Post on 09-Aug-2015
description
PROTECŢIE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Protectia muncii face parte integranta din procesul de muncă şi are ca scop
asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au
cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.
PRECAUŢII UNIVERSALE (PU)
Conceptul de PU se refera la: măsurile care se aplică în vederea prevenirii
transmiterii HIV;HBV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvină în timpul actului
medical .
Scopul aplicarii PU constă în prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere
sangvină la locul de muncă al personalului
Reguli de bază în aplicarea Precauţiilor Universale:
• Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
• Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu
HIV,HBV,deoarece:
• cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV sau alţi agenţi microbieni
sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;
• testarea sistematică pt. HIV HBV s-a dovedit neeficientă şi chiar mai
mult, o încălcare a drepturilor omului la viaţa privată.
• Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare.
Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerat la
RISC:
- sânge;
• lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial,
LCR;
- - sperma, secreţii vaginale;
• ţesuturi;
• orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.
Aplicarea precauţiilor universale se referă la:
• utilizarea echipamentului de protecţie: mânuşi, halate, mască;
• spălarea mâinilor;
• prevenirea accidentelor la locul de muncă (evitarea obiectelor ascuţite, acele vor fi adunate
în recipiente speciale; decontaminarea şi dezinfecţia instrumentarului; atenţie sporită în
cabinetele stomatologice, laboratoare clinice);
• în caz de inoculare percutantă accidentală. înţepătură, tăietură:
• spălarea cu jet de apă 5 min;
• aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălare cu apă şi săpun sau
detergent Expunerea mucoaselor:
• clătirea gurii cu apă curată;
• clătirea mucoaselor oculare cu apă curată sau ser fiziologic.
Raportarea evenimentului medicului personalului imediat după expunere
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate de personal medico-
sanitar în funcţie de contactul cu sânge şi alte lichide biologice:
• contact permanent, inevitabil, consistent;
• contact imprevizibil, inconstant;
• contact inexistent;
Pt. categoriile aparţinând grupelor I şi II se vor aplica permanent precauţiile universale. Pentru cele
din categoria a IlI-a sunt suficiente precauţiile obişnuite.
UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE ADECVAT,
COMPLET, CORECT
• Definiţie "echipament de protecţie": bariera între lucrător şi sursa de infecţie, utilizată
în timpul activităţilor care presupun risc de infecţie.
• Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precauţiunilor universale:
• MÂNUŞI când a):
• anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate,
alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
• abord venos sau arterial; .
• recoltare de LCR;
• contact cu pacienţi care sângerează, au plăgi deschise, escare de
decubit,
• manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea
curăţirii, decontaminării.
• felul mănuşilor
• de uz unic : chirurgie; examinare internă;
• sterile
• intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului în mod normal
sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
• abord vascular prin puncţie;
• tegument pacient cu sol. de continuitate;
• manipularea unor materiale potenţial contaminate;
• nesterile : curate
• examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o
recomandare contrară;
reutilizabile
• manipularea de materiale contaminate;
• curăţenie, îndepărtare de produse biologice contaminate
•
• de uz general, menaj, de cauciuc: activităţi de întreţinere, care implică un contact cu sânge
şi alte produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate,
curăţire şi
decontaminare instrumentarului, material moale, suprafeţe contaminate.
c) mod de folosire
• schimbare după fiecare pacient;
• după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănuşi, după care acestea se
îndepărtează, prinzând marginea primeia prin exterior, aruncând-o în
containerul pentru colectare;
• după îndepărtarea mănuşilor, se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă
mănuşile nu prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activităţii
încheiate.
1.2.2. HALATE OBIŞNUITE
• in timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale.
1.2.3. ŞORTURI , BLUZE; IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se producerea d
stropi,picături, jeturi cu produse biologice potenţial contaminate, protejând tegumentele personalului medical.
1.2.4. MASCA protejează:
• tegumentele;
• mucoasele bucală, nazală ale personalului medical prestator.
• PROTECTOARE FACIALE (ochelarii, ecran protector), protejază:
-tegumentele:
• Mucoasele: bucală, nazală, oculară;
• ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală în timpul
instituirii respiraţiei artificiale;
• BONETE - simple (textile) sau impermeabile;
12.8. CIZME DE CAUCIUC.
• SPĂLAREA MÂINILOR şi a altor părţi ale tegumentelor:
Este cel mai important şi uneori singurul mod de prevenire a contaminării, a diseminării
agentilor microbieni
Este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infectiei intraspitalicesti deoarece mâna
este principala cale de transmitere.
Se face:
-la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă; la intrarea şi la ieşirea din salonul de
bolnavi;
-înainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie la bolnavii cu mare receptivitate
- înainte şi după aplicarea unui tratament;
-înainte şi după efectuarea unor proceduri invazive;
-după scoaterea mănuşilor de protecţie;
-după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
-înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate peros;
după folosirea batistei;
- după folosirea toaletei;
-după trecerea mâinii prin păr;
-după activităţi administrative, gospodăreşti.
