CUPRINS

Nr crt.

Capitolul Pag.

1 Introducere 12 Date generale 23 Elemente care condiţionează dezvoltarea – 34 Domeniul ţintă – Structura teritoriului 75 - Localizare, cadrul natural 76 - Patrimoniul natural şi construit 127 - Reţeaua de localităţi 178 - Infrastructuri tehnice 229 - Zonificarea teritoriului 37

10 Domeniul ţintă – Structura socio demografică 5111 Domeniul ţintă – Structura activităţilor 6012 Domeniul ţintă – Contextul suprateritorial 69

1

Borderou de piese desenate

Nr. planşă

Planşa

Faza

1.1 Mediul Probleme şi disfuncţionalităţi

2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia Probleme şi disfuncţionalităţi

3.1.1 3.1.2

Infrastructuri tehnice ale teritoriului - Gospodărirea apelor - Căi de comunicaţie, alimentarea cu gaze naturale

Probleme şi disfuncţionalităţi

4.1 Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului

Probleme şi disfuncţionalităţi

5.1 Contextul suprateritorial Probleme şi disfuncţionalităţi

2

1. INTRODUCERE Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vaslui este elaborat în perioada 2004-2005 pe parcursul a trei faze stabilite în acord cu beneficiarul: 1. Documentare şi elemente de diagnoză. 2. Diagnostic şi priorităţi. 3. Strategia de amenajare a teritoriului şi documentaţie de avize.

Prezentul volum cuprinde memoriul celei de-a doua fază “Diagnostic şi priorităţi”, care îşi propune să stabilească şi să ierarhizeze problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente la nivel judeţean.

Perioada vizată de analiză este de circa 10 ani, având ca principal reper recensământul populaţiei şi locuinţelor efectuat la nivel naţional în 1992.

Planul de amenajare al teritoriului judeţean este alcătuit dintr-un ansamblu de sinteze ale rezultatelor unor studii referitoare la judeţul Vaslui, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme cu care se confruntă populaţia judeţului.

Prin diagnosticarea corectă a proceselor sociale, economice şi de mediu, din punctul de vedere al organizării spaţiale, vor putea fi trase concluzii asupra direcţiilor de dezvoltare pe care domeniile în cauză le vor urma în viitor.

Direcţiile de dezvoltare ale domeniilor abordate de PATJ se vor racorda armonios la prevederile planurilor urbanistice generale ale unităţilor administrative componente ale judeţului, după cum este stipulat în Legea nr. 350 / 2001.

Încadrarea prevederilor planurilor urbanistice generale în PATJ se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităţii şi a autonomiei locale a administraţiei.

Aceasta presupune acordarea unui interes sporit proiectelor cu perspectivă strategică, ce depăşesc uneori nivelul local, în paralel cu preocuparea pentru proiectele locale şi cu perspectiva restrânsă.

Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean.

Acestea se referă la următoarele domenii: - reţeaua de localităţi a judeţului va cuprinde o repartiţie echilibrată a dotărilor şi a locurilor de

muncă pentru a asigura condiţii de viaţă echitabile tuturor locuitorilor din judeţ; - economia judeţeană va beneficia de o justă amplasare în teritoriu, dimensionare spaţială şi

racordare la infrastructurile tehnice importante pentru dezvoltarea sa; - mediul natural şi construit va beneficia prin acţiune de delimitare şi monitorizare a zonelor

valoroase şi prin proiecte de reabilitare, protecţie şi conservare; - sistemul de relaţii al judeţului cu nivelele regional, naţional şi internaţional va fi ameliorat prin

prevederile planului. Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile

“Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” şi cu “Ghidul de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD Urbanproiect.

Întrebuinţarea acestor reglementări la elaborarea PATJ va duce la o tratare integrată a problemelor aparţinând unor nivele şi domenii diferite, eliminându-se din documentaţii tratările descriptive, punându-se accentul pe stabilirea mai precisă a problemelor şi disfuncţiilor, precum şi a obiectivelor strategice.

3

2. DATE GENERALE Scopul prezentei documentaţii este de a stabili principalele probleme şi disfuncţionalităţi ce afectează procesele şi fenomenele antropice sau naturale cu relevanţă spaţială, la nivel judeţean. Prin analiza critică a situaţiei actuale din judeţ, privind în evoluţia sa anterioară elaborării PATJ, se vor identifica principalele probleme şi elemente de favorabilitate de care va ţine seamă dezvoltarea viitoare a judeţului. Actuala fază de elaborare a PATJ permite stabilirea unui diagnostic, care va ţine seamă de echilibrul factorilor exigenţă / performanţă şi care va constitui baza de formulare a strategiei planului de amenajare. Necesitatea unei analize aprofundate este evidentă în condiţiile dimensiunilor şi complexităţii teritoriului de referinţă. În acest scop elaboratorul a întrebuinţat documente statistice şi studii existente; de asemenea în faza de documetare au fost distribuite chestionare detaliate către actorii implicaţi cu relevanţă în teritoriul judeţean şi regional. Sursele principale de documentare au fost:

- Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002, 1992) - Anuarele statistice ale României - PATN – Secţiunile I, II, III şi IV - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă - Raportul Naţional al Dezvoltării Umane - Evaluarea economică şi ecologică a judeţelor României - Raporturile anuale asupra mediului natural - Atlasul apelor din România

Metodologia de elaborare a PATJ ţine cont că modul de utilizare a planului de către administraţia judeţului, în vederea luării sau fundamentării unor decizii, se va face prin întrebuinţarea concluziilor studiului. Beneficiarul va întrebuinţa în activitatea sa strategia planului, argumentarea elaborării acesteia fiindu-i mai puţin utilă, aceasta fiind verificată prin studiile de specialitate şi prin faza de avizare / aprobare, constituind punctul de vedere al principalilor actori din teritoriu. În consecinţă, elaborarea PATJ se va axa pe concluzii ale analizelor succinte de tip SWOT, pe corelarea şi ierarhizarea problemelor diagnosticate, precum şi a principalelor elemente de favorabilitate – identificate la nivelul teritoriului judeţean.

Schematic, prelucrarea datelor care va duce la formularea strategiei PATJ se va desfăşura pe patru faze de lucru – temă, documentare, diagnostic, dezvoltare şi strategie – în cadrul a trei domenii ţintă – socio-demografic, activităţi economice şi teritoriu – după cum urmează:

Domenii Faza

Socio - demografic Activităţi economice Teritorial

Temă - documentare

Structuri socio - demografice Structuri economice Structuri teritoriale

Diagnostic Starea populaţiei Starea economiei Starea mediului Dezvoltare Potenţial

socio – demografic Potenţial economic Potenţialul mediului

Strategie Consecinţe sociale Consecinţe economice Obiective spaţiale

Parcurgerea acestor momente ale metodologiei de elaborare s-a făcut în sensul cronologic, al derulării fazelor de lucru şi în cel logic al relaţiilor de determinare dintre social – economic şi cadrul fizic, teritorial.

4

3. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA a) Factorii exogeni Evoluţia teritoriului administrativ având ca centru municipiul Vaslui a parcurs câteva etape, ce s-au derulat în peste şapte secole, care şi-au pus amprenta factorii de natură socială, economică, geografică şi politică. Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de relief, şi hidrografie, care a impus liniile de forţă ce au constituit factorii de specificitate ai acestui ţinut. Situaţia municipiului Vaslui la intersecţia axei NS, care urmăreşte valea Bârladului – şi a celei EV– care face legătura între Rep. Moldova şi restul ţării, – constituie o poziţie caracteristică în reţeaua de infrastructuri şi în configuraţia geografică regională. Izolarea relativă datorată poziţiei periferice a judeţului, care a constituit de-a lungul timpului un avantaj al ţinutului s-a transformat, în zilele noastre într-un dezavantaj prin faptul că dinamica legăturilor cu celelalte zone ale ţării este îngreunată. O a doua categorie de factori cu acţiune istorică şi din afara teritoriului judeţean, sunt cei de natură socio-demografică. Specificul formării comunităţilor ce au trăit pe teritoriul judeţului, ţine de omogenitatea etnică a populaţiei regionale, de constituirea structurilor economice şi administrative ce a avut loc de-a lungul timpului, de relaţiile ce s-au stabilit între acestea. Natura activităţilor din teritoriul regional a imprimat comunităţilor coeziunea şi durabilitatea pe care au manifestat-o înr-o perioadă lungă de timp. A treia categorie de factori de natură exogenă o constituie cei economici ce ţin în principal de schimbările survenite la începutul anilor ’90 pe plan european şi global, precum şi de reformele economice întreprinse pe plan naţional. Traiectoria economiei judeţene, dominată de o industrie în formare, a cunoscut un declin important odată cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziunii muncii şi a pieţelor impuse de aceasta. În noile condiţii, economia judeţului s-a aflat în situaţia dificilă, întâlnită de altfel pe tot cuprinsul ţării, de a concura pe pieţele interne şi externe cu resurse şi mijloace necorespunzătoare. În industrie echipamentele şi tehnologiile învechite, ineficiente sau poluante au redus activitatea în acest sector. Lipsa resurselor financiare, pe plan naţional şi local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate a întreprinderilor şi la restructurări dureroase în plan social. Scăderea importanţei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ şi alte sectoare economice ca agricultura, turismul şi serviciile. A patra categorie de factori externi, ce afectează judeţul, sunt cei legaţi de infrastructurile majore, de nivel naţional şi internaţional, care traversează teritoriul său. Traseele majore de căi de comunicaţie travesează judeţul pe direcţiile NE – SV impun sarcini specifice privitoare la întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor rutiere şi feroviare. Traversarea judeţului de către coridorul transeuropean IX – rutier - presupune o preocupare permanentă a administraţiilor locale faţă de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri şi echipărilor lor adiacente. Infrastructurile de transport al energiei şi combustibililor ce traversează judeţul sunt de o importanţă egală cu cele de transport întrucât ele reprezintă resurse valoroase pentru economia locală. Conductele de transport a gazelor naturale şi liniile electrice de înaltă tensiune care leagă centrul regiunii de sudul ţării traversează judeţul, impunând preocupări suplimentare şi deschizând noi oportunităţi în plan local. A cincea categorie de factori exogeni îi reprezintă factorii de mediu care afectează judeţul prin faptul că procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonală, nerelaţionată cu împărţirea administrativă.

5

În ceea ce priveşte mediul natural, judeţul este cuprins în zona cu dezvoltare moderată, relativ bogată în resurse naturale, posedând monumente ale naturii şi patrimoniu construit. Evoluţia spaţiului judeţean este legată de tendinţele planificării dezvoltării generale la nivel regional, naţional şi internaţional. Pe plan naţional documentul strategic ce vizează dezvoltarea regională este Planul Naţional de Dezvoltare 2002 – 2005, ale cărui obiective se grupează pe şapte direcţii de dezvoltare:

1. Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe, întărirea competitivităţii şi privatizarea.

2. Întărirea potenţialului uman al economiei, a capacităţii acesteia de a se adapta la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale.

3. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de toate tipurile.

4. Sprijinirea agriculturii şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

5. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

6. Stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, comunicaţiilor, tehnologiei informaţiilor şi crearea societăţii informaţionale.

7. Îmbunătăţirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltării regionale echilibrate şi durabile.

Pe plan european există un set de principii şi obiective pentru dezvoltarea spaţială publicate în 1999 de ESDP (Perspectiva Dezvoltării Spaţiale Europene); câteva dintre acestea sunt următoarele:

- coeziune economică şi socială pe plan naţional şi internaţional - integrarea spaţială a regiunilor - competitivitate, eficienţă şi dezvoltare economică a regiunilor - conservarea patrimoniului natural şi cultural, protecţia mediului şi durabilitatea dezvoltării - promovarea policentricităţii localităţilor, îmbunătăţirea cadrului vieţii umane şi ştergerea diferenţei între sat şi oraş

b) Factorii endogeni Evoluţia teritoriului judeţean în perspectivă istorică Teritoriul judeţului Vaslui a fost ocupat, în decursul timpului, de o reţea densă de aşezări, diferite ca geneză, funcţionalitate şi structură. Localizarea geografică a aşezărilor indică o preferinţă pentru părţile joase ale reliefului – depresiunile Huşi şi Elan şi luncile râurilor mari Bârlad şi Prut. Evoluţia şi caracteristicile populaţiei au imprimat trăsăturile principale ale utilizării teritoriului judeţului. • În perioada interbelică judeţul avea o populaţie de 321.936 locuitori, în 1956 aceasta era de 401.626 locuitori, iar la recensământul din 1966 s-au înregistrat 431.550 de locuitori. Creşterea relativ lentă a populaţiei (cca 7%) în perioada interbelică s-a datorat în principal structurii ocupaţionale, dominată de agricultură, silvicultură, creşterea animalelor şi viticultură. În perioada postbelică s-a înregistrat o creştere importantă a populaţiei, ajungând ca între 1948 şi 1966 aceasta să se mărească cu 25,1%. Structura teritoriului era tributară acestei situaţii; creşterea intravilanelor şi concentrarea populaţiei în aşezările judeţului urma să se facă în deceniile următoare. Astfel, densitatea populaţiei în judeţul Vaslui a crescut faţă de primele decenii ale secolului XX, de la 60,7 loc/km2 ăn 1930, la 88,8 loc/km2, în 1972, media pe ţară fiind atunci de 87 loc/km2. • Perioada anilor 70-80 a marcat o schimbare importantă în evoluţia populaţiei şi a structurii teritoriului.

6

La recensământul din 1972 populaţia judeţului ajunsese la 470.840 locuitori, adică o creştere de 16%, iar în anul 1992 s-au înregistrat 461.374 locuitori, reprezentând o cifră cu 6% mai mică faţă de anii 70. Această evoluţie este datorată creşterii populaţiei ca urmare a procesului de industrializare şi urbanizare din ultimii ani ai deceniului 6 şi din deceniul 7 al secolului trecut. Odată cu declinul economic început în anii 80 şi migraţia populaţiei din judeţ către zonele dezvoltate ale ţării, evoluţia demografică a intrat într-un nou trend. Schimbările apărute în structura teritoriului, în această perioadă, sunt în principal legate de creşterea comunităţilor urbane şi de industrializarea care a avut loc în deceniul 7 şi cu mai mică intensitate în cel următor. Dacă în 1968 se înregistra o creştere a populaţiei urbane cu cca 2000 de persoane anual, în următorii ani acesta a crescut ajungând 3000-3600 persoane anual. Municipiul Vaslui a primit cel mai mare număr de populaţie rurală, care a fost în medie de 1500 persoane anual. O densitate mare a populaţiei se înregistrează în 11 comune, majoritatea situate în sudul Podişului Moldovenesc şi în nordul Colinelor Tutovei : Băceşti, Codăeşti, Dragomireşti, Ivăneşti, Laza., Todireşti, Văleni, Ştefan cel Mare, • În anii 90 populaţia judeţului a continuat să scadă, în condiţiile unei reforme economice lungi, cu efecte demografice negative. La recensământul din 2002 se înregistrau în judeţ 455.049 locuitori, din care 179.001 locuitori (39,3%) în mediul urban. Efectele generale ale tranziţiei economice şi-au pus amprenta şi asupra structurii teritoriale judeţene. Declinul industriilor grele, energointensive sau poluante s-a făcut simţit în judeţ prin restrângerea activităţii, restructurarea sau închiderea unor întreprinderi din Vaslui, Bârlad, Huşi, şi Negreşti. S-a produs o mutaţie a profilului economic către activităţile industriei uşoare, în care există o tradiţie locală, în special în industria alimentară şi a băuturilor, industria confecţiilor, a încălţămintei şi pielăriei, industria prelucrării lemnului, dar şi în mărimea unităţilor productive, tinzându-se către intreprinderi mai mici şi mai flexibile. Agricultura judeţului a suferit în ultimul deceniu transformări importante, datorate în principal reformei fondului funciar, schimbărilor de profil survenite ca urmare a modificărilor de piaţă şi în special scăderii şi îmbătrânirii populaţiei rurale. Aceste schimbări au făcut ca în structura teritoriului judeţean să apară o presiune continuă asupra terenurilor agricole (care, în general au scăzut în valoare), exercitată de către intravilanele localităţilor în care se amplasează noi activităţi, fără a fi restructurate zonele intravilane cu funcţiuni depăşite. În domeniul silviculturii, ultima decadă a produs schimbări însemnate, prin retrocedarea în proprietate privată a unor suprafeţe silvice şi prin accentuarea dezechilibrului între tăieri şi împăduriri, care a dus la probleme de mediu. În ceea ce priveşte mediul natural se poate spune că ultimul deceniu a adus scăderi ale importanţei acţiunii unor factori antropici asupra elementelor de mediu. Prin reducerea activităţii industriei grele sau închiderea unor întreprinderi, s-a produs o uşurare a poluării solului şi aerului, dar, pe de altă parte, s-au amplificat emisiile de deşeuri menajere şi ape uzate ca urmare a diversificării distribuţiei mărfurilor şi înmulţirii agenţilor economici. În domeniul patrimoniului construit, reforma economică a anilor ’90 a avut un efect negativ prin reducerea investiţiilor destinate protecţiei şi conservării monumentelor şi zonelor cu valoare artistică, culturală, istorică sau de peisaj.

7

Tendinţe actuale ale dezvoltării spaţiale generale Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Vaslui va trebui să se confrunte ţin în general de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional. În perioada 1990-1999 regiunea “NE” a avut un indice al dezvoltării umane de 0,699; faţă de media înregistrată pe ţară de 0,758. Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin sudul regiunii “NE” – judeţele Vaslui şi Bacău – fenomenul fiind datorat sporului natural pozitiv. Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional produsul intern brut era în 1998 de 3256 USD, mediile pe ţară fiind de 4244 USD. Sectorul secundar are o pondere în regiunea “NE” de 19,2% din populaţia ocupată, faţă de 23,2% cât este media pe ţară – având perspective de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, şi şi a problemelor acestor activităţi industriale. În judeţul Vaslui activităţile industriale care pun probleme de restructurare sunt prezente în toate centrele urbane, industria locală ocupând 17% din populaţia activă. Turismul regional are cel mai mult de suferit datorită performanţelor sectorului secundar; în condiţiile actuale investiţiile în dotările turistice sunt punctuale, iar traficul turistic local este minim, datorită nivelului scăzut al veniturilor. O altă cauză a disparităţilor din domeniul turismului regional este amplasarea resurselor şi infrastructurii turistice preponderent în vestul şi noard-vestul teritoriului regional. Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile vecine – 2 din acestea traversând lanţuri muntoase – şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de localităţi. În cadrul reţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Bacău, Iaşi), oraşe poartă (Iaşi,) şi poli cu funcţii specializate – cultură, turism, industrie etc., care se vor impune în viitor în modelarea şi dezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sau atenuate de acţiuni ce provin din cadrele spaţiale superioare, transnaţional sau european.

• Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european, al căror impact va trebui analizat în planul de amenajare a teritoriului judeţean, sunt generate în principal de procesele de integrare a ţării în structurile europene. O categorie de sarcini revin judeţului din dezvoltarea coridorului de transport transeuropean rutier şi feroviar care traversează teritoriul pe direcţiile sud-vest –nord-est. Pe coridorul transeuropean nr.9 sunt prevăzute autostrăzile Bucureşti – Bârlad – Huşi (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză. În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Vaslui are o poziţie deosebită datorată concentrării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a conductelor magistrale. La nivel naţional, se relevă problemele expuse în PATN, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, se referă la următoarele categorii de probleme:

• Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelor legate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile necesare pentru toţi consumatorii. Judeţul Vaslui posedă resurse de apă numeroase şi în cantităţi care asigură consumul intern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din bazinele râurilor Prut şi Siret este necesară pentru realizarea unor efecte coerente în relaţie cu teritoriile limitrofe.

• Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase, naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare politici concertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural.

• În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Vaslui provin din necesitatea racordării reţelei judeţene la cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în raport cu

8

ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua naţională, reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ.

• Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare măsuri concertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul Vaslui sunt importante efectele inundaţiilor în bazinele râurilor Prut şi Siret, precum şi cele ale alunecărilor de teren.

1. DOMENIUL ŢINTĂ STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ teritorial 1.2 Cadrul natural/mediul Principalele forme de relief

Relieful judeţului este format în întregime din ansambluri de culmi şi văi largi orientate, în majoritatea situaţiilor nord-sud. ïnalţimile cele mai mari se găsesc pe culmile din nord-vest (485 în Dealul Mângaralei) şi nord-est (425 m în Dealul Cetaţuii) ale judeţului. Altitudinea medie este de 250 - 350 m, iar cea minima de 10 m în lunca Prutului.

Principalele subunităţi de relief din cadrul Podişului Bârladului prezente pe cuprinsul judeţului sunt: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Colinele Fălciului şi Culoarul Bârladului.

Podişul Centreal Moldovenesc se desfăşoara în nord de văile Racova şi Lohan şi este reprezentat prin partea sudica a culoarelor sale. Are înălţimi între 200 m şi 485 m. Aspectul general al podişului este cel al dealurilor înalte, cu plaiuri uşor ondulate. Se pot separa ca subunităţi: Podişul Vaslui, Podişul Racovei şi Podişul Sacovăţului.

Colinele Tutovei se desfăşoara la sud de râul Racova. ïn judeţ intră numai sectorul estic al acestora a căror înalţime medie este de 300 - 350 m. Sunt formate dintr-o culme principala desfăşurata vest-est mai înalta (395 - 485 m) şi al carui versant nordic are caracter cuestic (cuesta Racovei). Din aceasta se desprind spre sud, pe 30 - 40 km lungime, numeroase interfluvii, aproape paralele, ce coboară de la 420 m la 250 m. Văile care le separa sunt relativ înguste şi simetrice, spre sud crescând în lărgime. Se subdivid în colinele Similei la est de valea Tutova şi colinele Zeletinului la vest de aceeaşi vale.

Colinele Fălciului se afla la est de valea Bârladului şi sud-est de valea Lohanului. ïntre văile Bârlad şi Elan sunt formate dintr-un şir de dealuri mai înalte (250 - 375 m) pe o lungime de aproape 100 km. Spre vaile Bârlad şi Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi cu caracter cuestic, modelaţi intens prin procese de alunecare şi torenţiale. ïn sud, culmea se laţeşte aproape ca un podiş, în colinele Măluşteniului.

În bazinul vailor Horincea, Elan, Sărata, Recea, Huşi şi Şopârleni, eroziunea diferenţiata a detaşat câtreva depresiuni ce se leagă prin şei largi. Au caracter colinar, fiind formate din dealuri joase, prelungi, ce coboara uşor până în lunca Prutului. Se disting în sud, Depresiunea Elan-Horincea, iar în nord Depresiunea Huşi.

Culoarul Bârladului (circa 152 km lungime) este format dintr-o luncă ce se lărgeşte treptat din amonte (1 - 2 km), spre aval (3 - 4 km) şi din mai multe niveluri de terasă. Pe anumite tronsoane, versanţii au caracter cuestic. Îïn estul judeţului, pe circa 150 km, se afla valea Prutului, cu o luncă largă (lacuri, braţe părasite) şi mai multe terase.

9

Resursele solului şi subsolului Judeţul Vaslui dispune de un potential natural împortant, fapt reflectat şi de datele privind fondul funciar, dupa modul de folosinţă.

Din suprafaţa totală a judeţului de 533.127 ha, 72,2 % reprezinta zona agricolă, 16,4 % păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 11,4 % alte suprafeţe (ape, suprafeţe construite, drumuri, căi ferate etc.). Suprafata agricola, respectiv 384.922 ha, prezinta urmatoara structura:

• arabil - 273.188 ha • păşuni - 84.710 ha • vii - 17.623 ha • livezi - 4.354 ha • fâneţe - 5.047 ha

Deşi condiţiile de relief nu sunt peste tot favorabile, solurile sunt intens folosite în agricultura fiind relativ fertile. Se remarcă urmatoarele tipuri de soluri:

• de-a lungul vailor Bârladului şi Prutului, pe terasele acestora, s-au dezvoltat cernoziomuri, inclusiv cernoziomuri carbonatice; • pe interfluvii se trece treptat spre cernoziomuri cambice, soluri cenuşii şi soluri bune podzolite; • pe versanţi apar diferite faze erodate ale acestora, asociate cu regosoluri, lăcovişti de coastă şi

săraturi; • în zonele de luncă apar, aluviuni şi soluri aluvionale, local gleizate şi salinizate.

Extinderea culturilor, a micşorat mult suprafaţa acoperită cu păduri. Pe înălţimi pâna la 300 m, apar insular păduri de quercinee în amestec cu arţar tătărăsc. La peste 300 m altitudine, pe lânga stejar, cresc şi alte foiaose cum sunt gorunul, teiul, carpenul, paltinul, ulmul şi chiar fagul.

Dintre speciile cu valoare cinegetica se remarca mistreţul şi căpriorul în zona pădurilor de foioase; în lunca Prutului, se întâlnesc animale cu blana preţioasa: vidra, bizamul şi câinele enot. Ihtiofauna ce populeaza apele Prutului este din familia crapului, iar ale Bârladului din cea a cleanului.

Resursele subsolului sunt puţin variate fiind reprezentate aproape în totalitate de materiale de construcţie. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare oalitice, nisip, argila şi loess. ïn unele sate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodo-bromurată şi magneziano-sodice (Dranceni, Murgeni, Pungeşti, Dăneşti).

Fondul forestier Pădurile acoperă peste 16 % (84.271 ha) din suprafaţa teritoriului judeţean ceea ce îl situează în categoria judeţelor sărace în vegetaţie forestieră. Zonificarea fondului funciar se caracterizează prin predominanţa pădurilor cu funcţie principală de producţie (76 % din suprafaţa ocupată de păduri), pădurile cu funcţie specială protecţie reprezentând numai 24 %. ïn cadrul pădurilor cu funcţie specială de protecţie, suprafeţe mai importante ocupă pădurile de protecţie a terenurilor şi solurilor şi pădurile cu funcţie de recreere.

Volumul total de masă lemnoasă pe picior este de 147,3 m3 la un ha de padure, inferior mediei pe ţară (207 m3/ha).

Volumul de masă lemnoasă exploatată în anul 1999 a fost de 168,6 mii m3 volum brut din care 60,5 mii m3 diverse specii tari, 55,3 mii m3 diverse specii moi, 26,9 mii m3 stejar şi 25,9 mii m3 fag, masă

10

lemnoasă pusă în circuitul economic a rezultat din tăieri de regenerare pe 1.033 ha, tăieri de produse accidentale pe 2.300 ha şi tăieri de îngrijire în păduri tinere pe 6.169 ha.

Condiţii favorabile pentru extinderea fondului forestier se întâlnesc pe teritoriul judeţean, îndeosebi în zonele cu terenuri cu limitări foarte severe şi exterm de severe în utilizarea ca arabil (cca. 55.000 ha).

