PLAN PROPRIUDE SECURITATE I SNTATE N MUNCPrezentul PLAN PROPRIU DE SECURITATE I SNTATE N MUNC se adreseaz activitilor de antier pe care le va desfura personalul delegat al S.C. REAL DESIGN TRUST S.R.L. la lucrarea Modernizare, reabilitare, supraetajare i extindere corp coal existent, amenajri exterioare i mprejmuire teren Scoala nr.1 - local Nicolae Blcescu .LEGISLAIA DETERMINANT Legea 319/2006, Legea Securitii i Sntii n Munc; H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii Securitii i Sntii n Munc; H.G. nr. 300/02.03.2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile; Instruciuni proprii de Securitate i Sntate n Munc; Instruciunile de lucru.LOCATIE SANTIER: Bulevardul Nicolae Blcescu, nr.50, ora Voluntari, jud. IlfovNUMELE BENEFICIARULUI : ORAS VOLUNTARII. NUMELE SI ADRESA CONSTRUCTORULUI1. Numele: S.C. REAL DESIGN TRUST SRL2. Adresa: Str. Calea Victoriei, nr.192, sector 13. Telefonul conductorului unitii:

II. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER lucratoriIII. NUMELE PERSOANEI DESEMNATE SA CONDUCA EXECUTAREA LUCRARILORNumele i prenumele persoanei desemnate s conduc lucrrile: Telefonul persoanei desemnate s conduc lucrrile: - IV. DURATA LUCRARILORData nceperii lucrrilor (intrrii n antier): Data finalizrii (Data ieirii din antier): Durata lucrrilor 4 luni;

OBIECTIVUL PLANULUIPrezentul Plan propriu de securitate si sanatate (PPSS), denumit n continuare PPSS urmreste evaluarea riscurilor la care sunt expusi muncitorii n timpul fazelor de executie a lucrrilor n cauz si propunerea unor msuri de prevenire si protectie.Sunt enumerate modalittile de lucru si riscurile pe care acestea le comport, precum si cele legate de utilizarea utilajelor si echipamentelor; de asemenea, sunt definite msurile de protectie colective si individuale.Fac parte integrant din prezentul PPSS documentele referitoare la identificarea santierului de lucru si la securitate.Prezentul PPSS va trebui s fie pstrat permanent pe santier la dispozitia lucratorilor si a autorittilor competente nsrcinate cu verificrile de inspectie.Acesta va trebui s fie actualizat n functie de eventualele dispozitii ale beneficiarului, de noile lucrri si/sau de noile prevederi legislative.Prezentul plan trebuie comunicat si expus de ctre responsabilul de serviciu tuturor subiectilor implicati nexecutarea lucrrilor, astfel nct acestia s cunoasc riscurile specifice la care sunt expusi si msurile de prevenire si protectie adoptate.Prezentul plan a fost redactat de responsabilul pentru securitate, cruia i-a fost ncredintat.Responsabilul de serviciu si seful de echip au sarcina de a asigura respectarea continutului acestuia de ctre personalul implicat n executarea lucrrilor.OBIECTUL LUCRARILOR DE EXECUTIEPentru identificarea si evaluarea riscurilor pe care le comport lucrrile n cauz s-a decis examinarea si analizarea activittii fiecrei faze de lucru pe care o presupune aceasta pentru santierul ,, Modernizare, reabilitare, supraetajare i extindere corp coal existent, amenajri exterioare i mprejmuire teren Scoala nr.1 - local Nicolae Blcescu .1. Lucrari de rezistenta (trasare, sapaturi, umpluturi, beton egalizare, cofraje, armaturi);2. Lucrari de zidarie;3. Lucrari gips-carton;4. Lucrari de finisaje, zugraveli si vopsitorie;5. Lucrari de montare tamplarie aluminiu;6. Lucrari de sudura si taiere;7. Hidroizolatii si termoizolatii;8. Instalatii sanitare si termice;9. Instalatii electrice i cureni slabi10. Instalatii reele exterioare ( racord, utiliti exterioare incintei)11. Lucrul la inaltime;12. Amenajri teren/ curte / protecia mediuluiPentru fiecare faz, s-a procedat conform urmtoarei scheme logice:a) identificarea si analiza pericolelor:- identificarea pericolelor s-a realizat pe baza cunostintelor si a experientei specifice n domeniu, precum si pe baza normelor de securitate n vigoare.- aceast optiune este confirmat de valabilitatea demonstrat a metodelor de lucru adoptate n cadrul firmei si de experienta acumulat de firm n timp.b) evaluarea riscurilor:evaluarea riscurilor s-a realizat lund n considerare urmtoarele elemente:- dimensiunea si planul santierului;- miscarea persoanelor si a vehiculelor;- conditii de mediu;- organizarea si metodele de lucruc) msuri de prevenire si protectie pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor.

IDENTIFICAREA RISCURILOR I DESCRIEREA LUCRRILOR CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA I SNTATEA LUCRTORILOR1. Lucrari de rezistenta1.1. SapaturiPrincipalele riscuri identificate: surpare cadere de la nalime cadere materialelor manipulate n cap, pe maini sau picioare cadere de la acelai nivel, mpiedicare loviri sau striviri provocate de utilaje n micare micari necontrolate ale utilajelor taieturi sau nepaturi provocate de uneltele manualeEchipament individual de protecie: casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]Principalele masuri de prevenire i protecie:1.Orice lucrare de sapaturi sau umpluturi nu va ncepe fara un proces verbal de predare a amplasamentului i a cotei zero ncheiat ntre beneficiar, proiectant i executantul lucrarilor. Sapaturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea conducatorilor locurilor de munca.2.In cazul cnd pe amplasamentul predat exista unele instalaii subterane n funciune, lucrarile de sapaturi se vor executa numai dupa oprirea acestora. Lucrarile se vor executa numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca. nainte de nceperea lucrarilor de sapaturi sau umpluturi se va face un instructajtemeinic cu privire la metodele de execuie, sculele sau utilajele de construcii ce se pot folosi, aezarea personaluluimuncitor la locul de munca.3.n cazul n care n timpul execuiei sapaturilor se depisteaza instalaii subterane necunoscute iniial i care nu sunt indicate n documentaia tehnica de execuie se va opri imediat execuia i se vor scoate oamenii din zona de lucru.4. Executarea manuala a lucrarilor de sapaturi n apropierea cablurilor electrice, subterane sub tensiune se va face numai dupa oprirea curentului. Daca nu se poate opri curentul se vor lua masuri speciale care sa asigure securitateapersonalului [folosirea sculelor din lemn i supravegherea stricta a lucratorilor de catre conducatorul locului de munca].Se interzice categoric n aceste cazuri folosirea de unelte i scule metalice.5. Daca n timpul executarii lucrarilor de sapatura sau de umplutura se manifesta prezena unor gaze, substane toxice sau se constata lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul si se va scoate personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la faa locului beneficiarul i proiectantul care mpreuna cu constructorul vor ntocmi un program de masuri care va fi respectat integral menit sa elimine pericolul de explozie sau incendiu i cauzele care au condusla apariia acestor gaze sau substane toxice. Se interzice reluarea lucrarilor daca nu se realizeaza complet programul de masuri ntocmit de organele n drept, sau nu se elimina cauzele care au condus la prezena gazelor sau substanelor toxice.6.nainte de nceperea lucrarilor de sapaturi cu sau fara sprijiniri, trebuie sa se pregateasca terenul dupa cumurmeaza:- sa se ndeparteze apele de suprafaa de pe amplasamente i din zonele lucrarii n scopul eliminarii pericolului de inundare a gropilor sau a anurilor, de nmuiere a terenului i de prabuire a malurilor.- pentru eliminarea pericolului de inundare a malurilor se vor executa drenaje, canalizari sau anuri de scurgere care sa devieze apele de suprafaa sau pe cele subterane.