Procedura:
- îndepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări) a ceasurilor;
- unghii îngrijite, tăiate scurt;
- utilizare de apă curentă , săpun, periuță pentru spălarea obişnuită;
- doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se
usuca mana cu prosop de unica folosinta.
- în cazuri de urgenţa este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al săpunului, dar nu ca
rutină
Spălare de decontaminare a mâinii
- în unele situaţii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor;
- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunosupresie severă
- înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale, schimbarea pansamentelor termometrizare intrarectală,
clisme, toaleta lehuzei;
- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- după manipularea şi transportul cadavrelor;
- înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice,ORL stomatologice şi în general înainte
şi după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie -
mănuşi);
- după uscare se aplică de 2ori câte 5 ml de sol antiseptica, după care nu se mai usucă mâna.
Spălarea şi dezinfecţia mâinilor şl portul mănuşilor de unică utilizare este obligatorie în
următoarele situaţii
-recoltarea de produse biologice pentru examinări de laborator sau alte scopuri;
- efectuarea puncţiilor lombare sau vasculare;
- la orice manevre prin care se vine în contact cu sânge, secreţii şi excreţii ale asistaţilor;
- examenele şi tratamentele stomatologice;
- tuseul vaginal, tuseul rectal;
- sondaje., cateterizări vezicale;
- tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj;
- intubaţie oro-traheală;
- endoscopie;
- toate intervenţiile chirurgicale;
- asistarea naşterilor;
- aplicarea şi îndepărtarea cateterelor venoase şi arteriale.
Ştergerea şi uscarea este obligatorie
-cu hârtie prosop;
-prosop de unică întrebuinţare;
Spalarea chirurgicală a mâinilor
Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu apă
sterilă, sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de
30” pentru fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si
dezinfectie cu solutie antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in
tegument. Uscarea finala a mainilor se face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele si
terminand cu coatele sau prin expunerea la aer cu ţinerea mâinilor în sus. Abia apoi se pot pune
mănuşile necesare procedurilor sterile. Procedura este lunga de aproximativ 5-10’, greoaie, motiv
pentru care s-a propus o varianta scurta care include sapunire, clatire, uscare si dezinfectie cu 2
tipuri de solutie antiseptica, urmată de punerea mănuşilor sterile.
Metodă alternativă – mai rapidă (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), utilă în
urgenţe şi în spaţii ce nu permit spalarea mâinilor (ambulanţe) consta in frecarea mainilor cu
soluţii antiseptice timp de 15 sec. inainte si între manevre, cu condiţia ca anterior să se fi
practicat o spălare simplă sau aseptică de 2-3 min. şi ca frecarea cu antiseptice să nu se efectueze
pe mâini murdare de substanţe organice.
• PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONALĂ
EXPUNEREA PROFESIONALA
-prin inoculări percutante: înţepare;tăiere;
-contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;
-contaminarea mucoaselor;
- în timpul:
-efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascuţite;
-manipulării de produse biologice potenţial contaminate;
-manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după utilizarea în
activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.
-prin intermediul:
-instrumentelor ascuţite;
-materialului moale;
-suprafeţelor, altor materiale utilizate în activitatea din unităţile sanitare;
-reziduurilor din activitatea medicală.
METODE DE PREVENIRE
• obiecte ascuţite:
-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
-colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător, pentru:
-pregătire în vederea utilizării;
-distrugere;
-evitarea recapişonării, îndoirii, ruperii acelor utilizate.
• lenjerie:
-manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial contaminate
cât mai puţin posibil;
-sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii special destinate;
-colectarea în saci impermeabili, marcaţi în mod corespunzător;- evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare;
-asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare;
• curăţenie şi decontaminare
• folosirea mănuşilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice;
• decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbantă car se
colectează în containere sau saci de plastic marcate;
• dezinfecţie cu soluţie germicidă;
• uscarea suprafeţei prelucrate;
• folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăţeniei, sterilizării, decontaminării
echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului, veselei, sticlăriei,
tacâmurilor:
• reziduuri infectante
• neutralizare prin ardere sau autoclavare;
• colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară prin culoare
etichetare;
• igiena personală
• spălarea mâinilor ;
• spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice potenl
contaminate, sau cu materiale potenţial contaminate;
• evitarea activităţilor cu risc de expunere:
-existenţa de leziuni cutanate;
-prezenţa unui deficit imunitar;
-graviditate;
• asistenţa de urgenţă, principii - viaţa pacientului este preţioasă;
- obligatorie aplicarea precauţiunilor universale;- chiar şi în situaţii imprevizibile, se vor asigura cele necesare respectării principiilor
precauţiunilor universale,
SERVICIILE DE STOMATOLOGIE utilizează:- masca; - ochelari, ecran protector,
-mănuşi,
-halat şort impermeabil când se anticipează producerea:
-epanşamentelor;
-sânge;
- salivă cu urme vizibile de sânge;
-alte recomandări:
-sistem de aspiraţie rapidă;
-poziţia adecvată a scaunului;
- instrumentar:
-corect utilizat;
-corect colectat, spălat, decontaminat şi/sau dezinfectat.
SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ utilizează:- mască, ochelari, ecran protector, mănuşi, halat, şorturi impermeabile, cizme, bonete;
• decontaminare după efectuarea necropsiilor:
-instrumentar; suprafeţe, mobilier.
LABORATOARE CLINICE ŞI DE CERCETARE
Regulile generale de aplicare a precauţiunilor universale trebuie completate cu: - colectarea flacoanelor care conţin produse biologice în containere marcate, care să
împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;- evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare; - utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:
-mănuşi;
-mască, ochelari de protecţie, ecran protector;
- halat, şort impermeabil, bonetă;
• spălarea atentă a mâinilor ;
• utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru înlăturarea tehnicilor de
pipetare cu gura;
• atenţie la utilizarea de material ascuţit în activitatea de laborator;
• curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea în mod corect, standardizat;
• instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
chimică; fizică - ardere; autoclav;
• aparatura defectă - decontaminare înainte de reparare;
• la terminarea activităţii, echipamentul utilizat rămâne în laborator până la colectarea
şi îndepărtarea în vederea prelucrării;
• amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare.
ATITUDINEA ÎN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU
PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR
UNIVERSALE
INOCULARE PERCUTANTĂ - înţepătură, tăietură:
- spălarea la jet de apă curentă timp de 5
minute;
-aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălare cu apă şi săpun sau detergent.
EXPUNEREA MUCOASELOR:
• clătirea gurii cu apă curentă (gargarisme);
• clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic.
RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
-medicului personalului;
- imediat după expunere;
- înregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă identificarea);
- înregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul expunerii, primul
ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide:
• asupra personalului;
• asupra pacientului.
• testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV, HIV) în dinamică;
• urmărirea clinică, profilaxie (vaccin HBV), tratament complicaţii ale expunerii.
Dacă pacientul refuză testarea, sau dacă sursa expunerii este imposibil de identificat:
• consiliere pretest-persoanal;
- testare în dinamică, urmărirea clinică.
Persoanele expuse în timpul activităţii în unităţi private se vor adresa Inspectoratului de
Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă, dacă nu au acces la medicul personalului sanitar din
unităţile de stat.
Întreaga asistenţă acordată persoanelor implicate în expunerea profesională se va
desfăşura numai pe bază de consimptământ şi confiden-ţialitate, cu asigurarea
documentelor medicale.
Personal infectat cu HIV:- respectarea drepturilor omului; - schimbarea locului de muncă, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia când:
• se dovedeşte că nu-şi protejează pacienţii;
- este necesară protecţia sa medicală;
-conducerea unităţii va asigura un alt loc de muncă.
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate de person
medico-sanitar în funcţie de contactul cu sânge şi alte lichide biologice.
I. - contact permanent, inevitabil, consistent;
• - contact imprevizibil, inconstant;
• - contact inexistent.
Pentru categoriile aparţinând grupelor I şi II se vor aplica permanent precauţiunile
universale
Pentru cele din categoria a IlI-a sunt suficiente precauţiunile obişnuite.
INFECȚIA INTRASPITALICEASCĂ SAU NOSOCOMIALĂ
Definiția: Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in
alte unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi
recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau
ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar
datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se
afla in spital.
▪ Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte teste de
diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiilor din
foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
▪ Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era
prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca nosocomiale si
infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa externare.
▪ Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o extindera a unei
infectii prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o
noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor
medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.
Sursele din care provin infecţiile intraspitaliceşti sunt numeroase. Ele se pot schematiza
în felul următor:
Purtători de germeni aparent sănătoşi din rândul personalului medico-sanitar, elevilor şi
studenţilor veniţi în practică şi vizitatorilor.
Bolnavii din salon, internaţi pentru cauze diverse chirurgical şi care pot fi purtători de boli grave
ca: hepatita, febra tifoidă, gripa, SIDA şi altele.
Însoţitorii bolnavilor internaţi care ies şi intră în spital putând aduce cu ei cei mai variaţi germeni
(gripă).
Instrumentar sau alte soluţii injectabile contaminate datorită nerespectării regulilor de asepsie.
Lenjeria intimă şi de pat, saltelele şi păturile fiind mai greu de dezinfectat.
Aeroflora din saloane la care nu s-a executat dezinfecţia ciclică obligatorie.
Dezinfecţia incorectă a ploştilor, urinarelor, tăviţelor renale, veselei şi tăcâmurilor.
Efectuarea incorectă a unor tehnici chirurgicale cum sunt: injecţiile, perfuziile, cateterele
prelungite, care pot provoca infecţii locale sau generale (hepatita epidemică, SIDA ş. a).
