea de

0,1%, debitul maxim afluent este de 62mc/s, debitul defluent reducandu-se la 44,00 mc/s.

La asigurarea de 1% debitul afluent este de 30 mc/s, cel defluent diminuandu-se la 5.37

mc/s. Alte folosinte - piscicultura (in cuveta acumulării), agrement (pescuit sportiv,

canotaj).

Categorii de calitate

Situaţia încadrării tronsoanelor de râuri în clase de calitate, pentru cele doua bazine

hidrografice importante de pe teritoriul judeţului Timis (Bega si Timis), în anul 2011, se

prezintă în tabelele 2.2.1. si 2.2.2.

Tabelul 2.2.1. Repartitia lungimilor de rau cumulate conform evaluării stǎrii

ecologice in anul 2011

B.h. Lungime km

Starea ecologică

Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proastă km % km % km % km % km %



43

Bega

2561 - - 167 65 89 35 - - - -

4642 - - 71 15 393 85 - - - -

Timis

5111 - - 478 93 33 7 - - - -

12962 - - 719 55 577 45 - - - -

TOTAL

7671 - - 645 85 122 15 - - - -

17602 - - 790 45 970 55 - - - - 1 - Lungime monitorizata 2 - Lungime nemonitorizata

Tabelul 2.2.2. Repartitia lungimilor de rau cumulate conform evaluării stǎrii chimice

in anul 2011

B.h. Lungime km

Starea chimica

Buna Proastă km % km %

Bega

2561 256 100 0 0

4642 445 96 19 4

Timis

5111 424 83 87 17

12962 814 63 482 37

TOTAL

7671 680 88 87 12

17602 1259 72 501 28 1 - Lungime monitorizata 2 - Lungime nemonitorizata

In cazul bazinului Bega 65 % din lungimea monitorizata a cursurilor de apa se

incadreaza in categoria de stare ecologica „buna” si 35 % in starea ecologica „moderata”.

Din punct de vedere al starii chimice intreaga lungime monitorizata din bazinul Bega se

incadreaza in categoria „buna”.

Cursurile de apa monitorizate din bazinul Timis se gasesc din punct de vedere

ecologic intr-o stare „buna” in proportie de 93 % si in stare „moderata” in proportie de 7 %.

Situatia este asemanatoare si din punct de vedere chimic.

In ce priveste calitatea lacurilor ambele lacuri de acumulare de pe teritoriul judetului

Timis se caracterizeaza printr-un potential ecologic “moderat” si o stare chimica “buna”.

Urmarind evolutia in timp a calitatii apelor de suprafata in judetul Timis se constata



44

o scadere a concentratiilor poluantilor din rauri si o scadere mai putin semnificativa a celor

din lacuri.

Aceasta se datoreaza măsurilor introduse de legislatia natională si europeană, in

special cu referire la: epurarea apelor uzate urbane si reducerea poluării cu azot si fosfor

din agricultură.

Imbunătătirea calitătii apei in unele lacuri a fost, in general relativ lentă, in ciuda

măsurilor luate de reducerea poluării. Corpurile de apǎ s-au incadrat in potentialul ecologic

moderat, din cauze biologice si chimice.

In privinta aplicarii Directivei Nitrati, monitorizarea continutului de nutrienti in general

si azotati in special, in cursurile de apa din judetul Timis, in anul 2011, reliefeaza fatul ca

valorile medii sunt mult mai mici decat limita admisa prin H.G.964/2000, de 50 mgNO3/l

2.2.2. Apa freatică

Principalele caracteristici ale apelor subterane sunt: directia si sensul de curgere,

nivelul piezometric si calitatea apei.

Sensul general de curgere a fluxului subteran in judetul Timis este de la est la vest

urmand panta generală a reliefului. In partea de nord a campiei joase pe sectorul Mures –

Bega Veche, Mures – Aranca, fluxul subteran are directia NE – SV, avand o tendintă

usoară de drenare spre Aranca – Bega Veche.

Nivelul piezometric este mai adanc in cadrul campiei piemontane si mai ridicat in

zona de campie joasă si luncă.

Calitatea apei subterane este urmarita de autoritatile de gospodarire a apelor. In

spatiul Hidrografic Banat – judetul Timis sunt identificate si delimitate un număr de 9 de

corpuri de apă subterane, din care 8 corpuri pentru freatic si un corp de adanci. Ele sunt

monitorizate prin intermediul a peste 150 de foraje de observatie si de control al poluarii.

Parametrii urmariti sunt: azotati, amoniu, cloruri, sulfati, azotiti, fosfati, fier, mangan, calciu,

magneziu, metale grele. Masuratorile efectuate in anul 2011 indica faptul ca 7 corpuri de

apa subterane sunt in stare chimica buna si 2 in stare chimica slaba. Acestea sunt situate

in zonele Fibis (depasiri la indicatorul azotati) si Timisoara (depasiri la parametrii azotati,

amoniu, cloruri, sulfati, fosfati). Depasiri ale valorilor prag se mai intalnesc izolat si in alte



45

foraje, in special la compusii cu azot si fosfor.

In ce priveste cauzele care determina degradarea unor corpuri de apa subterane,

ele se pot imparti in 2 categorii:

- cauze naturale – spre exemplu continutul ridicat de nitrati in corpul de apa Fibis,

aliniamentul Giarmata, Cerneteaz, Bencec, Pischia, Fibis;

- cauze antropice – gospodariile individuale ale populatiei (ape uzate, deseuri),

agricultura si in special zootehnia (utilizarea nerationala sau incorecta a

pesticidelor si ingrasamintelor, dejectii de la cresterea porcinelor si pasarilor),

unele sectoare industriale

Specific si relevant pentru judetul Timis este poluarea istorica a apei subterane,

inregistrata in zonele fostelor ferme de crestere a porcilor (Birda, Beregsau, Padureni). O

alta zona sensibila din punctul de vedere al apei freatice o constituie Margina,

caracterizata de asemenea printr-o poluare istorica generata de utilizarea campurilor de

aspersie la Combinatul Chimic.

Urmarind evolutia calitatii apei subterane se constata . ca aceasta se mentine

aproximativ in parametrii actuali de multi ani de zile. Intrucat procesul de autoepurare este

extrem de lent in cazul apelor subterane (mai degraba se realizeaza o dilutie a poluantilor

prin dispersie) obiectivul de viitor consta in mentinerea calitatii actuale si prevenirea

degradarii in continuare a calitatii.

Aceasta tinta trebuie sa se regaseasca si in cadrul obiectivelor PATJ Timis.

2.2.3. Apa potabilă

Ca surse de alimentare cu apă in judetul Timis sunt utilizate raurile: Bega, Timis si

Aranca, precum si apele subterane, captate prin foraje.

Resursele de apă potentiale si tehnic utilizabile pentru judetul Timis (de fapt in

principal b.h. Bega si Timis) conform estimarii unitatii de administrare a apelor, pot

satisface cererile de apa pe termen mediu si lung, cu conditia realizarii unor lucrari

hidrotehnice majore - construirea de baraje, lacuri de acumulare, transferuri inter-bazinale.

In prezent in judetul Timis, mediul urban este practic in totalitate racordat la reţele

de apă potabilă (99,7%) iar mediul rural in proportie de 98%. Volumul de apa potabila



46

distribuita consumatorilor prezinta o usoara scadere in ultimii ani, de la 39 mil. mc/an la 34

mil. mc/an. Aceasta in conditiile cresterii numarului de consumatori si a retelei totale de

distributie a apei, prin introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apa in localitati

noi din mediul rural. Motivul principal este constituit de politicile de economisire a apei

aplicate la toate nivelurile, pe intregul circuit de la captare la consumatori.

In ce priveste calitatea apei potabile, monitorizarea acesteia efectuata de organele

sanitare indica faptul ca nu exista depasiri ale limitelor admise (chimice si bacteriologice)

la instalatiile mari de potabilizare. Există neconformitati in schimb la sistemele de

potabilizare de mici capacitati din mediul rural, in special la parametrii bacteriologici.

2.2.4. Ape uzate

Debite de ape uzate

Principalele surse de ape uzate din judeţul Timis sunt reprezentate de:

- staţii de epurare orăşeneşti;

- unităţi industriale din domeniul industriei usoare si alimentare, extractive si

mecanica fina/electrotehnica.

Celelalte domeniii industriale sunt mai putin reprezentative in ce priveste apele

uzate evacuate.

Sursele mai sus prezentate sunt cele care evacueaza direct in emisari naturali. O

parte din unitatile industriale evacueaza insa in statii de epurare orasenesti, asa incat ele

nu se regasesc aici.

Volumul total de ape uzate evacuate în judetul Timis (bazinele hidrografice Bega,

Timis si Aranca) in anul 2011 a fost de 69,1 mil. mc. Cea mai mare pondere, de peste

97%, o reprezinta evacuarile din statiile de epurare orasenesti (67,3 mil. mc), din care

doar municipiul Timisoara evacueaza 60 mil. mc/an. Caracteristic si reprezentativ pentru

judetul Timis este faptul ca toate unitatile industriale importante (din punctul de vederii al

debitelor de apa consumate si evacuate) sunt racordate la sisteme de canalize/epurare

orasenesti. Nu exista evacuare industriala semnificativa, directa, intr-un emisar natural.

Din totalul de ape uzate generate, cca. 67,3 mil. mc (97,4%) au fost epurate

corespunzator iar diferenta de 1,8 mil. mc s-au epurat necorespunzator sau nu necesitau



47

epurare. Din analiza cifrelor de mai sus la modul detaliat rezulta ca statiile de epurare

medii si mari (urbane) functioneaza corespunzator. Neconformitatile apar la statiile mici de

epurare orasenesti si la evacuarile directe din unitati industriale in emisari naturali.

Relevante sunt in acest sens evacuarile din unitati de industrie alimentara si usoara.

Statii de epurare

Corelata cu gradul de epurare al apelor uzate este si situatia statiilor de epurare. In

judetul Timis exista 38 de statii de peurare in b.h. Bega – Timis dintre care doar 13

functioneaza corespunzator, insa acestea prelucreaza si debitele cele mai mari.

Necorespunzator functioneaza 6 statii orasenesti din 11, 5 apartinand unor unitati de

industrie alimentara din 7, 3 din domeniul mecanica fina/electrotehnica, 2 din industria

extractiva.

Analizand doua cifre relevante si anume lungimea totala a retelei de distributie a

apei potabile (2800 km) si lungimea totala a retelei de canalizare (750 km) rezulta evident

ca in unele localitati din judetul Timis se perpetueaza inca situatia in care o parte din

populatie beneficiaza de alimentare centralizata cu apa dar nu si de canalizare. Acest

lucru este necorespunzator din punct de vedere al protectiei mediului si va trebui corectat

in viitor.

Prin Programul POS Mediu 2007-2013 se prevede realizarea de statii noi de

epurare sau completarea celor existente cu trepte suplimentare de epurare in mai multe

localitǎti din judet, dupǎ cum urmeazǎ:

· Sannicolau Mare – statie nouǎ de epurare cu treaptǎ tertiarǎ pentru 17.000 l.e.

· Jimbolia - statie nouǎ de epurare cu treaptǎ tertiarǎ pentru 13.740 l.e.

· Deta - statie nouǎ de epurare cu treaptǎ secundarǎ pentru 7.089 l.e.

· Recas – statie de epurare monobloc pentru 5.478 l.e.

· Ciacova - statie de epurare monobloc pentru 3.073 l.e.

· Fǎget - statie de epurare monobloc pentru 4.645 l.e.

· Timisoara – treaptǎ de deshidratare avansatǎ a nǎmolului la statia existenta

Tendinţe de evoluţie



48

Conform datelor de monitorizare existente la autorităţile de gospodărirea apelor şi

protecţia mediului, nu există zone critice în judetul Timis in cazul apelor subterane de

adancime si a apelor de suprafata

În ansamblu, se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă si subterane

comparativă cu anul precedent.

In cazul stratului acvifer freatic se constata depăsirea limitei maxime admise la mai

multi indicatori, conform prevederilor Legii 311/2004 (pentru modificarea si completarea

Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), in foraje de control ale mai multor corpuri

de apa subterana. Indicatorii la care se inregistreaza depasiri sunt compusii cu azot, fosfor

si cloruri.

Calitatea apelor de suprafata în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri

sau înrăutăţiri periodice, din cauza fluctuatiilor debitelor de ape uzate neepurate sau

epurate necorespunzător dar si a conditiilor meteorologice.

Tendinta de evolutie a calitatii apelor subterane dar mai ales de suprafata s-a

modificat in ultimii 10 de ani, constatandu-se o reducere a presiunii asupra surselor de

apa. Cauzele sunt urmatoarele:

o reducerea activitătii industriale si agricole (apele uzate din agricultură sunt foarte

mici, iar ponderea sectorului industrial in totalul apelor uzate a scazut in urma

retehnologizarii sectorului industrial;

o reducerea consumului de apă in procesele tehnologice prin modernizarea acestora;

o reducerea pierderilor de apă si punerea in aplicare a unui mecanism economic

pentru managementul apei;

o tratarea si epurarea mai eficientă a apelor uzate prin programele de modernizare a

statiilor de epurare orasenesti

Evoluţia viitoare a calităţii tronsoanelor de râuri din judeţul Timis nu este influenţată

semnificativ de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului. Obligaţia eficientizării

staţiilor de epurare revine operatorilor şi este reglementată prin Autorizaţiile de

Gospodărire a Apelor şi Autorizaţiile de mediu.

PATJ ţine cont însă de necesitatea retehnologizării staţiilor de epurare orăşeneşti,



49

pentru care există proiecte de modernizare sau/şi de extindere a capacităţii.

In aceste conditii se estimeaza ca evolutia viitoare a emisiilor de ape uzate

neepurate sau insuficient epurate va fi in sensul scaderii acestor emisii.

2.3. CALITATEA SOLULUI

Judeţul Timis are o suprafaţă totală de 869 700 ha repartizată pe categorii de

folosinţă conform Tabelului 2.3.1.

Tabelul 2.3.1. Bilanţul teritorial al judeţului Timis în anul 2011

TERITORIU ADMINIS TRATIV

INTRA VILAN

AGRICOL PĂDURE ALTE FOLOSINTE

Suprafaţă [ha]

869 665 28 923 693 416 92 494 54 832

% 100% 3,3% 79,7% 10,7% 6,3%

In categoria „alte folosinte” se regasesc terenuri acoperite cu balti, vegetatie

forestiera din afara fondului forestier, cai de comunicatie, terenuri degradate si

neproductive. Fiind un judet de campie, Timisul este unul eminamente agricol, deci cu

pondere foarte mare a terenului agricol, de cca. 80%. Tendinţa generala manifestată in

ultimii 10 ani este de creştere a teritoriului intravilan în dauna suprafeţei agricole care

manifestă o scădere usoara dar continuă. Faţă de anul 2001 suprafaţa agricolă a scăzut

cu cca. 5 000 ha.

Presiunea generată de necesitatea creşterii intravilanului va determina şi în viitor o

restrângere a suprafeţei agricole şi chiar a suprafeţelor forestiere, în situaţia

neimplementării Planului. Un rol foarte important al PATJ va consta tocmai în controlul

modului de utilizare al terenului.

2.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ► Utilizarea îngrăşămintelor chimice – din datele si concluziile furnizate de Directia pentru



50

Agricultura a judetului Timis rezulta ca in anul 2011 fată de anul anterior, cantitatea de

ingrăsăminte chimice folosită este in scădere. Cantitatea totală de NPK utilizată in anul

2011 pe terenurile arabile a fost mai mică decat in ultimii 3 ani, iar cea folosită pe

terenurile agricole, mai mică decat in anul precedent. Ingrasamintele chimice nu mai

constituie o sursa majora de deteriorare a calitatii solului si implicit nici a apelor de

suprafata sau freatice. De altfel asa cum s-a aratat in sectiunea anterioara nu exista in

judetul Timis corpuri de apa afectate de nitrati sau fosfati.

► Utilizarea substanţelor fitosanitare

Erbicidarea a fost utilizată preponderent pentru culturile de grâu şi porumb,

cantitatea produselor fitosanitare oscilând in ultimii 5 ani între 140 tone substanţă activă si

430 tone s.a. În ceea ce priveşte utilizarea insecticidelor, în anul 2010 s-a utilizat cea mai

scăzută cantitate (doar 6 tone substanţă activă) iar in 2011 cea mai mare din perioada

monitorizata – 74 tone s.a. În schimb utilizarea fungicidelor a atins valoarea cea mai mare

în anii 2008 si 2010 (82 tone substanţă activă) si a scazut la 52 tone s.a. in anul 2011.

Din datele existente pentru perioada 2007-2011 si sintetizate mai sus, rezultă deci o

evoluţie fluctuantă atat a cantităţilor de substanţe fitosanitare utilizate, cat si a suprafeţelor

agricole pe care s-au efectuat tratamente. Din aceasta cauza este dificil inclusiv sa se

traga concluzii privind dozele de substante fitosanitare aplicate pe unitatea de suprafata si

tendinta de evolutie a acestora Cert este insa faptul ca tratamente cu ierbicide se aplica

doar pe cca. 50% din suprafata agricola a judetului, iar cu fungicide, insecticide si

acaricide, pe suprafete mai mici de 100 000 ha anual

►Gestionarea îngrăşămintelor organice – folosirea deşeurilor din zootehnie ca

îngrăşăminte este preferabilă îngrăşămintelor chimice, însă doar în condiţiile gestionării lor

corecte. Cresterea animalelor in sistemul gospodaresc, in unitati de mici si foarte mici

capacitati, nu constituie un pericol real pentru calitatea mediului. Caracteristic pentru

judetul Timis insa, a fost si este existenta unui sector de cresterea porcinelor in sistem

intensiv, foarte dezvoltat. Cresterea porcinelor in unitati de foarte mari capacitati (30-60

000 capete) in perioada 1980 – 2000, in conditiile in care nu au existat sisteme corecte de

gestiune a dejectiilor, a generat prejudicii importante mediului, respectiv calitatii apelor se



51

suprafata, solului si apelor freatice. Prin inchiderea capcitatilor de productie, spre anul

2000, a disparut sursa de poluare si evident presiunea asupra factorilor de mediu. Acestia

sunt intr-un proces de revenire naturala, care in cazul apei freatice se desfasoara insa

foarte lent. Ca urmare urme ale poluarii istorice a apei freatice cu dejectii se mai regasesc

si azi in special in zonele fostelor unitati mari de productie (Beregsau, Birda, Padureni). De

asemenea, din datele ultimei inventarieri a terenurilor poluate, in judetul Timis a rezultat ca

mai exista inca o suprafata de 282 ha afectată de reziduuri zootehnice (dejectii animale).

Noile capacitati de crestere a porcilor in sistem intensiv construite dupa anul 2000,

utilizeaza mijloace eficiente de gestionare a dejectiilor - bataluri de stocare a

dejectiilor lichide si sisteme de imprastiere/incorporare pe sol, depozite de dejectii

deshidratate situate in vecinătatea fermelor.

In noile conditii, principalele amenintări pentru factorul de mediu sol pot apare la

depozitarea necorespunzătoare a dejectiilor rezultate din activitătile zootehnice si

nerespectarea planurilor de fertilizare elaborate de OSPA. Se impune respectarea

regulilor de bune practici agricole, in acord cu legislatia in vigoare.

►Activităţi industriale – sectoarele industriale reprezentative care pot determina poluarea

sau degradarea solului în judeţul Timis sunt:

- industria extractiva (titei/gaz natural, balast, piatra, argila) – prin poluarea solului

cu produse petroliere in zona sondelor si a facilitatilor de stocare/prelucrare

primara a titeiului; prin degradarea terenurilor in zona balastierelor si a carierelor

de piatra sau argila

- industria energetica (centrale termice pe combustibili solizi) – prin generare si

depozitare finala a unor cantitati mari de zgura si cenusa

- alte ramuri industriale care genereaza deseuri (in special industria usoara) –

genereaza deseuri care se regasesc in mare masura in depozitele de deseuri

menajere nepericuloase

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea

acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi unele dintre

ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele.



52

►Gestionarea deşeurilor menajere – desi toate rampele de desuri menajere rurale si cea

mai mare parte (6 din 7) din cele orasenesti/municipale au fost inchise in ultimii ani,

poluarea istorica provocata de acestea ramane, in special la nivelul calitatii solului.

Depozitele de deseuri pe care s-a sistat depozitarea, dar nu s-a realizat inchiderea

– inclusiv zonele in care s-a realizat stocarea temporară a deseurilor, nefiind amenajate

corespunzător din punct de vedere a protectiei mediului, conduc in

continuare la poluarea apei, aerului si solului in zonele respective, generează disconfort

vizual, modificări ale fertilitătii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile

invecinate, fiind necesară realizarea cat mai urgentă a lucrărilor de inchidere. Terenurile

ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi

utilizate in scopuri agricole, ocuparea terenurilor intinzandu-se pe durata a cel putin două

generatii dacă se insumează perioadele de

amenajare exploatare, refacere ecologică si postmonitorizare.

Au existat 7 depozite (toate neconforme) de deşeuri urbane dintre care 6 au sistat

activitatea - depozitul Faget are termen de sistare a activitătii de depozitare 16 iulie 2015.

In momentul de fata transportul deseurilor destinate eliminării se face la depozite

conforme sau neconforme din judetele limitrofe Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara

sau la singurul deposit rămas in functiune in judet - depozitul Faget.

Pentru gestionarea deseurilor de tip municipal generate in judet, in anul 2008

Consiliul Judetean Timis a demarat proiectul “Sistem integrat de management al

deseurilor in judetul Timis”, care prevede următoarele lucrări:

- depozit de deseuri nepericuloase amplasat in comuna Ghizela, sat Sanovita, pe

o suprafată de 58.9 ha; amplasamentul va cuprinde si statie de sortare deseuri

reciclabile, statie de compostare, statie de tratare mecano biologica a

levigatelor;

- centre de colectare in localitătile Jimbolia, Deta si Făget;

- statia de transfer Timisoara;

- inchiderea depozitelor urbane neconforme ce au deservit localitătile Timisoara,

Jimbolia, Buzias, Sannicolau Mare, Lugoj si Făget;

Situaţia depozitelor neconforme de deşeuri municipale la sfârşitul anului 2011 este



53

prezentată în Tabelul 2.3.2.

Tabelul 2.3.2. Depozitele de deşeuri urbane din judeţul Timis

Denumirea

depozitului

Anul inchiderii cf.

HG 349/2005

Situatia functionarii Alternativa pentru

depozitare

Parta – Sag 2008 S-a sistat depozitarea Depozitare

conforma pe

depozitul ecologic

Ghizela, odata cu

deschiderea primei

celule de

depozitare

Jimbolia 2008 S-a sistat depozitarea

Deta 2009 S-a sistat depozitarea

Buzias 2010 S-a sistat depozitarea

Sannicolau Mare 2010 S-a sistat depozitarea

Lugoj 2010 S-a sistat depozitarea

Faget 2015 In functiune

Terenurile de sub depozite sunt degradate dar există riscul contaminării solului şi în

exteriorul depozitelor.

2.3.2. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

In domeniul implementarii Directivei „Nitrati”, in anul 2008 s-a aprobat lista

localitătilor, unde există surse de nitrati din activitătile agricole. Principalele motive sunt

excesul de ingrăsăminte chimice, lipsa canalizării, precum si depozitarea

necorespunzătoare a dejectiilor animale. In judetul Timis există 92 de localităti vulnerabile

la poluarea cu nitrati. Hartile cu zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se reevalueaza

periodic.

Situaţia cu suprafetele terenurilor poluate sau degradate la nivelul judeţului Timis

este prezentată în Tabelul 2.3.3.

Tabelul 2.3.3. . Situatia la nivelul judetului Timis a solurilor afectate de diferite

activităti industriale si agricole (sursa OSPA Timisoara

Tipuri de poluare

Suprafata afectată [ha]

Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi,

balastiere, cariere, excavatii, gropi de imprumut etc.) 3 350



54

Deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril, depozite

de gunoaie etc. 85

Deseuri si reziduuri organice de la industria alimentară si usoară 12

Deseuri si reziduuri vegetale si forestiere 35

Dejectii animale 282

TOTAL SUPRAFATA AFECTATA 3 764

Asa cum s-a aratat si mai sus, degradarea antropica a solului in judetul Timis, este

cauzată in principal de balastiere, cariere, excavatii si dejectii animaliere.

In afara suprafeţelor afectate antropic mai există terenuri degradate natural

(eroziuni, exces de umiditate, vegetaţie degradată etc.).

Din datele furnizate de OSPA Timis rezulta ca terenurile afectate de procese de

pantă (eroziune de suprafată, de adancime, alunecări de teren si colmatare) din judetul

Timis au urmatoarea extindere:

- eroziune de suprafată, de adancime si alunecări, pe 96820 ha, din care foarte

puternic si excesiv 26 470 ha;

- compactare primară si secundară, inclusiv formarea de crustă, pe 657 231 ha,

dar nu foarte puternic si excesiv.

2.4. GESTIUNEA DESEURILOR

2.4.1. Surse de deşeuri

► Deşeuri municipale şi asimilabile

Populaţia judeţului Timis este in prezent de 680 000 locuitori din care 88%

beneficiază de servicii de salubritate. Acest procent a crescut in ultimii ani, in special prin

extinderea serviciilor de salubritate in mediul rural, unde administratiile publice locale au

infiintat servicii publice de salubritate la nivel local sau au concesionat serviciul de

salubritate, ca urmare a sistării depozitării deseurilor pe spatiile de depozitare din zona

rurală. Din totalul populatiei judetului, au rămas in zona rurală locuitori nedeserviti in

număr de 49 430 locuitori, iar in zona urbană 35 635 locuitori.

Cantitatea de deşeuri menajere colectate in ultimii ani a fost cuprinsa intre 200 -

280 000 t/an în scădere continuă în ultimii 4 ani. Cantitatea generată pe cap de locuitor a



55

scăzut de asemenea de la 525 kg/cap loc. an in anul 2008 până la 343 kg/cap loc. an în

anul 2011 explicabilă în primul rând prin modificarea compoziţiei deşeurilor. Acest

indicator anual de generare a deseurilor variaza insa intre mediul urban si cel rural. In

mediul urban poate ajunge la 7 – 800 kg/cap loc. an.

In conformitate cu Directivele europene din domeniul gestiunii deseurilor, in ultimii

10 ani in judetul Timis au fost implementate o serie de masuri care fac parte dintr-un

sistem durabil de gestionare a deseurilor. Cele mai importante sunt:

· Sistarea depozitarii deseurilor municipale pe toate spatiile de depozitare a

deseurilor din zona rurală

· Sistarea depozitării in sase din cele sapte depozite neconforme urbane de deseuri

(mai putin depozitul Faget)

· Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in zona rurală

· Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deseurilor valorificabile (atat

colectare in sistem dual pe două fractii cat si colectare prin aport voluntar)

· Sortarea deseurilor colectate din municipiul Timisoara (atat fractia umedă cat si

fractia uscată)

· Valorificarea energetică in cea mai mare măsură, a deseurilor colectate selectiv, cat

si valorificarea prin reciclare

· Stocarea temporară a deseurilor municipale amestecate pe amplasamente

adiacente unor depozite pe care s-a sistat depozitarea sau pe un amplasament

autorizat in zona municipiului Timisoara - solutii provizorii

· transportul deseurilor destinate eliminării la depozite conforme sau neconforme din

judetele limitrofe Arad, Bihor, Caras-Severin sau la singurul deposit rămas in

functiune in judet - depozitul Faget

► Deşeuri industriale – deşeurile rezultate din procesele de producţie pot fi grupate

în:

· Deşeuri industriale periculoase

Principalele tipuri de deseuri periculoase generate sunt uleiurile uzate, solventi

uzati, diverse materiale cu continut de solventi, zaturi de la fabricarea vopselelor,



56

amestecuri de grăsimi si uleiuri din separatoarele de grăsimi, deseuri de adezivi si

cleiuri, baterii si acumulatori cu plumb. Provin in special din industria chimica organica,

lacuri si vopsele, curatirea si tratarea suprafetelor, depozitarea combustibililor lichizi.

Cantitatile generate au scazut permanent de la 7 900 t/an in anul 2004, pana la 1 284

t/an in anul 2010. Cauza principala o constituie costurile destul de ridicate ale

proceselor de eliminare/neutralizare ale deseurilor periculoase care au condus la un

control mai riguros al proceselor tehnologice.

· Deşeuri industriale nepericuloase

Principalele sectoare industriale din care provin deşeurile nepericuloase sunt:

o industria extractiva – piatra, argila, balast

o agricultura si industrie alimentara

o prelucrarea lemnului

o procese termice

o constructii si demolari

Cantitatile de deseuri industriale nepericuloase generate în ultimii 2 ani in judetul

Timis s-au stabilizat la valorile de 210 – 220 000 t/an cu un grad de valorificare de

asemenea constant de cca. 40%. Restul se depoziteaza in condiitii mai mult sau mai putin

conforme.

