Post on 05-Jul-2018
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
1/55
3/4/20
Psihologie socială, 2013-2014Semestrul II – Înţelegerea şi construirea realităţii sociale
Semestrul II
Înţelegerea şi construirea realităţii sociale
Perspectie teoretice !n cunoaşterea "eal Soc
Ce este o perspectivă teoretică?
…O viziune distinctă asupra modului în carecomportamentele şi experienţele umane în contextsocial sunt explicate ştiinţific
…Propune tipul de informaţii/cunoştinţe şi metoderelevante pentru explica comportamentele şiexperienţele umane în context social
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
2/55
3/4/20
Perspectie cunoaşterea "eal Soc Perspectiva cogniţiei sociale (C!" inspirată din
pozitivism
Cât de mult putem explica dacă considerăm că realitateasocială există şi ea influenţează cogniţiile, emoţiile şicomportamentul indivizilor?
Perspectiva reprezentărilor sociale (#! " inspirată dinconstructivism
Cât de mult putem explica dacă argumentăm că emoţiile,convingerile şi comportamentul uman sunt un produs altendinţelor culturale şi istorice ?
#omportamentul social – $ehaiorism % cognitiism
STIMUL SOCIAL COMPORTAMENT SOCIAL CONSECINŢE
A B C
Modelul ABC (antecedents, behavo!, cone"uences# de ns$!a%e behavo!st&
STIMUL
SOCIAL
COMPORTAMENT
SOCIAL CONSECINŢE
Modelul co'ntvst de dete!na!e a co$o!taentulu socal
P!eluc!&!
n)o!a%onale
P!eluc!&!
n)o!a%onale
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
3/55
3/4/20
Pa!ad'a co'n%e socale
$sumpţii%
&' xista o realitate in afara su)iectului
*' #ealitatea poate fi evaluata si cunoscuta
+' xista un grad de impartasire sociala a modului in care realitatea esteperceputa/cunoscuta
,' e face distincţia intre produs si proces
-omeniul cogniţiei sociale% studiază modul in care indivizii dezvoltăreprezentări cognitive despre contextul social şi despre sine în contextsocial
Conţinutul cogniţiilor sociale% modul in care indivizii se percep pe sine si îi
percep pe ceilal.i precum si teoriile naive pe care ei le ela)orează pentru amenţine acele percepţii şi reprezentări cognitive
Teme predilecte: stereotipuri, atitudini, atribuiri
Pa!ad'a co'nte socale* direcţii generale de dezvoltare a paradigmei C (0ompson1&223!%
perspectiva individualistă% elementul central al acestei perspectiveconst4nd în cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitateasocială'
5stimulii sociali sunt o categorie aparte de stimuli şi influenţa lorasupra comportamentului este una particulară1 mediată de modul încare ei sunt reprezentaţi în sistemul cognitiv al individului
5realitatea socială este un dat o)iectiv (ea există independent deexistenţa individului!
5individul îşi construieşte o imagine (reprezentare! coerentă despreaceastă realitate1 reprezentare care să5i permită adaptarea oprimă la
această realitate5at4t comportamentul c4t şi emoţiile sunt etic0etate şi reprezentate însistemul cognitiv al individului
perspectiva colectivistă% se centrează asupra modului în care mem)riiunui grup sau comunităţi împărtăşesc o modalitate anume de a5şireprezenta şi de a se raporta la realitatea socială
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
4/55
3/4/20
Pa!ad'a co'n%e socale
Conform paradigmei cognitiei sociale1 cunoa6terea are loc la nivelindividual (procesări individuale!'
$tunci ce e social la cognitia sociala?
5conţinutul " adesea reprezentările sunt împărtăşite
5originea " cei care cunosc sunt mem)rii ai societăţii
7etodologie
5 adopta o metodologie preponderent experimentala'
5 are asump.ii pozitiviste (realitatea poate fi cunoscuta1 noi putem sa omăsuram!
Critici% îi lipseşte o viziune integratoare1 cercetări foarte specifice'
Pa!ad'a !e$!e*ent&!lo! socale
Porneşte de la -ur80eim
5 9memorie colectiva:1 care e deasupra indivizilor1 este transmisa prinlim)a;1 experien.a
5 7oscovici introduce termenul de reprezentare sociala
Paradigma # sus.ine ca reprezentările sociale exista independent decunoscător1 indivizii doar le utilizează pentru a da sens realităţii socialeşi le modifică
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
5/55
3/4/20
Pa!ad'a !e$!e*ent&!lo! socale
7oscovici%5 consacra termenul de reprezentări sociale
5 vor)eşte de * mecanisme prin care noi construim #
ancorarea (transpunem realitatea preluata din tradiţii in cogniţii!
o)iectivarea (reducem a)stractul la ceva concret1 comun1 prinpersonificare1 figurare1 sau vizualizare!
5 reprezentările ne preced 1 sunt deasupra noastră1 ne a;uta sa cunoaştemrealitatea1 dar realitatea determina reprezentările
5 nu se face distincţia dintre obiectul cunoaşterii si subiectul cunoscător
7oscovici 5 realitatea socială este compusa din reprezentările pe care le
avem (realitatea este ceea ce cred eu ca exista!
O)iectul nu are semnificaţie in sine1 ci semnificaţia este atri)uită desu)iect
Pa!ad'a !e$!e*ent&!lo! socale
1 p' &@5&3!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
6/55
3/4/20
Pa!ad'a !e$!e*ent&!lo! socale
5nu se face distinctie intre proces si produs1 # suntsi proces si produs
5comunicarea presupune crearea impreuna a unui sens comun 1ea este unact social1 nu doar de transmitere de informatii
5# se creaza1 mentin si se transmit prin interactiuni sociale (in timp cecognitiile sociale se realizeaza la nivel individual!
7etodologia% calitativa1 interviuri1 c0estionare are la )aza si idei post5pozitiviste
Const!uctvsul
imilaritati% Aeisen)erg1 principiul nedeterminarii
$sump.ii%
&! nu exista o viziune privilegiata a ceea ce consideram noi ca existaB nuexista o viziune mai adevărata sau mai )una sau o cale mai dreapta
*! orice viziune sau în.elegere a lumii îşi are originea in rela.iile sociale
+! lim)a;ul e in primul r4nd o ac.iune sociala care duce la modificareatradi.iilor
,! tradi.iile constituite discursiv sunt esen.iale si periculoase1ex%comportamente de discriminare sau etnocentrism
>! prin rela.ii de comunicare putem genera noi sensuri din care pot emergenoi forme de ac.iuneB ex% negocierea sensului ac.iunii " clipit vs' tras cuoc0iul' u e corect ca cercetătorul sa interpreteze actul su)iectuluideoarece cercetătorul ii conferă (creează! noi sensuri
6) Realitatea socială este o construcţie umana
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
7/55
3/4/20
Const!uctvsul
Dmplica.ii% 5 nu exista o)servatori neutri5 lim)a;ul are rol c0eie în înţelegerea realităţii sociale
5 (adesea! a)ordări ateoretice
5 studiile sunt contextualizate " participanţi (indivizi sau grupuri! în context social
7etodologie% 7etoda narativa (îl la6i pe su)iect sa vor)ească!
Cercetarea cola)orativă (mai multe perspective asupra realităţiisociale!
ermeni c0eie% reflec.ia (sensurile pe care le atri)ui tu realită.ii!