- daca n zona n care se executa lucrarile de sapaturi sunt pomi sau arbori acetia vor fi taiai n scopul eliminarii pericolului de cadere n gropile sau n anurile unde lucreaza personalul. Taierea acestor pomi sau arbori se impunei pentru a nu stnjeni circulaia i transporturile din zona respectiva de lucru i a elimina eventuale accidente.7.n zonele n care se executa sapaturi i se circula, se vor prevedea obligatoriu semne de marcaj, parapei de protecie, iluminat pe timp de noapte, mprejmuiri, balustrade, panouri pentru limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor i utilajelor. Este interzis ca aceste incinte sau gropi sa fie lasate, cnd nu se lucreaza, fara parapei, i neiluminate pe timp de noapte. Daca este cazul se va asigura i paza.8.Se interzice staionarea autovehiculelor, tractoarelor i utilajelor de construcii n zona prismei de alunecare a terenurilor unde se fac sapaturi. Se permite staionarea sau circulaia n zona prismei de alunecare numai daca pereii sapaturilor sunt sprijinii cu sprijiniri realizate pe baza de calcule. n aceste zone viteza de circulaie este de maxim 3-5km pe ora.9.n cazul n care se executa lucrari de sapaturi n zonele cu circulaie intensa sau de utilitate publica [strazi, piee, drumuri] spaiile respective vor fi ngradite cu panouri line de 1,5 2 m nalime, sau cel puin cu parapei de 1 metru nalime. Se vor prevedea obligatoriu panouri i semne de avertizare mpotriva accidentelor, indicatoare de drum ngustat, ocolire i limitare a vitezei. Este obligatorie asigurarea iluminatului pe timp de noapte. Se vor lua masuri pentru devierea circulaiei. Acolo unde nu se poate devia circulaia se vor plasa permanent persoane care sa asigure fluena circulaiei. Toate utilajele folosite la sapaturi vor fi amplasate n afara parii carosabile a drumurilor.10.Saparea gropilor de fundaie i a anurilor cu adancime mica n terenuri cu umiditate naturala i unde nu exista ape freatice de suprafata se vor executa fara consolidari sau sprijiniri dupa cum urmeaza :- n teren usor [nisip, umpluturi] pna la adncimea de 70 de cm.- n teren mijlociu [manual] pna la adncimea de un metru.- n teren tare [manual ] pna la adncimea de 1,6 metri.- n teren foarte tare, se sapa [manual] pna la adncimea de 2 metri.11. Pamntul provenit din sapaturi sprijinite sau nesprijinite, va fi aezat la o distana de minim 0,5 metri faa de pereii sapaturii. Se recomanda ca pamntul provenit din sapaturi, pe masura extragerii, sa fie ndepartat sau transportat n afara antierului.12. Daca n timpul executarii sapaturilor se gasesc corpuri dure izolate [betoane, bolovani etc.] se vor lua masuri de indepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme, dupa ce acetia au fost eliberai de pamnt sau de alte pari aderente. n timpul operaiunilor de scoatere a bolovanilor personalul va fi evacuat din zona periculoasa.13. Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la sapaturi, se va supraveghea i controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrari. Acolo unde sunt posibile surpari sau alunecari de mase depamnt, indiferent daca sunt sau nu sunt facute sprijiniri, se vor lua imediat masuri de consolidare. Numai dupa aceea se va continua executarea sapaturilor.14. Conducatorii locurilor de munca sunt obligai ca nainte de reluarea lucrarilor de sapaturi sa controleze zilnic pereiisi stabilitatea terenului. Daca se constata ca sunt pericole de accidentare nu se va permite reluarea lucrarilor dect dupa nlaturarea acestor pericole.15. Se interzice categoric executarea sapaturilor sau astuparilor n terenurile necompactate, umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fara sprijiniri.16. Execuia sapaturilor pentru fundaii, anuri, gropi etc. n taluz natural se va face tinnd seama i de urmatoarelemasuri :- se va cerceta de catre conducatorul locului de munca starea terenului nainte de nceperea lucrului [valabil pentru fiecare schimb] pentru a constata ca nu exista pericol de surpare, ieituri din consola sau umiditate sporita.- se vor ntrerupe lucrarile de sapatura daca se constata umiditate sporita. n caz de umiditate excesiva sau alte pericole evidente se va opri lucrul i se va scoate tot personalul din zona periculoasa.- se interzice circulaia sau deplasarea autovehiculelor sau a utilajelor de construcii la distane mai mici decat celeprevazute n documentaia de execuie.- se interzice staionarea unor vehicule sau utilaje de construcie care prin vibrare pot conduce la surpari de maluri sau la prabuirea acestora peste lucratorii aflai n incinte.17. Cnd sapaturile trebuiesc executate cu perei verticali sau cu pante mai mari se vor executa obligatoriu sprijiniri.18. n cazul cnd se observa infiltraii mari de apa [izvoare, pnze de ape freatice etc.] sau crete nivelul apelor, se vor evacua imediat muncitorii din incinta. Reluarea lucrarilor de sapaturi se va face numai dupa eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au condus la creterea nivelului apelor.19. Se va cerceta periodic terenul i se vor lua masuri pentru desprinderea i rostogolirea pietrelor sau a bolovanilor care amenina sa se prabueasca. Executarea acestor operaii se va face numai dupa luarea masurilor care sa elimine producerea accidentelor [ntreruperea circulaiei i scoaterea personalului din zona periculoasa].20. Se vor acoperi zonele periculoase cu plase de srma bine fixate n roca sanatoasa prin pitoane i ancoraje puternice.21.Accesul lucratorilor n incintele de sapaturi [gropi, anuri, etc], cu sprijiniri sau fara sprijiniri, se va face pe scari sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau platforme construite special n acest sens. Scarile trebuie sa fie solide ibine fixate. De asemenea ele trebuie verificate zilnic i meninute n stare buna i cu treptele curate.22. Toate utilajele i mecanismele care se folosesc la executarea sapaturilor sau umpluturilor trebuie sa fie n perfecta stare de funcionare, trebuie sa fie dotate cu toate dispozitivele de protecie, de semnalizare acustica sau optica i cu limitatoare de cursa n buna stare de funcionare.23. Executarea de sapaturi mecanizate fara sprijiniri se poate face fie n taluz liber, fie n trepte cu perei verticali. Amplasarea utilajelor pentru sapaturi sau umpluturi va fi facuta astfel nct sa nu existe pericolul alunecarii sau rasturnarii acestora n incinta sapaturilor.24. Daca sapaturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua masuri ca acestea sa nu fie deteriorate n timpul execuiei sapaturii.25. n timpul execuiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul oricarei persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri, mprejmuiri sau alte mijloace.De asemenea nu se admite executarea de lucrari auxiliare sau alte operaii pe partea opusa frontului de lucru sau n apropierea acestuia.26. nainte de nceperea sapaturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistena terenului i apoi se va nivela sau compacta daca este cazul.27. Toi lucratorii care lucreaza direct sau indirect cu utilajele de construcii sau cu mijloacele mecanizate vor fi instruii n privina tuturor masurile speciale de securitatea muncii pe care trebuie sa le respecte. Aceste masuri vor fi nscrisen fiele de instructaj individual.28. Trecerea sau staionarea muncitorilor pe sub cupele sau braele excavatoarelor este categoric interzisa.29. Este categoric interzisa prezenta unor persoane straine pe sau n utilajle de sapat n timpul lucrului. Urcarea i coborrea din utilaje se va face numai dupa oprirea acestora i numai pe scarile de acces special construite n acest sens.30. Daca se folosesc mai multe utilaje n acelai punct de lucru distana dintre ele nu trebuie sa fie mai mica de 10 m.31. Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie sa fie calificat i autorizat n acest sens.32. La traversarile de drumuri, utilajele i sculele folosite la sapaturi se vor amplasa n afara zonelor carosabile ale acestora. Este interzisa depozitarea de utilaje sau materiale pe osea sau mai aproape de 5 m de marginea drumului.33. n cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari muncitorii vor purta ochelari i casti de protecie. Distanta dintre spargatorii de piatra va fi de cel puin 3 m, iar distana dintre punctele de lucru i locurile pentru spart piatra nu va fi mai mica de 10 m.1.2. Montare si demontare cofraje; ArmarePrincipalele riscuri identificate: neparea i taierea minilor n armaturi prinderea minilor n cofraje cadere de obiecte de la nalime cadere de la inalime caderea de materale manipulate n cap, pe mini sau picioare cadere de la acelai nivel, mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]Principalele masuri de prevenire i protecie1. Cofrajele trebuie sa corepunda formelor i dimensiunilor din proiecte, sa reziste la sarcinile ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armaturilor, a utilajelor de turnare i a oamenilor care circula pe ele n timpul lucrului.2. n general cofrajele i eafodajele sunt din prefabricate. Ele trebuie sa permita o montare simpla i o reutilizaremaxima.3. Se va acorda o atenie deosebita umplerii cofrajelor cu beton i n mod special ridicarii cofrajelor pe masura ntaririi betonului. Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de care sunt agaate tijele sau elementele de susinere vor fi controlate zilnic de catre conducatorul locului de munca. Aceste opeiuni se vor efectua numai de catre lucratorispecial instruii pe linie de securitatea muncii.4. O atenie deosebita se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini concrete pe oameni i instruirea oamenilor care executa turnarea i manevrarea cofrajelor.5. Montarea cofrajelor la nalime se va face numai de pe podine de lucru, aezate pe schele de susinere. Peste aceasta nalime, montarea cofrajelor se va face de pe schele mobile prevazute cu balustrade i cu scndura de margine.6. La executarea pereilor din beton armat cu cofraje demontabile, se vor executa n ambele pari podine de lucru la fiecare 1,8 metri nalime. Pentru cofrajele de stalpi sau grinzile n cadre, se vor amenaja schele n consola, executate pe baza de proiecte, cu balustrade i scndura de margine.7. Cofrajele suspendate pentru planeele din beton armat la cladirile cu schelet metalic vor fi montate numai dupa aezarea definitiva a pieselor care constituie scheletul.8. Construciile la care se toarna betoane n cofraje alunecatoare vor fi mprejmuite.9. Conducatorul locului de munca este obligat sa controleze zilnic starea cofrajelor alunecatoare nainte de nceperea turnarii betonului.10.Demontarea cofrajelor alunecatoare se va executa ntr-o succesiune de operaii stabilite anticipat de conducatorul locului de munca. Scoaterea cadrelor de sustinere este permisa numai dupa ntarirea betonului. Materialele provenitedin demontarea cofrajelor alunecatoare, vor fi coborte la sol imediat dupa demontare. Este interzisa asezareamaterialelor demontate pe podinele schelelor de lucru sau de susinere.11.Decofrarea se face numai dupa aprobarea de catre conducatorul locului de munca. Demontarea cofrajelor de la construciile din beton armat se va executa numai dupa ce s-au luat toate masurile corespunzatoare mpotriva caderii neprevazute a unor elemente ale acestora. Demontarea cofrajelor i susinerilor acestora, se face numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca i de sus n jos.12. Dupa demontarea cofrajelor, golurile lasate n planeele de beton simplu sau armat, vor fi fi mprejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.13. Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face nainte de scoaterea consolidarilor sapaturilor.14.Elementele cofrajelor alunecatoare, cadrele, consolele de susinere, grinzile, podinele de lemn, schelele suspendate i ngradirile trebuie sa se execute n conformitate cu proiectele de execuie aprobate. La demontareacofrajelor vor fi ndepartate materialele sau sculele de pe schele i de pe cofraje.15.Materialele rezultate n urma demontarii cofrajelor alunecatoare, trebuie coborte imediat cu ajutorul scripeilor sau altor mecanisme din dotare. Este interzis a se depozita aceste materiale pe schele sau pe podinele acestora.16.Cofrajele mobile vor fi montate respectndu-se masurile de securitatea muncii ca i la cofrajele fixe. Pentru apararea lucratorilor de caderea betonului sau a altor materiale sau obiecte, se vor monta panouri de protecie de celpuin 3 metri laime, perpendiculare pe zidul cladirii sau construciei respective. Se vor monta panouri i deasuprainstalaiilor sau utilajelor tehnologice i deasupra locului de manipulare a betonului. Nu se admite supraincarcarea cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armaturi peste sarcina calculata.17. Armaturile din otel beton sau din profile rigide ct i armaturile pentru betonul precomprimat vor fi prelucrate numai dupa tehnologia prevazuta n proiectele de execuie sau fiele tehnologice. Prelucrarea armaturilor din otel beton se va face mecanic sau manual n funcie de volumul necesar lucarii respective.18. Pentru fasonarea armaturilor din oel, att manual ct i mecanic, se vor folosi scule rezistente [chei de fasonatdrepte sau frnte, dornuri, dispozitive de ndoire] sau dispozitive special construite n acest sens. Dornurile i dispozitivele de ndoit se vor fixa pe bancuri n colurile opuse pentru a permite fasonarea ciocurilor fara accidente. Discul de la dispozitivul mecanic pentru fasonat armaturi va avea cel puin trei dornuri [cel din centru, dornul de ghidare i cel de reazem] i vor fi prevazute aparatori de protecie.19. La armarea construciilor din beton armat se folosesc i schele portante. Prin folosirea acestora se nlocuiesc n mare masura eafodajele de susinere a betonului armat. Schelele portante se folosesc de obicei la construcii cu deschideri mari [acoperiuri, poduri] i se pot alcatui din profile laminate din bare rotunde sudate sau dintr-o combinaie a armaturilor rigide cu oelul beton sub forma de grinzi cu zabrele spaiale, arce spaiale sau carcase spaiale. La executarea acestor schele se vor respecta ntocmai prescripiile de execuie din proiecte i se vor instrui n mod special lucratorii care executa asamblarea lor att la sol ct i pe construcii.20.Este interzis a se monta stnd pe cofraje armaturi n grinzi sau n alte elemente izolate ale construciei. Montarea armaturilor la nalime se va face numai de pe schele de lucru, cu respectarea masurilor specifice pentru lucrul la nalime.

1.3. Turnare betonPrincipalele riscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime mprocarea cu beton lovire sau strivire accidente provocate de miscarea utilajelor cadere de la acelai nivel , mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]Principalele masuri de prevenire i protecie1. Schelele i eafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua cu laimea de cel putin 1.2 m, mprejmuite cu balustrade i sa fie rezistente la o sarcina de 80 kg. [sa nu faca sub aciunea acestei sarcini n planvertical o sageata mai mare de 3 cm]2. Golurile din podina destinata alimentarii cu beton sau turnarii betonului trebuie acoperite n timpul lucrului.3. Dupa ce s-a montat armatura, circulaia pe cofraje pentru transportul betonului trebuie sa se faca pe podine speciale.4.n cazul utilizarii pompelor mecanizate pentru transportul betonului trebuie avute n vedere riscurile specifice i este necesara respectarea urmatoarelor masuri:4.1 Exista riscul ca braul sau pompa sa execute micari neateptate imediat ce telecomanda este activata. Nu sestaioneaza n raza de aciune a pompei.4.2 Maina se oprete din punct de vedere electric numai cnd butonul de OPRIRE DE URGENA este apasat. Cu toate ca aceasta face ca toate valvele acionate hidraulic sa se dezactiveze, nu putei preveni astfel, de exemplu, o cadere neprevazuta a braului datorita scurgerilor la sistemul hidraulic.4.3 n nici un caz nu apasai butonul de OPRIRE DE URGENA daca braul are micari necontrolate, deoarece nu veimai avea posibilitatea sa va opunei acestor micari.4.4 Exista riscul ranirii persoanelor aflate n zona din jurul turnarii n cazul n care capatul conductei se desprinde n timpul pomparii, dupa ce s-a rezolvat un posibil blocaj sau n timpul spalarii. Aceasta zona are diametrul egal cu de doua ori lungimea capatului conductei. Capatul conductei trebuie lasat liber, atrnat. Verificai ca nimeni nu se afla n zona periculoasa. inei aceasta zona sub observaie permanenta. Trebuie sa oprii lucrul imediat i sa apasaibutonul pentru OPRIRE DE URGENA daca cineva patrunde n zona periculoasa.4.5 Nu ndoii niciodata capatul conductei flexibila peste ceva. Nu ncercai niciodata sa-l ndreptai crescnd presiunea. Capatul conductei nu trebuie introdus n beton. ntinderea braului i a capatului peste lungimea specificata este interzisa. Capatul conductei trebuie asigurat mpotriva caderii.4.6 Aerul prins n linia de livrare este periculos deoarece aerul comprimat este eliminat brusc la capatul liniei de livrare i betonul poate fi aruncat n mod exploziv. Din aceste motive nu trebuie permisa aspiraia aerului. De aceea trebuie sa umplei ntodeauna rezervorul agitatorului cu beton pna la axul agitator n timpul operaiilor de pompare.4.7 Nu folosii niciodata fora pentru a pompa beton segregat sau cu cocolae deoarece va ncepe sa se sedimenteze n linia de livrare i se vor produce blocaje foarte uor.4.8 Bratul poate cadea n timpul pauzelor lungi de pompare ca o consecina a racirii fluidului hidraulic. Din aceste motive nu lasai niciodata braul ntins n timpul pauzelor.4.9 Maina trebuie oprita, iar sistemul hidraulic, inclusiv rezervorul, trebuie depresurizate complet atunci cnd masurai lungimea necesara pentru conductele de apa, deoarece altfel exista riscul ranirii atunci cnd tubul de transfer ischimba poziia.4.10 Un co de prindere la capatul liniei de livrare este absolut necesar daca scoatei betonul cu ajutorul aerului comprimat, altfel exista riscul accidentarii cnd buretele de spalare i betonul sunt expulzate.4.11 Exista un risc crescut de accidentare cnd curaai cu aer comprimat. Operaiunea de curaare trebuie executata doar de un specialist sub supravegherea sa. Toate persoanele care participa la acesta operaiune trebuie instruite nceea ce privete sigurana.

