CURS 1

Primul mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.

AUGUSTUS

Primul moment il putem consemna in perioada

Imperiului Roman , acum 2010 ani , cand constatam pentru

prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea

inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest

lucru este Augustus , apoi Adrianus care gasesc in arta

greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui

sa fie arta timpului lor . De aceea , exista si o sintagma

exemplaria greca folsita de Adrianus in sensul in care ceea

ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de

vedere politic si militar Grecia) , a preluat si o serie de bunuri

artistice , considerate nu ca o prada de razboi (lucru comun in

perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o cu totul alta

semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre tintele

care trebuie atise. De altfel , Adrian , in vila sa de la Tripoli

foloseste statui luate din Grecia pt acest motiv in opinia lui

fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera

niste standarde artistice la un moment dat.

Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din

exterior de barbari , se divide in Imeriul Roman de Rasarit cu

capital la Constantinopol si in Imperiul Roman de Apus cu

capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces

istoric avem de a face cu 2 momente :

1. Consemnat in secolul IV cand se constata un

apetit pt colectia obiectelor de arta si acest

apetit , considerat prima epoca a colectionarilor

ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum

era cazul la Adrian produse exemplare ale

artei ) ci e vb de o tezaurizare . In aceasta

perioada economia Imperiul Roman decazuse ,

nu mai era economia unui schimb monetar , era

o economie anclatizata , oamenii descopera

pentru prima data ca arta poate sa fie si un

mijloc de a tezauriza de a tine niste valori .

Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta

lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce

mai dese avem de a face cu o moda a

colectionarii.

TEODORIC

2. La incep secolului al VII lea , in mod paradoxal

este legat de figura unui barbar (daca prima

daca era vorba de 2 imparati normali) . Acum e

vb de un conducator militar si politic de

extractie barbara , Teodoric ,care la inceputul

secolului al VI lea conduce prin cucerire Roma,

Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de

documente emise de Teodoric,lucruri foarte

interesante . Spune intr-una din scrisorile trimise

: ai grija ca toate ruinele din Roma sa fie

reparate , Roma cea binecuvantata dintre

orasele lumii , in Roma nu trebuie sa se gaseasca

nimic sordid si mediocru . Dupa ce tocmai a

intrat ca si cuceritor , repara

constructiile,palatele si fortificatiile Romei . Mai

spune ca este important atat sa pastrezi cat si sa

creezi si comanda tigle pentru repararea acestor

situri si spune ca vezi ca acest lucru sa se

indeplineasaca , astfel incat sa meritam

multumurile trecutilor regi a caror opera noi am

dat o nemuritoare tinerete .

In genere , cand cineva facea cuceriri ,

atunci continua operatiunea militara prin

distrugerea a ce se gasea la fata locului ;

Teodoric impunea repararea a ceea ce el gasise

in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face

acest lucru pentru a bine merita multumirile

trecutilor regi , a celor impotriva carora el

luptase si castigase . Teodoric si-a dat seama ca

daca a putut castiga militar , era mai greu sa

guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea

nici legitimitatea dinsatica , nu era descendentul

unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici

legimititatea a cetateanului roman , el venea

din afara imperiului si nici nu avea nici

legimitatea unei caste princiale .

Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric

pentru prim data un interes foarte concret pe

care unii l-au avut pentru a se raporta intr-un

anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus

si Augusut care se raportau fata de staiunile

grecilor aveau o perspectiva culturala , Teodiric

nu avea o astfel de perspectiva ,era

eminamente politica pentru a-si gasi o

legitimitate , mimand , facand lucruri pe care in

civilizatia romana nu le faceau decat

mostenitorii .

Termenul de partimoniu este un termen

latin care defineste relatie juridica intre

mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta

barbatilor , iar partimoniul era in esenta aceasta

relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit

de la parinte , dar si a grijii lor . In legislatia

romana , atunci cand preluai mostenirea , o

preluai cu toate cele bune si cele rele luai si

datoriile , obligatiile ; partimoniul , mostenirea

este o chestie care nu poate fi refuzata , se

poate vinde dar aceasta instrainare inseamna ca

am intrat in posesie . Grija pt lucruri facute de

altii era intotdeauna de aceasta relatie .Teodoric

considera ca : aratand ca ingrijesc palatele ,

oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea

ce ii dadea o legitimitate utila .

Pt prima data cand putem constata ca

cineva se intereseaza de ceea ce au facut alte

generaii in sesnsul protejarii acestor artefacte

interes politic , interesant de remarcat . Incat

sa meritam .. , termenul de nemuritoare

tinerete. Daca privim cu mintea si ochii de astazi

, vedem ca ceea ce noi astazi gandim si anume

ca protejarea partimoniului , monumentelor

istorice , capodoperelor artei este o chestie fara

decadere. Noi nu ne-am propus sa pastram

Venus din Milo doar pana in 2010 , sau pana la o

anumita data , atunci cand clasam si protejam ca

monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani ,

este pt totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un

monument istoric protejat sa se duca in timp

atat cat lumea va exista .

Aceasta idee o vedem pt prma data in

aceasta expresie . nemuritoare ,,

Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie

(reconstruire). Regula evului mediu timpuriu era aceea ca

lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ceva ; a folosi

la ceva incadra o paleta larga : ca material de constructie -

lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca fundatie si desigur pana

la a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii .

*Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una

sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei ,

ne-a parvenit relative intact , pt ca la un moment dat la

inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica

crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ; daca

intrati acum se poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa

Maria Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui ,

pentru ca au fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu

statuia imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru

ca daduse libertate bisericii si cultului crestin . In rest ,

constructiile pe percursul evului mediu nu erau protejate ci

erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in cetate,

in oras .

CAROL CEL MARE

Pe acest fondul al acestui tip de relatie foarte

pragmatic , lipsita de scrupule avem din cand in cand niste

repetari ale momentului Teodoric cu aproape aceleasi

motivatii . Avem momentul Carol cel Mare care politic dorea

o reconstituire a Imperiului Roman .Proiectul sau politic era

sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in Capela

Palatina de la Athena reia un model spatial care in opinia sa il

leaga cel mai bine de Imperiul Roman , reia modelul spatial

de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la Ravenna o

serie de piese de decoratie , sculpturi , capitele, pe care le

inglobeaza in constructiile sale de la A??? . Vrea sa spuna

ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este

arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici

acest lucru da legitimizare proiectelor mele .

Lafel ca si Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe

Decinhat , supraintendent al constructiilor publice ,este

primul ministru al constructiilor publice de care avem

cunoastere in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne

poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de trecut sau fata

de obiectele trecutului .

*2 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite

pe intreaga perioada a Evului Mediu , poate chiar si dupa ,

pana spre sfarsitul secolului al VIII lea , cand se demonteaza

aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin sec olul X ,

intreaga localitate era stransa in acest amfiteatru , foarte

avantajos pentru protectia care o oferea , incinta fiind

inconjurata .

COLUMNA LUI TRAIAN

In 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi

consiliul local al cetatii Roma) decide ca sa protejeze

Columna lui Traian de orice posibila distrugere , degradare si

sa pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si

confiscarea averii orice atac la adresa acestui edificiu .

Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care

imparatul la vremea respective era Frederic al II-lea de

Barbarosa , Roma , oras romanic a obtinut partea imparatului

pentru ca doreau sa obtina lafel ca si comunele din Flandra

statutul de oras liber , supus numai autoritatii imparatului .

Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143 , urmare a

acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai

depindea de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa

imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii

face pe cei din senatul Romei , sa gaseasca si o modalitate de

a o si reprezenta . Au inceput sa se gandeasca cum pot arata

concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta

situatie politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei

parea sa fi fost perioada Impriului Roman , in care Roma era

cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate

sa le lege existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000

de ani inainte ; dintre toate constructiile care ramasesera in

picioare la acel moment, una din cele 2 columne din Roma

lui Marc Aurelius si Traian ( foarte mult folosite de pelerine

care urcau si priveau Roma si locurile de pelerinaj ) . Gasesc

ca aceasta columna asezata in cel mai important ansamblu

civic al antichitatii romane-Forul lui Traian , cel mai amplu

ansamblu de piete civice , ei considera ca spre deosebire de

Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine

folosita ca simbol al realitatii politice de libertate , de

autonomie pe care o cucerisera , vorbeste despre aceleasi

libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau . In

decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie

nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului

roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de

protectie , idea care ramane valabila pana astazi . (aminteste

de Teodoric nemuritoare tinerete) .

!!!!!!!!!!!!

Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de

atitudini . Este un interes foarte precis pe un element

constructiv . In rest Forul lui Augustus, are logia Cavalerilor de

Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui

Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca pe intreg

amfiteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt

simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe

gradenele amfiteatrului . Colloseumul a folosit pentrut

materialul de constructie , travertinul starea este datorata

imprumutarii materialului de constructie din acest edificiu

pentru toate constructiile Romei.

Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde

lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre

deosebire de evul mediu se observa o generalizare a

interesului fata de constructiile si operele de arta ale

trecultului , nu mai era doar interesul unei personae sau

numai interesul exprimarii unui statut politic. Artistii

renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale

antichitatii (grecesti si romane) se gaseste secretul unor

opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce

facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea retetelor de

atingere a perfectiunii obiectelor de arta . Odata obiectele

masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai

prezentau vreun interes. Avem aceasta scizofrenie intre un

interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi

inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura constructiile ,

pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de

interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o

clipa inainte .

Asa incat in renastere constatam o imporanta

pierdere de patrimoniu antic prin folosirea intensiva a locului

, materialelor din care erau facute acestea . Poate ca cel mai

bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica

Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata pentru ca pe

locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar

elemente care tin de cultul relicvelor nu impiedicau o

distrugere , inlocuire a constructiilor vechi cu altele noi .

In aceasta perioada unul din artistii renasterii ,

Rafael Sanchez este insarcinat de papalitate sa se ocupe de

bunul mers al lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelas

timp , sa aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-

un raport pe care Rafael il scrie in 1525 Papei Leon al X lea

descrie activitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite

pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul

antichitatii Romei . Materialul de constructie era foarte la

indemana , era o perioada de boom al constrictiilor ,

structurile , marmura din care erau facute erau un bun

material pt a fi ars si de a obtine varul si pe acest fond,

distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare ,

Rafael Santzio aduce o serie de argumente care apar pentru

prima data in aceasta incercare de a vedea cum a evoluat

relatia dintre civilizatia europeana si lucrurile facute de

inaintasi . El vine si arata ca respectful pt operele de

arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual crestin si

respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt

relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . Este pentru

prima data cand nu mai exista un interes pragmatic , de

legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva

cu adevarat cultural . Este pentru prima data cand cineva

incearca ca motiveze de ce era important sa pastram ceea ce

au facut altii nu prin prisma unor interese meschine , ci din

perspectiva unor valori culturale ingemanate de aceste

obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a

protejarii pentru todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce

natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o fac cu mare

succes oamenii in cazul Romei si spune ca reusesc sa distruga

o cetate ce in contra legilor naturii parea a fi extrasa mortii si

promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste

aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al

relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai aduce niste

argumente . El spune ca nu a putut invata mai mult si mai

bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat

din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce

lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil .

Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul

proceselor , frumusetii . mai spune ceva f important pt ca a

ramas in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un

monument in stare precare de conservare : asa ceva nu mai

poate fi facut (decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) .

Aceasta idee a unor lucruri stapanite de trecut , dar care

astazi noi nu mai stim cum sa le facem apare in acest moment

si este marturisit de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X lea:

si cand examinez ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par

imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe

etica crestina , argumente care pleaca de la rolul educativ si

formativ al studierii monentelor pentru ca la un moment dat

sa evoce si aceasta apropiere pe care el o vede intre grija si

dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru grija si

dragostea pe care biserica o propavaduia pentru familia si

pentru patria crestinatatii.

Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al

Xlea si apoi si altii sa emita o serie de decrete papale prin

care pedepseau distrugerea monumentelor si a statuilor

antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete papale care pedepsesc .

Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si

perioada anterioara sa foloseasca locurile monumentelor

antice sau monumentele in masura in care acestea permiteau

. Exemple : Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care

sunt fol in fel si chip : Teatrul lui Marcelius - resedinta

nobiliara ; transformari ale unor constructii in spatii de

productie : Coloseumul- tesatorie , alte spatii ale forurilor

imperial abatoare , macelarii .

Relatia cu constructiile trecutului este si teoretizata .

Alberti in Zece carti despre arhitectura observa ca exista 2

tipuri de greseli care pot fi observate la constructiile vechi ,

aceste greseli justificand interventia arhitectului

contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de

acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de

conceptie care justifica o interventie mai aplecata a

arhitectului . In randul acestor greseli mintale este si

compozitia specific medievala care nu corespundea

principiilor renasterii .

Ex de interventii pe strucruri medievaleale lui Alberti

:

*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga

camasa de arhitectura in spiritual renasterii cu arcade , iar in

spetele ei se vede structura veche , medievala de caramida a

unei biserici medievale

*Santa Maria Novella , Florentza , structura

medievala pe care Alberti o placheaza cu aceasta fatada de

piatra , realizata in principiile renasterii

Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ;

Palladio Basilica din Vicetza , imbraca cu un vesmand pe

care poate practica principiile stilistice ale renasterii ; Santa

Maria de Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra

interiorului decat cu cateva decoratii ; Teatrul lui Marcelius

suprainaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului

Petru cu catedrala de astazi .

CURS 2

Privinta generala asupra lucrului facut de altii in

trecut . Totusi , exista si limite intyre ce renasterea nu

considera important decat antichitatea clasica romana si

greceasca , iar pe de alta parte nu considera importanta

cunoasterea ca si protejarea lucrurilor produse in epoca

antichitatii , ba, mai degraba , dupa cunoastere , protejarea

nu intervine niciodata. Rolul apropierii de monumentele

antice este de a cunoaste secretele dupa care artistii ,

arhitectii , sculptorii ar putea sa atinga perfectiunea

Dar in fond, este pt prima data cand la o scara vasta

exista o const a unei leg intre prez si creatiile trecultului

aspect din scrisoarea lui Rafal pt prima data dim interesului

nu mai este una de interes pol si un interes etic , moral (se ref

la imp bunurilor relicvele par, ingrijirii relicvelor ).

Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta

avem pentru prima data apare idea pe care azi am numi-o

zona de protecti e aunui mom . Francis 1 mergand sa viz ..

ajunge in orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca

astfel incat templul roman Maison Caree sa fie protejat ai

constructiile sa nu se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea

realizeaza zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb

despre acest mom si consecintele sale .

Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita in

interesul pub o preocupare pt lucrurile trecutului , incepe pe

masura mai curand a extinderii lumii cunoscute prin marile

descoperiri geografice , sa avem de a face in sec 17 , cu

precadere sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune o noua

moda a colectiei de arta si o spargere a monopolului pe care

il exercita anta antichitatii in interesul pub. Lumea devine mai

mare prin desc geo , nu mai consta doar in lumea si in arta

europeana . In sec 17 avem de-a face cu constituirea unui

muzeu in sensul in care noi astazi consideram muzeu ca

institutie - .. Museum in Oxford , o institutie care aduna ,

conserva si cerceteaza bunurile artistice . Pe fondul acestui

interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din

locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe ,

avem de-a face si cu un eveniment foarte important

descoperirea in Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua

orase atunci acoperite de lava Veziuvului in eputia din 79 , era

noastra , Este vorba de orasele Herculanum si Pompei .

Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi

studiate de un important om de stiinta al perioadei , angajat ,

secretar al unui puternic cardinal , mai apoi devenit papa ,

Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le

face ,a noilor descoperiri de opera de arta , realizeaza o serie

de lucrari punand bazele unei discipline stint , el fiind cons de

at , parintele ist artei antice . aceste desc vin intr-un mom in

care artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele

chiar pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul

1738/1748 aduce o noua energie in aceasta aplecare a

interesului europeanului pentru arta trecutului . Ramanem

in continuare intr-o sfera a cercetarii , nu neaparat si a

protejarii .

Interesul stiintific , academic creste si prin aportul

enciclopedistilor . Sec 18,sec luminilor este si sec

enciclopedistilor , un grup de oameni care considerau ca

lumea poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific in toate

domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa

defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute

. Avem in acest spectru al activitatii enciclopedistilor si

definirea termenului cu care noi incepem sa lucam

monument .. considera ca un monumentul este o

constructive care are o scara ampla , este ceva maiestuos ,

mon este legat in definirea data de deimensiune , de

prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un

cuvant latim momen , cuvant care inseamna a aminti ,a

avertiza. De altfel , avem chiar o placa pe Colloseum in care

este folosit acest termen pt a a aminti jertfa martirilor

crestini in spatial interior al Colloseumului . Deci , in per sec

18 , termenul era asociat unei constructii de dimensiuni

importante , cu multa enfaza , si unui gest de amintire , de

rememorare , de avertizare .

Sec 18 se termina cu cateva lucruri importante pe

care le aduce Revolutia Franceza.Din perspectiva a ce studiem

noi trebuie sa amintim ca Revolutia Franceza a insemnat pt

part art al Fra un atac si o distrugere cum nici o alta per nu a

consemnat.Avem in perioada 1789-1794 , perioada

principala a revolutie o serie de distrugeri ale palatelor ,

constructiilor ,distugeri care erau generate de asimilarea

constr regalitatii , nobilimii sau a clerului cu nobilimea , regale

si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a celei de-a 3 a

stari (oameni care nu erau nici cleri , nici nobilime- burghezia

in ascensiune) pt detronareaprivilegiilor nobilimii si a clerului

. La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul dintre revolutionari ,

Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au

constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte , 40 000

de const de mari dim (resedinte nobiliare , abatii , manastiri ,

bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a

nationalizarii , bunurilor impotriva careia starea a 3a ,

revolutia se aruncase. In aceasta prima parte a rev fr , constr

nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca

simboluri ale starilor respective

*o machete a abatiei de la .. pe care am invatat-o ca

un model al abatiilor romanicului burgun francez din care au

ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea frontului de

vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate

deoarece s-a considerat ca acestea reprezentau figurile

regilor Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul

testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe

care mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta

avea in varf era un care in opinia rev era simbolul regalitatii

prin floarea de crin ; lafel la Saint Denis (necropola regilor

Frantei ) au scos acoperisul , au distrus plesa catedralei din

aceleai motive si au lasat constructia sa se distruga prin

expunerea la intemperii .

Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra

part pe care le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul

ca aceste monumente, dupa si sensul pe care il dadea

enciclopedia , aduceau aminte de aristocratie , de starile care

le apartinusera , aduceau aminte de epoca despotismului .

Cu toate acestea , presiunile generate de evoutia

evenimentelor , revolutia se afla la un momnet dat in fata

unui atac venit de afara , trebuie sa apere armat teritoriul fr ,

criza ec face ca totusi , relative repede , chiar si revolutionarii

sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca constructiile trecutului cu

noi constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi doreau sic a

vor trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere economic

era nevoie de prefecturi , primarii , spitale , puscarii .

In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la

concretizarea aceste valori ec a part . De altfel , cineva

spunea ca nici cea mai bogata din societate nu este capabila

sa inlocuiasca pe parcursul unei generatii in mod semnificativ

constructiile pe care le-a mostenit sic a desi noua ni se pare

ca ritmul sch eate rapid , totusi numar mare de constructiilor

existente face ca raportul dintre ceea ce putem construi ,

demoland sa fie totusi mic in raport cu ceea ce mostenim din

trecut . In fata acestei realitati schimba putin deciziile si

actiunile si pe fondul existentei unor voci care spuneau totusi

, dand la o parte simbolurile , sunt niste piese de arta

impotante care ne pot arata evolutia istoriei de astazi , ritmul

distrugerilor scade .

Una dintre aceste voci care constientizeaza spectrul

politic pentru ca se adreseaza in fata adunarii constituante

cerand o decizie favorabila pt inventarierea monumentelor

este care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele ramase

dupa distrugerea abatiilor , constr in ca in picioare , biserici ,

abatii , resedinte sa fie, de vreme ce erau nationalizare

intrasera in part public , inventariate . El vine in fata

politicienilor cu un astfel de catalog pe care el il intitulase

Antichi National , adica Antichitatile Nationale sau

Culegere de Mon , El fiind anticar , a considerat ca termenul

de antichitati este cel potrivit.

Este pt prima data cand intr-un doc public este fol

termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta categ a

unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie ele

constructii sau bucati de constructie . Ce este important este

ca pana la urma adunarea constituanta decide in favoarea

acestui inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al

mon ist . Acest an 1790 cu aceasta initiatica de inventariere

este defapt mom de nastere a unei idei , categorii , concept

care se cheama patrimoniu national . Astfel , cu ajutorul

Revolutiei Franceze se identifica bogatia culturala ce piate fi

vazuta prin opera de arta cu conceptul de natiuni .

Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric

at cand e vb de o fractura intre ceea ce era un system si ceea

ce rev considera cat b sa fie un nou system de guvernare . de

at pana astazi , fr considera ca part nat si natiunea sunt 2

concepte in stransa legatura . natiunea- impartaseste , se

bucura , este mostenitoare si garantul unui part cultural nat

=> dorinta de a fi in primul plan al culturii .

Dupa Franta , toate tarile europene , printer care si

Romania , cand s-au cosituit ca natiuni (Germania , italia ,

Romania ) au adoptat acelas concept al natiunii care este

definit prin partimoniu cultural national .

Tot perioada Revolutiei Franceze este si cea in care

se consemneaza primele mari muzee publice dupa modelul ..

de la Oxford avem insituirea Muzeul Luvru constructia

acestui palat a fost muzeul revolutiei prima data . Aceasta

constientizare a dimensiunei economice , a patrimoniului ,a

importantei monumentelor ca locuri in care se pot intampla

activitati umane , face ca o serie de biserici sa scape

distrugerilor care erau caracteristice primei etape , Un ex este

Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt

depusi marii oamnei ai politicii si culturii Frantei , ridicata de

Ludovic al 16lea , pt a multumi ca a scapat de o boala grava .

Constructia este salvata pt ca foloseste unor utilizari de care

avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Stralzburg unde

Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex ,

Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre timp ideea ca

arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate ,

cucerise destui adepti .

Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza

incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari din Europa

Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde avem de-a face cu

opera si gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate

astazi in centrul Berlinului , Insula Muzeelor .Arhitectul este

insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S

se apleaca aspupra aceste pb , si emite cateva principia inca

valabile : idea ca a pastra monumentele nu este treaba

unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existent unei

institutii ; si asa cum facuze in Fra Mi existent unui inventor

al mon sip e de alta parte Sh .. este primul care de vremece

aceasta ingrijire este de interes general , aceasta trebuie

finantata de , print axe si impozite . Nu in ultimul rand

vorbeste de felul in care tb sa se intervina asupra

monumentelor , are o opinie oarecum inedita in contextual

epocii : pledeaza pentru interventia minima , nu pt interventii

ample .

Plecand de la aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh

angajati de statul papal si care asupra catorva mon ale

antichitatii la incep sec al 19 lea au niste interventii pe care

astazi constatam ca sunt exemplare, corecte din persp pe

care noi o avem

*arh Rafal Stern arcul lui Constantin consolideaza si

restaureaza , apoi la Colloseum

*arh Giusepe Vladie Colloseumul ,Arcul lui Titus

Incepand cu Stern si interventia la Arcul lui

Constantin avem pentru prima data situatia in care cineva

intervine aducand terenul la starea din momentul in care a

fost ridicat monumentul , constructia, Stern eliminand

constructiile si degajand terenul pana la pavimentul roman in

jurul mon , sip t prima data realizand cu elemente de metal o

consolidare a constr si mai ales o ancorare a elemenelor

ornamentale . La Colloseum , problema pe care o are e a

consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor

in care a fost fol ca si cariera isi pierduse integralitatea . E o

constructie care rezista foarte bine atat timp cat inelele sale

structural sunt intregi . Numai ca , asa cum vedem , din cauza

carierei de travertine ,arcele care erau echibrate unele de

altele , din cauza ruperii incepusera sa se descarce , crea un

pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care era

oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant este ca stern

allege sa faca acest contrafort dintrun mat contemporan

caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde este mat

antic si unde este interventia .

In partea opus ape circumverinta exterioara ,

Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot contrafortul , doar ca el

nu face unul plin ci face un nr descrescator de arcade de pa

parter la ultimul nivel astfel incat acest contrafort sa fie

aratata de o serie de deschideri . La randul sau si Valadier

face acest lucru folosind caramida , cu exceptia locurilor unde

se realiza ornamentatia , profilatura .

Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de

corecta din perspectiva noastra de astazi cand si noi

consideram ca daca intervii asupra unui mon este normal sa

fie usor de observant ce este mat ist , si ce este intervenia

noastra

A doua lucrare a lui Valadier , cea mai interesanta ,

fina , este restaurarea Arcului lui Titus , care in perioada

evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii.

Valadier recoinstituie geometria generala a arcului , dar se

abtine acolo unde a reconsituit arcul sa reconstituie si

decoratia sau elementele de modelatura si oprindu-se la

forme stilizate , elemente care nu merg pana in ultimul

detaliu . De la departare citim coinstr asa cum trebuie , cand

ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in

timp prin decoratie , parina , degrader , si zone cu coloane

fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a

marcat ca si interventie .

In Franta 1830 - scrisoare pe care min de interne ,

Francoi Guizot , istoric , pe care acesta o adreseaza regelui pt

a-I cere sa fie de accord cu instituirea unei inalte demnitati

publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon istorice

. In scrioasere se sugereaza ca monumentele istorice pe care

Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de

orice alta tara din Europa , Franta poate fi prin monumentele

sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste

monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca

pentru aceasta perla a coroanei monumentele istorice sa fie

pastrate si sa se instituie la mininsterul de interne aceasta

functie de inspector general al monumentelor istorice . Ce ar

face acest inspector inspectorul va trebui inainte de toate

sa stabileasca o lista a monumentelor care vor trebui sa fie

restaurate , sa faca obiectul unei atentii serioase din pargea

guvernului si ca aceasta lista va trebui sa fie transmisa

mininsterului de interne unde ea sa faca obiectul unei alocari

de fonduri . De altfel , inca din 1820 , ministerul de interne

fusese insarcinat sa aloce niste bani pt reparatii la o serie de

resedinte regale . Monarhia doreste ca prin ingrijirea

resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de la

Teodoric dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate

pe care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si

monarhia din perioadele respective .

Regele nu rezista la aceste argumente si este de

accord cu infiintarea postului de inspector general al

monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se creaza aceasta

pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei

activitati de ingrijire a monumentelor de la ministerul interne

si constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta .

la 1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de interne

se ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost

infiintat la min de interne .

in 1837 , alaturi de inspector general al

monumentelor se creaza o comisie superioara a

monumentelor care ajuta ispectorul prin redactarea acestei

liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor in conservarea si

interventia la constr respective . Practic , din 1837 aceasta

institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi

ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de

protectie a monumente istorice au o astfel de comisie , un for

stiinfific care ajuta min culturii.

a fost primul inspector general .

Prospere Merime.. ? a fost al doile insp general al

mon a facut ceea ce se cerea ,cel care scoate la iveala

frumusetea , bogatia si valoarea romanicului . Pana la el se

accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta ca

goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in

franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu

reuseau sa construiasca constructii perfecte baza

premergatoare goticului . P.M aduce in vizor valoarea ,

bogatia arhitecturii romanice .

Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o

aveau arhitectii cu monumentele si nu era o perioada bogata

in specialisti , constata acest lucru si considera ca principalul

principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata

ca e nevoie de specializare atunci cand un arhitect se apleaca

asupra unui monument istoric si in nici un caz a nu considera

ca stii mai bine cum se restaureaza o constructie .

Al treile inspector general este Eugene Emanuel

Viollet le Duc theoretician al arh . Este un apropiat al lui

Vitet (primul inspector general ) si este fiul unui asa zis

arhitectului viocezean , care se ocupa de constructia unei

vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de tanar ,

constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci

cand nici unul dintre arhitecti nu si-a luat raspunderea sa

intervina asupra bazilicii Madelaine de la Vezelay (Vezlei) ,

toti considerand ca aceasta nu mai putea fi salvata , in 1840

Viollet le Duc spune ca el crede ca poate sa consolideze sis a

intervina asupra acesteia si in contra tuturor parerilor , el

chiar reuseste sa faca acest lucru .

Este cel care pt prima data def termenul de

restaurare si da o def restaurarii intr-un articol la

restauration=asupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a

devenit cunoscut dictionaire . Aici da o serie de definitii

diferitelor categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta

definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si

activitatea pe care termenul o defineste sunt amandoua

moderne , aratand ca pana in sec 19 practic nu exista o

activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe

parcursul evului mediu , a renasterii se reparau , se

consolidau sau chiar se demolau constructii) si da aceasta

definitie : a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o

repara sau a o reconstrui . Este a o restabili intr-o

integralitatei in care poatesa nu fi existat niciodata .

Socanta pt noi ,a stazi nu acest lucru este cel pe care il luam

in calcul cand vb despre restaurare , dart b sa constientizam

ca in mom in care restaurarea este teoretizata . O spune nu

dintr-o perspectiva teoretica , ci dupa ani de preactica in care

a plecat de la ideea ca orice interv a arh asupra unei const ist

trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de viata , mai mare

, interv sale pleaca de la ideea ca mai ales in const gotica

medieval orice element ar exista are o ratiune de a fi nimic

nu este in plus in arh medieval . defineste stilul ca fiind acea

ratiune care guverneaza existenta partiolor . Viollet le Duc

spune at cand intyervenim , tb sa ne punem in sit acestei

logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a

stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta perfectiune a stilului

ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la o perfectiune ,

perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata .

Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in

stiinta istorica , este primul moment al evolutiei europeanului

in care se poate face restaurare . Spune doar acum cand

stim atatea despre trecut putem intradevar sa gasim logica si

sa urmarim logica trecutului at cand intervenim pe un mon .

da ex printer stiintele natural care aj la diverse concluzii ,

puteau spune cum arata animalul resp .

Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu

un paseist ci unul din arh poate cel mai puternic orientat

catre viitor din rationalismul pe care il propavaduia , sis a

connst ca la mom la care si-a inceput act nu existau repere

care s ail contrazica f mult . O buna parte din constr care au

trecut prin santierele sale pb nu ar mai fi existat azi daca el nu

ar fi intervenit . Interv lui si a scolii pe care o genereaza in Fr si

exterior , urmaresc atingerea acestei perf a stilului si de aceea

sc si doctrina se cheama doctrina unitatii de stil . 2 lucrari :

. Care arata aceasta idee ca nu se urmareste aducerea

constructiei la o stare care a avut-o candva ci aducerea la o

perfectiune a stilului care in opinia arh constr ii apartine .

*.. si .. aratau poate aftfe pt ca at cand au fost luate

erau degradate total .

Viollet le Duc este in multe din scrierile sale

suprinzator pentru ca deseori una spune si alta face. Cand se

refera la rest Notre Dame , el spune ca cel care se apropie de

Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de

subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului .

Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de

isoria edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e

altfel , linia lui directoare . Exista un citat in care vedem ca

defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea

pe care arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers

intellectual : daca europeanul a atins aceasta faza , a cun ,

si e interest de mon , el o face pt ca deplasandu-se din ce in

ce mai repede spre viitor , europeanul are nevoie din ce in ce

mai multa nevoie de repere ale trecutului .

El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la

notre dame , in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri

(decapitarea regilor ) , la 3 dintre statui este portretul lui v l d

, e vb de o interventie spectaculoasa de a reconstrui o piesa

remarcabila din plesa gotica , unul din cei 12 apostoli in loc sa

fie orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a lui

v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in

locurile in care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri

de ferestre val stilistica superioara celei pe care o avea , o

himera proiectata de v l d sau piese de decoratie , unuri

dintre portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a

fost restaurat

O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d

constantin .. la sf laurentziu extrage fatada renascentista si

face o presupunere de fatada gotica .

la cat din Angouleme care realizeaza o rest in

maniera scolii lui v l d punand in partea de sus o compozitie al

lui paul abadie care considera ca asa stilul cat este implinit

La noi in tara andre lencompte , pus la dispozitia

principelui pt a restura cateva din bis , mon principatelor .

Serie de interventii f libere , subiective .

Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a

stilului indifferent de imperfectiunile pe care etapele ist :

George din Anglia : chichester , wesminster abbey.

CURS 3

Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 ,

pt a vedea ce se int in parallel cu dez acestora din pct de vdr

institutional , de la 1830 in fr avem un insp gen al mon , la

1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist

care exista si astazi in toate tarile europene , vom vedea cum

se dezv opiniile despre ingrijirea part .

Este o perioada in care exista o preocupare pentru

patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca grija pt aspectul

institutional la care se facea referire in scrisoarea trimisa de

catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se

revine la monarhie care incearca sa se lege de istoria

monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o

intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres

in a ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si incepund cu anii

20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste

operatiuni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele

clasate , ne vine termenul de clasare a mon .

lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era

posesorul unei practice sau unei teorii care sa spuna lucr

correct asa se fac . Acest lucru stimuleaza o debatere despre

patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si

vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : .. si Victor

Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt

oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste

pareri legate de tratamentul ln care era supus patrimoniul fr

in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf

a parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza

bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale

part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolutionare (1830 ,

1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de

sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin

trasarea bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai

buna stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o

serie de considerente legate de conceptiile urb ale

perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .

Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta

modernizare a Parisului se petrec lucruri care sunt mai

importante in perceptia part , spune ca de ce tb sa facem

goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite

pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te domine prin

supriza pe care ti-o da perceperea lor din apropierea lor . *

Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba

limitele constr si a strazilor care avansau pana in apropiata

proximitate a catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul

urban si biserica , ti se deschide catedrala de la o distanta f

mica , efectul este cy totul altul .* abatia Saint Denis e foarte

sugestiva pt efectul diferit de percepere a catedralei .

Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost

cea a lui Victor Hugo . el era poet , un om implicat polititc ,

un revolutionar , ca urmare a actiunilor sale si a opiniilor sale

, el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul anilor 30 o serie de

articole publicate sub suptaritulul Razboi Demolatorilor .

Se ridica in aceste articole pub in ziare , adresate publicului

mare , se ridica importiva atacului impotriva patrimoniului

Frantei , atac exercitat de dezv indistriala si urbanistica a fr

sub aceasta perioada a monahriei . El spune la moment dat ca

este timp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai

de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister la

altul este nevoie de o lege , nu este timp , spune el , pt ca o

lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa fie

elaborate si promulgate . Este pentru prima data cand cineva

( ne gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni

pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege

care sa protejeze mon ist . Unul din arg pe care le adduce in

fac acestei idei : sunt 2 lucruri intr-un edificiu :folosinta si

frumusetea. Folosinta apartine prorietarului , frumusetea

apartine tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea

caruia un proprietar poate sa dispuna si de desftiintarea

imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba

de monumente ., de constr care sunt puternic evocatoare pt

ist fr . Intrucat aceste monumente nu apartin decat prin

folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele

tb sa fie protejate printr-o lege care sa interzica in virturtutea

acestui interes public .

aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic

al legilor de protectie a mon ist in Europa . si in legea

romaneasca de astazi este invocate interesul public general

care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt mon

ist sa se exercite prin lege un anumit control referitor la

exercitiul dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de

proprietate pe care orice proprietar il are . Constitutia

romana spune ca dreptul de proprietate se exercita conform

legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui

imobil ca o valoare de interes general . In virtutea interesului

general se stabileste o forma de servitute , o anumita

limitare a exercitiului dr de propr.

Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica

intr-unul dintre articole Razboiul de Victor Hugo : a

distruge inseamna o depasire a drepturilor .

De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist ,

practicand o restaurare in consens cu teoria sa referitoare la

ce inseamna restaurarea , V l Duc devin tinta unor critici f

acide . Cea mai imp si cea mai productive vine de peste

Canalul Manecii , din Anglia si apatine lui John Ruskin alaturi

de Viollet le Duc este considerat unul dintre teoreticienii

arhitecturii . Se naste in 1819 , moare in 1900 si este o figura

emblematica a perioadei victoriene . Influenta sa asupra

publicului britanic in chiar per vietii sale se dat si apropierii de

regina Victoria si intr-un fel faptului ca ideila sale filozofice

sunt caracteristice per marcate de regina victoria .