"&P"&'&()*"I+& S#I*+& – origine conceptuală
Durkheim 5a introdus termenul de reprezentari colective
#olul reprezentarilor colective% prescriu si ;ustifica comportamentul
$)ordare 0olistica% societatea precede individual
Cum se nasc aceste reprezentari? xista reprezentari primare care se nascca urmare a realitatii si a interactiunii sociale1 ulterior acesteadetermina reprezentari de rangul * " transmise social'
#eprezentarile nu sunt individuale1 nu pot sa ai)a su)strat fiziologicdeoarece se com)ina si se modifica dupa legi proprii dand nastere unorreprezentari colective'
Dn concluzie% nu putem ;udeca reprezentarile colective ca fiind simpleasocieri de reprezentari individuale
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
8/55
3/4/20
"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - e.iniţiiAutorul, anul Definiţia
Moscovici,1961
Reprezentarea socială este o instanţă intermediară între concept ş i percepţ iecare permite atât cunoaşterea realităţ ii, cât ş i crearea ei; ele orientează şiorganizează conduitele şi actele de comunicare socială.
Abric, 1984 Reprezentările sociale sunt produsul şi procesul unei activităţ i mentale, princare un individ sau un grup reconstituie realul cu care se confruntă şi-iatribuie o semnificaţ ie specifică.
Jodelet, 1989 Reprezentarea socială este o formă de cunoaştere elaborată şi împărtăşităsocial, având un scop practic şi concurând la construirea unei realităţ icomune unui ansamblu social.
De Rosa,1995
O reprezentare socială este întotdeauna o reprezentare a ceva (obiectul) şi acuiva (subiectul), fiind influenţ ată de caracteristicile lor. Interacţ iunea
dintre subiect şi obiect este elementul central al unei reprezentări sociale.
Flament, 1995 O reprezentare socială este un ansamblu organizat de cogniţ i i relat ive la unobiect, împărtăşite de membrii unei populaţ ii omogene în raport cu acestobiect.
/oscoici % "S
” . . . system of values, ideas and practices with a twofold function; first, to establishan order which will enable individuals to orientate themselves in their material andsocial world and to master it; and secondly to enable communication to take placeamong the members of a community by providing them with a code for socialexchange and a code for naming and classifying unambiguously the various aspectsof their world and their individual and group history. (Moscovici, 1973, p. xiii)”
“It seems to be an aberration, in any case, to consider representations ashomogeneous and shared as such by a whole society. What we wished toemphasize by giving up the word collective was this plurality of representations and
their diversity within a group. (Moscovici, 1988; p. 219)”
Moscovici, S. (1973). Foreword. In C. Herzlich (Ed.), Health and illness: A social psychologicalanalysis (pp. ix–xiv). London/New York: Academic Press.Moscovici, S. (1988). Notes towards a description of social representations. European Journal ofSocial Psychology , 18 , 211–250.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
9/55
3/4/20
"# s "S #urelaru, 200 – "epreentări sociale
Reprezentări colective Reprezentări sociale
$nsam)lu neomogen demituri1 credinţe şi tradiţii
Eşi au originea în negura istoriei
unt a)stracţii teoretice
u pot fi pătrunse1 disecate
$u caracter de universalitate1
regularitate unt situate dincolo de individ
unt entităţi statice
$u caracter omogen1 specific şiunitar
ste o ela)orare a lumii moderne
unt identifica)ile/măsura)ile
$u nucleu central şi elementeperiferice
e manifestă ca ancorare specifică
în grupuri sociale Dndividul participă activ în
crearea şi modificarea lor
unt entităţi dinamice
"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - /oscoiciMoscovici1 &2=*%
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
10/55
3/4/20
aucheu5 şi /oscoici 167 joc de carti ”contra naturii” si “cu sansa” am)elor
loturi li s5a cerut să încerce să identifice regulile ;ocului de cărţi (regula ;ocului era identica pentruam)ele grupuri!
Prima sintagmă (;oc împotriva naturii! evocă oimagine mai compre0ensivă şi controla)ilă comparativcu cea de5a doua sintagmă (;oc împotriva şansei!
$cţiunile şi implicit performanţele indivizilor suntdependente de reprezentările sociale activate
$iecte şi repreentări sociale> criterii (Curelaru1 *= " #eprezentări sociale!%
olimorfismul obiectului " o)iectul # are mai multe faţete
!mplicarea grupului social " # sunt construite şi 9purtate:de grupurile sociale
!dentitatea şi coeziunea " # sunt împărtăşite social
!nteracţiunea intergrupuri " # presupun interacţiuni între
grupuri sociale "bsenţa ortodoxiei " nu se supun unei instanţe reglatoare
de control
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
11/55
3/4/20
$iecte şi "S – 2 criterii minimaleCurelaru1 *= " #eprezentări sociale * criterii sunt esenţiale
pentru a considera asocierea dintre un o)iect social si o #%
#alienţa socio$cognitivă " are * elemente% funcţia de conceptşi prezenţa o)iectului în comunicarea socială
racticile sociale " o)iectul tre)uie sa fie asociat cu practicisociale
"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - integrare
CG#HG1 P' I' (*>!' %a&ing sense of social realit'( !ogni"ie, !reier, !omportament1 DJ1 ,1 >225=@'
CONTEXT SOCIAL
STIMULI SOCIALI
(obiecte sociale, indivizi, grupuri,
evenimente sociale)
"&P"&'&()8"I S#I*+&
(categorii simbolice)
Individ 1 Individ 2
Comportament 2Comportament 1
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
12/55
3/4/20
"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - *$ric
#bric, $%&' " 9orice reprezentare este compusa din nod central sielemente periferice:
Functiile #'%
de cunoaştere% permit intelegerea şi interpretarea realitatii
identitară% definesc identitatea şi permit păstrarea specificităţiigrupurilor
de orientare% g0idează comportamentele şi practicile sociale
;ustificativa% permit aposteriori să se ;ustifice luarile de pozitie şicomportamentele din context social
)eoria no9ului central
odul central " nucleu de cunostinte sta)ile in timp si care dau sens intregiireprezentari
Functii% generativa% prin C se creeaza/transforma semnificatia celorlalte
elemente constitutive ale # organizatorica% determina natura legaturilor care unesc intre ele
elementele reprezentarii
lementele periferice " partea cea mai accesi)ila1 vie si concreta areprezentarii
Functii% &! de concretizare% ancoreaza # in realitate1 permit im)racarea ei in
termeni concreti *! de reglare% permit adaptarea # la evolutia contextuluiB constituie
aspectul dinamic si evolutiv al reprezentarii +! de aparare% a #1 prin caracterul lor (P! f lexi)il1 prin transformarea
lor
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
13/55
3/4/20
#riteriile 9e i9enti.icare a no9ului central
$)ordare cantitativă%
5 frecvenţa conceptului
5 rangul pe care îl ocupă (aran;area în ordinea importanţeiB iera0izare!
