Post on 13-Sep-2015
description
CURS 1
Primul mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.
AUGUSTUS
Primul moment il putem consemna in perioada
Imperiului Roman , acum 2010 ani , cand constatam pentru
prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea
inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest
lucru este Augustus , apoi Adrianus care gasesc in arta
greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui
sa fie arta timpului lor . De aceea , exista si o sintagma
exemplaria greca folsita de Adrianus in sensul in care ceea
ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de
vedere politic si militar Grecia) , a preluat si o serie de bunuri
artistice , considerate nu ca o prada de razboi (lucru comun in
perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o cu totul alta
semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre tintele
care trebuie atise. De altfel , Adrian , in vila sa de la Tripoli
foloseste statui luate din Grecia pt acest motiv in opinia lui
fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera
niste standarde artistice la un moment dat.
Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din
exterior de barbari , se divide in Imeriul Roman de Rasarit cu
capital la Constantinopol si in Imperiul Roman de Apus cu
capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces
istoric avem de a face cu 2 momente :
1. Consemnat in secolul IV cand se constata un
apetit pt colectia obiectelor de arta si acest
apetit , considerat prima epoca a colectionarilor
ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum
era cazul la Adrian produse exemplare ale
artei ) ci e vb de o tezaurizare . In aceasta
perioada economia Imperiul Roman decazuse ,
nu mai era economia unui schimb monetar , era
o economie anclatizata , oamenii descopera
pentru prima data ca arta poate sa fie si un
mijloc de a tezauriza de a tine niste valori .
Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta
lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce
mai dese avem de a face cu o moda a
colectionarii.
TEODORIC
2. La incep secolului al VII lea , in mod paradoxal
este legat de figura unui barbar (daca prima
daca era vorba de 2 imparati normali) . Acum e
vb de un conducator militar si politic de
extractie barbara , Teodoric ,care la inceputul
secolului al VI lea conduce prin cucerire Roma,
Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de
documente emise de Teodoric,lucruri foarte
interesante . Spune intr-una din scrisorile trimise
: ai grija ca toate ruinele din Roma sa fie
reparate , Roma cea binecuvantata dintre
orasele lumii , in Roma nu trebuie sa se gaseasca
nimic sordid si mediocru . Dupa ce tocmai a
intrat ca si cuceritor , repara
constructiile,palatele si fortificatiile Romei . Mai
spune ca este important atat sa pastrezi cat si sa
creezi si comanda tigle pentru repararea acestor
situri si spune ca vezi ca acest lucru sa se
indeplineasaca , astfel incat sa meritam
multumurile trecutilor regi a caror opera noi am
dat o nemuritoare tinerete .
In genere , cand cineva facea cuceriri ,
atunci continua operatiunea militara prin
distrugerea a ce se gasea la fata locului ;
Teodoric impunea repararea a ceea ce el gasise
in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face
acest lucru pentru a bine merita multumirile
trecutilor regi , a celor impotriva carora el
luptase si castigase . Teodoric si-a dat seama ca
daca a putut castiga militar , era mai greu sa
guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea
nici legitimitatea dinsatica , nu era descendentul
unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici
legimititatea a cetateanului roman , el venea
din afara imperiului si nici nu avea nici
legimitatea unei caste princiale .
Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric
pentru prim data un interes foarte concret pe
care unii l-au avut pentru a se raporta intr-un
anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus
si Augusut care se raportau fata de staiunile
grecilor aveau o perspectiva culturala , Teodiric
nu avea o astfel de perspectiva ,era
eminamente politica pentru a-si gasi o
legitimitate , mimand , facand lucruri pe care in
civilizatia romana nu le faceau decat
mostenitorii .
Termenul de partimoniu este un termen
latin care defineste relatie juridica intre
mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta
barbatilor , iar partimoniul era in esenta aceasta
relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit
de la parinte , dar si a grijii lor . In legislatia
romana , atunci cand preluai mostenirea , o
preluai cu toate cele bune si cele rele luai si
datoriile , obligatiile ; partimoniul , mostenirea
este o chestie care nu poate fi refuzata , se
poate vinde dar aceasta instrainare inseamna ca
am intrat in posesie . Grija pt lucruri facute de
altii era intotdeauna de aceasta relatie .Teodoric
considera ca : aratand ca ingrijesc palatele ,
oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea
ce ii dadea o legitimitate utila .
Pt prima data cand putem constata ca
cineva se intereseaza de ceea ce au facut alte
generaii in sesnsul protejarii acestor artefacte
interes politic , interesant de remarcat . Incat
sa meritam .. , termenul de nemuritoare
tinerete. Daca privim cu mintea si ochii de astazi
, vedem ca ceea ce noi astazi gandim si anume
ca protejarea partimoniului , monumentelor
istorice , capodoperelor artei este o chestie fara
decadere. Noi nu ne-am propus sa pastram
Venus din Milo doar pana in 2010 , sau pana la o
anumita data , atunci cand clasam si protejam ca
monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani ,
este pt totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un
monument istoric protejat sa se duca in timp
atat cat lumea va exista .
Aceasta idee o vedem pt prma data in
aceasta expresie . nemuritoare ,,
Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie
(reconstruire). Regula evului mediu timpuriu era aceea ca
lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ceva ; a folosi
la ceva incadra o paleta larga : ca material de constructie -
lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca fundatie si desigur pana
la a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii .
*Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una
sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei ,
ne-a parvenit relative intact , pt ca la un moment dat la
inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica
crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ; daca
intrati acum se poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa
Maria Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui ,
pentru ca au fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu
statuia imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru
ca daduse libertate bisericii si cultului crestin . In rest ,
constructiile pe percursul evului mediu nu erau protejate ci
erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in cetate,
in oras .
CAROL CEL MARE
Pe acest fondul al acestui tip de relatie foarte
pragmatic , lipsita de scrupule avem din cand in cand niste
repetari ale momentului Teodoric cu aproape aceleasi
motivatii . Avem momentul Carol cel Mare care politic dorea
o reconstituire a Imperiului Roman .Proiectul sau politic era
sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in Capela
Palatina de la Athena reia un model spatial care in opinia sa il
leaga cel mai bine de Imperiul Roman , reia modelul spatial
de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la Ravenna o
serie de piese de decoratie , sculpturi , capitele, pe care le
inglobeaza in constructiile sale de la A??? . Vrea sa spuna
ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este
arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici
acest lucru da legitimizare proiectelor mele .
Lafel ca si Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe
Decinhat , supraintendent al constructiilor publice ,este
primul ministru al constructiilor publice de care avem
cunoastere in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne
poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de trecut sau fata
de obiectele trecutului .
*2 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite
pe intreaga perioada a Evului Mediu , poate chiar si dupa ,
pana spre sfarsitul secolului al VIII lea , cand se demonteaza
aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin sec olul X ,
intreaga localitate era stransa in acest amfiteatru , foarte
avantajos pentru protectia care o oferea , incinta fiind
inconjurata .
COLUMNA LUI TRAIAN
In 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi
consiliul local al cetatii Roma) decide ca sa protejeze
Columna lui Traian de orice posibila distrugere , degradare si
sa pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si
confiscarea averii orice atac la adresa acestui edificiu .
Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care
imparatul la vremea respective era Frederic al II-lea de
Barbarosa , Roma , oras romanic a obtinut partea imparatului
pentru ca doreau sa obtina lafel ca si comunele din Flandra
statutul de oras liber , supus numai autoritatii imparatului .
Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143 , urmare a
acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai
depindea de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa
imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii
face pe cei din senatul Romei , sa gaseasca si o modalitate de
a o si reprezenta . Au inceput sa se gandeasca cum pot arata
concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta
situatie politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei
parea sa fi fost perioada Impriului Roman , in care Roma era
cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate
sa le lege existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000
de ani inainte ; dintre toate constructiile care ramasesera in
picioare la acel moment, una din cele 2 columne din Roma
lui Marc Aurelius si Traian ( foarte mult folosite de pelerine
care urcau si priveau Roma si locurile de pelerinaj ) . Gasesc
ca aceasta columna asezata in cel mai important ansamblu
civic al antichitatii romane-Forul lui Traian , cel mai amplu
ansamblu de piete civice , ei considera ca spre deosebire de
Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine
folosita ca simbol al realitatii politice de libertate , de
autonomie pe care o cucerisera , vorbeste despre aceleasi
libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau . In
decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului
roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de
protectie , idea care ramane valabila pana astazi . (aminteste
de Teodoric nemuritoare tinerete) .
!!!!!!!!!!!!
Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de
atitudini . Este un interes foarte precis pe un element
constructiv . In rest Forul lui Augustus, are logia Cavalerilor de
Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui
Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca pe intreg
amfiteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt
simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe
gradenele amfiteatrului . Colloseumul a folosit pentrut
materialul de constructie , travertinul starea este datorata
imprumutarii materialului de constructie din acest edificiu
pentru toate constructiile Romei.
Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde
lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre
deosebire de evul mediu se observa o generalizare a
interesului fata de constructiile si operele de arta ale
trecultului , nu mai era doar interesul unei personae sau
numai interesul exprimarii unui statut politic. Artistii
renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale
antichitatii (grecesti si romane) se gaseste secretul unor
opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce
facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea retetelor de
atingere a perfectiunii obiectelor de arta . Odata obiectele
masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai
prezentau vreun interes. Avem aceasta scizofrenie intre un
interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi
inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura constructiile ,
pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de
interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o
clipa inainte .
Asa incat in renastere constatam o imporanta
pierdere de patrimoniu antic prin folosirea intensiva a locului
, materialelor din care erau facute acestea . Poate ca cel mai
bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica
Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata pentru ca pe
locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar
elemente care tin de cultul relicvelor nu impiedicau o
distrugere , inlocuire a constructiilor vechi cu altele noi .
In aceasta perioada unul din artistii renasterii ,
Rafael Sanchez este insarcinat de papalitate sa se ocupe de
bunul mers al lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelas
timp , sa aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-
un raport pe care Rafael il scrie in 1525 Papei Leon al X lea
descrie activitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite
pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul
antichitatii Romei . Materialul de constructie era foarte la
indemana , era o perioada de boom al constrictiilor ,
structurile , marmura din care erau facute erau un bun
material pt a fi ars si de a obtine varul si pe acest fond,
distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare ,
Rafael Santzio aduce o serie de argumente care apar pentru
prima data in aceasta incercare de a vedea cum a evoluat
relatia dintre civilizatia europeana si lucrurile facute de
inaintasi . El vine si arata ca respectful pt operele de
arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual crestin si
respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt
relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . Este pentru
prima data cand nu mai exista un interes pragmatic , de
legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva
cu adevarat cultural . Este pentru prima data cand cineva
incearca ca motiveze de ce era important sa pastram ceea ce
au facut altii nu prin prisma unor interese meschine , ci din
perspectiva unor valori culturale ingemanate de aceste
obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a
protejarii pentru todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce
natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o fac cu mare
succes oamenii in cazul Romei si spune ca reusesc sa distruga
o cetate ce in contra legilor naturii parea a fi extrasa mortii si
promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste
aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al
relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai aduce niste
argumente . El spune ca nu a putut invata mai mult si mai
bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat
din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce
lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil .
Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul
proceselor , frumusetii . mai spune ceva f important pt ca a
ramas in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un
monument in stare precare de conservare : asa ceva nu mai
poate fi facut (decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) .
Aceasta idee a unor lucruri stapanite de trecut , dar care
astazi noi nu mai stim cum sa le facem apare in acest moment
si este marturisit de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X lea:
si cand examinez ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par
imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe
etica crestina , argumente care pleaca de la rolul educativ si
formativ al studierii monentelor pentru ca la un moment dat
sa evoce si aceasta apropiere pe care el o vede intre grija si
dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru grija si
dragostea pe care biserica o propavaduia pentru familia si
pentru patria crestinatatii.
Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al
Xlea si apoi si altii sa emita o serie de decrete papale prin
care pedepseau distrugerea monumentelor si a statuilor
antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete papale care pedepsesc .
Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si
perioada anterioara sa foloseasca locurile monumentelor
antice sau monumentele in masura in care acestea permiteau
. Exemple : Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care
sunt fol in fel si chip : Teatrul lui Marcelius - resedinta
nobiliara ; transformari ale unor constructii in spatii de
productie : Coloseumul- tesatorie , alte spatii ale forurilor
imperial abatoare , macelarii .
Relatia cu constructiile trecutului este si teoretizata .
Alberti in Zece carti despre arhitectura observa ca exista 2
tipuri de greseli care pot fi observate la constructiile vechi ,
aceste greseli justificand interventia arhitectului
contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de
acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de
conceptie care justifica o interventie mai aplecata a
arhitectului . In randul acestor greseli mintale este si
compozitia specific medievala care nu corespundea
principiilor renasterii .
Ex de interventii pe strucruri medievaleale lui Alberti
:
*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga
camasa de arhitectura in spiritual renasterii cu arcade , iar in
spetele ei se vede structura veche , medievala de caramida a
unei biserici medievale
*Santa Maria Novella , Florentza , structura
medievala pe care Alberti o placheaza cu aceasta fatada de
piatra , realizata in principiile renasterii
Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ;
Palladio Basilica din Vicetza , imbraca cu un vesmand pe
care poate practica principiile stilistice ale renasterii ; Santa
Maria de Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra
interiorului decat cu cateva decoratii ; Teatrul lui Marcelius
suprainaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului
Petru cu catedrala de astazi .
CURS 2
Privinta generala asupra lucrului facut de altii in
trecut . Totusi , exista si limite intyre ce renasterea nu
considera important decat antichitatea clasica romana si
greceasca , iar pe de alta parte nu considera importanta
cunoasterea ca si protejarea lucrurilor produse in epoca
antichitatii , ba, mai degraba , dupa cunoastere , protejarea
nu intervine niciodata. Rolul apropierii de monumentele
antice este de a cunoaste secretele dupa care artistii ,
arhitectii , sculptorii ar putea sa atinga perfectiunea
Dar in fond, este pt prima data cand la o scara vasta
exista o const a unei leg intre prez si creatiile trecultului
aspect din scrisoarea lui Rafal pt prima data dim interesului
nu mai este una de interes pol si un interes etic , moral (se ref
la imp bunurilor relicvele par, ingrijirii relicvelor ).
Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta
avem pentru prima data apare idea pe care azi am numi-o
zona de protecti e aunui mom . Francis 1 mergand sa viz ..
ajunge in orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca
astfel incat templul roman Maison Caree sa fie protejat ai
constructiile sa nu se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea
realizeaza zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb
despre acest mom si consecintele sale .
Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita in
interesul pub o preocupare pt lucrurile trecutului , incepe pe
masura mai curand a extinderii lumii cunoscute prin marile
descoperiri geografice , sa avem de a face in sec 17 , cu
precadere sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune o noua
moda a colectiei de arta si o spargere a monopolului pe care
il exercita anta antichitatii in interesul pub. Lumea devine mai
mare prin desc geo , nu mai consta doar in lumea si in arta
europeana . In sec 17 avem de-a face cu constituirea unui
muzeu in sensul in care noi astazi consideram muzeu ca
institutie - .. Museum in Oxford , o institutie care aduna ,
conserva si cerceteaza bunurile artistice . Pe fondul acestui
interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din
locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe ,
avem de-a face si cu un eveniment foarte important
descoperirea in Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua
orase atunci acoperite de lava Veziuvului in eputia din 79 , era
noastra , Este vorba de orasele Herculanum si Pompei .
Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi
studiate de un important om de stiinta al perioadei , angajat ,
secretar al unui puternic cardinal , mai apoi devenit papa ,
Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le
face ,a noilor descoperiri de opera de arta , realizeaza o serie
de lucrari punand bazele unei discipline stint , el fiind cons de
at , parintele ist artei antice . aceste desc vin intr-un mom in
care artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele
chiar pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul
1738/1748 aduce o noua energie in aceasta aplecare a
interesului europeanului pentru arta trecutului . Ramanem
in continuare intr-o sfera a cercetarii , nu neaparat si a
protejarii .
Interesul stiintific , academic creste si prin aportul
enciclopedistilor . Sec 18,sec luminilor este si sec
enciclopedistilor , un grup de oameni care considerau ca
lumea poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific in toate
domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa
defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute
. Avem in acest spectru al activitatii enciclopedistilor si
definirea termenului cu care noi incepem sa lucam
monument .. considera ca un monumentul este o
constructive care are o scara ampla , este ceva maiestuos ,
mon este legat in definirea data de deimensiune , de
prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un
cuvant latim momen , cuvant care inseamna a aminti ,a
avertiza. De altfel , avem chiar o placa pe Colloseum in care
este folosit acest termen pt a a aminti jertfa martirilor
crestini in spatial interior al Colloseumului . Deci , in per sec
18 , termenul era asociat unei constructii de dimensiuni
importante , cu multa enfaza , si unui gest de amintire , de
rememorare , de avertizare .
Sec 18 se termina cu cateva lucruri importante pe
care le aduce Revolutia Franceza.Din perspectiva a ce studiem
noi trebuie sa amintim ca Revolutia Franceza a insemnat pt
part art al Fra un atac si o distrugere cum nici o alta per nu a
consemnat.Avem in perioada 1789-1794 , perioada
principala a revolutie o serie de distrugeri ale palatelor ,
constructiilor ,distugeri care erau generate de asimilarea
constr regalitatii , nobilimii sau a clerului cu nobilimea , regale
si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a celei de-a 3 a
stari (oameni care nu erau nici cleri , nici nobilime- burghezia
in ascensiune) pt detronareaprivilegiilor nobilimii si a clerului
. La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul dintre revolutionari ,
Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au
constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte , 40 000
de const de mari dim (resedinte nobiliare , abatii , manastiri ,
bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a
nationalizarii , bunurilor impotriva careia starea a 3a ,
revolutia se aruncase. In aceasta prima parte a rev fr , constr
nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca
simboluri ale starilor respective
*o machete a abatiei de la .. pe care am invatat-o ca
un model al abatiilor romanicului burgun francez din care au
ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea frontului de
vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate
deoarece s-a considerat ca acestea reprezentau figurile
regilor Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul
testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe
care mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta
avea in varf era un care in opinia rev era simbolul regalitatii
prin floarea de crin ; lafel la Saint Denis (necropola regilor
Frantei ) au scos acoperisul , au distrus plesa catedralei din
aceleai motive si au lasat constructia sa se distruga prin
expunerea la intemperii .
Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra
part pe care le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul
ca aceste monumente, dupa si sensul pe care il dadea
enciclopedia , aduceau aminte de aristocratie , de starile care
le apartinusera , aduceau aminte de epoca despotismului .
Cu toate acestea , presiunile generate de evoutia
evenimentelor , revolutia se afla la un momnet dat in fata
unui atac venit de afara , trebuie sa apere armat teritoriul fr ,
criza ec face ca totusi , relative repede , chiar si revolutionarii
sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca constructiile trecutului cu
noi constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi doreau sic a
vor trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere economic
era nevoie de prefecturi , primarii , spitale , puscarii .
In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la
concretizarea aceste valori ec a part . De altfel , cineva
spunea ca nici cea mai bogata din societate nu este capabila
sa inlocuiasca pe parcursul unei generatii in mod semnificativ
constructiile pe care le-a mostenit sic a desi noua ni se pare
ca ritmul sch eate rapid , totusi numar mare de constructiilor
existente face ca raportul dintre ceea ce putem construi ,
demoland sa fie totusi mic in raport cu ceea ce mostenim din
trecut . In fata acestei realitati schimba putin deciziile si
actiunile si pe fondul existentei unor voci care spuneau totusi
, dand la o parte simbolurile , sunt niste piese de arta
impotante care ne pot arata evolutia istoriei de astazi , ritmul
distrugerilor scade .
Una dintre aceste voci care constientizeaza spectrul
politic pentru ca se adreseaza in fata adunarii constituante
cerand o decizie favorabila pt inventarierea monumentelor
este care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele ramase
dupa distrugerea abatiilor , constr in ca in picioare , biserici ,
abatii , resedinte sa fie, de vreme ce erau nationalizare
intrasera in part public , inventariate . El vine in fata
politicienilor cu un astfel de catalog pe care el il intitulase
Antichi National , adica Antichitatile Nationale sau
Culegere de Mon , El fiind anticar , a considerat ca termenul
de antichitati este cel potrivit.
Este pt prima data cand intr-un doc public este fol
termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta categ a
unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie ele
constructii sau bucati de constructie . Ce este important este
ca pana la urma adunarea constituanta decide in favoarea
acestui inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al
mon ist . Acest an 1790 cu aceasta initiatica de inventariere
este defapt mom de nastere a unei idei , categorii , concept
care se cheama patrimoniu national . Astfel , cu ajutorul
Revolutiei Franceze se identifica bogatia culturala ce piate fi
vazuta prin opera de arta cu conceptul de natiuni .
Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric
at cand e vb de o fractura intre ceea ce era un system si ceea
ce rev considera cat b sa fie un nou system de guvernare . de
at pana astazi , fr considera ca part nat si natiunea sunt 2
concepte in stransa legatura . natiunea- impartaseste , se
bucura , este mostenitoare si garantul unui part cultural nat
=> dorinta de a fi in primul plan al culturii .
Dupa Franta , toate tarile europene , printer care si
Romania , cand s-au cosituit ca natiuni (Germania , italia ,
Romania ) au adoptat acelas concept al natiunii care este
definit prin partimoniu cultural national .
Tot perioada Revolutiei Franceze este si cea in care
se consemneaza primele mari muzee publice dupa modelul ..
de la Oxford avem insituirea Muzeul Luvru constructia
acestui palat a fost muzeul revolutiei prima data . Aceasta
constientizare a dimensiunei economice , a patrimoniului ,a
importantei monumentelor ca locuri in care se pot intampla
activitati umane , face ca o serie de biserici sa scape
distrugerilor care erau caracteristice primei etape , Un ex este
Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt
depusi marii oamnei ai politicii si culturii Frantei , ridicata de
Ludovic al 16lea , pt a multumi ca a scapat de o boala grava .
Constructia este salvata pt ca foloseste unor utilizari de care
avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Stralzburg unde
Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex ,
Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre timp ideea ca
arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate ,
cucerise destui adepti .
Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza
incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari din Europa
Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde avem de-a face cu
opera si gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate
astazi in centrul Berlinului , Insula Muzeelor .Arhitectul este
insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S
se apleaca aspupra aceste pb , si emite cateva principia inca
valabile : idea ca a pastra monumentele nu este treaba
unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existent unei
institutii ; si asa cum facuze in Fra Mi existent unui inventor
al mon sip e de alta parte Sh .. este primul care de vremece
aceasta ingrijire este de interes general , aceasta trebuie
finantata de , print axe si impozite . Nu in ultimul rand
vorbeste de felul in care tb sa se intervina asupra
monumentelor , are o opinie oarecum inedita in contextual
epocii : pledeaza pentru interventia minima , nu pt interventii
ample .
Plecand de la aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh
angajati de statul papal si care asupra catorva mon ale
antichitatii la incep sec al 19 lea au niste interventii pe care
astazi constatam ca sunt exemplare, corecte din persp pe
care noi o avem
*arh Rafal Stern arcul lui Constantin consolideaza si
restaureaza , apoi la Colloseum
*arh Giusepe Vladie Colloseumul ,Arcul lui Titus
Incepand cu Stern si interventia la Arcul lui
Constantin avem pentru prima data situatia in care cineva
intervine aducand terenul la starea din momentul in care a
fost ridicat monumentul , constructia, Stern eliminand
constructiile si degajand terenul pana la pavimentul roman in
jurul mon , sip t prima data realizand cu elemente de metal o
consolidare a constr si mai ales o ancorare a elemenelor
ornamentale . La Colloseum , problema pe care o are e a
consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor
in care a fost fol ca si cariera isi pierduse integralitatea . E o
constructie care rezista foarte bine atat timp cat inelele sale
structural sunt intregi . Numai ca , asa cum vedem , din cauza
carierei de travertine ,arcele care erau echibrate unele de
altele , din cauza ruperii incepusera sa se descarce , crea un
pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care era
oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant este ca stern
allege sa faca acest contrafort dintrun mat contemporan
caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde este mat
antic si unde este interventia .
In partea opus ape circumverinta exterioara ,
Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot contrafortul , doar ca el
nu face unul plin ci face un nr descrescator de arcade de pa
parter la ultimul nivel astfel incat acest contrafort sa fie
aratata de o serie de deschideri . La randul sau si Valadier
face acest lucru folosind caramida , cu exceptia locurilor unde
se realiza ornamentatia , profilatura .
Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de
corecta din perspectiva noastra de astazi cand si noi
consideram ca daca intervii asupra unui mon este normal sa
fie usor de observant ce este mat ist , si ce este intervenia
noastra
A doua lucrare a lui Valadier , cea mai interesanta ,
fina , este restaurarea Arcului lui Titus , care in perioada
evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii.
Valadier recoinstituie geometria generala a arcului , dar se
abtine acolo unde a reconsituit arcul sa reconstituie si
decoratia sau elementele de modelatura si oprindu-se la
forme stilizate , elemente care nu merg pana in ultimul
detaliu . De la departare citim coinstr asa cum trebuie , cand
ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in
timp prin decoratie , parina , degrader , si zone cu coloane
fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a
marcat ca si interventie .
In Franta 1830 - scrisoare pe care min de interne ,
Francoi Guizot , istoric , pe care acesta o adreseaza regelui pt
a-I cere sa fie de accord cu instituirea unei inalte demnitati
publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon istorice
. In scrioasere se sugereaza ca monumentele istorice pe care
Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de
orice alta tara din Europa , Franta poate fi prin monumentele
sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste
monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca
pentru aceasta perla a coroanei monumentele istorice sa fie
pastrate si sa se instituie la mininsterul de interne aceasta
functie de inspector general al monumentelor istorice . Ce ar
face acest inspector inspectorul va trebui inainte de toate
sa stabileasca o lista a monumentelor care vor trebui sa fie
restaurate , sa faca obiectul unei atentii serioase din pargea
guvernului si ca aceasta lista va trebui sa fie transmisa
mininsterului de interne unde ea sa faca obiectul unei alocari
de fonduri . De altfel , inca din 1820 , ministerul de interne
fusese insarcinat sa aloce niste bani pt reparatii la o serie de
resedinte regale . Monarhia doreste ca prin ingrijirea
resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de la
Teodoric dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate
pe care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si
monarhia din perioadele respective .
Regele nu rezista la aceste argumente si este de
accord cu infiintarea postului de inspector general al
monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se creaza aceasta
pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei
activitati de ingrijire a monumentelor de la ministerul interne
si constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta .
la 1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de interne
se ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost
infiintat la min de interne .
in 1837 , alaturi de inspector general al
monumentelor se creaza o comisie superioara a
monumentelor care ajuta ispectorul prin redactarea acestei
liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor in conservarea si
interventia la constr respective . Practic , din 1837 aceasta
institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi
ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de
protectie a monumente istorice au o astfel de comisie , un for
stiinfific care ajuta min culturii.
a fost primul inspector general .
Prospere Merime.. ? a fost al doile insp general al
mon a facut ceea ce se cerea ,cel care scoate la iveala
frumusetea , bogatia si valoarea romanicului . Pana la el se
accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta ca
goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in
franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu
reuseau sa construiasca constructii perfecte baza
premergatoare goticului . P.M aduce in vizor valoarea ,
bogatia arhitecturii romanice .
Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o
aveau arhitectii cu monumentele si nu era o perioada bogata
in specialisti , constata acest lucru si considera ca principalul
principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata
ca e nevoie de specializare atunci cand un arhitect se apleaca
asupra unui monument istoric si in nici un caz a nu considera
ca stii mai bine cum se restaureaza o constructie .
Al treile inspector general este Eugene Emanuel
Viollet le Duc theoretician al arh . Este un apropiat al lui
Vitet (primul inspector general ) si este fiul unui asa zis
arhitectului viocezean , care se ocupa de constructia unei
vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de tanar ,
constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci
cand nici unul dintre arhitecti nu si-a luat raspunderea sa
intervina asupra bazilicii Madelaine de la Vezelay (Vezlei) ,
toti considerand ca aceasta nu mai putea fi salvata , in 1840
Viollet le Duc spune ca el crede ca poate sa consolideze sis a
intervina asupra acesteia si in contra tuturor parerilor , el
chiar reuseste sa faca acest lucru .
Este cel care pt prima data def termenul de
restaurare si da o def restaurarii intr-un articol la
restauration=asupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a
devenit cunoscut dictionaire . Aici da o serie de definitii
diferitelor categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta
definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si
activitatea pe care termenul o defineste sunt amandoua
moderne , aratand ca pana in sec 19 practic nu exista o
activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe
parcursul evului mediu , a renasterii se reparau , se
consolidau sau chiar se demolau constructii) si da aceasta
definitie : a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o
repara sau a o reconstrui . Este a o restabili intr-o
integralitatei in care poatesa nu fi existat niciodata .
Socanta pt noi ,a stazi nu acest lucru este cel pe care il luam
in calcul cand vb despre restaurare , dart b sa constientizam
ca in mom in care restaurarea este teoretizata . O spune nu
dintr-o perspectiva teoretica , ci dupa ani de preactica in care
a plecat de la ideea ca orice interv a arh asupra unei const ist
trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de viata , mai mare
, interv sale pleaca de la ideea ca mai ales in const gotica
medieval orice element ar exista are o ratiune de a fi nimic
nu este in plus in arh medieval . defineste stilul ca fiind acea
ratiune care guverneaza existenta partiolor . Viollet le Duc
spune at cand intyervenim , tb sa ne punem in sit acestei
logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a
stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta perfectiune a stilului
ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la o perfectiune ,
perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata .
Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in
stiinta istorica , este primul moment al evolutiei europeanului
in care se poate face restaurare . Spune doar acum cand
stim atatea despre trecut putem intradevar sa gasim logica si
sa urmarim logica trecutului at cand intervenim pe un mon .
da ex printer stiintele natural care aj la diverse concluzii ,
puteau spune cum arata animalul resp .
Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu
un paseist ci unul din arh poate cel mai puternic orientat
catre viitor din rationalismul pe care il propavaduia , sis a
connst ca la mom la care si-a inceput act nu existau repere
care s ail contrazica f mult . O buna parte din constr care au
trecut prin santierele sale pb nu ar mai fi existat azi daca el nu
ar fi intervenit . Interv lui si a scolii pe care o genereaza in Fr si
exterior , urmaresc atingerea acestei perf a stilului si de aceea
sc si doctrina se cheama doctrina unitatii de stil . 2 lucrari :
. Care arata aceasta idee ca nu se urmareste aducerea
constructiei la o stare care a avut-o candva ci aducerea la o
perfectiune a stilului care in opinia arh constr ii apartine .
*.. si .. aratau poate aftfe pt ca at cand au fost luate
erau degradate total .
Viollet le Duc este in multe din scrierile sale
suprinzator pentru ca deseori una spune si alta face. Cand se
refera la rest Notre Dame , el spune ca cel care se apropie de
Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de
subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului .
Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de
isoria edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e
altfel , linia lui directoare . Exista un citat in care vedem ca
defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea
pe care arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers
intellectual : daca europeanul a atins aceasta faza , a cun ,
si e interest de mon , el o face pt ca deplasandu-se din ce in
ce mai repede spre viitor , europeanul are nevoie din ce in ce
mai multa nevoie de repere ale trecutului .
El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la
notre dame , in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri
(decapitarea regilor ) , la 3 dintre statui este portretul lui v l d
, e vb de o interventie spectaculoasa de a reconstrui o piesa
remarcabila din plesa gotica , unul din cei 12 apostoli in loc sa
fie orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a lui
v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in
locurile in care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri
de ferestre val stilistica superioara celei pe care o avea , o
himera proiectata de v l d sau piese de decoratie , unuri
dintre portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a
fost restaurat
O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d
constantin .. la sf laurentziu extrage fatada renascentista si
face o presupunere de fatada gotica .
la cat din Angouleme care realizeaza o rest in
maniera scolii lui v l d punand in partea de sus o compozitie al
lui paul abadie care considera ca asa stilul cat este implinit
La noi in tara andre lencompte , pus la dispozitia
principelui pt a restura cateva din bis , mon principatelor .
Serie de interventii f libere , subiective .
Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a
stilului indifferent de imperfectiunile pe care etapele ist :
George din Anglia : chichester , wesminster abbey.
CURS 3
Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 ,
pt a vedea ce se int in parallel cu dez acestora din pct de vdr
institutional , de la 1830 in fr avem un insp gen al mon , la
1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist
care exista si astazi in toate tarile europene , vom vedea cum
se dezv opiniile despre ingrijirea part .
Este o perioada in care exista o preocupare pentru
patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca grija pt aspectul
institutional la care se facea referire in scrisoarea trimisa de
catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se
revine la monarhie care incearca sa se lege de istoria
monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o
intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres
in a ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si incepund cu anii
20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste
operatiuni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele
clasate , ne vine termenul de clasare a mon .
lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era
posesorul unei practice sau unei teorii care sa spuna lucr
correct asa se fac . Acest lucru stimuleaza o debatere despre
patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si
vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : .. si Victor
Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt
oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste
pareri legate de tratamentul ln care era supus patrimoniul fr
in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf
a parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza
bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale
part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolutionare (1830 ,
1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de
sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin
trasarea bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai
buna stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o
serie de considerente legate de conceptiile urb ale
perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .
Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta
modernizare a Parisului se petrec lucruri care sunt mai
importante in perceptia part , spune ca de ce tb sa facem
goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite
pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te domine prin
supriza pe care ti-o da perceperea lor din apropierea lor . *
Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba
limitele constr si a strazilor care avansau pana in apropiata
proximitate a catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul
urban si biserica , ti se deschide catedrala de la o distanta f
mica , efectul este cy totul altul .* abatia Saint Denis e foarte
sugestiva pt efectul diferit de percepere a catedralei .
Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost
cea a lui Victor Hugo . el era poet , un om implicat polititc ,
un revolutionar , ca urmare a actiunilor sale si a opiniilor sale
, el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul anilor 30 o serie de
articole publicate sub suptaritulul Razboi Demolatorilor .
Se ridica in aceste articole pub in ziare , adresate publicului
mare , se ridica importiva atacului impotriva patrimoniului
Frantei , atac exercitat de dezv indistriala si urbanistica a fr
sub aceasta perioada a monahriei . El spune la moment dat ca
este timp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai
de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister la
altul este nevoie de o lege , nu este timp , spune el , pt ca o
lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa fie
elaborate si promulgate . Este pentru prima data cand cineva
( ne gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni
pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege
care sa protejeze mon ist . Unul din arg pe care le adduce in
fac acestei idei : sunt 2 lucruri intr-un edificiu :folosinta si
frumusetea. Folosinta apartine prorietarului , frumusetea
apartine tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea
caruia un proprietar poate sa dispuna si de desftiintarea
imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba
de monumente ., de constr care sunt puternic evocatoare pt
ist fr . Intrucat aceste monumente nu apartin decat prin
folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele
tb sa fie protejate printr-o lege care sa interzica in virturtutea
acestui interes public .
aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic
al legilor de protectie a mon ist in Europa . si in legea
romaneasca de astazi este invocate interesul public general
care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt mon
ist sa se exercite prin lege un anumit control referitor la
exercitiul dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de
proprietate pe care orice proprietar il are . Constitutia
romana spune ca dreptul de proprietate se exercita conform
legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui
imobil ca o valoare de interes general . In virtutea interesului
general se stabileste o forma de servitute , o anumita
limitare a exercitiului dr de propr.
Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica
intr-unul dintre articole Razboiul de Victor Hugo : a
distruge inseamna o depasire a drepturilor .
De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist ,
practicand o restaurare in consens cu teoria sa referitoare la
ce inseamna restaurarea , V l Duc devin tinta unor critici f
acide . Cea mai imp si cea mai productive vine de peste
Canalul Manecii , din Anglia si apatine lui John Ruskin alaturi
de Viollet le Duc este considerat unul dintre teoreticienii
arhitecturii . Se naste in 1819 , moare in 1900 si este o figura
emblematica a perioadei victoriene . Influenta sa asupra
publicului britanic in chiar per vietii sale se dat si apropierii de
regina Victoria si intr-un fel faptului ca ideila sale filozofice
sunt caracteristice per marcate de regina victoria .