► Deşeuri medicale specifice – provin din unităţile sanitare si spitaliceşti; cantitatea

generata in anul 2011 in judetul Timis a fost de 333 tone.

► Alte deseuri – namoluri, DEEE, VSU, ulei uzat, PCB/PCT, baterii

· Namoluri

Provin din functionarea statiilor de epurare orasenesti si industriale. Cantitatile

generate in anul 2010 sunt de cca. 6 000 tone si provin exclusiv de la statiile industriale.

Cele 2 statii municipale mari de epurare din judetul Timis (Timisoara si Lugoj), nu au

generat namol in ultimii ani fiind in faza de retehnologizare. Cantitatile rezultate deja din

anul 2011 sunt mult mai mari decat cele ale statiilor industriale si vor necesita solutii

adecvate de gestiune a lor.

· Deseuri de echipamente electrice si electronice



57

Rezulta atat din unitatile economice cat si de la populatie prin colectare selectiva.

Cantitatile colectate in ultimii 2 ani in judetul Timis au fost de 309 tone in anul 2010 si 398

tone in anul 2011, ceea ce reprezinta o crestere a ratei medii anuale de colectare selectiva

de la 0,456 kg/cap locuitor/an la 0,585 kg/cap locuitor/an. Obiectivul national este 4 kg/cap

locuitor/an.

· Vehicule scoase din uz

VSU se colecteaza si gestioneaza conform unei legislatii specifice pentru aceasta

activitate. Numarul de masini uzate tratate in judetul Timis a fost de 4 500 in anul 2010

si 2 200 in anul 2011.

· Ulei uzat

In anul 2011 cantitatea de ulei proaspăt consumată de agentii economici din judet a

fost de aprox. 570 tone. S-au colectat 263 tone uleiuri uzate, s-au valorificat 251 tone si s-

au eliminat 51 tone.

· PCB/PCT

Incepand cu anul 2011 in judetul Timis nu mai exista stocuri de uleiuri de

transformator sau condensator cu continut de bifenili sau trifenili policlorurati. Toate

cantitatile au fost eliminate pana la 31.12.2010. Transformatoarele sau condensatorii aflati

in functiune cu continut de PCB/PCT au termen final de eliminare anul 2025, conform

reglementarilor europene in domeniu.

· Baterii/acumulatori

Sunt considerate deseuri periculoase. Rezulta de la autovehicule de toate tipurile,

din sectorul industrial si de la populatie. In judetul Timis, in ultimii ani, au fost colectate si

trimise spre tratare peste 4 000 tone/an baterii auto si 6 – 7 tone/an baterii portabile

2.4.2. Modul de gestionare a deşeurilor

► Deşeuri municipale şi asimilabile

Dupa inchiderea depozitelor neconforme din judetul Timis in perioada 2008 - 2010,

solutia aleasa pentru gestiunea deseurilor menajere a constat in balotarea acestora in

scopul reducerii volumului deseurilor transportate si implicit a costurilor de gestionare.

Balotarea a permis stocarea temporară a balotilor cu deseuri si transportul acestora cu



58

costuri mai mici la depozite de deseuri in functiune (depozitul localitătii Simeria din judetul

Hunedoara sau la depozitul de deseuri conform - Eco Bihor din Oradea).

Acum activitatea se desfasoara in Statia de sortare de pe teritoriul comunei Giroc.

Aici se sorteaza atat fractia uscată cat si fractia umedă a deseurilor colectate in sistemul

dual de colectare din municipiul Timisoara, localitatea Jimbolia si comunele deservite de

operatorul SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA. Materialele valorificate prin intermediul

unor agenti economici autorizati sunt deseurile din material plastic, hartie/carton si metal.

Pana in anul 2011 la nivel judetean nu s-au colectat selectiv deseuri

biodegradabile, nu există statii de compostare, nu s-a dezvoltat o piată de desfacere

pentru compost si nu există instalatii de producere a biogazului.

Solutia actuala dar si de viitor consta in depozitarea deseurilor in Depozitul

Ecologic Zonal Ghizela. Prin proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor in

judetul Timis” mai sunt prevăzute a se realiza in zona amplasamentului Depozitului

ecologic zonal Ghizela următoarele facilităti de tratare a deseurilor:

- statie de sortare a deseurilor reciclabile

- statie de compostare

- statie de tratare mecano-biologică.

Ca urmare a implementării acestui proiect se vor reduce semnificativ cantitătile de

deseuri eliminate prin depozitare, atat prin recuperarea deseurilor reciclabile prin sortare

cat si prin colectarea separată/tratarea deseurilor biodegradabile (grădini, parcuri,

biodegradabil din menajer) din deseurile municipale

► Deşeuri industriale - toţi operatorii care generează deşeuri păstrează evidenţa acestora

conform HG 856/2002.

● Deşeurile industriale periculoase sunt colectate separat şi se depozitează temporar, în

spaţii şi depozite special amenajate, în cadrul unităţilor unde se generează. O parte din

aceste deşeuri se valorifică la firme autorizate în acest scop iar cealaltă parte se elimină

prin incinerare sau coincinerare in industria cimentului. Nu exista depozit de deseuri

periculoase in judetul Timis.

Gestionarea corecta a deseurilor periculoase presupune parcurgerea urmatorilor



59

pasi: valorificarea (dacă este posibil), reducerea caracterului periculos, reducerea

volumului, facilitarea manipulării, asigurarea eliminării in conditii de protectie a mediului si

a sănătătii populatiei.

Din cantitatea totala de 1200 t deseuri industriale periculoase generate in anul 2010

in judetul Timis au fost valorificate doua treimi (800 t) si au fost eliminate cca. 400 t.

Exemple tipice de deseuri periculoase valorificate sunt cele din domeniul recuperarii

solventilor si uleiurilor uzate prin rerafinare.

● Deşeurile industriale nepericuloase

Toate deşeurile care au o valoare de întrebuinţare se valorifică la unităţi

specializate în valorificarea deşeurilor. Celelalte deşeuri se elimină la depozitele de

deşeuri menajere care de fapt sunt depozite mixte, menajere şi industriale. Excepţie face

zgura de la CET Sud Timisoara care este evacuată pentru depozitare definitivă în

depozitul de zgură propriu de la Utvin. Acesta este de altfel singurul depozit de deseuri

industriale din judetul Timis.

In anii 2009 si 2010, cca. 40% din deşeurile nepericuloase industriale generate au

fost valorificate şi 60% depozitate definitiv.

► Deşeuri medicale specifice

Sunt deşeuri periculoase si se colectează separat şi necesită măsuri de gestionare

speciale privind prevenirea infecţiilor. Aceste deşeuri sunt eliminate prin incinerare în

instalatii conforme la operatori autorizati pentru aceste operatii. Sunt deci create facilitatile

de gestionare corecta a acestor deseuri. Toate crematoriile si unitatile de incinerare

existente la nivelul spitalelor care nu corespundeau normativelor de protecţia mediului au

fost inchise in perioada 2004 - 2006.

► Alte deseuri

· Namolurile rezultate din staţiile de epurare

Namolul provenit din statiile de epurare industriale se elimina in cea mai mare parte

in depozitele de deseuri, cu sau fara depozitare provizorie preliminara in paturi de uscare.

In unele cazuri au inceput sa se utilizeze namolurile nepericuloase in agricultura. In



60

general insa in Romania nu exista o tradiţie în utilizarea nămolurilor industriale în

agricultură.

In cazul namolurilor de la statiile de epurare orasenesti modul de gestiune inca nu

este reglementat. Ele constituie o problema si prin cantitatile relativ mari generate in

special dupa reabilitarea statiilor de epurare din judet, proces aflat in plina desfasurare.

· Deseuri de echipamente electrice si electronice

Exista implementat sistemul de colectare a DEEE atat de la populatie cat si de la

agentii economici. In judetul Timis sunt autorizati din punct de vedere al protectiei

mediului, 19 operatori economici in vederea colectării/valorificării DEEE si 2 operatori

economici in vederea tratării deseurilor de echipamente electrice si electronice.

· Vehicule scoase din uz

Dezmembrarea vehicululor uzate si recuperarea materialelor valorificabile este

asigurata prin existenta unui numar de 8 operatori economici autorizati in domeniul

activitătii de colectare si tratare a vehiculelor scoase din uz.

· Ulei uzat

Principalii factori implicati in colectarea, recuperarea si reciclarea uleiurilor

industriale uzate sunt:

- producătorii si importatorii de uleiuri

- generatorii de uleiuri uzate

- statiile de distributie a produselor petroliere

- operatori economici care comercializează uleiuri minerale

- valorificatorii de uleiuri uzate.

Valorificarea uleiurilor uzate este indicat a se realiza cu prioritate prin regenerare,

iar dacă regenerarea nu este viabilă din punct de vedere tehnic si economic, valorificarea

acestora se realizează prin coincinerare sau prin alte operatii de valorificare. In cazul in

care valorificarea nu este aplicabilă se realizează eliminarea prin incinerare.

Pe teritoriul judetului Timis opereaza mai multi agenti economici autorizati in

domeniul colectarii/valorificarii uleiurilor uzate care deservesc atat sursele industriale cat si

populatia. Uleiurile uzate detinute de persoanele fizice sunt colectate prin intermediul

statiilor de distributie a carburantilor sau prin atelierele de service auto.



61

· PCB/PCT

Obligatiile legale privind eliminarea stocurilor de uleiuri de transformator sau

condensator cu continut de bifenili sau trifenili policlorurati sunt respectate. Exista cel putin

2 operatori autorizati pentru operatii de colectare/tratare a acestui tip de deseuri.

· Baterii/acumulatori

Sunt implementate sisteme de gestionare atat pentru bateriile/acumulatorii auto si

industriali cat si pentru bateriile/acumulatorii portabili.

Pentru colectarea bateriilor/acumulatorilor portabili, la nivelul municipiului

Timisoara, au fost amplasate recipiente de colectare, in special in supermarket-uri, cat si

la diversi agenti economici, operatori de telefonie mobilă. In ceea ce priveste colectarea

deseurilor de baterii si acumulatori, in cursul anului 2011, in judetul Timis, au desfăsurat

activitatea mentionată un număr de 31 operatori economici autorizati.

2.4.3. Tendinţe de evoluţie

Obiective strategice

Evolutiile in domeniul gestiunii deseurilor sunt influentate de documentele europene

si nationale strategice. La nivel national a fost elaborata in anul 2004 Strategia Natională

de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de

vedere ecologic si economic.

Aceasta se aplică pentru toate tipurile de deseuri si anume:

- deseuri municipale si asimilabile generate in mediul urban si rural;

- deseuri de productie atat periculoase cat si nepericuloase rezultate din

activităti industriale;

- deseuri generate din activităti medicale.

Prin Strategie au fost stabilite obiectivele strategice si Planul de Actiune ce

cuprinde principalele actiuni care trebuie realizate pentru atingerea acestora.

Obiectivele principale urmărite au fost:

- prevenirea generării deseurilor municipale;

- asigurarea deservirii unui număr cat mai mare de de locuitori de către



62

sistemele de colectare si transport ale deseurilor;

- valorificarea potentialului util din deseurile municipale;

- promovarea tratării deseurilor municipale;

- asigurarea capacitătilor necesare pentru eliminarea deseurilor municipale,

cu inchiderea depozitelor municipale neconforme si construirea unui număr

de 50 noi depozite conforme

De asemenea au fost stabilite obiective pentru fiecare flux specific de deseuri:

- deseuri din constructii si demolări (reutilizarea si reciclarea acestora, inclusiv

tratarea in vederea recuperării sau eliminării corespunzătoare)

- nămoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orăsenesti

(prevenirea eliminării necontrolate a acestora si asigurarea in măsura

posibilitătilor a utilizării ca fertilizant in agricultură)

- deseuri biodegradabile (reducerea cantitătilor de deseuri biodegradabile

depozitate prin reciclare si procesare)

- deseuri de ambalaje (dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă, stabilirea

unui sistem eficient de reutilizare-colectare si reciclare, fixarea de tinte pentru

valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje)

- anvelope uzate (eliminarea depozitării anvelopelor uzate prin depozitare sau

incinerare fără recuperare de energie, incurajarea valorificării materiale si a

valorificării termoenergetice)

- vehicule scoase din uz (asigurarea unei retele de colectare, stabilirea tintelor

privind reutilizarea/valorificarea materialelor rezultate de la VSU)

- echipamente electrice si electronice (reutilizarea si reciclarea DEEE, incurajarea

colectării separate si a dezvoltării facilitătilor de reciclare si tratare a acestora)

Asa cum se observa din prezentarea de mai sus obiectivele generale de gestiune a

deseurilor au fost indeplinite sau cel putin abordate ca problematica in judetul Timis.

Un punct slab al modului de gestiune al deseurilor poate fi identificat in cazul

deseurilor periculoase continute in deseurile menajere: nu exista pana in momentul de fata

sisteme de colectare (fixe sau mobile) a acestora de la populatie, la nivelul localitatilor.

Sunt implementate doar punctual cateva modalitati de colectare a unor categorii de



63

deseuri periculoase cum ar fi bateriile, uleiurile uzate si DEEE.

Avand in vedere perioada pentru care a fost elaborată (2004 – 2013) si schimbările

apărute in domeniu la nivelul legislatiei Uniunii Europene, la momentul actual Strategia

Natională de Gestionare a Deseurilor este in proces de revizuire.

Evolutie

►Deşeuri menajere

Generarea deşeurilor menajere este influenţată de numerosi factori dintre care cei

mai importanţi sunt:

- evoluţia venitului populaţiei

- comportamentul consumatorilor

- introducerea pe piaţă de noi ambalaje si produse ambalate

- evoluţia demografică

În general nivelul ridicat al venitului populatiei se coreleaza cu gradul de urbanizare

si generează cantităţi mai mari de deşeuri pe cap de locuitor (zonele rurale generează

între 0,3 – 0,4 kg/loc/ zi în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kg/loc/zi

conform studiilor Băncii Mondiale). Comportamentul consumatorilor poate influenţa modul

generării deşeurilor prin preferinta pentru anumite tipuri de bunuri sau alimente.

Introducerea de materiale noi de ambalaje au un impact semnificativ asupra cantitatii si

structurii volumului de deseuri. Demografia influenţează generarea de deşeuri atat prin

structura ei (urbana/reala) cat si prin evolutia numarului de locuitori.

Se estimeaza ca pentru viitorul apropiat (4 – 5 ani) populatia nu va creste dar se va

modifica usor structura demografica in sensul cresterii fractiunii urbane. Deci se poate

previziona o crestere de pana la 10% a cantitatii de deseuri generate.

Prin extinderea tehnicilor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor

reciclabile (hârtie, plastic, metal) si implementarea statiilor fixe sau mobile de colectare a

deseurilor periculosae de la populatie, cantităţile de deşeuri menajere ce se depozitează

definitiv vor avea cu siguranţă o dinamică descendentă.

Pe de altă parte din punctul de vedere al asigurării serviciilor de colectare deşeuri

de la populaţie este de aşteptat ca gradul de acoperire să crească în special în mediul



64

rural spre 100%.

►Deşeuri industriale

Conform datelor existente, cantitatile de deseuri industriale generate s-au stabilizat

in ultimii 5 ani la valori cuprinse intre 200 000 – 250 000 tone/an. Se estimeaza ca in viitor

cantitatile generate nu vor depasi 300 000 t/an. Pe de altă parte, datorită apariţiei unor

activităţi industriale noi se preconizează o diversificare a tipurilor de deşeuri produse. De

asemenea este de asteptat sa creasca gradul de valorificare al deseurilor industriale

nepericuloase si implicit sa scada volumul de deseuri eliminate in depozitul ecologic

(acum se valorifica 40% si se depune 60%).

Cantitatile de deseuri industriale periculoase au scazut semnificativ in ultimii 5-6

ani, de la 7 000 t/an la cca. 1 200 t/an. Cu siguranta cantitatile generate in viitor se vor

situa in jurul valorii de 1 000 t/an cel mult, din cauza costurilor ridicate pe care le implica

gestiunea acestor deseuri.

2.5. Situaţie sintetică privind evoluţia stării mediului

O analiză a stării mediului în situaţia neimplementării Planului comparativ cu

evoluţia ei în cazul implementării Planului este prezentată în tabelul 2.5.1.

Tabelul 2.5.1. Analiză comparativă a stării mediului în cazul neimplementării Planului şi în

cazul implementării Planului

Problema de mediu

Evoluţia în cazul neimplementării planului (varianta 0)

Evoluţia în cazul implementării planului

Riscul amplasării de obiective noi în zone unde gradul de suportabilitate al factorilor de mediu nu permite acest lucru

Se stipuleaza definirea zonelor industriale şi zonelor sensibile precum şi a limitelor între ele

Emisiile din surse fixe au tendinţă de scădere generată de reducerea activităţilor industriale poluante şi implementarea programelor de conformare

Planul nu influenţează direct nivelul emisiilor din surse fixe



65

Calitatea aerului

Creşterea emisiilor din surse mobile în localităţile urbane

Reducerea emisiilor datorate traficului în zonele rezidenţiale prin realizarea autostrăzii, a variantelor şi centurilor de ocolire şi fluidizarea traficului

Creşterea nivelelor de imisii in zonele rezidenţiale la indicatorii NOx, SO2 şi pulberi

Menţinerea la nivelele actuale a imisiilor (sub limitele admise)

Calitatea precipitaţiilor se înscrie în parametrii normali – nu se înregistrează fenomenul de ”ploaie acidă”

Planul nu influenţează direct calitatea precipitaţiilor

Emisiile de COV au tendinţă de scădere datorită implementării programelor de conformare la surse

Planul nu influenţează emisiile de COV

Emisiile de metale grele (Pb, Cd şi Hg) au tendinţă de scădere

Planul nu influenţează emisiile de metale grele; înlocuirea benzinei cu Pb determină reducerea ponderii traficului rutier la emisiile de metale grele

Emisiile de CO2 se menţin la valori relativ constante

Planul nu influenţează semnificativ emisiile de CO2

Calitatea apei

Categoriile de calitate ale apelor de suprafată se vor menţine cel puţin la situaţia actuală prin aplicarea Planului de Management Bazinal

PATJ se corelează cu Planurile de Management Bazinale pentru b.h. Bega, Timis si Barzava si preia măsurile majore care vor duce la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafată în sectoarele critice

Stoparea cresterii nivelului de poluare a apei freatice, mentinerea calitatii apei subterane ca rezerva de apa potabila prin aplicarea Planului de Management Bazinal

PATJ se corelează cu Planurile de Management Bazinale si preia măsurile majore care vor duce la prezervarea calitatii apelor subterane. PATJ prevede îmbunătăţirea calităţii apelor freatice afectate de poluare istorica

Reducerea emisiilor de ape neepurate şi insuficient epurate în emisari naturali prin implementarea proiectelor de modernizare a staţiilor de epurare orăşeneşti

PATJ nu are influenţă directă asupra emisiilor de ape uzate dar preia măsurile din programele de finanţare care vizează reabilitări de staţii de epurare şi se corelează cu măsurile de reabilitare



66

Calitatea solului Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi substanţelor fitosanitare prezintă o evoluţie fluctuantă fără să determine riscuri majore pentru mediu

Aplicarea Codului de bune practici agricole pentru gestiunea corectă a substanţelor chimice în agricultură; se recomandă utilizarea cu prioritate a îngrăşămintelor organice naturale

Redarea în circuitul economic a siturilor contaminate inventariate pe raza judeţului Timis

PATJ preia obligativitatea de reconstrucţie ecologică a siturilor contaminate

Gestiunea deşeurilor

Atingerea obiectivelor de gestiune a deseurilor din planurile nationale, regionale si judetene de management integrat al deseurilor.

PATJ se corelează cu Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor existent şi va prelua obiectivele din Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor aflata in curs de elaborare

Problema de mediu

Evoluţia în cazul neimplementării planului (varianta 0)

Evoluţia în cazul implementării planului

Gestiunea deşeurilor Aplicarea proiectelor de închidere la depozitele de deşeuri orasenesti si industriale

Planul nu influenţează direct situaţia depozitelor de deseuri inchisee dar preia obligativitatea măsurilor de închidere

- Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere generate prin extinderea tehnicilor de colectare selectivă şi valorificare impuse de Planul judeţean de gestiune a deşeurilor. - Implementarea de sisteme fixe sau mobile de colectare a deseurilor periculoase de la populatie

PATJ preia măsurile din Planul judeţean de gestiune a deşeurilor care vizează colectarea selectivă şi creşterea gradului de valorificare, inclusiv a deseurilor periculoase.

Zone protejate

Există riscul unor agresiuni antropice asupra ariilor protejate prin încălcarea perimetrelor de protecţie

Zonificarea terenului impusă prin PATJ prevede restricţii de construcţie în perimetrele protejate. PATJ actioneaza ca un mijloc suplimentar de siguranta prin impunerea masurilor de protectie prin intermediul planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului de la nivelele administrative inferioare.



67

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

3.1. Cadrul natural

Situat in vestul tării, judetul Timis se intinde pe o suprafată de 8.697 km,

reprezentand 3,6% din teritoriul Romaniei si ocupand primul loc intre judetele tării. Judetul

Timis se invecinează la est cu judetul Hunedoara, la sud-est cu Caras-Severin, la nord cu

judetul Arad, iar in nord-vest si sud-vest cu Ungaria respectiv Serbia. Limita dintre județele

Timis si Caras Severin trece succesiv peste Dealurile Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile

Pogănisului, culoarul Timisului, urcând apoi pe

culmile montane până în vârfurile Padis si Rusca. În partea de est, limita cu judetul

Hunedoara se mentine pe cumpăna de ape dintre Mures si Bega, coborând de pe culmile

montane până în saua Lăpugiului și urcând din nou în Dealurile Bulzei. La nord, limita

dintre judetele Timiș și Arad urmăreste Dealurile Lipovei, Câmpia Vinga, până la Periam

Port, de unde urmează râul Mures, pe circa 30 km, până la granița cu Ungaria.

Coordonatele geografice extreme ale judetului sunt:

- la nord localitatea Cenad 460 11’ N;

- la est localitatea Pietroasa 220 33’ E;

- la sud localitatea Latunas 450 11’ N;

- la vest localitatea Beba Veche 200 16’ E care este si localitatea cea mai

vestica a Romaniei



68

Municipiul Timisoara, unul dintre cele mai importante centre industriale, social-

stiintifice si culturale ale tării, se află situat la o distantă medie de aproximativ 550 km fată

de capitala Romaniei – Bucuresti si cca.170 km si 300 km fată de Belgrad si Budapesta,

capitalele celor două tări invecinate Serbia, respectiv Ungaria.

3.2. Geologie

Din punct de vedere geologic, judetul Timiș conţine porţiuni însemnate din

Depresiunea Panonică și Orogenul Carpatic (Pânza Getică).

Orogenul carpatic ocupă partea de est a județului, la suprafață rocile cristaline au

fost formate în condiţii de temeperatură şi presiune ridicate (munţii Poiana Ruscă). Din

punct de vedere al constituției geologice, în Munții Poiana Ruscă de pe teritoriul județului

Timiș se disting trei ansambluri principale de formațiuni litologice:

a) Formațiuni metamorfice: rocile cristaline mai slab metamorfozate care formează

“Cristalinul de Poiana Ruscă". Sisturile cristaline reprezentate prin șisturi sericitocloritoase,

cuarțite, șisturi cloritoase (tufuri vulcanice metamorfozate), conțin numeroase intercalații

de calcare și dolomite. Local, formațiunile dolomitice și calcaroase ating grosimi de ordinul

a 3000 m formând masive mari de roci carbonatice, cum sunt cele de la Luncani-Poieni.

b) Formațiunile magmatice cu răspândire limitată în cadrul Munților Poiana Ruscă, sunt

reprezentate prin masive intrusive de granodiorite. Datorită alterării superficiale mai

intensive se detaseaza prin caracterul mai domol și înălțimile relativ mai reduse ale

reliefului. Exemplu în acest sens îl oferă marele corp granodioritic dintre Nădrag și

Tincova.

c) Formațiunile sedimentare apar în zonele periferice, deluroase și în bazinul sedimentar

Rusca Montană. În cadrul acestor formațiuni se disting roci puternic consolidate

reprezentate prin marne cretacice, gresii și conglomerate roșcate Eocene si roci slab

consolidate reprezentate prin argile, marne și gresii nisipoase, nisipuri și pietrișuri de

vârstă mio-pliocenă.

În Depresiunea Panonică terenurile de la suprafaţă sunt de natură sedimentară şi

au fost depuse în ultimile 16 milioane de ani (Badenian, Sarmaţian, Panonian, Pliocen şi

Cuaternar). Acestea mulează regiunile de orogen din est şi se afundă către graniţa cu



69

Ungaria şi Serbia.

Primele formațiuni depuse peste fundament sunt cele eocene care se succed

începând cu helvetianul, tortonianul și sarmatianul dispuse transgresiv peste formațiunile

mai vechi sau direct pe cristaline.

Helvețianul este reprezentat prin argile sistoase cu intercalații de marne

calcaroase.

Tortonianul (badenianul) este constituit dintr-o variată gamă litologică, nisipuri,

argile, calcare, gresii.

Sarmațianul (marne, nisipuri, marne nisipoase etc. și cu strate de lignit de 1-1,5 m

în arealul Sinersig), a fost și el în mare parte erodat în jumătatea estică a Câmpiei

Banatului, iar sarmațianul superior în aproape toată câmpia.

Neogenul se încheie cu panonianul divizat în panonian inferior care este marnos, și

panonianul superior care este nisipos, iar levantinul-panonic marnos-argilos cu intercalații

de nisipuri. Pannonianul indică scufundări intense, atingând grosimi de până la 1.000-

2.000 m în partea de vest a județului, pe alocuri mai mult; chiar la Găvojdia are 800 m. Se

compune din marne și argile care, spre suprafață, trec în nisipuri și pietrișuri; în est,

pannonianul este mai subțire, 100-400m. Pannonianul stă adesea peste cristalin.

Cuaternarul este reprezentat prin formațiunile Pleistocene medii, alcătuite dintr-un

complex nisipos argilos, petrișuri, nisipuri, argile nisipoase și pleistocenul superior care

constituie depozitele terasei înalte și terasei superioare, argilă roșie și formațiunile

löessoide.

Löessurile și fomațiunile löessoide se întâlnesc în Câmpia Jimboliei (2-5 m

grosime), pe treptele joase ale Câmpiei Vingăi (5-10 m grosime), insular pe câmpia joasă

dintre Timiș și Bega, cu caracter lehmoid și de argilă roșie în Câmpia Bârzavei, pe partea

înaltă a Câmpiei Vingăi (10-30 m) și pe terasele înalte ale Timișului și Begăi.

La zi apare numai cuaternarul și excepțional, în câteva locuri din valea Măgherus,

pannonianul. Holocenul inferior constituie terasa joasa (pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri)

iar holocenul superior este alcatuit din aluviunile recente ale luncilor (pietrișuri, nisipuri și

argile nisipoase).

După pannonian, poate chiar în cuaternarul mediu, se pun în loc bazalte, unele



70

apar la zi (vulcanul Piatra Roșie 209 m, de la Lucareț-Șanovița și Șumiga de lângă Gătaia

198 m), altele rămân acoperite (Luda-Baru și Ianova lângă Giarmata, la circa 600 m

adâncime).

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

Dealurile Banatului sunt formate pe un fundament de șisturi cristaline mezo-și

epimetamorfice, care apar la zi în Dealurile Lugojului, Buziașului. La acestea se adaugă

mase de roci eruptive în Dealurile Lipovei, Lugojului. Peste acest fundament se află

calcare masive din jurasicul superior și gresii cuarțoase și argilite cretacice. Aceste

formațiuni se află la zi pe suprafețe restrânse, în Dealurile Bulzei.

În concluzie, din punct de vedere geologic munții aparțin unității cristalino-

mezozoice, dealurile - unității neogene, iar câmpiile - domeniului cuaternar. (C, Vert 2001).

3.3. Relieful

Relieful judetului Timis este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice:

munti, dealuri, depresiuni de contact si campii, succesionate altitudinal de la est la vest.

Relieful se caracterizează prin predominarea campiilor (85% din suprafata judetului), care

acoperă partea vestică si centrală a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona

dealurilor, pe văile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfăsoară dealurile

premontane ale Pogănisului si partea sudică a podisului Lipovei. Inăltimile maxime

corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscă, culminand cu varful Padesul

(1.374 m).

v Munţii Poiana Ruscă fac parte din Carpații Occidentali și sunt cea mai veche şi

înaltă formă de relief de pe teritoriul judeţului, fiind situaţi în extremitatea estică, cu înălţimi

de peste 1300 m (Vf. Padeş 1374 m, Vf. Rusca 1355 m). Din aceste vârfuri se desprind

radiar culmi lungi, numite de localnici "picioare", care coboară până în depresiunile

periferice.

O treaptă morfologică distinctă între zona montană și cea a dealurilor este

dezvoltată pe calcare dolomitice de Luncani, încrustate în cristalin; la altitudini variabile

între 600-800 m se prezintă sub forma unor suprafețe relativ plane, platourile Luncani și



71

Poieni, lipsite de pădure.