5 conectivitatea lui (cu c4te concepte se leaga!
odul central " frecventa ridicata1 rang redus (salienta ridicata!1conectivitate ridicata
$)ordare calitativa%- analiza discursului li)er
"S – e5emplu *$ric, 166:
Conştiincios Muncă manuală
Minuţios
Serios
Calificat
Stivit de taxe
Personalizat
Greu de găsit
Mai binefinisat
Din ce în ce mai puţini artizani
Adaptată clientului
Independentă
Fragment dintr-o reprezentare socială organizată în jurul nodului central (adaptată după Abric, 1995)
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
14/55
3/4/20
)rans.ormarea repreentărilor sociale
evenimentele din mediul extern
modificarea practicilor sociale
determina modificarea prescriptiilor conditionale
modificarea prescriptiilor a)solute
c0im)area este determinata de un eveniment externB comunicarea este doar un
mi;locitor'
#ritici la a9resa teoriei "S ;oelarth, 200:
$m)iguitate teoretică (o teorie fragmentară cu afirma.ii uneoricontradictorii1
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
15/55
3/4/20
)error /anagement )heor? - rigini
$%() * $%&) +e -reenberg, Tom ./szcz/nski,and 0heldon 0olomon cercetători la1niversitatea din 2ansas ini"iază primelecercetări care pun bazele teoriei
3n $%&4 primele publica"ii
5a originea teoriei The Denial of Death6rnest 7ecker 8$%(49
Punctele cheie ale )/)
Frica de moarte este înnăscută şi universală elf5aKareness " realizarea că moartea este de neoprit şi
imposi)il de prezis Frica de moarte este o sursă fundamentală de conflict şi
anxietate (contradicţie cu instinctele de supravieţuireşi nevoia de li)ertate!
7otivaţia ultimă % să reducem această teroare
7 " cogniţiile şi comportamentul uman reflectăcopingul (sau încercările de a reduce! cu această teroare
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
16/55
3/4/20
Ipotee cheie !n )/)
$nxietL )uffer 0Lpot0esis
7ortalitL salience 0Lpot0esis
An+et bu))e! h$othess
… stima de sine derivată din menţinerea standardelor(educationale! parentale şi a normelor culturaleprote;ează indivizii împotriva fricii de moarte
Mreen)erg et al' (&22*!% stima de sine ridicată a redusanxietatea în următoarele situaţii … $nticiparea şocurilor electrice 7aterial video cu conţinut emoţional
Ia primirea informaţiilor cu privire la iminenţa morţii
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
17/55
3/4/20
/ortalit? salience h?pothesis /S=
…c4nd li se aminteştedespre propriamoarte (mortalit'salience!1 indiviziifolosesc mi;loace decoping variatepentru a contracarag4ndurilereferitoare lapropria mortalitate
şi a resta)ili o starede ec0ili)rupsi0ologic
/S= – mecanisme 9e coping
Mecanisme de coping proximale Mecanisme de coping distale
O satrăiescveşnic!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
18/55
3/4/20
/S= – perspectia asupra lumii
Cultura şi perspectivele culturale suntmodalităţi de coping împotriva fricii demoarte (i'e'1 orldvie defense!
$ceasta modalitate de apărare implică a! respingerea celor care nu impărtăşesc aceeaşi
viziune asupra vieţii )! susţinerea celor care împărtăşesc viziuni
similare
/S= – respingerea celor care !ncalcă sistemul normati
#osen)latt et al' (&232!% Participanţii completează un c0estionar referitor la propria
mortalitate (grup experimental! sau completează unc0estionar neutru (grup de control!
Ii se cere apoi sa 9;udece: un caz ;uridic1 în care tre)uie săadministreze o amendă unei prostituate (între N& 5 N222!
#ezultate% Mrup experimental% N,>>
Mrup de control% N>
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
19/55
3/4/20
/S= –
Susţinerea celor care respectă sistemul normati
#osen)latt et al' (&232!%
Participanţii tre)uie să aloce o recompensă uneipersoane care a reţinut un 0oţ (N&1 5 N,1!
Mrup experimental% N+1,@=
Mrup de control% N&1&&*
/S= – alte reultate
7A generează discriminarea altor grupurietnice/religioase (evrei1 musulmani!
Menerează reacţii comportamentale … $gresiune faţă de cei care încalcă sistemul normativ
$filiere redusă cu cei nesimilari
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
20/55
3/4/20
)/) si "S
istemul normativ5perspectiva asupra lumii poate ficonsiderată o reprezentare socială împărtăşită încadrul unei comunităţi mai largi
$rtefactele culturale sunt rezervoare ale #
$naliza artefactelor culturale permite studiuldinamicii # precum
$rtefactele culturale relaţionate cu moartea şi
înmorm4ntarea pot ilustra modul în care mem)riicomunităţii utilizează sistemul normativ ca mecanismde coping
- Săp@nţa
Stan Ioan Pătraş începând cu anii 30 iniţ iază practica crucilor pictate
Epitafurile sunt scurte istorii de viaţă
Cimitirul din Săpânţ a este un rezervor de RS
Analiza epitafurilor permite înţ elegerea
comunităţ ii şi a evoluţ iei sale
CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive afterDeath: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Communityand Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
21/55
3/4/20
Săp@nţa – analia 9e conţinut a epita.urilor
Dimension 1
210-1-2
D i m e n s i o n 2
2
1
0
-1
-2
Occupation
Positive qualities
Biography
Relationships with the familyMessage to the dear ones
Nostalgia
Death circumstances
Relationship with God
Negative qualities
Money making
Livestock relationship
Household relationships
Relationships with community
Au fost analizate 673de epitafuri (95 % dintotalul celormenţ ionate în diferitesurse)
Analiza co-ocurenţ eirelevă 3 grupuritematice
1. “sharedworldview”
2. biografia celuidecedat
3. comunicare cu cei în viaţă
CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive afterDeath: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Communityand Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.
Săp@nţa – *n5iet? $u..er h?pothesis
Year
1990-20071978-19891966-19771950-19651934-1949
M e a n f r e q u e n c y
2.2
2.0
1.8
1.6
1.4
1.2
1.0
3
2
1
Cluster
Cluster 1 = individul ca membru alcomunităţ iiCluster 2 = identitatea personalăCluster 3 = individul ca membru al familiei
CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive afterDeath: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Communityand Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
22/55
3/4/20
Săp@nţa – interiuri cu mem$rii ai comunităţii
+ elemente tematice
aloarea sim)olică
Ddentitate locală
aloare economică
Dimension 1
210-1-2
D i m e n s i o n 2
1.5
1.0
0.5
0.0
-0.5
-1.0
-1.5
Artisanal products
Welcoming hosts
Financial benefits
Tourists
Merry Cemetery
Pride of the villageUnique art product
Church/Faith
Old traditions
Painted crosses
CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I.(2011). “Alive after Death: Anexploratory cultural artifact analysis ofthe Merry Cemetery of S ăpânta ”Journal of Community and AppliedSocial Psychology, 21, 5, 371-387.
Săp@nţa - /S=
Mean SD Age SV LI
1. Age 50.64 14.62 1
2.Symbolic value (shared worldview) 1.85 1.20 .54** 1
3.Local identity 1.92 1.48 -.47* -.35 1
4.Economic value 1.57 1.23 -.12 -.59** .14
CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive after Death: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Community and Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
23/55
3/4/20
#ogniţia socială“The social cognition approach is based on the conviction that constructs relevant to
cognitive representation and process are fundamental to understanding all human
responses, regardless of whether those responses are social or non-social in
nature…”(Ostrom 199!