El nu este un arh , nu este un constructor , el este un filozof ,
estetician. Pornim de la perisajul perioadei respective ,
marcat de pe de-o parte de victoria Angliei asupra lui
Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30
de ani din nou continentul (de la incep rev fr 1789 pana in
1915 fr si Anglia au fost intr-o cintinua disputa care a
agenerat o blocada a fr de catre Anglia) . Acest lucru
genereaza un iteres deosebit , e si perioada in care apare pt
prima data cumva organizata activitatea turistica . Aceste
interes pentru valorile culturale ale continentului se combina
cu un ineters dintr-o persp pol care este Acela de a da , de
genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au fost
sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1815 se
intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui program de
constr a bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp
2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile mai
mici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp
, care pb sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie
proiectate , in maniera gotica ; goticul era cons stilul nat
britanic . Era evident ca nus e putea aplica un stil care sa se
apropiete de ceea ce se putea considera specific fr(classicism
, renascentist) . dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un stil
apropiat fr nu trebuia acceptat .
Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta
felul in care intercut constuiau britanicii bis in stilul gotic ,
ceea ce genereaza o apropiere de conbstr trecutului , o
cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1840 ,
parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun exemplu de
perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const
gotica pt a fi fol in aceasta per .
aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va
servi alaturi de curiozitatea britanicilor pt ceea ce era
redescoperirea continentului pt exemplificarea teoriilor sale .
despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7
lampi ale arhitecturii din 1848 , The severn lamps of
architecture si o luctare din 1849 pietrele venetiei , The
stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa ,
in care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al cresterii de
decadentei unei civilizatii , dand exemplu venetiei pt a vb de
fenomenele din soc si arta brit .
Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii
care il face pe Ruskin sa fie considerat ca theoretician al
arhitecturii , are 7 capitole , principii si in aceste principia
avem principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito
avem princ opinii despre monument si restaurare .
Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine
usor : putem trai fara arhitectura , putem sa adoram pe
Dumnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem adduce
aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii ,
este ca una din functiile arhitecturii este aceea de a ne aduce
aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el
arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in
considerare referitor la arh :
1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca
ele ne aduc aminte
2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand
constiinta faptului ca ceea ce el proiecteaza ,
rizica astazi vor fi monumentele epocilor viitoare
sic a in ceea ce constr noi astazi trebuie sa existe
acele nuclee de valori de rememorare pe care
urmasii nostril vor tb sa le descopere si
pretuiasca .
Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie
ce pretiozitati , ci cladirea care contine cea mai puternica
evocare reprezinta constructiilr valoroase . Ruskin este cu
mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data cineva
defineste valoarea unor constructii care la prima vedere par
modeste , defineste importanta partimoniului urban minor pt
ca acest partimoniu vorbeste despre felul in care au trait niste
oameni la un moment dat . Rupe acea def a mon care lega
termenul de scarea impozanta , de marimea , de enfaza
conteaza ceea ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta
in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu
caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri . Arata ca exista
case care in care noi vedem diferenta dintre present si
obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca
simtitm in raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca
acele constr sa ramana .
Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in
subtext ca vb de o opera de creatie , opera de creatia
oarecum pusa in comparative cu op creatiei divine . Ceaa ce
ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la
concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata sa modificam
creatia unui pictor , a carui opera o cons definitive incheiata ,
nu avem nici un dret ca sa intervenim asupra creatiilor
trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor intre trecut si
generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt critica
majora pe care Ruskin o face restaurarii asa cum era ea
vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa
intervina asupra unei constructii si la capatul lucrarii sa fie
lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata .
El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care
facem parte e sa ingrijeasca mon , sa faca astfel incat
distrugerea , caderea , dregadarea sa sa fie incetinita , dar pe
undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii
lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa acceptam si acest
fenomen in cazul part construit pt ca restaurarea este o
minciuna absoluta . felul in care se restaura scoala lui Viollet
le Duc, ceea ce se obtinea, este calificat ca o minciuna
absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se
inlocuieste cu altceva care nici macar nu este afisat ca fiind
altceva ca opera a trecutului .
Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o
poate suporta , o distrugere in urmare a careia nu pot fi
gasite nici un fel de urma , o distrugere acompaniata cu o
falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica ,
foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita : cel mult
putem intretine monumentele , cel mult putem sa ingrijim
daca avem nevoie de spatii mai mari decat cele din cladirea
primita din partea trecutului , nu avem decat sa facem o alta
casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne
apropiem de cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul
lui Ruskin ca ori de cate ori in text se vb de restaurare este vb
de restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si nu
putem sa contrapunem textul lui Ruskin termenului de
restaurare pe care il avem astazi .
Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu
numai ca a scris , a tinut numeroase conferinte prin care a
propovaduit ideile sale . Si nu in ult rand gaseste in activitatea
unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere , lucru
care se vede in manifestul unei societati din acele societati
britanice traditionale , este vorba de Societatea pt protectia
constr ist , constituita in 1877 si in care se spune ca pledam pt
conservare in contra restaurarii edificiilor , orice edificiu
apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si ingrijita
, facandu-se apel la aceste mijloace mai putin spectaculoase
dar care pastreaza mai mult din autenticitatea materialelor ,
conceptiei originala . William Morris spune sa ingrijim zilnic ,
sa proptim zidul ce se inclina , sa se repare acoperisul , sa se
curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care conduc la
degradari sa fie evitate . [] sa trateze constructiile ca
monumente ale unei arte trecute , create de mesteri disparuti
pe care arta moderna nu poate intervene far a distuge.
Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare
durabila , lumea in genere plaseaza aceasta definitie in 1984 ,
cand el este folosit intr-un raport care spune dezvoltarea
durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor.
In lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca
Dumnezeu ne-a imprumutat Pamantul pe durata vietii
noastre , este o mare oportunitate care apartine noua si celor
care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in cartea
creatiei [] nu avem nici un drept prin ceea ce face sau
neglijam sa- I penalizam sau privam de un drept pe care ei l-ar
fi putut avea din partea noastra mostenire.
Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o
generatie si cele care urmeaza si recolta activitatilor noastre :
cu cat vom plasa mai departe rezultatul muncii noastre , cu
atat va fi mai durabil.
In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un
fenomen care tb remarcat-inbterventii asupra mon ist ,
generate de constituirea statului national si de nevoia de a
arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon istoria ,
forta poprului it. In per dec 7-8-8 a sec 19 , o serie de
interventii la mari mon in orase semnificative . Toate interv se
caract intr-o grija de a recupera integralitatea constr , de a o
arata in splendoarea ei , de obt un mon perfect . Acest lucru
se face in Florenta , prin concursuri nationale si
internationale pt incheierea fatadei catedrelei Santa Maria
del Fiore , a fatadei de vest , fatada este realizata in 1870 in tp
ce machetaria de piatra de jur imprejur apartine per medieval
. Inchiderea este datorata acestei lucrari din 1870.
Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care isi
pierdusera o serie de elemente arhitecturale , avem de a face
cu reintregiri , in genere interventiile urmaresc aceste
reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei
natiuni proaspat constituite
Pe findul aceste activitati oarecum intense , intalnim opera
teoretica si fascica a lui Camilo Boito care este arh , are si
cateva lucrari de rastaurare in regiunea venetiei . In acest
context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea
asupra mon , e o per in care se intervine destul de mult
In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor
de parcurs , e vb de un dialog dintre 2 persoane , el
exploreaza teoriile despre resturare ale epocii v l d si
Ruskin, in incercarea de a desprinde ce este obiectiv , ce este
fundamental intre aceste pozitii . Camilo Boito gaseste o cale
de mijloc si este prin acest demers care urmareste stabilirea
unor piloni obiectivi considerat ca fiind fondatorul restauarii
ca intervenite , ca o disciplina stiintifica printr-o abordare
obiectiva si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi
restaurarea asa cum fusese definite de Viollet le Duc nu este
ceea ce trebuie , nici respingerea interventiei asupra
monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de
acceptat si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca
ceva piere in ochii nostrii totusi avem si datoria ,
respinsabilitatea sa intervenim . In argumentatia sa pt dreptul
interventiei el adduce arg din trecut intotdeauna fiecare
generatie a intervenit , a fost o legitimitate a interventiei .
Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca
stiinta , aceasta din cauza ca el planteaza ca factor obiectiv al
rest un lucru pe care noi il numim azi autenticitate si in jurul
acestui concept de autenticitate el analizeaza atat rest cum
fusese def de v l d cat si opinia contrara a lui r . e primul care
def niste principia ale rest care defapt , pornesc de la
evaluarea interventiei in raport cu acest element central ,
autenticitatea . La Camilo Boito , un mom este vazut compus
din diverse straturi . O constructie istorica ne ajunge in
prezentul generatiei de azi ca un nucleu realizat la
momoentul initial dar care este inglobat in straturi adaugate
in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel care descopera
acest lucru , chiar in cazul unor monumente la care noi
credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat
care s-a adaugat in timp . Camilo Boito este cel care
descopera si valorizeaza astest strat si anume , patina , adica
uzura semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul
care spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este
unur dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest
tb sa o pastreze . El dezvolta un principiu de actiune de o
maniera catren , mon istorice trebuie sa iti pastreze aspectul
lor venerabil si pitoresc , daca completari ori reconstruiri se
dovedesc a fi indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada
ca aceste lucrari sunt opera contemporaneitatii .este de
preferat sa consolideze decat sa repar si este de preferat sa
repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca interventia de rest
este ceva ce ataca pana la urma materialul authentic al
monumentului , pt ca tb sa ajunga trecand de acele straturi
vb in nucleul mon si atunci spune cu cat interventia va fi mai
putin profunda , este de preferat sa te opresti acolo unde ai
obtinut strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat
sa faci mai mult sis a repair . este de preferat sa repair decat
sa restaurezi adica sa intervii cu ceva mai amplu .
El este cel care instituie pentru prima data in discrusul
theoretic despre restaurare principii care art b sa fie urmarite
: pastrarea patinei , pastrerea tuturor interventiilor , refuzul
unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui Camilo
Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce catre ceva care a
existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic ,
dezvolta ideea a legitimitatii prezentului care tb sa aiba
dreptul de a intervene asupra mon chiar si pt a le folosi si mai
remarca ca intr-o interventie asupra monumentelor istorice
vor exista locuri in care vom intervene conservand ,
restaurand , consolidand sau intretinuand ; nu exista o
singura cale sau o sg forma de int.
Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si
dezvolta un intreg aparat pt marcarea interventiei . El pleaca
de la ideea ca int contempt b sa fie distinct marcata , aratata
in int de restaurare. O caracteristica a unui lucru care poate fi
definit ca o abordare stiintifica exprima importanta descrierii
int si a cercetarii mon in vederea int .
C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de
int si cum art b int in fc de vechimea mon . Realizeaza o
clasificare a restaurarilor dupa vechimea mon carora interv
de rest tb sa fie adresate . Pt mon antichitatii este potrivit o
int de conservare in care cea mai spectaculoasa forma de
interventie nu poate fi decat anastiloza (=asezarea in pozitie
vertical a unor elemente care au compus un zid.coloana,elem
care sunt gasite la fata locului , asa cum la faza locului vedem
tamburii , capitelurile prabusite ) .
Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de
completari si asemanarea pe care o face acestui tip de rest o
face raportand-o cu int pe o picture . Asa cum dupa cum nu
vom dori sa fie evidenta si majora int de rest a unui tablou ,
lafel tb sa procedam si in rest mon evului mediu .
Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico
in care interventiiloe vor fi mai ample , dar marcate .
Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un
edificiu mon ist :
1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist
2. poate fi fol o dif de mat
3. pot fi anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de
figure orn
4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon
Venetia , capitele vechi ale col Palatului Dogilor
5.marcata prin incriptionarea elem inlocuit
6.poate fi realiz printr-o epigrafie , explicatie
7.descrieri
8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria
del Fiore , unde concursul a facut notoriu faptul ca fatada a
fost o internenvit contemporana la per resp
ALDOIS RIEGEL
Odata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile despre rest
ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode
stiintifice , progresul este adus de un domn Alois Riegel in
Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al
mon , lucrare care sintetizeaza studiile sale personale facute
ca urmare a insarcinarii primate de elabora o lege pt
protejarea part din imperiul austoungar. Riegel era la
momentul la care a primit aceasta insarcinare curatorul unei
sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea
gaseste util ca inainte de a face o propunere cu privire la
mecanismul de protejare a monumentelor istorice sa studieze
din punct de vedere theoretic pb ce este un monument , ce
semnificatii are un monument istoric si in fond din ceval este
monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa
protejeze part arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul
cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de
civilizatii si traditii constructive , nu era deloc simplu de
raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el
se afla in Transilvania , Croatia , Galitia etc .
Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din
lucrarile de capatai pt definirea monumentului istoric , astzi o
consideram foarte valabila . In primul rand descopera faptul
ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si semnatica intre
monument si monument istoric . El arata ca in timp ce
monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o
valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o
descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata
cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric
suntem in situatia unei structuri arhitecturale care a fost
ridicata pentru a folosi drept
resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care printr-un
proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de
rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur .
Deci exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un
anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate
si mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta
ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice
, dar care in timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare
care nu au stat in intentia proiectantului , beneficiarului ,
finantatorului . Asadar , existe monumente intentionale si
monumente neintentionale .
El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si
mon intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun
inceput sa fie spus prin ridicarea de exemplu , Columnei lui
Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita
initiala prima str care este protejata ca un mom ist .
Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem
observa ca atat tp cat vor exista cei carora semnificatia din
monument li se adreseaza , ei se vor ocupa de ingrijirea
acestor structure * mon funerare , ne ingrijim de
monumentele funere ale familiei , la momentul la care nu mai
exista descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste
monumente nu mai sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta
situatie particulara a monumentelor , monumentul istoric nu
creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa
se poata vb despre responsabilitatea lui pt conservarea si
starea mon ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o
propunem , sist pe care tb sa il imaginam trebuie sa se
adreseze mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin natura
semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie ,
colectivitate si rolul unei legi este sa reglementeze relatia
dintre aceaste comunitate si mon ist .
R este cel care descopera aceasta diferenta monument
incarcat cu semnificatie aprioric, mon ist o str a carei
semnificare se realizeaza a posterioric .
Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la
ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , essential este de
a privi mon ist nu numai ca o entitate tehnica , nu e doar o
constructive , un partiu cu o existent fizica , el arata ca
societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul , de
generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o
casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist
. Rigel descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea
ce noi consideram valoros si valorile care sunt existe cuprinse
in str fizica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua
astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ;
barocul la un moment dat fost considerat ceva oribil . Aceasta
situatie arata ca exista o relativitate in sensul relatiei care
trebuie sa existe intre ceea ce consideram valoris si ceea ce
vedem in jurul nostrum.
Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa
analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a
intervene , a salva , a conserva , sau a reface intr-oforma
valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El
incepe sa analizeze si sa defineasca valorile monumentale
din ce familii , ce tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul
berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid pe care
trebuia sa il aseze intre socialismul victorios si capitalismul
decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi
si ramasitele sale este un monument .