Efectuarea unor sondaje urinare infectante prin toaleta incompletă a organelor genitale murdare,
lipsa de mănuşi sterile sau sonde sterilizate incomplet.
Aglomeraţia în saloane, săli de pansamente, săli de aşteptare.
Lipsa de saloane septice pentru izolarea bolnavilor cu supuraţii şi dezinfecţia incorectă a
blocurilor operatorii şi sălilor de tratamente.
Circuite deficitare în spital care permit intersectarea hranei cu rufele murdare, bolnavii şi
aparţinătorii, datorită lipsei de lifturi sau de personal care le deservesc.
Rezistenţa scăzută a unor bolnavi cu afecţiuni care le micşorează puterea de apărare contra
infecţiilor (afecţiuni imuno-depresoare).
Tratamente cu substanţe imuno-depresoare (citostatice, iradieri terapeutice sau corticoterapii).
Abuz de antibiotice care selectează flora microbiană cea mai virulentă, strică echilibrul biologic
şi favorizează apariţia micozelor (candidoze).
Clasificarea infecțiilor nosocomiale:
1.Infecția de plagă chirurgicală
2. Infecția sangvină primară (confirmată în laborator prin hemocultură( infecția în sânge)
3. Pneumonia
4. Infecția tractului urinar ( în urma unei sonde)
5. Infecția osteoarticulară ( la nivelul oaselor și articulațiilr) se numește- osteomielită- osoasă
-bursită- a articulațiilor
6. Infecția sistemului cardio-vascular
7. Infecția SNC
8. Infecția urechilor, nasului, ochilor, farigelui și a cavității bucale
9. Infecția aparatului digestiv( Hepatita A)
10. Infecția tractului respirator inferior( Bronșita)
11. Infecția aparatului de reproducere (Endometrita- efectul secunadra al avorturilor, sau după
naștere)
12. Infecția pielii și a țesurilor moi (Escarele de decubit )
13. Boli infecțioase de origine virală cu transmitere aerogenă sau transmitere parenterală( pe
cale sangvină care ocolește tubul digestiv)
Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:
A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni
B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infectii
(nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa,
gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea
acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.
Prevenirea infecțiilor nosocomiale
Dintre măsurile de prevenire şi combatere, fac parte:
- controlul riguros al modului în care se efectuează asepsia instrumentarului şi
materialelor sanitare;
- dezinfecţia ciclică obligatorie a blocului operatoriu, sălilor de tratamente şi
saloanelor;
- respectarea circuitelor corecte pentru bolnavi, alimente, rufe curate şi rufe murdare,
etc;
- purtarea uniformei reglementare şi comportamentul igienic al personalului
bolnavilor şi aparţinătorilor, precum şi a elevilor şi studenţilor care fac stagii în unităţile sanitare;
- efectuarea controalelor periodice pentru depistarea purtătorilor de germeni la
personalul medico-sanitar, elevi, studenţi şi aparţinătorilor bolnavilor
- educaţia sanitară a bolnavilor, aparţinătorilor şi vizitatorilor care intră în unităţile
sanitare.
Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului, si
se realizeaza in principal prin:
1. Masuri de igiena spitaliceasca
• conditii de cazare
• microclimat
• alimentatie
• aprovizionare cu apa
• indepartarea reziduurilor
• sterilizare
• curatenie si dezinfectie
2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie
3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice
si utilizarea judicioasa a antibioticelor
Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.
4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea
masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte boli
infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de control,
asigurarea informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.
6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea
transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si
reducerea mortalitatii prin aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul
infectiilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
Atribuțiile asistentului medical privind prevenirea infecțiiloe intraspitalicești
1. Anunță imediat asistenta șefă privind deficiențele: de igienă, alimentare cu apă, instalațiile
sanitarea, încălzire.
2. Respectă permanent și răspunde de aplicarea regulilor de igienă cât și a regulilor de tehnică
aseptică în efectuarea tratamentelor prescrise.
3. Pregătește materialele pentru sterilizare și respectă condițiile de păstrare a sterilelor și
utilizarea lor( în limita termenului de valabilitate, sterilizarea fiind valabilă 24 ore)
4. Răspunde de curățenia saloanelor, controlează igiena însoțitorilor și face educație sanitară
5. Ajută la păstrarea igienei personale a bolnavilor, în secțiile de copii- asigură schimbarea
scutecelor și înfășatul
6. Pregătește saloanele pentru dezinfecția periodică împreună cu personalul din subordine
7. Respectă măsurile de izolare stabilite
8. Declară imediat asistentei șefe orice îmbolnăvire acută pe care o prezintă, precum și bolile
transmisibile apărute la membrii familiei sale
9. Supraveghează și ia măsurile de respectare a normelor de igienă de către vizitatori
10. Efectuează schimbarea la timp a lenjeriei de pat și de corp a bolnavilor, precum și a lenjeriei
din sălile de tratament și consultații
11. Asigură sau efectuează personal punerea ploștilor bolnavilor imobilizați, transportul,
curățenia și dezinfecția recipientelor respective.