Termenul de CS lansat in anii 70 – integrarea cercetărilor asupra
atitudinilor, fenomenele de atribuire, percepţia persoanei
0ompson (&223! identifică două direcţii generale de dezvoltare aacestei paradigme%
perspectiva individualistă 5 cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea socială
perspectivă colectivistă " studiul modului în care mem)rii uneicomunităţi împărtăşesc reprezentări ale realităţii sociale
#S – elemente cheie
Cercetările din C pornesc de la premisa căfenomenele cognitive (reprezentările şi transformareaacestora! stau la )aza tuturor comportamentelorumane% CS determină şi este determinată de modul în care ne angajăm în lumea
socială
ingura diferenţă cu teoriile clasice are reprezentărilorcognitive este domeniul stimulilor ţintă
Contribuţii majore: folosirea unor principii eplicati!e comunecare să permită integrarea cercetărilor din "S #tendinţa de agenerali$a şi de a obţine o integrare teoretică%
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
24/55
3/4/20
Perspectia in9ii9ualistă !n #S
Fis8e şi aLlor (&22+!1 IeLens şi -ardene (&22=! identifică , perspective in C%
Perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi ec0ili)rul cognitiv
Perspectiva omului de ştiinţă naiv
Perspectiva agentului ce procesează distorsionat informaţia socială
Perspectiva tacticianului motivat
STIMUL
SOCIAL
COMPORTAMENT
SOCIAL #(SI(A&
/o9elul cognitiist 9e e5plicare a comportamentului social
Prelucrăriin.ormaţionale
Prelucrăriin.ormaţionale
Perspectia agentului ce caută consistenţa internă şiechili$rul cogniti
… dezec0ili)rul perceput între două cogniţii sociale(reprezentări cognitive! determină apariţia unei stări detensiune psi0ică pe care individul încearcă să o rezolve% prinurmare există o tendinţă general umană de a căuta consistenţainternă şi ec0ili)rul cognitiv (ec0ili)rul între reprezentărilecognitive activate simultan!
teorii ilustrative % teoria asimetriei cognitive (eKcom)1 &2>+!1teoria dezec0ili)rului cognitiv (Aeider1 &2>3!1 teoriaincongruenţei cognitive (Osgood anen)aum1 &2>>! şi teoriadisonanţei cognitive (Festinger1 &2>@!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
25/55
3/4/20
Perspectia omului 9e ştiinţă nai
individul încearcă să găsească (caută! explicaţiiplauzi)ile pentru propriul comportament1comportamentul celorlalţi1 precum şi pentru alteevenimente sociale
teorii ilustrative % teoriile implicite asuprapersonalităţii ($sc01 &2,=B $nderson1 &23&! şi teoriaatri)uiri (Aeider1 &2>3!'
Perspectia agentului ce proceseaă 9istorsionat in.ormaţiasocială
indivizii nu analizează acurat toată informaţiadisponi)ilă în contextul social1 ci folosesc euristicipersonale pentru a integra aceste informaţii1 deoarecedeţin resurse reprezentaţionale şi computaţionalelimitate
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
26/55
3/4/20
Perspectia tacticianului motiat
indivizii dispun de strategii cognitive variate pentru aprocesa stimulii ce provin din realitatea socială şi eialeg o strategie sau alta în funcţie de o)iectivele1motivele şi nevoile pe care le are la un moment dat'
Procese cognitie !n #S
& procese majore influenţea$ă de$!oltarea şi transformarea
repre$entărilor cogniti!e în contet sociale ' procese
fundamentale pentru CS
$tenţia (selectivitate şi resurse atenţionale limitate!
7emoria (top5doKn DP1 reprezentări ale sinelui1
stereotipuri1 resurse reprezentaţionale limitate! Dnferenţele cognitive (categorizare1 resurse
computaţionale limitate!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
27/55
3/4/20
Perspectia colectiistă !n #S
Comunităţile/grupurile funcţionează ca sisteme socio5cognitive (au capacităţi de reprezentare şi calcul!
Cogniţiile sunt împărtăşite/distri)uite între mem)riigrupului
Comportamentul/performanţa colectiv(ă! "determinate de proprietăţile configurale ale cogniţieicolective
7ai recent " modele de emergenţă în cogniţiacolectivă (structuri şi competenţe cognitive!
*titu9ini
ermenul de
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
28/55
3/4/20
3 mo9ele teoretice
modelul unidimensional " dimensiunea cognitivă
)idimensional 5 dimensiunea cognitivă şi afectivă
tridimensional " dimensiunea cognitivă1 afectivă şicomportamentală
(aglL C0ai8en1 &22+1 #osen)erg Aovland1 &2=!
&aluarea atitu9inilor 1
valuare directă (metode explicite!
valuarea atitudinilor prin intermediul unui singur item(9C4t de mulţumit sunteţi de viaţa de student?:!
calele de tip Ii8ert (Ii8ert1 &2+*!
-iferenţiatorul semantic(Osgood1 uci annen)aum1 &2>@!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
29/55
3/4/20
&aluarea atitu9inilor 2
valuarea indirectă
*valuarea reactivităţii fiziologice permite cercetătorului sărealizeze inferenţe referitoare la reacţiile emoţionale alesu)iectului (Porier Iott 1&2=@!
Pt atitudini pozitive – activare (contractare)
Pt atitudini pozitive – dezactivare (relaxare)
Electromiografia facială
Evaluare implicită (Implicit Association Test MreenKald1 7cM0ee1 c0Kartz1 &223)
Decizie lexicală: decide dacă ţ inta este un cuvânt cu sens sau nu
amorsă
“bun”
ţintă
ciocolată
“Cuvânt
sau nu?”
xxxxxxxx “bun”
ră spuns
r ăspuns
Timp de
reacţie
decizie
&aluarea atitu9inilor 3
Indicele de faciltare RT (xxxxx bun) – RT (ciocolatăbun) (500 ms) - (200 ms) = 300 ms 300 ms reprezintă indicele atitudinii implicite
Greenwald, A. G., McGhee, D. E., &Schwartz, J. L. (1998). Measuring individualdifferences in implicit cognition: the implicitassociation test. Journal of Personality andSocial Psychology , 74 (6), 1464.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
30/55
3/4/20
*titu9ini implicite
“Mă admir … şi nu ştiu de ce ….”condiţ ionarea subliminală a stimei de sine (Dijksterhuis, 2004) Sarcină de decizie lexicală modificată Lotul experimental: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de:
50% probe: atribute pozitive (e.g. bun, sincer, onest, de ştept, puternic)
50% probe: cuvinte f ăr ă sens
Lotul de control: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de: 50% probe: cuvinte uzuale (e.g. biciclet ă, scaun)
50% probe: cuvinte f ăr ă sens
Rezultate: creşterea stimei de sine şi a imunităţ ii la eşec pt grupul
experimental
Dijksterhuis, A. (2004). I like myself but I don't know why: enhancing implicit self-esteem by subliminal evaluative conditioning. Journal of Personality and SocialPsychology , 86 (2), 345.
(atura 9uală a atitu9inilor – 9ual s?stem mo9elso. in.ormation processing
istemul cognitiv uman are o natură duală%
0istemul $ " vec0i1 procesari automare1 resursecomputaţionale su)stanţiale1 asociativ1 contextual
0istemul " nou1 procesări controlate1 resurse computaţionalelimitate1 a)stract1 )azat pe reguli
$titudinile au 6i ele o natură duală (implicită 6i explicită!