Apele de suprafaţă

Situat în partea de est a ţării, între Zeletin şi Prut judeţul Vaslui se suprapune, din punct de vedere hidrografic, peste bazinul superior şi mijlociu al râului Bârlad (afluent al râului Siret) precum şi peste un sector de bazin aferent râului Prut şi afluentului său de dreapta, Elan.

Râul Bârlad şi afluenţii săi sunt cursuri de apă tipice de podiş cu climat secetos, cu debite medii scăzute , frecvente înmlăştiniri şi turbării care nu sunt capabile să furnizeze decât debite modeste.

Bârlad străbate teritoriul judeţului Vaslui, desfăşurându-şi cursul de la confluenţa cu pârâul Bozieni şi până la aceea cu Pereschivul.

Principalele caracteristici generale ale Bârladului sunt: - suprafaţa bazinului hidrografic 7.220 km; - lungimea cursului de apă 207 km; - debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 0,2 mc/s şi de 6,9 mc/s la ieşire, un aport important de debit fiind al Vasluiului (1,1 mc/s), Crasnei (0,65 mc/s), Tutovei (0,9 mc/s).

Râul Bârlad primeşte o seamă de afluenţi, ca Garboreta (S = 201 kmp, L = 23 km), Sacovăţ (S = 314 kmp, L = 54 km), Stavnic (S = 212 kmp, L = 46 km), Rebricea (S = 158 kmp, L = 27 km), Vaslui (S = 692 kmp, L = 81 km), Crasna (S = 527 kmp, L = 61 km), Jărovăţ (S = 152 kmp, L = 29 km) pe stânga, iar pe dreapta pe Stemnic (S = 150 kmp, L = 32 km), Racova (S = 329 kmp, L = 49 km), Simila (S = 267 kmp, L = 44 km) şi Tutova (S = 687 kmp, L = 86 km).

Râul Prut situat la limita de est a judeţului, îşi desfăşoară cursul de la est de satul Ghermăneşti, în nord, şi până în amonte de confluenţa cu râul Elan, în sud.

Principalele caracteristici ale Prutului (în ansamblu) sunt: - suprafaţa bazinului hidrografic 10.990 kmp; - lungimea cursului de apă 742 km; - debitul mediu multianual la intrarea în judeţul Vaslui este de 104 mc/s şi de 107 mc/s la ieşire, aportul afluenţilor fiind redus. Principalii afluenţi sunt: Pruteţ (S = 350 kmp, L = 40 km), Sărata (S = 236 kmp, L = 30 km) şi Elan (S = 606 kmp, L = 73 km). Apele subterane

Apele freatice de pe teritoriul judeţului Vaslui se găsesc într-o gamă destul de bogată şi se datorează variaţiilor morfologice şi geologice ale pământului.

În partea de nord a judeţului, respectiv a Podişului central Moldovenesc, unde predomină formaţiunile impermeabile apar lentile de apă freatică, cantonate în depozite lutoase şi luto-nisipoase.

În jumătatea de sud se găsesc întinse strate acvifere înmagazinate în formaţiunile sedimentare, pliocen-cuaternare cu granulaţie grosieră şi mijlocie la care adâncimea variază între 5 ÷ 30 m.

În lungul râurilor Bârlad şi Elan au fost puse în evidenţă pânze freatice cu caracter artezian.

Apele de adâncime se găsesc acumulate la diferite adâncimi în depozitele cuverturii sedimentare.

În partea de nord apele de adâncime sunt cantonate în formaţiunile sarmaţianului mediului, au calităţi potabile corespunzătoare şi au fost interceptate la cca. 82 m adâncime.

În partea de sud, grosimea şi permeabilitatea mare a nisipurilor pliocene, au favorizat acumularea unor rezerve importante de apă cu caracter ascendent sau chiar artezian.

11

Calitatea factorilor de mediu Starea factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiei de Protecţia Mediului şi a filialei Vaslui a Regiei Naţionale „Apele Române”.

Ca o apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii sau încetării activităţilor economice, în cazul unor agenţi economici, şi în mai mică măsură, ca urmare a modernizării sau investiţiilor din domeniu. Calitatea aerului Starea atmosferei este evidenţia prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, precum şi calitatea precipitaţiilor atmosferice.

În reţeaua de supraveghere a poluării de impact (poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare) au fost efectuate măsurători privind o serie de poluanţi gazoşi (CO, CO2, SO2, NOx) precum şi poluaţi de tipul pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

Principalul poluant al aerului, care a înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile, faţă de normele standard, conform datelor furnizate de Raportul privind Starea Mediului în România – anul 2003 sunt pulberile sedimentabile.

Localităţile unde s-au înregistrat depăşiri ale CMA şi frecvenţa acestora în decursul anului 2002, sunt:

Municipiul Vaslui – 86,10%

Municipiul Bârlad – 96,70%

Municipiul Huşi – 78,30%

Oraşul Negreşti – 79,20% Principalele surse cu rol în poluarea atmosferei sunt următoarele:

Termocentralele (CET Vaslui), CET-urile de cartier amplasate în localităţile Vaslui, Bârlad, Huşi i Negreşti;

S.C. „Mecanica” S.A. Vaslui;

Secţia de asfalt Bârlad;

S.C. „Vigotex” S.A. Bârlad;

Traficul rutier

Agenţia de Protecţia Mediului Vaslui consideră că traficul rutier reprezintă factorul determinant al poluării cu pulberi sedimentabile şi într-o măsură mai mică datorită emisiilor din procesele de ardere a combustibililor.

Analizele privind calitatea precipitaţiilor arată predominanţa acidităţii scăzute sau apropiate de starea neutră în intervalul martie-octombrie. Valori mai mari ale pH-ului se regăsesc în intervalul rece şi umed datorate emisiilor locale de oxizi rezultaţi din combustie.

Calitatea apei Apele de suprafaţă din judeţul Vaslui (cele mai importante receptoare de ape uzate), clasificate după categoria de calitate, se prezintă astfel:

12

Lungime cursuri de apă (km) Nr. crt. Denumire

Total Categ. I Categ. II Categ. III Degradat

1 Bârlad 129 22 44 63 -

2 Văsluieţ 45 34 - - 11

3 Prut 166 - 166 - -

TOTAL 340 56 210 63 11

Secţiunile în care valorile medii globale ale unor indicatori au depăşit limitele categoriei a III-a au fost următoarele:

Băceşti (Fe, P), Negreşti (Fe, P), Vaslui (Fe, P) şi amonte Bârlad (Fe, P) pe râul Bârlad;

Satu Nou (Fe, P) şi aval Vaslui (CCO – Mn, O2, CBO5, P, Fe, Zn şi substanţe extractibile) pe râul Vasluieţ. Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeţ o reprezintă apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în apele de suprafaţă, sau prin infiltrare în pânza freatică.

Ca o caracteristică generală se evidenţiază faptul că staţiile de epurare a apelor uzate din localităţile Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti au capacităţi insuficiente faţă de cerinţe.

Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se menţionează: SC „Vigotex” SA Bârlad, SC „Mandra” SA Bârlad, SC „Vascovin” SA Vaslui – U.V.Huşi, SC „Prod Carne Com” SRL Huşi, SC „Prodaritop” SRL Huşi, SC „Prodsuis” SA Stămileşti.

Caracteristici pentru aceşti agenţi economici este faptul că evacuează apele uzate în emisari, fără a fi epurate.

În funcţie de factorii care produc poluarea apei subterane se constată mai multe tipuri de poluare:

- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor în agricultură prin administrarea incorectă a acestora, a creat o poluare difuză în zonele localităţilor Vaslui, Huşi, Muntenii de Jos;

- pierderile din reţeaua de canalizare contribuie la modificarea calităţii apelor freatice;

- inexistenţa reţelelor de canalizare în zonele rurale duce la poluarea difuză a apelor freatice;

- poluarea apelor subterane din zonele platformelor de gunoi, cât şi în zonele unde sunt depozitate dejecţiile de la fermele zootehnice.

Calitatea solului Poluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, cât şi de manifestarea unor procese geomorfologice cum sunt alunecările de teren şi eroziunile.

Aceste aspecte sunt tratate în paragrafele definite astfel: „gestiunea deşeurilor” şi „riscurile naturale”.

13

Calitatea peisajelor Peisajele sunt unităţi teritoriale dinamice şi complexe care s-au format ca rezultat al interacţiunii şi legăturilor reciproce dintre componentele mediului natural (rocă, aer, apă, sol, vegetaţie) şi a condiţiilor de relief şi climă, dar sub influenţa transformatoare a activităţilor social-economice.

Ele se caracterizează prin condiţii naturale relativ omogene şi, deşi sunt alcătuite din aceleaşi componente, se deosebesc prin conţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite.

O influenţă puternică, directă sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor este exercitată de către om prin defrişări, păşunat, plantaţii, culturi agricole, amplasarea localităţilor şi a diferitelor construcţii.

Modificarea antropică a peisajului prezintă aspecte foarte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificări şi cadrul complexului teritorial, punându-se astfel accentul pe modificările antropice.

În funcţie de aceste modificări în judeţul Vaslui se pot identifica două tipuri de peisaje:

peisaje moderat antropizate specifice zonelor mai înalte, cu trupuri compacte de păduri de foioase, cu terenuri arabile, pajişti degradate şi cu versanţi parţial afectaţi de eroziunea în adâncime şi alunecări de teren;

peisaje puternic antropizate alcătuite din areale unde, deşi impactul antropic asupra peisajului este puternic, terenurile cultivate se află intercalate cu porţiuni mai extinse de pajişti degradate şi cu fragmente forestiere predominant mici şi mijlocii. Pe versanţii cu înclinare mai mare se întâlnesc frecvent fenomene de eroziune şi alunecări de teren.

1.3 Patrimoniul natural şi construit Zone naturale valoroase Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă. Zonele naturale prin valoarea estetică, dar şi prin valoarea ştiinţifică, constituie un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a altor activităţi lucrative.

În acest sens în judeţul Vaslui s-au identificat mai multe arii ale patrimoniu natural, valoroase, care necesită instituirea unui regim special pentru păstrarea lor.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a Zone protejate reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate. Ea prevede protecţia unui număr de 6 rezervaţii naturale şi 2 monumente ale naturii, după cum urmează:

Rezervaţii naturale

Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha)

1. Movila lui Buccel Com. Micleşti 12,00

2. Tanacu – Coasta Rupturile Com. Tanacu 6,00

3. Pădurea Bădeana Com. Tutova 126,70

4. pădurea Hârboanca Com. Ştefan cel Mare 43,10

5. Pădurea Bălteni Com. Bălteni 22,00

14

6. Fâneaţa de la Glodeni Oraşul Negreşti, satul Glodeni

6,00

Monumente ale naturii

7. Locul fosilifar Măluşteni Com. Măluşteni 10,00

8. Locul fosilifer Nisipâria Hulubăţ

Mun. Vaslui 2,50

Suprafaţa totală 228,30

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice este stabilit prin Legea nr. 462, care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Totodată legea stipulează şi constituirea, organizarea şi extinderea de arii naturale protejate, precum şi reglementarea regiunilor acestora.

Analiza situaţiei actuale cu privire la calitatea bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea altor arii naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită instituirea unui regim de protecţie.

Prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone pădurea Seaca Movileni cu suprafaţa de 48 ha, a fost declarată rezervaţie naturală.

Patrimoniul cultural construit Semnificaţia patrimoniului construit este dată în principal de valoarea sa istorică, de multitudinea epocilor şi evenimentele ce reprezintă reperele devenirii populaţiei de pe teritoriul judeţean sau regional. Importanţa judeţului Vaslui în contextul naţional s-a accentuat din secolul XV când în târgurile Vaslui şi Huşi au fost construite reşedinţe domneşti, iar în secolul XVI s-a înfiinţat o episcopie la Huşi. Oraşul Bârlad, menţionat ca târg şi vamă din sec. XV, era şi sediu al Vorniciei Ţării de Jos. În perimetrul actual al judeţului au înfiinţat trei vechi unităţi administrative – Vaslui, Tutova şi Fălciu – menţionate prima dată pe harta Moldovei din timpul lui Dimitrie Cantemir, care s-au menţinut până în 1948. Se conturează astfel o distribuţie a patrimoniului construit în patru zone istorice constituiţi aproximativ în jurul centrelor importante ce au persistat în teritoriul judeţean cel puţin în ultimele cinci secole: Vaslui, Bârlad, Huşi şi Fălciu. Această configuraţie a rezultat din natura relaţiilor economice şi interumane din teritoriu, precum şi din cadrul natural. Drumurile comerciale, principale, ce urmau traseele râurilor Bârlad şi Prut au constituit axele de dezvoltare ale celor patru centre mai sus amintite. Odată cu scăderea importanţei drumului din lunca Prutului, care ajungea la gurile Dunării s-a redus şi însemnătatea localităţii Fălciu şi a zonei sale de influenţă. Municipiul Huşi nu a urmat aceeaşi traiectorie, aceasta rămânând în continuare un centru semnificativ pe legătura dintre drumul Bârladului şi centrul Basarabiei. Problemele patrimoniului construit judeţean se raportează la dispunerea spaţială, starea fizică şi desemnarea destinaţiei acestora în vederea conservării şi protecţiei pe o durată cât mai îndelungată. Inventarierea şi clasificarea monumentelor şi siturilor istorice din judeţ s-a făcut de către Ministerul Culturii şi Cultelor prin „Lista monumentelor istorice” publicată prin ordinul nr. 2314/2004 (MO nr. 646/I).

15

Pe ansamblul judeţului, patrimoniul construit catalogat prin LMI – 2004 se prezintă după cum urmează:

A B C D Total, judeţ, din care: 36 273 27 9 urban 5 140 17 5 rural 31 133 10 4

A – monumente şi situri arheologice B – monumente şi ansambluri de arhitectură C – case memoriale şi monumente de artă plastică D – monumente dispărute Densitatea acestor monumente şi situri faţă de numărul de imobile este de 115 în urban şi de 586,7 în rural. Aceasta implică o dispersie a efortului de protecţie şi conservare a patrimoniului construit în mediul rural, unde există peste jumătate din numărul de obiective inventariate. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea III – zone protejate prezintă lista monumentelor istorice de valoare excepţională, care constituie priorităţi absolute în ceea ce priveşte ocrotirea patrimoniului construit judeţean. Monumente şi ansambluri de arhitectură castele, conace, palate Conacul Rosetti – Balş – com. Codăeşti Conacul Rosetti – Solescu – com. Soleşti Biserici de lemn Biserica Sf. Nicolae – com. Puieşti Biserica Sf. Gheorghe – com. Lipovăţ Biserica Sf. Nicolae – com. Soleşti Biserici şi ansambluri mănăstireşti Biserica domnească Sf. Ioan Botezătorul . mun. Vaslui Arhitectură industrială, amenajări căi de comunicaţie

Pod de piatră – com. Ştefan cel Mare Monumente şi situri arheologice

Fortificaţii dacice Cetatea traco-getică – com. Arsura

Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungată Vestigii arheologice din diverse epoci – com. Poieneşti

Una dintre sarcinile prioritare în ceea ce priveşte intervenţia asupra monumentelor şi ansamblurilor istorice este delimitarea zonelor de protecţie, prin planul urbanistic general, şi formarea unor concepte referitoare la intervenţia şi valorificarea prin PUZ şi PUD. Un mare număr de monumente şi ansambluri istorice sunt amplasate în centrele localizărilor punând probleme urbanistice şi de restaurare – valorificare redistructivă, cum este cazul centrelor celor 3 municipii. Problemele constructive ale protecţiei şi conservării monumentelor sunt de mare varietate, de la renovare structurală până la integrare şi crearea ambientului. Acestea necesită studiu de specialitate – geotehnice, constructive, de fezabilitate – ale căror rezultate să fie preluate în documentaţiile de urbanism. Monitorizarea stării fizice şi a intervenţiilor asupra patrimoniului cultural, construit revine DTCCPCN, iar aplicarea PUG se face de către consiliile locale ale unităţilor administrative, coordonarea între aceste administraţii se bazează pe documentaţiile PAT şi PUG, proiectarea de detaliu şi execuţia

16

lucrărilor la monumente sau în aria de protecţie a acestora este dificil de supervizat de către administraţii. Durabilitatea mediului construit Pe lângă patrimoniul construit al localităţilor, care reprezintă categoria de vârf a mediului construit, sub aspectul valorii culturale, istorice, sau de ambient, localităţile judeţului deţine un fond construit care se situează pe diferite trepte valorice, în special în ceea ce priveşte durabilitatea. Când acest fond construit combină durabilitatea fizică cu cea morală se poate constata o perenitate a zonelor construite în cauză, care constituie un aport benefic în viaţa comunităţilor care le utilizează.

Situaţia judeţului în ceea ce priveşte durabilitatea construcţiilor este defavorabilă deoarece un mare număr de clădiri, în special de locuit, sunt din materiale nedurabile şi necorespunzătoare normelor de igienă actuale. Pe ansamblul judeţului numărul de locuinţe executate din materiale nedurabile – chirpici, paiantă, lemn – era de 96,7%, mai ridicată în rural, dar mult prea mare în urban 82,5% în Vaslui, 72% în Bârlad, 92% în Huşi şi 93% în Negreşti şi Murgeni.

Pe lângă alcătuirea constructivă, un rol important în durabilitatea fondului de imobile îl joacă durata de serviciu rămasă a clădirilor, care în general este depăşită din lipsa resurselor de innoire a localităţilor. Mediu pe judeţ a construcţiilor cu durată de serviciu depăşită se situează în jurul valorii de 35%, în mediul rural aceasta este mai mare (40%). În mediul urban municipiul Huşi are cel mai important număr de clădiri cu durata de serviciu depăşită (52%); oraşelor Murgeni şi Negreşti moştenesc un fond construit rural numeros – numărul mobilelor cu durata de serviciu depăşită este în jur de 30%. Municipiile Vaslui şi Bârlad se înscriu în valori sub 30% Zone de risc natural Alunecări de teren

Condiţiile geologice şi fizico-geografice situează judeţul Vaslui în categoria judeţelor cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren. Probabilitatea de producere a alunecărilor este „mare”, coeficientul de risc fiind cuprins între 0,51 – 0,80.

Conform studiului “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1998, se evidenţiază următoarele situaţii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări:

• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii; - 193.969 ha.; 36,16 % din suprafaţa totală

• terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor pe versanţi – 125.000 ha. – 23,30 % din suprafaţa totală

• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenţiale – 76.714 ha.; 14,30 % din suprafaţa totală

Zonificarea terenurilor după clasificarea de mai sus este reprezentată pe planşa “Zone de risc natural”, unde sunt evidenţiate şi zonele în care s-au produs alunecări de teren pentru a căror identificare şi inventariere S.C. “Provas” S.A. Vaslui a elaborat un studiu materializat prin hărţi de risc. Pe baza acestora, arealele afectate de alunecări de teren vor fi declarate “zone de risc natural”.

Principalele cauze care au dus în judeţul Vaslui la declanşarea unor alunecări de teren active sau la reactivarea celor stabilizate natural sunt:

17

- precipitaţiile atmosferice – care au un rol de prim ordin în declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren. În cadrul acestor factori climatologici intra – ploi, zăpezi – dezgheţ, temperatură, vânt, secetă.

- eroziunea apelor curgătoare – cu acţiune permanentă la baza versanţilor, constituie una din cele mai importante cauze ale alunecărilor de teren.

- acţiunea apelor subterane – manifestată sub diferite forme (presiunea apei din pori, sufoziunea, ridicarea nivelului apei subterane şi presiunea hidrostatică a apei din fisuri) au generat şi generează cele mai multe alunecări de teren sau taluze din judeţul Vaslui.

- acţiunea îngheţului şi dezgheţului

- acţiunea cutremurelor – duce la modificarea stării de eforturi în teren – reactivarea unor alunecări vechi şi declanşarea unor alunecări noi.

- factori ai activităţii umane (antropogene) din care amintim: lucrări de terasamente, instalaţii edilitare, îndepărtarea vegetaţiei cu rolul de susţinere a fenomenelor de alunecare, arăturile transversale pe panta versanţilor.

- construcţii executate pe versanţi sau la baza lor care determină apariţia zonelor cu rezistenţă scăzută.

- defrişarea abuzivă a plantaţiilor, lizierelor şi pădurilor care au dus şi care vor duce la declanşarea energiei versanţilor şi aparţin unor alunecări noi, care au produs numeroase pagube materiale, îndeosebi după 1990.

- arăturile transversale pe versanţi duc la producerea de văi torenţiale şi în final la distrugerea versanţilor şi a stabilităţii lor.

Întreg teritoriul judeţului Vaslui este afectat de alunecări de teren vechi, greu de identificat. Majoritatea lor sunt stabilizate natural actual dar vegetaţia care le menţine în echilibru maschează acest proces, ceea ce-l face greu de identificat. În zona studiată predomină forme de alunecări vechi stabilizate temporar în mod natural şi pe care sunt amplasate locuinţe particulare, drumuri, poduri şi există riscul unor reactivări ale procesului de alunecare cauzate de fenomene naturale. Toate comunele din judeţul Vaslui cât şi o parte din satele componente sunt aşezate pe forme de alunecări vechi stabilizate natural actualmente cu riscul unor reactivări sub influenţa proceselor naturale şi artificiale în urma cărora pagubele materiale şi de vieţi omeneşti vor fi greu de preîntâmpinat.

În afara acestora pot apărea, funcţie de structura geologică, şi fenomene de alunecări noi în terenuri care în momentul de faţă nu sunt predispuse la asemenea fenomene.

Cutremure

Potrivit Legii 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V – “Zone de risc natural”, din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Vaslui aparţine zonei de intensitate seismică 8 - cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani

Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92) judeţul Vaslui acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valorile: B - 0,20 şi C- 0,25 conform reprezentării grafice din planşa “Zone de risc natural”.

Zonarea din punct de vedere al valorii perioadelor de colţ TC (conform Normativ P 100 –92) evidenţiază valoarea TC - 1,0 sec. pentru întreg teritoriul judeţului.

18

Inundaţii Teritoriul judeţului este afectat de fenomenul de inundaţie, având în vedere schimbările climaterice care au loc. Acestea imprimă precipitaţiilor relativ bogate un caracter torenţial, care suprapus peste: gradul redus de împăduriri, pante mari ale versanţilor şi colmatarea continuă a albiilor favorizează frecvente inundaţii în lunca râurilor şi interfluvii, generând pagube importante, cu atât mai mult cu cât amplasarea de noi obiective în perimertrele inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate, creşte. Alte cauze care au favorizat acest fenomen au fost şi rămân în continuare:

- capacitatea redusă de transport a albiilor la debite mari de apă; - secţiuni de poduri şi podeţe subdimensionate sau obturate cu diverşi plutitori; - existenţa lucrărilor de îndiguiri pe lungimi relativ mari, fără măsuri suplimentare privind

preluarea efectelor de dezatenuare care se pot produce; - neîntreţinerea cursurilor de apă, cu precădere în interiorul localităţilor; - existenţa unor lucrări hidrotehnice depăşite din punct de vedere al capacităţii de apărare; - reţele de canalizare a apelor meteorice subdimensionate, colmatate sau neadecvate

regiunilor torenţiale de curgere; - promovarea limitată a lucrărilor noi pentru corectare formaţiunilor torenţiale şi a

lucrărilor de împădurire; - lipsa măsurilor de reabilitare a lucrărilor de apărare deteriorate de viiturile produse în

ultimii ani. La nivelul teritoriului, zonele inundabile, pentru care există lucrări de apărare sunt:

- r. Prut, sectoarele Ghermăneşti – Drânceni, Albiţa – Fălciu, Murgeni – Cârja; - r. Elan, sector amonte şi aval de localitatea Murgeni; - r. Bârlad, sector aval de Băceşti; - r. Sacovăţ, aval de Tungujei; - r. Bârlad, sectoarele Negreşti – amonteVaslui, oraş Vaslui, aval Vaslui – confluenţa cu

Crasna,; - r. Vasluieţ, sectoarele aval ac. Soleşti – Vaslui, Vaslui – confluenţa cu Bârlad; - r. Racova sectoarele ac. Puşcaşi – Vaslui, Pungeşti – ac. Puşcaşi; - r. Durduc sectoarele amonte Căzăneşti, ac. Căzăneşti - ac. Vultur; - r. Rebricea, Rebricea – r. Bârlad; - r. Telejna, Zăpodeni – r. Bârlad; - r. Buda, Oseşti – Bălteni; - r. Lohan, Creţeşti – Târziar. Bârlad, sectoarele aval Crasna – or. Bârlad, or. Bârlad, aval

Bârlad – ieşirea din judeţ. Zonele vulnerabile la inundaţii, care necesită o analiză prioritară se află pe râurile:

- Elan, sectorul Murgeni-Blăgeşti; - Vasluieţ, Schitu Duca-Codăeşti; - Tutova, sector Plopana-Iveşti; - Berheci, sector Izv. Berheci-Feldioara; - Zeletin, sector Coloneşti-Podu Turcului.

Localităţile care au fost afectate de fenomenul de inundaţie ( conform legii 575/2001 ) sunt: Mun. Huşi, or. Murgeni şi com. Al. Vlahuţă, Băceşti, Bălteni, Codăeşti, Deleşti, Horgeşti, Dragomireşti, Drânceni, Duda – Epureni, Dumeşti, Găgeşti, Ivăneşti, Micleşti, Olteneşti, Oşeşti, Pogona, Poieneşti, Puieşti, Pungeşti, Rebricea, Roşieşti, Soleşti, Stănileşti, Tanacu, Tătărani, Tutova, Văleni şi Viişoara.

19

1.4. Reţeaua de localităţi Număr, structură, ierarhizare Reţeaua de localităţi a judeţului este uniform distribuită în teritoriu, totalul aşezărilor fiind de 465, din care 22 urbane şi 443 rurale; grupate în 86 de unităţi administrativ-teritoriale – 5 urbane şi 81 comune.

Densitatea localităţilor în teritoriu este de 8,74 aşezări la 100 kmp (o distanţă între localităţi de cca 3-4 km), o valoare mare având în vedere numărul de locuitori al judeţului care este sub media unnor judeţe cu suprafaţă similară.

Ierarhizarea unităţilor administrativ teritoriale pe ranguri, conform Legii nr. 351/2001 – PATN Secţiunea IV, este următoarea:

Localitatea Statut Nr. locuitori RPL 2002

Localităţi de rangul II Vaslui municipiu 70571 Bârlad municipiu 69066 Huşi municipiu 29510 Localităţi de rangul III Negreşti oraş 9854 Murgeni oraş 7674

Localităţile rurale din judeţ se grupează în următoarele categorii

• Localităţi de rangul IV – reşedinţă de comune – 81 de sate

• Localităţi de rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor sau oraşelor.

Problemele situaţiei actuale a reţelei de localităţi decurg din distribuţia populaţiei în aceste aşezări şi din profilul economic al acestora.