În regiunea periferică a munţilor se diferențiază o a treia treaptă a reliefului, cea mai

joasă de care aparține pintenul cristalin al Surducului (Vf. Măgura Surduc 496 m),

străbătut transversal de Valea Gladna.

v Dealurile piemontane s-au individualizat prin acumularea unor groase depozite

sedimentare cu alcătuiri granulometrice diferite, aduse și depuse de râurile care coborau

din munți. Zona dealurilor piemontane (Dealurile Banatului), constituie a doua treaptă

majoră a reliefului judeţului, alcătuită din dealuri cu altitudini între 200-400 m. În cadrul

acestei unități de relief se individualizează o serie de subdiviziuni:.

· Dealurile Lipovei sunt delimitate de Mureș la nord si de Bega la sud; se pot

individualiza în două subunități: în vest, Podișul Lipovei iar în est, Dealurile Bulzei.

- Podișul Lipovei este despărțit de Dealurile Bulzei prin valea Căpâlnașului,

afluent al Mureșului.

- Dealurile Bulzei (Frăgulii) sunt situate în estul Dealurilor Lipovei, între Valea

Mureșului la nord, Valea Mare la est si pârâul Icui la sud.

· Dealurile Lăpugiului se află în partea de nord-vest a Munților Poiana Ruscă și sunt

despărțite de Dealurile Lugojului prin râul Bega Luncanilor.

· Dealurile Lugojului se desfășoară între Bega Luncanilor și Culoarul Bistrei,

dominând Câmpia Lugojului și Depresiunea Făgetului cu peste 100. Între dealurile

Lăpugiu - Făget - Lugoj și cele ale Lipovei se desfășoară o zonă depresionară cunoscută

sub denumirea de Depresiunea Făget.

· Dealurile Buziașului (subunitate a Dealurilor Pogănișului) se extind în jumătatea

de nord-vest a Dealurilor Pogănișului.

· Dealurile Dognecei sunt reprezentate în județ numai în sud-est, prin porţiuni

restrânse şi joase din dealurile Tirolului.

v Zona de campie Câmpia Banatului reprezintă cea mai joasă treaptă a reliefului judeţului; ocupă

partea centrală şi vestică, pătrunzând în zona dealurilor piemontane (unde formează

golfurile de câmpie ale Făgetului şi Lugojului). Retragerea ritmică a domeniului lacustru,

consecință directă a mișcărilor de ridicare ritmică a munților și dealurilor vecine, precum și



72

a mișcărilor de subsidență din centrul Câmpiei Dunării de mijloc, a determinat etajarea

zonei de câmpie din județul Timiș, rezultând o treaptă înaltă pleistocenă, în vecinătatea

dealurilor (120-170 m) constituită la bază din nisipuri şi argile, peste care se suprapun

pietrişuri şi luturi, o treaptă joasă de divagare, holocenă (80-115 m), de divagare, cu ape

curgătoare lipsite în mod practic de terase, cu lunci largi şi albii puternic meandrate și o

zonă de luncă, cu un relief tânăr puțin evoluat.

· Câmpiile înalte se subdivid în trei sectoare:

- Câmpii înalte cu depozite eoliene – Vinga, Satchinez, Calacea, Seceani, Alios;

- Câmpii înalte cu depozite fluvio-lacustre – Campia Barzavei (Gataia, Clopodia,

Nitchidorf, Semlac;

- Câmpii de terase – Recas – Sanovita, Tipariu, Sudrias – Dumbrava, Olosag – Darova.

· Campiile joase sunt divizate la randul lor in urmatoarele compartimente: - Câmpiile joase cu depozite eoliene – Jimbolia – Bulgarus, Sannicolaului, Beba –

Cherestur; - Câmpiile joase cu depozite aluvio – proluviale – Campul nisipos Teremia – Pesac,

Campia golf Timis - Bega, Recas – Chizatau, Mosnita, Campia Timisului inferior,

Campia Barzavei;

- Câmpii joase cu depozite fluvio – lacustre – Campia Aranca, Câmpia Cenei – Ionel

Livezile, Campia Moravita

· Zona de luncă

Luncile sunt cele mai recente forme de relief, cu precădere Holocene. În general,

sunt acoperite de materiale grosier texturate, mai rar fine, pe grosimi din ce în ce mai mari

spre vest.

Luncile râurilor, în sectorul superior al cursurilor, sunt mai reduse ca extindere, cu o

pantă longitudinală medie de 1-2 m/km. În cursul mijlociu și inferior, râurile Timiș și Bega

și-au creat o luncă comună cu numeroase grinduri și văi relicte, cu depuneri frontale sau

laterale, de regulă mai fine.

Scoaterea parțială a vechilor lunci ale râurilor Timiș și Bega de sub incidența

inundațiilor prin ample lucrări de hidroameliorații (îndiguiri, regularizări de albii, drenaj de

adâncime, desecare de suprafață), au favorizat trecerea acestor forme de relief spre



73

stadiul de câmpie joasă.

Datele privind geologia si relieful judeţului Timis provin din sursele:

- Geografia României (1983), Editura Academiei RSR, București;

- Grigore Posea (2002), Geomorfologia României. Relief, tipuri, geneză,

evoluție;

- Ianoș Gheorghe (2008), Riscuri pedohidrice în partea central-vestică a

Câmpiei Banatului

Resursele solului

Principalele tipuri de sol din judeţul Timis sunt solurile din clasa luvisolurilor (26,8%),

cernisolurilor (26,4%) şi cambisolurilor (16,8%). Însă, chiar dacă ponderea unor soluri din

clasa hidrosoluri şi salsodisoluri, pare relativ mică (în jurul a 5 –6 %), ele reprezinta o

problemă deosebită pentru producţia agricolă la nivel de judeţ.

Preluvosolurile şi luvisolurile sunt soluri specifice zonei deluroase şi câmpiilor

înalte (versanţi cu panta relativ mică, terase, platouri – culmi late).

Cernisolurile, reprezentate îndeosebi prin cernoziomuri, diferite tipuri şi subtipuri

(inclusiv salinizate şi alcalizate) sunt caracteristice părţii vestice a câmpiei, de fapt unei

importante părţi din zona silvostepei şi tranziţiei spre zona forestieră de câmpie.

Umbrisolurile, eutricambosolurile şi districambosolurile au răspândire importantă,

atât în sectorul agricol cât şi in cel forestier, eutricambosolurile îndeosebi

în zona deluroasă, premontană şi în câmpie (terase de luncă), iar districambosolurile în

zona montană şi cea premontană, de regulă acoperite cu păduri şi păşuni.

Vertosolurile ocupă suprafeţe importante, mai ales în câmpia de divagare, în

câmpia înaltă, precum şi în partea joasă a dealurilor, la contactul cu terasele. Întrucât se

dezvoltă pe materiale fine, principalele carenţe ale acestor soluri sunt permeabilitatea

mică/foarte mică şi compactitatea pronunţată, mai ales în regim uscat.

Din clasa protisoluri, răspândire mai însemnată au regosolurile în zona dealurilor şi

cea premontană (ocupate cu vii, livezi, păşuni, vegetaţie forestieră neconsolidată) şi

aluviosolurile, specifice luncilor principalelor râuri din zona de câmpie şi cea deluroasă.

Hidrosolurile, specifice locurilor joase, întinse sau depresionare, afectate de exces



74

de apă de suprafaţă (stagnosoluri) sau freatic (gleiosoluri), sunt soluri a căror ameliorare

este necesară şi posibilă, dar dificilă şi costisitoare.

Soloneţurile, care apar în aria centrală a câmpiei, de subsidenţă (câmpiile joase),

sunt soluri cu potenţial foarte redus pentru vegetaţie, inclusiv cea forestieră. Există

tendinţa ca suprafaţa ocupată de aceste soluri să se mărească, ca urmare a proceselor

actuale de salinizare secundară.

Alte soluri cu răspândire mai redusă ca psamosoluri, erodosoluri, antrosoluri,

prezintă totuşi importanţă tocmai prin faptul că în cele mai dese cazuri sunt vizate spre a fi

împădurite.

Resursele subsolului

Metale feroase

Zăcăminte de minereu de fier se găsesc în partea nordică a Munților Poiana Ruscă

fiind prospectate în zona localităților: Nădrag, Poieni, Fărășești, Luncanii de Jos, Jdioara.

Minereurile de mangan apar în Poiana Ruscă la Pietroasa. Nu exista exploatari de metale

feroase.

Substante minerale

Se exploateaza pentru a fi utilizate ca materiale de constructii. Principalele reserve

de substante minerale sunt:

- bentonita – la Tomesti;

- calcare – la Tomesti, Luncani, Pietroasa, Nadrag, Criciova;

- argile – la Jimbolia, Deta, Lugoj, Sânnicolau Mare, Timișoara, Jebel,

Herendești, Biled, Cărpiniș, Botești, Sanovița, Zolt;

- nisipuri cuarțoase - la Gladna Română, Gladna Montană, Zolt, Groși, Sag;

Jupânești, Făget.;

- nisipuri metalurgice - la Coșava, Brănești și Jupânești;

- bazalte - la Lucareț, Sanovița, Topolovățu Mare;

- andezite - la Drinova, Coşteiul de Sus, Nădrag;

- marmură - la Valea Topla, Luncani;

- granit - la Cladova;



75

- balastiere - la Coșteiu, Sag, Sanovița;

- nisip si pietris- la Gătaia, Recaș, Găvojdia, Jena, Cireșu, Criciova, Lugojel,

Cerneteaz, Coșteiu

Resursele energetice

Lignitul este cantonat în zona de deal în formațiunile pliocene în facies continental

lacustru, la Sinersig, Cireșu si Darova. S-a exploatat in trecut, acum nu se mai

exploateaza.

Titeiul însoțit de cantități reduse de gaze naturale este acumulat în formațiunile

cretacice, oligocene și mio-pliocene ce acoperă culmea îngropată de pe aliniamentul

Călacea- Satchinez - Sandra - Variaș.

Centrele de exploatare ale titeiului si gazelor naturale sunt: Beba Veche, Satchinez,

Sandra, Dudeștii Vechi, Lovrin, Teremia Mare, Variaș, Călacea, Deta, Sânnicolau Mare.

Conform datelor furnizate de OMV PETROM SA, în județul Timiș sunt 1209 sonde

localizate in cea mai mare parte in zona de vest si centru a judetului.

Apele termominerale sunt exploatate pentru cura balneară şi agrement în

staţiunile/localitatile Buziaș, Călacea, Timişoara, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Deta.

Apele termale sunt exploatate in localitatile Beba Veche, Sânnicolau Mare, Periam,

Tomnatic, Teremia Mare, Variaș, Lovrin, Biled, Lenauheim, Jimbolia, Cărpiniș, Călacea,

Timișoara, Sânmihaiu German, Cebza, Banloc, Deta, Românești.

Apele minerale carbogazoase sunt prezente la Buziaş, Sacoșu Mare, Pişchia, Fibiş,

Bogda, Ivanda, Călacea.

3.4. Vegetatia, flora

În județul Timiș sunt prezente trei din cele cinci regiuni biogeografice ale Europei

identificate în România, respectiv regiunea Alpină, Continentală și Panonică (lipsesc

regiunile Pontica si Stepica), dispuse în această ordine în benzi paralele pe direcția NE-

SV. Se evidentiază o zonă de campie joasă, cu altitudini cuprinse intre 80 si 100 m, cu

zone umede in partea central vestică si nord estică (Campia Timisului si Campia joasă a

Muresului, Campia Arancăi si cea a Jimboliei) apoi o zonă de campie piemontană cu

altitudini de 100 – 200 m. In partea de est a judetului se află Muntii Poiana Ruscă care se



76

remarcă printr-o diversitate de specii floristice si faunistice.

Zona ocupată de masivul Poiana Ruscă, este acoperită, din punct de vedere al

vegetatiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag, in amestec cu carpen, iar pe

pantele superioare ale muntelui păduri de molid, in amestec cu brad, sporadic intalnidu-se

si exemplare de pin.

În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie

a județului Timiș se încadrează în zona de silvostepă cu toate că, pe fondul unei aridizări

climatice, se constată o extindere a elementelor specifice stepei: specii de Festuca

valesiaca, Festuca suleata, Festuca pseudovina, numeroase plante cu bulb, labiate,

papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Dintre arbuști sunt

caracteristici porumbaru (Prumus spinosa), păducelul (Crataegusmonogyna), lemnul

câinesc (Ligustrum vulgare) etc.

Pe locurile sărate se dezvoltă pajiști cu Festuca pseudovina, Poa bulbosa,

Artemisia austriaca, Salicornia herbacea etc.

Pe lunci există pajiști cu iarbă moale, pir, coada vulpii și diferite asociații higrofile,

respectiv pajiști dominate de Agrostis stolonifera, altele cu Poa trivialis și Poa Pratensis

sau cu Alopecurus pratensis. Local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din

zăvoaie, de salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix trianda) și plop (Populus alba), si arbusti

ca: sânger, călin, crușin, lemn câinesc, soc negru, măces.

Zona de silvostepă este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu

terenurile cultivate. Ea se extinde în câmpie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe

culoarele largi de vale, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului.

În zona deluroasă contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de

activitatea antropică. Silvostepa așa cum o dovedesc și documentele cartografice vechi, a

luat locul pădurilor, iar în prezent ea a fost înlocuită în cea mai mare parte cu culturile de

camp. Ceea ce a ramas este puternic transformat datorită păşunatului în pặdure şi

exploatărilor forestiere. Din pădurile, xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar

câteva pâlcuri în apropiere de Murani, Banloc, Denta, Deta, Macedonia. Astfel, în Câmpia

Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de

5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de



77

numai 0.3% (Constantin Vert, 2001). Există și tufișuri de arbuști compuse din: porumbar

(Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare).

Flora spontana din judetul Timis detine cateva specii de interes national pentru

care au fost declarate rezervatiile botanice:

· Frittilaria meleagris – bibilică sau lalea pestrită – in Rezervatia Naturală Lunca

Pogănisului;

· Narcissus poeticus ssp. stellaris – narcisă – in Rezervatia Naturală Pajistea cu

narcise de la Bătesti;

· Stipa capillata - năgară, bucsău - Rezervatia Naturală Movila Sisitak

· Agropyron cristatum – pir crestat.- Rezervatia Naturală Movila Sisitak

De asemenea exista 2 specii de flora de interes comunitar, ambele identificate in

rezervatia naturala Mlastinile de la Satchinez:

· Salvinia natans – pestisoară

· Trapa natans – ciuline

3.5. Fauna

Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul

speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere

se remarcă prezența rozătoarelor: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus

cricetus), cățelul pământului (Sphalax leocodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis),

iepurele etc. Dintre păsări amintim mai ales: prepelița (Coturnis c.), potârnichea, sitarul,

cristeiul roșu. Dintre răpitoarele de zi amintim șorecarul mare (Buteo buteo), șoricarul

încălțat (Buteo lagopus) iar dintre cele de noapte, bufnița și ciuful.

Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore,

precum: căprioara (în pădurile de luncă de la Sânnicolau Mare, Bazoș, Banloc și Jimbolia),

cerbul lopătar (introdus în pădurile de la Bazoș și Pișchia), unele carnivore (vulpe, dihor,

hermelina, nevăstuica, pisica sălbatică), apoi iepurele, veverița etc. De dată recentă

(2004) este introducerea muflonului (Ovis musimon) în rezervația de vânătoare de la

Charlotenburg, în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: ciocănitoarea

verzuie, șoimul rândunelelor, cucuveaua pitică, turturica, botgros, sturzul cântător, mierla



78

neagră, pițigoiul mare, privighetoarea, eretele, porumbelul de scorbură, grangurul,

dumbrăveanca, fazanul (colonizat în pădurile de lângă Timișoara, Pișchia, Macedonia).

Fauna piscicolă aparține de două zone: mreana (în est) și crapul (în vest). În cadrul

zonei mrenei (Barbus barbus) se mai găsesc: scobar, clean, morunaș, somn, obleț,

răspăr. În cadrul zonei crapului (Cyprinus carpio) se mai găsesc: plătică, babușcă, obleț,

caras, știucă, porcușorul de șes și, mai recent, au fost colonizați bibanul soare și somnul

pitic.

Avifauana se compune din rațe și gâște sălbatice, stârci, egrete, lișite, iar în bălțile

de la Cerneteaz, Satchinez, Becichereul Mic trăiește gușul vânăt (Luscinis svecica) o

specie rară pentru fauna țării noastre (Constantin Vert, 2001).

Speciile de faună strict protejate prezente pe teritoriul judeţului Timiş sunt

următoarele: râs (Lynx lynx), ursul brun (Ursus arctos), lup (Lupus canis) şi pisică

sălbatică (Felis silvestris) într-un număr redus.

În siturile Natura 2000 declarate la nivelul judeţul Timiş prin Ordinul 1964/2007 au

fost identificate următoarele categorii de specii de interes comunitar: 10 specii

mamifere, 54 specii păsări, 3 specii amfibieni, 1 specie reptile, 10 specii peşti, 14 specii

nevertebrate.

3.6. Zone sensibile

In cadrul teritoriului analizat există zone cu sensibilitate ridicată care ar putea fi

afectate semnificativ de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean,

dacă nu se ţine cont de ele.

In această secţiune sunt prezentate aceste zone sensibile identificate, cu o scurtă

descriere a caracteristicilor lor şi a modului cum pot fi afectate de activităţile antropice.

3.6.1. Zone inundabile

Din punct de vedere al riscului la inundaţii, judetul Timis se confruntă periodic cu

inundaţii de intensitate mare. Fenomenele se produc de obicei primăvara fiind agravate de

topirea bruscă a stratului de zăpadă din regiunile mai înalte din estul judetului si din judetul

Caras Severin. Se manifestă prin creşterea nivelurilor râurilor cu depăşiri ale cotelor de



79

apărare.

Ultimile inundatii de mare amploare au fost cele din anul 2005, când şi-au ieșit din

matcă, pe rând, toate râurile din județ. Întâi a inundat Bega, în partea de nord-est a

judeţului, apoi a urmat Bârzava şi apoi Timişul, în campie, unde apa a stat câteva luni. În

total, 900 de case au fost refăcute din temelii şi alte 525 au necesitat consolidări.

Principalele cauze care conduc la aparitia acestor fenomene sunt:

- căderea mare de precipitaţii eventual suprapusă cu topirea zăpezii pe cursurile

superioare, produce viituri cu volume deosebit de mari;

- avarierea digurilor ca urmare a debitelor produse, care tot mai des depăşesc debitele de

calcul proiectate, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora;

- defrişarea pădurilor şi efectuarea unor lucrări agrotehnice, care facilitează procesele de

eroziune şi conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanţi cu antrenarea unor

cantităţi mari de aluviuni;

- inexistenţa rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale sau neîntreţinerea

celor existente, în multe localităţi rurale;

- colmatarea, subdimensionarea sau neîntreţinerea reţelelor de canalizare a apelor

uzate din localităţi, care în această situaţie nu fac faţă regimurilor torenţiale de scurgere.

Dupa cum se constata exista doua categorii de cauze: unele tin de modificarile

climatice, debitele luate in calculele de proiectare fiind depasite de cele extreme care pot

apare, iat altele tin de interventii necontrolate ale factorului uman si gospodarirea

necorespunzatoare a infrastructurii de colectare a apelor.

La nivelul judetului sunt identificate zonele cele mai vulnerabile la inundatii, aceste

situatii fiind reactualizate periodic. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie sa

ţina cont de existenţa zonelor respective, sa introduca restricţii si sa preia masuri în

corelaţie cu Planurile de prevenire si aparare contra inundatiilor.

3.6.2. Zone mlăştinoase

Configuraţia particulară a reliefului judeţului Timis şi în primul rând întinderea foarte

mare a câmpiei joase, de divagare (care ocupă 42% din suprafaţă) si caracteristicile

bazinelor hidrografice determină un regim hidrologic specific, cu repercusiuni deosebite,



80

mai ales în zona de câmpie, unde excesul de apă de suprafaţă şi de adâncime reprezintă

principalii factori care crează dificultăţi majore în

utilizarea eficientă a terenurilor.

Cu toate intervenţiile de îmbunătăţiri funciare ce s-au făcut pentru corectarea

acestor fenomene naturale dezavantajoase, efectele negative s-au diminuat, dar nu s-au

eradicat. Inundaţiile, colmatarea, excesul de apă şi îmlăştinarea, salinizarea secundară a

solurilor şi acidifierea (ca efecte secundare ale excesului de umiditate) continuă să

constituie factori importanţi de risc şi de degradare a calităţii terenurilor.

Zonele mlăştinoase sau în general terenurile cu exces de umiditate, în principiu se

pretează la construcţii în condiţiile luării unor măsuri speciale. Ele însă prezintă o

sensibilitate ridicată pentru apa freatică prin riscul crescut de contaminare a acesteia în

cazul desfăşurării unor activităţi industriale.

De aceea se recomandă evitarea construirii unor obiective industriale pe zonele

mlăştinoase.

Conform datelor OSPA Timisoara, suprafata de teren afectata de exces permanent

de umiditate in judetul Timis este de 15 760 ha.

3.6.3 Alunecări de teren

Pe baza studiilor existente si conform cu Planul de Amenajare a Teritoriului

National, Sectiunea a V-a „Zone de risc natural”, potentialul de producere a alunecărilor de

teren şi a proceselor de eroziune pe teritoriul judetului Timiș este predominant scăzut și

mediu, existând suprafețe importante în estul județului care prezintă potențial ridicat.

Concluziile mai importante care se desprind din interpretarea Hartii de hazard la

alunecari de teren pentru judetul Timis efectuata in cadrul Studiului de Fundamentare

Zone de Risc (parte integranta a PATJ) sunt urmatoarele:

- în nordul judeţului, în câmpia înaltă a Vingăi, apar zone de dimensiuni reduse

şi probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, în special, în sudul şi estul

comunei Variaş, in estul si vestul comunei Biled, pe teritoriile comunelor Satchinez şi



81

Sânandrei sau grupate în nordul şi sudul localităţii Dudeştii Noi;

- areale de dimensiuni apreciabile, de forme neregulate cu probabilitate

medie-mare, în zona central-estică şi central-nord vestică a comunei Pişchia si cu

probabilitate mare pe teritoriul comunei Giarmata;

- areale cu probabilitate mare apar în zona comunei Remetea Mare, in

jumatatea Nordica a comunei Recaş în zona central-nordică şi estică a comunei

Topolovăţul Mare;

- suprafeţe cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, de diferite forme

apar în zona central-nordică a comunei Ghizela şi includ areale dantelate, cu probabilitate

medie-mare, ce se prelungesc spre sud cu poligoane de dimensiuni medii, compacte,

incluzând şi poligoane mici ce au probabilitate mare;

- areale cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, se dispun, cu

precădere, în nordul, estul şi sudul comunei Bara, precum si pe teritoriile comunelor Balinţ

şi Bethausen;

- în nordul judeţului, la Ohaba Lungă apar areale cu probabilitate mare, cu

dezvoltate apreciabilă si suprafeţe de dimensiuni apreciabile, cu aspect dantelat, în zona

comunei Mănăştiur;

- în Dealurile Lipovei, la Dumbrava, apar areale dantelate în nordul localităţii şi

poligoane de forme şi dimensiuni diferite în jumătatea sudică a localităţii, respectiv în Dl.

Lugojului, interpătrunse de poligoane de dimensiuni medii sau mici, cu aspect compact,

având probabilitate medie-mare;

- suprafeţe mari dantelate în zona central-nordică, zone compacte de

dimensiuni medii, în partea centrală şi mai mici în extremitatea sudică a comunei Făget,

fiind delimitate de areale dantelate sau compacte cu probabilitate medie-mare, care au

cea mai mare extindere în zona de nord;

- în nord-estul judeţului, în Dl. Holdea, pe teritoriile comunelor Margina şi

Curtea apar mai restrâns poligoane cu probabilitate mare, de forme şi dimensiuni diferite;

- în estul judeţului, în zona nordică a comunelor Pietroasa şi Tomeşti apar

areale cu probabilitate mare, de dimensiuni medii şi aspect dantelat, delimitate de

poligoane cu probabilitate medie-mare în partea central-nordică a acestora ;



82

- către vest, la Fârdea, în Dl. Lugojului apar areale de forme şi dimensiuni

diferite, grupate în zona centrală a localităţii;

- în sud-estul judeţului, în Munţii Poiana Ruscăi, pe teritoriul comunei Nădrag,

apar sporadic zone cu probabilitate mare, de mici dimensiuni însoţite de poligoane cu

probabilitate medie-mare; in vestul localităţii, în Dl. Lugojului, numărul zonelor cu

probabilitate mare creşte;

- pe teritoriul comunelor Criciova si Barna apar zone de dimensiuni medii şi

mici, delimitate sau înglobate în areale de dimensiuni apreciabile, cu probabilitate medie-

mare;

- zone de diferite forme şi dimensiuni, răspândite în nordul, centrul şi sud-

vestul municipiului Lugoj, fiind înglobate în areale mari, dantelate ce ocupă şi jumătatea

nord-estică a localităţii;

- in Campia Lugojului pe teritoriul comunelor Traian Vuia, Costeiu, Belint si

Gavojdia apar areale extinse, cu aspect dantelat intercalate de zone compacte, de

dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare;

- areale cu aspect dantelat, cu o largă extindere, intercalate cu poligoane

având probabilitate medie-mare, mai compacte în nord-nord est şi cu aspect dantelat în

sud, se dispun pe teritoriile comunelor Ştiuca şi Victor Vlad Delamarina, în Dl. Pogănişului

şi Câmpia Timişului;

- pe teritoriul comunei Darova continuă dezvoltarea arealelor mari, dantelate,

răspândite pe întreaga suprafaţă a localităţii;

- areale de diferite forme, dantelate sau alungite, ce mărginesc către sud şi

centru zone de dimensiuni medii, cu probabilitate medie-mare, în jumătatea sudică a

comunelor Boldur şi Racoviţa;

- suprafeţe mari, cu aspect dantelat, în zona central-vestică şi central-estică a

oraşului Buziaş, care delimitează spre partea central-nordică zone de dimensiuni medii,

având probabilitatea medie-mare;

- în Câmpia Bărzavei, pe teritoriul comunelor Niţchidorf, Tormac si Liebling

apar zone cu dimensiuni medii, mai compacte, având probabilitatea medie-mare;

- areale cu probabilitate mare, întrerupte de zone de dimensiuni medii cu



83

probabilitate medie-mare, apar în jumătatea nordică a comunei Gătaia şi cu extindere mai

mare în jumătatea sudică a acesteia;

- zone cu probabilitate mare şi medie-mare sunt dispuse în jumătatea nordică

şi în extremitatea sudică a comunei Birda, în partea central-nordică a oraşului Deta şi în

jumătatea estică a comunei Voitec sau în extremitatea sud-estică a comunei Jebel;

- în extremitatea sudică a judeţului, apar areale cu probabilitate mare, de

dimensiuni mari, cu aspect dantelat ce ocupă jumătatea estică a comunei Jamu Mare;

- tot în sudul judeţului, la Moraviţa, apar areale cu probabilitate mare,

predominant alungite în zona centrală a localităţii, dispuse pe direcţii aproximativ nord

nord est – sud sud vest.

In concluzie riscurile mai mari de alunecari de teren sunt in partea de est si nord-est

a judetului, fiind mai reduse in zona centarla si de sud. In jumatatea de vest a judeţului, pe

arealele Câmpiei joase a Mureşului, Câmpiei joase a Timişului şi Banlocului, riscurile sunt

foarte reduse, fenomenele aparand doar sporadic.

Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean introduce restricţii de

construire în zonele afectate de alunecări de teren. PATJ se corelează cu programele de

măsuri pentru evitarea şi limitarea efectelor alunecărilor de teren precum şi cu proiectele

de stabilizare şi consolidare a depozitelor industriale de deşeuri.

3.6.4. Zone de interes turistic şi agrement

Elaboratorul PATJ identifica 6 zone de interes turistic in judetul Timis, ele fiind

sumar descrise in continuare.

Zona 1: Turism alternativ urban şi periurban Timişoara

Zona este amplasată pe raza a şase localităţi şi cuprinde comunele Dumbrăviţa,

Şag, Giroc, Moşniţa Nouă, Sânnmihaiu Român, Remetea Mare şi Ghiroda precum şi

municipiul Timişoara în totalitate. Include mai multe categorii de obiective turistice

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale cum ar fi: Fortificaţii de cetăţi

Timişoara – sec. XVIII; Castelul Huniazilor (1443-1447); Aşezarea daco-feudală Cioreni –

sec. III – IV; Fântâna Paşei (sec. XVII); etc.

- Muzee şi case memoriale - Muzeul Banatului, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Muzeul



84

Satului Bănăţean, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul Mitropoliei Ortodoxe

a Banatului, Muzeul Episcopiei Romano-Catolice, Muzeul Diocezei Sârbeşti.