Gawronski, B., & Creighton, L. A. (2013). Dual-process theories. The Oxford Handbook of Social Cognition , 282-312.Wilson, T. D., Lindsey, S., & Schooler, T. Y. (2000). A model of dual attitudes. Psychological Review , 107 (1), 101.
Atitudine implicită A1(in)acceptabilă social
Atitudine exprimată A2
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
31/55
3/4/20
Un model al procesărilor duale
Procesare
automată
(Sistem 1)Sarcini implicite
Procesare
controlată
(Sistem 2) Sarcini explicite
Nu există metode de evaluare „pure” (implicite sauexplicite), metodele de evaluare a atitudinilor sunt„contaminate” de cele două tipuri de procesări (Jacoby)
Jacoby, L.L. (1997). Invariance in automatic influences of memory: Toward a user's guide for the process-dissociationprocedure. Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory and Cognition, 24 , 3-26.Jacoby, L.L., Yonelinas, A.P. & Jennings, J. (1997). The relation between conscious and unconscious (automatic) infl uences. Adeclaration of independence. In J. Cohen & J.W. Schooler (Eds.), Scientific Approaches to Consciousness (pp.13-47). MahwehNJ: Erlbaum.
ormarea atitu9inilor 1
+eterminism genetic
Bouchard, T. J., & McGue, M. (2003). Genetic and environmental influences on humanpsychological differences. Journal of neurobiology , 54 (1), 4-45.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
32/55
3/4/20
ormarea atitu9inilor 2
ormarea atitudinilor prin condiţionare directă 5 taats(&2@>! expunerea numelui a şase naţionalităţi pe un ecran1in mod aleatoriu urmată de prezentarea unor cuvinte cuconotaţie pozitivă sau negativă " formarea unor atitudiniconsonante cu valenţa cuvintelor prezentate
Stimul 1
(Siria)
Stimul 2
(crima)
St emoțională
negativă
Stimul 1
(Siria)
St emoțională
negativă
ormarea atitu9inilor 3
ormarea atitudinilor prin condiţionare operantă
ormarea atitudinilor prin condi-ionare vicariantă.observarea comportamentelor sociale /i ale consecin-eloracestora conduce la formarea atitudinilor)
Comportament
(în relaţie cu unobiect social)
Consecine(recompensapedeapsa)
Atitudinepozitivă
sau negativă
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
33/55
3/4/20
uncţiile atitu9inilor
funcţii motivaţionale 5 atitudinile sunt văzute dreptmecanisme de apărare a eului (Ratz1 &2=@!B permitexprimarea valorilor individuale (funcţie egosintonică!
funcţiile cognitive $ permit ordonarea şi organizarealumii sociale1 g0idează procesările informaţionale1permit categorizarea stimulilor sociali prin inferareacaracteristicilor cognitive1 afective şi comportamentale
*titu9ini Bi comportament eoria comportamentului planificat
0eorL of planned )e0avior (Ajzen, 1991!
Ajzen, I. (1991). The theory of planned behavior. Organizational Behavior and HumanDecision Processes , 50 (2), 179-211.
Atitudini
orme subiective(ce cred ceiapropiaţi mie)
!ntenţiecomportamentală
Comportament
Controlcomportamental
perceput
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
34/55
3/4/20
+e>in Bi schim$area atitu9inală
$ comparat eficien.a a * metode de sc0im)are aatitudinilor privind alimenta.ia sănătoasă %
Curs vs -iscu.ii de grup
Participan.i% femei casnice în contextul celui de5al doilea#7
c0im)area atitudinală mai accentuată la grupul
implicat în discuţii
Lewin, K. (1943): Forces behind food habits and methods of change. In: The problemof Changing Food Habits. Report of the Committee on Food Habits.Washington, D.C. National Academy of Sciences, p 35 –65
-isonanta cognitiva S conflictul psi0ologic care rezultă din activareasimultană a două sau mai multe cogniţii incompati)ile
#ronson 8$%%9 * teoria D! este cea mai importantă teorie ;n .0
disconfort motivatia de a reduce disonanta%
5căutarea selectivă a informaţiei congruente cu cogniţia (informaţi a nu există!căutăm prieteni care ne confirmă opiniile părerile
5orientarea selectivă a atenţie către informaţia congruentă (informaţia există!petrecem mai mult timp pentru procesarea informaţiilor care ne confirmăalegerile dec4t a celor care o infirmă
5 prin interpretarea selectivă a informaţiei
atitudinile influenţează percepţia evenimentelor pe care le o)servăm
Teoria disonanţei cognitive
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
35/55
3/4/20
isonanţa cognitiă - estinger % #arlsmith !n 16:6
u)iecţilor li se cere să realizeze o sarcină plictisitoare(să înfăşoare şi să desfăşoare un mosor de aţă1 sărotească un cui1 să umple şi să golească o cutie cumonezi! timp de o oră1 apoi erau rugaţi să5l a;ute peexperimentator
Ii se spunea că asistentul cercetătorului esteindisponi)il şi că acesta avea nevoie de a;utor pentru a5i comunica următorului su)iect că experimentul esteinteresant
En sc0im)ul acestei sarcini1 el primea fie * de dolari1fie un dolar
isonanţa cognitiă - reultate
su)iecţii erau solicitaţi să evalueze experimentul pe treidimensiuni% c4t de plăcută fusese sarcina anterioară (pe oscală de la "> la T>!1 importanţa ştiinţifică aexperimentului (de la la &! şi dorinţa de a participa laexperimente viitoare (de la "> la T>!'
Dimensiunea evaluării 1 dolar 20 dolariCât de plăcută a fost sarcina +1,35 -0,05
Importanţa ştiinţifică a experimentului 6,45 5,18
Dorinţa de a participa la experimente viitoare +1,20 -0,25
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
36/55
3/4/20
*sumpţii ale 9isonanţei cognitie ma;oritatea cognitiilor1 considerate in perec0i1 pot
fi relevante sau nerelevante una pt cealalta
* cognitii relevante una pt cealalta pot ficonsonante (Spot fi deduse una din cealalta! saudisonante (Sreversul uneia poate fi dedus dincealalta!
cu cat e mai mare magnitudinea disonantei1 cu
atat e mai mare presiunea pt reducerea ei
Cn mo9el integrati al # – Den>orth? et al 2011
Kenworthy, J. B., Miller, N., Collins, B. E., Read,S. J., & Earleywine, M. (2011). A trans-paradigmtheoretical synthesis of cognitive dissonancetheory: Illuminating the nature of discomfort.European Review of Social Psychology , 22 (1),36-113.
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
37/55
3/4/20
-isonanţa poate fi redusă prin%
respingerea cogniţiilor disonante
adaugarea unor noi cogniţii consonante sau modificarea perceptiei asupracognitiilor
reducerea importanţei cogniţiilor disonante sau evitarea lor totala (expunereselectiva!
amplificarea importanţei cogniţiilor consonante
… lementul central este sentimentul de vinovăţie " cel mai importantpredictor al -C
Reducerea disonanţei cognitive
Stereotipuri
ermenul de 9stereotip: derivă din termenii greceşti9stereos: care se traduce prin formă sau solid şi 9tLpos:care înseamnă formarea unei impresii, tipologie saumodel
En ştiinţele sociale a fost introdus în anul &2** de către
Ualter Iippman pentru a denumi imaginile mintaleprin intermediul cărora realizăm ;udecăţile sociale şifiltrăm realitatea socială
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
38/55
3/4/20
Stereotipuri - 9e.iniţii
9… o impresie fixă care concordă puţin cu realitatea căreia i se adresează şicare se constituie în primul r4nd prin definire şi a)ia apoi prin o)servaţie:(Ratz VralL1 &2+>!'