Numărul mare de localităţi distribuit pe totalitatea teritoriului este specifică unei economii agrare incipiente în care gospodăriile menţin o relaţie strânsă cu fondul funciar, în consecinţă organizarea reţelei de localităţi judeţene trebuie să acţioneze prioritar în mediul rural.

În mediul urban numărul mediu de persoane ce revine unei localităţi este de 8136,4 în timp ce în rural acesta este de 623,1; valoare insuficientă pentru asigurarea unei echipări sociale şi edilitare corespunzătoare.

În profil teritorial, în mediul urban, există câte o localitate ce se înscrie în categoriile 10-20 mii, 20-50 mii şi peste 50 mii locuitori, precum şi 2 localităţi în categoria 1-2 mii locuitori.

În mediul rural 31 de comune au localităţi sub 500 de locuitori, 34 au localităţi cuprinse între 500-1000 locuitori, 13 au localităţi în categoria 1000-2000 loc, iar 3 au localităţi cu peste 2000 de locuitori.

Dintre unităţile cu localităţi mici se evidenţiază comunele: Bogdana, Bogdaniţa şi Tătărani care au o medie de sub 300 de locuitori pe aşezare. Faptul că ¾ din comune au o medie a populaţiei pe localitate sub 1000 de locuitori pune serioase probleme investiţiile edilitare şi sociale, care se vor orienta către localităţile cu potenţial uman ridicat.

Un număr de 43 de sate, aveau în 1992 o populaţie sub 100 de locuitori, iar 7 erau fără populaţie, ceea ce constituie aproape 1/9 din localităţile rurale.

20

În acest sens este necesară o politică de comasare a localităţilor rurale în paralel cu reducerea numărului de activi ocupaţi în agricultură şi creşterea suprafeţelor unităţilor agricole şi silvice.

Satisfacerea indicatorilor minimali de definire ai principalelor localităţi.

În ceea ce priveşte infrastructura edilitară, care alcătuieşte în mare parte tabloul indicatorilor minimi de definire ai localităţilor (Legea 351/2001), judeţul are, în comparaţie cu regiunea de NE şi România, următoarea situaţie:

Localităţi în care să se distribuie energia termică şi apă potabilă.

Localităţi în care se distribuie energia

termică

Localităţi în care se distribuie apa potabilă

Total Din care: municipii şi

oraşe

Total Din care: municipii şi

oraşe

Lungimea totală a reţelei de

distribuţie a apei

România 259 217 3.029 265 38.238

Reg. NE 36 31 344 32 4.346

Judeţul Vaslui 3 3 70 4 691

Echiparea localităţilor cu reţele de distribuţie a energiei termice se încadrează în nivelele existente în regiune şi în ţară, impuse de existenţa imobilelor de locuinţe colective. Distribuţia apei potabile este cu mult sub nivelul acceptabil, numai circa 1/6 din localităţile judeţului au instalaţii de alimentare cu apă.

Nivelul dotării localităţilor cu canalizare este şi mai scăzut, această situaţie impunând politici prioritare de echipare hidroedilitară.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în 2000 (mii mc)

Volum de gaze distribuit Localităţi cu reţea distribuţie de gaze naturale

Municipii şi oraşe

Lungimea simplă a conductelor (km)

Total Uz casnic

România 1.021 169 21.598 9.193.681 3.742.058

Reg. NE 57 22 1.774 949.145 362.662

Vaslui 2 2 107 33.753 14.764

Echiparea productivă a localităţilor este de asemenea deficitară, în special în mediul rural.

Pentru activităţi agricole funcţionează 785 unităţi, ceea ce reprezintă o medie de peste 5 unităţi pe unitatea administrativă din mediul rural.

Întreprinderile industriale sunt concentrate în majoritate în municipii, cele mai reprezentative fiind din ramurile industriei uşoare, construcţiilor metalice, industriei chimice şi prelucrării lemnului.

Peste 98% din întreprinderile înregistrate în judeţ sunt IMM; repartiţia acestora pe ramurile de activitate este, total defavorabilă sectoarelor productive şi mediului rural.

Unităţile industriale mici şi mijlocii alcătuiesc o pondere de doar 10% din totalul IMM, peste 70% dintre acestea funcţionează în domeniul serviciilor.

21

Infrastructura socială Învăţământ

Echiparea judeţului cu dotări şcolare este corespunzătoare nivelului demografic al începutului anilor '90. Scăderea populaţiei pe ansamblul judeţului a dus la schimbarea în gestionarea acestor dotări.

În anul 2003 funcţionau în judeţ 384 de grădiniţe, 426 şcoli generale, din care 187 în învăţământul gimnazial, 18 licee şi 4 şcoli profesionale şi de ucenici şi 1 unitate de învăţământ, postliceal.

Comparativ cu anul 1997 când existau 369 grădiniţe, 435 şcoli generale, din care 202 gimnazii, 18 licee, 10 şcoli profesionale, 49 şcoli complementare şi 5 şcoli speciale se remarcă o creştere a unităţilor din învăţământul preşcolar concomitent cu scăderea numărului de unităţi din celelalte forme de învăţământ.

Scăderea numărului de şcoli primare şi gimnaziale, în special în mediul urban, a urmat tendinţa demografică de scădere a populaţiei urbane, deşi partea de populaţie tânără s-a menţinut ca pondere în perioada susmenţionată.

Astfel, în 2003 erau înscrişi în învăţământul preşcolar 15.778 copii, în şcolile generale – 54.067 elevi, în licee – 13.874 elevi, în învăţământul postliceal – 138 de elevi, iar în cel profesional şi de ucenici 7.075 elevi.

Problemele concentrărilor de dotări şcolare în localităţile judeţului sunt legate de îndeplinirea cerinţelor vocaţionale ale populaţiei şi de gradul de confort şi igienă al acestor dotări.

Repartiţia dotărilor învăţământului preşcolar şi liceal este relativ satisfăcătoare şi stabilă în cadrul reţelei de localităţi. Unităţile de învăţământ profesional şi de ucenici sunt insuficiente, mai ales în mediul rural unde ridicarea nivelului profesional al populaţiei şi diversificarea gamei de meserii trebuie să devină un obiectiv permanent.

Învăţământul de maiştri şi învăţământul superior nu deţin dotări în judeţ, solicitanţii acestor forme de educaţie fiind obligaţi să utilizeze şcolile din alte judeţe. Sănătate Dotările sanitare din judeţ prezintă deficite importante în ceea ce priveşte numărul şi capacitatea de servire a utilizatorilor. Structura unităţilor sanitare în 2003 era următoarea: 9 spitale, 5 policlinici, 11 dispensare medicale, 4 creşe, 56 cabinete medicale (private), 40 cabinete stomatologice (pr), 16 cabinete medicale şcolare, 63 de farmacii (pr.), 4 laboratoare medicale şi 16 laboratoare de tehnică dentară.

Numărul de paturi de spital era în 2003 de 2995, indicele de 5,58 paturi/1000 de locuitori fiind cu mult sub norma de 10 paturi/ 1000 loc. şi sub mediu pe ţară, ceea ce exprimă situaţia dotărilor spitaliceşti din judeţ.

Domeniul sanitar este unul dintre cele mai profitabile pentru proprietatea privată; marea majoritate a unităţilor sanitare din judeţ având acest statut.

Problema spitalelor ca dotări costisitoare, ca investiţie şi întreţinere, rămâne în continuare un obstacol pentru dezvoltarea unei reţele sanitare armonioase.

Creşterea numărului de cabinete medicale şi stomatologice (private), în perioada 1997-2003 este o evoluţie pozitivă în reţeaua de dotări sanitare, la fel cu creşterea numărului de medici şi personal medical.

22

Dotările comerciale şi pentru servicii sunt mai bine reprezentaţi; peste jumătate din unităţile economice din judeţ activează în domeniul comerţului cu amănuntul şi en gros – 1887 firme (61% din total). În alte servicii, personale şi industriale activează 152 firme, adică 4,9% iar în transporturi şi depozitare existau 179 firme (5,8%).

Problemele reţelei comerciale judeţene sunt legate de distribuţia teritorială şi diversitatea profilului unităţilor ambele produse pe fondul repartiţiei inegale a veniturilor populaţiei pe ansamblul reţelei de localităţi.

Distribuţia teritorială a unităţilor comerciale şi de servire este proporţională cu mărimea populaţiei centrelor şi forţa economică a acestora, rezultând concentrări de dotări în cele trei municipii, în oraşe şi în comunele mari.

Echiparea socială a municipiilor şi oraşelor (nr. dotări)

Dotări Vaslui Bârlad Huşi Negreşti Murgeni

Invăţământ liceal 6 3 2 1 -

Invăţământ profesional 3 - - - -

Invăţământ postliceal 1 - - - -

Spitale 2 2 1 1 -

Policlinici 1 1 -

Bănci 2 2 2 1 -

Cultură 3 3 3 1 1

Serviciile publice cu utilizare medie sau rară sunt aproape în totalitate amplasate în municipiul Vaslui; acestea sunt dotări pentru finanţe, administraţie, justiţie şi siguranţă. Locuirea

Numărul total de locuinţe existent în judeţ la recensământul din 2002 era de 164.402 unităţi, numărul de persoane ce revin la o locuinţă fiind de 2,99. Pe medii numărul de locuinţe era de 59.955 unităţi, în urban (3,01 pers./ locuinţă) şi 101.730 unităţi în rural (2,98 pers./ locuinţă).

Numărul de camere la acelaşi recensământ a fost de 407.236, ceea ce înseamnă o medie de 2,47 camere pe o locuinţă, ceea ce duce la concluzia că numărul de persoane ce revin la o locuinţă este relativ mare. Locuinţele au un număr mediu de camere ce nu oferă o structură spaţială convenabilă pentru convieţuirea mai multor nuclee familiale, aşa cum reiese din numărul mediu de persoane ce revine unei locuinţe. Această problemă este mai acută în urban unde mediu este de 3,01 pers./ locuinţă.

Creşterea numărului de locuinţe, faţă de anul 1992, cu 13.515 unităţi (9705 în rural şi 3810 în urban), în condiţiile scăderii numărului de locuitori în aceeaşi perioadă cu cca. 10.000 de persoane, este un fapt benefic pentru evoluţia fondului locativ. Ceea ce pare problematic este numărul mic de locuinţe urbane construit în deceniul trecut, care, chiar luând în considerare ieşirea din uz a unor imobile, este insuficient pentru susţinerea unor structuri urbane viabile.

Acest fenomen este mai accentuat în localităţile urbane mici cum sunt municipiu Huşi şi oraşele Negreşti şi Murgeni, unde construcţia de locuinţe ar fi trebuit să ajute procesul de urbanizare din aceste localităţi.

23

Necesarul de locuinţe pentru totalul localităţilor din judeţ este de cca. 5000 de unităţi, fără a lua în calcul construcţiile care ar trebui demolate datorită neîncadrării în standardele actuale (constructive, sanitare) sau depăşirii duratei de serviciu.

Un aspect legat de asemenea de fenomenele socio-economice ce se desfăşoară în judeţ este tipologia clădirilor de locuit; opţiunea aproape unanimă pentru locuinţele individuale şi abandonarea formelor colective de locuit, care, prin neajunsurile lor au compromis definitiv aceste structuri. Evoluţia numărului de clădiri de locuit în perioada 1992-2002 a fost o creştere cu cca. 12000 de clădiri, cifră ce egalează cu aproximaţie numărul de locuinţe construite în aceeaşi perioadă. Acest fapt relevă o orientare exclusiv către tipul de locuinţă individuală în marea majoritate a unităţilor administrative din judeţ. Numărul mediu de locuinţe ce revin unei clădiri de locuit în mediul urban este de 3,26, iar în mediul rural de 1.023 locuinţe/ imobil.

În municipiul Vaslui şi Huşi există cele mai mari concentrări de clădiri cu mai multe locuinţe din tot judeţul, 5,79 loc./ clădire şi respectiv 3,16 loc./ clădiri.

Numărul şi spaţialitatea locuinţelor sunt pe de-o parte caracteristici cantitativ esenţiale pentru buna funcţionare a aşezărilor umane, echiparea locuinţelor reprezintă, pe de altă parte, calitatea acestor dotări. Echiparea deficientă a clădirilor de locuinţe colective ca şi slaba organizare şi administrare a acestora a compromis pentru multă vreme acest tip de locuire în opţiunile populaţiei.

Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă este deficitară în majoritatea localităţilor judeţului, în principal în mediul rural. Din cele 81 de comune numai 34 posedă instalaţii de alimentare cu apă; lungimea simplă a conductelor acestora nu depăşeşte 150 km pe ansamblul localităţilor rurale.

Indicele alimentării cu apă a locuinţelor prezintă aceeaşi discrepanţă între cele două medii: 229 loc./1 km traseu simplu alimentare cu apă, în urban, faţă de 676 loc./1 km în rural.

În cadrul localităţilor ce posedă instalaţii de alimentare cu apă există mari diferenţe. Astfel în rural se remarcă comunele: Drănceni, Ivăneşti, Lunca Banului, Măluşteni, Puieşti şi Zorleni, care au un indice defavorabil.

În mediul urban, municipiul Bârlad şi oraşul Negreşti au numărul cel mai mare de locuinţe ce revin la 1km de conducta de alimentare cu apă.

În ceea ce priveşte echiparea cu instalaţii de canalizare, situaţia este şi mai grea; aceste echipări sunt prezente doar în mediul urban. În oraşele Murgeni şi Negreşti reţeaua de canalizare acoperă doar parţial numărul de locuinţe racordate la alimentare cu apă, şi care necesită evacuarea apei uzate. 1.5 Infrastructurile tehnice Gospodărirea apelor Amenajarea bazinelor hidrografice

Apele de suprafaţă Judeţul Vaslui este situat în bazinele hidrografice ale râurilor Prut şi Siret. Principalele cursuri de apă care stăbat teritoriul judeţean sunt:

Râul Prut situat la limita estică a judeţului. Suprafaţa bazinului hidrografic este 10 990 km2, lungimea cursului este de 742 km. Debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 104 m3/s şi de 107 m3/s la ieşire. Principalii afluenţi sunt: Pruteţ (S = 350 km2, L = 40 km), Sărata (S = 236 km2 L = 30 km), Elan (S = 606 km2, L = 73 km).

Râul Bârlad şi afluenţii săi sunt cursuri tipice de podiş cu climat secetos, fapt pentru care au debite medii scăzute, frecvente înmlăştiniri(ceea ce favorizează debitele modeste). Principalele caracteristici ale râului sunt: suprafaţa bazinului hidrografic, S = 7 220 km2, lungimea de 207 km.

24

Debitul mediu multianual la intrarea în judeţ este de 0,2 m3/s, iar la ieşire de 6,9 m3/s; un aport important îl au râurile Vaslui cu 1,1 m3/s , Crasna cu 0,65 m3/s şi Tutova cu 0,9 m3/s.

Afluenţii principali sunt: Sacovăţ (S = 314 km2, L = 54km), Stavnic (S = 212 km2, L = 46 km), Rebricea (S = 158 km2, L = 27 km), Vaslui (S = 692 km2, L = 81 km), Crasna (S = 527 km2, L = 61 km)Racova (S = 329 km2, L = 49 km), Simila (S = 267 km2, L = 44 km), Tutova (S = 687 km2, L = 86 km).

Apele subterane Apele freatice se găsesc într-o gamă destul de bogată şi se datorează variaţiilor morfologice ale

pământului. În partea de nord a judeţului ( podişul central Moldovenesc ), unde predomină formaţiunile impermeabile, apar lentile de apă freatică, cantonate în depozite lutoase şi luto-nisipoase. În partea de sud se găsesc întinse strate acvifere înmagazinate în formaţiuni sedimentare, pliocen-cuaternare cu granulaţie grosieră şi mijlocie la care adâncimea variază între 5-30 m. În lungul râurilor Bârlad şi Elan există pânze freatice cu caracter artezian.

Apele de adâncime se găsesc acumulate la diferite adâncimi în depozitele cuverturii sedimentare. În partea de nord acestea sunt cantonate în formaţiunile sarmaţianului mediu, au calităţi potabile corespunzătoare şi se află la circa 82 m adâncime. În partea de sud, grosimea şi permeabilitatea mare a nisipurilor pliocene, au favorizat acumularea unor importante rezerve de apă cu caracter ascendent sau chiar artezian. Lucrări hidrotehnice 1. Lacuri de acumulare Pentru asigurarea debitelor necesare diverselor consumuri ,dar şi pentru apărarea obiectivelor socio-economice din teritoriul împotriva inundaţiilor, au fost realizate următoarele acumulări:

Căzăneşti, pe r. Durduc, V = 5,5 mil.m3, având folosinţă complexă (alimentare cu apă şi irigaţii); Soleşti, pe r. Vaslui, V = 15,56 mil.m3, cu folosinţă complexă; Puşcaşi, pe r. Racova, V = 6,25 mil.m3, asigurând alimentarea cu apă potabilă şi industrială; Mânjeşti, pe r. Crasna, V = 10,03 mil. m3, cu folosinţă complexă; Râpa Albastră, pe r. Simila, V = 8,87 mil.m3, pentru alimentare cu apă şi piscicultură; Cuibul Vulturilor, pe r. Tutova, V = 6,64 mil.m3, având folosinţă complexă; Trohan, pe r. Racova, V = 0,61 mil. m3, asigurând apa pentru irigaţii şi piscicultură; Pungeşti, pe r. Gârcianca, V = 2,096 mil. m3, asigurând apa pentru irigaţii şi piscicultură; Roşieşti, pe r. Idrieiu, V = 0,247 mil.m3, asigurând apa pentru irigaţii şi piscicultură; Poşta Elan, pe r. Elan, V = 9,7 mil.m3, având folosinţă complexă (alimentare cu apă, irigaţii, apărare împotriva inundaţiilor). O altă categorie de acumulări sunt cele cu destinaţie exclusiv piscicolă: Rediu – Galian ( r.

Rediu , V = 3,76 mil.m3), Negreşti I – V ( r. Velna , V = 1,856 mil. m3), Fereşti (r. Fereşti, V = 0,38mil. m3), Moara Domnească (r. Sărata, V = 1,36 mil. m3), Boţeşti (r. Găneşti, V = 0,23 mil. m3), Manţu I – V (r. Gugu, V = 1,38 mil. m3), Tanacu I – IV (r. Burghena, V = 0,455 mil.m3), Al. Vlahuţă I – II (r. Simila, V = 0,674 mil.m3), Puieşti (r. Tutova, V = 1,73 mil. m3), Iezer (r. Tutova, V = 0,6 mil. m3), Iana (r. Tutova, V = 0,91 mil. m3), Recea I – II (r. Recea , V = 0,152 mil. m3), Guşiţei (r. Elan, V = 0,048 mil.m3), Cârja I – II (în lunca Prutului, V = 14,09 mil. m3), Tăcuta (r. Rediu, V = 2,7 mil.m3), Corodeşti (r. Studeneţ, V = 0,76 mil. m3), Dumeşti (r. Gărureni, V = 0,88 mil.m3), ş. a.

Pe teritoriul judeţului există şi acumulări nepermanente, precum şi incinte cu rol de atenuare a viiturilor. Cele mai importante lucrări sunt: Gura Văii (r. Gura Văii, V = 4.07 mil.m3), Voloşeni (în bazinul hidrografic al r. Gura Văii, V = 0,37 mil. m3), Budu (r. Budu, V = 0,68 mil.m3), Sărata (r. Sărata, V = 4,32 mil. m3), Muşata (r. Muşata, V = 2,0 mil. m3), Bozia (r. Bozia, V = 0,96 mil.m3), incinta Vultureşti ( în lunca r. Bârlad, V = 8,0 mil.m3). Pe lângă acumulările amintite, mai există o serie de lacuri cu folosinţă piscicolă care în prezent sunt colmatate (Telejna, Iazul Gugeşti,

25

Stroieşti),dezafectate ( Tălăbăieşti, Buda, Deleni) sau au barajele rupte (Bălteni, Bobeşti, Chiţoc, Duda – Epureni). 1. Derivaţii şi aducţiuni Principalele lucrări de aducţiune şi derivaţii de apă din teritoriul judeţului sunt: - aducţiunea de apă brută Puşcaşi - Bârlad – Vaslui, aducţiune subterană cu priza în râul Bârlad, lângă staţia de pompare Rediu, şi debuşarea în acumularea Puşcaşi, precum şi în staţia de tratare a apei Copou. Debitul captat este destinat suplimentării stocului acumulării Puşcaşi, în perioadele în care râul are debite excedentare sau pompării apei la staţia de tratare a apei potabile Copou precum şi la staţia de tratare apă industrială. Lungimea aducţiunii este de 6,2 km şi asigură un stoc de 150 l/s apă potabilă şi 150 l/s apă industrială în zona Rediu; - aducţiunea de suprafaţă de apă brută Soleşti – Vaslui, cu priza amplasată în ac. Soleşti şi debuşarea în staţia de tratare apă industrială Rediu. Lungimea este de 15,74 km, debitul instalat de 200 l/s şi rolul de suplimentare a debitului de apă necesar zonei industriale a municipiului; - derivaţia subterană Cuibul Vulturilor – Bârlad cu priza amplasată în ac. Cuibul Vulturilor şi debuşarea în staţia de tratare Crâng a municipiului Bârlad. Lungimea derivaţiei este de 11 km, debitul instalat de 225l/s; - derivaţia subterană Bârlad – ac. Râpa Albastră cu priza în râul Bârlad şi debuşarea în ac. Râpa Albastră, cu lungimea de 5,6 km, rolul acesteia fiind suplinirea stocului de apă a acumulării; - aducţiunea Râpa Albastră – Bârlad, cu lungimea de 4,5 km, debitul instalat de 120 l/s şi rolul de alimentare cu apă industrială a zonei industriale a municipiului; - aducţiunea subterană de apă brută Căzăneşti – Negreşti, cu priza amplasată în ac. Căzăneşti şi debuşarea în staţia de tratare a oraşului Negreşti. Lungimea totală este de 8,05 km, debitul instalat de 19,45 l/s, având rolul de alimentare cu apă potabilă şi industrială a oraşului; - aducţiunea Prut – Huşi, cu priza amplasată în râul Prut (priza Pogăneşti) şi debuşarea în staţia de tratare a oraşului Huşi. Aducţiunea este formată din două fire a câte 11,5 km fiecare, are un debit instalat de 200 l/s şi rolul de alimentare cu apă potabilă şi industrială; - aducţiunea subterană Bădeana – Tutova – Negrileşti, cu lungimea de 42 km şi debitul instalat de 240 l/s. Aducţiunea transportă apă din judeţul Galaţi (39 puţuri) pentru alimentarea cu apă a municipiului Bârlad.

2. Regularizări şi îndiguiri de râuri Principalele lucrări de îndiguire ale cursurilor de apă din cele două bazine hidrografice (Siret şi Prut) sunt:

- îndiguirea râului Bârlad pe o lungime de 211,36 km; - îndiguirea râului Vaslui pe o lungime de 68,4 km; - îndiguirea râului Prut pe o lungime de 80 km; - îndiguirea râului Elan pe o lungime de 3,8 km; - îndiguirea râului Crasna pe o lungime de 18 km; - îndiguirea râului Durduc pe o lungime de 4,7 km; - îndiguirea râului Rebricea pe o lungime de 7,1 km; - îndiguirea râului Racova, sector Belesca – Ivăneşti, pe o lungime de 13,9 km; - îndiguirea râului Stemnic, sector aval de localitatea Bâlteni- confluenţa cu râul Bârlad pe o

lungime de 4,7 km; - îndiguirea râului Lohan pe o lungime de 2 km; - îndiguirea râului Tutova pe o lungime de 4,8 km;

Principalele lucrări de regularizare a cursurilur de apă în cele două bazine sunt: - regularizarea râului Bârlad pe o lungime de 119 km; - regularizarea râului Durduc pe o lungime de 7,44 km;

26

Echiparea hidroedilitară Alimentarea cu apă În judeţul Vaslui din cele 86 de unităţi administrativ teritoriale (UAT) beneficiează de sistem centralizat de alimentare cu apă toate cele 5 UAT-uri din mediul urban şi 38 din mediul rural. Caracteristicile principale, la nivelul fiecăreia sunt:

Municipiul Vaslui Are ca surse: drenurile din apropierea satului Delea, puţurile forate din lunca Bârladului (Munteni I şi II, Mobila), iar ca sursă de suprafaţă acumulările Soleşti şi Puşcaşi. Din sursa Soleşti nu se asigură în permanenţă debitul instalat (cca 800 l/s), cauza fiind funcţionarea defectuasă a sistemelor de pompare şi transport, precum şi slaba calitate a conductei de aducţiune Soleşti – S.P. Vaslui. Această disfuncţie este rezolvată prin pomparea debitului necesar din sistemul Puşcaşi – Bârlad. Debitul asigurat din sursele prezentate este estimat la circa 63 072 m3/zi. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 180,6 km. Se apreciează că populaţia municipiului beneficiează de alimentare cu apă în proporţie de 100%.

Municipiul Bârlad Alimentarea cu apă a municipiului se face atât din sursă subterană cât şi din sursă de suprafaţă. Apa subterană este asigurată din puţuri forate, în zona Negrileşti – Bădeana – Tutova, precum şi dintr-un front de captare situat în intravilanul oraşului. Apa de suprafaţă provine din acumulările Cuibul Vulturilor şi Râpa Albastră. Distribuţia apei potabile se face printr-o reţea cu lungimea de 215 km.

Municipiul Huşi Alimentarea cu apă a municipiului se face din sursă de suprafaţă şi anume din priza Pogăneşti. Distribuţia apei se face printr-o reţea cu lungimea de 66,9 km. Se apreciază că populaţia este alimentată în proporţie de 67,2%.

Oraşul Negreşti Alimentarea cu apă se realizează din sursa de suprafaţă, şi anume acumularea Căzăneşti. Distribuţia apei se realirează printr-o reţea cu lungimea de 16,8 km. Se apreciază că populaţia este alimentată în proporţie de 56%.

Oraşul Murgeni Se alimentează din sursă subterană, prin puţuri forate. Distribuţia apei se realirează printr-o reţea cu lungimea de 30 km.

Localităţile rurale Acestea se alimentează în principal din sursă subterană. La nivelul întregului mediu rural se apreciază o lungime de reţea de distribuţie de 204,3 km. Unităţile administrativ teritoriale care au sistem de apă sunt figurate în planşa de “Gospodărire a apei” .

Canalizare ape uzate De sistem de canalizare al apelor uzate beneficiază toate cele 5 UAT-uri din urban şi numai 5 UAT-uri din mediul rural. Caracteristicile principale sunt:

Municipiul Vaslui Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Apele uzate menajere sunt colectate şi conduse în staţia de epurare a oraşului. Cele meteorice sunt colectate prin rigole şi şanţuri stradale şi sunt evacuate în râurile Bârlad şi Vaslui. Reţeaua de canale are lungimea de 114,2 km. Staţia de epurare a oraşului are două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Capacitatea ei este de 54,4 mii m3/zi. Apele epurate sunt deversate în râul Vaslui.