4.12Trebuie s strngei braul de pompare daca dorii sa ridicai spatele mainii pentru a poziiona o roaba sub rezervor.5.nainte de betonare se vor ndeparta de pe cofraje orice corpuri straine [moloz, resturi de lemn, stropituri de beton etc.] .Dupa perfecta curaire a cofrajelor ele vor fi bine udate cu apa, pe toate parile care vin n contact cu betonul, astfel ncat ele sa se mbibe cu apa.6.n cazul turnarii betonului la nalime mai mare de 1.5 m podinele de lucru ale betonitilor trebuie mprejmuite cubalustrade i cu scnduri de margine. n cazul turnarii betoanelor pentru executarea acoperiurilor, cornielor, luminatoarelor etc. care au o nclinare mai mare de 30 grade, betonitii trebuie dotai cu centuri de sigurana ce se vor lega prin frnghii de elementele rezistente ale construciei.7.Turnarea betoanelor la adncimi mai mari de 1.5 m sub nivelul podinei de lucru trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor sau al burlanelor telescopice, care vor fi bine fixate de schelele de susinere ale cofrajului.8.La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor electromecanice trebuie luate urmatoarele masuri:- Instalaiile electrice necesare punerii n funciune a vibratoarelor electromecanice se vor face cu respectarea regulilor de securitate specifice instalaiilor electrice.-n timpul deplasarii vibratorului percum i n cazul ntreruperii lucrului, oricat de scurta este oprirea, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reea.- Conductorii electrici care alimenteaza cu energie vibratorul trebuie sa fie flexibili i izolai n tub de cauciuc.-Carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamnt, iar muncitorii vor purta n timpul lucrului cizme i manui electroizolante.- Se interzice folosirea vibratoarelor defecte sau recurgerea la improvizaii.9.Este interzis accesul lucratorilor n zona apropiata locului turnarii deoarece este posibila caderea betonului n timpul turnarii, caderea armaturilor, a tijelor i elementelor de la cofrajul spaial si glisant i a altor elemente de construcie. n zonele respective se vor monta placue avertizoare.10.In cadrul operaiunilor de turnare a betonului este obligatoriu purtarea ochelarilor de protecie.2. Lucrari de zidariePrincipalele riscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime mprocarea cu materiale cadere de la acelai nivel, mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]Principalele masuri de prevenire i protecie1. Executarea lucrrilor de zidrie la nlime se va face numai de pe schele executate conform standardelor i ngrdite cu parapeti de 1 m nlime.2. Este interzis circulaia pe ziduri. Pentru circulaie vor fi folosite numai schele i eafodaje.3. Mnuirea unor mecanisme acionate electric sau mecanic de catre alt personal muncitor dect cel de specialitate se va putea face numai dup ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare.4. Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze n permanen legarea la pmnt a mecanismelor i dispozitivelor acionate electric, utilizate la lucrrile de zidrie.5. n cazul utilizrii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive i mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor care le manevreaz va respecta normele de securitate a muncii pentru lucrul de pe schele i la nlime i vafi dotat cu echipamentul individual de protecie corespunztor.6. Este interzis a se crea diferene de nlime de peste 1,5 m ntre diferitele poriuni ale schelei pentu zidrie, n timpul execuiei.7. Se interzice executarea zidriei pe o nlime mai mare de dou etaje, fr legarea acesteia prin planee sau fr a se monta pe grinzile planeelor o podin provizorie.8. La terminarea execuiei stlpilor de zidrie, ntre golurile de ui i ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aeza cel puin un rnd de blocuri, sau se vor rigidiza stlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor [atunci cnd stlpii sunt executai din beton monolit]. Se interzice lsarea libera a stlpilor la partea lor superioar.9. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidrie se va face astfel nct s se lase un spaiu de minimum 0,5 m ntre zidul ce se execut i materiale, de-a lungul ntregului front de lucru unde se lucreaz.10. Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special amenajate i dimensionate corespunztor sau pe planee, n locuri special indicate de conductorul locului de munc.11. Podina de lucru va fi cel puin cu 15 cm mai jos dect nivelul zidriei. nlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru nlimi mai mari se vor monta podine auxiliare.12. Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin aruncarea din construcie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deeurilor [prin tuburi sau jgheaburi speciale].13. La lucrrile ce se execut n mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului.14.Toate golurile periculoase vor fi nchise sau ngrdite cu parapei de protecie.15. Golurile de ui din zidurile exterioare trebuie nchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.16. La intreruperea sau terminarea lucrului se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse n oper, a molozului sau sculelor.17. Zidria cornielor de crmid ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. n cazul n care se folosesc schele de consol acestea vor fi astfel montate nct distana dintre marginea exterioar a corniei i balustrada podinei de lemn s fie de minimum 60 cm. La executarea cornielor din zidrie se vor prevedeadispozitive pentru ancorarea tencuielilor i a invelitorii.18. ntruct zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate i rezisten redus pn la ntrirea mortarului, este necesar ca personalului muncitor care execut asemenea lucrri sa i se faca un instructaj special privind msurile specifice de protecie care trebuie luate. Instructajul special va fi consemnat n procese - verbale.19. Lucrrile de zidrie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unui maistru specializat n asemenea lucrri.20. Se va acorda o atenie special pentru asigurarea stabilitii cornielor prin ancorare, sprijinire corespunzatoare etc.21. La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta obligatoriu copertine de protecie pe perimetrul exterior al construciei pentru oprirea eventuala cdere a unor obiecte de la inaltime.22. n cazul n care nlimea zidriei nu depete 8 m, nu este obligatorie montarea copertinelor de protecie. Dacexecutarea de copertine de protecie nu este posibil, atunci locul de lucru unde se execut zidria se va ngrdi, distana minim de la suprafaa zidului ce se execut pn la ngrdire fiind de 1,5 m.23. Copertinele de protecie vor avea limea de minimum 1,5 m i nclinarea de 20% fa de orizontal; vor fi rezistente, avnd consolele de preferin din metal, iar copertina din scnduri de 2,5 cm grosime, btute una lngalta. Primul rnd de copertine - cel care va rmne pn la terminarea zidriei - va fi montat la distana maxim de 6 m de la pmnt, iar la al doilea rnd de copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care selucreaz.24. Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz copertinele de protecie aflate la inaltime va fi asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate de puncte fixe.25. Se interzice circulaia i depozitarea materialelor sau sculelor pe copertinele de protecie.26. Pentru aducerea mortarelor i crmizilor pe cldirile n curs de construcie vor fi folosite containere speciale, astfel construite nct posibilitatea deschiderii pereilor laterali i desprinderea fundurilor s fie exclus, n scopul evitrii cderii materialelor ce vor fi transportate.27. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau n form de ciuperc, cu muchiile din tabl zdrenuit i ascuite, a unor roabe i tomberoane care nu sunt n perfect stare de funcionare. Sculele de mn folosite la zidrie vor fi bine fixate n mner.29. Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un clete special.3. Lucrari de inchideri cu gips-cartonRiscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime taiere i nepare cadere de la acelai nivel , mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]-Prin folosirea pereilor tip RIGIPS pot fi obinute in comparaie cu sistemele convenionale de realizare a pereilor de compartimentare avantaje din punct de vedere ai costurilor. Spaiu liber din grosimea pereilor este un loc ideal pentru montarea raionala a instalatiilor de tot felul iar suprafaa instantaneu uscata a peretelui poate fi fr intarziere vopsita, tapetat sau lambrisata. Si din punct de vedere al izolaiei fonice si al rezistentei folosind sistemele tip RIGIPS fac fata cu succes oricrei alte solutii, iar greutatea peretelui este numai 25-50 Kg/mp.-Sistemul de construcie cel mai folosit este cel cu montanii si structura metalica. Se pot folosi si structuri de lemn (cu montanii de 6x6 cm). In funcie de cerinele fizice si constructive ale cldirii, se pot realiza perei simpli sau dubli. Calitile fizice si statice ale pereilor rezulta din conlucrarea structurii a panourilor tip RIGIPS si a structurilor izolante din interiorul peretelui.-La o modificare funcionala a cldirii, pereii tip RIGIPS se pot demonta fr mari eforturi. Sunt agrementai tehnic de ctre MPLAT - NCERC - Comisia de agrement tehnic in construcii - grupa de specialitate 2 - pereii nestructurali de nchidere si compartimentare, tavane suspendate, prin decizia NCERC nr. 444/29.12.1991 in baza Ordinului MLPAT- DCLP nr. 13N/20.11.91.-Plcile tip RIGiPS se utilizeaza pentru realizarea urmtoarelor lucrri si produse:tencuieli uscateperei neportanti de compartimentaretavane suspendate care permit realizrea performantelor cerute prin reglementari tehnice in vigoare in Romnia(Normativ P118, STAS 61586, STAS 6472/1... 11).-Plcile normale se pot folosi la lucrri dispuse in ncperi cu condiii obinute de temperaturi si umiditate.-Pentru condiii de umiditate deosebita (bai. buctarii) se recomanda folosirea plcilor rezistente la umiditate.-Pe vreme rece, trebuie meninute temperaturi de peste 4 grade C in cazul montrii plcilor si intre 10-20 grade C pe toata durata procesului de finisare.-Trebuie asigurate o ventilaie corespunztoare pentru a elimina excesul de umiditate.Durabilitatea - ntreinerea.-Se aprecieaza ca fiind similara cu a plcilor de ipsos de 666 x 500 x 70mm (instruciuni tehnice C198).-Repararea pereilor, tavanelor suspendate sau a tencuielilor uscate este simpla si uoara si nu necesita masuri speciale.-Dup fabricare, plcile se taie la lungimea solicitata.-Depozitarea si manipularea plcilor se va face in conformitate cu recomandrile productorului.-Punerea in opera se face cu personal calificat si instruit care sa respecte toate regulile specifice acestor categorii de lucrri si in conformitate cu proiectul structurii respective sub control de specialitate.Trasarea-Trasarea se face la locul de montaj cu nivela si indreptarul.Profile de de legtura-Profilele de legtura UW prevzuta cu elansare de legtura tip RIGIPS pe o singura fata, se fixeaz pe pardoseala cu elemente de prindere la distante de 80 cm unul de altul. Pe pereii alturai urmeaz legaturile prin profilele CW. Dinmotive de izolare fonica profilele de legtura trebuie alturate cat mai strns de elementele de construcie respective.Profile montani-Profile montani CW trebuie sa intre cel puin 2,0 cm in profilul de legtura cu planseul. Profilul montat se introduce prin rsucire mai intai in profilul de jos, apoi cel de sus. Apoi profilele montani se ordoneza la un interax de 60 cm. Ele trebuiesc sa fie orientate cu latura deschisa spre direcia de montaj, in aa fel incat nurubarea panourilor sa nceappe muchia stabila.