- Centrul vechi – în care arhitectura şi istoria au creat un melanj de nostalgie şi de

spectacol.

- Arii naturale protejate - Zona periurbană dispune de o arie protejată Pădurea Bistra, de

trei Situri de Interes Comunitar (Lunca Timișului, Sărăturile Diniaș, Becicherecu Mic) și de

două Arii de Protecție Specială Avifaunistică (Lunca Timișului si Uivar-Diniaș).

- Parcuri: Parcul Botanic, Parcul Rozelor, Parcul Central,

Parcul Alpinet, Parcul Catedralei, Parcul Civic, Parcul Copiilor, Parcul Justiţiei, Parcul

Gheorghe Doja, Parcul dendrologic al Grupului Şcolar Silvic, Parcul Crucii, etc.

- Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie sunt în pădurea de

la Bazoş, în Timişoara precum și în Parcul dendrologic al Liceului Silvic din Timişoara

(specii monument al naturii, specii exotice și rarităţi).

Zona 2: Turism alternativ multicultural Zona de Vest

Este amplasată în partea de vest a judeţului, la congruenţa graniţei triple de la Beba

Veche şi se mărgineşte cu Serbia, Ungaria iar din România cu judeţul Arad. Zona este

amplasată pe suprafaţa a nouă comune: Lovrin, Beba Veche, Cenad, Dudeştii Vechi,

Teremia Mare, Sânpetru Mare, Periam, Lenauheim şi Comloşu Mare, şi două oraşe –

Jimbolia şi Sânnicolau Mare. Include urmatoarele categorii de obiective turistice:

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale - Cetatea Morisena din localitatea

Cenad, datând din secolele X – XVII; Câmpii de Tumuli din satul Nerău, datând din

mileniul II Î. Chr.; Necropolă din prima epocă a fierului din Periam; aşezare din epoca

romană de la Sânnicolau Mare, datând din secolele II-III; Hanul din comuna Comloşu

Mare din 1848; Conacul Csehonics din Jimbolia datând din secolul XVIII; Hanul poştei din

Lenauheim, datând din secolul XVIII; Conacul baronului Liptay din Lovrin din 1820;

Conacul Nako datând din 1864 din Sânnicolau Mare, etc.

- Arii naturale protejate – includ si specii de flora sau fauna protejate

Zona de vest a judeţului Timiş întruneşte cel mai mare număr de arii naturale

protejate și anume: Pădurea Cenad, Movila Șișitak, Insula Mare Cenad, rezervaţia naturală

a insulelor Igriş, Stejarii seculari din Lovrin, o parte din Parcul Natural și Situl Ramsar



85

Lunca Mureșului, siturile de interes comunitar: Lunca Mureșului Inferior, Pajiștea Cenad,

Pajiștea Pesac.

O caracteristica a acestei zone o constituie practicarea turismului multicultural,

amestecul multietnic şi confesional al zonei reprezentand o atractie in acest sens in

special in momentele de sarbatoare.

Zona 3: Agroturism, zona premontană a masivului Poiana Ruscă

Este amplasată în partea de est a judeţului Timiş la graniţa cu judeţele Hunedoara

şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin acestei zone sunt: Margina, Curtea, Pietroasa,

Tomeşti, Nădrag, Fârdea, Dumbrava, Mănăştur, Traian Vuia, Bârna, Criciova, Victor Vlad

Delamarina, Găvojdia precum şi oraşul - Făget. Include urmatoarele categorii de obiective

turistice:

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale - aşezare paleolitică din mil. VI I.

Chr., aşezare neolitică din epoca bronzului la Tomesti, ruinele cetăţii Făgetului din

secolele XVI – XVII; cetatea Jdioarei din secolele XIV – XVI, ruinele castelului Oster von

Leopoldina in satul Poeni, etc.

- Arii naturale protejate – include si specii de flora si fauna protejate

Zona agroturistică a masivului Poiana Ruscă dispune de două rezervaţii naturale,

respectiv Lacul Surduc și Pajiștea cu narcise Bătești; patru Situri de Interes Comunitar

(Defileul Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Podișul Lipovei-Poiana Ruscă, Rusca Montană) și

o Arie de Protecție Specială Avifaunistică respectiv Defileul Mureșului Inferior și

DealurileLipovei.

Se pot distinge patru categorii de turism practicabil în această zonă:

a) turism de tabără pentru tineret

b) turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc

c) turism clasic organizat în hoteluri, pensiuni agroturistice, tabere de elevi și

preșcolari.

d) agroturism în stadiu incipient de organizare Zona 4: Turism alternativ Buziaş-Recaş-Lugoj

Este amplasată în centrul judeţului şi are în componenţă un număr de

două oraşe Lugoj, Buziaş şi cinci comune: Recaş, Boldur, Racoviţa, Chevereşu Mare şi



86

Coşteiu. Include urmatoarele categorii de obiective turistice:

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval - aşezarea fortificată din prima epocă

a fierului din satul Herneacova, din mileniul I Î. Chr.; ruinele Cetăţii medievale a Lugojului

din sec. XV – XVI; monumente de arhitectura din Buzias (Hotel Grand, Hotel Bazar,

Cazinoul, Gara mică, Baia 1 şi 2) si Lugoj (Teatrul Vechi – 1835; Biserica Minariţilor –

1733; Podul de fier – 1899; Abatorul – 1889; Hanul Poştei – 1726); Biserica de lemn din

satul Căpăţ, barajul şi Casa Baraj, „Casa stavilă” de la Coşteiu, construit în anul 1759.

- Arii naturale protejate - zona de protecţie a resurselor staţiunii Buziaş cu vegetaţie

forestieră de la Pădurea Dumbrava, Pădurea şi Parcul Buziaş, Siturile de Interes

Comunitar Lunca Timișului, Pădurea Dumbrava și Aria de Protecție Specială Avifaunistică

Lunca Timișului.

O caracteristica a zonei o constituie posibilitatea practicarii turismul alternativ viti-

vinicol (de podgorie) la Cramele Recaş si nu numai.

Zona 5: Turism alternativ multicultural Deta-Banloc

Zona este amplasată în partea de sud a judeţului, la graniţa cu Serbia si cuprinde

comunele Ghilad şi Banloc precum şi oraşele Deta şi Ciacova. Include urmatoarele

categorii de obiective turistice:

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval – tumuli din mileniul II i.e.n. in satul

Ofsenita, II Î. Chr., rămăşiţele unei fortificaţii medievale din secolele XII – XVI

în satul Opatiţa, Castelul de la Banloc, construit în 1759, Cula din Ciacova, ramasita a

cetatii construită între anii1390-1394 si daramata in 1701, biserica din lemn din Cebza,

etc.

- Arii naturale protejate - parcul de la Banloc cu numeroase specii rare, trei situri de Interes

Comunitar (Lunca Timișului, Pajiștea Ciacova, Pajiștea Jebel) și trei Arii Speciale de

Protecție Avifaunistică (Pădurea Macedonia, Livezile-Dolaț, Lunca Bârzavei).

Zona 6: Turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc

Zona de turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc se situează în zona de



87

nord a judeţului Timiş, cuprinzând comunele Orţişoara, Maşloc, Pişchia şi Bogda. Include

urmatoarele categorii de obiective turistice:

- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medieval - „Cetatea Turcească” de pământ de

la Alioş din secoleleXIV – XVI; Cetatea medievală din Bencecu de Jos, din sec. XIV – XVI;

„Şanţul turcilor”, comuna Maşloc, sec. XIV – XVI; conacul din comuna Maşloc datând din

1855 şi biserica romano-catolică din satul Cenei, din 1860.

- Arii naturale protejate - Mlaştinile Murani, Pădurea Neudorfului și cele două Arii de

Protecție Specială Avifaunistică (Mlaștinile Murani și Hunedoara Timișană).

Potenţialul zonei de turism alternativ de vânătoare Pişchia-Maşloc se sprijină pe

existenţa în zonă a unui bogat fond cinegetic (Bogda, Breştea, Chevereşu Mare, Hitiaş,

Pişchia, Remetea Mică) precum si pe posibilitatea de practicare a agroturismului în zona

de deal Bogda, Altringen, Charlottenburg.

Rolul PATJ este acela de a crea condiţii şi stimula dezvoltarea infrastructurii pentru

valorificarea resurselor turistice naturale, dar şi de a asigura măsuri de protecţie ale

acestor resurse.

3.6.5. Zone forestiere

Suprafaţa fondului forestier al judetului Timis este de 104.781 ha, din care:

- proprietate publică a statului român 83.411 ha;

- proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ teritoriale 10.862 ha;

- proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice 10.508 ha.

In ultimii 6 ani fondul forestier a variat putin situandu-se intre 102 000 si 105 000 ha,

cu mici cresteri sau scaderi de la un an la altul.

Padurile din judetul Timis sunt constituite in cea mai mare parte din foioase (95%) si

doar 5% sunt paduri de rasinoase.

33% din paduri sunt din grupa I, cu funcții speciale de protecție si 2/3 din suprafata

sunt padurile din Grupa II, cu functii de productie si protective.

Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie-recreere este urmatoarea:

- 2920 ha sunt păduri din jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi păduri



88

situate în perimetrul construibil al acestora la ocolul silvic Lunca Timişului, Ana

Lugojana, Coşava şi Lugoj;

- 3472 ha sunt păduri de interes cinegetic deosebit, stabilite de minister la ocolul silvic

Lunca Timişului şi Timişoara;

- 554 ha sunt păduri parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională foarte

ridicată, stabilite de minister, la ocolul silvic Timişoara;

- 85 ha sunt benzi de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor cabanelor turistice şi

taberelor permanente cu o suprafaţă de până la 50 de hectare, la ocolul silvic

Timişoara, Ana Lugojana şi Lugoj;

- 792 ha sunt benzi de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul

drumurilor naţionale şi judeţene, la ocolul silvic Lugoj.

Analizand repartitia fondului forestier la nivelul judetului si al unitatilor administrative

teritoriale se constata ca cea mai mare parte a padurilor este cantonata in jumatatea de

est a judetului, in zonele de deal si munte. Gradele cele mai mari de impadurire se

întâlnesc în comunele Nădrag (92,75%), Pietroasa (70,91%), Tomești (68,63%), în timp ce

suprafețe foarte restrânse de pădure, sub 1% din suprafața unității administrativ-teritoriale

se întâlnesc în 32 de localități toate situate in jumatatea de vest a judetului. Pe baza

datelor oferite de ROMSILVA si autoritatile de mediu sunt considerate zone cu deficit de

vegetatie forestieră urmatoarele: Beba Veche, Dudestii Vechi, Cenad, Sannicolaul Mare,

Teremia Mare, Comlosu Mare, Jimbolia, Sampetru Mare, Periam, Varias, Cărpinis, Cenei,

Giulvăz, Ortisoara, Moravita.

Principalii factori de presiune antropică asupra fondului forestier sunt:

- exploatare neraţională, defrişări;

- tăieri ilegale de arbori;

- incendii;

- pâşunat;

- braconaj

Tendinta de evolutie a fondului forestier constatata in ultimii ani, este una pozitiva.

Evolutia suprafetelor de păduri regenerate din regenerări naturale se mentine aproape

constant fată de anul anterior, iar suprafetele parcurse cu impăduriri s-au dublat.



89

Suprafetele de pădure afectate de factori abiotici sunt reprezentate de doboraturi de

vant si zăpadă si de incendii (limitate insa, cu suprafete afectate mici). Actiunile de

combatere a factorilor biotici au constat in actiuni de combatere aparazitilor vegetali in

pepiniere si plantatii, actiuni de combatere a ipidelor.

Deasemenea o suprafată considerabilă din fondul forestier este cuprinsă in ariile

naturale protejate desemnate prin acte legislative.

Măsurile ce trebuie inteprinse in domeniul fondului forestier trebuie să vizeze:

conservarea biodiversitătii ecosistemelor forestiere prin măsuri de gestionare durabilă, prin

aplicarea de tratamente intensive, care promovează regenerarea naturală a speciilor din

tipul natural fundamental de pădure, prin conservarea pădurilor virgine si cvasivirgine,

mărirea suprafetei fondului forestier prin impădurirea

de terenuri din afara acestuia si includerea in fond forestier a suprafetelor impădurite.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean prevede conservarea zonelor forestiere

existente şi acolo unde este posibil chiar mărirea lor – corelare cu Planurile de gestiune a

fondului forestier administrate de autoritatile silvice.

3.6.6. Zone agricole

Agricultura reprezintă unul din domeniile cele mai evidente ca şi potenţială sursă

valorificabilă în economia judeţeană. Suprafaţa judeţului Timiş se situează pe primul loc în

clasamentul judeţelor României şi are o mărime de 869.665 ha. Suprafaţa agricolă

reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a judeţului, 37,03% din suprafaţa agricolă a

Regiunii Vest şi 4,73% din suprafaţa agricolă a României. Suprafaţa agricolă a jude ului

Timiş are o mărime medie de 1,02 ha/locuitor, valoare ce depăşeşte media regională de

0,98 ha/locuitor şi pe cea naţională de 0,69 ha/locuitor.

Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploataţie agricolă este în

judeţul Timiş este de 8,37 ha, conform datelor provizorii din Recensământul Agricol 2010

(superioara celei regionale de 6,34 ha si mult superioara celei naţionale de 3,45 ha).

Judeţul Timiş are nu numai o suprafaţă agricolă raportată la populaţie suficient de

mare pentru a putea fi valorificată în scopuri lucrative ci şi o calitate ridicată terenurilor.

Două treimi din localităţile judeţului sunt caracterizate printr-un potenţial agricol ridicat, fie



90

pentru culturile de cereale, fie pentru culturile de plante tehnice şi legume, fie au un

potenţial mare de creştere a animalelor. Exceptie face o zona din estul judetului,

localităţile Nădrag, Tomeşti şi Pietroasa care se încadrează, datorită condiţiilor de relief şi

sol, categoriei de zone montane defavorizate şi sunt declarate ca atare în Anexa 4a din

Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Structura terenurilor agricole, după cum se poate observa în figura de mai jos,

cuprinde o mare suprafaţă de teren arabil, 76,58% din totalul suprafeţei agricole încadrându-

se acestui tip de folosinţă.

Figura 3.6.1. Structura terenurilor agricole (ha), 2010 (INS)

Evoluţia suprafeţei cultivate în ultimii ani nu a variat într-o formă profundă,

înregistrând mici fluctuaţii şi o dinamică a anului 2011 raportat la 2006 uşor negativă.

Suprafaţa efectiv cultivată din suprafaţa arabilă are o valoare importantă,

ajungând la o pondere de cca. 80% din totalul suprafeţei arabile în anul 2011 şi reprezintă,

la un alt nivel de comparaţie, mai bine de jumătate (50,22%) din suprafaţa cultivată totală

a Regiunii Vest şi 5,23% din cea a României.



91

3.6.7. Ariile naturale protejate

In functie de regimul de protectie, la nivelul judetului Timis exista urmatoarele arii

natural protejate:

- arii naturale protejate de interes national - 14

- arii naturale protejate de interes judetean si local - 4

- arii naturale protejate de interes international - 1

- arii natural de interes comunitar – 30

Dintre cele 30 arii naturale protejate de interes comunitar, 20 sunt situate integral

pe teritoriul judetului Timis si 10 doar partial.

Arii naturale protejate de interes national

Nivelurile de protecţie conform categoriilor IUCN au fost stabilite pentru România

de Ordonanţa de Urgenţă nr.236/2000, cu mofificările si completările ulterioare şi sunt

următoarele:

Rezervaţii Ştiinţifice – nivelul I de protecţie

Parcuri Naţionale – nivelul II de protecţie

Monument al Naturii – nivelul III de protecţie

Rezervaţie a Naturii – nivelul IV de protecţie

Parc Natural – nivelul V de protecţie

Arii de Protectie Specială Avifaunistică - nivelul VI de protectie

In judetul Timis, din punctul de vedere al tipului predominant al elementului natural

din cadrul rezervatiei, au fost identificate 6 tipuri de rezervatii, si anume: botanică,

ornitologică, forestieră, mixtă, pedologică si paleontologică. Cele 14 arii protejate sunt

prezentate in tabelul de mai jos.



92

Tabelul nr. 3.6.1. Rezervații și monumente ale naturii de interes național in judetul Timis

Nr. crt.

Nume (Cod national)

Localizare Suprafaţa (ha) Tip arie

Nivel de protectie Categ IUCN

Custode Actul de declarare

1 Pãdurea Cenad* (2.735.)

Comuna Cenad 279,20

Forestieră

IV

RNP - Romsilva, Administrația Parcului Lunca Mureșului R.A

HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000

2 Lunca Pogãnişului (2.736.)

Comunele Tormac, Nițchidorf, Sacoşu Turcesc

75,50 Botanică IV

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara


3 Movila Șișitak (2.737.)

Comuna Sânpetru Mare

0,50 Botanică IV

1974; HCJ nr. 19/1995 și Legea nr. 5/2000

4 Arboretumul Bazoş (2.738.)

Comuna Remetea Mare (la momentul declarării Legea 5/2000). Comuna Bucovăț, sat Bazoșu Nou în prezent (în urma reorganizării UAT)

60,00

Forestieră, Botanică

I

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – Secţia Timişoara


5

Locul fosilifer Rãdmãneşti (2.739.)

Comuna Bara 4,00

Paleontologică

IV Direcţia Silvică Timişoara




93

Nr. crt.

Nume (Cod national)




6 Mlaştinile Satchinez (2.740.)

Comuna Satchinez, Bărăteaz

236,00 Ornitologică, Zonă umedă IV Muzeul Banatului

Timişoara

HCJ nr. 19/1995 si Legea nr. 5/2000

7 Pãdurea Bistra (2.741.)

Comuna Ghiroda (la momentul declarării Legea 5/2000). 19,90

Forestieră

IV

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 Comuna

Mosnița Nouă în prezent

8 Beba Veche(2.742.)

Comuna Beba Veche, satul Pordeanu

2.187,00 Ornitologică IV

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000

9 Mlaştinile Murani (2.743.)

Comuna Pişchia, satul Murani

200,00 Ornitologică IV SC OVEG MPS SRL

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000

10 Insula Mare Cenad* (2.744.)

Comuna Cenad 3,00 Mixtă IV

RNP - Romsilva, Administratia Parcului Lunca Mureșului R.A


11 Insula Igriş* (2.745.)

Comuna Sânpetru Mare

3,00 Mixtă IV

RNP - Romsilva, Administrația Parcului Lunca Muresului R.A

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000

12 Sãrãturile Diniaş (2.746.)

Comuna Peciu Nou 4,00

Pedologică IV

SC CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000

13

Pajiştea cu narcise Băteşti (2.747.)

Oraşul Fãget, Bătești

20,00 Botanică (IV) Primăria Oraşului Făget

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000



94

Nr. crt.

Nume (Cod national)




14 Lacul Surduc (2.748.)

Comuna Fârdea 362,00 Mixtă IV Consiliul Judeţean

Timiş

HCJ nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000

Se face mentiunea ca ariile naturale protejate Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad

şi Insulele Igriş fac parte din structura Parcului Natural Lunca Mureşului, parc cu o

suprafaţă de 17.455,2 ha şi declarat prin HG 2151/2004 (pe teritoriul judeţului Timiş

suprafaţa ocupată este de 3107,3 ha, restul fiind situat in judetul Arad).

Arii naturale protejate de interes judetean

La nivelul judeţului Timiş sunt declarate 4 arii naturale protejate de interes judeţean.

Tabelul nr.3.6.2. Arii naturale protejate de interes judeţean

Nr. crt.

Nume LocalizareSuprafaţa (ha)

Tip arie Actul de declarare Administrare

1 Pădure-Parc Buziaş

Oras Buziaş

25,16 Mixtă HCJ nr. 19/1995

2 Pădurea Dumbrava

Oras Buziaş 310,00 Forestieră HCJ nr. 19/1995

3 Parcul Banloc Banloc 8,00

rezervatie științifică tip mixt

HCJ nr. 19/1995

4 Stejarii seculari din Lovrin

Lovrin 6,00 Forestieră

HCL Lovrin nr. 30/14.04.2010 modificată completată cu HCL nr. 36/26.05.2010

Primăria comunei Lovrin

Arii naturale protejate de interes international.



95

În judeţul Timis există o zonă umedă de importanţă internaţională, Sit RAMSAR,

(codul de desemnare conform Conventiei Ramsar - 1606), declarată prin

H.G.nr.1586/2006, respectiv Lunca Mureşului cu o suprafaţă de 17.166 ha la momentul

declarării. În cadrul acestei suprafeţe sunt incluse pe teritoriul judetului Timis următoarele

arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.

Tabelul nr.3.6.3. Arii naturale protejate de interes judeţean

Arie de interes internaţional _ zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR) Denumire arie

Localizare Suprafaţă (ha)

Custode/administrator

Regulament / Plan de Management

Centru de informare

Lunca Mureşului

Judeţul Arad, Judeţul Timiş (cuprinde ariile naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad

17.455,2 ha total din care 3107,3 ha în judeţul Timiş

RNP - Romsilva Administratia Parcului "Lunca Mureșului" R.A.

Regulament arie protejată si Plan de management elaborat

Parcul Natural Lunca Muresului - Pădurea Ceala, FN, Arad, jud. Arad

Parcul Natural Lunca Mureşului situată pe teritoriile judeţelor Arad şi Timiş

reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare şi

stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de salcii şi plopi, zăvoaie şi şleauri

de câmpie. Există suprafeţe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de

dispariţie (pleviţa), un numar destul de mare facând parte din „Lista roşie a plantelor

superioare din România" ca specii vulnerabile: forfecuţa balsii, inariţa, chiminul porcului,

stupinisa, ştevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate;

numai aici, pe Mureş, există cosacul cu bot, morunaşul, caracuda, somnul pitic, fusarul

mare. Toate cele 6 specii de reptile şi 9 specii de amfibieni, identificate până acum, sunt

specii protejate, inclusiv pe plan internaţional. Un număr de peste 200 de specii de păsări

îşi află în Parcul Natural Lunca Mureşului loc de cuibărit şi de pasaj, aproape toate fiind

cuprinse în anexele Convenţiei de la Berna ca specii ocrotite; acvila ţipătoare mică,



96

cormoran mare, stârc de noapte, precum şi efective mari de stârci cenuşii, pescăruşi

râzători, stârcul şi corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe

întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarca vidra, dar şi un număr mare de cerb

carpatin, lopătar, căprior, mistreţ.

Arii naturale protejate de interes comunitar – reteaua Natura 2000

Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:

· SAC-uri (Special Areas for Conservation – Arii Speciale de Conservare)

desemnate pentru conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice

incluse în Directiva Habitate;

· SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică)

desemnate pentru conservarea păsărilor sălbatice incluse în Directiva Păsări.

Ambele Directive au fost transpuse în legislaţie, iar România, ca stat membru, are

obligaţia protejării şi conservării durabile a speciilor şi habitatelor periclitate.

Prin OMMP nr. 2387/ 2011 pentru modificarea OMMDR nr. 1964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 se instituie regimul de arie naturală

protejată si pentru siturile din judetul Timis. Ele sunt prezentate in tabelul de mai jos. Sunt

incluse aici toate sit-urile inclusiv cele din judete vecine dar care se suprapun chiar in foarte

mica masura cu suprafata judetului.

Suprafata totala a ariilor protejate din judetul Timis este de 127 000 ha din

care 60 000 ha SCI si 67 000 ha SPA.

Tabelul nr.3.6.4. Arii naturale protejate de interes judeţean (SCI)

Nr. crt.

Cod de Identificare Nume

Regiune Biogeografică

Localizare judet Timiș

Suprafaţa pe teritoriul judetului Timiș (ha)

Custode

1 ROSCI0064 Defileul Mureşului

Continentală

Margina (1%), Ohaba Lungă (<1%)

34149,1 din baza de date GIS

Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Științe ale Naturii



97

Nr. crt.





Custode

2 ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

Panonică Cenad (13%), Periam (3%), Sânnicolau Mare (<1%), Sânpetru Mare (10%), Saravale (3%)

2967,69 din formularul Standard Natura 2000

RNP - Romsilva Administratia Parcului " Lunca Mureșului" R.A.


3 ROSCI0109 Lunca Timişului

Continentală, Panonică

Toate UAT-urile limitrofe raului Timis

9919 din baza de date GIS

Agentia Regională pentru Protectia Mediului Timisoara + Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului Timisoara

4 ROSCI0115 Mlaştina Satchinez

Panonică Biled (<1%), Ortisoara (1%), Satchinez (14%), Variaș (2%)


Muzeul Banatului Timisoara


5 ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor

Alpină Pietroasa(<1%), Tomesti (<1%)

777,2 din datele GNM

Custode Direcția Silvică Deva din cadrul Regiei Nationale a Pădurilor Romsilva;

7174 din baza de date GIS

6 ROSCI0219Rusca Montană

Alpină Nădrag (<1%), Tomesti (<1%)


Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului Timisoara

7 ROSCI0277 Becicherecu Mic

Panonică Becicherecu Mic (<1%), Dudestii Noi (13%), Sânandrei(12%), Timișoara (3%)


Nu există structură de administrare.

8 ROSCI0287 Comloșu Mare

Panonică Comlosu Mare (28%)



9 ROSCI0336 Pădurea Dumbrava

Continentală

Boldur (15%), Buzias (<1%), Darova (<1%), Racovița (<1%)





98

Nr. crt.





Custode

10 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Continentală

Bogda (<1%) 4502,1 din baza de date GIS


11 ROSCI0338 Pădurea Paniova

Continentală

Ghizela (21%), Secas (<1%)



12 ROSCI0345 Pajiștea Cenad

Panonică Cenad (5%), Saravale (34%), Sânnicolau Mare (11%), Sânpetru Mare (7%)



13 ROSCI0346 Pajiștea Ciacova

Panonică Ciacova (<1%) 40,5 din baza de date GIS


14 ROSCI0348 Pajiștea Jebel

Panonică Ciacova (2%), Jebel (<1%), Parta (<1%)



15 ROSCI0349 Pajiștea Pesac

Panonică Lenauheim (1%) 148.2 din baza de date GIS


16 ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă

Alpină, Continentală

Curtea (66%), Margina (55%), Pietroasa (93%), Tomești (36%)




17 ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-Grăniceri

Panonică Foeni (<1%), Giera (1%)



18 ROSCI0390 Sărăturile Diniaș

Panonică Parta (<1%), Peciu Nou (4%), Sânmihaiu Român (7%)


Custodele ariei naturale protejate este SC CONS ELECTRIF.



99

Nr. crt.





Custode

19 ROSCI0402 Valea din Sânandrei

Panonică Sânandrei (<1%) 46,3 din baza de date GIS


Declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica s-a facut prin H.G. nr.

971/2011. In judetul Timis au fost declarate 11 SPA-uri.

Tabelul nr. 3.6.5. Lista Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică din județul Timiș

Nr. crt.

Cod de Identificare

Nume

Regiune Biogeogra

fică


Suprafaţa pe teritoriul

judetului Timiș (ha)

Organismul responsabil

pentru managementul

sitului 1 ROSPA0029

Defileul Mureşului Inferior si Dealurile Lipovei

Continentală

Făget (33%); Margina (61%);

Mănă tiur (16%);

Ohaba Lungă (52%)

19481 din formularul standard

Natura 2000

Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultate de Științe ale Naturii

120310,5 din baza de date

GIS

2 ROSPA0047 Hunedoara Timişană

Panonică Orţişoara (3%)

353,51 din formularul Standard

Natura 2000

Agentia Regională pentru Protecția

Mediului Timișoara


3 ROSPA0069 Lunca

Mureşului Inferior

Panonică Cenad (13%), Periam (3%), Sânnicolau

Mare (<1%),

2962,76 din formularul Standard

Natura 2000

RNP - Romsilva Administratia

Parcului " Lunca



100

Nr. crt.

Cod de Identificare

Nume

Regiune Biogeogra

fică





pentru managementul

sitului Sânpetru

Mare (9%), Saravale (3%)

40611,5 din baza de date

GIS

Mureșului" R.A.

4 ROSPA0078 Mlaştina

Satchinez

Panonică Satchinez (2%)

268 din formularul Standard

Natura 2000

Muzeul Banatului Timisoara


5 ROSPA0079 Mlaştinile

Murani

Panonică Orţişoara (<1%),

Pişchia (2%)



6 ROSPA0095 Pădurea

Macedonia

Panonică Banloc (<1%), Ciacova

(12%), Ghilad (23%),

Giulvăz (3%)

4625 din formularul Standard

Natura 2000

Agentia Regională pentru Protecția

Mediului Timișoara + Universitatea de Științe Agricole și

Medicină Veterinară a

Banatului Timișoara


7. ROSPA0126 Livezile - Dola

Panonică Banloc (2%), Ghilad (15%), Giera (<1%),

Livezile (75%)



8. ROSPA0127 Lunca Bârzavei

Panonică Banloc (18%), Denta (4%), Deta (<1%)





101

Nr. crt.