9… o convingere (credinţă! exagerată asociată unei categorii (sociale!:($llport1 &2>,!'
9… un răspuns categoric prin care se inferează mem)rului unei categorii1toate atri)utele prin care se defineşte categoria respectivă: (ecord1 &2>2!'
9… un set de credinţe (convingeri! referitoare la caracteristicile unorpersoane care se constituie într5o categorie socială: ($s0more -eVoca1&23&!'
9… o structură cognitivă formată din cunoştinţele1 credinţele1 convingerileşi expectanţele unei persoane în legatură cu un grup: (Aamilton rolier1&23=!'
9… cogniţiile şi expectanţele referitoare la caracteristicile mem)rilor uneicategorii sociale care îi sunt atri)uite simplu pe )aza apartenenţei larespectivul grup (categorie!: (Ue)er Croc8er1 &23+!'
Stereotipuri
cogniţii .credinţe, expectanţe şi convingeri) referitoarela caracteristicile, atributele şi comportamentelespecifice membrilor unei categorii sociale( "cestecogniţii sunt organizate adesea 0n teorii coerente( rinintermediul lor, pe de o parte se explică asociereaanumitor atribute la respectiva categorie, iar pe de altă
parte se stabilesc condiţiile 0n care reprezentărilestereotipale sunt activate şi eventual modificate(Ailton Aippel1 &23=!'
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
39/55
3/4/20
"epreentarea stereotipurilor !n sistemul cogniti
#eprezentarea stereotipurilor ca prototip(reprezentare a)stractă vs exemplar real!
#eţele asociative " stereotipuri implicite (MreenKaldet al1 **!
#eţele radiale " stereotipuri şi pre;udecăţi (tep0an tep0an1 &22=!
Greenwald, A. G., Banaji, M. R., Rudman, L. A., Farnham, S. D., Nosek, B. A., &Mellott, D. S. (2002). A unified theory of implicit attitudes, stereotypes, self-esteem,and self-concept. Psychological review , 109 (1), 3.Stephan, W. G., & Stephan, C. W. (1996). Predicting prejudice. International Journalof Intercultural Relations , 20 (3), 409-426.
Stereotipuri ca prototip
Ca şi în studiile de categorizare realizate pentrucunoştinţele generale (#osc01 &2@3!1 acest model alstereotipurtilor ca prototip are două accepţiuni%
prototipul este considerat o reprezentare a)stractă acaractersticilor unei categorii sociale
prototipul se referă la un exemplar real al categoriei
care are cea mai mare valorare de prototipicalitatepentru aceasta
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
40/55
3/4/20
Stereotipurile ca repreentare a$stractă
stereotipul este de fapt o medie a caracteristicilorsimilare ale mem)rilor unei categorii sociale1 oreprezentare a)stractă în care nici una dintrecaracteristici nu are o valoare definitorie
individul va fi categorizat în conformitate custereotipul al cărei reprezentare este cea mai similarăcu trăsăturile persoanei ţintă (Aamilton 0erman1&22,B Ailton on Aippel1 &22=!
+imite ale repreentării a$stracte
nu ia în considerare varia)ilitatea interpersonală din cadrulgrupului social reprezentat
model este )azat pe asumpţia că operăm at4t cu categorii)azale c4t şi cu su)categorii ale acestora " cercetărisistematice arată că avem tendinţa de a opera aproapeinvaria)il cu trei categorizări% referitoare la etnie1 la sex şi v4rstă(VoKer Rarlim1 &2@,B VreKer1 &233!
nu explică impactul pe care îl are exemplarul real al unei
categorii asupra procesărilor informaţionale ulterioare 5 ;udecăţile sociale pentru situaţii pentru care nu existăreprezentări stereotipale anterioare se )azează pe utilizareaexemplarelor reale ca )ază pentru categorizare (IeKic8i1&23>B mit0 Qarate1 &22B Aamilton 0erman1 &22,!'
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
41/55
3/4/20
Stereotipul ca e5emplar real
atri)utele categoriilor sociale nu sunt reprezentate într5o formă a)stractă ci su) forma unor exemplarereale ale categoriei5 pre exemplu stereotipul referitor lacalităţile atletice ale afroamericanilor se reprezintă su)forma exemplarelor reale ale respectivei categorii(7ic0ael Wordan1 Carl IeKis!
+imite ale mo9elului e5emplarului real
învăţarea socială a reprezentărilor categoriale nu poatefi explicată prin intermediul acestui model teoretic
toate aceste exemplare care sunt activate şi au valoareprototipică pentru o categorie dată1 tre)uie integrateprin prisma unei teorii
eficienţa procesării " activarea exemplarelor serealizeză automat1 implicit şi nu necesită resursecomputaţionale însemnate realiz4ndu5se într5uninterval scurt de timp (osofs8L1 &23@B mit01 &22!
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
42/55
3/4/20
Stereotipuri ca reţele asociatie
stereotipurile sunt cunoştinţe care nu pot fi identificateprin introspecţie1 ac0iziţionate datorită experienţei (şi înspecial a interacţiunilor sociale! care mediază atri)uireaunor calităţi1 sau caracteristici mem)rilor unei categoriisociale (MreenKald Vana;i1 &22=!
Cros)L1 VromleL axe (&23! că evalu4nd stereotipurilerasiale prin intermediul unor metode indirecte1 incidenţaacestor stereotipuri este semnificativ mai ridicată dec4tcea evidenţiată prin intermediul metodelor de evaluareexplicite " stereotipurile sunt reprezentări implicite
(atura implicită a stereotipurilor -ovidio (&23=! a prezentat iniţial amorsa (al) sau negru! urmată de un
atri)ut fie pozitiv1 fie negativ 5 su)iecţii al)i răspund semnificativ mai rapidla atri)utele pozitive prezentate după amorsa 9al): dec4t la atri)utelepozitive prezentate după amorsa 9negru
Maertner 7cIaug0lin (&23+! prezintă asocieri de genul% al) " inteligent%al) " frumosB negru " leneşB negru " ur4t1 alternant cu perec0i de şiruri fărăsens deci manipulează rasa sugerată în amorsă (primul şir de caractere! şi valenţa atri)utului asociat 5 su)iecţii al)i au răspuns semnificativ mai rapidla asocieri de genul al) " inteligent1 dec4t la asocieri de genul negru "
inteligent
urprinzător însă diferenţele apăreau at4t la su)iecţii care o)ţinuserăanterior scoruri ridicate la metodele explicite de evaluare a stereotipurilorc4t şi la cei care o)ţinuseră scoruri scăzute
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
43/55
3/4/20
Model de reprezentare * stereotipuri implicite
Greenwald et al., (2002). O teorie unificată a atitudinilor implicite, stereotipurilor,stimei de sine şi conceptului de sine. În Opre A., Noi tendin ţ e în psihologiapersonalit ăţ ii. Modele teoretice . Vol. I. Editura ASCR.