12. Supraveghează menținerea condițiilor de igienă și a tualetei bolnavilor imobilizați
13. Asigură curățenia și dezinfecția aparaturii pe care o are în dotare.
14.Supraveghează curățenia și dezinfecția mâinilor precum și portul echipamentului de protecție
de către infirmiere, în cazul în care acestea sun folosite la transportul și distribuirea alimentelor
alimentare, bolnavilor imobilizați sau a copiilor.
15. Asistenta medicală care lucrează în serviciul internări răspunde și după caz efectuează
prelucrarea sanitară a bolnavilor internați.
Măsuri ce determină întreruperea lanțului infecțios.
1.Respectarea regulamentului privind circuitele functionale ale spitalului.
Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor,
materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.
1. Circuit septic - sensul de circulaţie în interiorul unei unităţi sanitare, care in
introducerea germenilor patogeni generatori de infecţii şi infestaţii.
• Circuit aseptic - sensul de circulaţie în interiorul unei unităţi sanitare care asigură
con de protecţie împotriva infecţiilor şi infectaţilor.
Unităţile sanitare funcţionează pe baza separării circuitelor septice fată de cele aseptice.
Scop: cunoaşterea componentelor şi sensului de circulaţie (de desfăşurare) pentru:
circuitul intrare/ieşire a personalului: circuitul de primire a bolnavilor în spital; circuitul
lenjeriei, alimentelor şi veselei, circuitul de sterilizare al instrumentelor şi materialelor, circuitul
vizitatori
• Circuitul de intrare al personalului: exterior - dulapuri pentru haine de oraş - cabine
duşuri şi spălătoare - dulapuri pentru îmbrăcămintea de protecţie - spre secţie.
• Circuitul de primire al bolnavilor în spital: exterior - sala de aşteptare - înregis
dezbrăcare, consultare - îmbăiere (deparazitare), îmbrăcare + magazia pt. rufe curate - trans
internare în secţie.
• Circuitul lenjeriei: cărucior pt. adunarea lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei în c
dublate cu pânză impermeabilă - transportul lenjeriei murdare - spălătorie (dezinfectare, sp~
uscare, călcare magazia de rufe curate - distribuirea lenjeriei curate în saloane).
• Circuitul alimentelor şi veselei: oficiul alimentar al secţiei - se pun alimentele în \
colective - apoi porţionare - se pun pe farfurii şi pe cărucior şi se repartizează la bolnavi - ape
adună resturile alimentare şi se aruncă la ghena de gunoi.
• Circuitul de sterilizare al instrumentelor şi materialelor: instrumente utilizate - camen
recepţionare a instrumentelor - camera pentru curăţire mecanică şi chimică a instrumentelor fol
• camera de sterilizare - depozitarea instrumentelor - instrumentele sterile se vor repartiza dt
ghişeul de eliberare.
• Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate - papuci - vizita la bolnav în
stabilite - ieşirea vizitatorilor.
EVIDENŢA ŞI MIŞCAREA BOLNAVILOR IN SPITAL
Primirea bolnavului la biroul de internări
Păstrarea efectelor bolnavului (haine, dezinfectare, deparazitare), păstrarea documentelor
bolnavului.
Primirea bolnavilor internaţi şi repartizarea lor în secţia cu paturi de către sora de salon
(bolnavul este ajutat să-şi aranjeze obiectele personale, va cunoaşte regulamentul de
ordine interioară, i se vor explica investigaţiile ce i se vor face.
Întocmirea condicii de evidenţă a mişcării bolnavilor în secţie (zilnic se totalizează
numărul intrărilor şi ieşirilor, numărul bolnavilor în saloane şi nr. paturilor libere). Foile
de observaţie se vor păstra într-o mapă în fiecare salon.
Completarea datelor generale ale foii de observaţie şi a documentelor de mişcare ale
bolnavilor: foaia de observaţie, biletul de trimitere cu care este internat bolnavul,
eliberarea biletului de ieşire, a scrisorii medicale.
Organizarea şi efectuarea ieşirii sau transferului unui bolnav.
Organizarea şi luarea măsurilor corespunzătoare în caz de deces (pregătirea
documentaţiei, se anunţă administraţia spitalului pentru a anunţa aparţinătorii,
transportarea cadavrului, bolnavul decedat va fi scos din evidenţele clinicii.
Predarea şi preluarea serviciului: predarea în scris a datelor privitoare la fiecare bolnav
(data şi ora schimbului, numărul salonului, numărul patului, numele şi prenumele
bolnavului, diagnosticul,
starea acestuia, tratamentul, sarcinile legate de recoltare), predarea verbală la patul
bolnavului.