Cod de Identificare

Nume

Regiune Biogeogra

fică





pentru managementul

sitului 9. ROSPA0128

Lunca Timișului Panonică, Continentală

Bucovăt (2%), Buzias (9%), Cheveresu Mare (51%), Giroc (12%), Mosnita Nouă (7%), Pădureni (30%), Racovita (30%), Recas (2%), Sacosu Turcesc (21%), Topolovătu Mare (<1%), Sag (7%)



10. ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic

Panonică Comlosu Mare (17%), Gottlob (25%), Lovrin (<1%), Teremia Mare (37%), Tomnatic (21%)



11. ROSPA0144 Uivar - Diniaș

Panonică Cenei (<1%), Otelec(2%), Parta(<1%), Peciu Nou (51%), Sânmihaiu Român (4%), Uivar (25%).



Influenţe naturale şi presiuni antropice asupra ariilor protejate

Presiunile antropice care amenintă biodiversitatea sunt manifestate prin:

schimbarea destinatiei terenurilor, cresterea gradului de ocupare a terenurilor, cresterea

numărului populatiei, agricultura intensivă, modificarea peisajelor si a ecosistemelor



102

naturale, distrugerea spatiului natural, utilizarea necorespunzătoare a solului,

concentrarea activitătilor cu impact asupra mediului in zone sensibile cu valoare ecologică

deosebită, supraexploatarea resurselor naturale fără a permite regenerarea acestora,

management defectuos al ariei protejate

Managementul ariilor protejate este asigurat de administratorii acestora iar controlul

lor de către autoritatea teritorială de mediu, dar nu toate ariile protejate au administratori.

3.6.8. Monumente istorice şi de arhitectură

Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Timiş, în conformitate cu prevederile Legii

nr. 422/2001 republicată, totalizează un numar de 338 de coduri reprezentand monumente

istorice, ansamblurile de arhitectură împreună cu componentele lor cât şi siturile

arheologice în cazul cărora sunt indicate straturile successive de urme arheologice

aparţinând unor culturi diferite.

Monumentele istorice sunt clasate în:

· Grupa A valorică - monumentele istorice de valoare naţională şi universală –

78 de obiective;

· Grupa B valorică - monumentele istorice reprezentative pentru patrimonial

cultural local – 260 de obiective

Diferenţierea în funcţie de categoriile tipologice este următoarea:

· I - Situri, ansambluri şi monumente arheologice: 57 de obiective

· II - Situri, ansambluri şi monumente de arhitectură: 235 de obiective

· III - Monumente şi ansambluri de for public: 27 obiective

· IV -Monumente şi ansambluri memoriale: 19 obiective

Pentru evaluarea potenţialului zonelor cu impact cultural şi turistic major în

dezvoltarea durabilă a teritoriului, se iau în considerare elementele de patrimoniu cultural

imobil de valoare natională şi universală (grupa valorică A). Astfel teritoriul judeţului se

structurează în UAT cu concentrare mare şi foarte mare a resurselor turistice:

· 6 UAT cu concentrare foarte mare: Municipiile Timişoara, Lugoj, oraşul Făget,



103

comunele: Banloc, Gătaia, Margina.

· 8 UAT cu concentrare mare: Oraşele: Ciacova, Sânnicolau Mare, Buziaş,

comunele: Fârdea, Ştiuca, Tomeşti, Pietroasa, Curtea.

Din punct de vedere al monumentelor cu valoare naţională, în cadrul elementelor

menţionate în cadrul PATN, judeţul Timiş este prezent numai cu 1 poziţie în cadrul

Ansamblurilor urbane - Centrul istoric al oraşului Timişoara şi 5 poziţii la categoria Biserici

şi Ansambluri mănăstireşti - Timişoara, Banloc, Gătaia.

Patrimoniul rural rămâne un reper care trebuie conservat şi valorificat - atât prin

prisma patrimoniului imobil cât şi prin prisma patrimoniului mobil si imaterial al

comunităţilor locale. Zonele Gad, Giroc sau Făget sunt menţionate ca zone cu resurse

antropice în cadrul PATN - cercetarea valorilor încă păstrate de către comunităţile locale

urmând să îmbogăţească lista acestui tip de patrimoniu.

Din cercetările intreprinse pentru a delimita zonele cu valori etnografice

semnificative din Banat, rezultă Zona Sânnicolau Mare, Zona Timişoara, Zona Deta, Zona

Lugoj, Zona Făget şi Zona Ohaba.

4. PROBLEMELE DE MEDIU SI OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI IN



104

JUDETUL TIMIS

Principalele probleme şi obiective de mediu din judeţul Timis sunt identificate în

cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu care la rândul lui se corelează cu Planul

Naţional de Acţiune pentru Mediu.

Planurile de Acţiune Locale sau Naţional se elaborează pe baza analizei

disfuncţionalităţilor şi neconformărilor identificate pe teritoriul analizat şi ţinând cont de

legislaţia naţională care transpune acquis-ul comunitar. Ca urmare obiectivele de mediu

sunt conforme cu cerinţele directivelor europene în domeniu.

Inventarierea problemelor la elaborarea PLAM se face pe două nivele:

- nivelul participativ care implică participarea publicului;

- evaluare realizată de către experţi

In momentul de fata PLAM pentru judetul Timis este in curs de revizuire urmand ca sa

fie aprobat in cursul anului 2013, In cadrul acestui Raport de Mediu se utilizeaza

obiectivele de mediu din PLAM aflat in vigoare, reactualizate insa conform formei revizuite

a PLAM. Oricum prioritatile majore in domeniul protectiei mediului pentru judetul Timis

raman aceleasi.

Stabilirea obiectivelor de mediu s-a facut in doua etape:

· In prima etapa au fost identificate principalele probleme de mediu ale

judetului Timis, asa cum rezulta din capitolele anterioare in care este prezentata starea

calitatii mediului si a cadrului natural in arealul acoperit de Plan.

· In a doua etapa, pe baza problemelor de mediu identificate si in corelatie cu

PLAM (varianta actuala dar si cea aflata in proces de revizuire) au fost fixate obiectivele

de mediu relevante pentru evaluarea de mediu a PATJ.

In Tabelul 4.1. sunt prezentate problemele de mediu grupate pe 11 categorii care

sunt considerate a avea legatura cu revizuirea si implementarea PATJ Timis.

Tabelul 4.1. Problemele de mediu prioritare in judetul Timis



105

Categorii de probleme de mediu

Probleme de mediu

1 Poluarea apelor de suprafaţă

1. Poluarea cauzata de evacuarea substantelor periculoase in mediul acvatic

2. Poluarea apelor cu nitrati din surse agricole 3. Poluarea apelor de suprafata, ca urmare a existentei

fermelor de creştere a porcilor 4. Poluarea apelor de suprafata datorita lipsei de intretinere

a albiei canalului Bega precum si a altor cursuri de apa din judet

5. Lipsa instalatiilor de preepurare a apelor rezultate de la spitale/sectii de boli contagioase

6. Decolmatarea canalelor de desecare, irigaţii, şi de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate

2 Poluarea solului şi a apelor subterane

1. Existenţa unui număr mare de ferme de suine pe teritoriul judeţului Timiş

2. Poluarea solului şi apei subterane cauzată de împrăştierea dejecţiilor solide aparţinând fermelor de porci

3. Existenţa unei zone cu potenţial de poluare radioactivă ca urmare a activităţilor de exploatare a zăcămintelor de combustibil fosil în zona Dumbrăviţa

4. Refacerea solului şi a apei subterane datorită exploatărilor miniere abandonate din zonele Sinersig, Darova şi Sacoş

5. Poluarea solului si a apei subterane in zona câmpurilor de infiltrare cu ape fenolice provenite de la S.C. SOLVENTUL S.A. Margina

6. Poluarea solului datorita depozitarilor necontrolate de deseuri de-a lungul cailor de acces in mediul urban si rural

7. Poluarea solului şi apelor subterane cu substanţe provenite din utilizarea de compuşi ai azotului şi fosforului (nutrienţi) şi produse de uz fitosanitar în agricultură şi silvicultură

8. Poluarea istorică a solului dar mai ales a apei freatice in zonele fostelor ferme de animale si a localitatilor

9. Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii



106

3 Gestiunea deşeurilor 1. Depozitarea necorespunzătoare şi exploatarea în condiţii de risc a deşeurilor menajere în mediul urban si rural

2. Implementarea necorespunzatoare a sistemelor de colectare separată a deşeurilor

3. Reducerea insuficienta a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate

4. Cantitatea mare de deseuri rezultate din ambalaje 5. Gestionarea insuficienta a echipamentelor cu continut de

PCB/PCT 6. Gradul scazut de conştientizare a publicului privind

impactul depozitării deşeurilor asupra sănătăţii şi mediului

7. Deficiente in gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE-uri)

8. Absenta sistemului de colectare si gestionare a deşeurilor toxice şi periculoase de la populatie

4 Calitatea si cantitatea apei potabile

1. Insuficienta sau lipsa retelelor de alimentare cu apa potabila

2. Situatia deficitara a retelelor de canalizare in mediul urban si rural

3. Situatia deficitara a colectării şi epurării apelor uzate oraşeneşti conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane

5 Poluarea atmosferei 1. Poluarea atmosferei generata de centralele electrotermice

2. Poluarea atmosferei generata de procesele industriale 3. Emisiile de compusi organici volatili (COV) rezultati din

depozitarea si distributia benzinei si de la utilizarea solventilor in procese industriale

4. Evaluarea si managementul calitatii aerului 5. Poluarea fonică în marile intersectii urbane 6. Poluarea atmosferei rezultată din utilizarea combustibililor

fosili in gospodariile individuale 7. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) conform

Directivei 96/61/CE 6 Asigurarea stării de

sănătate 1. Corelarea insuficienta a relaţiei mediu – sanatate umana 2. Lipsa unui sistem performant de monitorizare a stării de

sănătate în raport cu calitatea mediului 3. Monitorizarea impactului dezinsecţiilor efectuate în

municipiul Timisoara



107

7 Degradarea mediului natural

1. Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes judetean şi national

2. Riscul degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzatoare a fondului forestier

3. Scăderea efectivelor din fauna şi flora salbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale

4. Suprafeţe împădurite reduse şi exploatări neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier

5. Pericole generate de catastrofe sau fenomene naturale si antropice

8 Urbanizarea mediului 1. Absenta informatiilor specifice referitoare la problemele de urbanism in relatie cu sanatatea umana si mediul

2. Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din judetul Timis

3. Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem GIS

4. Incendierea voluntara a pajiştilor, perdelelor de protecţie sau a gunoaielor

5. Existenta platformelor industriale care si-au incetat activitatea

9 Transporturile 1. Poluarea factorilor de mediu cu emisiile generate de traficul rutier

2. Schimbarea microclimatului local ca urmare a situatiei necorespunzătoare a parcului auto aflat în circulaţie

3. Poluarea fonica generata de traficul rutier in localitati 4. Absenta unei infrastructuri rutiere adecvata compatibila

cu cea din Uniunea Europeana 10 Turismul 1. Lipsa managementului in dezvoltarea si controlul

activitatilor turistice si de agrement, in special a turismului ecologic, stiintific si a agroturismului

2. Existenta unor case de vacanta construite ilegal in ariile protejate sau in zonele tampon

3. Situatia deficitara a canalizarii si a gestiunii deseurilor in cadrul obiectivelor turistice

4. Lipsa de intretinere a zonei Padurea Verde 5. Instalatii degradate si conditii improprii de exploatare si

functionare a statiunii balneare Buzias, Baile Calacea si Lovrin

6. Lipsa educatiei ecologice si ignorarea legislatiei actuale 7. Absenţa lobby-ului turistic, des întâlnit în alte situri

naturale în Europa



108

11 Educaţia ecologică 1. Absenţa angajamentului comunitar în protecţia mediului 2. Absenţa strategiilor de dezvoltare durabilă a comunităţii 3. Lipsa grupurilor expert comunitare

Obiectivele de mediu ale judetului Timis decurg din necesitatea eliminarii

problemelor de mediu identificate. Categoriilor de probleme de mediu le corespund

obiectivele generale de mediu iar problemelor punctuale de mediu le corespund

obiectivele specifice.

In cadrul evaluarii de mediu a PATJ Timis s-a decis ca nivelul de detaliere cel mai

potrivit pentru a asigura o evaluare eficienta este cel al obiectivelor generale de mediu.

In Tabelul 4.2. sunt prezentate obiectivele generale de mediu ale judetului Timis,

considerate relevante pentru PATJ, codificate pentru a usura operarea in continuare cu

ele in cadrul procesului de evaluare.

Tabelul 4.2. Obiectivele generale de mediu pentru judetul Timis

Cod Obiective generale de mediu

OM1 Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata

OM2 Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane prin diminuarea numărului şi intensitatii surselor de poluare

OM3 Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor si respectarea termenelor prevazute de UE referitoare la angajamentele din Capitolul 22, privind managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase

OM4 Realizarea, extinderea si retehnologizarea retelelor de alimentare cu apa potabila, a retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural

OM5 Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis

OM6 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei

OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, identificarea soluţiilor de optimizare a situaţiei

OM8 Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila



109

OM9 Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator

OM10 Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila

OM11 Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu

5. PREZENTAREA ALTERNATIVELOR



110

In cursul elaborarii PATJ Timis au fost luate in considerare in unele situatii mai

multe masuri alternative punctuale in atingerea obiectivelor sectoriale propuse.

Alternativele au fost prezentate si discutate la doua nivele:

· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii PATJ au stat

3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai majore de circulatie)

· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui capitol din

PATJ

In aceasta sectiune sunt prezentate alternativele cele mai relevante si cele mai

importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative asupra mediului a

alternativelor propuse de titularul planului sau programului, folosind criteriile prevazute in

anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac

recomandari de asemenea privind masurile de prevenire, reducere si compensare a

efectelor semnificative ale impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele

ce pot fi prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.

Masurile alternative cele mai importante care au fost discutate in perioada de

elaborare a PATJ si care pot genera si efecte adverse importante asupra mediului, fac

parte din Sectoarele Transporturi rutiere, Transporturi feroviare si Gospodarirea apelor. La

alte capitole ale PATJ variantele studiate nu aveau relevanta pentru mediu si au fost

analizate pe criterii de utilitate publica, oportunitate, etc. In sfarsit, o a treia categorie de

masuri le constituie cele care reprezinta masuri directe de protectie a mediului – in aceste

situatii nu au existat variante alternative intrucat masurile propuse erau evident cele care

raspundeau cel mai bine standardelor de mediu si de sanatate a populatiei.

In domeniul Transporturi, in general alternativa 1 ia in considerare propunerile de

dezvoltare a infrastructurii existente in strategiile si viziunile de dezvoltare aprobate la nivel

national, regional, judetean sau local.

Alternativa 2 include pe langa masurile din alternativa 1, alte masuri suplimentare

rezultate in urma studiului de fundamentare privind caile majore de circulatie.

Nivelul de detaliere cel mai potrivit este cel al masurilor PATJ grupate pe obiectivele

specifice ale PATJ.



111

A. Obiectiv specific - dezvoltarea retelelor de autostrăzi pe Coridorul IV si

reteaua TEN-R

Alternativa 0. Neimplementarea masurilor propuse in PATJ

Alternativa 1. Construirea infrastructurii de autostrazi care traverseaza judetul

Timis:

- Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj-Deva (coridorul IV Nord);

- Autostrada Lugoj-Caransebes (coridorul IV Sud);

- Autostrada Timisoara-Stamora Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:

· Autostrada Arad – Timisoara - legături noi în zona Sânandrei/ Covaci; amenajarea

intersecției DN69 - DJ 692 - Legătura Nod de perspectivă Sânandrei; odată cu reabilitarea

DJ 693, se propune un nod în zona Orțișoara;

· Autostrada Timisoara – Lugoj - nodul de la Remetea Mare necesită studiu de

capacitate; trebuie prezervată o suprafață de 1.5-2 km pătrați, pentru dezvoltarea în viitor

a nodului complex și cu Autostrada Timișoara - Belgrad; se propune un nod suplimentar la

Recaș, odată cu reabilitarea lui DJ 609E;

· Autostrada Lugoj – Deva - se propune un nod suplimentar la Bethausen odată cu

reabilitarea DJ 609;

· Autostrada Timisoara - Moravița - se propun următoarele noduri: la Moravița

(DN 57), la Voiteg (DN 58B), la Sacoșu Turcesc (DJ 592); în zona Pădureni, nod autostrada

Timișoara - Belgrad/ Drum expres Vest, este necesar studiu de capacitate și trebuie

prezervată o suprafață de 1.5 - 2 km pătrați, pentru dezvoltarea în viitor a nodului complex.



112

Alternativa 0. Alternativa 1.

Alternativa 2.

Criteriu de impact potential

Intensitate

Comentarii Intensitate


Comentarii

Probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor

xxx Efecte foarte probabile si de durata cauzate de infrastructura rutiera slab dezvoltata

xx Preluarea traficului de tranzit pe autostrazi, intensitate mai mica in localitati.

x Prin cresterea numarului de noduri rutiere care deservesc autostrazile scade presiunea asupra legaturilor existente dintre care unele trec prin localiitati. Probabilitate si durata mai reduse.

Natura cumulativa a efectelor

x Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri industriale)



Natura transfrontiera a efectelor

0 Fara efecte 0 Fara efecte x Prin realizarea autostrazii Timisoara – Stamora - Belgrad

Riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu

xxx Cresterea continua a traficului genereaza poluarea excesiva a aerului in zonele rezidentiale

xx Poluarea accentuata in zonele de descarcare de pe autostrazi

xx Efecte mai mici asupra calitatii aerului in zonele rezidentiale. Efecte potentiale mai mari asupra ariilor protejate din zonele unde se vor amenaja viitoarele noduri rutiere.

Marimea si spatialitatea efectelor

xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include

xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include cea mai mare

xx Zona aferenta cailor majore de circulatie; include cea mai mare parte a populatiei judetului



113

cea mai mare parte a populatiei judetului

parte a populatiei judetului

Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat

xx Depasirea valorilor limita de mediu; zone rezidentiale

x Patrimoniul natural; terenuri agricole


Efectele asupra zonelor sau peisajelor cu statut de protejare

x Efecte crescute asupra ariilor protejate de pe culoarele de transport existente

x Efecte mai mici asupra unor suprafete protejate mai mari, de pe culoarele autostrazilor si nodurilor rutiere

x Efecte mai mici asupra unor suprafete protejate mai mari, de pe culoarele autostrazilor si nodurilor rutiere

Legenda

x – impact minor; xx – impact mediu; xxx – impact major; 0 – fara impact

Concluzia in ce priveste alternativele studiate este ca varianta 0 are efectele cele mai mari asupra mediului. In

variantele 1si 2 impactul asupra zonelor rezidentiale scade (prin imbunatatirea calitatii aerului, reducerea poluarii fonice).

Titularul proiectului si elaboratorii PATJ propun implementarea variantei 2, categoric mai avantajoasa din punctul de

vedere al fluidizarii traficului si cresterii capacitatii de transport. Din punct de vedere al protectiei mediului variantele 1 si 2

genereaza un impact asemanator, chiar putin mai mic in cazul variantei 2. Principalul tip de efecte al acestei variantei

consta in impactul asupra potentialelor arii protejate. Se mentioneaza faptul ca in multe situatii traseele nu sunt inca

stabilite in detaliu. Proiectele punctuale aferente masurilor din varianta 2 vor face obiectul evaluarii de mediu inclusiv a

evaluarilor adecvate acolo unde va fi cazul.



114

B. Obiectiv specific - dezvoltarea capacitătii de transport rutier la nivel judetean


Alternativa 1.

· Variante de ocolire ale localitătilor supuse traficului de tranzit intens: Timisoara, Buzias, Sânnicolau Mare, Făget,

Jimbolia, Recas, Sandra, Lovrin, Cenad, Deta, Becicherecu Mic, Pischia.

Alternativa 2. Include suplimentar fata de alternativa 1 urmatoarele masuri:

· Variante de ocolire ale localitătilor supuse traficului de tranzit intens: Lugoj vest, Sag, Jebel, Voiteg.


Alternativa 2.


Intensitate



Comentarii


xxx Efecte foarte probabile si de durata cauzate de trafic intens in zone populate: poluare aer, sanatatea populatiei, risc de accidente

x Preluarea traficului de tranzit pe centuri, intensitate mai mica in localitati.

x Preluarea traficului de tranzit pe centuri, intensitate mai mica in localitati..


xx Efecte cumulate cu cele ale altor activitati antropice (spre ex. emisii din parcuri

x Efecte cumulate mai reduse in zonele rezidentiale

x Efecte cumulate mai reduse in zonele rezidentiale)



115

industriale) Natura transfrontiera a efectelor

0 Fara efecte 0 Fara efecte 0 Fara efecte


xxx Cresterea continua a traficului genereaza poluarea excesiva a aerului in zonele rezidentiale

xx Riscul pentru mediu se pastreaza, se reduce riscul pentru sanatatea umana

x Riscul pentru mediu se pastreaza, se reduce riscul pentru sanatatea umana suplimentar fata de varianta 1


xx Traseele drumurilor nationale si judetene din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului

xx Zona aferenta cailor majore de circulatie din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului

xx Zona aferenta cailor majore de circulatie din localitatile mentionate; cca. 30% din populatia judetului


xx Depasirea valorilor limita de mediu; zone rezidentiale; patrimoniul construit




0 Traseele din localitati nu au efecte asupra ariilor protejate

x Efecte minore asupra unor eventuale suprafete protejate de pe traseele viitoarelor centuri rutiere

x Efecte minore asupra unor eventuale suprafete protejate de pe traseele viitoarelor centuri rutiere

Legenda




116

Si in acest caz varianta 0 are efectele cele mai mari asupra mediului manifestate prin inrautatirea calitatii aerului in

zonele rezidentiale, poluarea fonica, afectarea sanatatii umane si risc crescut de accidente. Realizarea a cat mai multor

centuri rutiere este o cerinta absolut necesara in conditiile cresterii continue a traficului. Elaboratorii PATJ propun

implementarea variantei 2, deci includerea a inca 3 localitati de pe traseul Timisoara Stamora. Din punct de vedere al

protectiei mediului variantele 1 si 2 genereaza un impact asemanator, putin mai mic evident in cazul variantei 2.

Principalul tip de efecte adverse ale acestei variante consta in impactul asupra potentialelor arii protejate. Se mentioneaza

faptul ca in multe situatii traseele nu sunt inca stabilite in detaliu. Proiectele punctuale aferente masurilor din varianta 2

vor face obiectul evaluarii de mediu inclusiv a evaluarilor adecvate acolo unde va fi cazul. Din punctul de vedere al

sanatatii populatiei si al riscului de accidente impactul variantelor 1 si 2 este pozitiv fata de varianta 0.

C. Obiectiv specific - imbunătătirea stării tehnice si de viabilitate a retelei rutiere la nivel judetean –

reabilitări si modernizări


Alternativa 1.

· Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere de drumuri nationale, judetene si comunale care traversează

judetul Timis


· Reîncadrarea unui numar de 16 drumuri comunale ca drumuri judetene, reabilitarea si modernizarea lor



117


Alternativa 2.


Intensitate



Comentarii


xx Efecte probabile si de durata cauzate de starea precara a infrastructurii rutiere

xx Posibilitati reduse de finantare a lucrarilor de modernizare; probabilitate si durata medie a efectelor.

x Surse mai importante de finantare; efecte cu probabilitate si durata mai reduse..


0 Nu se genereaza efecte cumulative






x Trafic redus, riscuri minore




x Traseele drumurilor comunale avute in vedere; areal redus, populatie limitata




x Zone rezidentiale rurale; patrimoniul construit; arii protejate in unele cazuri





118


x Unele trasee se apropie sau traverseaza arii protejate

x Efecte minore asupra unor suprafete protejate in unele cazuri

x Efecte minore asupra unor suprafete protejate in unele cazuri; traseele existente nu se modifica

Legenda


Masurile prevazute la acest obiectiv au in general un impact mai mic si mai limitat spatial. Varianta 2 este preferata

de titular deoarece prin reincadrarea uno rdrumuri la un nivel superior cresc premisele de a asigura reabilitarea sau chiar

modernizarea lor. Din punct de vedere al impactului asupra mediului nu sunt diferente semnificative intre cele 3 variante,

incluzand aici si varianta 0. Trebuie doar mentionat ca in unele cazuri lucrarile de reabilitare/modernizare se vor realiza in

apropierea sau chiar in interiorul unor arii protejate (ex. in zonele Murani, Carani) impunandu-se foarte probabil evaluarea

adecvata de mediu.

D. Obiectiv specific - implementarea măsurilor de sigurantă rutieră la nivelul cerintelor europene


Alternativa 1.

· Pasaje denivelate peste CF pe traseele drumurilor nationale la Jamu Mare pe DN 57, pe DN 58B la Gătaia, pe DN

58B la Birda, la Jimbolia pe DN 59A, pe DN 6 la Timisoara, Becicherecu Mic, Lovrin, Sânnicolau Mare (ca

alternativa la varianta de ocolire pe traseul lui DN 6), la Margina pe DN 68A.




119

· Poduri noi pe trasee de drumuri locale:

- la Igris peste Mures, pe 682E (în atentie pentru corelare proiecte interjudetene);

- la Sud de Bazos peste Timis, pe DC 147 (cu mentiunea ca sunt necesare studii de fezabilitate pentru a evalua

oportunitatea investitiei).


Alternativa 2.


Intensitate



Comentarii


xx Efecte probabile si de durata care tin de siguranta circulatiei

x Efecte cu frecventa redusa, mai putin probabile.

x Efecte cu frecventa redusa, mai putin probabile..






0 Fara efecte 0 Fara efecte x Prin construirea podului de la Igris in aria protejata Lunca Muresului care este un parc natural transfrontalier


x Riscuri care tin de siguranta circulatiei

0 Fara riscuri x Fara riscuri pentru sanatatea populatiei dar cu risc potential pentru mediu: ambele obiective se vor realiza in arii protejate Natura 2000: Lunca Timisului si



120

Parcul Natural Lunca Muresului Marimea si spatialitatea efectelor

x Efecte spatiale reduse in zonele pasajelor

x Efecte spatiale reduse in zonele pasajelor

x Efecte spatiale mai extinse dar pozitive; creaza legaturi intre zone izolate din punct de vedere rutier (in special nordul si sudul Muresului)


x Zone rezidentiale x Zone rezidentiale xx Zone rezidentiale si ariile protejate Lunca Muresului si Lunca Timisului


0 Fara efecte 0 Fara efecte x Efecte potentiale asupra celor 2 arii protejate

Legenda


Desi nu este inca stabilita cu certitudine oportunitatea realizarii investitiilor privind cele doua poduri, titularul PATJ

solicita impunerea variantei 2 in Plan cu mentiunea ca in urma unor studii de fezabilitate se va lua decizia executarii

podurilor. Din punctul de vedere al efectelor asupra mediului si populatiei, varianta 2 genereaza impactul cel mai mare:

pozitiv pentru rezidentii din zona si potential negativ asupra mediului din cauza amplasarii podurilor in arii protejate Natura

2000. Se recomanda ca in cadrul studiilor de fezabilitate sa se realizeze si studii de impact asupra mediului si evaluare

adecvata punctual pentru cele doua proiecte.



121

E. Obiectiv specific – dezvoltarea si fluidizarea circuitelor feroviare rapide si directe la nivel periurban


Alternativa 1. · Realizarea unei centuri feroviare pe zona de nord a municipiului Timisoara · Mentinerea in forma actuala a liniei de cale ferată urbană din municipiul Timisoara (linia 100)

Alternativa 2.

· Realizarea unei centuri feroviare pe zona de nord a municipiului Timisoara · Ridicarea liniei de cale ferată urbană din municipiul Timisoara pe estacadă (ridicarea niveletei căii cu cca 1-1,5 m)


Alternativa 2.


Intensitate



Comentarii


xxx Efecte foarte probabile si de durata: poluare fonica a zonei rezidentiale si afectarea traficului rutier

xx Reducerea poluarii fonice prin diminuarea traficului feroviar

x Fluidizare a traficului rutier Reducerea poluarii fonice prin diminuarea traficului feroviar


xx Efecte cumulate cu cele generate de traficul rutier

x Natura cumulativa redusa

x Natura cumulativa redusa





122


xx Riscuri care tin de poluarea fonica si emisiile de noxe cauzate de incetinirea traficului

x Riscuri reduse de mediu; poluare fonica diminuata

x Riscuri reduse de mediu; poluare fonica diminuata


x Efecte spatiale reduse in zona de nord a municipiului Timisoara

x Efecte spatiale reduse in zona de nord a municipiului Timisoara

x Efecte spatiale reduse in nordul municipiului Timisoara


x Zone rezidentialesensibile

x Zone rezidentiale sensibile

x Zone rezidentiale sensibile



Legenda


Problema traversarii Municipiului Timisoara, in partea de nord de catre o cale ferata de mare trafic constituie o

preocupare foarte veche pentru autoritatile locale precum si pentru autoritatile de mediu, deoarece genereaza 2 categorii

de efecte adverse: afectarea circulatiei rutiere in partea de nord a orasului si poluarea fonica intensa pentru zona

rezidentiala foarte apropiata de calea ferata. Dintre cele doua solutii propuse, varianta 1 nu rezolva decat partial

problema, adica determina o reducere a traficului feroviar prin dirijarea transportului marfa pe centura de nord dar nu

elimina total poluarea fonica si deci efectele asupra sanatatii populatiei. Varianta 2 pe langa avantajele variantei 1



123

determina si o fluidizare a traficului rutier, cu influente benefice asupra calitatii aerului. Ca urmare, analiza de mediu indica

varianta 2 ca avand impactul pozitiv cel mai mare.