-Montajul primei fete a peretelui-Montajul primei fete a peretelui ncepe cu un panou intreg 120 cm.-In acest scop panourile tip RIGIPS se fixeaz pe profilele montani cu uruburi autofiletate aezate la interax de 25 cm, cu ajutorul unei urubelnie electrice.Izolaia spaiului liber-Dup panotarea primei fete a peretelui si executarea inst. sanitare si electrice necesara in spaiul liber din grosimea viitorului perete se monteaz izolaia din fibre minerale.-Izolaia se aeaz pe ntreaga suprafaa a peretelui si se fixeaz impotriva alunecrii cu agtori tip PENDEX.-Montajul celei de-a doua fete a peretelui.-Montarea celei de-a doua fete, peretele tip RIGIPS da stabilitatea sa finala. Montajul acesteia se incepe cu un panou avnd o jumtate de lime (60cm) in aa fel incat rosturile celor 2 fete ale peretelui sa fie decalate.-Peretele tip RIGIPS este de acum pregtit pentru tratarea rosturilor, legaturilor si capetelor de uruburi.-Pereii tip RIGIPS permit cu uurina montarea in interiorul lor a tuturor tipurilor de instalaii electrice, sanitare termice, etc.-Cablurile electrice sau conductele de instalaii cu diametru, de pana la 30 mm, pot fi trecute orizontal prin zonele special stanate in profileie metalice.-evi cu diametre mai mari se pot instala fr probleme in spaiul gol din interiorul pereilor. In asemenea cazuri, distanta dintre cele doua fete se stabilete in funcie de aceste diametre.-Fata de sistemele convenionale, in aceste cazuri se economisesc spargerile costisitoare de goluri si scafe si se pot face intervenii ulterioare cu uurina. Avantajele oferite de pereii tip RIGPS sunt puse in valoare in mod deosebit incazul pereilor prevzui sa poarte instalaii.-Bolturile de 5 mm pentru fixarea agrafelor si ancorarea in pereii sau stlpii din beteon armat. Bolturile se vor livra cu pilite si aibele adecvate.Principalele masuri de prevenire i protecie1. Panourile Rigips se vor depozita plan, pe un suport neted i se protejeaza de umiditate. Distana maxima dintre doua ipci ale suportului va fi de 50 cm.2. La depozitare, trebuie luata n considerare capacitatea portanta a planeelor.3. Panourile Rigips de format mare trebuie transportate numai n plan vertical, transport ce poate fi simplificat prin folosirea pieselor de transport Rigips4. n cazul panourilor de format mare i foarte mare, transportul n plan vertical se va realiza de catre 2 muncitori. Cei doi muncitori care transporta i manipuleaza panoul Rigips de format mare sau foarte mare, i vor coordonamicarile i vor fi ateni, pentru ca n timpul manevrarii panoului, sa nu se accidenteze reciproc.5. Taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de rndunica sau fierastraul circular manual.6. La manipularea, tairea i ruperea panourilor Rigips se vor utiliza manuile de protecie, i ochelari corespunzatori cu protecie laterala.4. Lucrari de finisaje, zugraveli si vopsitorieRiscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime mprocarea cu materiale inhalarea de praf sau substane toxice incendiu-explozie cadere de la acelai nivel , mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]-Zugrvelile i vopsitoriile sunt lucrri de finisaje i de protecie anticoroziv/protectie care se execut la interiorul i la exteriorul construciilor mbrcnd uniform cu o pelicul elementele pe care se aplic.-Materialele utilizate i execuia lucrrilor se vor conforma prevederilor urmtoarelor reglementri:Standarde de referina si materiale-C3/76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii.-SR 3910/2/1998 - Var pentru construcii.-SR 18/1994 - Ulei tehnic de inSTAS 790/84 - Apa pentru mortare si betoane.-SR 1581/1994 - Hrtie pentru lefuire uscata.-STAS 4593/90 - Corpuri abrazive cu liant ceramic.-STAS 545/1 si 545/2 / 80 - Ipsos de construcii si ipsos de modelat.-STAS 10702/1-Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiii tehnic generale.-SR ISO 8504/1-Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i produselor similare. Metode de pregtire a suporturilor.-Partea 1: Principii generale-Partea 2: Decapare cu jet abraziv-Partea 3: Curirea manual i mecanic-STAS 10166/1-Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Pregtirea mecanic a suprafeelor.-Lege nr. 10/1995-privind calitatea in constructii-Manual Management Integrat MI-APC S.R.L.Pregtirea lucrrilor-nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli sau vopsitorii se vor avea n vedere urmtoarele :-Vor fi terminate lucrrile de construcii i instalaii propriuzise, rmnnd doar cele care nu mai pot degrada stratul de zugrveal sau vopsea (curirea parchetelor, tragerea firelor electrice prin tuburi deja montate, montarea corpurilorde iluminat etc.).-Vor fi complet executate lucrrile exterioare i de la faada construciei : jgheaburile, burlane, streini, cornie, glafuri, socluri, trotuare etc.-Vor fi reparate defeciunile de la instalaiile de ap i canalizare, instalaiile de nclzire central i ale nvelitorilor.-Tmplria din lemn i metalic montat definitiv, inclusiv geamurile : accesoriile metalice montate i verificate.-Suprafeele suport curate de praf, de stropi, etc. iar poriunile umede complet uscate.-Pardoselile reci (beton mozaicat, ciment sclivisit) vor fi terminate, exclusiv lustruirea. La pardoselile calde, se va proteja stratul suport al mbrcminii.-Obiectele ce rmn n ncpere, tmplria i sifoanele de pardoseal vor fi protejate contra murdriei.Principalele masuri de prevenire i protecie1.Lucrarile de tencuieli, interioare, exterioare, precum i ipsosariile se vor executa de pe schele executate conform standardelor de sigrana n vigoare.2. La lucrarile de tencuieli interioare i ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe capre nedeplasabile.Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire, ipsosarie (reparaii) n locuri izolate.3. n cazul n care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executata de pe podine mprejmuite, aezate n consola [schele n consola] trecute n afara prin golul ferestrei respective sau de pe schelesuspendate n sistem leagan.4. Daca tencuielile exterioare se executa n acelai timp pe mai multe nivele de lucru, se va organiza activitatea astfel nct echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeai verticala. Se vor folosi podine etane, streini sau plase.5. nainte de nceperea operaiei de tencuire uscata vor fi identificate instalaiile electrice existente i se vor izola, astfel nct sa fie eliminat pericolul acidentarii prin electrocutare.6.n cazul utilizarii procedeului tencuirii uscate, n care panourile de Rigips se monteaza cu adezivi pe un suport masiv[caramida, beton, B.C.A.] suportul trebuie sa fie stabil, plan, protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice i sa nu fie ngheat.7. La ndepartarea resturilor de mortar sau beton de pe suport, lucratorii vor purta ochelari, manui de protecie i masca contra prafului.8. La prelucrarea uscata a tencuielilor n ncaperi nchise, se vor lua masuri de ventilare permanenta, n scopul evacuarii prafului.9. Spaiul de circulaie va fi meninut liber, pentru a se evita accidentarea prin mpiedicare, lovire, alunecare, cadere.10. Pe dosul panourilor taiate [nalimea = h ncapere minus 0,015 m] se aplica adezivul preparat conform reetei. [lipita pe sacul de adeziv]n dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, courilor, etc. panourile trebuie lipite pe ntreaga suprafaa.11. nainte de prepararea adezivului, lucratorii vor citi cu atenie indicaiile de pe ambalaj i vor respecta cu strictee precauiile referitoare la manipularea si prepararea adezivului respectiv.La prepararea adezivilor sub forma de pulbere, muncitorii vor purta mati de protecie contra prafului.12. n timpul prepararii adezivului este interzis lucratorilor, sa fumeze, sau sa mannce. Dupa prepararea adezivului lucratorii se vor spala pe mini i pe faa cu apa i sapun.13.Se interzice utilizarea pigmenilor vatamatori sanataii oamenilor [minium de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru], la prepararea mortarelor colorate necesare la tencuire.14.Panourile prevazute cu adeziv se ridica la perete i se bat usor cu ciocanul de cauciuc i bagheta de pozitionarepentru a le aseza vertical i n acelai plan. La pardoseala trebuie sa ramna, graie unui distanier, un rost de cca 5 mm [pentru ventilare n timpul prizei].15. Lucratorii vor purta n mod obligatoriu manui, ochelari i masca de protecie.16. La manipularea obiectelor sanitare, lucratorii vor fi ateni pentru evitarea accidentarii prin caderea sau rasturnarea acestora.17. nainte de nceperea lucrarilor la bai, se va opri alimentarea cu apa rece i fierbinte, pentru evitarea accidentarii lucratorilor, n cazul fisurarii unei conducte.18. La utilizarea grundului, lucratorii vor purta manui de protecie.19. La operaia de lefuire a zonelor prelucrate cu paclul, lucratorul va utiliza masca de protecie contra prafului i ochelarii de protecie.20. Depozitarea adezivilor, diluanilor i vopselelor se va face numai n locuri ferite de caldura sau surse de foc deschis.21. Fumatul, lucrul cu foc deschis sau executarea de operaiuni ce pot provoca scntei sunt cu desavrire interzise n zonele n care sunt depozitate sau se lucreaza cu adezivi, vopsele, diluani sau alte materiale inflamabile.Lucrari de montare a geamurilor1.Transportul geamurilor se va face n lzi. Att n timpul transportului, ct i n magazie, lzile cu geamuri vor fi aezate n poziie vertical.2.Tierea geamurilor se va face n ncperi speciale. Deeurile i geamurile sparte vor fi adunate i ndeprtate de la locul de lucru.3.n cursul punerii geamurilor la luminatoare i oberlihturi, locurile deasupra crora se execut astfel de lucrri vor fi ngrdite sau pzite, interzicndu-se accesul oamenilor.4.Se interzice sprijinirea scrilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.5.Montarea geamurilor pe tmplrie, schelete metalice sau de beton armat prefabricate se va face de pe schele solide, interzicandu-se lucrul de pe schele improvizate.Lucrari de montare a parchetului1.Transportul parchetului se va face n pachete (legturi ).2.Depozitarea legturilor de parchet la locul de punere n oper se va face n stive de maximum 1 m nlime, cu respectarea prevederilor capitolului care se refer la depozitarea materialelor.3.Lucrrile de parchete, care se execut n ncperi nchise, acestea trebuie s fie n permanen ventilate pentru evacuarea prafului cu instalaii de ventilare adecvate.4.Baterea parchetului se va face cu scule n perfect stare conform prevederilor capitolului care se refer la scule i dispozitive.5.Cuiele necesare baterii parchetului se vor ine ntr-o ldi special. Este interzis rspndirea cuielor pe stratulsuport sau pe parchet. Este interzis inerea cuielor n gur.6.Muncitorii parchetari vor lucra numai nclai.7.Mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pmnt prin nulul de protecie.8.Conductorii electrici care fac legtura de la priz la main vor fi izolai n tub de cauciuc.9.Muncitorii care lucreaz la mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul, vor fi special instruii i cu normele care se refer la msurile de protecie contra