R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera
ca elemental central , fundamental pt a vb de mon il
constituie o val oarecare de rememorare fara ea nu se
poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna ceva
despre trecut , daca nu , nu pot spune ca este monument . O
constr a lui Frank Ghery nu poate fi considerate monument
istoric numai pentru ca este o realizare , pt c nu contine
aceasta val de rememorare
Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a
val de rememorare poate fi compusa din cateva tipuri de
valori . Prima pe care o descopera , cel dintai care ii arata
impotanta , este valoarea de vechime , se constituie la un
mon ist prin acele semen material care vb in fata privitorului
despre existent in timp a constr . sunt semnele care il disting
de constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand
ne apropiem fata de un mon ist sa sesizam prin anumite
trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost
realizata cu ceva tp inaine- imperfectiuni , uz\ura , patina.
O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o
numeste val ist , cea care repr rememorarea catre privitor a
unor fapte , a unor date , informatii legate de ist edificiului .
A treie val de rememorare este cea pe care o def ca fiind val
de rememorare intentionala , acea incarcatura de mesaj care
a fost pusa de la inceput , care vb despre un lucru prcis si
care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon ist )
Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def
ca val de contemporaneitate , cele prin care mon ist exista pt
noi si care defapt au fost garantul in timp a existentei si
pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care
generatiile sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost
demolate . aceste val sunt cele de utilizare si val de arta . Val
de arta care in opinia lui R se imparte in val de noutate si val
arta relative , cele 2 aspecte prin care desi nu neaparat repr
ceea ce noi preferam din pt de vdr artictic . avem intelegere si
placer sa admriram si creatii arh ale trecutului pe care nu
neaparat le-m gasi de refacut, acceptam ca val artistica si
ceea ce a creat goticul , barocul etc .
Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost
doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni correct
asupra unui mon ist tb sa faci acele operatiuni care se
adreseaza in mod correct fiecareia dintre aceste valori
(rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele
care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de
reparare . Spune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa
intervenim asupra unui mon fara a-l analiza si a vedea de
exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime
(arata uzura timpului , semnul obuzelor de atac etc ) , nu
putem spune cum intervenim inainte de a vedea in galleria
oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii de arta
. El remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul ca
deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre
valorile monumentale pot sa nu fie neaparat interventia care
tb sa fie facuta in raport cu alta valoare monumentala . Din
pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se vada patina
, e cea care comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de
vedere al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria
oglinzilor fumul lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor .
Tb sa evaluam ce este mai important intr-un anumit edificiu .
La Versailles , este mai importanta val de arta .
CURS 4
Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi
Mondial , lucru care este important din perspectiva faptului
ca este pt prima data cand avem o importanta distrugere a
part arh a continentului europ .a mai existat razb de 20 de
ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar at nu exista
constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural . de data
aceasta avem un razb care se poarta in inima construita a
europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe frontal de
vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei ,
Belgiei si Ger ) , a produs f mari distrugeri . distrugeri f imp pt
orasele flandrei incat dupa terminarea razb , decizia a fost
una fara precedent pana in acel moment : de a reconstrui .
multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar in genere
dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr distruse
. de data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in
belgia sau ca in franta sau.. in flandra care sunt distruse in
marea majoritate a constr , centrelor lor istorice . asazi daca
mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de
tesaturi a orasului , primaria orasului , constr care la prima
vedere credem ca dateaza inca din evul mediu , ei bine ele
sunt reconstruite . distrugerea oraselor aflata pe linia acestui
front a fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au
cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele
care le erau cunoscute si care le dadeau identitate , mai ales
in zona flandrei , cea a primei zone cu orase libere din Europa
.
Aceasta experienta la o scara atat de vasta ,
combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri politice
care avea ca scop sa faca imposibilia reizbucnirea unui nou
razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor ,
precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se
chema Organizatia de Cooperare Intelectuala , mai apoi
Institutul de Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris ,
precursorul a UNESCO de astazi (pt educatie , stiinta si
cultura) .
Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la
invitatia guvernului , o mare conferinta pe tema protejarii
mon ist . Aceasta conferinta e realizata la mom si locul acela
pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de
consolidare si restaurare de pe acropola Athenei . Ansamblul
de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita
unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in
interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a aprins
aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri
generate de timp , existau problem legate de stabilitatea
stancilor . Guv grec dupa primul razb mond prganizeaza o
campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicholaus
. acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe
Acropola Athenei folosind metalul si noul material , care
parea a fi rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul
armat si cimentul Portland . in 1931 guv grec invita aceasta
organizatie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au
reusit sa faca .
Produsul acestei conf este o declarative ramasa de
atunci in parohia ideilor despre restaurare drept Carta de la
Athena a rest din 1931. La 2 ani dupa acest moment , in 1933
, Congresul International de Arhitectura Moderna , miscarea
care a fost condusa de Le Corbusier , tine tot la Athena o
Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are
nimic de a face cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva ,
din perspectiva urbanismului ai arh modern , Carta de la
Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta
restaurarilor din 1931 .
Este de remarcat cap pt prima data , in mod
coherent , avem opinii despre mon si despre interventia
asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesaj al unei scoli de
restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul
unui consens in lumea specialistilor in restaurare . Este prima
incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in
ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice .
Principalele puncte : o serie de lucruri care le
recunoastrem a proven din gandirea celor care s-au aplecat
peste aceste aspect ( Camilo Boito , Alois Riegel ) . Vedem
insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de
razb care a traumatizat spirirul European si vedem o serie de
aplecari catre sensul social al mon si scopul social al protearii
acestora . Carta de la Athena este un document care
propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o continuitate ,
o situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o
combinatie intre conservare , consolidare si restaurare . Pt
prima data vb despre nevoia ingrijirii permanente a part
cultural , idee preluata de la Ruskin , dar care de data asta
este exprimata si din pct de vdr operational aratat ca statele
sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si
financiare pt ca aceasta intretinere sa se poata realiza . Este
doc in care pt prima data se accepta la niv mondial iodeea ca
etapele din existent unui edificiu au drept de existent si dupa
restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment
reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau
puternice . Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre
o interventie . Se vb pt prima data e rolul social al
monumentelor , de utilizarea lor , de posibilitatea impunerii
unor restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea
faptului cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t
colectivitate . este un doc in care se face o mare propaganda
folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca
oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus
capacitatile , virtutile consolidarilor cu metal si beton armat )
sip area ca pb de aceasta factura au fost indepartate odata cu
folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand se
vorbeste de cooperarea internationala in protejarea
monumentelor .
*Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena
dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a dovedit a fi un cosmar ,
metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin
ruginirea sa si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza
diferentei de temperature si de umiditate , piatra sa aiba f
mult de suferit . Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titan
Optimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o
putea avea tehnica moderna in consolidare nu a fost pana la
urma confirmat de realitate . Nu pt ca tehincile moderne nu
ar fi capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca at
cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup ace am testat
tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai
pe animale . In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in tp
betonul armat sau cimentul portland .
E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu
in ceea ce proveste part , misc mod privea orasul dintr-o
persp sociala si igienista . avem ideile lui Le Corbusier
materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era
vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau constructii de 30
de etaje , asezate spatial pe un fel de campie cu gazon , intre
care mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din mon
parisului pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera
si de exemplu exceptional .
Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial
construit decat , cel mult , proba de maiestriei a constr . Acest
part tb pastrat , luate si tinute doar acele capete de serie , cel
mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite
tehnici de constr :trebuie alese cu grija ceea ce trebuie
pastrat .
Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de
perspectiva pe care o dadea urbanismu , existent
automibilului , in 1943 in Parisul ocupat