2. Curățenia și dezinfecția în unitățile medicle
Curăţenia - metodă de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe
suprafeţe, obiecte, tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice (care
sunt suport nutritiv pentru microbi). Prin aplicarea ei corectă se obţine o decontaminare de 95 -
98%. foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie.
Această metodă se aplică înaintea metodelor de dezinfecție și sterilizare.
Curățenia începe întotdeauna cu spațiile curate, se face zilnic și oridecâteori este nevoie.
Metode generale de efectuare a curăţeniei
• Spălarea - se îndepărtează prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile
şi -stanţele organice. Se realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe tensioactive. Apa
caldă la 55 - 45°C, are putere de spălare superioară apei reci (dezavantaj: poate coagula
proteinele la peste 55*C ). La apa caldă se adaugă carbonat de sodiu 1-2%, săpun sau
detergenţi anionici sau produse avizate de MSF.
Spălarea poate fi:
• simplă - în igiena individuală, spălarea mâinilor, curăţenia pavimentelor, mobilierului
• asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă (ex. folosind maşini de spălat pentru lenjerie, veselă, program inclus de spălare şi dezinfecţie) şi se completează cu dezinfecţie
chimică cu produse avizate de MS (ex. suprafeţe în blocuri operatorii, de
naştere, suprafeţe de lucru în laborator).
• Ştergerea umedă a suprafeţelor (lambriuri, mobilier) pt. îndepărtarea
microorganismelor. Se practică pt. întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spălări. Se
folosesc lavete (ştergătoare) + sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
• Aspirarea - curăţenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
• Metode combinate - pt. pavimente şi mochete.
• Alte metode de curăţenie - periatul.
• Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi se asociază întotdeauna cu aerisirea.
Curăţenia se practică ca metodă de decontaminare profilactică: în bolile infecţioase cu
itere aeriană (rujeolă, rubeolă, varicelă) aerisirea este singura metodă de decontaminare
în focar.
Produse utilizate pentru efectuarea curăţeniei
• Săpunuri
Săpun tare - pt. suprafeţele cu ceramică, ulei. oţel
inoxidabil.
Săpun moale (săpun negru) - curăţare grosieră (mozaic,
gresie).
• Detergenţi
Detergenţi neutri - detergenţi lichizi, universali pt. paviment, mobilier, veselă, etc.
Detergenţi alcalini (decapanti ) - pt. spălarea zilnică a pavimentelor sau întreţinere de
fond. Detergenţi acizi sau detartranţi - curăţarea depunerilor de piatră.
Detergenţi dezinfectând sau detergenţi cationici - au proprietatea de curăţare şi
dezinfectare.
3. A brazive - pt. suprafeţele dure, obiecte sanitare,
pavimente.
4. Produse pentru lustruit - de ceruire.
Reguli pentru utilizarea produselor de curăţenie
-folosirea doar a produselor avizate de MSF;
- respectarea recomandărilor producătorului,
- respectarea regulilor de protecţia muncii;
- închiderea ermetică a recipientelor;
- nu se amestecă produsele.
Depozitarea produselor şi ustensilelor de curăţat se va face în spaţii cu:
- paviment uşor de curăţat;
-cu aerisire naturală;
-cu iluminat corespunzător;
-gradul de umiditate optim.
Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei:
- zilnic, după curăţirea spaţiului de lucru, la sfârşitul zilei de lucru se vor curăţa şi
dezinfecta ustensilele de lucru;
- personalul care efectuează curăţenia şi dczinfecţia materialului va purta mănuşi
- dezinfecţia se va face cel puţin o dată/săptămână
DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99–99,99% in
mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii
infectiei si a bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.
Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante:
una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a
infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a
preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata – flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda – pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea– Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical,
fiind ineficace.
Incineararea – Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de
operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de
animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si
obiecte de unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea – O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95ºC, la o
durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare – La temperaturi de 60-95ºC este un proces complex la care pe
langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si
actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei,
veselei, sticlariei de alborator si instrumentarului.
Fieberea – in apa la temperatura de 100ºC, sau utilizarea aburului de 100ºC realizeaza
distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene,
precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu
poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se
consuma fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100ºC se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica
punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat – se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este
aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este
umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de
operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice.
Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30ºC,
iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de
aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a
lampilor cu ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice – au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere
a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii
care conditioneaza eficienta lor:
· factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
· criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
• spectrul si puterea germicida
• numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat
• natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul,
timpul, eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea
Regulile generale de utlizare:
• dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste
si nu poate inlocui sterilizarea
• eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa
prealabila
• dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se
poate practica dezinfectia prin caldura umeda
• - in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de
dezinfectante cu spectru larg bactericid si virulicid
• in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare
cunoasterea exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea
de recipiente curate si utilizarea solutiilor in ziua respectiva
• pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu
actiune asupra agentului specific
• utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a
muncii care sa previna accidentele si intoxicatiile
Cloramina B – contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie
cu miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente,
lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina
se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice
proportie cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de
sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem
sau spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa
fie de 40-60ml/m²
Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea
aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul
cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea
ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa
in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar
solutia de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie
concentrata este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub
forma de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea
infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea
verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul
de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care
executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.
CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR
consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia
si dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin
metode care evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie
curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este
nevoie. Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi
schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si
recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala
si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se
intretin prin spalare cu apa si detergent.
CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata
inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se
sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau
nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu
alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si
cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din
blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare
iar orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in
interval de 10-15 zile.
Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor
care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci, ţînţari)
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri
individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Deratizarea – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si
distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni
patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se
va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.
GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu
diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate.
Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti
se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele,
containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si
curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale.
CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE
• GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea
materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din
sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica
folosinta (manusi, seringi, bisturie).
• VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente,
parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si
obsterica-ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale
rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare.
• ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete,
ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a
intrat in contact cu material infectat.
• NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
3. Sterilizarea
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura:-uscată ( flambarea, Poupinel)
-umedă ( fierbere, autoclavare)
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
-vapori cu Oxietilenă
Sterilizarea este precedată de pregătirea instrumentelor și materialelor.Clasificarea instrumentelor
Pentru acţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora
Cele trei categorii sunt:
• instrumente critice; •
• instrumente semi-critice;
• instrumente non-critice.
Instrumente critice - sunt cele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul
vascular, instrumente care penetrează pielea sau mucoasele.
Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
• alt instrumentar chirurgical invaziv.
Necesită sterilizare între utilizări.
Instrumente semi-critice - sunt cele care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia
mucoasei periodontale sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale;
• echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
Necesită sterilizare sau dezinfecţie de nivel înalt între utilizări:
• termometre orale sau rectale şi •
• suprafeţe netede, dure
Necesită dezinfecţie de nivel intermediar până la scăzut între utilizări.
Instrumente non-critice - lenjerie, muşamale, aleze, etc.
Reguli de alegere a procedurilor de dezinfecţie şi sterilizare
-instrumentele care penetrează ţesuturile normal sterile şi instrumentele prin care
curge sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.
-Instrumentele reutilizabile sau obiectele care vin în contact cu mucoasele
trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate de nivel înalt înainte de reutilizare.
-Instrumentele care necesită sterilizare trebuie să fie curăţate înainte, pentru a
reduce gradul de încărcătură bacteriană.
O atenţie deosebită se va acorda suprafeţelor de lucru: suprafeţele pe care se
pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor
biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie curăţate şi dezinfectate , pentru
evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sângele
(virusurile hepatitice B. C şi HIV).
Metode de curăţire:
• pt. masa de operaţie, mese instrumentar - ştergere, stropire, pulverizare;
• băiţe pentru copii - ştergere;
• ploşti, oliţe, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie după golire şi
spălare prealabilă, folosind 1 voi. soluţie pentru 1 voi. recipient;
• mobilier, paturi şi noptiere - ştergere, stropire, pulverizare.
Pregătirea în vederea sterilizării instrumentarului medico-chirurgical utilizat cuprinde 8 etape :
1.Sortarea materialelor( critice,non critice, semicritice)
2. Curățarea și decontaminarea- se face imediat după utilizarea instrumentului,se pune in
sol.Thor 0,5% timp de 15 min, apoi se face curățatea propriu-zisă,prin care se elimină materiile
organice cu ajutorul unei perii
3. Clătirea instrumentarului-se face sub jet de apă caldă pentru a elimina orice urmă de
detergent , dezinfectant,sau alte impurități.
4. Dezinfecția- se face prin submerjarea instrumentelor în dezinfectant timp de 15 min.Ex.
Lysetol sau Gigasept
5. Clătire- sub jet de apă caldă
6. Uscarea instrumentelor- se face prin ștergere individuală(cu ajutorul unor cârpe sau tifon).
7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafină, pe toată suprafața instrumentului
8. Verificarea integrității și funcționalitatea instrumentelor
În urama acestor etape urmează aranjarea în cutii (casolete si truse)
Lamele bisturieleor trebuie învelite in vată sau tifon pt protejare.
Cutiile metalice cu instrumente se sterilizează la Poupinel sau Autoclav folosindu-se fiole martor.
Când instrumentele nu se vor mai utiliza o perioadă de timp mai îndelungată, vor fi păstrate în
locuri ferite de umiditate, unse cu un strat subțire de vaselină,sau parafină mai ales la îmbinări.
Sterilizarea la Poupinel
Metoda optima de sterilizare prin caldura uscată se ralizeaza la POUPINEL. Acesta
este un aparat cu pereţi de metal, rezistenti dubli, între care se afla azbest isolator. Sursa de
caldura este electrica şi trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea sa fie realizata.