El nu este un arh , nu este un constructor , el este un filozof ,

estetician. Pornim de la perisajul perioadei respective ,

marcat de pe de-o parte de victoria Angliei asupra lui

Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30

de ani din nou continentul (de la incep rev fr 1789 pana in

1915 fr si Anglia au fost intr-o cintinua disputa care a

agenerat o blocada a fr de catre Anglia) . Acest lucru

genereaza un iteres deosebit , e si perioada in care apare pt

prima data cumva organizata activitatea turistica . Aceste

interes pentru valorile culturale ale continentului se combina

cu un ineters dintr-o persp pol care este Acela de a da , de

genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au fost

sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1815 se

intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui program de

constr a bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp

2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile mai

mici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp

, care pb sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie

proiectate , in maniera gotica ; goticul era cons stilul nat

britanic . Era evident ca nus e putea aplica un stil care sa se

apropiete de ceea ce se putea considera specific fr(classicism

, renascentist) . dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un stil

apropiat fr nu trebuia acceptat .

Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta

felul in care intercut constuiau britanicii bis in stilul gotic ,

ceea ce genereaza o apropiere de conbstr trecutului , o

cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1840 ,

parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun exemplu de

perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const

gotica pt a fi fol in aceasta per .

aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va

servi alaturi de curiozitatea britanicilor pt ceea ce era

redescoperirea continentului pt exemplificarea teoriilor sale .

despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7

lampi ale arhitecturii din 1848 , The severn lamps of

architecture si o luctare din 1849 pietrele venetiei , The

stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa ,

in care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al cresterii de

decadentei unei civilizatii , dand exemplu venetiei pt a vb de

fenomenele din soc si arta brit .

Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii

care il face pe Ruskin sa fie considerat ca theoretician al

arhitecturii , are 7 capitole , principii si in aceste principia

avem principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito

avem princ opinii despre monument si restaurare .

Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine

usor : putem trai fara arhitectura , putem sa adoram pe

Dumnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem adduce

aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii ,

este ca una din functiile arhitecturii este aceea de a ne aduce

aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el

arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in

considerare referitor la arh :

1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca

ele ne aduc aminte

2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand

constiinta faptului ca ceea ce el proiecteaza ,

rizica astazi vor fi monumentele epocilor viitoare

sic a in ceea ce constr noi astazi trebuie sa existe

acele nuclee de valori de rememorare pe care

urmasii nostril vor tb sa le descopere si

pretuiasca .

Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie

ce pretiozitati , ci cladirea care contine cea mai puternica

evocare reprezinta constructiilr valoroase . Ruskin este cu

mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data cineva

defineste valoarea unor constructii care la prima vedere par

modeste , defineste importanta partimoniului urban minor pt

ca acest partimoniu vorbeste despre felul in care au trait niste

oameni la un moment dat . Rupe acea def a mon care lega

termenul de scarea impozanta , de marimea , de enfaza

conteaza ceea ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta

in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu

caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri . Arata ca exista

case care in care noi vedem diferenta dintre present si

obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca

simtitm in raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca

acele constr sa ramana .

Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in

subtext ca vb de o opera de creatie , opera de creatia

oarecum pusa in comparative cu op creatiei divine . Ceaa ce

ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la

concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata sa modificam

creatia unui pictor , a carui opera o cons definitive incheiata ,

nu avem nici un dret ca sa intervenim asupra creatiilor

trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor intre trecut si

generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt critica

majora pe care Ruskin o face restaurarii asa cum era ea

vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa

intervina asupra unei constructii si la capatul lucrarii sa fie

lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata .

El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care

facem parte e sa ingrijeasca mon , sa faca astfel incat

distrugerea , caderea , dregadarea sa sa fie incetinita , dar pe

undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii

lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa acceptam si acest

fenomen in cazul part construit pt ca restaurarea este o

minciuna absoluta . felul in care se restaura scoala lui Viollet

le Duc, ceea ce se obtinea, este calificat ca o minciuna

absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se

inlocuieste cu altceva care nici macar nu este afisat ca fiind

altceva ca opera a trecutului .

Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o

poate suporta , o distrugere in urmare a careia nu pot fi

gasite nici un fel de urma , o distrugere acompaniata cu o

falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica ,

foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita : cel mult

putem intretine monumentele , cel mult putem sa ingrijim

daca avem nevoie de spatii mai mari decat cele din cladirea

primita din partea trecutului , nu avem decat sa facem o alta

casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne

apropiem de cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul

lui Ruskin ca ori de cate ori in text se vb de restaurare este vb

de restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si nu

putem sa contrapunem textul lui Ruskin termenului de

restaurare pe care il avem astazi .

Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu

numai ca a scris , a tinut numeroase conferinte prin care a

propovaduit ideile sale . Si nu in ult rand gaseste in activitatea

unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere , lucru

care se vede in manifestul unei societati din acele societati

britanice traditionale , este vorba de Societatea pt protectia

constr ist , constituita in 1877 si in care se spune ca pledam pt

conservare in contra restaurarii edificiilor , orice edificiu

apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si ingrijita

, facandu-se apel la aceste mijloace mai putin spectaculoase

dar care pastreaza mai mult din autenticitatea materialelor ,

conceptiei originala . William Morris spune sa ingrijim zilnic ,

sa proptim zidul ce se inclina , sa se repare acoperisul , sa se

curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care conduc la

degradari sa fie evitate . [] sa trateze constructiile ca

monumente ale unei arte trecute , create de mesteri disparuti

pe care arta moderna nu poate intervene far a distuge.

Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare

durabila , lumea in genere plaseaza aceasta definitie in 1984 ,

cand el este folosit intr-un raport care spune dezvoltarea

durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite

posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor.

In lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca

Dumnezeu ne-a imprumutat Pamantul pe durata vietii

noastre , este o mare oportunitate care apartine noua si celor

care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in cartea

creatiei [] nu avem nici un drept prin ceea ce face sau

neglijam sa- I penalizam sau privam de un drept pe care ei l-ar

fi putut avea din partea noastra mostenire.

Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o

generatie si cele care urmeaza si recolta activitatilor noastre :

cu cat vom plasa mai departe rezultatul muncii noastre , cu

atat va fi mai durabil.

In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un

fenomen care tb remarcat-inbterventii asupra mon ist ,

generate de constituirea statului national si de nevoia de a

arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon istoria ,

forta poprului it. In per dec 7-8-8 a sec 19 , o serie de

interventii la mari mon in orase semnificative . Toate interv se

caract intr-o grija de a recupera integralitatea constr , de a o

arata in splendoarea ei , de obt un mon perfect . Acest lucru

se face in Florenta , prin concursuri nationale si

internationale pt incheierea fatadei catedrelei Santa Maria

del Fiore , a fatadei de vest , fatada este realizata in 1870 in tp

ce machetaria de piatra de jur imprejur apartine per medieval

. Inchiderea este datorata acestei lucrari din 1870.

Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care isi

pierdusera o serie de elemente arhitecturale , avem de a face

cu reintregiri , in genere interventiile urmaresc aceste

reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei

natiuni proaspat constituite

Pe findul aceste activitati oarecum intense , intalnim opera

teoretica si fascica a lui Camilo Boito care este arh , are si

cateva lucrari de rastaurare in regiunea venetiei . In acest

context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea

asupra mon , e o per in care se intervine destul de mult

In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor

de parcurs , e vb de un dialog dintre 2 persoane , el

exploreaza teoriile despre resturare ale epocii v l d si

Ruskin, in incercarea de a desprinde ce este obiectiv , ce este

fundamental intre aceste pozitii . Camilo Boito gaseste o cale

de mijloc si este prin acest demers care urmareste stabilirea

unor piloni obiectivi considerat ca fiind fondatorul restauarii

ca intervenite , ca o disciplina stiintifica printr-o abordare

obiectiva si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi

restaurarea asa cum fusese definite de Viollet le Duc nu este

ceea ce trebuie , nici respingerea interventiei asupra

monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de

acceptat si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca

ceva piere in ochii nostrii totusi avem si datoria ,

respinsabilitatea sa intervenim . In argumentatia sa pt dreptul

interventiei el adduce arg din trecut intotdeauna fiecare

generatie a intervenit , a fost o legitimitate a interventiei .

Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca

stiinta , aceasta din cauza ca el planteaza ca factor obiectiv al

rest un lucru pe care noi il numim azi autenticitate si in jurul

acestui concept de autenticitate el analizeaza atat rest cum

fusese def de v l d cat si opinia contrara a lui r . e primul care

def niste principia ale rest care defapt , pornesc de la

evaluarea interventiei in raport cu acest element central ,

autenticitatea . La Camilo Boito , un mom este vazut compus

din diverse straturi . O constructie istorica ne ajunge in

prezentul generatiei de azi ca un nucleu realizat la

momoentul initial dar care este inglobat in straturi adaugate

in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel care descopera

acest lucru , chiar in cazul unor monumente la care noi

credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat

care s-a adaugat in timp . Camilo Boito este cel care

descopera si valorizeaza astest strat si anume , patina , adica

uzura semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul

care spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este

unur dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest

tb sa o pastreze . El dezvolta un principiu de actiune de o

maniera catren , mon istorice trebuie sa iti pastreze aspectul

lor venerabil si pitoresc , daca completari ori reconstruiri se

dovedesc a fi indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada

ca aceste lucrari sunt opera contemporaneitatii .este de

preferat sa consolideze decat sa repar si este de preferat sa

repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca interventia de rest

este ceva ce ataca pana la urma materialul authentic al

monumentului , pt ca tb sa ajunga trecand de acele straturi

vb in nucleul mon si atunci spune cu cat interventia va fi mai

putin profunda , este de preferat sa te opresti acolo unde ai

obtinut strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat

sa faci mai mult sis a repair . este de preferat sa repair decat

sa restaurezi adica sa intervii cu ceva mai amplu .

El este cel care instituie pentru prima data in discrusul

theoretic despre restaurare principii care art b sa fie urmarite

: pastrarea patinei , pastrerea tuturor interventiilor , refuzul

unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui Camilo

Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce catre ceva care a

existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic ,

dezvolta ideea a legitimitatii prezentului care tb sa aiba

dreptul de a intervene asupra mon chiar si pt a le folosi si mai

remarca ca intr-o interventie asupra monumentelor istorice

vor exista locuri in care vom intervene conservand ,

restaurand , consolidand sau intretinuand ; nu exista o

singura cale sau o sg forma de int.

Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si

dezvolta un intreg aparat pt marcarea interventiei . El pleaca

de la ideea ca int contempt b sa fie distinct marcata , aratata

in int de restaurare. O caracteristica a unui lucru care poate fi

definit ca o abordare stiintifica exprima importanta descrierii

int si a cercetarii mon in vederea int .

C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de

int si cum art b int in fc de vechimea mon . Realizeaza o

clasificare a restaurarilor dupa vechimea mon carora interv

de rest tb sa fie adresate . Pt mon antichitatii este potrivit o

int de conservare in care cea mai spectaculoasa forma de

interventie nu poate fi decat anastiloza (=asezarea in pozitie

vertical a unor elemente care au compus un zid.coloana,elem

care sunt gasite la fata locului , asa cum la faza locului vedem

tamburii , capitelurile prabusite ) .

Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de

completari si asemanarea pe care o face acestui tip de rest o

face raportand-o cu int pe o picture . Asa cum dupa cum nu

vom dori sa fie evidenta si majora int de rest a unui tablou ,

lafel tb sa procedam si in rest mon evului mediu .

Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico

in care interventiiloe vor fi mai ample , dar marcate .

Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un

edificiu mon ist :

1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist

2. poate fi fol o dif de mat

3. pot fi anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de

figure orn

4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon

Venetia , capitele vechi ale col Palatului Dogilor

5.marcata prin incriptionarea elem inlocuit

6.poate fi realiz printr-o epigrafie , explicatie

7.descrieri

8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria

del Fiore , unde concursul a facut notoriu faptul ca fatada a

fost o internenvit contemporana la per resp

ALDOIS RIEGEL

Odata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile despre rest

ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode

stiintifice , progresul este adus de un domn Alois Riegel in

Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al

mon , lucrare care sintetizeaza studiile sale personale facute

ca urmare a insarcinarii primate de elabora o lege pt

protejarea part din imperiul austoungar. Riegel era la

momentul la care a primit aceasta insarcinare curatorul unei

sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea

gaseste util ca inainte de a face o propunere cu privire la

mecanismul de protejare a monumentelor istorice sa studieze

din punct de vedere theoretic pb ce este un monument , ce

semnificatii are un monument istoric si in fond din ceval este

monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa

protejeze part arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul

cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de

civilizatii si traditii constructive , nu era deloc simplu de

raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el

se afla in Transilvania , Croatia , Galitia etc .

Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din

lucrarile de capatai pt definirea monumentului istoric , astzi o

consideram foarte valabila . In primul rand descopera faptul

ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si semnatica intre

monument si monument istoric . El arata ca in timp ce

monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o

valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o

descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata

cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric

suntem in situatia unei structuri arhitecturale care a fost

ridicata pentru a folosi drept

resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care printr-un

proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de

rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur .

Deci exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un

anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate

si mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta

ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice

, dar care in timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare

care nu au stat in intentia proiectantului , beneficiarului ,

finantatorului . Asadar , existe monumente intentionale si

monumente neintentionale .

El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si

mon intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun

inceput sa fie spus prin ridicarea de exemplu , Columnei lui

Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita

initiala prima str care este protejata ca un mom ist .

Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem

observa ca atat tp cat vor exista cei carora semnificatia din

monument li se adreseaza , ei se vor ocupa de ingrijirea

acestor structure * mon funerare , ne ingrijim de

monumentele funere ale familiei , la momentul la care nu mai

exista descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste

monumente nu mai sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta

situatie particulara a monumentelor , monumentul istoric nu

creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa

se poata vb despre responsabilitatea lui pt conservarea si

starea mon ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o

propunem , sist pe care tb sa il imaginam trebuie sa se

adreseze mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin natura

semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie ,

colectivitate si rolul unei legi este sa reglementeze relatia

dintre aceaste comunitate si mon ist .

R este cel care descopera aceasta diferenta monument

incarcat cu semnificatie aprioric, mon ist o str a carei

semnificare se realizeaza a posterioric .

Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la

ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , essential este de

a privi mon ist nu numai ca o entitate tehnica , nu e doar o

constructive , un partiu cu o existent fizica , el arata ca

societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul , de

generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o

casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist

. Rigel descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea

ce noi consideram valoros si valorile care sunt existe cuprinse

in str fizica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua

astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ;

barocul la un moment dat fost considerat ceva oribil . Aceasta

situatie arata ca exista o relativitate in sensul relatiei care

trebuie sa existe intre ceea ce consideram valoris si ceea ce

vedem in jurul nostrum.

Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa

analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a

intervene , a salva , a conserva , sau a reface intr-oforma

valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El

incepe sa analizeze si sa defineasca valorile monumentale

din ce familii , ce tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul

berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid pe care

trebuia sa il aseze intre socialismul victorios si capitalismul

decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi

si ramasitele sale este un monument .