27

În municipiu există zone în care reţelele sunt distruse datorită terenului de fundare (nisip curgător ) şi a tipului de tuburi utilizate. De asemenea există tronsoane de canale vechi, subdimensionate, cu grad de uzură avansat.

Municipiul Bârlad Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor. Apele uzate menajere sunt colectate şi conduse în staţia de epurare a oraşului. Cele meteorice sunt colectate prin rigole şi şanţuri stradale şi sunt evacuate în pârâul Valea Seacă. Lungimea reţelei de canalizare are 163,5 km. Staţia de epurare a oraşului are două trepte: mecanică şi biologică Capacitatea staţiei este de 370 l/s pentru epurarea mecanică şi 420 l/s pentru cea biologică. Apa epurată este evacuată în râul Bârlad.

Municipiul Huşi Sistemul de canalizare al apelor uzate este mixt. Lungimea reţelei este 63,8 km. Staţia de epurare are şi ea două trepte de epurare. Capacitatea este de 100 l/s pentru fiecare treaptă. Apele epurate sunt deversate în pârâul Draslovăţ.

Oraşul Negreşti Are sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Lungimea reţelei este de 10,6 km. Staţia de epurare are două trepte de epurare, mecanică şi biologică, cu capacitatea de 42 l/s pentru fiecare treaptă. Apele epurate sunt deversate în râul Bârlad.

Oraşul Murgeni Are sistem de canalizare al apelor uzate menajere. Lungimea reţelei are 6,7 km. Se află în fază de execuţie staţia de epurare cu două trepte. Capacitatea, pe fiecare treaptă, este de 13,4 l/s.

Localităţile rurale Totalul lungimii reţelei de canalizare, la nivel rural este de 4,0 km. Apele uzate menajere colectate de reţele nu suferă tratamente (epurări), totul, prin infiltraţii, intrând în pânza freatică Căi de comunicaţie Căile de comunicaţie care fac obiectul PATJ-ului Vaslui au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă un loc important, prin mărimea ei de peste 2000 km, fiind compusă din:

− reţeaua de căi rutiere − reţeaua de căi feroviare

Datele necesare analizei situaţiei existente, pe tipuri de căi de comunicaţie s-au obţinut din:Anuarul Statistic 2003, HGR 43/1998, Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Nord-Est şi de la Consiliul Judeţean Vaslui.

Judeţul Vaslui component al Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, regiune care beneficiază de o deschidere internă şi internaţională datorită unor căi de comunicaţie dezvoltate. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea Nord - Est şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt: -

- E 85 Frontieră Giurgiu-Bucureşti-Buzău-Bacău-Roman-Suceava-Frontiera Siret - E 58 Frontieră Halmeu-Suceava-Iaşi- Frontieră Sculeni - E 581 Mărăşeşti-Tecuci- Frontieră Albiţa – pe teritoriul jud. Vaslui - E 583 Roman-Iaşi-Frontieră Sculeni - E 574 Piteşti-Braşov-Bacău-Craiova

28

Regiunea de Nord - Est ocupă locul întâi pe ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurile şi locul patru pe ţară în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate. Astfel reţeaua de drumuri publice are o lungime de 13388 km, cu o densitate de 36,3 km/ 100 km2, fiind peste densitatea pe ţară (33,1 km/ 100 km2) şi deţinând primul loc, pe ţară, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţinale –2606 km şi a drumurile locale –10782 km. Reţeaua de căi ferate are o lungime de 1506 km, cu o densitate de 40,9 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe ţară (46,2 km/1000 km2), deţinând locul doi, pe ţară, în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate –573 km. Reţeaua de căi rutiere Din analiza echipării tehnice a judeţului Vaslui cu drumuri publice – Drumuri naţionale, Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele: Reţeaua de drumuri∗ cuprinde:

8 trasee de drumuri naţionale, din care : 1 traseu de drum european, E 581- coridorul paneuropen nr. IX ; 5 trasee de drumuri naţionale principale DN 2F,DN 11A, DN 24, DN 26 şi DN 28 2 trasee de drumuri naţionale secundare DN 15D şi DN 24A

52 trasee de drumuri judeţene ; 197 trasee de drumuri comunale .

Lungimea drumurilor publice din judeţul este de 2145 km, reprezentând 2,7% din totalul

drumurilor publice din România care este de 78900 km. Densitatea drumurilor publice în judeţul Vaslui este de 40,3 km/100 km2, densitatea fiind peste densitatea pe ţară care este de 33,1 km/100 km2 şi peste densitatea pe Regiunea Nord-Est (36,3 km/ 100 km2).

Din total lungime drumuri public( 2145 km), situaţia se prezintă astfel:

382 km – 17,8% - sunt drumuri naţionale; 936 km – 43,6% - sunt drumuri judeţene; 827 km – 38,6% - sunt drumuri comunale.

Drumurile naţionale sunt modernizate într-un procent de 87,4% , pe 334 km şi cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 48 km ( 12,6% ). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică considerată ca fiind bună.

Drumurile judeţene sunt modernizate într-un procent de 0,7% pe 7 km, cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 314 km ( 33,6% ) şi nemodernizate pe 615 km ( 65,7% ), din care 470 km sunt pietruiţi şi 145 km de pământ. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare. Drumurile comunale sunt cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 14 km ( 1,7%) şi nemodernizate pe 813 km ( 98,3% ), din care 458 km sunt pietruiţi şi 355 km de pământ. Drumurile comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Platformele drumurilor comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene. În mare lor majoritate, drumurile publice, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformelor drumurilor nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

∗ Sursa datelor HGR 43/1998 şi Consiliul Judeţean Vaslui

29

În mare parte, drumurile judeţene şi comunale, nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort corespunzătoare. Diagnosticul situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:

legătura directă cu judeţe invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

legătura mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale. Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

Reţeaua de căi ferate

Reţeaua de căi ferate din judeţul Vaslui de 250 km, reprezintă 2,3 % din total lungime reţea de căi ferate pe ţară care este de 11002 km. Echiparea cu căi ferate∗ a judeţului se prezintă astfel:

Linii cu ecartament normal Lungime CF (km) Electrificate Linie cu

o cale Linie cu două căi

Densitate (km/1000km2)

250 - 192 57 47,0

Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 250 km din care 192 km ( 76,8% ) linie cu o cale şi 57 km ( 22,8% ) linie cu două căi, linii cu ecartament normal ( 249km ) şi 1 km ( 0,4% ) de linie cu ecartament larg. Densitatea căilor ferate este de 47,0 km/1000km2, fiind cu puţin peste densitatea pe ţară care este de 46,2 km/1000km2 şi peste cea din Regiunea Nord-Est( 40,9 km/1000 km2).

Teritoriul studiat este deservit, în prezent, de:

Lini 600: Făurei –Tecuci – Bârlad – Vaslui – Buhăieşti – Iaşi – Ungheni cale ferată dublă neelectrificată

sector Bârlad - Vaslui sector Buhăieşti – limită jud. Iaşi

cale ferată simplă neelectrificată sector limită jud. Galaţi – Bârlad sector Vaslui - Buhăieşti

∗ Sursa Anuarul Statistic al României 2003

30

Lini 603: Bârlad – Fălciu – Fălciu nord cale ferată simplă neelectrificată

sector l Bârlad – Fălciu Nord Lini 604: Crasna – Huşi cale ferată simplă neelectrificată

sector Crasna – Huşi Lini 605: Buhăieşti – Roman cale ferată simplă neelectrificată

sector Buhăieşti – limită jud. Iaşi Lini 703: Bârlad – Galaţi cale ferată simplă neelectrificată sector Bârlad - limită jud. Galaţi

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Vaslui este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m. Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite. Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic. Multe localităţi sunt accesibile şi datorită reţelei feroviare ramificate de pe teritoriul întregului judeţ.

Transpotul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului Vaslui nu funcţionează nici un terminal de transport combinat de mărfuri.

Reţeaua de căi aeriene Pe teritoriul judeţului Vaslui, nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transportul aerian de calători şi marfă, cel mai apropiat aeroport este cel de la Bacău.

Reţeaua de căi navigabile Râul Prut , pe o lungime de 171 km formează graniţa cu Republica Moldova şi nu este navigabil.

Punctele de control şi trecere a frontierei Pe raza judeţului Vaslui sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei:

Fălciu (Ro) / Cantemir (MV) - trafic feroviar de marfă (sezonier) cu transbordare la Prut Albiţa (Ro) / Leuşeni (MV) - trafic rutier internaţional de călători şi marfă

La punctul de trecere rutiere există un pod rutier cu două benzi, iar la cel feroviar un pod cu linie de cale ferată mixtă – cale ferată cu ecartament normal şi cale ferată cu ecartament larg. Vama din punctele de trecere şi control a frontierei dispune de amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, care nu se ridică la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control.

Alimentare cu energie electrică În majoritatea localităţilor din judeţ, inclusiv în cele urbane sunt necesare lucrări de extindere a reţelelor electrice, în special pentru zonele construite în ultimii ani. Din totalul de 456 localităţi săteşti, cca. 130 necesită lucrări de investigaţii pentru extinderea reţelei electrice.

Judeţul Vaslui consumă cca. 40% din energia electrică totală pentru abonaţii casnici, procent mare faţă de alte judeţe. Acest fapt se datorează ponderii scăzute a industriei în consumul total.

31

Majoritatea reţelelor necesită lucrări de consolidare, reparaţii şi modernizare. În unele locuri din judeţ liniile de 110 kV au fost supuse la unele suprasolicitări datorită alunecărilor mecanice provenite din acţiunea factorilor climato-meteorologici.

Liniile de 20 kV, şi în special majoritatea axelor de electrificări rurale au o vechime de 25-30 ani. Ele au fost construite pe stâlpi de beton şi s-au deteriorat parţial în timp, fiind necesare lucrări de reparaţii. Încasările de calcul, din PE 104 sunt mult mai mari decât cele din anii '60, '70, iar aceşti stâlpi subdimensionaţi trebuie înlocuiţi şi liniile respective modernizate.

O parte din traseele vechilor linii sunt departe de drumuri, străbat terenuri agricole. Conform prevederilor din noile normative trebuie ca liniile vechi, prin lucrări de reparaţii şi modernizări să fie aduse pe lângă căile de comunicaţii.

Reţele energetice

Alimentarea cu energie termică Potenţialul energetic existent şi amenajat, materializat în sursele de producere şi în sistemul de transport a energiei termice către consumatori s-a modificat în ultimii ani datorită lipsei fondurilor materiale şi a interesului pentru întreţinerea acestuia. Astfel capacitatea termică totală în sistem centralizat a scăzut pentru utilizatorii casnici şi social-edilitari.

În prezent alimentarea cu energie termică în sistem centralizat se mai realizează numai în municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi.

Combustibilii utilizaţi pentru alimentarea cu căldură în sistem centralizat sunt: CLU procesat, cărbune, gaze naturale ( în municipiile Vaslui şi Bârlad).

Energia termică este produsă în centrale termice de zonă, de cuartal şi individuale.

Probleme deosebit de grave în alimentarea în sistem centralizat cu căldură au apărut datorită lipsei de întreţinere în timp a reţelelor de transport a agentului termic (uzura conductelor, a termoizolaţiei acesteia, canale termice sparte, inundate, pline cu pământ, etc ), a clădirilor centralelor şi a punctelor termice, lipsei contoarelor de energie termică pe parcurs, de la furnizarea energiei din sursă la punctele termice şi apoi la consumatori. Toţi aceşti factori au dus la parametrii scăzuţi ai agentului termic la consumatori, faţă de cei necesari stabiliţi şi astfel, în timp au dus la creşterea nemulţumirii consumatorilor, la numeroase debranşări ale acestora. De asemenea un aport negativ important îl aduce şi proasta izolare termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale ceea ce conduce la inconfort termic, consum mare de energie, apariţia condensului. Conform adresei nr. 1250 din 02.03.2005 a S.C. TERMICA Vaslui S.A. către Consiliul Judeţean Vaslui rezultă următoarele date referitoare la alimentarea cu energie termică a municipiului Vaslui: În ultimii ani, în paralel cu extinderea reţelei de gaze naturale în municipiu, o parte din proprietarii apartamentelor din zona de locuit au optat pentru separarea de la sistemul centralizat şi alegerea altor surse de încălzire şi preparare a apei calde menajere (microcentrale de apartament, sobe cu lemne, aparate electrice). În prezent mai sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire un număr de 9088 apartamente, precum şi un număr de 12 instituţii publice şi 108 agenţi economici. S.C. Termica Vaslui S.A. este singura societate din municipiul Vaslui de interes local care furnizează agent termic în sistem centralizat pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, având capital integral de stat şi fiind în administrarea Cosiliului Local al Municipiului Vaslui. Această societate are în componenţa ei:

uzina termică, care furnizează agent termic primar sub formă de apă fierbinte prin intermediul staţiei de pompe şi a reţelei de transport către cele 16 puncte termice,

32

amplasate pe tertoriul municipiului Vaslui. Puterea termică instalată a centralei este de 110 Mwt. În cursul anului 2004 centrala termică a produs 83.815 Gcal. Reţeaua de transport are o configuraţie arborescentă în sistem bitubular închis. Lungimea totală a acestei reţele este de 11.549 m, din care 6.745 m aerian şi 4.804 m subteran.

16 puncte termice de cvartal 7 centrale termice de cvartal, care au fost modernizate astfel: la 6 centrale au fost

înlocuite arzătoarele de CLU la cazanele tip PAL-25 0,8 Gcal/h, cu arzătoare pe gaze naturale tip „Lamborghini” (câte 4 cazane la fiecare centrală), la CT Piaţă, cazanele tip PAL-25 au fost înlocuite cu două cazane noi tip „Wiesman” 1,6 Gcal/h, dotate cu arzătoare p egaze naturale tip „Hauptmann”. Aceste centrale prepară apa caldă prin intermediul schimbătoarelor de căldură cu fascicolde ţevi din OL sau Am sau cu plăci.

Puterea termică instalată la cele 7 centrale termice de cvartal este de 20,8 Mwt pentru încălzire şi 5,2 Mwt pentru prepararea apei calde menajere. În cursul anului 2004 aceste centrale au produs 17.351 Gcal numai pentru încălzire, neexistând solicitări din partea asociaţiilor de proprietari pentru furnizarea şi de apă caldă menajeră. În prezent nu sunt probleme legate de asigurarea combustibililor, întrucât există contracte în derulare cu diverşi furnizori privind asigurarea acestora, plata făcându-se din credite acordate şi garantate de guvern, dar există numeroase probleme legate de starea tehnică a instalaţiior:

cea mai mare parte a reţelelor ce alimentează consumatorii se află într-o avansată stare de uzură fizică şi morală, cauzată de durata de utilizare de peste 20 – 25 ani fără ase efectua modernizări în reţele;

canalele termice prefabricate din beton în acre sunt amplasate reţelele de transport şi distribuţie prezintă dezavantajul că permit cu uşurinţă infiltrarea apelor;

izolaţia reţelelor de transport şi distribuţie este în mare parte degradată, cu tasări la partea inferioară, ceea ce conduce la pierderi dn căldura livrată;

starea tehnică a subsolurilor construcţiilor prin care trec reţelele termice secundare este proastă datorită inundării acestora. Aceste subsoluri au influenţă asupra canalelor termice în care sunt montate reţelele termice secundare, deoarece există de regulă comunicări între ele;

radamentul scăzut al pompelor de circulaţie din punctele/centralele termice de cvartal a căror durată normală de funcţionare este depăşită şi care în urma separărilor unor consumatori de la sistemul centralizat au devenit supradimensionate;

starea avansată de uzură în punctele termice a schimbătoarelor de căldură tubulare, cu ţevi de oţel sau alamă, a căror exploatare şi întreţinere se face cu cheltuieli mari datorită frecventelor spargeri de ţevi.

Având în vedere că majoritatea apartamentelor din municipiul Vaslui au o vechime de peste 25 ani, iar multe din familii au posibilităţi financiare reduse se poate spune că din punct de vedere al reabilitării termice a locuinţelor s-a realizat foarte puţin. Locuinţele individuale precum şi unele dotări social-culturale din judeţ folosesc pentru încălzire sobe cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) sau lichid. Utilizarea combustibililor solizi are un impact negativ asupra mediului prin tăierea pădurilor, poluarea mediului etc şi deasemenea un număr mare de puncte de foc duce la creşterea pericolului izbucnirii incediilor în zonă.

Alimentarea cu gaze naturale

Teritoriul judeţului Vaslui este alimentat cu gaze naturale din sistemul naţional de distribuţie prin intermediul magistralelor de transport gaze naturale de înaltă presiune, care parcurg teritoriul judeţului către centrele de consum, pe direcţiile:

33

- Platforma Glăvăneşti – Vaslui –Dn 400 mm (L = 90 km);

- Platforma Glăvăneşti – Bârlad – Dn 200 mm (L = 34 km);

- Magistrala Vaslui – Huşi – Dn 300 mm (L = 55 km).

Lungimea simplă a conductelor de gaze naturale din teritoriul judeţului Vaslui este:

- magistrale - 179,0 km;

- de distribuţie - 120,5 km (la sfârşitul anului 2002).

Volumul total al gazelor naturale distribuite la consumatori, la sfârşitul anului 2002 era de 47.480 mii m3, din care pentru uz casnic 31.917 mii m3.

În prezent numai municipiile Vaslui şi Bârlad beneficiază de reţea de distribuţie gaze naturale. Pentru localităţile Huşi şi Negreşti au fost întocmite proiecte de alimentare cu gaze naturale, acestea fiind în curs de realizare. Localitatea Negreşti se va alimenta cu gaze naturale din conducta de înaltă presiune de la Roman (Magistrala Nord şi firul 2) – Negreşti şi va avea o lungime de 60 km. Municipiul Vaslui - lungimea reţelei de repartiţie medie presiune – 12.022 m - lungimea reţelei de distribuţie presiune redusă – 34.004 m - SRM – uri de sector: SRM 1 (str. Ana Ipătescu), Q = 5.000 mc/h

SRM 2 (str. D. Sturza), Q = 5.000 mc/h SRM 3 (str. Călugăreni), Q = 5.000 mc/h

- Număr abonaţi (la sfârşitul anului 2004): casnici - 16.277 asociaţii de locatari – 33 noncasnici - 383

- Consum în anul 2004: - casnici – 11.140.340 m3/h - noncasnici – 37.480.118 m3/h

Municipiul Huşi - lungimea reţelei de repartiţie medie presiune – 5.873 m - lungimea reţelei de distribuţie presiune redusă – 574 m - SRM – uri de sector: SRM 4 (str. Ştefan cel Mare), Q = 6.000 mc/h - Număr abonaţi (la sfârşitul anului 2004): casnici - 143

noncasnici - 3 - Consum în anul 2004: - casnici - 6.845 mc

- noncasnici – 61.631mc Comuna Muntenii de Jos

Sat Muntenii de Jos: - lungimea reţelei de repartiţie medie presiune – 684 m - lungimea reţelei de distribuţie presiune redusă – 2.510 m - SRM de sector, Q = 400 mc/h

Sat Băcăoani: - lungimea reţelei de repartiţie medie presiune – 1.423 m - lungimea reţelei de distribuţie presiune redusă – 2.231 m - SRM de sector, Q = 500 mc/h - Număr abonaţi (la sfârşitul anului 2004) în comuna Muntenii de Jos : casnici - 20

noncasnici - 6 - Consum în anul 2004 în comuna Muntenii de Jos: - casnici - 22.000 mc

- noncasnici – 41.086mc Oraşul Negreşti - debit aprobat: 1.900 Nm3/h

34

- consum anual (prevăzut): 7.988 mii m3 din care: - încălzire şi apă caldă menajeră: 2.360 mii m3 - preparare hrană: 3.262 mii m3

Municipiul Bârlad - debit instalat: 25.000 Nm3/h - consum anual:

- casnic 11.635 mii m3 - apartamente 7.167 mii m3 - locuinţe individuale 4.468 mii m3

- obiective de utilitate publică - 102.000 mii m3/an - activităţi economice - 115.397 mii m3

Deşi este traversat de conducte magistrale de transport gaze naturale, teritoriul judeţului Vaslui nu dispune de o reţea dezvoltată de distribuţie gaze naturale în localităţile sale componente, fapt ce ar duce la sporirea confortului locuinţelor şi dotărilor din judeţ, la posibilitatea folosirii de echipamente moderne cu un randament foarte bun.

Consumul de gaze naturale la nivelul judeţului este în prezent foarte redus, dar odată cu executarea şi punerea în funcţiune a magistralelor de înaltă presiune prevăzute pe teritoriul judeţului va exista posibilitatea racordării unor noi localităţi la reţeaua naţională de gaze. Astfel au fost prevăzute a fi alimentate cu gaze naturale următoarele localităţi:

- într-o primă etapă: Costineşti, Rădeşti, Creţeşti, Budeşti, Creţeştii de Sus, Satu Nou, Deleni, Bulboaca, Zinica, Muntenii de Jos, Secuia, Olteneşti, Curteni, Pahna, Tarzii, Zorleni, Simila – localităţi care au documentaţiile necesare avizării;

- pentru etapa a II-a: Albeşti, Corni-Albeşti, Crasna, Gara Banca, Mitoc, Sălcioara, Strantura Mitoc, 1 Decembrie, Perieni, Ciocani, Crâng, Crângu Nan. Celelalte localităţi ale judeţului vor putea beneficia de alimentare cu gaze într-o etapă de dezvoltare următoare.

Datorită efectului deosebit de favorabil asupra confortului locuinţelor şi a vieţii oamenilor, (posibilitatea preparării centralizate a apei calde de consum menajer, prepararea hranei , micşorarea numărului de puncte de foc), precum şi datorită posibilităţii de a diminua poluarea mediului şi pericolul de incendii atât la nivelul teritoriului cât şi la nivelul localităţii este necesar ca realizarea racordării utilizatorilor casnici la reţelele de distribuţie a gazelor să se facă atât pentru prepararea hranei, cât şi pentru asigurarea încălzirii locuinţelor în sistem centralizat.

Este necesar de subliniat ca randamentele cele mai ridicate la producerea căldurii şi la transport se realizează în centrale termice moderne, funcţionând cu gaze naturale (sau cu combustibil lichid de calitate corespunzătoare) amplasate în interiorul clădirilor care se încălzesc, sau realizate pentru un număr mic de clădiri.

În conformitate cu Normativul Departamental nr. 901/3915/1994 privind „Proiectarea şi construirea conductelor de colectare şi transport gaze naturale”, la nivelul teritoriului, magistralele de transport trebuie protejate şi marcate corespunzător. Stabilitatea şi respectarea acestora se va realiza pein colaborarea Consiliului Judeţean şi a Consiliilor locale cu ROMGAZ.

Gospodărirea deşeurilor Deşeuri urbane Evoluţia cantităţilor de deşeuri Colectarea centralizată a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora se face în prezent doar în cele 4 localităţi urbane din judeţ (Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti), deservindu-se astfel 42,7% din populaţia judeţului. În aceste depozite deşeurile provin atât de la populaţie cât şi din nămoluri, deşeuri metalice, din lemn etc. Fără o selectare prealabilă.

35

Evoluţia cantitativă a deşeurilor menajere colectate în perioada 1995-2001 pe tipuri de deşeuri şi origine se prezintă astfel:

Principalele tipuri de deşeuri (mc) 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Total 176 883 172 288 200 999 228 710 200 299 198 500 217 230

Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie

143 500 135 968 150 004 172 972 165 371 163 125 99 760

Deşeuri menajere de la agenţi economici 1 200 1 220 3 400 4 020 2 544 2 644 54 386

Deşeuri din servicii municipale

Total, din care: 21 141 20 350 33 234 37 242 18 355 14 124 *63 084

- deşeuri stradale 10 250 16 453 21 942 22 873 10 355 10 300 16 644

- deşeuri din pieţe 1 990 1 897 2 000 3 349 1 998 1 420 3 173

- deşeuri din grădini, parcuri, şi spaţii verzi 8 901 2 000 9 292 11 020 6 002 2 404 5 307

*Din totalul servicii municipale (63.084), 37.960 mc reprezintă nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti.

Cea mai mare parte a deşeurilor menajere rezultate în urma folosinţelor diverse sunt compuse din materiale care pot fi reciclate (hârtie, metale, mase plastice, materii organice) şi câteva tipuri care pot fi considerate periculoase (baterii, vopsele, flacoane cu aerosoli).

Compoziţia deşeurilor menajere

Cantităţile de deşeuri menajere colectate şi transportate de societăţile de salubritate, variază în funcţie de anotimp, de numărul de populaţie, de frecvenţa de colectare şi nu în ultimul rând de fluctuaţia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. Principalele componente ale deşeurilor menajere sunt: hârtie, cartoane, plastic, metale, textile, sticlă, ceramice, resturi alimentare, cenuşă, etc. Compoziţia medie (%) a deşeurilor menajere colectate, se prezintă astfel:

Compoziţia deşeurilor

Materii organice

Hârtie, carton Sticlă Metale Textile Plastice Altele Total

% 60 15 10 5 4 3 3 100

Este de remarcat predominanţa deşeurilor menajere în compoziţia generală a deşeurilor, ceea ce pune în prim plan problema depozitelor aferente localităţilor, unde acestea se concentrează. Structura depozitelor urbane / municipale din judeţ se prezintă astfel:

36

Proprietar

/ Operator

Localitate unde este amplasat

Distanţă faţă de zonele locuite

[m]

Suprafaţa depozitului

[ha]

Capacitatea proiectată a depozitului

[mc]

Capacitate ocupată

[mc]

Cantitate deşeuri

depozitate anual [mc]

CL VASLUI/

SC Goscom Vaslui

Platforma

Paiu

7.000

6,9

400.000

300.000

80.000

Consiliul Local/

R.A.G.C.L.Barlad

Platforma Barlad 1000

16

150.000 150.500

63.000

C.L.Husi/ GOSCOML

OC

Platforma Huşi 4.000

5.5

560.000

230.000 23.000

CL.Negresti/

Salubritatea

Platforma Parpanita 5.000 1.0 50.000 25.000 3.548

Deşeuri industriale

Dinamica generării deşeurilor industriale, a cunoscut până în anul 2001 o tendinţă descrescătoare ca efect a restrângerii activităţilor economice.