electrocutrii. Ei vor purta n mod obligatoriu echipament de protecie electroizolant.10.Mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, nainte de nceperea lucrului. n cazul ncare n timpul lucrului se ivete o defeciune la main, aceasta va fi imediat deconectat i anunat eful de antier care va trimite electricianul de antier pentru a o repara. Este interzis muncitorilor de a ncerca repararea mainilor.11.Este interzis nceperea lucrului cu maina electric de rachetat, nainte de a se verifica dac toate lamele de parchetat sunt bine btute, pentru a prentmpina o eventual smulgere i proiectare a acestora de ctre main.12.n cazul n care maina de rachetat sau lustruit parchetul trebuie s fie mutat la un alt loc de munc, nainte de a se executa aceast operaie, va fi deconectat de la sursa de curent.13.La ntreruperea lucrului, n timpul pauzei i la terminarea programului, maina se va deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lsarea mainii neasigurat dup terminarea lucrului. Ea va fi ncuiat, mpreun cu cablurile de alimentare, ntr-o ncpere sigur.14.La rachetarea (curarea) manual a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica nainte de nceperea lucrului,mnerele trebuind s fie suficient de solide i s nu prezinte fisuri sau achieri.15.La rachetarea (curarea) manual a parchetului cu iclingul acesta trebuie s aib o aprtoare, care s mbraceiclingul, permind ieirea n afar numai a prii tietoare.16.n ncperile unde se ceruiete parchetul cu cear dizolvat n benzin, sau cu palux se interzice fumatul i executarea lucrrilor care necesit folosirea focului, producerea de scntei etc. Pe uile acestor ncperi vor fi montate tblie avertizoare. Aceste ncperi vor fi n permanen aerisite.Lucrari de montare a faiantei1.Aezarea i fixarea plcilor pe perei trebuie realizat cu respectarea prevederilor din prezentele norme, care se refer la lucrrile de zidrie, lucrrile cu ciment i aracet etc.2.Depozitarea plcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii n depozitele de materiale.3.Transportul plcilor pe vertical la nlime, la locul de munc, trebuie s se fac cu astfel de mijloace care s evite pericolul de accidentare a muncitorilor i spargerea plcilor.5.Lucrari de montare tamplarie aluminiu Riscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime inhalarea de praf sau substane toxice electrocutare cadere de la acelai nivel, mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip ham [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]-Tmplria este alctuit din profile de aluminiu cu rupere de punte termic i geam termopan.-Tmplria trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii tehnice minime:-Coeficientul de transfer termic Uw=1.7 W /(m2K) conform DIN EN 10077-1-Coeficient izolare fonic Rw=37 dB-Clasificare permeabilitate rosturi: clasa 1 (conform DIN EN 12207)-Clasificare rezistent la vnt: clasa 1 (conform DIN EN 12211)-Contractantul se va conforma instruciunilor productorului.-Se va evita contactul aluminiului cu metale, cum ar fi fierul sau cuprul, pentru a mpiedica apariia fenomenului de electrocoroziune.-Accesoriile tmplriei vor fi necorozive, compatibile cu aluminiu.-Acoperirea aluminiului se va realiza prin acoperire electrolitica, avnd grosimea de minim 20 microni.Depozitare. Transport-Tmparia se va depozita n poziie vertical n incperi uscate.-n timpul transportului i depozitrii tmplria de aluminiu se va proteja astfel nct s nu existe contact direct ntre elemente.Generalitati-Ferestrele de aluminiu s-au impus pe plan mondial, definitiv datorita calitilor tehnice de excepie.Caliti-Aluminiul se folosete la orice ce fel de ferestre cu sau fr deschideri multiple, cu absolut orice forme, nchideri de balcoane si terase, vitrine, ui automate sau simple interioare si exterioare.-Fata de tamplaria clasica prezint o rezistenta mult mai mare fata de tensiunile tehnice si mecanice la care sunt supuse zilnic. Rezistenta fata de aceti factori este determinata de forma profilului, calitatea produsului si a asamblrii. Date tehnice-Tamplaria de aluminiu la exterior va fi cu rupere de punte termica.-Acoperirea suprafeelor din aluminiu se face prin eloxare (anodizare) sau prin vopsire;-Valoarea coeficientului termic K este uzual cuprinsa intre 2,0 si 2,8 W/mp K, dar poate fi cobort pana la 1,7 W/mp K;-Grosimea profilului este de minim 65 mm;-Posibiliti multiple de deschidere pe orizontala si/sau pe verticala, culisare;-Sistem propiu de drenare, prin dirijarea controlata a condensului si a apei ctre exteriorul construciei;-Att profilele cat si toate sistemele de garnituri sunt garantate pe toata durata de viata a construciei;-Se pot introduce elemente de automatizare si telecomanda;-Montarea se face in goluri finisate sau cu rame oarbe;-Praful si zgomotul nu intra, iar rcoarea sau cldura nu ies.-Acest tip de tamplarie de aluminiu ofer ca timpii minimi de rezistenta la foc intre 30 si 120 minute.-Tamplaria din aluminiu, este verificata la seism fiind apta si in zone de grad IX. Profilele sunt prevzute cu un sistem de garnituri elastice ce permit preluarea eforturilor bidimensionale. Pentru construcii ce depesc 8 m se folosesc piese de 'mbinare si prindere specia! proiectate si realizate pentru preluarea eforturilor tridimensionale.-Protecie fonica: daca construcia este bine gndita, ferestrele de aluminiu devin ferestre de protecie fonica.Avantaje-Uurina la ntreinere;-Rezistente la intemperii si nepretenioase;-Se pot livra cu sticla antiefractie, antiglont sau termopan. Se recomanda sticla de termopan.-Materialul nu este inflamabil, nu transfera focul;-Profilele se livreaz eloxate sau vopsite; culoarea tampiariei va fi armonizata cu finisajele exterioare ale faadei si a geamului de la peretele cortina.Principalele masuri de prevenire i protecie1.Sculele, uneltele i dispozitivele de orice categorie i pentru orice ntrebuinare trebuie s fie n perfect stare i scorespund specificului lucrrii.2. Zilnic, nainte de nceperea lucrului, fiecare lucrtor va controla dac uneltele i sculele din dotare sunt n stare tehnic corespunztoare.3. Uneltele i sculele care nu corespund din punctul de vedere al securitii muncii se vor scoate din uz, repara [cele care se pot recondiiona] sau casa.4. Sculele i uneltele de mn vor fi confecionate conform standardelor n vigoare, din materiale corespunztoareoperaiilor care se execut, fr a se permit deformri, fisuri sau desprinderi de achii, bavuri.5. Este interzis folosirea sculelor i uneltelor fr mner, precum i folosirea aceluiai mner la mai multe scule.6. Este interzis folosirea uneltelor de mn cu suprafee de percuie deformate, nflorite sau tirbite, precum i a uneltelor de mn cu improvizaii.7. n timpul transportului, prile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mn cu tiuri, vrfuri etc. vor fi protejate cu aprtori sau teci adecvate.8. Sculele i uneltele de tiat vor fi verificate dac sunt bine ascuite i dac au profilul corect n raport cu operaia de executat.9. Sculele de perforat vor fi verificate daca au profilul corect n raport cu operaia de executat10. Sculele i dispozitivele de taiat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:-s nu fie degradate, cu crpturi sau ruginite;-foarfecele pentru tiat vor avea lamele strnse astfel nct s preseze una pe alta, fr joc n axul de fixare;11.Sculele i uneltele de mn vor fi pstrate - dup caz - n dulapuri, lzi, rastele sau suporturi speciale i orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu prile active ale acestora.12.Uneltele acionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrtorii care cunosc bine att metodele de lucru ct i pe cele de protecie a muncii.13. Este interzis ca n timpul lucrului s se aeze unelte pe treptele scrilor mobile, schele, tablouri electrice etc.14.Conductele flexibile de aer comprimat trebuie s corespund debitului i presiunii de lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.15.Sculele i uneltele vor fi pstrate n truse sau cutii, pentru a se evita mprtierea lor sau cderea de la nlime.16. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse i de ochiuri special prevzute n centurile de siguran, adaptate pentru fiecare unealt n parte, in asas fel incat lucratorul s le aib la ndemn, lundu-se, totodat, msuri ca n timpul lucrului aceste scule s nu incomodeze i s nu mpiedice micrile libere ale minilor.17. Nu se admite folosirea unor scule i unelte improvizate n timpul montajului.18. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, nainte de nceperea lucrului, de ctre muncitorii nsrcinai a le folosi, mpreun cu eful echipei de montaj. Verificarea va urmri s constate dac dispozitivele nu prezint fisuri, uruburi sau piulie defecte, fire rupte la cabluri, deformaii sau dezaxri.19. Dac n jurul locurilor n care se sudeaz electric nu se pot aeza paravane protectoare pentru vedere se va mprejmui locul de munc si se vor monta panouri avertizoare pe care se va inscrie: "Nu v uitai, se sudeaz";20. Pentru sudurile executate n pantele exterioare ale construciei, conductorul locului de munc va indica fiecrui sudor n parte locul de prindere a frnghiei centurii de siguran;21. Traseele conductorilor i cablurilor aparatelor de sudur vor fi degajate de orice ar putea duce la deteriorarea lor.22.Cablurile de alimentare i elementele de conectare ale echipamentelor acionate electric trebuie sa fie intacte i sa nu prezinte deteriorri.23.Cablurile de alimentare a instalailor acionate cu aer comprimat trebuie sa conin sigurane mpotriva desprinderii accidentale.6.Lucrari de sudura si taiereRiscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime inhalarea de praf sau substane toxice electrocutare cadere de la acelai nivel , mpiedicareEchipament individual de protecie- casca- bocanci- sort pentru sudor- ochelari- manui [daca este cazul]- centura de sigurana tip HAM [daca este cazul]- antifoane [daca este cazul]- masc sudur-Pentru a asigura sudarea i operaiile de tiere n condiii de sigurana vor fi aplicate urmtoarele reguli pentru protecia muncii.-Fiecare categorie de tuburi de gaze ce se utilizeaz trebuie sa aib crucioare separate pe timpul utilizrii.-Depozitarea tuburilor de gaze se va face pe categorii de tuburi iar in cadrul fiecrei categorii se va face separare intre tuburile goale si cele pline. Locurile de depozitare vor fi semnalizate corespunztor.-Sudorii care lucreaza la nalime vor purta centuri de tip ham care vor fi ancorate-nainte de nceperea lucrului sudorul va verifica buna funcionare i etaneitatea arzatorului, respectiv a aparatului de sudat.-Este interzis ca n timpul lucrului furtunurile de cauciuc sa fie inute sub bra sau sa fie incolacite pe picioare.-Este interzisa folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilena si invers.-Este interzisa folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grasime.-Folosirea furtunurilor defecte, precum si nfaurarea acestora cu banda izolatoare sau alte materiale este interzisa.-Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudare se face numai prin coliere metalice bine strane.-Recipientele butelie pentru acetilena se folosesc numai n poziie verticala.-Arzatorul aprins nu se va lasa din mna nici un moment.-La sudare prin arc electric aparatele de sudura trebuie conin mpmntare, iar att cablurile de alimentare, cele de sudura, ct i elementele de conexiune, sa nu fie deteriorate.