"epreentare tria9ică – Ereen>al9 et alF 2002 femeie
African
Musulman
Francez
(grup)
STEREOTIP
sau
ATITUDINE
Asocierea grup-atribut
cald
fumă tor
econom
valen ţă+
(atribut)
SINELE
Asocierea grup-sine
IDENTITATEA Asocierea sine-atribut
CONCEPTUL DE SINE
Sau
STIMA DE SINE
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
44/55
3/4/20
e.iniţii % Principii
+efiniţia 12 3egătura 0mpărtăşită de ordin 0ntâi' $tunci c4nd două noduri sunt fiecarelegate de acelaşi al treilea nod se consideră că acestea au o legătură împărtăşită deordin înt4i'
rincipiul 12 *c4ilibru$congruenţă( C4nd două noduri nelegate sau sla) legate împărtăşesc o legătură de ordinul înt4i1 asociaţia dintre aceste două noduri se întăreşte
+efiniţia 52 poziţia bipolară a nodurilor( En măsura în care două noduri au maipuţine legături împărtăşite de ordin înt4i dec4t ar fi de aşteptat la nivelul şansei1 elepot fi descrise ca )ipolar opuse
rincipiul 52 +ezec4ilibru$disonanţă( #eţeaua împiedică formarea de noi legături carear avea ca rezultat legături de ordinul înt4i ale unui nod cu două noduri )ipolaropuse
+efiniţia 72 Concept constrâns .pressured concept)( Gn concept este constr4ns atunci
c4nd inf luenţe susţinute sau repetate îl fac (conform principiului ec0ili)rului5congruenţei! să dezvolte legături cu fiecare dintre cele două noduri )ipolar opuse
rincipiul 72 +iferenţierea( Conceptele constr4nse tind să se împartă în su)concepte1fiecare legat de un nod diferit din cele două noduri )ipolar opuse
Pre9icţii ale teoriei reţelelor asociatie
redicţia 12 !dentitatea ec4ilibrată şi atitudinea' $titudinea in5grup(asocierea in5grup5pozitiv! este o funcţie multiplicativă a tăriiloridentităţii in5grup (asocierea sine5in5grup! şi stima de sine (asociereasine5pozitiv!
redicţia 52 !dentitatea ec4ilibrată şi stereotipurile( ăria unei asocieri între sine şi un atri)ut5trăsătură este o funcţie multiplicativă dintre tăriileasocierilor sinelui cu grupul (identitatea in5grup! şi atri)utul grupului(stereotipul de grup!
redicţia 7( !dentitatea comparată, conceptul ce sine şi atitudine(tructurile de cunoştinţe sociale se opun formării de asociaţii ale in5grupului sau sinelui cu concepte asociate unui grup care este )ipolar opusin5grupului
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
45/55
3/4/20
Stereotipuri ca reţele ra9iale Stephan % Stephan,
166
Conţinutemoţional
Eticheta grupului deconţinuturicognitive
Conţinut emoţional Conţinut emoţional
Trăsătură(conţinutcognitiv)
Trăsătură(conţinutcognitiv)
Modelul reprezentării sub formă de reţele radiale a stereotipurilor (Stephan &Stephan !""#)
Stereotipuri ca reţele ra9iale - e5emplu
Repulsie
Ţigani (rromi)
Teamă, disconfort Frică
Fură Agreseazăpersoanele
singure
Reprezenătrii sub formă de reţele radiale a stereotipurilor etnice
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
46/55
3/4/20
PreGu9ecăţi sociale - 9e.iniţii
“< o dispozi"ie ira"ională, intolerantă a"ă de alte grupuri sociale= #deseaprejudecă"ile se ;no"esc de stereotipuri= #cestea constau ;n atribuirea unorcalită"i ;mpărtă>ite de o categoorie socială iecărui individ presupus a ace partedin această categorie” 8Milner, $%(?9=
“< o atitudine negativă, rigidă 8o predispozi"ie de a răspunde unui stimul ;ntrunanume el9 a"ă de un grup de persoane” 80impson @ Ainger, $%&?9=
“< a gBndi distorsionat despre ceilal"i ără suiciente argumente sau motive”8#llport, $%?'9=
“< trăsătura undamentală a prejudecă"ii pare a i caracterul său emo"ional8ostilitate ;n rela"iile interpersonale9, rigid 8nu se modiică atunci cBnd sedemonstrează >i se argumentează că aceste atitudini sunt alse >i ne;ntemeiate9”87anton, $%4(9=
“== cele două componente de bază ale prejudecă"ii sunt ostilitatea a"ă de un grupde persoane >i dezinormarea” 82elnam @ .ettigreC, $%?%9=
“< o predispozi"ie ;nvă"ată compusă dintro componentă cognitivă 8convingerinegative sau stereotipuri a"ă de un obiect, persoană sau grup9 >i o componentăaectivă 8trăiri emo"ionale negative ;n rela"ie cu un obiect sau persoană9” 85evin,$%&9=
PreGu9ecăţi – mo9elul uni9imensional
Convingeri
stereotipale Prejudecăţintenţii
comportamentaleComportamentul
de discriminare
!odelul unidimensional al prejudecăţii (T"urstone # $"a%e, &'' *i+ert,&'& -uttman, &'.. apud /uc+itt, &'')
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
47/55
3/4/20
PreGu9ecăţi – mo9elul $i9imensional
/imensiunea cogniti%ă(con%ingeri negati%e,
stereotipuri)
/imensiunea afecti%ă(trăiri emoţionale
negati%e)
Prejudecăţintenţii
comportamentaleComportament de
discriminare
!odelul bidimensional al prejudecăţii (*e%in, &'0, apud /uc+itt, &'')
PreGu9ecăţi – mo9elul tri9imensional
Componenta cogniti%ă(stereotipurile)
$omponenta afecti%ă(sentimente de
antipatie, respingere)
$omponentacomportamentală(distanţa socială)
PrejudecăţiComportamentul de
discriminare
!odelul tridimensional al prejudecăţii (1atz # 2totland, &'3' 1rec" # $rutc"field, &'.0*ambert # *ambert, &'4. 5e6comb, Turner # $on%erse, &'43 2ecord # 7ac+man, &'4.,apud /uc+itt, &'')
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
48/55
3/4/20
PreGu9ecăţi sociale – mo9elul reţelelor ra9iale
Conţinutemoţional
Anxietatea
intergrup
$meninţărisimbolice
Conţinutemoţional
Conţinutemoţional
Conţinutemoţional
Conţinutemoţional
$meninţări
reale
Stereotipuri
Eticheta grupuluide atribute
%n model de reţea radială de reprezentare a preudecăţilor sociale intergup (Stephan &Stephan !""#)
Integrate9 threat theor? mo9el Stephan, Stephan% Eu9?