Cantităţi deşeuri industriale produse (t) Denumire

1998 1999 2000 2001

Deşeuri din agricultură, preparare şi procesarea alimentelor 81105.0 42413.8 23529.5 15113.0

Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei 3226.95 4178.7 2043.7 3766.3

Deşeuri din industria textilă şi a pielărie 1891.1 1116.5 2516.99 502.7

Deşeuri din procese chimice anorganice 300.67 147.9 0.009 60.2

Deşeuri anorganice din procese termice 12051.16 5579.5 2859.9 1444.0

Deşeuri in tratarea şi acoperirea metalelor 110.9 103.9 122430.5 127700.0

Deşeuri uleioase 209.06 95.4 11302.2 60.8

Deşeuri din ambalaje 722.2 727.34 356.82 358.8

Deşeuri din construcţii şi demolări 11887.4 1122.63 244623.6 2551.30

Total cantităţi deşeuri industriale produse/ an 59098.35 41609.05 46548.7 26975.0

37

Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Deşeuri industriale (tone)

112.000 109.520 74.467 68.143 59.098 25.190 26.975

Situaţia cantităţilor de deşeuri solide pe tipuri, pentru anul 2001

Cantităţi (tone/an) Categoria de deşeuri

produse valorificate eliminate Din agricultură şi silvicultură 17223.3 7699.5 9523.7

Industrie 26975.4 20708.7 6266.7 Metale feroase 13849.4 13849.4 - Din construcţii şi demolări 2589.3 1483.7 1105.6

Zgură şi cenuşă 1444.0 1344.0 100.0 Menajere 77256 - 77256

Nămoluri – provenite de la tratarea apelor Evoluţia cantităţilor de nămoluri produse în judeţul Vaslui de-a lungul anilor este următoarea:

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Nămol (mc) - staţii de epurare orăşeneşti 10080 14275 14200 14340 13838 18420 37960

Cantităţile de nămoluri de la Staţiile de Epurare orăşeneşti sunt deshidratate prin depozitare pe paturi de uscare (Vaslui, Bârlad şi Huşi) sau batale (Negreşti).

Depozite de deşeuri urbane şi industriale În judeţul Vaslui sunt 4 depozite pentru deşeuri urbane şi anume în fiecare din cele 4 municipii (Vaslui/ Bârlad/ Negreşti/ Huşi).

Centre de depozitare a deşeurilor. Starea centrelor de depozitare a deşeurilor

Tip depozit Număr Suprafaţă (ha)

Capacitate (mc)

Grad mediu de umplere (%)

Depozit orăşenesc 4 39 2139000 65

Iaz de decantare 2 5,5 92000 85

Halda zgură şi cenuşă 2 17 2220000 80

Depozit industrial simplu 4 0,9 6020 70

Depozit subteran 1 0,001 250 35

Depozite de deşeuri periculoase Substanţele chimice periculoase utilizate în judeţul Vaslui se împart în trei grupe:

a. – folosite în agricultură; b. – rezultate din activitatea industrială;

38

c. – netoxice care rezultă din activitatea de vinificaţie a) Substanţe chimice periculoase folosite în agricultură Aceste substanţe sunt toxice şi sunt depozitate în 19 depozite (14 amenajate corespunzător şi alte 5 depozite neamenajate) care adăpostesc 78,506 tone pesticide cu termen de valabilitate expirat şi neidentificate, precum şi un stoc din perioada anilor 1990 de 980 kg sămânţă de porumb tratată cu insectofungicide.

Pesticide existente în stoc 31.12.2002 identificate pe termen expirat neidentificate

solide (kg) lichide (l) solide (kg) lichide (l) 62.441 5.246 5.466 5.353

În luna mai 2002, de la C.P.P. Huşi au fost transportate 33.462 kg pesticide la Incineratorul de la Timişoara (prin program Phare).

b) Substanţe chimice periculoase rezultate din activitatea industrială Aceste substanţe chimice toxice sunt depozitate în amenajări speciale asigurate după cum urmează:

- S.C. BADOTHERM-AMC S.A. Vaslui: - bazin plin şi sigilat în punct Delea – 250 mc; şi bazin cu stoc 2 tone; 250 kg deşeu uscat

- S.C. MECANICA S.A Vaslui: - cu 178 mc slam de hidroxizi metalici,

- S.C. RULMENŢI S.A Bârlad: - slam cronic – 100 mc; slam galvanic uscat 75 tone, în paturi de deshidratare

- S.C. FEPA S.A. Bârlad: - slam de hidroxizi metalici – 18.5 mc în containere metalice

- S.C. R.I.U.P. – PETAL S.A. Huşi: - slam de hidroxizi metalici – 10 mc în containere metalice

c) Substanţe chimice periculoase netoxice care rezultă din activitatea de vinificaţie

1. S.C. VIDISAMP S.A. Huşi: - în crama de condiţionare sunt depozitate 99.324 litri reziduu Albastru de Prusia

2. S.C. VASCOVIN S.A. Vaslui: - 537.545 litri reziduu Albastru de Prusia:

Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Deşeuri periculoase (tone)

8780 10168 884 642 455 295 134

Tratarea deşeurilor periculoase Nu se face o tratare a deşeurilor periculoase. Nămolurile rezultate de la denocivizări, ce reprezintă ponderea cantitativă a acestor deşeuri, sunt stocate provizoriu în diverşi recipienţi sau depozitate definitiv în depozit subteran.

Priorităţi de intervenţie privind managementul deşeurilor

Din analiza situaţiei gospodăririi deşeurilor şi prognoza tipului proprietăţilor şi cantităţilor de deşeuri generate şi a celor supuse valorificării şi eliminării au reieşit şi se impun următoarele aspecte prioritare:

- Reabilitarea, protejarea şi conservarea calităţii factorilor de mediu (reducerea agresiunii asupra mediului) prin stimularea industriilor nepoluante şi refacerea ecologică a zonelor poluate

39

- Sprijinirea activităţii şi programelor de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor industriale şi din construcţii

- încurajarea şi sprijinirea acţiunii de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile.

- crearea până în 2015 a 30 de centre gospodăreşti de colectare selectivă a deşeurilor în toate oraşele judeţului Vaslui.

- mărirea cantităţii de deşeuri valorificabile reintroduse în fluxul tehnologic propriu prin aplicarea unor tehnologii curate, la toţi agenţii importanţi ai judeţului.

- utilizarea în zonele rurale a deşeurilor animaliere ca îngrăşământ natural prin depozitarea acestuia pe proprietăţi.

Zone care necesită reconstrucţie ecologică

- incintele şi împrejurimile societăţilor GOSCOMLOC HUSI, RAGCL Birlad, Salubritatea Negreşti;

- platforma de deşeuri industriale de la SC RULMENTI SA Birlad;

- batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.

1.6 Zonificarea teritoriului Zonificarea majoră a teritoriului Structura majoră de utilizare a teritoriului judeţean este determinată prin cumularea elementelor de potenţial al fiecărei folosinţe de mare amploare ca suprafaţă de teren. Relieful şi reţeaua hidrografică a impus împărţirea administrativ – teritorială şi amplasamentul localităţilor preponderent pe direcţia nord-nord-vest şi sud-sud-est. În zona de sud şi est divizarea administrativă şi funcţională se orientează după relieful colinar şi respectiv cursul Prutului.

Zonificarea majoră a teritoriului judeţean este rezultatul următoarelor categorii de factori:

- zonarea potenţialului agricol după principalele categorii de folosinţe (produse realizate), care se grupează în:

- potenţialul suprafeţei arabile afectate culturii cerealiere, legumicole şi plantelor tehnice

- potenţialul suprafeţelor destinate păşunatului - suprafeţele destinate viticulturii şi pomiculturii

Din acest punct de vedere suprafaţa judeţului este împărţită în 10 zone de producţie agricolă bazată pe criterii pedo-climatice şi economice.

- zonarea potenţialul silvic – unităţi administrative de bază care posedă un fond forestier de peste 20% din suprafaţă.

- zonarea potenţialului hidrografic determinat prin numărul bazinelor hidrografice individuale aflate pe teritoriul unităţilor administrative, precum şi a suprafeţei luciilor de apă din componenţa acestora, utilizate în piscicultură şi alimentare cu apă

- gruparea zonelor construite – zonarea influenţei unor centre de polarizare din teritoriu, cum sunt cele trei municipii, axe principale de transport şi comunicaţii dezvoltate în special de-a lungul principalelor cursuri de apă: Bârlad, Elan, Racova şi Vaslui.

40

Teritoriul judeţului a fost astfel divizat în patru zone, ţinându-se cont de continuitatea folosinţelor solului şi amplasarea principalelor elemente zonale ale reţelei de localităţi – ariile de influenţă ale principalelor centre şi axe de căi de comunicaţii şi transport.

Acesta sunt: 1. Zona Vaslui cu profil agro-industrial cu silvicultură şi piscicultură. Folosinţele agricole ale acestei zone sunt în principal păşunile şi terenurile arabile; viile fiind dispuse în estul şi sudul zonei.

Activităţile industriale sunt prezente în Vaslui şi Negreşti. Zona posedă un important potenţial piscicol.

2. Zona Huşi cu profil agricol, viticol, silvic şi industrial. Agricultura zonei se bazează în principal pe terenuri cu păşuni şi arabile; viile ocupă cea mai mare suprafaţă în comparaţie cu celelalte zone, în special în zona de NE. Potenţialul silvic al zonei este compact amplasat în centrul zone. Industria este de mică amploare, fiind amplasată în municipiul Huşi şi în unele comune.

3. Zona Bârlad – cu profil agro-industrial. Agricultura este profilată pe zootehnie (păşuni) şi producţii vegetale (arabil) în estul şi centrul zonei fiind şi folosinţe viticole. Industria este amplasată în Bârlad şi Murgeni.

4. Zona Puieşti (de vest) cu profil agro-silvic şi viticol este mai slab dezvoltată sub raportul diversificării activităţilor şi echiparea.

În această zonă folosinţele agricole (păşuni, arabil, vii) alternează cu cele silvice; potenţialul piscicol al zonei are o pondere însemnată. Deşi reţeaua de localităţi a zonei este numeroasă şi extinsă pe tot teritoriul, aşezările sunt mici şi în totalitate rurale.

Este interesant de remarcat rolul axei principale Bârlad – Vaslui – Iaşi, care divizează teritoriul judeţean aproximativ în jumătate şi care joacă roluri diferit pe diversele sale tronsoane.

În zona de sud, desfăşurându-se în aria de influenţă a mun. Bârlad, aceasta reprezintă principala axă pe direcţia NV – NE a zonei, fiind concurată cu importanţă de axa locală, E-V (Murgeni – Bârlad).

În partea centrală a judeţului axa devine linia de demarcaţie între zona de est (Huşi) şi cea de vest. Apoi, intrând în zona de influenţă a mun. Vaslui aceasta joacă iarăşi rolul uneia din armăturile zonei alături de axa E-V (Vaslui, Pungesti) şi N-S (Vaslui, Soleşti).

Ramura estică a axei principale (Albeşti, Huşi) accentuează prin poziţia ei delimitarea zonelor Vaslui şi Huşi

Problemele principalelor zone funcţional-spaţiale ţin de două dintre domeniile folosirii solului: categoria terenurilor ocupate de funcţii ale sectorului primar şi categoria terenurilor intravilane.

În categoria folosinţelor din sectorul primar utilizarea ca arabil şi ca păşune a terenurilor este îngreunată datorită slabei calităţi a solului (în zona Huşi şi de NV) şi fenomenelor naturale distructive: acidificări (Bârlad şi Huşi), eroziune (Vaslui, Puieşti, Huşi) şi în mai mică măsură sărăterari (Huşi, Bârlad).

Folosinţele viticole şi pomicole ale terenurilor agricole sunt dificil de menţinut la cotele unei exploatări economice datorită specializării şi investiţiilor necesare în aceste domenii. Zona Huşi are un sector viticol competitiv, în toate celelalte zone aceste activităţi nu se ridică la nivelul corespunzător în profilul economic local.

Activitatea piscicolă nu se ridică de asemenea la nivelul impus de potenţialul hidrografic al judeţului, deşi zona Vaslui, Huşi şi Puieşti posedă numeroase acumulări de apă cu funcţii piscicole.

41

În ceea ce priveşte potenţialul silvic, acesta se cere amplificat în zonele Bârlad şi Vaslui în principal pentru susţinerea industriilor ce folosesc lemnul ca materie primă, a consumului de combustibil şi pentru extinderea protecţiei solului la fenomene distructive (alunecări, eroziune).

În ceea ce priveşte folosinţa solului ca terenuri intravilane se poate remarca mai marea amploare a acestei folosinţe în zonele din nordul judeţului (Vaslui şi Huşi) faţă de zona de sud şi vest.

Pe de altă parte folosirea terenurilor ca intravilan este ineficientă în ambele medii datorită structurii imobilelor, în principal de locuit, din alcătuirea localităţilor.

Folosinţa terenului agricol a dus la o dispersie neeconomică a trupurilor localităţilor în scopul menţinerii contractului dintre unitatea de producţie (gospodărie, fermă) şi terenul agricol.

Densitatea scăzută a imobilelor şi în consecinţă a activităţilor economice, în aceste localităţi este rezultatul acestui tip de exploatare agricolă, bazată pe practici străvechi. Utilizarea terenurilor Zone agricole Calitatea solurilor. Zonarea solurilor din punct de vedere al potenţialului productiv Conform studiului elaborat de Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice în 1997 “Stabilirea claselor de pretabilitate pentru folosinţa arabilă în zonele favorabile pentru agricultură din judeţul Vaslui”, s-au identificat, următoarele categorii de terenuri:

- terenuri cu potenţial ridicat – clasa I şi II – (29,3 % din totalul suprafeţei agricole), constituită din terenuri cu pretabilitate bună şi foarte bună şi limitări reduse pentru culturile de câmp;

- terenuri cu potenţial mediu – clasa III – (37 % din totalul suprafeţei agricole) cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate;

- terenuri cu potenţial scăzut – clasa IV şi V – (33,7 % din totalul suprafeţei agricole) terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe

Restricţiile care determină încadrarea terenurilor in aceste clase se referă la : - deficit de umiditate din sol care se resimte mai ales în perioada vară – toamnă; - pericole potenţiale de degradare (panta 5 -15 %) pe care se pot declanşa fenomene de

eroziune; - nivelul freatic (2-3m adâncime) care determină apariţia excesului de umiditate dacă nu se

urmăreşte menţinere apei la adâncimea actuală; - apariţia fenomenului de salinizare pe lunci datorită solurilor aluviale şi aluviunilor

mineralizate; - panta de 15-20 % care determină eroziuni de suprafaţă şi adâncime; - inundabilitatea terenurilor din luncile unor râuri şi pârâuri; - panta de de 20-25% asociată cu eroziune de adâncime şi alunecări de teren; - alunecări de teren şi izvoare de coastă, eroziune de suprafaţă puternică şi excesivă, eroziune

de adâncime (ravene, ogaşe, torenţi); - soloneţurile din lunca Prutului

Factorii de degradare cu cea mai largă răspândire sunt eroziunea de suprafaţă care se manifestă cu intensităţi diferite în funcţie de panta terenului şi de modul de utilizarea terenului (nerespectarea tehnologiilor de exploatare a resurselor de sol), alunecările de teren, izvoarele de coastă şi eroziunea de adâncime (ravene, ogaşe, torenţi). Din această cauză starea de fertilitate a terenurilor agricole este relativ scăzută iar pericolul de accentuare a fenomenelor de pantă este accentuat.

42

Ponderea cea mai mare o deţin terenurile din clasele de calitate III, IV şi V. Suprafaţa toatală afectată de diverse fenomene naturale de degradare reprezintă aproximativ 70,7 % din suprafaţa agricolă a judeţului.

Principalele fenomene de degradare ale calităţii solurilor: Degradarea solurilor din judeţul Vaslui are următoarele cauze:

- naturale - exploatarea defectuoasă şi abuzivă a terenurilor predispuse la degradare naturală - activitatea de depozitare a deşeurilor menejere, industriale şi din zootehnie.

Degradarea din cauze naturale a solului este favorizată de potenţialul geomorfologic ridicat al unor zone din judeţul Vaslui. Caracterul solurilor favorizează procesul de eroziune de suprafaţa a solului reprezentată prin şiroiri şi rigole. Se mai adaugă torenţialitatea apelor, zonele cu torenţialitatea cea mai mare situându-se pe versanţii dealurilor în zonele cu eroziune de adîncime reprezentată prin ogaşe şi ravene. Alunecările se manifestă în aceleaşi zone în care se manifestă şi fenomenele de eroziune.

Situaţia suprafeţelor degradate pe tipuri de degradare (în anul 2002) se prezintă astfel:

- soluri degradate cu exces de umiditate – 16.650 ha.- în zonele cu exces de precipitaţii, în luncile cursurilor de apă, pe formele de relief depresionare şi în regiuni cu câmpii joase unde nivelul apelor freatice este ridicat şi drenajul solului defectuos

- soluri acide – 2.127 ha. – au fost identificate în perimetrul comunelor: Albeşti, Berezeni, Epureni, Griviţa, Hoceni, Roşieşti, Tutova, Vinderei şi Vutceni.

- soluri sărăturate – 2.730 ha. – în zona luncii Prutului (Albiţa – Fălciu), în partea sudică a bazinului hidrografic al râului Bârlad (Banca, Blăgeşti, Dragalina, Găgeşti, Măluşeni, Pogona şi Tutova).

- soluri nisipoase – 11.930 ha. – în albiile majore ale cursurilor de apă

- soluri afectate de eroziune în diferite grade (moderat – puternică şi puternic – excesivă) – în jur de 200.000 ha – aprox. 38 % din suprafaţa totală a judeţului

Amenajări pentru agricultură – lucrări de îmbunătăţiri funciare Pentru creşterea potenţialului productiv al solurilor, înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – irigaţii, desecări şi lucrări de combaterea eroziunii solului a căror situaţie la nivelul anului 2002 era următoarea:

Amenajări Suprafaţa totală amenajată (ha.) Pondere în suprafaţa

Irigaţii 29.926 Arabilă – 10 % Desecări şi drenaje 41.653 Arabilă – 14,5 % Combaterea eroziunii solului 195.600

Totală – 36,8 %

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare – sucursala Moldova de Sud cu sediul în municipiul Galaţi are în administrare amenajările de îmbunătăţiri funciare existente pe teritoriul judeţului Vaslui şi a întreprins acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate şi ameliorare a stării de calitate a solurilor prin investiţii noi, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidroameliorative din cadrul sistemelor existente de îmbunătăţiri funciare.

Suprafaţa totală irigată a fost în anul 2000 de 29.900 ha, din care suprafaţa arabilă irigată – 29.100 ha. Ca urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelor de irigaţii,

43

suprafaţa agricolă totală dotată cu instalaţii de irigaţii însumează 29.662 ha, suprafeţele efectiv irigate fiind de fapt mult mai mici.

Printre lucrările de irigaţii în sisteme mai mari de 1000 ha care s-au executat în judeţul Vaslui şi sunt amplasate parţial sau în întregime în zona studiată se numără amenajările Soleşti, Cuibul Vulturilor, BH Bârlad şi Albiţa-Fălciu (18.275 ha.).

Amenajări cu lucrări de desecare au fost executate în sistemele: Bazinul Hidrografic Bârlad, Vaslui, Vaslueţ, Albiţa-Fălciu. Trebuie semnalată totuşi insuficienţa fondurilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)

Din totalul de 195.600 ha amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului peste 180.000 ha. Reprezintă teren agricol. Dificultăţile financiare ale consiliilor locale şi lipsa de interes în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului au consecinţe în diminuarea efectului pozitiv al acestora asupra solului;

Zone silvice Potenţialul silvic al judeţului este redus, numai 14,8% din suprafaţa totală de teren era alocată în 2003 vegetaţiei forestiere. Vegetaţia forestieră a judeţului este constituită în principal din fag, stejar şi gorun; structura de vârstă a pădurilor este alcătuită din arborete bătrân (peste 100 de ani) şi arborete tânăr (până la 40 ani). Starea fito-sanitară a pădurilor este apreciată ca bună, deşi în ultimele două decenii starea fiziologică a arborilor a scăzut, fiind afectată 10% dintre arbori. Pădurile din judeţ au două funcţii: producţie (cca. 25%) şi protecţie (75%). Volumul total de masă lemnoasă pusă în circulaţia economică în judeţ este estimat la cca. 180 mii mc. Distribuţia spaţială a fondului forestier pe ansamblul teritoriului judeţean este diferită. Cea mai mare parte a pădurilor situându-se în jumătatea de vest a judeţului. Faţă de valoarea medie a ponderii suprafeţei împădurite şi bilanţul teritorial al unităţilor administrative, oraşele şi comunele se grupează în zone cu păduri sau zone cu deficit de suprafaţă silvică. În prima categorie intră o zonă din NV judeţului (Băceşti – Dragomireşti) şi o altă zonă, mai întinsă, în centrul şi vestul judeţului (Puieşti). În aceste zone se remarcă comune cu procente mari de suprafaţă silvică: Băceşti (34%), Dragomireşti (30%), Dumeşti (42%), Ghergheşti (36%), Gărceni (31%), Luza (34%), Lipovăţ (46%) şi Poieneşti (36%). În NE judeţului există o zonă cu suprafaţă silvică medie (cca. 15-20% din bilanţul teritorial având ca centru mun. Huşi. Restul teritoriului este sărac în păduri, trei zone cu deficit de suprafaţă silvică se remarcă: zona Vaslui, zona Fălciu şi zona Tutova. În aceste trei arii procentul suprafeţei împădurite este între 14% şi 2%; cea mai importantă ca întindere fiind zona Fălciu, care se impune ca prioritară pentru intervenţii. Dintre comunele cele mai sărace în suprafaţă împădurită putem enumera: Berzeni, Blageşti, Banca, Găgeşti, Perieni (cu câte 5%), Rebricea (6%), Şuletea (4%), Tutova (2%) şi Voinderei (5%). Creşterea potenţialului silvic al judeţului este o cerinţă economică şi de conservare a mediului care se impune în vederea ameliorării nivelului de trai al populaţiei şi a condiţiilor mediului natural. Exploatarea produselor pădurilor se impune, în primul rând, ca activitate complementară a agriculturii care ocupă încă o mare parte a resurselor funciare şi umane din judeţ şi de a cărei restructurare depinde în mare măsură succesul politicilor economice. Pe de altă parte creşterea suprafeţei împădurite pentru protecţia împotriva eroziunii şi îmbunătăţirii microclimatului va avea efecte în domeniul conservării mediului şi activităţilor turistice.

44

Zone turistice Patrimoniu construit Cea mai mare parte a monumentelor şi ansambluri de arhitectură şi a muzeelor şi lucrărilor de artă sunt concentrate în municipiile Vaslui, Bârlad şi Huşi. În oraşul Vaslui se află ruinele Palatului domnesc şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul contruită pe timpul lui Ştefan Cel Mare, mausoleul lui Peneş Curcanul şi al dorobanţilor eroi de la Plevna. La Bârlad există două biserici din secolul al XVII-lea. Tot la Bârlad se găsesc două poduri de piatră, unul la Cănţălăreşti (1635) şi „Podul Doamnei” (1841) de lângă satul Roşieşti. Castelul Rosetti – Solescu (Soleşti) este un monument istoric şi de arhitectură laică, construit în sec. XIX. Aici s-a nascut şi este înmormântată soţia domnitorului A. I. Cuza. Palatul Cuza (Barboşi) – sec. XIX – este contruit în stil neoclasic. În tot judeţul se găsesc biserici din lemn (26 biserici) ce atestă prezenţa, în trecut, pe suprafeţe mari a codrilor şi totodată absenţa unor cariere de piatră bună pentru construcţii. Atât în oraşe, cât şi în unele localităţi rurale (Soleşti, Emil Racoviţă, etc.) există case memoriale. La Huşi şi la Bârlad turistul poate vizita muzee complexe de mare importanţă ştiinţifică. Patrimoniu natural La categoria rezervaţii şi monumente ale naturii, judeţul Vaslui nu este foarte bogat. Dintre ariile protejate de interes naţional – în număr de 8 – două sunt locuri fosilifere: cel de lângă satul Măluşteni, şi cel de la Nisipăria Hulubăţ de la marginea nordică a Municipiului Vaslui unde s-au descoperit vertebrate din cuaternar. În afara celor amintite mai sus, mai există alte câteva locuri fosilifere care nu sunt trecute în lista rezervaţiilor de interes naţional, cele de la izvoarele pârâului Valea Seacă, de la Mânzaţi, de lângă satul Râşeşti, de lângă satul Pogăneşti. Acestea din urmă nu au fost trecute în tabelul ce conţine obiectivele turistice. Alte trei arii protejate de interes naţional sunt rezervaţii silvice în care cresc stejarul brumăriu şi pufos şi gorunul – ca în rezervaţia de la Hârboanca – şi un arbust pitic numit voniceriu, declarat monument al naturii – ca în rezervaţia de langă gara Bălteni. Peisaje Judeţul Vaslui se află într- o zonă cu dealuri şi masive deluroase care nu depăşesc 500 m, având numeroase posibilităţi de belvedere asupra regiunilor din jur. Perspectivele care se pot vedea de pe dealuri sunt variate. Peisajul antropizat al văilor râurilor Bârlad şi Vaslui care încadrează pe două laturi teritoriul Municipiului Vaslui se poate admira de pe dealul Chiţoc aflat la sud de confluenţa pârâului Racova cu Bârladul. Stravechiul oraş moldovenesc Huşi, aşezat într-un amfiteatru natural, este vizibil de pe înşeuarea de la Dobrina. De la marginea de nord-vest a Dealului Mare-Bârlad se descoperă privitorului imaginea celui mai celui mai vechi şi mai mare oraş din Moldova de jos, Bârladul, ca şi asupra văii mijlocii a râului cu acelaşi nume şi asupra codrilor şi mulţimii de sate de pe Colinele Tutovei. Nu doar peisajele antropizate ale oraşelor se pot privi de pe dealuri, ci din zonele de belvedere ochiul turistului se poate desfăta cu privelişti ale codrilor răspândiţi pe dealuri, văile şi luncile râurilor, luciul argintiu al lacurilor, nori care se îngrămădesc deasupra obârşiilor unor pâraie… Judeţul Vaslui are numeroase suprafeţe de teren acoperite cu păduri, unele dintre care pot fi utilizate ca păduri de agrement. Aşa sunt cele de la izvoarele Crasnei., Elanului, Tutovei, Similei, Racovei, Bârladului, etc., de pe dealurile Mânăsitrei şi Bujorenilor. Drumuri şi poteci puţin ştiute duc în desişul lor. Turistul se poate opri în satele cu oameni primitori din apropiere.