În aparat exista un ventilator care omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea temperatură
corectă în toate compartimentele. Pe rafturi se pun cutii cu instrumente de metal sau de sticla
care rezista la temperaturi ridicate. Un termometru la exterior permite urmarirea temperaturii din
aparat care trebuie sa atinga 160 grade eficiente după două ore, 170 grade după o ora şi jumatate
sau 180 grade pentru o durata de 45 minute de sterilizare. Evident, ca în acest aparat nu se pot
steriliza materilale care nu rezista la asemenea temperaturi. De obicei se sterilizeaza
instrumentarul chirurgical sau de metal. Avantajul acestei strerilizări constă în faptul că obiectele
sunt perfect uscate, după sterilizare și nu deteriorează obiectele metalice.Ciclul complet de
sterilizare are 3 timpi:
- Încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare
- Menținerea temperaturii realizate în tot timpul indicat
- Răcirea aparatului.
În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă ușa aparatului.
Sterilizarea la Autoclav
Autoclavul este un aparat cu pereţi rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este
prevazut cu o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. În
interiorul autoclavului se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete şi cutiile de instrumente.
Casoletele sunt cutiile de metal rotunde, prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de
orificii care permit patrunderea aburilor în interior si care se inchid după sterilizare pentru a evita
patrunderea microbiilor.
Principiul de funcţionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin
incalzirea apei care se afla într-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea şi
temperatura dicteaza timpul necesar pentru o sterilizare corecta.
La exteriorul aparatului exista un manometru care marcheaza presiunea din interior şi
un termometru care arata temperatura.
Raportul dintre presiune şi temperature creşte puterea de sterilizare. Astfel, la o
atmosfera se realizează o temperature de 120 grade, la 1,5 atmosfere se realizează 128 grade, la 2
atm. Se obţine la o presiune de 2,5 atm. şi o temperature de 144 grade timp de 30 minute, la care
cei mai rezistenti spori, ciupercile şi virusurile mor.
Pentru controlul eficientei sterilizarii se folosesc teste speciale care contin substanţe
incolore care isi modifica coloarea la temperaturile de 120 grade sau temperaturile mai crescute.
Aceste substanţe se gasesc în flacoane ermetic inchise în care se introduc în casolete şi cutiile de
instrumente. Tubul Brown are trei variatiuni de culori în nuante diferite, în funcţie de
temperatura O metoda ingenioasa foloseste stampile cu soluţii incolore cu amprenta de
“steril”care la temperature devine vizibila. În lipsa acestora se pot folosi eprubete inchise cu
germeni şi spori care se verifica după sterilizare în laboratorul spitalulului pentru a vedea
eficienta sterilizarii.
Sterilizarea cu vapori de Oxietilenă
Este sterilizare chimică la rece,care protejează materialele de cauciuc sau plastic.
Acesti vapori sunt penetranti şi putem introduce pentru sterilizare şi materiale şi
instrumente ambulate. Vaporii patrund prin materiale de plastic, lemn sau hartie.
Se introduc materialele într-o încăpere perfect închisă , se pornește aparatul și se lasă
ca gazele să atingă o presiunede 1-1,5 atm , La atingerea presiunii de1,5 atm aparatul se oprește
singur.
Ușa încăperii se deschide numai după ce gazul a fost evacuat printr-o conductă
înafara clădirii. Materialele sterilizate se ambalează în folii etanșe și se pot utiliza începând cu a
doua zi.
Menținerea sterilizării
Pentru menținerea sterilizării obiectelor și materialelor este necesar să se asigure
etanșietatea cutiilor cu sterile și păstrarea acestora, până la distribuire într-un loc special
amenajat pentru strile.
Durata de vlabilitatea a sterilelor este de 24 ore cu condiția de a se menține cutia
închisă, imediat după sterilizare , pe ambalaj sau pe cutii se aplică o banderolă de hârtie , care se
rupe cu ocazia deschiderii înainte de folosire.
Banderola trebuie să cuprindă următoarele date:
-ziua și ora sterilizării
- data si ora la care expiră valabilitatea sterilizării
- conținutul ambalajului
- indicativul persoanei care a sterilizat
Bibliografie
C. Mozes ”Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Medicală București, 1997.
L. Titirca ” Ghid de nursing ”Editura Viata Medicala Româneasca Bucuresti
Legea 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea,
organizarea si functionarea Ordinului asitentilor medicali din România cu
completarile si modificarile ulterioare
Legea 46//2003 privind drepturile pacientului
O. Marginean ”Lecțiuni de nursing general”Universitatea de Medicina si
Farmacie Tg Mures 2005
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 560/1999 cuprinzând fisele de atributii pentru
asitentii medicali
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 984/1994 privind prevenirea si controlul
infectiilor nozocomiale
Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002 Cod de procedura privind gestionarea
deseurilor periculoase
Ordinul Ministerului Sanatatii si familiei nr.185/2003 privind normele tehnice ,
asigurarea curațeniei, dezinfecției, efectuarea sterilizării si pastrarea sanatatii
obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private