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
49/55
3/4/20
ITT . e+e$lu
Contact
Realisticthreats
Symbolic
threats
Intergroup
anxiety
Negative
stereotypes
Prejudice
(social distance)
./01
./20
/01
/02
/01
/22
/21
/34
/33
/12
/52./06
./21
/06
./27/43
/40
CURŞEU, P. L., STOOP, R. & SCHALK, M. J. D. (2007). “Prejudice toward immigrant workersamong Dutch employees: Integrated Threat Theory revisited” . European Journal of SocialPsychology, 37, 1, 125-140
$tri)uirea este o inferenţă ce explică cauzalitatea unui comportament saueveniment social
eider 8$%?&9%
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
50/55
3/4/20
Ddentifică două tipuri de erori de atri)uire (cognitive şi motivaţionale!pentru 0eteroatri)uiri%
erorile motivaţionale de atri)uire apar atunci c4nd o persoană faceatri)uiri cauzale pentru un comportament realizat de o altă persoană1comportament care are însă o relevanţă personală pentru cel carerealizează atri)uirea
erorile cognitive de atri)uire se referă la ponderarea distorsionată afactorilor determinanţi ai comportamentului realizat de o altăpersoană% tendinţa de a invoca predominant factori dispoziţionalipentru a explica acţiunile altor persoane (Seroarea fundamentala de
atri)uire!
Teoria inferenţelor corespondente (Jones & Davis, 1965)
Hones, ais % Eergen 161, 1660 5au studiat atri)uirile realizate de o)servatori pentru comportamentele unui
actor1 af late sau nu în conformitate cu un rol determinat
u)iecţii audiau un interviu pentru o)ţinerea unui post de muncă1 interviu cese desfăşura între un psi0olog şi un complice% pentru un post de astronaut(ceea ce implica trăsături relaţionate cu introversiunea " capacitatea de a trăisingur! sau de marinar (fiind necesare trăsături relaţionate cu extraversiunea" spirit de ec0ipă1 socia)ilitate!
Complicele răspunde la o serie de între)ări1 comportamentul lui fiind fieconform cu cerinţele rolului pentru care aplica1 fie în discrepanţă
En final se cerea su)iecţilor să5l evalueze pe complice pe dimensiunea
extraversiune / introversiune şi să aprecieze gradul de încredere în evaluărilerealizate
Encrederea o)servatorilor în atri)uirile pe care le fac creşte atunci c4ndcomportamentul lor este nonconform cu exigenţele rolului 5 cu c4tcomportamentul este mai distinctiv raportat la alte comportamente posi)ile(şi în particular dezira)ile!1 cu at4t este mai pro)a)il că o)servatorul va realizaatri)uiri cauzale
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
51/55
3/4/20
eoria inferenţei corespondente are la )ază sta)ilirea uneicorespondenţe între un comportament (efect! şi o serie de caracteristici(dispoziţii! personale ale celui care îl realizează'
Paşi% o)servatorul analizează comportamentul şi efectele acţiunilor unui actor
socialB o)servatorul compară apoi aceste acţiuni şi efecte cu acţiuni posi)ile1 dar
neefectuate de actor1 pentru a identifica efectele comune şi specificeacestor acţiuniB
o)servatorul atri)uie (realizează corespondenţe! o acţiune specifică uneidispoziţii a individului'
Factori care influenteaza realizarea unei atri)uiri% dezira)ilitatea socială a comportamentului în cauză elementele distinctive ale acţiunii realizate faţă de alte acţiuni posi)ile relevanţa personală a respectivului comportament
Teoria inferenţelor corespondente
eoria susţine că atri)uirea intenţiei tre)uie să preceadăatri)uirea dispoziţională1 însă anumite comportamente pot fiexplicate pe )aza unor atri)uiri dispoziţionale1 în lipsaintenţiei (de exemplu1 st4ngăcia!
Cu toate că valoarea informaţională este mai ridicată pentrucele mai multe comportamente ce violează normele sociale1şi anumite comportamente ce confirmă expectanţeleindividului pot avea valoare informaţională ridicată (cazul
comportamentelor ce confirmă stereotipurile!
Cele mai multe studii realizate în această perspectivăteoretică nu au evaluat atri)uirea cauzală propriu5zisă' $infera o trăsătură (dispoziţie! nu este acelaşi lucru cu a inferao cauză
Critici ale teoriei inferenţelor corespondente
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
52/55
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
53/55
3/4/20
*' individul o)servă un singur eveniment / comportament şi tre)uie sărealizeze inferenţe şi să identifice factori care este posi)il să fideterminat acest comportament'
individul se )azeaza atunci pe scheme cauzaleSteorii impliciteconstituite din experienţă şi care structurează diferite cauze ce potdetermina un anumit efect
-inamica sc0emelor cauzale% Principiul su)stitutiei% cand apare o noua cauza care poate
determina efectul dat1 ea sus)tituie cauzele de;a existente Principiul accentuarii% potentialul predictiv al unei cauze (C&! creste
daca simultan cu C& se mai adauga o cauza (C*! care se presupune căscade efectul datorat lui C&
Teoria covarianţei (Kelley, 1967;1973)
!ritici:
7odelul covariantei%&' Covarianţa dintre două varia)ile nu implică cu necesitate cauzalitate'*' tudiile care au testat modelul induc o eroare comună1 şi anume aceea căau fost oferite su)iecţilor informaţii despre covarianţă'+' Cu toate că atri)uirile realizate de su)iecţi par să satisfacă principiulcovarianţei1 modul în care ei procesează în realitate informaţia poate fi cutotul diferit'
7odelul sc0emelor cauzale%&' xistenţa sc0emelor cauzale nu a fost demonstrată experimental1 cu toatecă intuitiv1 existenţa lor este plauzi)ilăB*' e critică caracterul a)stract al sc0emelor cauzale' O sc0emă cauzală esteo reprezentare cognitivă1 prin urmare ea este pro)a)il saturată în experienţaculturală şi nu e doar o relaţie a)stractă între o cauză şi un efect'
Teoria covarianţei (Kelley, 1967;1973)
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
54/55
3/4/20
*lte a$or9ări !n atri$uire
Mil)ert (&22>! identifică mai multe etape distincte în realizareainferenţelor dispoziţionale%
se sta)ilesc posi)ile relaţii între o trăsătură şi comportamenteB
trăsăturile identificate cu rol de determinare pentru un comportamentsunt inferate actoruluiB
se realizează şi o corecţie situaţională1 apăr4nd relaţia dintre dispoziţieşi comportament prin activarea unor factori externi'
-acă există o relaţie clară între trăsătură şi comportament1 atunci existătendinţa de a realiza atri)uiri automat
tiluri atri)utionale%
atri)uiri interne vs' externe
atri)uiri glo)ale vs' specifice
atri)uiri sta)ile vs' insta)ile
Ueiner1 &2@&%
Forme de atribuire
intern extern
stabil abilitate dificultate
instabil efort noroc
acordarearecompensei sau apedepsei
controlabilitate
8/16/2019 PS Curs Semestrul 2
55/55
3/4/20
eroarea fundamentală de atri)uire 5 0eteroatri)uiri interne
eroarea actor5o)servator 5 autoatri)uiri externe şi 0eteroatri)uiri internepentru comportamente deviante
eroarea egocentrismului (self5serving )ias! " autoatri)uiri interne pentrusucces si externe pentru eşec
eroarea etnocentrismului (group5centered )ias! " asumarea credituluiexagerat pentru proiecte realizate în cola)orare (9u am contri)uit mai mult:!
eroarea falsului consens (su)utilizarea consensului! " supraestimareasimilarităţii dintre propriile tendinţe comportamentale şi cele ale altorpersoane
eroarea lumii ;uste " evenimentele sociale sunt autocorective şi conduc spre olume ideală (pozitivă!
Erori de atribuire