45

Peisaje naturale şi antropizate în oraşele şi comunele din judeţul Vaslui U.A.T. Peisaje panoramice Păduri

or. Murgeni • Dl. Ciomaga com.. Lipovăţ • Dl. Chiţoc Com.. Buneşti • Plai- obârşia Lohanului • Păd. De la izvoarele Crasnei Com.. Creţeşti • Înşeuarea de la Dobrina • Păd. De la izv. Elanului Com.. Zorleni • Dealu Mare • Păd. De pe Dl. Bujorenilor Com.. Voineşti • Dl. Rugăria – Ivăneşti Com.. Gârceni • Dl. Ursoaia • Păd. De la izv. Racovei Com.. Rafaila • Dl. Ursoaia Com.. Micleşti • Movila lui Burcel Com.. Pungeşti • Păd. Pe Dl. Mănăstirei Com.. Epureni • Păd. De pe Dl. Bujorenilor Com.. Poieneşti • Păd. De la izv. Similei Com.. Băceşti • Păd. De la izv. Bârladului

Sursa datelor: Monografie Judeţul Vaslui, Ed. Academiei RSR, 1973

Alte resurse Judeţul Vaslui este foarte bogat în râuri şi acumulări artificiale, de la dimensiuni foarte mici – cum sunt mici amenajări piscicole – la acumulări cu suprafeţe mai mari. Comunele cu numărul cel mai mare de astfel de resurse sunt Buneşti- Avereşti (6 lucii de apă) şi Boteşti (8 lucii de apă). Aceste reprezintă atracţii turistice în primul rând pentru pescarii amatori, dar pot deveni interesante şi pentru sporturile nautice. La Drânceni există o staţiune balneoclimaterică cu surse de apă minerale sulfuroase cloruro – sodice, bicarbonate şi iodurate indicae în tratarea bolilor reumatismale, digestive, hepatobiliare şi ginecologice. Podgoriile sunt importante pentru turismul uval; judeţul are o veche tradiţie în cultivarea viţei de vie. Fiecare comună avea o producţie mai mare sau mai mică de struguri. Cele mai importante podgorii sunt cele de Huşi şi din împrejurimile sale (Buneşti-Avereşti, Arsura, Drânceni, Duda Epure, Stănileşti, Pădureni), renumite atât prin cantitatea cât mai ales calitatea vinurilor. Podgorii importante se mai găsesc în comunele Vutcani, Perieni, Olteneşti. Zonificarea turistică Au fost conturate patru zone turistice, fiecare dintre acestea având câte unu sau două centre urbane sau comunale de concentrare a resurselor turistice. În fiecare din aceste zone turistice există, raportat la unităţile administrativ-terorială, concentrări mai mari şi mai mici de atracţii turistice.

• Zona turstică Negreşti cuprinde oraşul Negreşti şi comunele Dumeşti şi Gârceni – cu o concentrare medie a resurselor turistice - şi comunele Bălceşti, Todireşti, Rebricea, Vultureşti, Oşeşti, Pungeşti, Deleşti, Ivăneşti, având o cpncentrare redusă a resurselor turistice.

• Zona turistică Vaslui – Huşi este alcătuită din Municipiile Vaslui şi Huşi – cu o concentrare foarte mare a obiectivelor turistice – din comunele Tăcuta, Dăneşti, Micleşti, Boteşti, Soleşti, Buneşti-Avereşti, Zapodeni, Tanacu, Lipovăţ – cu o concentrare medie, şi din alte câteva comune din apropierea celor două municipii, având o concentrare scăzută.

• Zona turistică Puieşti cuprinde centrul comunal Puieşti cu o concentrare medie a obiectivelor turistice, comunele: Voineşti, Ghergheşti, Alex. Vlahuţă, Pogana, Coroieşti,

46

Bogdăniţa, Bogdăneşti, Costeşti cu o concentrare scăzută şi comuna Iana care nu are nici o resursă turistică.

• Zona Bârlad – Murgeni cuprinde Municipiul Bârlad cu o concentrare mare a resurselor turistice, comunele Iveşti şi Zorleni cu o concentrare medie, şi alte câteva comune din apropiere, împreună cu oraşul Murgeni având o concentrare scăzută.

În zonele turistice conturate nu predomină anumite tipuri de resurse turistice. Prin urmare, se poate vorbi cu privire la toate zonele turistice despre posibilele tipuri de turism care pot fi dezvoltate în judeţ. Zonele turistice au fost definite în principal pentru a fi un instrument util în rocesul de descentralizare a activităţii de dezvoltare a turismului de la nivel judeţean la nivel local.

Tipuri de turism • Agroturism. Factorii care favorizează dezvoltarea unui astfel de turism sunt: sate aşezate în

mijlocul unor peisaje atrăgătoare, posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii în păduri, pescuit în râuri şi lacuri, vizitarea unor monumente şi ansambluri de aritectură şi a unor muzee, precum şi a rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturale; ospitalitatea sătenilor; tradiţionala bucătărie moldovenească.

• Tursim uval – practicarea acestui turism este încurajată de prezenţa podgoriilor şi de tradiţia producerii vinurilor. Turismul uval se poate dezvolta în zona turistică Vaslui Huşi – în Huşi şi în comunele din împejurimile acstuia; la Vutcani; în zona turistică Bârlad – în comuna Perieni. Între aceste arii viticole din judeţ şi alte arii din Moldova şi Dobrogea (jud. Vrancea, jud. Brăila, jud. Constanţa) în care există podgorii se pot realiza circuituri turistice uvale.

• Tursim cultural – mulţimea de obiective truistice cu caracter cultural îndreptăţeşte promovarea unui astfel de turism.

• Turismul de cunoaştere a naturii – este legat de existenţa unor rezervaţii şi monumente ale naturii

• Turism de agrement: pescuit, sporturi nautice posibil de practicat datorită numeroaselor râuri şi lucii de apă.

• Turismul balneo-climateric – în staţiunea balneo-climaterică de la Drânceni. Structurile de primire şi alimentare Judeţul Vaslui are un număr total de 986 locuri de cazare. Cele mai mult locuri de cazare – în care predomină locurile în hoteluri şi moteluri – sunt în municipiile Vaslui, Huşi şi Bârlad, cele două oraşe nedispunând de posibilităţi de cazare. În zona rurală doar două comune – dintre care una este Drânceni unde se există o staţiune balneo-climaterică de interes local - cu locuri de cazare, acestea fiind în special în campinguri şi popasuri. Din informaţiile disponibile, capacităţile de servire totalizează un număr de 840 de locuri în restaurante în hoteluri, moteluri şi popasuri turistice.

47

Diagnosticul şi priorităţile domeniului ţintă structura teritoriului Puncte tari Puncte slabe Mediul natural a) Cadrul natural - aşezarea în podişul Moldovei, ale cărui

înălţimi nu depăşesc 300 m, facilitează legăturile interne şi cu celelalte regiuni, constituind un teritoriu fără bariere importante impuse amenajării.

- teritoriul judeţului posedă un potenţial agricol, hidrotehnic, silvic şi piscicol

- reţeaua hidrografică – bazinele Prutului şi Bârladului – reprezintă un potenţial pentru agricultură şi energetică

- luncile râurilor au impus dezvoltarea

infrastructurii pe anumite direcţii (văile Bârladului şi Prutului)

- reţeaua hidrografică densă facilitează fenomene de degradare a solului: sărăturare, umiditate crescută, alunecări, s.a.

- calitatea scăzută a solurilor, pe ansamblul teritoriului, impune folosirea unei mari suprafeţe agricole şi reducerea suprafeţelor silvice.

c) Patrimoniul construit - numărul mare de zone, situri şi obiective

construite cu valoare de patrimoniu, clasificate în raport cu interesul suscitat la nivel naţional (Legea nr. 5/2000) sau local (Lista D.M.A. 81 – 1991)

- distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală, distingându-se două zone mari – NE şi SV – în care, există peste 60 % din construcţiile cu valoare culturală din judeţ

- amploarea, valoarea şi dispunerea patrimoniului construit în zone compacte constituie un potenţial turistic şi cultural important

- monitorizarea stării fizice a întregului patrimoniu cultural din judeţ se finalizează cu rapoarte lunare

- mărirea patrimoniul construit judeţean,

existent în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea şi intervenţia asupra acestuia să fie dificilă, cel puţin cu mijloacele existente la nivel local

- numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele localităţilor, punând probleme de restaurare, conservare şi valorificare nedistructivă

- un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora în documentaţiile P.U.G.

Riscuri naturale Alunecări de teren - hărţi de risc elaborate de S.C. “Provas” S.A.

Vaslui prin “Studiul privind identificarea şi raionarea geologică a alunecărilor de teren din judeţul Vaslui”- arealele afectate de alunecări de teren pot fi declarate “zone de risc natural”.

Inundaţii

- judeţul Vaslui estee în categoria judeţelor cu

potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren. Conform “Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren.” Probabilitatea de producere a alunecărilor este „mare”, coeficientul de risc fiind cuprins între 0,51 – 0,80.

- 12 cursuri de apă prezintă zone inundabile, din care 5 necesită o atenţie prioritară; sunt afectate de inundaţii 30 de localităţi din judeţ.

48

Reţeaua de localităţi Număr, structură, distribuţie - distribuţia uniformă pe tot teritoriul

judeţean a localităţilor şi populaţiei - ierarhizare corespunzătoare a localităţilor în

concordanţă cu necesităţile teritoriale (zone de influenţă)

- omogenitate relativă a localităţilor sub raportul profilului economic şi dotării

- existenţa unor localităţi cu populaţie redusă

(sub 200 loc) circa 100 (25% din total) care nu pot întruni criteriile de rentabilitate ale echipării

- depopularea mediului urban ca urmare a declinului industriilor a diminuat rolul municipiilor şi oraşelor în teritoriu

- divizarea administrativă complică suplimentar cooperarea şi structurarea reţelei de localităţi

- echipare deficitară a localităţilor sub media pe ţară, face dificilă satisfacerea indicatorilor minimali de definire

- lipsa sectorului secundar din profilul economic al majorităţii localităţilor rurale (10% din IMM din industrie)

Infrastructura socială Învăţământ - reţeaua de şcoli primare şi gimnaziale

acoperă, ca număr de unităţi, localităţile din judeţ

Sănătate - număr mare de cabinete medicale şi

stomatologice private care pot prelua necesităţile iniţiale de diagnostic şi intervenţie

Comerţ şi servicii - număr mare de firme în comerţul cu

amănuntul şi en gros (61% din total firme). - existenţa serviciilor cu utilizare medie cu

profil financiar, administrativ, juridic, sociale etc., distribuite relativ uniform în teritoriu

- mărimea reţelei de şcoli generale impune comasarea unor unităţi pentru a se întruni criteriile de rentabilităţi şi eficienţă

- scăderea numărului de unităţi din învăţământul mediu şi postliceal

- concentrarea învăţământului liceal aproape exclusiv în mediul urban

- lipsa unităţilor de învăţământ profesional şi de ucenici, în special în mediul rural, şi existenţa acestor unităţi exclusiv în mediul urban.

- lipsa învăţământului de perfecţionare, de maiştri şi superior.

- deficit total de paturi de spital pe judeţ de

cca. 1000 – 1500 de paturi în raport cu numărul de locuitori

- doncentrarea dotărilor spitaliceşti exclusiv în municipii

- lipsa policlinicilor în teritoriu, în special în mediul rural

- număr redus de unităţi ce activează în

servicii personale şi industriale (4,9%) şi în transporturi şi depozitare (5,8%)

- reţea comercială slab diferenţiată ca profil şi gamă de mărime. În mediul rural funcţionează unităţi mici cu un profil general.

- inexistenţa unor filiale ale serviciilor cu frecvenţa de utilizare medie şi rară în zonele rurale

49

Locuirea - creşterea numărului de locuinţe, în perioada

(1992-2002, în condiţiile scăderii populaţiei judeţului.

- mărimea fondului locativ s-a făcut în principal la sate unde înnoirea fondului construit este necesară.

- numărul mai redus de persoane ce revin la o locuinţă (2,99), sub media pe ţară

- confortul spaţial redus al locuirii (2,47

camere/ locuitori) face ca numărul de persoane ce revine la o locuinţă să fie mare, în special în urban.

- gama tipologică redusă a locuirii, imobilele de locuit sunt în majoritate individuale, în special în urban unde locuirea necesită diversificare.

- echipare deficitară a locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, în special în mediul rural – 229 locuinţe/ 1 km reţea apă în urban şi 676 loc. / 1 km reţea apă în rural.

- există de asemenea carenţe în alimentarea cu energie termică – în urban – şi cu gaze naturale

- număr mare de imobile de locuit cu durata de serviciu depăşită şi a celor construite din materiale perisabile – peste 90% din locuinţele din rural şi peste 80% din cele din urban erau construite din materiale nedurabile.

Infrastructurile tehnice Gospodărirea apelor - existenţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de

acumulare a apei pentru diverse folosinţe; - existenţa lucrărilor de apărare împotriva

inundaţiilor.

- acumulări cu destinaţie piscicolă colmatate

(Telejna, Iazul Găgeşti, Stroieşti), dezafectate ( Buda, Deleni), cu baraje rupte (Bălteni, Bobeşti, Chiţoc, Duda-Epureni.

- existenţa unor lucrări de transport al ape,I către localităţi, cu sisteme defectuase ale staţiilor de pompare, precum şi calitatea slabă a conductei de aducţiune;

- procentul redus de localităţi rurale alimentate cu apă în sistem centralizat (38 din totalul de 81 UAT-uri);

- exitenţa sistemelor de canalizare a apei uzate neadecvate cerinţelor actuale: tronsoane de reţele cu vechime mare, grad de uzură avansat, staţii de epurare a apei uzate cu capacitate depăşită;

- localităţile rurale care au reţele de canalizare nu au şi staţii de epurare a acesteia, apa infiltrându-se direct în pânza freatică;

- procent redus de localităţi cu sistem de canalizare al apei uzate (5 din 81 de UAT-uri).

50

Căi de comunicaţie - existenţa drumului european E 581 şi a

coridorului paneuropean IX, de transport rutier

- densitatea satisfăcătoare a reţelei de drumuri naţionale

- drumuri naţionale cu doar două benzi de

circulaţie - starea precară a infrastructurii rutiere locale - accesul dificil în anumite zone din mediul

rural - inexistenţa căilor ferate electrificate - cursurile de apă neregularizate pun în

pericol starea drumurilor Reţele energetice - existenţa conductelor magistrale de

transport gaze naturale pe teritoriul judeţului

- posibilitatea alimentării cu gaze naturale a localităţilor urbane şi a celor rurale

- numai 2 localităţi din judeţ beneficiază de

distribuţie locală gaze naturale - reţelele de transport a energieie termice

(termoficare) dezafectate datorită gradului înaintat de uzură

Gospodărirea deşeurilor

- platforma de depozitare a deşeurilor menajere a municipiului Bârlad - 25 hectare - a ajuns în faza de închidere, nemaiexistând condiţii de siguranţă pentru depozitarea in continuare a deşeurilor menajere.

- poluarea apelor râului Bârlad, în zona menţionată, pe intervale scurte de timp, si poluarea pânzei freatice din zona, pe intervale mai lungi de timp.

- numărul insuficient al platformelor de deşeuri existente, amplasarea şi amenajarea lor în marea majoritate necorespunzătoare, fapt ce determină un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort pentru oameni.

- deşeurile menajere şi industriale ce rezultă în cantităţi mereu sporite sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şi comunale, afectând alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.

- lipsa fondurilor în vederea închiderii unor platforme de deşeuri ajunse in faza finală de exploatare;

- proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul redus de valorificare şi/sau tratare a deşeurilor,

- existenţa depozitelor de rumeguş caracteristice zonelor forestiere. pe malurile cursurilor de apă sau de-a lungul căilor rutiere;

51

Zone funcţional – spaţiale Zone agricole - investiţii în amenajările de îmbunătăţiri

funciare: irigaţii (10 % din suprafaţa arabilă a judeţului), desecări (14,5 % din suprafaţa arabilă a judeţului), combaterea eroziunii solului (36,8 % din suprafaţa totală a judeţului).

- soluri de calitate superioară în zona de câmpie (clasele I şi II – 29,3 %)

- ponderea ridicată a suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe care favorizează dezvoltarea sectorului zootehnic

- existenţa zonelor cu procese de degradare a

solului (eroziune, alunecări de teren) care determină ponderea semnificativă a terenurilor de calitate pedologică inferioară (clasele III, IV şi V – 70,7 % din totalul suprafeţei agricole)

- soluri degradate cu exces de umiditate – 16.650 ha.- în zonele cu exces de precipitaţii, în luncile cursurilor de apă, pe formele de relief depresionare şi în regiuni cu câmpii joase unde nivelul apelor freatice este ridicat şi drenajul solului defectuos

- soluri acide – 2.127 ha. – au fost identificate în perimetrul comunelor: Albeşti, Berezeni, Epureni, Griviţa, Hoceni, Roşieşti, Tutova, Vinderei şi Vutceni.

- soluri sărăturate – 2.723 ha. – în zona luncii Prutului (Albiţa – Fălciu), în partea sudică a bazinului hidrografic al râului Bârlad (Banca, Blăgeşti, Dragalina, Găgeşti, Măluşeni, Pogona şi Tutova).

- soluri nisipoase – 11.930 ha. – în albiile majore ale cursurilor de apă

- soluri afectate de eroziune în diferite grade (moderat - puternică şi puternic – excesivă) – în jur de 200.000 ha – aprox. 38 % din suprafaţa totală a judeţului: Laza, Poieneşti, Hârşova, Costeşti, Pungeşti, Cuseşti, Gârceni, Trohan, Buneşti, Avereşti, Boţeşti, Târzii, Albeşti, Mânzeşti, Tanacu, Stioborani, Lohani, Bălţaţi, Creţeşti, Floreşti, Bogdana, Al. Vlahuţă, A. Iancu, Lăleşti, Doagele, Bolzeni, Dragomireşti, Sofroneşti, Perechiv, Mihonc, Giurcani, Elan, Oţeleni, Hoceni, Jaravăţ, Horincea.

- gradul foarte redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii şi desecări insuficienţa fondurilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)

- dificultăţi financiare şi lipsa de interes în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului cu consecinţe în diminuarea efectului pozitiv al acestora asupra solului;

52

Zone silvice - zone cu numeroase comune ce au peste

20% din teritoriu acoperit cu păduri - zona Băceşti – Dragomireşti - zona Bălteni – Puieşti - zona Zorleni

- mari zone cu unităţi administrative având

un fond silvic scăzut (2-14%): - zona Vaslui – Rebricea - zona Tutova - zona Fălciu

Zone turistice

- paletă insuficient de variată a posibilităţilor pentru petrecerea timpului liber. Ar trebui să se organizeze manifestări cu caracter cultural care să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile zonei, bucătăria specific moldovenească, manifestări legate de promovarea vinurilor şi a altor produse locale

- structura uniformă a tipologiei spaţiilor de cazare. Cele mai multe locuri de cazare se găsesc în moteluri şi hoteluri, existând puţine alternative, cum ar fi pensiuni urbane şi pensiuni rurale.

- în afara municipiilor, în care sunt concentrate majoritatea obiectivelor turistice, nu mai există concentrări importante de capacităţi turistice.

- lipsa în teritoriu a unor puncte de informare turistică şi de gestionare a capacităţii de primire. Acestea ar trebui să apară în fiecare arie turistică în centrele de mare concentrare a resurselor turistice: în Negreşti, Vaslui, Hişi, Bârlad, Puieşti.

Zonificarea majoră a teritoriului - zone majore relativ omogene din punct de

vedere al suprafeţei şi repartiţiei potenţialului economic

- armătura zonelor majore, reprezentată de centre şi axe principale, este satisfăcător amplasată la trei din acestea (Vaslui, Huşi, Bârlad)

- insuficienţa dezvoltării viticulturii şi pomiculturii, ca activităţi complementare culturilor vegetale şi creşterii animalelor

- slaba dezvoltare a pisciculturii care are ca potenţial o reţea hidrografică densă şi numeroase amenajări

- suprafeţele silvice necesită extinderi în sudul şi estul judeţului pentru a satisface necesităţile economice şi a asigura protecţia solului.

- terenurile intravilane au densităţi de imobile scăzute (majoritatea locuinţelor fiind de tip individual), sunt slab echipate edilitar şi economic (în special în mediul rural)

53

2. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA DEMOGRAFICĂ Evoluţia populaţiei

Analizând datele de la recensămintele din 1992 şi 2002 se observă că populaţia judeţului Vaslui a avut o evoluţie descendentă, populaţia totală înregistrată în 2002 este de 455049 persoane, mai scăzută cu 6325 decât în 1992. După 1992, s-a înregistrat o scădere continuă a populaţiei, această tendinţă caracterizând întreaga ţară.

Comparând evoluţia populaţiei judeţului Vaslui cu evoluţia populaţiei României la recensămintele din 1992-2002, se constată că populaţia judeţului Vaslui a cunoscut o scădere mai lentă decât evoluţia la nivel naţional.

Analizând dinamica populaţiei în intervalul 1992-2002 pe cele două medii, se constată o scădere a populaţiei în mediul urban (în 2002, populaţia urbană este de 89,3% din populaţia urbană a anului 1992) şi o creştere a populaţiei în mediul rural cu aproximativ 6% faţă de anul 1992 (în 2002, populaţia rurală reprezintă 105,8% din populaţia rurală a anului 1992). Această evoluţie a populaţiei rurale este consecinţa tendinţelor specifice ale mişcării migratorii (migraţia din urban spre rural datorită restructurării sectorului industrial) şi ale mişcării naturale (în judeţul Vaslui, în mediul rural, rata natalităţii are valori printre cele mai ridicate din ţară). La nivel de unitate adminstrativ-teritorială, dinamica populaţiei în intervalul 1992-2002, nu are aceeaşi tendinţă pe întreg teritoriul judeţului Vaslui. Există o zonă cu scăderi ale populaţiei. Această zonă cuprinde majoritatea localităţilor urbane: municipiul Vaslui (87,5%), municipiul Bârlad (89,1%), municipiul Huşi (90,3%) şi câteva comune situate în sud-est şi nord-estul judeţului: Blăgeşti (97,5%),

Evolutia populatiei judetului Vaslui la recensaminte

450000

452000

454000

456000

458000

460000

462000

1992 2002

Vaslui

Dinamica populatiei

9293949596979899

100101

1992 2002

România

Vaslui

54

Boteşti (97,7%), Fălciu (97,1%), Lunca Banului (96,8%), Pădureni (95,1%), Vetrişoaia (95,7%). În celelalte comune, populaţia a crescut cu 5%-8% faţă de 1992. De asemenea, există un număr însemnat de comune în care populaţia a crescut cu 10%-15%: Băcani (115,3%), Băceşti (112,3%), Bogdana (112,5%), Bogdăneşti (112,5%), Bogdăniţa (113,8%), Dragomireşti (117,4%), Găceşti (113,1%), Iana (112,1%), Ivăneşti (112,5%), Laza (110%), Perieni (113,4%), Pogana (117,0%), Tutova (114,3%).

Densitatea populaţiei Densitatea populaţiei în judeţul Vaslui este mai mică decât media pe ţară şă media pe regiune. Această situaţie este consecinţa faptului că în judeţul Vaslui, mediul rural are o pondere foarte ridicată.

Densitatea populaţiei 2002 România 90,9 loc/km2 Reg. Nord-Est 99,7 loc/km2 Vaslui 85,6 loc/km2

Sursa datelor: Anuarul Statistic 2003 Structura populaţiei pe medii

Ponderea cea mai ridicată a populaţiei judeţului Vaslui este conceantrată în mediul rural. Astfel 276048 persoane trăiesc în mediul rural, în timp ce 179001 persoane locuiesc în mediul urban.

După cum se poate observa din graficul de mai sus, ponderea populaţiei rurale este mult mai ridicată decât media la nivel naţional, dar aproximativ aceeaşi cu media pe regiune.

Structura populaţiei pe sexe Analizând datele statistice din anul 2003, se observă că structura pe sexe are aproximativ aceeaşi configuraţie cu cea la nivel naţional, cu o pondere mai scăzută a populaţiei feminine.

Masculin-% Feminin-% România 48,8 51,2 Reg. Nord-Est 49,5 50,5 Vaslui 49,8 50,2

52,7%47,3%

40,5%

59,5%

39,3

60,7%

0

10

20

30

40

50

60

70

România Reg Nord-Est Vaslui

Structura populatiei pe medii-2002

urban rural

55

Structura pe vârste a populaţiei Structura pe vârste este un element important pentru a indica evoluţia demografică viitoare a unei zone, dar este şi un efect al unor fenomene demografice, cum ar fi: creşterea/scăderea natalităţii, creşterea/ scăderea migraţiei. Ponderea ridicată a populaţiei tinere (10-14 ani) reprezintă un potenţial de dezvoltare a zonei, iar ponderea ridicată a populaţiei de vârstă înaintată (60 ani şi peste) poate avea consecinţe negative, exercitând presiuni economice asupra populaţiei de vârstă activă. Tendinţele înregistrate de ponderea populaţiei tinere sunt direct influenţate de evoluţia ratei natalităţii. Convenţional, se consideră că o populaţie este tânără, dacă proporţia populaţiei vârstnice este mai mică de 7%; procesul de îmbătrânire demografică este în desfăşurare dacă ponderea populaţiei vârstnice este cuprinsă între 7% şi 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic. Ponderea populaţiei vârstnice şi raportul de dependenţă sunt indici ce descriu procesul de îmbătrânire demografică. Cauzele care pot genera procesul de îmbătrânire demografică sunt: reducerea fertilităţii populaţiei şi o emigraţie masivă (care, în general, afectează populaţia de vârstă fertilă). Procesul de îmbătrânire demografică are repercursiuni importante asupra vieţii economice şi sociale. Analizând datele la nivel naţional şi la nivel de judeţ, se constată că populaţia vârstnică are o pondere o pondere ridicată ceea ce înseamnă că populaţia este afectată de procesul de îmbătrânire demografică. Populaţia tânără are o pondere ridicată în mediul rural (22,7% faţă de 17,3% în mediul urban), dar tot

în mediul rural ponderea populaţiei de vârstă înaintată are valoarea cea mai ridicată (25% faţă de 9,7% în mediul urban). Comparând structura pe grupe de vârste la recensămintele din 1992-2002, se poate constata o scădere a ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) şi o creştere a populaţiei de vârstă adultă şi vârstă înaintată. Acest fapt conduce la creşterea raportului de dependenţă.

17,6%21,2%

63%59,2%

19,3% 19,5%

010203040506070

0-14ani 15-59ani 60 ani şipeste

structura populaţiei pe grupe mari de vârstă-2002

România

Vaslui

56

Raportul de dependenţă Comparativ cu anul 1992, raportul de dependenţă a scăzut atât la nivel naţional cât şi la nivelul judeţului Vaslui. Această scădere se explică prin scăderea ponderii populaţiei tinere (datorită reducerii ratei natalităţii în anul 2002 faţă de anul 1992) ceea ce face ca totalul persoanelor ianctive să fie mai mic. Raportul de de pendenţă are valori ami ridicate în mediul rural. La nivel de unitate administrativ- teritorială, există comune în care raportul de dependenţă are valori peste 100: Alexandru Vlahuţă (102,3), Arsura (104,7), Blăgeşti (115,9), Bogadana (116,4), Bogdăneşti (101,2), Bogdăniţa (103,2), Coroieşti (106), Dăneşti (103,9), Deleşti (101,2), Dragomoireşti (106,5), Oseşti(109,6), Pungeşti (111,5), Tăcuta (101,1), Tătărani (121,4), Voineşti (105,5), Vutcani (104,9), Zapodeni (112,9). Mişcarea populaţiei Mişcarea naturală Natalitatea este un fenomen demografic influenţat de condiţiile economice şi sociale. Astfel natalitatea este influenţată de declinul economic ce afecteză familia şă relaţiile dintre membrii acesteia. Natalitatea depinde de o serie de factori sociali: mediul de rezidenţă, apartenenţa etnică, nivel de instruire.