7.Lucrari de hidroizolatii si termoizolatiiRiscuri identificate: cadere de obiecte de la nalime cadere de la nalime mprocarea cu materiale inhalarea de praf sau substane toxice electrocutare incendiu-explozie cadere de la acelai nivel , mpiedicare mbolnaviri datorate condiiilor meteo excesivEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip ham [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]HidroizolatiiTipuri de hidroizolatii:-Amorsaj cu soluii de bitum in 2 straturi;-Bitum turnat la cald;-Pnza bitumata tip PA 55;-Carton bitumat tip CA 400;-Impastitura din fibre de sticla bitumata, perforata tip IBP 1200;-Impaslitura din fibre de sticla tip IA 100Standarde si normative-STAS 3303/2/88-Pantele acoperiurilor-STAS 7064/78-Bitum pentru lucrri de hidroizolatie Ia construcii-SR 138/1994-Carton bitumat-SR 1046/1997-Pnza bitumata-SR 7916/1995-Impaslitura din fibra de sticla bitumata-STAS 11342/79-Masc bituminos pentru construcii-STAS 2355/3 /87-Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si coperiuri-C112 /86-Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii-Lege nr. 10/1995-privind calitatea in constructii-Manual Management Integrat MI-APC S.R.L.Generalitati-Pregtirea suprafeelor pentru amorsaj, prin executarea unei sape de egalizare (sau prin finisarea atenta a betonului de panta) din mortar M 50 T, n grosime medie de 1 cm.-Pe atice, aplicarea straturilor se face dup tencuirea acestora cu mortar M 100 T de 15 mm grosime si realizarea scafelor de racordare M 100 T de 15 mm grosime si realizarea scafelor de racordare cu raza egala de 5 cm.-La racordarea cu aticele se va poza un strat suplimentar din pnza bituminata cu limea de 50 cm iar la dolii min. 1 m.-Se va verifica cu atenie corecta poziionare a gurilor de scurgere, precum si realizarea corespunztoare a betoaneorde panta.-Protecia hidroizolatiei in cmp se realizeaz dintr-un strat de pietri de 6 10 mm, necat in bitum, iar la racordarea cu aticele cu o tencuiala din mortar M 100T, de 3,5 cm, armata cu o reea OB 37 O 6 cu ochiuri la 20 cm, ancorate la partea superioara a aticului.-Se msoar la mp de suprafee real executate.Materiale bitumate in foi:-Cartoane bitumate tip CA 333, CA 400 conf SR 138 1994-Impaslitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IB1200 si IPB 1200 conf. SR 7916-1996-Impaslitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000R IBR 110OR conf. NTR 8067 85

-Impaslitura bitumata cu aditivat IAA 1200 conf. STI 17 86-Pnza bitumata PI50; PA55 si PA45 conf. SR 1046 1997-Testura din fibre de sticla bitumata tip BA 2000 conf.STAS 1026 80-Testura din fibre de sticla bitumata placat cu folie de aluminiu tip TBAL conf. NTR 9041 80-Foi hidroizolatoare cu bitum adizivat tip Hidrolit conf. NTR 9607 80-Membrana hidroizolatoare cu bitum adizivat tip Mecalut conf. TI 29 86Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare:-Bitum pentru lucrri cu hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conf. STAS 7064 - 78 Bitum cu adaus de cauciuc tip SAC95/105 CONF. STAS 10546 - 76 soluie de Bitum tip CITOM conf. STAS 6800 - 91-Emulsie bituminoasa cationica conf. STAS 8877 - 72-Emulsie bituminoasa anionica conf. STAS 11342 - 79-Emulsie bituminoasa tip Hidralet conf. NTR 4978 - 72-Suspensie de bitum filenzat (SUBIF) cpnf. 558 - 72-Chit din suspensie de bitum filenzat (CELOCHIT) conf. STAS 661 -71, SR EN661 -1997Materiale auxiliare:-Fier de calcar conf. STAS 539 - 79-Fier de talc conf. STAS 1901 - 85-Microazbest conf. STAS 3315 - 75-Rabite - spiret conf. STAS 44 - 84-Tabla de plumb de 1, 2, 3 mm grosime conf. STAS 491 -70-Tabla zincata conf. STAS 2028 - 80-Tabla neagra conf. STAS 1946 - 80 protejata anticoroziv, conf. deciziilor ICCPDC nr. 54 si 68-1984-Hrtie Kraft de 125/mp conf. STAS 3789 - 86-Carton impregnat C1300 conf. SR 138 - 1994-Impaslitura din fibre de sticla nebitumata tip l 50 conf. SR 8050 - 1996-Placi prefabricate din beton sau dale si alte materiale pentru protecie (nisip, pietri de 7-15 mm)-Guri de scurgere din mase plastice (de ex.: tip TAGCM Oradea si TLSIT)-Materiale diverse si piese de racordare pentru lucrrile aferente hidroizolatii vopsele in culori deschise de baza de copolimeri vinilcrilici in dispersie apoasa tip VEMOBIT, conf. caiet de sarcini CS CCPALV nr. 52 - 84 sau alte produse de laboratoare autorizate in construcii, pe msura trecerii lor !a producia industrialaExecuia lucrrilor de hidroizolatie-Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunztoare vor fi respectate urmtoarele condiii:-lucrrile de hidroizolatii se vor executa de ntreprinderi de specialitate sau echipe specializate;-se vor asigura spatii corespunztoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul execuiei;-se vor asigura caiie de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;-se vor controla calitatea si cantitatea foilor bitumate, a bitumurilor si materialelor auxiliare, daca au certificatele de calitate si corespund prescripiilor tehnice respective, pentru utilizare conf. normativului si proiectului;-lucrrile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5 C, fiind interzisa execuia acestora pe timp de ploaie si burnia;-la lucrri executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din "Normativul pentru realizarea pe timp friguros alucrrilor de construcii si instalaii aferente" codC16-84;-temperatura masticului de bitum in cazan nu va depi 220 C iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160 si 220 C.-Suprafeele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3 ~ 87 si condiiilor de la pct. 3.5 astfel:se vor verifica pantele si se va controla daca suprafaa este curata, fr asperiti mai mari de 2 mm si denivelripeste 5 mm, verificate in toate direciile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele cu raze de minimum 5 cm si muchiile de minimum 3 cm;se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si ntrit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fii de carton bitumat de 30x20 cm, dup o prealabila amorsare si care la ncercarea de dezlipire dup o ora de la lipire,trebuie sa se rup. Dezlipirea de pe suprafaa fiei sau cu mortar, arata ca sapa este ori prea umeda orinecorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei;se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strpungere, diblurile, crligele, agrafele de prindere a copertinelor, daca sunt executate rabordurile, lcaurile rosturilor si daca sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie.-Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolaia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dup amorsare cu emulsie sau soluie de bitum cu min. 300 g/mp.