F. Obiectiv specific – Îmbunătătirea infrastructurii specifice de transport naval pe canalul Bega si a serviciilor

aferente


Alternativa 1. · Introducerea transportului în comun pe Bega cu vase de tip vaporetto, în mun. Timisoara;

Amenajarea unui numar de 9 statii/ debarcader

Alternativa 2.

· Introducerea transportului în comun pe Bega cu vase de tip vaporetto, în mun. Timisoara;

Amenajarea unui numar de 9 statii/ debarcader

· Decolmatarea canalului Bega, ecologizare, consolidare de mal si îndiguiri;

Lărgirea canalului pe anumite sectoare;

Reabilitare si modernizare ecluze;

Amenajarea infrastructurii porturilor pe Canalul Bega pe sectorul Timisoara – frontiera



124


Alternativa 2.


Intensitate



Comentarii


xxx Efecte foarte probabile si de durata: degradare albie si curs de apa cu efecte asupra sanatatii populatiei; afectarea peisajului

xx Se elimina efectele negative doar pe raza municipiului Timisoara

x Efectele negative de la alternativa 0 sunt eliminate; posibile efecte noi cauzate de impactul lucrarilor asupra biodiversitatii


o Nu sunt efecte cumulative

0 Nu sunt efecte cumulative



xx Degradarea albiei si cursului de apa genereaza efecte transfrontiera in aval

xx Efectele transfrontiera se mentin fiind generate de tronsonul Timisoara - frontiera

x In cea mai mare parte se elimina efectele de la variantele 0 si 1 dar pot apare efecte noi asupra biodiversitatii inclusiv dincolo de frontiera


xxx Risc de imbolnaviri pentru riverani, afectarea calitatii apelor de suprafata, afectarea peisajului

xx Risc de imbolnaviri pentru riverani, afectarea calitatii apelor de suprafata, afectarea peisajului pe sectorul Timisoara - frontiera

x Efecte potentiale asupra florei si faunei acvatice.


xx Efecte spatiale limitrofe cursului raului Bega in sectorul amonte Timisoara – frontiera si

x Efecte spatiale limitrofe cursului raului Bega in sectorul aval Timisoara – frontiera si transfrontiera

x Efecte in aceleasi spatii dar reduse ca marime



125

transfrontiera Valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat

xx Zone rezidentiale limitrofe cursului de apa, flora si fauna acvatica, peisajul

xx Zone rezidentiale limitrofe cursului de apa, flora si fauna acvatica, peisajul

x Biodiversitatea chiar daca obiectivul nu se gaseste intr-o arie protejata


x Peisajul urban (dar si aval de Timisoarara) de pe culoarul cursului de apa Bega

x Peisajul de pe culoarul cursului de apa Bega

0 Nu exista arii protejate in zona proiectului

Legenda


Propunerea titularului PATJ consta in aducerea in circuitul turistic/economic a unei vechi cai navigabile – canalul

Bega. Proiectul este insa conditionat de reabilitarea canalului Bega pe sectorul Timisoara amonte – frontiera. Varianta 2

este una completa care include toate lucrarile de reabilitare precum si pe cele de amenajare a caii navigabile cu

infrastructura necesara. Varianta 1 se limiteaza la municipiul Timisoara.

Analiza de mediu indica faptul ca varianta 2 raspunde cel mai bine la problemele de mediu pe care le pune

administrarea cursului de apa, contribuind si la asigurarea calitatii cursului de apa la frontiera. Trebuie mentionat insa ca

desi culoarul canalului Bega nu este o arie protejata (cum sunt spre ex. Timisul sau Muresul) lucrarile majore de

reabilitare si de marire a albiei pot genera efecte negative asupra florei si faunei acvatice si de lunca. De aceea se face

recomandarea ca aceste lucrari sa fie insotite si de studii de specialitate privind evolutia biodiversitatii in zona.



126

6. EFECTE POTENŢIALELE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI

MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENII, REDUCE SI COMPENSA

EFECTELE ADVERSE

In cadrul acestei Secţiuni sunt prezentate obiectivele sectoriale si

măsurile prioritare aferente lor, propuse în Planul de Amenajare a Teritoriului

Judeţean si evaluarea impactului potential pe care il genereaza asupra

obiectivelor de mediu ale judetului, in ultima instanta asupra calitatii factorilor de

mediu.

Ca metodologie de evaluare s-a ales o scara de cuantificare a efectelor

conventionala care opereaza cu 6 nivele de efecte dintre care 3 pozitive si 3

negative, conform tabelului de mai jos.

Tabelul 6.1. Metodologia de cuantificare a efectelor PATJ asupra mediului

Valoare

cuantificata

Tipul si intensitatea efectelor

+3 Efect pozitiv major

+2 Efect pozitiv mediu

+1 Efect pozitiv minor

0/? Fara efect/Impactul nu poate fi evaluat

-1 Efect negativ minor

-2 Efect negativ mediu

-3 Efect negativ major

Nivelul de detaliere ales este urmatorul:

- factorii de mediu sunt cuantificati prin obiectivele generale de mediu ale

judetului Timis prezentate in Capitolul 4 Tabelul 4.2. al acestui Raport (OM1 –

OM11);

- evaluarea efectelor se face la nivelul obiectivelor sectoriale ale PATJ

dar luand in considerare impactul fiecarei masuri din cadrul unui obiectiv



127

sectorial.

In continuare, in Sectiunea 6.1. este prezentata evaluarea de mediu

pentru masurile din PATJ care genereaza impact (negativ sau pozitiv) asupra

factorilor de mediu. Sunt de asemenea identificate masuri de prevenire sau/si

compensare acolo unde se inregistreaza efecte negative.

Se face mentiunea ca unele dintre masurile cuprinse in PATJ nu au nici un

impact asupra mediului. Aceste masuri, evident nu sunt evaluate, ele sunt

prezentate la sfarsitul acestui capitol, in Sectiunea 6.2.

In Sectiunea 6.3. se face o sinteza a impactului general al PATJ (prin

insumarea impactelor partiale ale tuturor pachetelor de masuri studiate) asupra

fiecarui obiectiv de mediu al judetului Timis.

In sfarsit in Sectiunea 6.4. sunt prezentate sintetic masurile de prevenire

si compensare recomandate pe baza evaluarii SEA.

6.1. Evaluarea efectelor asupra mediului ale masurilor din PATJ Timis

Tabelul 6.2. Protectia valorilor de patrimoniu natural

Obiectiv sectorial - Protejarea resurselor balneoturistice și valorificarea durabilă a resurselor de substanțe minerale utile Obiective generale de mediu – jud. Timis

Evaluare Comentarii privind evalurea efectelor

Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata

+2 Prin exploatarea rationala si durabila a resurselor minerale

Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane

+1 Masuri de protectie a rezervelor de ape subterane inclusiv minerale

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, managementul corect al deseurilor si substantelor chimice periculoase

+1 Exploatarea durabila a resurselor minerale implica si gestionarea corecta a deseurilor industriale rezultate. Valorificarea energetica a biomasei.

Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural

0 Nu are efect

Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis

0 Fara efect



128

Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei

0 Fara efect

Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural

-1 Efect potential generat de campurile fotovoltaice–depinde de amplasarea lor

Diminuarea factorilor de risc generati de dezvoltarea sistemelor de habitat uman inchis si crearea premiselor pentru o dezvoltare urbana durabila

0 Fara efect

Diminuarea factorilor de risc determinati de activitatile de transport, cu efect asupra sanatatii umane si mediului inconjurator

0 Fara efect

Organizarea activităţii turistice şi de agrement respectand conceptul de dezvoltare durabila

+1 Protectia resurselor de ape minerale cu efecte directe asupra turismului balnear

Dezvoltarea si implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu

0 Fara efect

Impact general +0,36 Efect pozitiv limitat

Concluzie

Impactul general al acestui obiectiv sectorial este pozitiv datorita masurilor

de exploatare durabila a resurselor minerale si de protectie a rezervelor, pe care

le contine. Incurajarea valorificarii energiilor alternative este de asemenea

benefica dar poate avea si impact negativ asupra biodiversitatii in cazul

amplasarii campurilor fotovoltaice in vecinatatea ariior protejate.

Masura de prevenire – evaluarea adecvata de mediu in cazul in care

exploatarile de resurse minerale sau infrastructura de valorificare a energiilor

alternative pot afecta biodiversitatea.

Tabelul 6.3. Conservarea valorilor naturale

Obiectiv sectorial - Protejarea patrimoniului natural și peisajului de interes național declarat și a celui de interes local Obiective generale de mediu – jud. Timis



0 Fara efect


0 Fara efect



129


0 Fara efect.


0 Nu are efect


0 Fara efect


+1 Prin masura mentinerii si extinderii suprafetelor destinate spatiilor verzi


+3 Toate masurile conduc la acest deziderat


+1 Prin masura mentinerii si extinderii suprafetelor destinate spatiilor verzi


0 Fara efect


+2 Prin management adecvat al ariilor protejate, ele pot fi incluse in circuite turistice


+1 Constientizarea si implicarea autoritatilor locale si a ONG-urilor

Impact general +0,72 Efect pozitiv limitat

Concluzie

Avand ca principale masuri definitivarea administrarii ariilor potejate,

protectia speciilor si exemplarelor periclitate, a vanatului, conservarea

biodiversitatii si nu in ultimul rand conservarea si extinderea spatiilor verzi din

zonele rezidentiale, acest obiectiv sectorial genereaza doar efecte pozitive la

toate obiectivele de mediu. Impactul general este destul de ridicat (+0,72).

Nu se impun masuri de prevenire/compensare.



130

Tabelul 6.4. Protectia aerului si a schimbarilor climatice

Obiectiv sectorial - Creșterea condițiilor de sănătate a comunităților prin reducerea gradului de poluare a aerului Obiective generale de mediu – jud. Timis



0 Fara efect


+1 Reducerea emisiilor industriale de pulberi/aerosoli duce la protectia solului


+1 Reducerea emisiilor din depozitele de deseuri menajere prin gestionarea lor corespunzatoare (acoperire periodica, etc.)


0 Nu are efect


+3 Toate masurile conduc la acest deziderat


+2 Imbunatatirea calitatii aerului este o conditie esentiala a sanatatii populatiei


0 Efect nesemnificativ


+2 Prin masurile de reducere a emsiilor autovehiculelor in interiorul localitatilor si controlul emisiilor industriale


+1 Prin masurile de reducere a emsiilor autovehiculelor




+1 Constientizarea si implicarea autoritatilor locale

Impact general +1,00 Efect pozitiv important

Concluzie

Setul de masuri aferent acestui obiectiv sectorial are in vedere reducerea

emisiilor in atmosfera provenite in principal din sectorul industrial si transportul



131

rutier. Impactul pozitiv major este asupra calitatii aerului si sanatatii populatiei.

Nu sunt necesare masuri de prevenire/compensare

Tabelul 6.5. Protectia apelor de suprafata si subterane

Obiectiv sectorial - Asigurarea protecției factorului de mediu apă și îmbunătățirea calității acestuia și a standardelor de viață, în conformitate cu acquis-ul comunitar de mediu Obiective generale de mediu – jud. Timis



+3 Toate masurile conduc la protectia apelor de suprafata


+2 In special prin masurile de gestionare corecta a substantelor chimice si a dejectiior din agricultura


+1 Prin masurile de gestionare corecta a substantelor chimice si a dejectiilor din agricultura


+3 Masuri concrete de realizare/reabilitare a statiilor de epurare din mediul urban si rural


0 Fara efect


+1 Prin masura de protectie a rezervelor de apa potabila




+1 Prin extinderea serviciilor de apa/canal/statie de epurare in toate orasele


0 Fara efect




+1 Implicarea autoritatilor locale este inevitabila



132

Impact general +1,09 Efect pozitiv important

Concluzie

Masurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv sectorial tin in cea mai

mare parte de managementul apelor de suprafata si subterane si de echiparea

localitatilor cu sisteme adecvate de alimentare cu apa, canalizare si statii de

epurare. Un rol important revine masurilor de control al evacuarilor de orice

natura in ape de suprafata sau subterane. Toate masurile au evident impact

pozitiv.

Nu sunt necesare masuri de compensare.

Tabelul 6.6. Protectia solurilor

Obiectiv sectorial - Protecția solului față de efectele negative ale fenomenelor naturale și ale activităților umane și ameliorarea stării de calitate a acestuia Obiective generale de mediu – jud. Timis



+1 Reabilitarea unor sit-uri contaminate conduce la protectia apelor de suprafata (Margina, Nadrag, Tomesti)


+3 Majoritatea masurilor au ca scop protectia solului si apelor freatice


+1 Inchiderea si ecologizarea depozitelor de deseuri neconforme


0 Fara efect









133




0 Fara efect




+1 Implicarea autoritatilor locale este inevitabila

Impact general +0,55 Efect pozitiv

Concluzie

Masurile care vizeaza protectia solului au in vedere remedierea ecologica

a sit-urilor contaminate (foste instalatii industriale, depozite de deseuri inchise)

dar si ameliorarea terenurilor degradate natural prin lucrari de imbunatatiri

funciare. De asemenea se propun masuri de limitare a poluarii terenurilor din

cauza unor activitati industriale. Toate masurile au efecte pozitive asupra

obiectivelor de mediu. Impactul general nu este foarte mare din cauza efectelor

cu actiune restransa doar asupra unor factori de mediu.

Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare.

Tabelul 6.7. Protectia padurilor

Obiectiv sectorial - Crearea și îmbunătățirea fondului forestier Obiective generale de mediu – jud. Timis





+1 Prin masurile: ameliorarea terenurilor degradate prin impadurire si perdele de protectie antierozionala


0 Fara efect



134


0 Fara efect


+1 Prin realizarea perdelelor de protectie a localitatilor


+1 Indirect prin protectia atmosferei in zonele rezidentiale


+1 Prin masura introducerii zonei tampon de 100 m la liziera padurilor


+1 Prin realizarea perdelelor de protectie a localitatilor




+1 Masura de consolidare si extindere a fondului forestier are efecte benefice asupra turismului


+1 Implicarea autoritatilor locale si a ONG-urilor


Concluzie

Masurile de protectie a padurilor constau in consolidarea și reabilitarea

fondului forestier existent, ameliorarea terenurilor degradate, neproductive prin

împădurire, realizarea perdelelor forestiere cu rol de protectie si preluarea

interdictiei de construire in zona tampon a padurilor, pe o latime de 100 cel putin,

atunci cand padurea nu face parte dintr-un areal cu statut de protectie. Masurile

au efect pozitiv atat asupra cadrului natural si peisajului cat si asupra sanatatii

populatiei. Sunt foarte importante in special perdelele de protectie propuse

pentru municipiul Timisoara avand in vedere cel putin 2 aspecte:

- faptul ca asa cum arata si monitorizarea calitatii aerului, orasul este poluat

cu praf, inclusiv prin vantuire de pe terenurile agricole invecinate;

- modificarile climatice din ultimii ani, cu veri excesiv de calduroase.



135

Toate masurile au efecte pozitive asupra obiectivelor de mediu.


Tabelul 6.8. Managementul deseurilor

Obiectiv sectorial - Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic Obiective generale de mediu – jud. Timis





+2 Prin masurile de inchidere ecologica a depozitelor de deseuri neconforme si utilizarea depozitului ecologic Ghizela


+3 PATJ preia masurile din Sistemul Integrat de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Timis


0 Fara efect




+1 Prin eliminarea potentialelor focare de infectie reprezentate de depozitele neconforme




+1 Prin implementarea tuturor fluxurilor de colectare ale diferitelor categorii de deseuri de la populatie


0 Fara efect





136


+1 Implicarea autoritatilor locale


Concluzie

In domeniul managementului deseurilor exista implementat la nivelul

judetului Timis un Plan de Gestiune Integrata a Deseurilor care prevede solutii

pentru toate categoriile de deseuri (menajere, industriale periculoase,

nepericuloase, valorificabile/nevalorificabile, etc.). De asemenea prevede

inchiderea ecologica a depozitelor neconforme. Planul este avizat de toate

autoritatile si insusit de Consiliul Judetean. PATJ preia masurile din Plan

corelandu-se astfel cu solutiile care au suferit deja o evaluare SEA si au fost

avizate de autoritatile de mediu. Ca urmare toate masurile din PATJ referitoare la

sectorul „Deseuri” au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu.


Tabelul 6.9. Sanatatea populatiei

Obiectiv sectorial - Îmbunătățirea stării de sănătate a populației Obiective generale de mediu – jud. Timis









+1 Prin masura asigurarii apei potabile in zonele rurale deficitare din estul judetului


+1 Prin masurile de creere zone tampon intre zonele rezidentiale si industriale si obligatia asigurarii unei suprafete de spatiu verde de minim 26 mp/locuitor



137


+2 Toate masurile au ca scop imbunatatirea starii de sanatate a populatiei




+1 Prin masurile de reducere a poluarii fonice si creere de zone verzi tampon.


+1 Prin realizarea perdelelor verzi de protecţie de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, utilizarea panourilor fonice.






Concluzie

Eforturile in domeniul imbunatatirii sanatatii populatiei prin intermediul

masurilor din PATJ se canalizeaza spre cateva directii:

- imbunatatirea calitatii aerului si reducerea poluarii fonice prin separarea

zonelor functionale cu spatii verzi, utilizarea de panouri fonoabsorbante pe

traseele de transport, dezvoltarea zonelor industriale in afara zonelor

rezidentiale;

- asigurarea calitatii apei potabile in zonele deficitare si nu numai


Tabelul 6.10. Transportul durabil

Obiectiv sectorial - Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport, în vederea protejării factorilor de mediu Obiective generale de mediu – jud. Timis






138








+1 Masurile de transport durabil in mediul urban si periurban conduc la reducerea poluarii aerului in zonele rezidentiale


+1 Toate masurile de transport durabil au ca scop si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei




+1 Prin masurile de reducere a traficului urban utilizand ca alternativa transportul public si realizarea de centuri ocolitoare.


+2 Toate masurile transportului durabil conduc la acest deziderat






Concluzie

La sectiunea „Transport Durabil” sunt incluse masuri de reducere a

traficului in zonele rezidentiale prin incurajarea transportului in comun, realizarea

centurilor ocolitoare, utilizarea unor sisteme de atenuare a impactului de-a lungul

arterelor intens circulate, piste pentru biciclete. In ultima instanta ele au efect

asupra conditiilor de viata urbana si asupra sanatatii populatiei.

Nu sunt necesare alte masuri de prevenire sau de compensare



139

Tabelul 6.11. Zonele expuse la riscuri naturale

Obiectiv sectorial - Creșterea siguranței populației față de riscurile naturale (inundații, alunecări de teren, cutremure) Obiective generale de mediu – jud. Timis



+1 Efecte usor negative in faza de executie a lucrarilor de aparare contra inundatiilor, dar efecte benefice pe termen mediu si lung asupra cursurilor de apa


+1 Prin masurile de ameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii






0 Fara efecte




+1 Prin masurile de ameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii se limiteaza degradarea mediului natural




0 Fara efecte





140



Impact general +0,36 Efect pozitiv minor

Concluzie

Masurile au in vedere lucrari de aparare impotriva inundatiilor si de

consolidare a terenurilor expuse la alunecare. Genereaza efecte de mediu

restranse la domeniile privind protectia apelor de suprafata si a solurilor.

Deoarece in prima faza, cea de executie a lucrarilor exista riscul de a se produce

efecte negative asupra habitatelor acvatice si a avifaunei, se impun masuri de

prevenire. Obiectivul central al acestor masuri ramane insa siguranta populatiei

fata de fenomenele naturale periculoase.

Masura de prevenire – evaluarea adecvata de mediu in cazul in care

lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (decolmatari, diguri, regularizari, etc.)

sau de consolidare a terenurilor au loc in arii protejate; nu se pune problema

realizarii sau nu a lucrarilor de aparare ci de luarea eventual a unor masuri

compensatorii pe baza studiilor efectuate.

Tabelul 6.12. Zonele expuse la riscuri tehnologice

Obiectiv sectorial - Reducerea semnificativă a impactului negativ a activității industriale asupra calității mediului și a populației Obiective generale de mediu – jud. Timis



+1 Masurile legate de instalatiile IPPC cu obligatia reducerii emisiilor la nivelele permise


+1 Masuri de prevenire si protectie a solului la instalatiile IPPC, la cele de extractie a titeiului, etc.


+1 Masurile de conformare la instalatiile IPPC



141




+2 Masurile care tin de obiectivele SEVESO, IPPC, utilizarea solventilor in industrie, incendii necontrolate de miristi sau paduri


+1 In special masurile de limitare a emisiilor in aer, pe sol si in apa freatica


+1 Prin masurile de limitare a incendiilor pe terenurile agricole si forestiereameliorare a terenurilor expuse alunecarilor si eroziunii se limiteaza degradarea mediului natural




0 Fara efecte




+1 Implicarea autoritatilor de mediu


Concluzie

Masurile propuse in PATJ se refera la obligatia agentilor economici de a

se incadra in conditiile de mediu impuse de autoritati, cu accent pe urmatoarele

surse mari de poluare: obiectivele aflate sub incidenta Directivei SEVESO (cu

capacitati mari de stocare substante periculoase), obiectivele IPPC, utilizatorii

mari de solventi industriali. De asemenea se propun masuri pentru siguranta

lucrarilor hirotehnice si tinerea sub control pe cat posibil a incendiilor din natura.

Toate masurile de la acest capitol se coreleaza cu legislatia specifica si cu

masurile impuse de autoritati la autorizarea activitatilor industriale respective,



142

deci au un impact pozitiv asupra factorilor de mediu. In mare ele acopera toata

gama de activitati puternic poluatoare din judetul Timis.


Tabelul 6.13. Turismul

Obiectiv sectorial - Crearea unei oferte turistice atractive şi competitive care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică a judeţului Timiş Obiective generale de mediu – jud. Timis



-1 Amenajarile de structuri turistice determina cresterea numarului de turisti si implicit a riscului de antropizare a apelor de suprafata (rauri, lacuri)




-1 Cresterea numarului de turisti mareste riscul de gestionare incorecta a deseurilor menajere




+1 Masurile care tin de extinderea spatiilor verzi cu scop de recreere si agrement au efect pozitiv si asupra calitatii aerului


+1 Extinderea spatiilor verzi cu scop de recreere si agrement are efect indirect si asupra sanatatii populatiei


-2 Masurile de promovare a ecoturismului pot genera efecte negative importante asupra biodiversitatii


+1 Prin masurile de extindere a spatiilor verzi, amenajarea de zone de agrement in vecinatatea oraselor mari



143


-1 Marirea atractivitatii zonelor turistice prin amenajarea infrastructurii genereaza o crestere a traficului si implicit a efectelor aferente activitatilor de transport


+3 Masurile de promovare a turismului formulate in PATJ respecta conceptul de dezvoltare durabila


+1 Implicarea autoritatilor locale, de mediu, ONG-uri


Concluzie

In conditiile in care Judetul Timis nu are obiective turistice foarte multe sau

foarte atractive, PATJ identifica un numar mare de posibilitati de dezvoltare a

turismului. Formularea masurilor tine cont de conceptul de dezvoltare durabila in

turism. Inevitabil insa prin dezvoltarea unei zone cu potential turistic se

genereaza efecte adverse asupra cadrului natural (in special ape de suprafata,

arii protejate, biodiversitate). De asemenea dezvoltarea zonei turistice conduce

la trafic mai intens si probleme legate de asigurarea utilitatilor si serviciilor (ap-

canal, gestiunea deseurilor). In judetul Timis exista cateva exemple de abordare

total gresita a unei zone cu potential turistic, fara un minim de masuri care tin de

protectia mediului si dezvoltarea durabila. Cel mai elocvent este cazul Acumularii

Surduc – dezvoltarea ca zona de agrement dupa anul 1990.

Impactul general al masurilor privind turismul este pozitiv dar foarte mic

din cauza efectelor adverse potentiale pe care activitatea o exercita asupra

mediului, efecte pentru care se propun masuri de prevenire si compensare

Masuri de prevenire sau de compensare

· Planurile de urbanism (PAT, PUZ, etc.) vor tine cont de cerintele de

protectie ale ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii

· Ecoturismul va fi promovat doar in ariile protejate care permit acest lucru

si au implementate Planuri de Management aprobate de autoritatile de

mediu



144

· La realizarea infrastructurii de turism autoritatile locale sau administratorii

zonelor au obligatia asigurarii utilitatilor (canalizare/statie de epurare,

gestiunea deseurilor)

Tabelul 6.14. Structura teritoriului

Obiectiv sectorial 1 - Dezvoltarea şi echilibrarea reţelei de localităţi

Obiectiv sectorial 2 - Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea fondului de locuinţe şi valorificarea eficientă a spaţiului rezidenţial

Obiectiv sectorial 3 - Îmbunătăţirea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate din localităţi Obiective generale de mediu – jud. Timis



-1 Dezvoltarea localitatilor prin extinderea intravilanelor poate genera efecte negative prin antropizarea corpurilor de apa de suprafata


-1 Dezvoltarea localitatilor prin extinderea intravilanelor poate genera efecte negative asupra solului


-1 Dezvoltarea policentrica a localitatilor creaza o presiune si asupra sistemului de gestiune a deseurilor


-1 Extinderea intravilanului necesita dezvoltarea corespunzatoare a sistemelor de alimentare cu apa, canalizare, epurare


-1 Dezvoltarea policentrica duce la concentrarea populatiei in zone urbane, cresterea traficului rutier si presiune asupra calitatii aerului


+1 Masurile de dezvoltare a localitatilor contin elemente care vor duce la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei (spatii verzi, servicii, etc.)



145


-1 Masurile de promovare a polilor de dezvoltare vor intra in conflict in anumite situatii cu statutul ariilor protejate (ex. zona Satchinez in zona metropolitana Timisoara)


+1 Prin masurile de dotare urbana si stabilirea unor noi relatii urban – rural.


-1 Dezvoltarea policentrica duce la concentrarea populatiei in zone urbane, cresterea traficului rutier si presiune asupra calitatii aerului


+1 Prin masurile de dezvoltare a localitatilor si echipare urbana


+1 Implicarea autoritatilor locale, ONG-uri

Impact general -0,27 Efect negativ minor

Concluzie

Dezvoltarea retelei de localitati determina o presiune inevitabila asupra

factorilor de mediu (calitatea aerului, canalizare, epurare, transport, ape de

suprafata, sol) daca nu sunt luate din timp masuri de prevenire. Unele din aceste

masuri trebuie impuse in fazele de elaborare a planurilor de urbanism si

amenajare a teritoriului iar altele in etapele de proiectare/avizare.

Evaluarea de mediu a acestui obiectiv sectorial releva un impact negativ

asupra obiectivelor de mediu, fapt pentru care se propun masuri de prevenire si

compensare. Mentionam ca impactul negativ se inregistreaza in absenta

masurilor de prevenire.


· Prevederea extinderilor de intravilan in planurile de urbanism ale

localitatilor va tine cont de pozitia ariilor protejate si a corpurilor de apa de

suprafata

· Planurile de urbanism vor prevedea alimentarea cu apa si echiparea cu

retele de canalizare ale tuturor zonelor rezidentiale



146

· In noile zone rezidentiale, comerciale sau industriale vor fi prevazute

sistemele adecvate de gestiune a deseurilor si protectia solului si apei

subterane inca din faza de proiectare

· Corelarea extinderii intravilanelor cu planurile de dezvoltare a transportului

pentru a evita ca traseele cu trafic intens sa traverseze zonele

rezidentiale.

Tabelul 6.15. Reteaua de transport rutier

Obiectiv sectorial - Reabilitarea si construcția rețelei județene de infrastructură rutieră – drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale și străzi urbane – la nivelul standardelor europene cât și adaptarea serviciilor de transport în comun rutier la nevoile actuale Obiective generale de mediu – jud. Timis





-1 La constructia de cai rutiere noi pot apare efecte negative asupra solului daca nu se iau masuri de prevenire


-1 Constructia dar si reabilitarea cailor rutiere genereaza deseuri care trebuie gestionate corect


0 Fara efect


+1 Desi dezvoltarea retelei rutiere genereaza opoluare mai mare a aerului, prin masurile propuse in PATJ se apreciaza ca impactul va fi pozitiv in sensul ca se va reduce poluarea in zonele rezidentiale


+1 Prin masurile de dirijare a traficului in afara zonelor rezidentiale si dezvoltarea transportului in comun electric



147


-1 Pot apare efecte negative mai ales la constructia cailor noi (inclusiv podurile peste Mures si Timis). La stabilirea traseelor este obligatorie evaluarea adecvata de mediu in vecinatatea ariilor protejate


+1 Prin dezvoltarea variantelor ocolitoare a localitatilor si promovarea transportului in comun nepoluant inclusiv in zonele periurbane.