Mişcarea naturală-2001 Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural Mortaliatate

infantilă România 9,7 12,4 -2,7 17,3 Reg Nord-Est

12 11,4 0,6 20,6

Vaslui 13 12,1 1,1 23,2 Analizând datele referitoare la natalitate la nivel de ţară, regiune şi judeţ, se observă că rata natalităţii în judeţul Vaslui are valori cu mult mai mari decât media pe ţară şi aproximativ aceeaşi cu media pe regiunea Nord-Est, binecunoscut fiind “modelul moldovenesc” caraterizat printr-o rată ridicată a natalităţii, model ce se dovedeşte în continuare puternic. Analizând rata natalităţii pe medii, se observă că aceasta are valori mai mici în mediul urban atât la nivel naţional cât şi pe regiune şi judeţ. La nivel de unitate administrativ teritorială, în următoarele localităţi rata natalităţii are valori ridicate peste 20‰locuitori: Dragomireşti, Bogdăniţa, Oseşti, Băceşti, Pogana, Alexandru Vlahuţă, Bogdana, Voineşti, Bogdăneşti, Iana, Gărceni. De asemenea, există localităţi în care rata natalităţii are valori scăzute, sub 10‰ locuitori: Bârlad, Huşi, Vutcani, Zapodeni, Blăgeşti. Sporul natural este un indicator ce reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitate şi mortalitate. Sporul natural ne arată cu cât creşte în mod natural o populaţie. Pentru a evalua crşterea/scăderea populaţiei, trebuie să luăm în considerare şi fluxurile migratorii.

25,9% 21,2%

57,1% 59,2%

17,0% 19,5%

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

0-14ani 15-59ani 60ani si peste

structura pe grupe mari de vârsta în judetul Vaslui 1992-2002

1992

2002

57

La nivel naţional, sporul natural are valori negative, iar la nivelul judeţului Vaslui sporul natural are valori pozitive, ceea ce indică o rată a natalităţii decât cea a mortalităţii. Compartaiv pe cele două medii de rezidenţă, în judeţul Vaslui sporul natural are valori pozitive atât în mediul urban cât şi în cel rural. Există localităţi în care sporul natural are valori pozitive, foarte ridicate: Dragomireşti (13,5‰), Pogana (12,1‰), Băceşti (11,9‰), Oseşti (8,9‰), Iana (8,3‰), Perieni (8,1‰) (în aceste localităţi înregistrându-se creşteri ale populaţiei de peste 10% în anul 2002 faţă de anul 1992). De asemenea, există localităţi în care sporul natural are valori negative, foarte scăzute: Blăgeşti (-15,7‰), Arsura (-10.0‰), Olteneşti (-9,5‰), Hoceni (-9,4‰), Creţeşti (-8,7‰), Zapodeni (-8,5‰), Măluşteni (-7,4‰), Epureni (-6,5‰), Vutcani (-5,8‰), Micleşti (-5,7‰) (în aceste localităţi a avut loc o scădere a populaţiei în anul 2002 faţă de anul 1992).

Mişcarea naturală pe medii - 2001 Rata natalităţii

-‰ Rata mortalităţii

-‰ Sporul natural -

‰ Mortaliatate infantilă-‰

mediul urban România 8,5 9,8 1,3 14,5 Reg Nord-Est 9,3 8,4 0,9 17,3

Vaslui 9,7 7,9 1,8 20,9 mediul rural România 11 15,3 -4,3 19,8 Reg Nord-Est 13,8 15,3 -1,5 22,2

Vaslui 15,2 14,9 0,3 24,2 Notă: ratele sunt calculate la 1000 de locuitori. Deşi mortalitatea este fenomenul demografic cel mai legat de latura biologică a fiinţei umane, ea este puternic influenţată de factori sociali şi economici: accesul la servicii, calitatea vieţii, nivelul de educaţie. În judeţul Vaslui, rata mortalităţii este aproximativ aceeaşi cu cea la nivel naţional. Rata mortalităţii este mai ridicată în mediul rural. La nivel de unitate administrativ-teritorială, în următoarele comune, rata mortalităţii are valori ridicate, peste 20‰ de locuitori: Blăgeşti, Creţeşti, Hoceni, Arsura, Olteneşti. De asemenea, în localităţile- Negreşti, Stănileşti, Ştefan cel Mare, Bârlad, Poieneşti, Vaslui- rata mortalităţii are valori scăzute, sub 10‰locuitori; (de remarcat faptul, ca în taote localităţilr urbane rata mortalităţii are valori mai scăzute, aceasta şi datorită faptului că populaţia în vârstă de 60 de ani şi peste este mai redusă decât în mediul rural). Mişcarea migratorie Migraţia internă, la nivel naţional, chiar dacă nu influenţează volumul total al populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, mai ales pe cele două medii: urban şi rural. Dacă înainte de ’89, sensul fluxurilor migratorii a fost din rural spre urban, din ‘97-’98 se înregistreză un număr mai mare de sosiţi în urban, aceasta datorită restructurării sectorului industrial. La nivelul judeţului Vaslui, soldul migratoriu la 1000 de locuitori are valori negative. Comparativ pe cele două medii, soldul migratoriu are valori negative atât în mediul urban cât şi în cel rural, dar în mediul urban acesta are valori mai ridicate decât în rural. La nivel de unitate administrativ-teritorială, sunt localităţi în care soldul migratoriu are valori negative, peste -8‰ de locuitori: Boteşti, Deleşti, Micleşti, Costeşti, Todireşti, Gherceşti, Oseşti, Banca, Tăcuta,

58

Voineşti, Vetrişoaia, Tătărani, Codăeşti. Există localităţi în care soldul migratoriu are valori pozitive, peste 8‰ de locuitori: Olteneşti, Vultureşti, Drănceni, Griviţa, Albeşti, Muntenii de Jos.

Forţa de muncă Judeţul Vaslui este un judeţ preponderent rural, 53,3% din populaţia ocupată desfăşoară activităţi în sectorul primar (agricol). Analizând structura populaţiei pe grupe de vârstă, se constată că în judeţul Vaslui populaţia în vârstă de muncă (15-59) are o pondere mai mare în anul 2002 faţă de anul 1992; populaţia sub vârstă de muncă (0-14ani) are valori mai ridicate în mediul rural. În judeţul Vaslui, rata de activitate este cu aproximativ 1% mai mare decât media naţională. Populaţia inactivă are valori situate sub media la nivel naţional cu aproximativ 1%. Rata de ocupareîn judeţul Vaslui are valori comparabile cu cele la nivel naţional. Şomajul reprezintă un factor major de presiune socială şi descurajare a ocupării. Rata şomajului are valori mai ridicate în judeţul Vaslui decât cele la nivel naţional.

Populaţia activă-%

Populaţia ocupată-%

Şomerii-% Populaţia inactivă-%

România 40,8 36 4,8 59,2 Vaslui 41,3 35,9 5,4 58,7

Structura forţei de muncă pe medii

urban Populaţia activă Populaţia

ocupată Şomerii Populaţia

inactivă România 42,9 37,4 5,5 57,1 Vaslui 43,7 34,4 9,2 56,3 rural România 38,5 34,5 4,0 61,5 Vaslui 39,8 36,8 3,0 60,2

Se constată ca rata de activitate are valori mai ridicate în mediul urban atât la nivel naţional cât şi la nivelul judeţului. Populaţia inactivă are o pondere mai ridicată în mediul rural. Totuşi, se poate vorbi de o îmbătrânire a forţei de muncă în mediul rural (analizând populaţia pe grupe de vârstă, se constată că populaţia de 60 ani şi peste are valori foarte ridicate în mediul rural: 25% faţă de 9,7%în mediul urban) cu efecte asupra eficienţei activităţii, implicit asupra veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor şi nivelului de trai. Şomajul în mediul rural are o extindere mult mai mică , datorită preponderenţei sectorului agricol. Structura ocupaţională a populaţiei judeţului Vaslui pe principalele ramuri ale economiei ilustrează faptul că 53,3% din populaţia ocupată desfăşoară activităţi în sectorul primar, 22,6% în sectorul secundarl şi 24,1% în sectorul terţiar. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale

România Vaslui Nr % Nr % Agricultura 2156049 27,6 86343 52,9 Silvicultura şi exploatarea forestieră 50304 0,6 563 0,3

Pescuitul şi piscicultura 5761 0,1 90 0,1 Industria extractivă 143572 1,8 60 0,0

59

Industria prelucrătoare 1780300 22,8 29501 18,1 Energie electrică şi termică; gaze şi ape 185473 2,4 2457 1,5

Construcţii 442915 5,7 4876 3,0 Comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

801419 10,3 10657 6,5

Hoteluri şi restaurante Transport şi depozitare

121489 317976

1,6 4,1

1022 2142

0,6 1,3

Poştă şi telecomunicaţii 95861 1,2 1455 0,9 Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 80495 1,0 925 0,6

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

209640 2,7 1503 0,9

Administraţie publică 473855 6,1 6806 4,2 Învăţământ 395041 5,1 7472 4,6 Sănătate şi asistenţă socială 345065 4,4 5452 3,3 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 178078 2,3 1761 1,1

Activităţi ale personalului angajat în gospodării personale 26137 0,3 133 0,1

Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 964 0,0

Activitate nedeclarată 1339 0,0 Analizând structura populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei, pe medii se constată că în judeţul Vaslui, în mediul rural 82,5% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în agricultură. Economia rurală continuă să se bazeze exclusiv pe agricultură, activităţile non-agricole deţinând o pondere foarte scăzută: 6,69%din populaţia ocupata în mediul rural desfăşoară activităţi în industrie şi 10,8% în sectorul terţiar. Slaba diversificare a economiei rurale are efecte asupra posibilităţii de a obţine venituri alternative. În mediul urban cel mai dezvoltat este sectorul industrial-cuprinde 48,8% din populaţia ocupată- urmat de sectorul terţiar 46,1%.

Sectorul primar Sectorul secundar

Sectorul terţiar

urban România 3,6 41,8 54,6 Vaslui 5,1 48,8 46,1 rural România 58,2 21,6 20,2 Vaslui 82,5 6,7 10,8

Analizând rata şomajului la nivelul unităţii administrativ teritoriale, sunt localităţi în care rata şomajului are valori peste 10%: Băceşti, Gherceşti, Bogdana, Ivăneşti, Lipovăţ, Zapodeni. De asemenea, sunt localităţi în care rat şomajului este cuprinsă între 7%-10%: oraş Negreşti, Lunca Banului, Deleşti, Fălciu, Dăneşti, Laza, Buneşti. Localităţi în care rata şomajului este foarte scăzută, sub 1% sunt: Bogdăniţa, Vutcani, Micleşti, Dragomireşti, Pungeşti, Blăgeşti.

60

Analizând ponderea salariaţilor din totalul populaţiei în vârstă de 15-59 de ani, se constată că la nivelul judeţului Vaslui că 24,3% din totalul populaţiei în vârstă de muncă sunt salariaţi; în mediul urban, ponderea salariaţilor este 50,9% din totalul populaţiei în vârstă de 15-59 de ani, iar în mediul rural această pondere este doar de 6,3%. La nivel de unitate administrativ-teritorială, sunt localităţi în care ponderea salariaţilor din totalul populaţiei de 15-59 ani sunt foarte ridicate, peste 37%: municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi, oraşul Negreşeşti. Localităţile în care ponderea salariaţilor din totalul populaţiei de 15-59 ani are valori foarte scăzute, sub 4% sunt situate în mediul rural: Pădureni, Bogdăneşti, Viişoara, Vinderei, Văleni, Măluşteni, Iana, Poieneşti, Duda-Epureni. Diagnosticul şi priorităţile domeniului ţintă structura demografică

Puncte tari Puncte slabe Evoluţia populaţiei - În partea de sud-vest a judeţului se

înregistrează creşteri ale populaţiei cu peste 10% în anul 2002 comparativ cu anuil 1992;

- Pondere ridicată a populaţiei tinere (0-14 ani), îndeosebi în mediul rural; localităţi în care ponderea populaţiei tinere are valori ridicate, peste 22,7% sunt: Băceşti, Negreşti, Dragomireşti, Băcani, Alexandru-Vlahuţă, Bogdana, Bogdăneşti, Deleşti, Banca, Dumeşti, Găceşti, Gărceni, Iana, Laza, Murgeni, Lunca Banului, Oseşti, Pogana, Soleşti, Stănileşti, Tăcuta, Todireşti, Văleni, Voineşti, Zorleni;

- Ponderea scăzută a populaţiei vârstnice (de 60 de ani şi peste) în mediul urban;

- Raportul de dependenţă are valori scăzute în mediul urban, ceea ce înseamnă că presiunea exercitată de populaţia tânără şi cea de 60 de ani şi peste asupra populaţiei de vârstă 15-59 de ani este mai scăztă;

- Sporul migratoriu are valori pozitive în localităţi din mediul rural; localităţile rurale în care sporul migratoriu are valori peste 10,8% sunt situate în vecinătatea localităţilor urbane;

- Resursele de muncă (15-59ani) în judeţul Vaslui are o pondere mai mare în anul 2002 comparativ cu 1992;

- Populaţia activă are valori peste media la nivel naţional;

- densitatea populaţiei în teritoriul judeţean este sub media pe ţară datorită numărului relativ redus de locuitori – 455.049 la recensământul din 2004.

- repartiţia populaţiei pe cele două medii a urmat dinamica din plan naţional, de scădere a populaţiei urbane şi creştere a celei rurale (6%) datorate în special migraţiei. Scăderi de populaţie au avut loc şi în mediul rural în zona de est a judeţului (frontalieră).

- creşterea populaţiei în mediul rural nu s-a realizat numai prin migraţiune ci şi printr-un număr mai mare de naşteri faţă de media pe ţară. Sporul natural pe judeţ este de 1,1 faţă de –2,7 cât este media pe ţară.

- În partea de sud şi sud-est a judeţului se înregistrează scăderi ale populaţiei;

- La nivelul judeţului, populaţia a scăzut cu 1,4% în anul 2002 comparativ cu anul 2002;

- În cele 3 municipii-Vaslui, Huşi, Bârlad- se înregistrează scăderi ale populaţiei cu peste 10% în 2002 comparativ cu 1992;

- În mediul rural, se manifestă procesul de îmbătrânire demografică; ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste are valori peste de 30% în localităţile: Blăgeşti, Vutcani, Creţeşti, Arsura, Boteşti, Hoceni, Dăneşti, Zapodeni, Gărceni, Costeşti, Coroieşti;

- Sold migratoriu negariv în cele 3 municipii; - Spor natural negativ în zona de sud şi sud-

61

- Judeţul Vaslui se caracterizează printr-o rată ridicată a natalităţii 13‰, caracteristică a Regiunii Nord-Est de “bazin demografic” al ţării;

- Rata şomajului în mediul rural este mai mică decât cea la nivel naţional;

- În mediul urban, rata şomajului a scăzut în 2002 cu 4% faţă de 1998.

- evoluţia populaţiei judeţului, între ultimele două recensăminte s-a înscris în tendinţa descrescătoare, existentă pe plan naţional, dar cu o rată mult mai mică.

- gruparea populaţiei pe categorii de vârstă este inegală, grupa de persoane de vârstă adultă este de 3 ori mai mare decât celelalte două (0 – 14 ani şi ≥ 60).

est; - În partea de vest a judeţului sunt localităţi în

care rata şomajului este situată între 7%-15%;

- în mediul urban, rata şomajului mai mare decât cea la nivel naţional;

- pondrea foarte mare a populaţiei ocupate în agricultură (în judeţul Vaslui 53,3% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în agricultură);

- slaba diversificare a economiei în mediul rural;

- îmbătrânirea forţei de muncă în mediul rural.

Resurse umane - ponderea activilor din populaţia totală este

mai mare decât mediu pe ţară

- structura forţei de muncă este tributară în bună măsură fenomenelor descrise mai sus. modificarea raportului de dependenţă şi scădere în urban prin diminuarea populaţiei tinere şi creştere în rural (uneori peste 100%); pe sectoare de activitate aceasta a fost: 53% în primar, 22,6% în secundar şi 8,5% în terţiar

- activităţile agricole şi silvice ocupă 82,5% din activii din mediul rural, în urban fiind ocupaţi 48,8% din activi în secundar. Serviciile sunt slab reprezentate în urban (6,9%), fiind insuficiente în rural (3,3%).

62

3. DOMENIUL ŢINTĂ – STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR Agricultura Agricultura este activitatea economică dominantă a judeţului Vaslui, din punct de vedere al potenţialului agricol (75,42% din suprafaţa totală este teren agricol), al tradiţiei şi al populaţiei ocupate ( 56,51% din populaţia totală-conform Anuarului Statistic 2003; peste 90% din popula’ia rurală ocupată; peste 7% din populaţa urbană ocupată, peste 60% din populaţia totală trăieşte in mediul rural- conform Direcţiei Judeţene de Statistică Vaslui).

În anul 2002, în judeţul Vaslui funcţionau 785 de exploataţii agricole care efectuau lucrări pe 180.210 hectare (D.J. S. Vaslui ).

Din suprafaţa agricolă totală a judeţului 401.131 hectare sunt în profil de exploatare 180.210 hectare (44,9%), suprafaţa agricolă medie ce revine la o astfel de exploataţie agricolă este de 229,50 hectare.

Restul suprafeţei agricole este divizat în exploataţii individuale pe care se practică ,în general, o agricultură de subzistenţă.

Structura Fondului Funciar Agricol după modul de folosinţă la 31 dec. 2002 Categoria Suprafaţa (ha) Ponderea ( % )

Suprafaţa totală a jud. Vaslui 531834

100

Suprafaţa agricolă 401131 75,42 ( din total) Din care privat 395847 96,68 (din total agricol) Arabil 288080 71,81 (din total agricol) Păşuni 87349 21,77 (din total agricol) Vii şi pepiniere viticole 15027 3,74 (din total agricol) Fânaţe 7664 1,93 (din total arabil) Livezi şi pepiniere pomicole 3011 0,75 (din total arabil)

Sursa : INSSE – Anuarul Statistic Român

În perioada 1990-2002 efectivele totale de animale au cunoscut o scădere importantă:

(-44,44% la bovine –45,61% la porcine, -59,36% la ovine, -32,33%la efectivele de păsări) din cauza costurilor ridicate cu obţinerea furajeor, a costurilor mari cu înfinţarea unei ferme şi a concurenţei neloiale pe piaţa produselor alimentare din partea produselor din import şi a scăderii puterii de cumpărare de pe piaţa internă.

Peste 95% din efectivele de animale au trecut în proprietate privată.Pentru a supravieţui mulţi agenţi economici prelucrează produse agricole şi/sau prestează diverse servicii.

În perioada 2002/1992 valoarea producţiei agricole globale în valori absolute (in euro) a crescut de la 121,56 mil. Euro la 253,16 mil. Euro , adică cu 108,25%, aceasta în timp ce aportul valoric al producţiei agricole globale, în valori relative, la agricultura României a crescut de la 2,05% în 1990 la 2,50% in anul 2002.

Cele mai importante societăţi deţinătoare de terenuri agricole erau: Agrocomplex Bârlad, Comcereal SA Vaslui, Avicola Vaslui, Agrosem SA Folciu, Agroovimex Vetrişoara, Agroprod vitis Ivăneşti; AGROINDUSTRIA LAZA SA, AGROMIXT OLTENEŞTI, AGROZOOTEHNICA SA TODIREŞTI, HORTICOLA VETRIŞOAIA SA, MIXT AGROZOOTEHNICA VASLUI, PODGORIA POGĂNEŞTI SA, POMICOLA BÂRLAD, PROD AGROZORLENI, PRODIN CON VASLUI, SERE SOLARII VASLUI, VIDIS SAMP SA HUŞI, VITA CONS SA, HUŞI, VINALCOOL AVEREŞTI 2000 SRL

63

Industria Principalele resurse minerale de interes industrial din judeţul Vaslui, sunt argilele, argilele nisipoase şi nisipurile cu intercaţii grezoase. În judeţul Vaslui, un judeţ sărac în resurse minerale, nu s-a dezvoltat o undustrie extractivă. Cele 527 de unităţi locale active din industrie reprezintă 17,12% din total unităţi (exclisiv agricultura ), 98,86 % dinunităţile industriale activează în industria prelucrătoare, 95,44 % din firmele industriale sunt IMM-uri (şi 99 % din total unităţi – exclusiv agricultura), 64,14 % din unităţile industriale au până la 9 angajaţi ( microîntreprinderi ), iar dintre întreprinderile cu peste 250 de angajaţi, 77,20 %, erau industriale. Unităţile locale active din industrie reprezintă 7,94% din totalul unităţilor active din Regiunea Nord Eet, respectiv 1,09% din unităţile active din industrie la nivel naţional, în anul 2002 (exclusiv agricultura).

Unităţile locale din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2002 (exclusiv agricultura)

din care pe cls. de mărime după nr. de salariaţi

Judeţul Vaslui Total

0 - 9 10 - 49 50 - 249 peste 250 Total 3078 2614 337 96 31 Ind. prelucrătoare 521 338 111 53 19 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

6 - 1 - 5

Construcţii 128 77 35 16 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararaţii. autovehicule şi a bunurilor personale

1887

1732

138

15

2

Hoteluri şi restaurante 115 102 12 1 - Transport, depozitare şi comunicaţii

179

154 16 4 5

Tranzacţii imobiliare, închirieri, prestări servicii

152

130

18

4

-

Sănătate şi asisteţă socială *) 29 28 1 - -

Alte activităţi de servicii colective

55

47

5

3

-

Sursa INSSE , Statistici judeţul Vaslui *) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţămînt sau sănătate şi asistenţă socială organizate casocietăţi comerciale. Cifra de afceri a unităţilor active din agricultură, industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2002.

Total activităţi (secţiunea CAEN) Valori absolute (mld.lei preţ curent)

Valori relative ( %)

Agricultură 7912,883 35,08 Industrie 6314,00 28,00 Comerţ 6040,00 26,78

64

Transport, depozitare, comunicaţii 1200,00 5,32 Construcţii 784,00 3,48

Hoteluri şi restaurante 231,00 1,02 Alte activităţi de servicii colective

sociale şi personale

61,00

0,27 Sănătate şi asistenţă socială 9,00 0,04

Învăţămînt 2,00 0,01 Cifra de afaceri totală 22553,883 100

Sursa INSSE, Statistici judeţene Investiţiile brute realizate de unităţile locale active din judeţul Vaslui reprezintă 20,64% din investiţiile brute realizate de unităţile active din Regiunea Nord Est, respectiv 0,4% din investiţiile brute reaalizate în economia naţională de unitătile active, în anul 2002(exclusiv agricultura).

Jud Vaslui activităţi

(secţiuni CAEN)

Investiţii brute jud.

Vaslui (mld. lei p.c.)

Valori relative(%)

Investiţii brute

Romania (mld. lei p.c.)

Valori relative(%)

Total 1497 100 411790 100 Industria extractivă - - 19054 4,63

Industria prelucrătoare 535 35.74 104894 25,47

Energie electrică şi termică,gaze şi

apă 80 5,34 81578 19,81

Construcţii 84 5,61 45042 10,94 Comerţ 351 23,45 62873 15,27

Hoteluri şi restaurante 54 3,61 8271 2,00

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

358 23,91 52241 12,69

Tranzacţii imobiliare 26 1,74 33515 8,14

Sănătate şi asistenţă socială 3 0,20 689 0,167

Învăţămînt - - 126 0,03 Alte activităţi de

servicii colective,sociale şi personale

6 0,40 3507 0,85

Sursa: INSSE, Statistici judeţene

Investiţiile brute realizate de unităţile locale active din industria judeţului Vaslui reprezintă 11,22% din investiţiile brute realizate in industrie la nivel regional de unităţile active şi 0,3% din investiţiile brute realizate la nivel naţional în industrie, de unităţile active, in anul 2002 (exclusiv agricultura).