R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera

ca elemental central , fundamental pt a vb de mon il

constituie o val oarecare de rememorare fara ea nu se

poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna ceva

despre trecut , daca nu , nu pot spune ca este monument . O

constr a lui Frank Ghery nu poate fi considerate monument

istoric numai pentru ca este o realizare , pt c nu contine

aceasta val de rememorare

Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a

val de rememorare poate fi compusa din cateva tipuri de

valori . Prima pe care o descopera , cel dintai care ii arata

impotanta , este valoarea de vechime , se constituie la un

mon ist prin acele semen material care vb in fata privitorului

despre existent in timp a constr . sunt semnele care il disting

de constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand

ne apropiem fata de un mon ist sa sesizam prin anumite

trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost

realizata cu ceva tp inaine- imperfectiuni , uz\ura , patina.

O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o

numeste val ist , cea care repr rememorarea catre privitor a

unor fapte , a unor date , informatii legate de ist edificiului .

A treie val de rememorare este cea pe care o def ca fiind val

de rememorare intentionala , acea incarcatura de mesaj care

a fost pusa de la inceput , care vb despre un lucru prcis si

care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon ist )

Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def

ca val de contemporaneitate , cele prin care mon ist exista pt

noi si care defapt au fost garantul in timp a existentei si

pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care

generatiile sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost

demolate . aceste val sunt cele de utilizare si val de arta . Val

de arta care in opinia lui R se imparte in val de noutate si val

arta relative , cele 2 aspecte prin care desi nu neaparat repr

ceea ce noi preferam din pt de vdr artictic . avem intelegere si

placer sa admriram si creatii arh ale trecutului pe care nu

neaparat le-m gasi de refacut, acceptam ca val artistica si

ceea ce a creat goticul , barocul etc .

Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost

doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni correct

asupra unui mon ist tb sa faci acele operatiuni care se

adreseaza in mod correct fiecareia dintre aceste valori

(rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele

care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de

reparare . Spune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa

intervenim asupra unui mon fara a-l analiza si a vedea de

exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime

(arata uzura timpului , semnul obuzelor de atac etc ) , nu

putem spune cum intervenim inainte de a vedea in galleria

oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii de arta

. El remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul ca

deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre

valorile monumentale pot sa nu fie neaparat interventia care

tb sa fie facuta in raport cu alta valoare monumentala . Din

pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se vada patina

, e cea care comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de

vedere al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria

oglinzilor fumul lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor .

Tb sa evaluam ce este mai important intr-un anumit edificiu .

La Versailles , este mai importanta val de arta .

CURS 4

Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi

Mondial , lucru care este important din perspectiva faptului

ca este pt prima data cand avem o importanta distrugere a

part arh a continentului europ .a mai existat razb de 20 de

ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar at nu exista

constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural . de data

aceasta avem un razb care se poarta in inima construita a

europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe frontal de

vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei ,

Belgiei si Ger ) , a produs f mari distrugeri . distrugeri f imp pt

orasele flandrei incat dupa terminarea razb , decizia a fost

una fara precedent pana in acel moment : de a reconstrui .

multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar in genere

dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr distruse

. de data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in

belgia sau ca in franta sau.. in flandra care sunt distruse in

marea majoritate a constr , centrelor lor istorice . asazi daca

mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de

tesaturi a orasului , primaria orasului , constr care la prima

vedere credem ca dateaza inca din evul mediu , ei bine ele

sunt reconstruite . distrugerea oraselor aflata pe linia acestui

front a fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au

cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele

care le erau cunoscute si care le dadeau identitate , mai ales

in zona flandrei , cea a primei zone cu orase libere din Europa

.

Aceasta experienta la o scara atat de vasta ,

combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri politice

care avea ca scop sa faca imposibilia reizbucnirea unui nou

razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor ,

precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se

chema Organizatia de Cooperare Intelectuala , mai apoi

Institutul de Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris ,

precursorul a UNESCO de astazi (pt educatie , stiinta si

cultura) .

Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la

invitatia guvernului , o mare conferinta pe tema protejarii

mon ist . Aceasta conferinta e realizata la mom si locul acela

pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de

consolidare si restaurare de pe acropola Athenei . Ansamblul

de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita

unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in

interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a aprins

aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri

generate de timp , existau problem legate de stabilitatea

stancilor . Guv grec dupa primul razb mond prganizeaza o

campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicholaus

. acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe

Acropola Athenei folosind metalul si noul material , care

parea a fi rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul

armat si cimentul Portland . in 1931 guv grec invita aceasta

organizatie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au

reusit sa faca .

Produsul acestei conf este o declarative ramasa de

atunci in parohia ideilor despre restaurare drept Carta de la

Athena a rest din 1931. La 2 ani dupa acest moment , in 1933

, Congresul International de Arhitectura Moderna , miscarea

care a fost condusa de Le Corbusier , tine tot la Athena o

Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are

nimic de a face cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva ,

din perspectiva urbanismului ai arh modern , Carta de la

Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta

restaurarilor din 1931 .

Este de remarcat cap pt prima data , in mod

coherent , avem opinii despre mon si despre interventia

asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesaj al unei scoli de

restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul

unui consens in lumea specialistilor in restaurare . Este prima

incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in

ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice .

Principalele puncte : o serie de lucruri care le

recunoastrem a proven din gandirea celor care s-au aplecat

peste aceste aspect ( Camilo Boito , Alois Riegel ) . Vedem

insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de

razb care a traumatizat spirirul European si vedem o serie de

aplecari catre sensul social al mon si scopul social al protearii

acestora . Carta de la Athena este un document care

propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o continuitate ,

o situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o

combinatie intre conservare , consolidare si restaurare . Pt

prima data vb despre nevoia ingrijirii permanente a part

cultural , idee preluata de la Ruskin , dar care de data asta

este exprimata si din pct de vdr operational aratat ca statele

sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si

financiare pt ca aceasta intretinere sa se poata realiza . Este

doc in care pt prima data se accepta la niv mondial iodeea ca

etapele din existent unui edificiu au drept de existent si dupa

restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment

reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau

puternice . Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre

o interventie . Se vb pt prima data e rolul social al

monumentelor , de utilizarea lor , de posibilitatea impunerii

unor restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea

faptului cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t

colectivitate . este un doc in care se face o mare propaganda

folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca

oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus

capacitatile , virtutile consolidarilor cu metal si beton armat )

sip area ca pb de aceasta factura au fost indepartate odata cu

folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand se

vorbeste de cooperarea internationala in protejarea

monumentelor .

*Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena

dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a dovedit a fi un cosmar ,

metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin

ruginirea sa si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza

diferentei de temperature si de umiditate , piatra sa aiba f

mult de suferit . Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titan

Optimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o

putea avea tehnica moderna in consolidare nu a fost pana la

urma confirmat de realitate . Nu pt ca tehincile moderne nu

ar fi capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca at

cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup ace am testat

tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai

pe animale . In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in tp

betonul armat sau cimentul portland .

E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu

in ceea ce proveste part , misc mod privea orasul dintr-o

persp sociala si igienista . avem ideile lui Le Corbusier

materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era

vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau constructii de 30

de etaje , asezate spatial pe un fel de campie cu gazon , intre

care mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din mon

parisului pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera

si de exemplu exceptional .

Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial

construit decat , cel mult , proba de maiestriei a constr . Acest

part tb pastrat , luate si tinute doar acele capete de serie , cel

mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite

tehnici de constr :trebuie alese cu grija ceea ce trebuie

pastrat .

Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de

perspectiva pe care o dadea urbanismu , existent

automibilului , in 1943 in Parisul ocupat