+2 Masurile propuse au chiar acest obiectiv, de a reduce riscurile de mediu si fata de populatie, ale transportului rutier.


+1 Masurile de dezvoltare a retelei rutiere au efect benefic asupra turismului




Concluzie

In cursul elaborarii PATJ in cadrul Sectiunii Transporturi au fost studiate,

propuse si discutate in cadrul Grupului de Lucru mai multe variante pentru

transportul rutier, transportul feroviar si transportul pe apa. In cadrul acestui

Raport la Capitolul „Studiul alternativelor” au fost prezentate si evaluate

alternativele din punctul de vedere al criteriilor din Anexa 1 la HG 1076/2004. In

fiecare caz s-a ales o varianta care este supusa evaluarii de mediu in cadrul

acestui Capitol al Raportului de Mediu.

Masurile de reabilitare si exindere a retelei rutiere genereaza inevitabil efecte

asupra unor factori de mediu (aer, sol, biodiversitate). Pe termen mediu si lung

insa vor avea efecte benefice in protectia zonelor rezidentiale si implicit a

sanatatii populatiei. Impactul general este deci pozitiv dar trebuie avute in vedere

cateva masuri preventive.


· In cazul constructiei de cai rutiere noi, decopertarile se vor face cu



148

valorificarea stratului superficial de sol (30 -40 cm)

· Gestionarea corecta a deseurilor rezultate si a substantelor periculoase

utilizate in lucrarile de constructii/reabilitari drumuri

· Lucrarile din apropierea sau din interiorul ariilor protejate (daca nu pot fi

evitate) vor fi precedate de studii de specialitate care vor identifica si

eventualele masuri de compensare necesare

Tabelul 6.16. Reteaua de transport feroviar

Obiectiv sectorial 1 - Îmbunătățirea infrastructurii feroviare si a serviciilor de transport feroviar în funcție de nevoile locale și regionale

Obiectiv sectorial 2 - Eficientizarea transportului de mărfuri si persoane prin implementarea în județul Timiș a unor sisteme intermodale Obiective generale de mediu – jud. Timis





-1 La constructia de cai feroviare noi pot apare efecte negative asupra solului daca nu se iau masuri de prevenire


-1 Constructia dar si reabilitarea cailor feroviare genereaza deseuri care trebuie gestionate corect


0 Fara efect


+1 Se apreciaza ca efectul este pozitiv deoarece masurile de introducere a cailor ferate din zona Timisoara in reteaua de tramvaie vor determina o reducere a traficului rutier


+1 Prin masurile de preluare a unei parti din traficul rutier in zona metropolitana Timisoara



149


-1 Pot apare efecte negative mai ales la constructia cailor noi (Timisoara – Szeged). La stabilirea traseului este obligatorie evaluarea adecvata de mediu in vecinatatea ariilor protejate


+1 Prin realizarea unei centuri feroviare in nordul municipiului Timisoara si eliminarea traseului din interiorul orasului; prin extinderea retelei de tramvaie pe reteaua de cale ferata periurbana


+1 Masurile propuse au ca efecte si reducerea riscurilor de mediu si fata de populatie, ale transportului feroviar


+1 Masurile de dezvoltare a retelei feroviare au efect benefic asupra turismului




Concluzie

In cadrul Sectiunii privind reteaua feroviara s-au studiat doua alternative

care se refera la eliminarea sectorului intens circulat de cale ferata din nordul

municipiului Timisoara sau doar suprainaltarea liniei pentru a fluidiza traficul

rutier din zona. Analiza variantelor pe criteriile din Anexa 1 la HG 1076/2004 a

reliefat avantajul solutiei de realizare a unei centuri feroviare in nordul orasului si

eliminarea sectorului din oras.

Ca in cazul tuturor sistemelor de transport, si in cazul dezvoltarii retelei

feroviare (construirea de cai ferate noi sau modernizarea celor existente) se pot

inregistra efecte adverse asupra factorilor de mediu, motiv pentru care se impun

masuri de prevenire si compensare.


· In cazul constructiei de cai ferate noi (ex. Timisoara – Szeged sau centura

feroviara de nord), decopertarile se vor face cu valorificarea stratului



150

superficial de sol (30 -40 cm)

· Gestionarea corecta a deseurilor rezultate si a substantelor periculoase

utilizate in lucrarile de constructii/modernizari cai ferate

· Lucrarile din apropierea sau din interiorul ariilor protejate (daca nu pot fi

evitate) vor fi precedate de studii de specialitate care vor identifica si

eventualele masuri de compensare necesare (foarte probabil in cazul liniei

Timisoara – Szeged)

Tabelul 6.17. Reteaua de transport naval

Obiectiv sectorial - Îmbunătătirea infrastructurii specifice de transport naval pe canalul Bega și a serviciilor aferente Obiective generale de mediu – jud. Timis



+2 Amenajarea canalului Bega pentru navigatie pe sectorul Timisoara amonte – frontiera are un puternic efect secundar benefic conservarii cursului de apa


-1 Lucrarile de amenajare pot genera impact negativ asupra calitatii solului prin modul de gestiune a volumelor foarte mari de namol rezultat


-1 Impact negativ in cazul gestiunii necorespunzatoare a namolului si a altor deseuri.


0 Fara efect




+1 Efecte pozitive asupra populatiei riverane pe sectorul Timisoara - frontiera


? Nu se pot evalua efectele dar se mentioneaza faptul ca cursul canalului Bega aval de Timisoara nu este zona protejata.



151






+2 Introducerea vaporaselor pe Bega in Timisoara si a curselor pe sectorul Timisoara - frontiera


+1 Implicarea autoritatilor locale si de specialitate


Concluzie

Lucrarile de amenajare a canalului Bega sunt demarate urmand sa se

continue in perioada urmatoare. Ele ca scop decolmatarea albiei in sectorul aval

Timisoara fiind corelate cu finalizarea reabilitarii statiei de epurare municipale

Timisoara principala vinovata pentru poluarea istorica a canalului. Concomitent

se prevad si lucrari de reabilitare a constructiilor hidrotehnice, largirea albiei pe

anumite sectoare, pentru a crea conditii dezvoltarii navigatiei. Din punct de

vedere al protectiei mediului, masurile au efect benefic asupra cadrului natural, al

peisajului si prin urmare cresc potentialul turistic al canalului Bega.

Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor de

amenajare, se impun cateva masuri de prevenire si compensare.


· Gestionarea corespunzatoare a materialelor (namoluri, sedimente)

rezultate din operatiile de curatare a albiei. Trebuie sa se tina cont de

faptul ca aceste materiale provin in mare masura din apele uzate

menajere neepurate corespunzator, evacuate de zeci de ani din statia de

epurare Timisoara.

· Luarea de masuri de protectie a solului/terenurilor necesare pentru

desfasurarea activitatilor de amenajare a canalului.



152

Tabelul 6.18. Gospodarirea complexa a apelor si echiparea edilitara

Obiectiv sectorial - Realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative si calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive a apei, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu. Obiective generale de mediu – jud. Timis



+3 Prin masurile de ecologizare a cursurilor de apa (amenajarea bazinului hidrografic) si masurile de echipare cu statii de epurare a tuturor localitatilor racordate la alimentare cu apa


+1 Prin masurile de protectie a surselor de apa - instaurarea zonelor de protecţie sanitară cu regim de restricţie şi regim sever la captările de apă subterană


-1 Se poate genera Impact negativ in cazul gestiunii necorespunzatoare a namolului si a altor deseuri.


+3 Prin reabilitarea şi extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate în localităţile judetului Timis. Prin masurile de protectie a surselor de apa.


0 Fara efect




? Nu se pot evalua efectele la nivelul de generalitate al PATJ dar exista posibilitatea ca anumite proiecte sa aibe un efect potential asupra biodiversitatii sau a unor arii protejate.





153




+1 Unele proiecte vor avea efecte benefice si vor stimula activitatea turistica.



Impact general +0,72 Efect pozitiv major

Concluzie

Lucrarile de amenajare si ecologizare a cursurilor de apa sunt absolut

necesare pentru conservarea si dezvoltarea durabila a acestora. Ele pot insa

genera un impact negativ asupra calitatii solului prin modul de gestiune a

volumelor foarte mari de namol rezultat. De asemenea in functie de amplasarea

lor, lucrarilor pot afecta biodiversitatea sau ariile protejate, in special cele de

ocrotire a habitatelor acvatice.

Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor de

amenajare, se impun cateva masuri de prevenire si compensare.



rezultate din operatiile de curatare/decolmatare. In unele situatii aceste

materiale pot contine substante periculoase, acumulate in urma

evacuarilor istorice de ape reziduale menajere dar mai ales industriale.

· Luarea de masuri de protectie a solului/terenurilor necesare pentru

desfasurarea activitatilor de amenajare a canalului.

· Evaluarea punctuala a impactului asupra ariilor protejate la unele proiecte,

in functie de amplasarea lor



154

Tabelul 6.19. Lucrari de imbunatatiri funciare

Obiectiv sectorial - Îmbunătăţirea şi modernizarea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare, reevaluarea şi adaptarea amenajărilor la noile cerinţe europene precum şi asigurarea infrastructurii de baza şi a utilităţilor aferente exploataţiilor agricole Obiective generale de mediu – jud. Timis





+2 Scopul principal al lucrarilor de IF consta in imbunatatirea calitatii solului, in remedierea terenurilor degradate natural


0 Fara efect




0 Fara efect




-1 Pot exista efecte negative in functie de natura lucrarilor si amplasarea lor pe teritoriul sau in apropierea ariilor protejate (relevant este exemplul lucrarilor care au legatura cu raul Mures si canalul Aranca, la Periam, Cenad, etc.)


0 Fara efect


0 Fara efect



155





Impact general +0,18 Efect pozitiv minor Concluzie

PATJ include toate lucrarile de imbunatatiri funciare prevazute pentru

judetul Timis si care nu au fost realizate in ultimii 30 de ani din cauza lipsei

finantarii. Trebuie tinut insa de faptul ca situatia s-a schimbat foarte mult iar

lucrari proiectate acum 30 de ani trebuie regandite, tinandu-se cont de toate

elementele noi, de ordin economic, administrativ, al tehnicilor agricole, etc. De

asemenea trebuie tinut seama de faptul ca unele ecosisteme s-au schimbat in 30

de ani, strategiile in domeniul protectiei mediului s-au modificat si ele, au aparut

retele de protectie a habitatelor. De aceea este utila realizarea unei noi prioritizari

a lucrarilor de IF care sa tina seama de noile realitati. Aceasta masura este

prevazuta in PATJ.

Pentru prevenirea unor efecte negative in faza de executare a lucrarilor

imbunatatiri funciare se propune a se avea in vedere si masuri de prevenire si

compensare.



rezultate din operatiile de curatare/decolmatare a canalelor existente.

· Evaluarea punctuala a impactului asupra ariilor protejate la unele proiecte,

in functie de amplasarea lor

Tabelul 6.20. Productia si transportul energiei electrice

Obiectiv sectorial - Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport a energiei electrice pentru asigurarea serviciilor cu acoperire zonală şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor la standarde europene Obiective generale de mediu – jud. Timis






156




-1 Poate genera efecte prin gestionarea necorespunzatoare a substantelor si deseurilor periculoase in statiile de transformare


0 Fara efect


+1 Prin masurile de reabilitare si modernizare tehnologica a echipamentelor se realizeaza eficientizarea procesului de obtinere a energiei, scaderea consumurilor specifice




-1 Pot exista efecte negative in functie de natura lucrarilor si traseele viitoarelor linii electrice aeriene.




0 Fara efect





Impact general 0,00 Efect nul

Concluzie

Masurile din domeniul producerii si transportului energiei electrice au un

impact general nul asupra obiectivelor de mediu. Acest lucru nu inseamna ca nu

genereaza nici un fel de efecte ci faptul ca efectele se inregistreaza in domenii

restranse ale factorilor de mediu. Unele sunt pozitive altele negative si se



157

anuleaza reciproc. Pentru prevenirea efectelor potentiale negative se propun

masurile de mai jos.


· Gestionarea corespunzatoare, conform legislatiei specifice si a

autorizatiilor de mediu, a substantelor si deseurilor periculoase (spre ex.

uleiurile cu continut de PCB).

· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la proiectele

viitoarelor trasee de transport a energiei electrice (ex. axul de 400 kV

Porţile de Fier 1 – Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad)

Tabelul 6.21. Energiile regenerabile

Obiectiv sectorial - Modernizarea şi producerea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a resurselor energetice geotermale, a produselor din cadrul fermelor agricole Obiective generale de mediu – jud. Timis



-1 Valorificarea resurselor geotermale poate genera efecte negative la gestionarea necorespunzatoare a apelor geotermale epuizate care au o incarcare poluanta semnificativa


-1 Utilizarea apelor geotermale poate genera efecte asupra calitatii solului si a apei freatice prin evacuari necontrolate de ape epuizate


+1 Valorificarea energetica a deseurilor din cadrul fermelor agricole


0 Fara efect







158


-1 Parcurile eoliene si fotovoltaice prin amplasarea lor necorespunzatoare pot genera efecte asupra biodiversitatii si habitatelor protejate




0 Fara efect




+1 Implicarea autoritatilor locale si ONG-urilor de mediu

Impact general -0,09 Efect negativ minor

Concluzie

Impactul general asupra mediului al implementarii energiilor

neconventionale este usor negativ. O pondere insemnata o are in aceasta

abordare valorificarea resurselor geotermale, care constituie o solutie foarte

poluanta, necesitand masuri de compensare relativ costisitoare (legate de

gestionarea corecta a apelor epuizate termic, care nu pot fi evacuate in emisari

naturali din cauza incarcarii poluante foarte ridicate. Celelalte variante de

producere a energiilor regenerabile sunt mult mai ecologice, generand impact

negativ doar in cazul amplasarii necorespunzatoare a obiectivelor (in interiorul

sau in apropierea ariilor protejate.


· Gestionarea corespunzatoare a apelor geotermale epuizate – evacuarea

controlata (statii de epurare) in emisari naturali.

· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la amplasarea

parcurilor eoliene si fotovoltaice.



159

Tabelul 6.22. Productia si transportul energiei termice

Obiectiv sectorial - Modernizarea sistemelor urbane de alimentare şi distribuţie a energiei termice în vederea creşterii eficienţei energetice şi a reducerii emisiilor poluante Obiective generale de mediu – jud. Timis



0 Fara efect






0 Fara efect


+1 Prin modernizarea sistemelor de productie si distributie a energiei electrice, prin reabilitarea termica a cladirilor se ajunge la reducerea consumurilor si a poluarii aerului


+1 Reducerea poluarii aerului conduce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei




0 Prin imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele urbane


0 Fara efect







160


Concluzie

Masurile de reabilitare a sistemelor energetice din mediul urban precum si

reabilitarea termica a cladirilor conduc la reducerea consumurilor specifice de

combustibili, deci la reducerea emisiilor. Ele completeaza masurile de control al

emisiilor la instalatiile mari de ardere, prevazute in Sectiunea II a PATJ

(obiectivul sectorial referitor la calitatea atmosferei). Efectele asupra mediului

sunt limitate, insa exclusiv pozitive. Nu necesita masuri de prevenire sau

compensare.

. Tabelul 6.23. Gazele naturale si fluidele combustibile

Obiectiv sectorial - Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport gaze naturale, asigurarea unei exploatări şi întreţineri a reţelelor conform prevederilor normelor tehnice Obiective generale de mediu – jud. Timis



0 Fara efect






0 Fara efect


+1 Extinderea retelelor de alimentare cu gaz conduce la diminuarea consumului de alti combustibili (solizi sau lichizi) cu potential de poluare mai mare al gazelor de ardere


+1 Prin imbunatatirea calitatii aerului in zonele rezidentiale



161


-1 Viitoarele trasee de transport gaze (Conductă interconectare Serbia si conducta NABUCCO) nu sunt cunoscute. Vor putea genera efecte adverse asupra ariilor protejate in functie de trasee.




0 Fara efect




+1 Implicarea autoritatilor locale si a celor de specialitate


Concluzie

Transportul gazelor poate genera efecte adverse daca traseele

conductelor traverseaza arii protejate. In momentul de fata traseele celor doua

mari magistrale de transport care vor traversa probabil judetul Timis nu sunt

cunoscute.

In privinta masurii extinderii retelelor de alimentare cu gaz a noi localitati,

aceasta conduce la racordarea directa a gospodariilor individuale si deci la

extinderea sistemelor de incalzire individuala a locuintelor in dauna celor

centralizate. Din punct de vedere al mediului avantajele si dezavantajele celor

doua sisteme de incalzire ar fi:

- Sistemul centralizat se caracterizeaza prin existenta unei singure surse de

poluare a aerului (sau eventual doua la orasele mai mari) dar de mare

capacitate; exista posibilitatea controlului emisiilor, cu costurile aferente,

diferentiate in functie de natura combustibilului; se realizeaza o dispersie mai

proasta a emisiilor



162

- In cazul sistemului de incalzire individual se realizeaza o dispersie mult

mai buna a poluantilor (surse multe si mici); in schimb nu exista posibilitatea

controlului emisiilor. Al doilea avantaj - randamentele termice globale sunt mai

bune, pierderile fiind mai mici. In sfarsit, extinderea alimentarii cu gaz in mediul

rural conduce la inlocuirea in buna parte a combustibililor mai poluanti (lichid,

carbune, lemn, deseuri) cu gazul metan, combustibilul cel mai ecologic

Din aceste motive impactul extinderii retelelor de gaz metan este unul

pozitiv asupra calitatii aerului si sanatatii populatiei


· Evaluarea impactului asupra mediului si a ariilor protejate la stabilirea

noilor trasee de magistrale (NABUCCO si interconectare cu Serbia).

Tabelul 6.24. Structura activitatilor economice

Obiectiv sectorial - Creşterea competitivitătii economiei judeţene prin utilizarea potenţialului endogen si reducerea disparităţilor în dezvoltarea economică teritorială Obiective generale de mediu – jud. Timis



-1 Dezvoltarea economica teritoriala preconizata si propusa poate genera efecte negative asupra cursurilor de apa


-1 Efecte potentiale negative, ex cele din domeniul zootehniei sau al silviculturii


-1 Dezvoltarea economica teritoriala preconizata si propusa va duce la modificari in situatia generarii si gestiunii deseurilor


0 Fara efect


-1 Dezvoltarea anumitor tipuri de industrie, zootehnie va genera emisii suplimentare in atmosfera



163


-1 Efecte potentiale asupra zonelor rezidentiale daca nu se iau masuri preventive si de respectare a functiunilor urbanistice


-1 Amplasarea neptorivita a noilor obiective va putea genera efecte adverse asupra ariilor protejate


+1 Prin recomandarea si stimularea creerii de parcuri industriale si eliminarea activitatilor industriale potential poluante din zonele rezidentiale






+1 Implicarea autoritatilor locale si judetene

Impact general -0,36 Efect negativ

Concluzie

In principiu masurile de dezvoltare economica a unui teritoriu determina o

anumita presiune asupra cadrului natural si mediului in general. Pentru a imbina

insa necesitatea obiectiva a dezvoltarii economice cu protectia mediului, se

impun masuri de prevenire sau compensare dupa caz.

Masurile propuse de PATJ la acest capitol vor conduce la o dezvoltare

durabila cu conservarea valorilor cadrului natural.

Cateva din masurile propuse pentru a diminua sau elimina efectele

adverse generate de dezvoltarea economica sunt prezentate in continuare.


· Stimularea creerii de clustere si parcuri industriale echipate cu facilitati

privind apele reziduale si deseurile, concomitent cu retragerea pe cat

posibil a activitatilor industriale din zonele industriale

· Separarea clara a functiunilor urbanistice potential poluante de cele



164

nepoluante inclusiv prin spatii verzi sau liziere

· Promovarea activitatilor din domeniul agriculturii si silviculturii care sa nu

aduca prejudicii calitatii solului si apelor subterane

· Amplasarea noilor obiective economice se va face conform planurilor

urbanistice care vor tine cont de reteaua de arii protejate a judetului Timis

6.2. Masurile din PATJ care nu necesita evaluarea de mediu

Pachetele de masuri, grupate pe obiective sectoriale, care nu necesita

evaluarea de mediu deoarece nu genereaza nici un fel de efecte asupra factorilor

de mediu sunt:

· Masuri privitoare la educatia ecologica

· Masuri privitoare la patrimoniul cultural

· Creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin programe

educationale si de servicii medicale

· Cresterea ocuparii resurselor de munca

· Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea infrastructurii educaţionale

· Creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor de sănătate

· Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale

· Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale în vederea

îmbunătăţirii gradului de acces la cultură al populaţiei

· Dezvoltarea infrastructurii pentru sport

· Reteaua de transport aerian

· Retelele de telecomunicatii

6.3. Impactul general al PATJ asupra obiectivelor de mediu ale jud.

Timis

Evaluarea impactului general s-a facut prin insumarea notelor acordate

pentru evaluarea impactului fiecarui pachet de masuri, luand in considerare doar

obiectivele strategice cu impact nenul asupra mediului (tabelele 6.2. – 6.24. de



165

mai sus).

Tabelul 6.25. Impactul general PATJ

Cod obiectiv

Obiective generale de mediu – jud. Timis

Efecte pozitive

Efecte negative

Impact general PATJ

OM1 Prevenirea degradarii si conservarea calitatii apelor de suprafata

+13 -4 +9

OM2 Îmbunătăţirea calităţii solului şi a apelor subterane

+15 -6 +9

OM3 Implementarea unui sistem integrat degestiune a deşeurilor, managementulcorect al deseurilor si substantelor chimice periculoase

+9 -8 +1

OM4 Asigurarea calitativa si cantitativa a necesarului de apa potabila, realizarea retelelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul urban si rural

+7 -1 +6

OM5 Asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului ambiental in judetul Timis

+15 -2 +13


+17 -1 +16

OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural

+6 -11 -5


+13 - +13


+7 -2 +5


+13 - +13


+22 - +22



166

Interpretare

v Evaluarea de mediu s-a facut pe baza efectelor potentiale pe care

masurile le-ar putea genera; nu inseamna ca toate aceste efecte vor si

exista. De aceea impactul negativ real al implementarii PATJ va fi cu

siguranta mai mic, evaluarea actuala se refera la situatia cea mai

defavorabila.

v Singurul impact general negativ se inregistreaza in cazul ariilor protejate si

a biodiversitatii. Acest lucru este inevitabil inclusiv in cazul unei dezvoltari

economice durabile, avand in vedere si extinderea considerabila a

suprafetelor ariilor protejate in cadrul retelei Natura 2000. Ca urmare cea

mai mare parte a masurilor preventive si compensatorii se refera la

protectia biodiversitatii si a habitatelor.

v Analizand efectele partiale, pozitive si negative se constata ca efectele

pozitive cele mai mari se manifesta in ordine descrescatoare, la:

· Implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu – practic

implementarea fiecarui pachet de masuri necesita implicarea

autoritatilor locale dar este benefica si participarea populatiei sub o

forma sau alta la luarea deciziilor (NGO-uri, fundatii, organizarea de

dezbateri publice, consultari, etc.)

· Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei – acesta este si unul

din obiectivele generale ale PATJ; majoritatea masurilor vor

conduce direct dar mai ales indirect la imbunatatirea starii de

sanatate a populatiei

· Asigurarea calitatii aerului si imbunatatirea calitatii solului si apelor

subterane sunt alte doua obiective de mediu care vor fi influentate

puternic pozitiv de implementarea PATJ; masurile cele mai

relevante tin de organizarea transporturilor si de obligatia

respectarii conditiilor de protectie a mediului impuse agentilor

economici (in special din industrie si agricultura)

· Conservarea calitatii apelor de suprafata, turismul si dezvoltarea



167

urbana durabila – reprezinta de asemenea obiective influentate

pozitiv semnificativ prin implementarea PATJ.

v Efectele negative cele mai importante sunt cauzate de presiunea pe care

o exercita dezvoltarea economica asupra calitatii mediului, in special in

domeniile: conservarea biodiversitatii, gestiunea deseurilor, calitatea

solului, apei subterane si a apelor de suprafata

v Exista 3 domenii in care implementarea PATJ nu genereaza efecte

negative: dezvoltarea urbana durabila, implicarea structurilor comunitare

si turismul.

v Pentru prevenirea sau diminuarea efectelor negative ale implementarii

PATJ, in cursul derularii evaluarii de mediu au fost identificate masuri de

prevenire si compensare in toate cazurile in care un pachet de masuri

genera efecte negative asupra unui obiectiv de mediu. Aceste masuri

sunt prezentate in continuare.

6.4. Masuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor adverse

Masurile sunt grupate pe obiectivele sectoriale ale PATJ care au efect

asupra calitatii mediului.

Tabelul 6.26. Sinteza masurilor de prevenire, reducere, compensare a efectelor

adverse

Nr. crt.

Domeniul obiectivului sectorial

Masuri

1 Protectia valorilor de

patrimoniu natural · Evaluarea adecvata de mediu in cazul in

care exploatarile de resurse minerale sau

infrastructura de valorificare a energiilor

alternative pot afecta biodiversitatea.

2 Conservarea valorilor naturale Nu se impun

3 Protectia aerului si schimbarile

climatice

Nu se impun



168

4 Protectia apelor de suprafata

si subterane

Nu se impun

5 Protectia solurilor Nu se impun

6 Protectia padurilor Nu se impun

7 Managementul deseurilor Nu se impun

8 Sanatatea populatiei Nu se impun

9 Transportul durabil Nu se impun

10 Zonele expuse la riscuri

naturale · Evaluarea adecvata de mediu in cazul in

care lucrarile de aparare impotriva inundatiilor

(decolmatari, diguri, regularizari, etc.) sau de

consolidare a terenurilor au loc in arii protejate;

nu se pune problema realizarii sau nu a

lucrarilor de aparare ci de luarea eventual a unor

masuri compensatorii pe baza studiilor

efectuate.

11 Zonele expuse la riscuri

tehnologice

Nu se impun

12 Turismul · Planurile de urbanism (PAT, PUZ, etc.)

vor tine cont de cerintele de protectie ale ariilor

protejate si de conservare a biodiversitatii

· Ecoturismul va fi promovat doar in ariile

protejate care permit acest lucru si au

implementate Planuri de Management aprobate

de autoritatile de mediu

· La realizarea infrastructurii de turism

autoritatile locale sau administratorii zonelor au

obligatia asigurarii utilitatilor (canalizare/statie de

epurare, gestiunea deseurilor)



169

13 Structura teritoriului · Prevederea extinderilor de intravilan in

planurile de urbanism ale localitatilor va tine cont

de pozitia ariilor protejate si a corpurilor de apa

de suprafata

· Planurile de urbanism vor prevedea

alimentarea cu apa si echiparea cu retele de

canalizare ale tuturor zonelor rezidentiale

· In noile zone rezidentiale, comerciale sau

industriale vor fi prevazute sistemele adecvate

de gestiune a deseurilor si protectia solului si

apei subterane inca din faza de proiectare

· Corelarea extinderii intravilanelor cu

planurile de dezvoltare a transportului pentru a

evita ca traseele cu trafic intens sa traverseze

zonele rezidentiale.

14 Reteaua de transport rutier · In cazul constructiei de cai rutiere noi,

decopertarile se vor face cu valorificarea

stratului superficial de sol (30 -40 cm)

· Gestionarea corecta a deseurilor

rezultate si a substantelor periculoase utilizate in

lucrarile de constructii/reabilitari drumuri

· Lucrarile din apropierea sau din interiorul

ariilor protejate (daca nu pot fi evitate) vor fi

precedate de studii de specialitate care vor

identifica si eventualele masuri de compensare

necesare



170

15 Reteaua de transport feroviar · In cazul constructiei de cai ferate noi (ex.

Timisoara – Szeged sau centura feroviara de

nord), decopertarile se vor face cu valorificarea

stratului superficial de sol (30 -40 cm)

· Gestionarea corecta a deseurilor

rezultate si a substantelor periculoase utilizate in

lucrarile de constructii/modernizari cai ferate

· Lucrarile din apropierea sau din interiorul

ariilor protejate (daca nu pot fi evitate) vor fi

precedate de studii de specialitate care vor

identifica si eventualele masuri de compensare

necesare (foarte probabil in cazul liniei

Timisoara – Szeged)

16 Reteaua de transport naval · Gestionarea corespunzatoare a

materialelor (namoluri, sedimente) rezultate din

operatiile de curatare a albiei. Trebuie sa se tina

cont de faptul ca aceste materiale provin in mare

masura din apele uzate menajere neepurate

corespunzator, evacuate de zeci de ani din statia

de epurare Timisoara.