65

Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie,în anul 2002

Activităţi secţiuni CAEN

Investiţii brute

(mld. lei preţ curent )

Valori relative ( % )

Investiţii brute (mld. lei preţ

curent

Valori relative ( % )

Total industrie, din

care 615 100 205526 100

Industria extractivă - - 19054 9,27

Industria prelucrătoare 535 87,00 104894 51,05

Energie electrică şi

termică, gaze şi apă

80 13,00 81578 39,69

În ceea ce priveşte populaţia ocupată şi numărul mediu de salariaţi din industrie, în perioada 1992– 2002, se observă următoarea situaţie :

Populaţia ocupată ( persoane )

Numărul mediu de salariaţi ( persoane )

Activităţi sector secundar 1992 % 2002 % 1992 % 2002 % Total Vaslui economie

188500

100

149000

-20,95

119837

100

56516

-52,83

Industrie, din care

48800

100

30100

-38,31

59261

100

27118

-54,23

Industria extractivă

-

-

-

-

216

100

-

-

Industria prelucrătoare

47300

100

28200

-40,38

57130

100

25141

-55,99

Energieel.,termică, gaze şi apă

1500

100

1900

+26,6

1915

100

1977

+3,24

Construcţii 4600 100 2700 -41,30 5623 100 2357 -58,08 Total sector secundar

53400

100

32800

-38,58

64668

100

29475

-54,42

- ponderea populaţiei ocupate în industrie a scăzut de la 25,89 %, la 20,20 % în perioada menţionată

din totalul economie ; - ponderea numărului mediu de salariaţi în industrie a înregistrat o uşoară scădere de la 49,45 %, la

47,45 % în acelaşi interval de timp. Eficienţa producţiei exprimată ca raport intre cifra de afaceri şi populaţia ocupată pesectoare de activitate era dfupă cum urmează: Eficienţa activităţilor (1 euro = 31255,25 lei în 2002, sursa BNR)

Sectorul primar (euro/pers.ocupată)

Sectorul secundar (euro/pers.ocupată)

Sectorul terţiar (euro/pers.ocupată)

Cifra de afaceri pe persoană ocupată

3006,77

6923,71

7565,37

66

Eficienţa producţiei pe activităţi economice Cifra de afaceri/Populaţia ocupată

Activitate Euro/pers. ocupată Agricultură 3006,77

Industrie 6711,33 Construcţii 9290,29

Comerţ 23282,83 Transporturi,depozitare, comunicaţii 11997,98

Hoteluri şi restaurante 24635,86 Alte activităţi 1148,04

Sănătate 58,76 Învăţământ 8,65

Ramurile industriale reprezentative pentru judeţ sunt : - industria textilă, de confecţii şi îmbrăcăminte : VASTEX SA, Confecţii Vaslui SA, Confecţii

Bârlad SA - industria alimentară : ulerom SA, Ilvas SA,Badotherm AMC SA ; - industria chimică : Moldosim SA vaslui ; - prelucrarea lemnului : Cantemir SA, Movas SA Vaslui ;

Industria s-a dezvoltat în special în mediul urban, din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi. Centrele urbane adună 99,03 % din numărul total de salariaţi, 29400 persoane, în 2001 (13639 persoane mun. Vaslui, 11750 persoane mun. Bârlad, 3112 persoane mun. Huşi, 614 persoane oraş Negreşti ). Unităţile administrativ-teritoriale din mediul rural au activităţi industriale reduse ( 53 persoane Murgeni, 36 persoane Tăcuta, 26 persoane Drânceni, 26 persoane Zorleni). Prin programe Phare s-au deschis oportunităţi de finanţare (75 % Phare 1 / Phare 2 şi 25 % Guvernul României ) pentru o serie de obiective industriale din judeţul Vaslui : - AVICOM SA Vaslui – retehnologizare hală pui de carne în suprafaţă de 2000 m2; - RO – SUA CARMEL Negreşti – secţie pilot de fabricaţie mobilier din lemn ; - Tehnoutilaj SA Huşi – achiziţionarea de utilaje pentru fabricarea de produse alimentare ; - Pivot International SA Vaslui – utilare fabrică pentru producţia de instalaţii pentru irigaţii ; - Pescom SRL Vaslui – creşterea şi procesarea produselor acvatice; - Club T SRL Huşi – atelier de confecţii tricotate ; - CITART SRL Vaslui – secţie de tâmplărie PVC cu audit ecologic ; - “ Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în municipiile Vaslui, Bârlad şi huşi şi oraşul

Negreşti ”

Turismul Formele de turism care se practică în judeţul Vaslui sunt : turismul de afceri, turismul cultural, turismul sportiv (pescuit şi vânătoare), turismul de odihnă şi agrement, turismul de tranzit şi turismul rutier şi feroviar. Obiectivele turistice sunt insuficient cunoscute şi valorificate. Putem aminti aici podgoriile Huşului, numeroasele biserici din lemn, casa Rosetti Solescu, rezervaţia botanică Pădureni, rezervaţia paleontologică Râseşti, parcul dendrologic Berzeni şi altele.

67

Locuri cazare 1970 1989 1990 1994 1997 2000 2001 2002 Total, din care: 8 12 12 11 13 8 8 8 -hoteluri 4 5 5 5 4 4 4 4 -campinguri 2 4 4 4 4 2 1 1 -tabere de elevi si prescolari 2 2 2 2 1 1 1 1

-pensiuni urbane - - - - - - - 1 Conform Fişei localităţilor, anul 2001, pe teritoriul administrativ al judeţului Vaslui distribuţia unităţilor şi a locurilor de cazare era următoarea:

Unitate administrativ teritorială

Numărul unităţilor de cazare

Numărul de locuri

Mun. Vaslui 3 246 Mun. Bîrlad 2 133 Mun. Huşi 2 118

Com. Lipovăţ 1 373 Unităţile locale active din hoteluri şi restaurante, pe clase de mărime, în anul 2002:

Din care pe clase de mărime, după numărul de salariaţi

Judeţul Vaslui activitatea (secţiunea

CAEN)

Total

0-9 10-49 50-249 250 şi pestetotal 3078 2614 337 96 31

Hoteluri şi restaurante 115 102 12 1 - Din tabelele rezultă că 86,09% din numărul de unităţi locale active din domeniu sunt restaurante.

Populaţia ocupată în această activitate a fost de 300 persoane în anul 2002. Numărul mediu al salariaţilor afost de 109 persoane, din care 107 personal muncitor.

68

Diagnosticul şi priorităţile domeniului ţintă: Structura activităţilor Puncte tari Puncte slabe Agricultura - agricultura este activitatea dominantă a

judeţului Vaslui, în anul 2002, din punct de vedere al populaţiei ocupate (55,51% din populaţia totală ocupată) şi cifrei de afaceri 7212,88 miliarde lei p.c.;

- mărimea medie a unei exploataţii (persoană juridică) este de 230 ha; acestea lucrează 180.210 ha (suprafaţa agricolă utilizată); adică 45,20% din totalul agricol;

- judeţul Vaslui este deţinător de patrimoniu genetic la specia ovine rasa Merinos de Suseni, 225 capete, afalte la S.C. AGROIND BEREZENI SA;

- judeţul Vaslui este deţinător de patrimoniu piscicol prin societăţile: Cyprinos SA Vaslui, PRODSC VAS SA Vaslui pentru crap, cosos, sânger, novac, salău;

- la Vitipolicola Dumbrava Vaslui s-au reînfiinţat 24,33 ha cu viţă nobilă;

- multe societăţi practică un sistem integrat pentru supravieţuire producţie vegetală şi/sau animală, prelucrare);

- pondere ridicată a populaţiei din mediul rural ocupată exclusiv cu agricultura;

- populaţie îmbătrânită în mediul rural; - exploatarea terenurilor agricole se face pe

laturi reduse, suprafaţa medie a unei exploataţii este de 2,64 hectare;

- grad redus de asociere pentru producţia vegetală şi animală (124.938 unităţi agricole, din care 89,95% în mediul rural);

- gradul de asigurare al culturilor agricole este foarte redus;

- numărul de tractoare fizice este mai mic în 2002 (1990 cu 200% în judeţul Vaslui);

- insuficiente centre de achiziţie a produselor agricole;

- în anul 2002 faţă de 1990, se înregistrează scăderi importante ale efectivelor de animale la bovine (-44,44%), la porcine (-45,61%), la ovine (-59,36%);

- productivitate sporită în agricultură; - insuficienţa folosire a instabilităţii de irigaţii.

Industria - 98,86% din total unităţi active din

industrie aparţin industriei prelucrătoare (527 unităţi locale active din industrie – sursa I.N.Statistică);

- 95,44% din unităţile industriale sunt IMM-uri;

- 64,14% din unităţile industriale sunt microîntreprinderi

- procesatorii de produse agricole sunt şi producători agricoli, este vorba despre produse din peşte, vin şi produse de vinificaţie, lapte şi produse lactate, ulei, carne;

- incubatorul de afaceri Tutova – Bârlad - unităţi reprezentative pentru industria

românească funcţionează în judeţul Vaslui – Rulmentul SA Bârlad, Bodotherm AMC SA, Mecenica Vaslui, FEPA Bârlad, Vigalex, Confecţii Vaslui, Confecţii Bârlad, LCL România, Huşona Huşi, Moldotex Invest SA, Sanotex, Filatura Negreşti, FUC Negreşti, utilaj tehnologic

- întreprinderile mici şi microîntreprinderile sunt slab capitalizate şi nu-şi permit activitate de cercetare, de investiţii în produse noi;

- se produce mai multă cherestea decât mobilă, din cauza cererii din activităţi de construcţii;

- unităţile industriale sunt concentrate în mediul urban, în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi, în oraşele Negreşti şi Murgeni;

- capacitatea redusă de prelucrare a produselor rezultate din agricultură, o slabă cercetare a pieţei şi a oportunităţilor pe care acesta le oferă, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export;

- numărul mediu de salariaţi din industrie a scăzut cu 54% în perioada 1991-2002, la 27.118 salariaţi.

69

FUC Negreşti - multe unităţi de exploatare şi de prelucrare

a lemnului, mai multe fabrici de mobilă. - unităţile din industria construcţiilor de

maşini, din industria electrotehnică sunt orientate spre producţia de mărfuri cu valoare adăugată mare;

- investiţii importante în industrie 615 mld lei pc în 2002, din care 87% în industria prelucrătoare.

- 87,03% din cifra de afaceri din industrie s-a realizat în industria prelucrătoare (5495 mld lei p.c. în 2002)

Comerţ şi servicii − peste 60% din unităţile locale active din

judeţ au ca principală activitate comerţul; − peste 90% din firme sunt IMM-uri; − asigură locuri de muncă pe plan local şi

satisface în bune condiţii cerinţele utilizatorilor;

− asocierea cu unităţi de service pentru un anumit gen de produse, fapt ce generează noi locuri de muncă;

− este cea mai importantă activitate după industrie din punct de vedere al cifrei de afaceri din cauza volumului mare de mărfuri rulate;

− activitatea generatoare de noi locuri de muncă în distribuţie, transporturi de mărfuri;

− numărul mare de angrosişti contribuie la mai buna distribuţie de mărfuri în teritoriu;

− slabă capitalizare, investiţii insuficiente pentru extindere/ modernizare, vânzarea în reţea;

− structură bogată şi diversificată de mărfuri numai pentru mediu urban, centre ce generează o polarizare a locuitorilor din periurbane ;

− vânzări scăzute ca valoare în mediu rural din cauza veniturilor scăzute ale rezidenţilor;

Turismul - în activitatea de turism (hoteluri şi restaurante) s-au investit , în anul 2002, 1,727 milioane euro, iar cifra de afaceri a fost de 7,39 milioane euro, ceea ce reprezintă o insuficientă valorificare a resurselor naturale şi antropice;

- insuficienta promovare a turismului de week-end în rândul locuitorilor centrelor urbane în vederea promovării zonelor periurbane;

- inexistenţa pensiunilor rurale ca sursă de venituri alternative pentru locuitori din mediu rural;

- insuficienţa lucrărilor tehnico-edilitare (apă,

70

canalizare, gaze) - insuficienţa forurilor de afaceri, conferinţe

organizate de unităţile hoteliere din mediul urban;

- insuficienţa manifestărilor sportive de anvergură regională sau naţională: ciclism, automobilism, motociclism, etc. care să aducă turişti, media.

- insuficienţa promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare;

- insuficienţa promovare a muzeelor şi a caselor memoriale;

71

4. DOMENIUL ŢINTĂ – CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Regiunea de nord-est, din care face parte judeţul Vaslui, reprezintă partea nordică a regiunii istorice Moldova, aflată la frontiera de stat cu Ucraina şi Republica Moldova, se învecinează la vest cu Regiunea 6 N-V şi Regiunea 7 Centru, iar la sud cu Regiunea 2.

Din punct de vedere teritorial regiunea acoperă 15,4% din suprafaţa ţării şi cuprinde 16,9% din populaţia României, concentrată în 496 unităţi teritoriale de bază – 32 municipii şi oraşe şi 465 de comune.

În context regional, situaţia judeţului Vaslui, este următoarea:

Suprafaţa (Kmp)

Nr. locuitori (2002)

Nr. localităţi urbane

Din care municipii

Număr comune

Regiunea NE 36.850 3.674.367 33 (6,6%) 17 (3,4%) 465 (93,4%)

Jud. Vaslui 5.318 455.049 5 (5,8%) 3 (3,4%) 81 (94,2%)

Condiţiile economice şi sociale au făcut ca teritoriul regional să fie divizat în zone cu dinamici şi dezvoltări diferite.

În primul rând s-a creat o diferenţiere între Moldova de nord, având o bază economică mai stabilă: şi cea de sud cu resurse mai reduse şi populaţie mai săracă.

Totodată s-a creat o diferenţiere între Moldova de vest, străbătută de căi de transport de primă importanţă, cu o economie mai dinamică şi zona de est „frontalieră”, cu o dezvoltare mai lentă.

În acest context judeţul Vaslui se află în poziţia cea mai defavorabilă a acestei subdivizări regionale, adică într-o zonă slab dezvoltată şi cu resurse relativ reduse.

Configuraţia reţelei regionale de localităţi este excentrică şi săracă în poli dinamici de dezvoltare, municipiile Bacău şi Iaşi fiind amplasate în apropierea limitelor regionale.

Poziţia acestor centre, care interferează în zonele lor de influenţă, este concurentă şi prin relaţia cu axele principale de transport din regiune.

Municipiul Bacău este amplasat pe axul median N-S, de importanţă naţională şi internaţională, iar municipiul Iaşi, capitala istorică a Moldovei este amplasat pe axa mediană E-U, care uneşte centrul ţării cu Republica Moldova.

Cele două municipii de rang I, au zone metropolitane potenţiale sau în formare, se constituie în „oraşe poartă” ale regiunii pentru relaţiile interregionale şi internaţionale.

Municipiul Vaslui are o poziţie echidistantă faţă de aceşti doi poli, având relaţii pe drumuri naţionale şi calea ferată.

Sistemul urban regional, alcătuit din 15 municipii de rang II şi 16 oraşe de rang III, este relativ uniform distribuit, în regiune existând 3 zone lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km – două dintre acestea se află şi pe teritoriul judeţului Vaslui.

În ierarhia centrelor de rang II municipiile judeţului Vaslui se află în zona inferioară, atât reşedinţa judeţeană, cât şi celelalte municipii şi oraşe au un număr de locuitori sub media localităţilor similare din celelalte judeţe.

72

Coridoarele paneuropene – rutiere şi feroviare – ce străbat regiunea nu afectează în mod direct municipiul Vaslui – coridorul rutier IX traversează judeţul pe direcţia Bârlad – Albiţa, iar ramura feroviară a coridorului IX străbate judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi.

În ceea ce priveşte asocierea unităţilor administrative componente ale regiunii în vederea derulării unor proiecte comune există două iniţiative de cooperare transfrontalieră: Euroregiunea „Prutul de Sus” şi Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru”.

Judeţul Vaslui participă la cel din urmă proiect, împreună cu judeţul Iaşi şi Ungheni, Lăpuşna şi Chişinău din Republica Moldova.

Participarea capitalului străin în regiune este un factor important al dezvoltării regionale, la începutul anului 2000 valoarea investiţiilor străine în regiune era de 13362,7 mii USD. Distribuţia pe judeţe a acestui capital este neuniformă şi defavorabilă judeţului Vaslui, partea cea mai mare revenindu-i judeţului Iaşi (37%).

Situaţia pe ansamblul regiunii a participării capitalului străin era următoarea:

Nr. unităţi economice

participante

Valoarea capitalului (mii USD)

% din

total regiune

Regiune 2350 13362,7 100

Bacău 442 25195,4 19,0

Botoşani 119 13017,0 5,0

Neamţ 309 14956,4 13,0

Suceava 486 21529,4 21,0

Vaslui 115 4830,8 5,0

În economia industrială regională, judeţul Vaslui se remarcă prin câteva ramuri: industria alimentară, industria chimică, a fibrelor şi medicamentelor (Moldosin SA), industria prelucrării ţiţeiului (Vascovin-Vaslui), industria uşoară (tricotaje, confecţii).

În agricultură producţiile medii pe regiune sunt modeste, caracterul preponderent cerealier al producţiei reprezintă un aspect negativ al acestei activităţi.

Plantaţiile complementare, viticole şi pomicole, nu au o pondere importantă în structura de folosinţe agricole, calitatea acestora fiind dificil de asigurat în lipsa unor investiţii corespunzătoare.

Efectivele de animale s-au diminuat la nivel regional cu peste 30% faţă de anul 1990, marea majoritate a acestora fiind în proprietate privată; sistemele de creştere industriale fiind reduse numeric.

În domeniul turismului distribuţia regională a resurselor este foarte disproporţionată; zonele cu potenţial turistic valoros sau important sunt amplasate cu precădere în vestul şi nordul regiunii.

Judeţul Vaslui nu participă decât cu o pondere foarte mică la traficul turistic regional, fiind plasat într-o poziţie periferică faţă de căile principale de transport, iar atracţiile sale turistice nu sunt de importanţă, în raport cu patrimoniul regional.

73

Diagnosticul şi problemele domeniului: Contextul suprateritorial Puncte tari Puncte slabe Socio – demografia - rată medie anuală de creştere a populaţiei

aproximativ dublă faţă de media pe ţară - populaţie relativ tânără datorită natalităţii

ridicate - potenţial al forţei de muncă; - potenţial de dezvoltare a judeţului Vaslui

datorită ponderii ridicate a populaţiei tinere;

- creştere demografică datorită unei rate ridicate a natalităţii.

- creşterea populaţiei rurale; procent al

populaţiei urbane de cca 45%. - slaba utilizare a serviciilor de învăţământ

şi sanitare - creşterea numărului de şomeri prin

restructurarea activităţilor industriale – rata participării sub media pe ţară.

- grad de şcolarizare scăzut pentru nivelele mediu şi superior.

- atragerea forţei de muncă disponibilizate din mediul urban către mediul rural;

- slaba diversificare a activităţilor economice, în judeţul Vaslui conduce la atragerea forţei de muncă către alte zone.

- emigrarea populaţiei din partea de sud-est şi est a judeţului către zone mai dezvoltate;

Economia Agricultura - programe comunitare de susţinere a

economiei, protecţiei mediului şi de dezvoltare a infrastructurilor

- posibilităţi de dezvoltare a gospodăriilor agricole individuale prin asociere, în vederea accesului la pieţe şi a prelucrării produselor agricole (grupuri de producători);

- prelucrarea şi marketingul produselor piscicole;

- investiţii în exploataţiile agricole (utilaje agricole şi instalaţii ce privesc prelucrarea produselor agricole).

- extinderea procesului de privatizare a marilor întreprinderi industriale

- instituţii guvernamentale şi programe regionale de pregătire (reconversie) profesională, încurajarea înfiinţării de întreprinderi şi a iniţiativelor locale

- aportul economiei judeţului în context regional este scăzut la toţi indicatorii

- nivelul investiţiilor străine în judeţ este cel mai scăzut în comparaţie cu celelalte judeţe din regiune.

- migraţia tineretului rural înspre zonele urbane

- lipsa de interes faţă de unele proiecte de asistenţă financiară comunitară datorită dificultăţii de adaptare la exigenţele privind criteriile de selecţie şi implementare

- accesul redus la creditele de tip agricol - slabă pregătire profesională a resurselor

umane; - probleme ce privesc calitatea produselor

alimentare; - existenţa unor zone predispuse la

dezastre; - existenţa blocajului financiar; - lipsa unor bovine vamale care să

protejeze productive agricole interne; - existenţa unor unităţi de cercetare.

74

Industria - participarea la programul „Fabricat în

România”; - orientarea şi spre segmenţii produselor

naturale pentru firmele ce activează în industria alimentară;

- participarea cu proiecte al programul Sapard pentru modernizarea capacităţilor existente şi pentru diversificarea activităţilor economice multiple şi venituri alternative;

- extinderea şi modernizarea reţelelor de apă, canalizare, gaze, iluminat public, a reţelei de drumuri publice cu participarea firmelor locale în calitate de contrabanţi, subcontractanţi, cu forţă de muncă locală;

- cucerirea de noi pieţe de desfacere pentru Rulmentul Bârlad prin deschiderea unei noi fabrici în Turcia;

- dezvoltarea industriei firelor şi fibrelor naturale şi sintetice vor avea un rol important în reducerea costurilor (municipiul Vaslui, oraşul Negreşti);

- dezvoltarea în mediul rural a industriei pielăriei şi încălţămintei, prelucrarea produselor din lână (ţesături, tricotaje, mic mobilier, conservarea legumelor şi fructelor etc.) – multiplicarea incubatoarelor de afaceri;

- concurenţa puternică pe piaţa internă şi externă a produselor româneşti de confecţii, textile, tricotaje, pielărie de produse venite din Asia, în special din China la preţuri mici;

- întârzierea alinierii la standardele de asigurare a calităţii va conduce la dispariţia multor firme, în special din industria alimentară;

- există riscul ca zone neindustrializate, zone în care există una sau chiar două activităţi industriale să rămână sărace, cu o rată a şomajului ridicată.

Comerţ şi servicii − adoptarea ofertei de cerere în mediul rural

presupune apariţia unor unităţi profilate pe vânzarea materialelor de construcţii, pe vânzarea de bunuri generale şi electrocasnice;

− modernizarea spaţiilor comerciale şi/sau înfiinţarea unor centre comerciale moderne în centrele urbane poate duce la intensificarea activităţii în construcţii şi la atragerea unor francizări importante;

− amplasarea de centre comerciale cu ridicata de-a lungul căilor rutiere importante;

− participarea producătorilor de bunuri alimentare şi nealimentare la târguri şi expoziţii specializate locale, regionale (Iaşi) poate duce la intensificarea vânzărilor.

- apariţia marilor firme internaţionale de comerţ pune în pericol structura distribuţiei cu amănuntul

- nivelul scăzut de trai reduce şansele structurării diversificate a comerţului la nivel regional

75

Mediul - teritoriu lipsit de bariere naturale majore în

interior şi pe trei din limitele regionale, circulaţia şi infrastructurile, dezvoltate preponderent pe direcţia N-S urmărec luncile principalelor râuri.

- derularea unui program naţional de măsuri de protecţie a zonelor construite împotriva alunecărilor de teren care impune microzonarea perimetrelor construite şi a zonelor adiacente acestora din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor, prin întocmirea hărţilor de risc.

- posibilitatea apariţiei unor fenomene

naturale imprevizibile: inundaţii, alunecări de teren, precipitaţii masive, cutremure care pun în pericol structuri antropice

- despăduririle masive din judeţele limitrofe au implicaţii in producerea de alunecari de teren

Reţeaua de localităţi - o reţea de localităţi dezvoltată, numeroase

oraşe cu ierarhizare coerentă şi bună echipare edilitară

- municipiul Vaslui se află într-o poziţie echidistantă faţă de polii regionali principali – Iaşi şi Bacău

- lipsa dotărilor publice şi a echipărilor

moderne în special pentru sănătate, învăţământ şi comerţ pentru ansamblul reţelei de localităţi

- segregarea teritoriului regional pe axele N-S şi E-V în zone cu economie mai stabilă şi zone sărace; judeţul Vaslui se află în poziţia cea mai defavorabilă a acestei configuraţii

- judeţul participă la armătura urbană a regiunii prin centre de mărime medie şi mică, cu o dinamică economică redusă.

Infrastructuri tehnice Gospodărirea apelor - creşterea interesului autorităţilor locale

pentru promovarea parteneriatelor în vederea realizării unor obiective de investiţii în domeniul infrastructurii (Programul SAMTID – Program de reabilitare a infrastructurii din oraşele mici şi mijlocii);

- creşterea suportului financiar acordat de către organisme şi organizaţii donatoare internaţionale.

- reducerea beneficiilor pe care le oferă

activităţile economice ( ex. piscicultura ) datorită trenării activităţilor de reabilitare şi realizare a lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor;

- existenţa unei infrastructuri hidroedilitare slab dezvoltată, va determina scăderea diverselor activităţi socio-economice (turism, agricultură, investiţii strategice etc.).

76

Cai de comunicaţie - existenţa unor programe naţionale de

modernizare a sectorului rutier - programe de dezvoltare a reţelei naţionale

de căi ferate - traversarea judeţului pe direcţia Bârlad –

Huşi, de către coridorul paneuropean IX – ramura rutieră

- reţea diversificată de căi de transport rutier şi feroviar

- importante noduri de căi de comunicaţie, legături cu Europa de Nord şi de Est

- surse de ape bogate situate favorabil în raport cu concentrările umane

- poziţia defavorabilă a judeţului faţă de

traseele regionale importante de căi de transport

- deplasarea interesului de la transportul feroviar spre cel rutier

- alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar

- schimbarea unor trasee europene prin evitarea teritoriului naţional

- diminuarea volumului transportului de călători şi marfă

Gospodărirea deşeurilor - programe comunitare de susţinere a

investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor (ISPA–Instrument pentru politicile structurale pentru preaderare, PEPA- proiecte prioritare de mediu pentru preaderare, LIFE – susţine politica şi legislaţia de mediu a comunităţii europene)

- cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor şi Strategia naţională de gestionare a deşeurilor

- problemele gestionării deşeurilor nu sunt o prioritate pentru autorităţile locale

- nivel de conştientizare scăzut al populaţiei faţă de problema deşeurilor

- procesul lent de luare a deciziilor de către administraţii

- alimentarea cu apă a satelor este deficitară, canalizarea şi epurarea apelor are o pondere scăzută

- probleme legate de gestionarea deşeurilor şi epurarea apelor uzate

Alimentarea cu energie şi gaze naturale - existenţa unor conducte magistrale de

alimentare cu gaze naturale care traversează regiunea de la nord la sud.

- toate localităţile urbane ale judeţului dispun de reţea de distribuţie gaze naturale

- existenţa în judeţele învecinate a unor reţele magistrale de transport gaze naturale din care se alimentează cu gaze judeţul Vaslui, precum şi existenţa unor rezerve (câmpuri) de gaze naturale în aceste judeţe.

- alimentarea cu gaze naturale a

localităţilor rurale este insuficientă unei dezvoltări a activităţilor şi dotărilor de la sate

- numărul redus de instalaţii de producere a energiei termice în funcţiune pune probleme dezvoltării tipurilor de locuire colectivă, în special în mediul urban.

77

Zonificarea majoră a teritoriului - zonă cu resurse diverse constituind un

potenţial al activităţilor primare, secundare şi turistice

- Existenţa programelor PHARE – Re cu impact în sectorul primar: industrie alimentară, a lemnului, zootezhnice, piscicultură, servicii agricole, etc.

- poziţia periferică a regiunii în raport cu

celelalte regiuni - transfromtalieră - grad mare de divizare a terenurilor, în

special agricole şi silvice - concurenţa altor zone în ceea ce priveşte

angajarea specialiştilor din domenii ale sectorului primar (viticultori, agronomi, piscicultori, pomicultori etc.) întârzie formarea unor structuri productive şi implicit de utilizare a terenului, eficiente economic.

Zona agricolă - programul comunitar privind dezvoltarea

zonelor rurale - Programul SAPARD prin măsurile specifice de susţinere a investiţiilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi a calităţii solurilor: (Programul nr. 9 “Îmbunătăţiri funciare”);

- diversitatea potenţialului de producţie agricol datorată reliefului geografic

- existenţa unei staţiuni de Cercetare – dezvoltare pentru combaterea eroziunii solului la Perieni

- existenţa la Vaslui a unei staţiuni de cercetare – dezvoltare pentru pajişti

- apariţia frecventă a condiţiilor

meteorologice nefavorabile, declanşatoare de fenomene naturale de risc care afectează printre altele calitatea solurilor: alunecări de teren, inundaţii

- deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară- toamnă şi uneori primăvara;

- dimensiunea redusă a exploataţiilor agricole individuale în medie de 2.0 ha - neutilizarea pământului la adevăratul potenţial

Zona silvică - programe de împăduriri dictate de

fenomene de mediu majore – ameliorarea condiţiilor în bazine hidrografice mari – sau restructurării economice

- activităţi economice consumatoare de resurse silvice care prin intensitatea lor pot pune în pericol fondul forestier judeţean