· Luarea de masuri de protectie a

solului/terenurilor necesare pentru desfasurarea

activitatilor de amenajare a canalului.



171

17 Gospodarirea complexa a

apelor si echiparea edilitara · Gestionarea corespunzatoare a


operatiile de curatare/decolmatare. In unele

situatii aceste materiale pot contine substante

periculoase, acumulate in urma evacuarilor

istorice de ape reziduale menajere dar mai ales

industriale.

· Luarea de masuri de protectie a

solului/terenurilor necesare pentru desfasurarea

activitatilor de amenajare a canalului.

· Evaluarea punctuala a impactului asupra

ariilor protejate la unele proiecte, in functie de

amplasarea lor

18 Lucrari de imbunatatiri funciare · Gestionarea corespunzatoare a


operatiile de curatare/decolmatare a canalelor

existente.

· Evaluarea punctuala a impactului asupra

ariilor protejate la unele proiecte, in functie de

amplasarea lor

19 Productia si transportul

energiei electrice · Gestionarea corespunzatoare, conform

legislatiei specifice si a autorizatiilor de mediu, a

substantelor si deseurilor periculoase (spre ex.

uleiurile cu continut de PCB).

· Evaluarea impactului asupra mediului si

a ariilor protejate la proiectele viitoarelor trasee

de transport a energiei electrice (ex. axul de 400

kV Porţile de Fier 1 – Reşiţa – Timişoara –

Săcălaz – Arad)



172

20 Energiile regenerabile · Gestionarea corespunzatoare a apelor

geotermale epuizate – evacuarea controlata

(statii de epurare) in emisari naturali.

· Evaluarea impactului asupra mediului si

a ariilor protejate la amplasarea parcurilor

eoliene si fotovoltaice.

21 Productia si transportul

energiei termice

Nu se impun

22 Gazele naturale si fluidele

combustibile · Evaluarea impactului asupra mediului si

a ariilor protejate la stabilirea noilor trasee de

magistrale (NABUCCO si interconectare cu

Serbia).

23 Structura activitatilor

economice · Stimularea creerii de clustere si parcuri

industriale echipate cu facilitati privind apele

reziduale si deseurile, concomitent cu retragerea

pe cat posibil a activitatilor industriale din zonele

industriale

· Separarea clara a functiunilor urbanistice

potential poluante de cele nepoluante inclusiv

prin spatii verzi sau liziere

· Promovarea activitatilor din domeniul

agriculturii si silviculturii care sa nu aduca

prejudicii calitatii solului si apelor subterane

· Amplasarea noilor obiective economice

se va face conform planurilor urbanistice care

vor tine cont de reteaua de arii protejate a

judetului Timis

v In total au fost formulate 31 de masuri de prevenire, reducere sau

compensare a efectelor care completeaza masurile din PATJ unde

formularea nu este explicita in sensul impunerii/adoptarii si a

criteriilor de mediu.



173

v Cea mai mare parte dintre cele 31 de masuri se refera la protectia

habitatelor si conservarea biodiversitatii ca efect la impactul cel mai

mare pe care implementarea PATJ il va produce asupra mediului

natural, in special prin masurile de crestere economica pe care le

contine.

v A doua categorie de masuri, ca numar, se refera la gestiunea

deseurilor. Cresterea cantitatilor de deseuri produse si

diversificarea lor vor fi cauzate atat de dezvoltarea economica, cat

si de lucrarile majore din domeniul gospodaririi apelor, echiparilor

edilitare (statii de epurare) si amenajarilor funciare.

v A treia categorie de masuri preventive se refera la necesitatea

echiparii viitoarelor zone industriale cu servicii si facilitati care sa

duca la o protectie eficienta a factorilor de mediu (canalizare,

servicii de gestiune a deseurilor de toate tipurile, etc.)



174

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Asa cum s-a aratat in Sectiunea 1 a acestui Raport de Mediu, PATJ se

coreleaza cu alte programe la nivel local, judetean, regional, national sau chiar la

nivel de euroregiune. De aceea masurile prevazute in PATJ pot genera efecte la

toate aceste nivele descrise mai sus.

Au fost identificate 3 domenii in care pot apare efecte transfrontiera, in

ambele tari cu care judetul Timis se invecineaza.

A. Domeniul Transporturi

Construirea autostrazii Timisoara – Stamora presupune o corelare

obligatorie cu Serbia privind construirea tronsonului Stamora – Belgrad. Traseul

nefiind inca stabilit nu se poate evalua impactul asupra zonelor sensibile (arii

naturale protejate, zone rezidentiale, etc.) dar este de presupus ca efecte

potentiale vor exista inclusiv pe teritoriul Serbiei.

Ca masura preventiva se impune realizarea studiilor de fezabilitate si

evaluarea de mediu dupa stabilirea traseului autostrazii.

B. Arii protejate Reteaua de arii protejate a judetului Timis contine cel putin 2 obiective

care au un caracter transfrontier: Parcul National Lunca Muresului si rezervatia

ornitologica Beba Veche.

Rezervatia ornitologica Beba Veche este mai putin relevanta in contextul

transfrontier. Ea fost creata cu scopul initial de a proteja o specie pe cale de

disparitie in Romania (sau chiar disparuta dupa majoritatea specialistilor) prin

creerea unei punti de legatura cu rezervatii similare din Ungaria, dar nu a

raspuns acestei necesitati. Masurile din PATJ nu genereaza efecte asupra

acestei zone.

In schimb Parcul National Lunca Muresului se intinde atat pe teritoriul



175

Romaniei cat si cel al Ungariei (de la Arad la varsarea Muresului in Tisa). Ariile

naturale protejate Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele Igriş din judetul

Timis fac parte din structura Parcului Natural Lunca Mureşului, parc cu o

suprafaţă de 17.455,2 ha şi declarat prin HG 2151/2004 (pe teritoriul judeţului

Timiş suprafaţa ocupată este de 3107,3 ha, restul fiind situat in judetul Arad).

Parcul este declarat si ca zonă umedă de importanţă internaţională, Sit

RAMSAR, (codul de desemnare conform Conventiei Ramsar - 1606), declarată

prin H.G.nr.1586/2006.

O masura din PATJ prevede posibilitatea constructiei unui pod peste raul

Mures la Igris, cu impact potential asupra Parcului transfrontier.

Se impune sa se aibe in vedere ca evaluarea de mediu (procedura EIA)

care se va derula la promovarea proiectului sa aibe in vedere si consultarea

transfrontiera conform procedurilor de avizare.

C. Gospodarirea apelor

Masurile privind ecologizarea canalului Bega in sectiunea Timisoara

frontiera sunt prevazute in PATJ ata la Capitolul Transporturi cat si Gospodarirea

apelor, obiectivul fiind acelasi, de a permite dezvoltarea transportului naval din

Timisoara spre Dunare prin Serbia. In afara acestui aspect transfrontier, lucrarile

ample de decolmatare, ecologizare, largire albie pe anumite sectoare,

consolidare maluri, etc. pot genera efecte si asupra calitatii apei dincolo de

frontiera.

Se impune ca la realizarea acestor lucrari sa se tina cont de protocoalele

incheiate cu autoritatile sarbe in privinta gospodaririi apelor. Ar fi utila de

asemenea realizarea unor studii de impact/evaluari de mediu in comun cu

specialistii sarbi pentru a crea premisele unei gestionari corecte a efectelor

potentiale asupra calitatii mediului.



176

8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Elaborarea PATJ Timis a reprezentat un proces de durata care s-a intins

intre iulie 2011 si ianuarie 2013. Beneficiarul si elaboratorii PATJ au decis sa se

utilizeze o metoda de lucru prin care la finalizarea fiecarui Capitol acesta a fost

prezentat intr-un grup de lucru care includea toate institutiile interesate in

domeniul respectiv. In cadrul acestor grupuri de lucru au fost prezentate si

analizate alternative luate in considerare solicitandu-se si obtinandu-se feed-

back-uri de la organismele interesate.

Alternativele au fost prezentate si discutate pe doua nivele:

· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii

PATJ au stat 3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai

majore de circulatie)

· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui

capitol din PATJ

In Raportul de Mediu sunt prezentate alternativele cele mai relevante si

cele mai importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative

asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului,

folosind criteriile prevazute in anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante

desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac recomandari de asemenea privind

masurile de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative ale

impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele ce pot fi

prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.

Masurile alternative cele mai importante care au fost discutate in perioada

de elaborare a PATJ si care pot genera si efecte adverse importante asupra

mediului, fac parte din Sectorul Transporturi si Gospodarirea complexa a apelor.

La alte capitole ale PATJ variantele studiate nu aveau relevanta pentru

mediu si au fost analizate pe criterii de utilitate publica, oportunitate, etc. In

aceste cazuri, formularea obiectivelor si masurilor /directiilor de actiune finale s-a

facut tinand cont de:



177

· Tendintele de dezvoltare manifestate în ultimii ani

· Optiunile si limitarile privind potentialul de dezvoltare al judetului

· Decalajul dintre situatia existenta la nivelul judetului si cea care se doreste

a fi realizata

· Nevoile si optiunile populatiei judetului Timis

· Obiectivele planurilor si programelor judetene / regionale / nationale.

In sfarsit, o a treia categorie de masuri le constituie cele care reprezinta

masuri directe de protectie a mediului – in aceste situatii nu au existat variante

alternative intrucat masurile propuse erau evident cele care raspundeau cel mai

bine standardelor de mediu si de sanatate a populatiei.

La capitolul Transporturi, in general alternativa 1 ia in considerare

propunerile de dezvoltare a infrastructurii existente in strategiile si viziunile de

dezvoltare aprobate la nivel national, regional, judetean sau local.

Alternativa 2 include pe langa masurile din alternativa 1, alte masuri

suplimentare rezultate in urma studiului de fundamentare privind caile majore de

circulatie.

Nivelul de detaliere cel mai potrivit este cel al masurilor PATJ grupate pe

obiectivele specifice ale PATJ.

In aceste condiţii se consideră că procedura de evaluare de mediu SEA

este îndeplinită cu menţiunea că în cadrul analizei Raportului de mediu acesta va

putea fi îmbunătăţit cu elemente noi rezultate din dezbaterea publică.



178

9.MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Sistemul de monitorizare de mediu propus ia în considerare faptul că în

timpul monitorizării indicatorilor de mediu la nivel judetean este imposibil să se

facă o distincţie între impactul asupra mediului produs de implementarea

masurilor PATJ şi impactul produs de alte activităţi/ intervenţii. Altfel spus,

evolutia calitatii mediului nu se datoreaza exclusiv aplicarii sau neimplementarii

masurilor PATJ.

Conform directivei SEA monitorizarea efectelor implementării Planului

asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei cade în sarcina titularului

Planului, în cazul de faţă Consiliul Judeţean Timis.

Excepţie face situaţia în care există deja un sistem sau elemente ale unui

sistem de monitorizare, când pentru evitarea redundanţelor se utilizează

sistemul existent. Titularul Planului are totuşi obligaţia colectării informaţiilor şi

înaintării către autoritatea de mediu a unui Raport anual de mediu cu rezultatele

monitorizării.

La nivelul judeţului Timis este implementat sistemul de monitorizare al

calităţii factorilor de mediu gestionat de autorităţile locale de protecţia mediului,

gospodărirea apelor, sănătate publică, administrarea fondului forestier şi al

zonelor protejate.

In aceste condiţii nu se pune problema suprapunerii unui nou sistem de

monitorizare în teritoriul analizat, urmând ca titularul Planului, respectiv Consiliul

Judetean Timis să solicite anual datele de monitorizare de la instituţiile

menţionate mai sus şi să întocmească Raportul Anual de Monitorizare pentru

PATJ.

In Tabelul 9.1. sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a

efectelor produse de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Judeţean Timis asupra calitatii mediului. Structura sistemului se bazeaza pe

urmarirea evolutiei calitatii mediului in functie de obiectivele de mediu ale



179

judetului Timis, utilizate si la evaluarea de mediu.

In afara de monitorizarea efectelor produse de implementarea PATJ

asupra calitatii mediului, propusa in cadrul Raportului de Mediu, Planul include si

indicatori privind monitorizarea rezultatelor implementarii sale, pentru a putea

urmari progresele în realizarea obiectivelor, masurilor si termenelor stabilite.

Acesti indicatori de monitorizare se regasesc la sfarsitul fiecarei Sectiuni a PATJ

si vor permite atingerea urmatoarelor deziderate:

§ Monitorizarea anuala a obiectivelor si masurilor prevazute în PATJ Timis;

§ Evaluari si corectii privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor;

§ Identificarea întârzierilor, problemelor si deficientelor întâmpinate în

implementarea PATJ;

§ Recomandarea de actiuni pentru îmbunatatirea implementarii Planului.



182

Tabelul 9.1. Componentele sistemului de monitorizare a efectelor PATJ Timis asupra mediului

Cod obiectiv

Obiective generale de mediu – jud. Timis

Componenta sistem Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizării

OM1


Calitatea apelor de suprafaţă

36 sectiuni de monitorizare: - parametrii fizico-chimici generali - oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr, pH, conductivitate, nutrienti (amoniu, azotiti, azotati, ortofosfati, fosfor total, azot total). - poluanti specifici - crom, cupru, zinc, fenoli, cianuri, detergenti, acenaften, toluen, PCB, xileni, cadmiu, plumb, micropoluanti organici.

ANAR - ABAB

Evacuări ape uzate

Raportari emisii ape uzate: - cantitativ (mc/an); - calitativ (tone poluanti/an) – amoniu, azotati, azotiti, azot total, CCOCr, CBO5, fosfor total, cianuri, cloruri, crom, cadmiu, calciu, magneziu, cupru, nichel, plumb, fier, mangan, detergenti, fenoli, suspensii

ANAR - ABAB



183

OM2


Calitatea solului

Sistemul National de monitorizare sol – teren: are ca scop stabilirea claselor de calitate a solurilor si a suprafetelor afectate natural sau antropic; se utilizeaza indicatori specifici

OSPA Timis APM Timisoara

Calitatea apei freatice

Monitorizare 9 corpuri de apa subterana: azotati, amoniu, cloruri, sulfati, plumb, azotiti, fier, mangan, calciu, magneziu, metale.

ANAR - ABAB

OM3

I mplementarea unui sistem integrat degestiune a deşeurilor, managementulcorect al deseurilor si substantelor chimice periculoase

Inventarul deseurilor

Raportari anuale privind gestiunea deseurilor: generarea, colectarea, transportul, eliminarea, valorificarea, depozitarea temporara si definitiva

APM Timisoara

OM4


Calitatea apei potabile

Indicatori chimici si bacteriologici

Operatorii de apa DSP Timis

Retele canalizare si statii de epurare

Extindere retea canalizare (km) Statii de epurare noi sau reabilitate (numar statii)

Consiliul judetean ANAR - ABAB


Emisii in atmosfera

Inventare de emisii: SO2; NOX; NH3; NMVOC; metale grele; POP’s (dioxina, HCB, PCB, HAP) Raportare GES

APM Timisoara



184

OM5 Calitatea aerului

7 statii de monitorizare: SO2; NOX; CO; O3; benzen, pulberi în suspensie (PM10 si PM2,5); plumb, nichel, cadmiu, arsen.

APM Timisoara


Starea de sanatate a populatiei

Numar de îmbolnăviri, morbiditate, epidemii

DSP Timis

OM7 Stoparea degradării biodiversităţii şi a mediului natural

Starea ariilor protejate Evidentierea efectelor antropice Suprafata habitatelor aflate in stare buna de conservare (ha)

Administratorii ariilor peotejate APM Timisoara


Gradul de confort urban Indicatori privind calitatea vietii in mediul urban (utilitati, transport, calitatea aerului, poluarea fonica, spatii verzi, etc.)

Primariile localitatilor


A se vedea: - OM5 – calitatea aerului - OM8 – poluarea fonica

-

-


Dezvoltarea turismului Evolutia numarului de spatii de cazare de tip agroturism

DJS Timis Consiliul Judetean Timis


Participarea publicului la deciziile comunitatilor locale

Numar proiecte de informare/constientizare Numar de dezbateri publice

Consiliul Judetean Timis APM Timisoara



185

10.REZUMAT NETEHNIC

10.1. INCADRAREA GENERALĂ ŞI OBIECTIVE

Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat pentru lucrarea ACTUALIZARE

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI TIMIS în conformitate cu

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului (Directiva SEA)

transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean este o documentaţie cu

caracter director, ce are ca scop transpunerea spaţială a programului de

dezvoltare economică şi socială, culturală şi instituţională a judeţului, elaborat de

catre autorităţile judeţene, pentru teritoriul pe care il gestionează.

Necesitatea actualizarii PATJ Timis se datoreaza obligativităţii legislative

de actualizare conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismului, precum şi datorită unor elemente deosebit de importante ale

amenajării teritoriului, aparute dupa integrarea României in structurile europene.

Elaborarea lucrării de actualizare a Planului s-a facut în conformitate cu

prevederile Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările ulterioare (inclusiv

Legea nr. 242 din 23/06/2009, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

27/2008) precum şi în conformitate cu tema de proiectare din documentaţia de

atribuire realizată de Consiliul Judeţean Timiş, in calitate de beneficiar.

Documentatia PATJ Timis este structurata pe 10 volume, din care volumul

I reprezintă volum introductiv, volumul IX – strategia de dezvoltare spaţială a

judetului Timis care constă din sinteza concluziilor analizei multisectoriale pe

domenii si activităţi, volumul VIII cuprinde avizele si acordurile organismelor

teritoriale interesate iar volumul X consta din prezentarea sintetică a strategiei.

Volumele II – VII s-au elaborat pe domenii si ramuri de activitate si constau din

piese scrise si desenate care ilustreaza atît situaţia existentă, diagnosticul

prospectiv si general cât si strategia cu planul de masuri pe principalele domenii

si ramuri de activitate.



186

Astfel, structura documentaţiei “Actualizare Plan de Amenajare a

Teritoriului Judeţului Timiş” cuprinde Volumele I-X după cum urmează:

Volumul I - INTRODUCERE , NECESITATE si OPORTUNITATE, TEMA

Volumul II - CADRU NATURAL, MEDIU, ZONE DE RISC

Volumul III - ZONE PROTEJATE - TURISM

Volumul IV - POPULATIA si RETEAUA de LOCALITĂTI

Volumul V - CĂI de COMUNICATIE si TRANSPORT

Volumul VI - GOSPODĂRIREA COMPLEXA a APELOR si ECHIPAREA

TEHNICO EDILITARĂ

Volumul VII - STRUCTURA ACTIVITATILOR si ZONIFICAREA TERITORIULUI

Volumul VIII - DOCUMENTATII de SOLICITARE si OBTINERE AVIZE

Volumul IX - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALĂ A JUDETULUI TIMIS

Volumul X - PREZENTARE SINTETICĂ

Acestea volume au fost completate cu 3 studii de fundamentare:

· Căi majore de circulaţie în judeţul Timis;

· Zonele de risc tehnologic, la alunecări de teren, cutremure si inundaţii;

· Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole

degradate în judeţul Timis şi realizarea perdelelor verzi de protecţie ale

localităţilor. Reabilitarea si extinderea fondului silvic existent;

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş

urmăreste respectarea obiectivelor generale ale amenajarii teritoriului in

conformitate cu Legea nr. 350/2000:

· dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu

respectarea specificului acestora;

· îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

· gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

· utilizarea raţională a teritoriului.

Obiectivele specifice ale actualizarii PATJ Timis urmăresc:

· Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului

· Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ



187

· Diagnosticul prospectiv şi general

· Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului

· Elaborarea programului de măsuri al judeţului

10.2. EVALUAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI

A MASURILOR PATJ TIMIS

Metodologia de evaluare strategica de mediu a PATJ Timis a presupus

parcurgerea mai multor pasi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza starii

actuale a mediului la nivelul judetului. In Capitolul 2 al Raportului este prezentată

calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activităţii de monitorizare

desfăşurate de autoritatea locală de mediu dar şi de alte entităţi cu sarcini în

domeniul gestionării resurselor naturale.

Capitolul 2 este structurat pe domenii principale: calitatea aerului, calitatea

apelor de suprafaţă şi subterane, calitatea solului, gestionarea deşeurilor

menajere şi industriale. In finalul capitolului este prezentata o situatia sintetica cu

evolutia probabila a calitatii factorilor de mediu in alternativele de implementare si

neimplementare a PATJ.

Pasul urmator a constat in definirea si delimitarea zonei posibil a fi

afectata in mod semnificativ si prezentarea principalelor caracteristici de mediu

ale acesteia. Zona de impact a PATJ Timis este evident intreg teritoriul judetului

Timis si domeniile analizate au fost: cadrul natural, geologia, relieful, starea

vegetaţiei, faunei şi a fondului forestier, situaţia ariilor protejate şi a obiectivelor

de patrimoniu, zonele sensibile (care necesita masuri suplimentare de protectie),

zonele turistice si de agrement..

În urma acestor analize a fost identificat un set de probleme de mediu

pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante (obiective care sa

duca la rezolvarea acestor probleme de mediu). Ele sunt corelate cu Planul Local

de Acţiune pentru Mediu care la rândul lui se corelează cu Planul Naţional de

Acţiune pentru Mediu.

Planurile de Acţiune Locale sau Naţional se elaborează pe baza analizei



188

disfuncţionalităţilor şi neconformărilor identificate pe teritoriul analizat şi ţinând

cont de legislaţia naţională care transpune acquis-ul comunitar. Ca urmare

obiectivele de mediu sunt conforme si cu cerinţele directivelor europene în

domeniu.

In momentul de fata PLAM pentru judetul Timis este in curs de revizuire

urmand ca sa fie aprobat in cursul anului 2013, In cadrul acestui Raport de

Mediu se utilizeaza obiectivele de mediu din PLAM aflat in vigoare, reactualizate

insa conform formei revizuite a PLAM. Oricum prioritatile majore in domeniul

protectiei mediului pentru judetul Timis raman aceleasi.

Au fost identificate un numar de 11 categorii de probleme de mediu

prioritare carora le corespund 11 obiective generale de mediu pentru judetul

Timis (identificate in Raport ca OM1 – OM11).

In Capitolul 5 al Raportului de Mediu au fost analizate alternativele din

cadrul PATJ. In cursul elaborarii PATJ Timis au fost luate in considerare in unele

situatii mai multe masuri alternative punctuale in atingerea obiectivelor sectoriale

propuse. Alternativele au fost prezentate si discutate la doua nivele:

· In cadrul studiilor de fundamentare sectoriale (la baza elaborarii

PATJ au stat 3 studii de fundamentare: paduri, zone de risc si cai

majore de circulatie)

· In cadrul grupului de lucru convocat cu ocazia prezentarii fiecarui

capitol din PATJ

In aceasta sectiune sunt prezentate alternativele cele mai relevante si cele

mai importante care au fost discutate si se analizeaza efectele semnificative

asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului,

folosind criteriile prevazute in anexa nr. 1 din HG 1076/2004 (cele relevante

desigur pentru fiecare caz in parte). Se fac recomandari de asemenea privind

masurile de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative ale

impactului asupra mediului. Este vorba evident despre efectele ce pot fi

prevazute in etapa actuala si la nivelul de generalitate caracteristic PATJ.

Evaluarea de mediu (Capitolul 6 al Raportului de Mediu) a presupus



189

analizarea modului în care PATJ contribuie la atingerea obiectivelor generale de

mediu ale judetului Timis. Ca metodologie de evaluare s-a ales o scara de

cuantificare a efectelor conventionala care opereaza cu 6 nivele de efecte dintre

care 3 pozitive si 3 negative, notandu-se contributiile pozitive si negative la

atingerea acestor obiective. Au fost identificate de asemenea situatiile în care

planul nu aduce contributii sau aduce contributii neinsemnate la atingerea

obiectivelor mai sus amintite.

In fiecare situatie in care impactul prognozat era negativ, s-au formulat

masuri de prevenire, reducere sau compensare a efectelor adverse.

Nivelul de detaliere ales este urmatorul:

- factorii de mediu sunt cuantificati prin obiectivele generale de mediu ale

judetului Timis prezentate in Capitolul 4 Tabelul 4.2. al acestui Raport (OM1 – OM11);

- evaluarea efectelor se face la nivelul obiectivelor sectoriale ale PATJ

dar luand in considerare impactul fiecarei masuri din cadrul unui obiectiv

sectorial. Au fost identificate si evaluate 23 de obiective sectoriale ale PATJ. Se

face mentiunea ca unele dintre masurile cuprinse in PATJ nu au nici un impact

asupra mediului. Aceste masuri, grupate in 11 obiective sectoriale evident nu au

fost evaluate.

În final, pe baza însumarii notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare

cumulativa a efectelor PATJ asupra mediului. Rezultatele evaluarii indica un

efect majoritar pozitiv, cu urmatoarele elemente de interpretare si concluzii:

v Evaluarea de mediu s-a facut pe baza efectelor potentiale pe care

masurile le-ar putea genera; nu inseamna ca toate aceste efecte vor si

exista. De aceea impactul negativ real al implementarii PATJ va fi cu

siguranta mai mic, evaluarea actuala se refera la situatia cea mai

defavorabila.

v Singurul impact general negativ se inregistreaza in cazul ariilor protejate si

a biodiversitatii. Acest lucru este inevitabil inclusiv in cazul unei dezvoltari



190

economice durabile, avand in vedere si extinderea considerabila a

suprafetelor ariilor protejate in cadrul retelei Natura 2000. Ca urmare cea

mai mare parte a masurilor preventive si compensatorii se refera la

protectia biodiversitatii si a habitatelor.

v Analizand efectele partiale, pozitive si negative se constata ca efectele

pozitive cele mai mari se manifesta in ordine descrescatoare, la:

· Implicarea structurilor comunitare in problemele de mediu – practic

implementarea fiecarui pachet de masuri necesita implicarea

autoritatilor locale dar este benefica si participarea populatiei sub o

forma sau alta la luarea deciziilor (NGO-uri, fundatii, organizarea de

dezbateri publice, consultari, etc.)

· Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei – acesta este si unul

din obiectivele generale ale PATJ; majoritatea masurilor vor

conduce direct dar mai ales indirect la imbunatatirea starii de

sanatate a populatiei

· Asigurarea calitatii aerului si imbunatatirea calitatii solului si apelor

subterane sunt alte doua obiective de mediu care vor fi influentate

puternic pozitiv de implementarea PATJ; masurile cele mai

relevante tin de organizarea transporturilor si de obligatia

respectarii conditiilor de protectie a mediului impuse agentilor

economici (in special din industrie si agricultura)

· Conservarea calitatii apelor de suprafata, turismul si dezvoltarea

urbana durabila – reprezinta de asemenea obiective influentate

pozitiv semnificativ prin implementarea PATJ.

v Efectele negative cele mai importante sunt cauzate de presiunea pe care

o exercita dezvoltarea economica asupra calitatii mediului, in special in

domeniile: conservarea biodiversitatii, gestiunea deseurilor, calitatea

solului, apei subterane si a apelor de suprafata

v Exista 3 domenii in care implementarea PATJ nu genereaza efecte

negative: dezvoltarea urbana durabila, implicarea structurilor comunitare



191

si turismul.

v Pentru prevenirea sau diminuarea efectelor negative ale implementarii

PATJ, in cursul derularii evaluarii de mediu au fost identificate masuri de

prevenire si compensare in toate cazurile in care un pachet de masuri

genera efecte negative asupra unui obiectiv de mediu. Aceste masuri

sunt prezentate in continuare.

Urmatorul pas al elaborarii Raportului de Mediu l-a constituit depistarea si

evaluarea posibilelor efecte asupra mediului sau sanatatii populatiei in context

transfrontiera. Au fost identificate 3 domenii in care pot apare efecte

transfrontiera, in ambele tari cu care judetul Timis se invecineaza si s-au facut

recomandari in fiecare caz:

- Transporturi (autostrada Timisoara – Belgrad)

- Arii protejate (Parcul Natural Lunca Muresului)

- Gospodarirea apelor (reabilitarea ecologica a canalului Bega)

Pentru implementarea Planului, Raportul de Mediu propune un program

de monitorizare a efectelor asupra mediului, bazat pe sistemele de monitorizare

existente la nivelul autorităţilor cu competenţe în domeniul protejării calităţii

factorilor de mediu, a resurselor naturale şi a sănătăţii populaţiei.

Pe lângă datele obţinute din sistemul de monitorizare prezentat mai sus,

Consiliul Judeţean Timis are obligaţia monitorizării modului de implementare a

Planului de Amenajare a Teritoriului şi de respectare a prevederilor acestuia.

Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în

cadrul PATJ Timis conduc in general la efecte pozitive asupra calităţii

mediului şi a stării de calitate şi confort a populaţiei. Acolo unde efecte

adverse vor fi inevitabile, Raportul de Mediu propune seturi de masuri preventive, de reducere si compensare a potentialelor efecte.

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A … TIMIS_2.pdf · Zone de interes turistic ......

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A … TIMIS_2.pdf · Zone de interes turistic ......