-Stratul de amorsare cu soluie de bitum se executa pe suportul din beton sau mortar bine curat si uscat numai in perioade de timp cu temperaturi exterioare pana Ia 8 C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8 C. Dup uscare, straturile de amorsare trebuie sa fie de culoare maron inchis, fr luciu.-La acoperiurile cu greutatea termoizolatiei peste 70 kg/mp, stratul de amorsare de sub bariera vaporilor se executa numai pe atice si prile verticaie ale elementelor de strpungere, iar la cele fr atice pe o fie de minimum 1 m lime pe conturul acoperiului.-Aplicarea stratului de amorsare se executa macanizat prin stropire. Aplicarea stratului de amorsare se executa macanizat prin stropire cu pistilul racordat la compresor cu aer comprimat, sau cu pera, pe suportul de beton curat si uscat.-In caz de preparare a soluiei de bitum pe antier, indicat numai pentru suprafee mici, operaia se va executa la o distanta de min. 25 m de sursa de foc sau construcii uor inflamabile, prin turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pana la rcire.-Straturile pentru difuzia vaporilor alctuite din impaslitura bitumata perforata BP1200 sau IBP1100 prevzute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate interioara mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate, prevzute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite, cu-suprapuneri de cca. 5 cm si aezate cu partea blindata pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica in dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strpungerilor.-Comunicarea cu exteriorul a staturilor de difuzie de sub copertinele de la atice se va realiza cu fii din impaslitura bitumata perforata de 50 cm lime, aezata la distante de cca. 1 m.-Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum,cu suprapuneri de 7....10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolaie termica. - Acoperiurile peste incaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75%, bariera contra vaporilor va fi executata cu un strat de estura bitumata TSA 2000, lipita si acoperita cu mastic de bitum IB 70/95 C.-In czuri izolaiei termice cu placi termoizoiatoare din materiale rigide, stratul din mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza si la lipirea plcilor termoizoiatoare.-Protecia cu foi bitumate a plcilor termoizoiatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea plcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.-La montarea pe acoperi, plcile termoizoiatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depi temperatura de 150 C in momentul lipirii.-Hidroizolatia alctuita din straturi multiple, pentru terase si acoperiuri cu panta de max. 20%, se va executa prin lipirea foilor bitumate pe toata suprafaa cu masticuri din bitum preparate cu max. 30% filere minerale, cu punctelenmuiere IB in funcie de panta, indicate in tabelul 1.-La terase si acoperiuri cu panta mai mica de 7% se admite utilizarea de masticuri cu punct de nmuiere IB 60/70 C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate si ductibilitate minime ale bitumului H 68/75.-La acoperiuri cu panta peste 20%, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum IB 95/105 C.-Consumul de mastic sau bitum cu adaus de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minimum 1,5 kg.mp, iar laprimul strat si in cazul aplicrii pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8.-Pentru executarea hidroizoiatiei in cmpul acoperiului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafaa suport si se vor curata prin periere energic, dup care se vor las un timp suficient pentru relaxare si ndreptare a foilor.-Se va matura suprafaa suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare dup care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presare a sulului peste stratul din mastic de bitum,turnat cu canciocul in fata si pe toata limea sulului. Apsarea energica a sulului trebuie sa conduc Ia eliminareapungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizandu-se astfel o mbuntire a calitii hidroizoiatiei si ncadrarea in consumul normal de bitum.-Suprapunerile dintre foile bitumate vor-fi de 7. ..10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se si curatandu-se totodat excesul de mastic din bitum refulat pe margini.-Al doilea si al treilea "strat al hidroizoiatiei se vor aplica in mod asemntor, cu decalri intre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperiului a unei fii de 50 cm lime Ia hidroizolatia in doua straturi si de 0,33 cmla hidroizolatia din mai multe straturi.-Fiecare strat se va aplica incepand de la streain sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile sa fie realizate in sensul de scurgere al apelor.-La panta pana la 75%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, Iar Ia pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta.-Dup aplicarea fiecrui strat, se va examina suprafaa cu grija prin ciocanire, iar defectele constatate se vor remedia, dup care se va executa stratul urmtor.-Hidroizoiarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaii, couri etc.) se va executa cu fii croite ladimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus.

-La scafe suprapunerile cu straturile hidroizoiatiei orizontale se vor realiza in trepte de minimum 20 cm.-La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin ntinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controiandu-se aderenta si continuitatea etansari in aceste locuri.-La atice cu nlimea pana la 60 cm, hidroizolata se va ntoarce pe partea orizontala a aticului minimum 12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu nlimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi mpucate la distante de cea. 50 cm.-Protecia hidroizoiatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe reea de otel-beton d=4-6 mm la 25 cm.-La terase necrculabile si acoperiuri se admite execuia proteciei si cu ultimul strat din tasatura bitumata TBAL sau vopsire reflectorizanta, in doua straturi aplicata pe ultimul strat al hidroizoiatiei.-Etansarea la strpungeri se va face in funcie de diametrul elementului si solicitrilor fizice si mecanice, astfel:-La strpungeri reci si fr vibraii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strnge cu flansa mobila in uruburi.-La strpungeri reci si fr vibraii cu diametrul mai mic de 200 mm si fr flanse, etansarea elementului, prin mansonare cu doua straturi din pnza sau estura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe elemente cusarma sau colier. In cazul detectoarelor, stratul de difuzie, se va decupa sub gulerul din tabla, iar in interior catermoizolatie, tubul se va umple cu cali bitumati sau vata minerala recuperata.-La strpungerile cu vibraii sau calde hidroizolatia verticala se executa ntoarsa pe un rebord din beton sau zidrie, distanta fata de strpungere si se protejeaz pe rebord cu sort din tabla zincata sau tabla neagra vopsita anticoroziv si etanat cu chituri la elementul de strpungere.-Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etana cu un strat suplimentar din pnza sau tasatura bitumata de minimum0,50 m lime cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu masticde bitum.-Dup umplerea buclei cu calti bitumati sau cu vata minerala recuperata, se acoper cu o fie din tabla de 20 cm lime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi mpucate pe margini.-Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie sau soluie de bitum, dup care se vor executa copertina sau straturile de protecie.-La acoperiurile construciilor industriale, rosturile rigide peste care hidroizolatia se va aplica flotant pe un strat de impaslitura bitumata IB1200, cu granule ctre cochilii.-La rosturi de rezemare a elementelor prefabricate mari, se va aplica sub bariera cantra vaporilor si sub hidroizolatie, o fie de impaslitura bituminata de 0,5 m lime, lipita in puncte pentru flotarea hidroizolatiei.-Montarea gurilor de scurgere interioara, la terase circulabile se va face conf. STAS 2742 - 86 "Receptoare pentru colectarea apelor de pe tarease si acoperiuri, forme si dimensiuni".-Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile din STAS 2389 92 Jgheaburi si burlane, prescriptii deproiectare si alctuire".-Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperiuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu plnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de pnza sau estura bitumata intre doua straturi de mastic de bitum.-Gulerul de plumb sau din materiale plastice si stratul suplimentar din pnza sau tasatura bitumata, vor fi prevzute cu stuturi care se vor introduce in mufa conductei de scurgere.-Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu mufa va fi stemuita in coloana de coborre la minimum 30 cm subplanseu.-Hidroizolatia in cmp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturile introduse in mufa, dup care se va monta parafrunzarul.-Termoizoiatia din materiale tasabile sau pilonate se va opri cea. 15 cm de gura de scurgere, iar in jurul gurii de scurgere se va executa o termoizolatie din mortare cu agregate uoare sub forma de plnie, ca suport rigid al hidroizolatiei si gulerului de plumb sau din materiale plastice.-La scurgeri exterioare, sub paziile din tabla se va lipi cu mastic din bitum un strat suplimentar din impaslitura saucarton bitumat cu lime de 30 - 50 cm.-Barbacanele de scurgere a apelor prin atice, confecionate din tabla zincata sau neagra protejata, se vor ingloba prin lipire cu mastic de bitum intre un strat suplimentar de pnza bitumata si hidroizolatie.-La acoperiurile circulative prevzute cu sifoane de pardoseala hidroizolatia se va lipi pe gulerul recipientului.-Protecia uoara la terase si acoperiuri necirculabile se va excuta prin stropire macanizata n doua straturi minimum300 gr/mp vopsea reflectorizanta in culori deschise aplicate pe ultimul strat din mpaslitura bitumata tip IB1200 la acoperiurile cu panta maximum 20% sau pe carton bitumat CA400, CA333 la pante mai mari. In cazul cnd nu se poate procura vopseaua reflectorizanta, pana la darea in exploatare a construciei, vopsirea se va face de beneficiar in cadrul lucrrilor de ntreinere.

-La terase necirculabile, protecia grea din pietri de 7 - 15 mm se va executa prin aezarea in strat uniform de cea. 4 cm grosime.-Protecia grea, la terase circulabile se va executa cu placi sau dale aezate pe un strat de nisip de cca. 2 cm grosime sau din mozaic turnat pe nisip si mortar de poza, cu un strat de separare din hrtie kraft de 125 gr/mp. Acest strat de protecie se va executa cu panta de 1"- 2% prevzuta cu rosturi de 2 cm la 20 - 30 cm de atice si alte elementeverticale, iar in cmp rosturi la intervale de 4 - 6 m in ambele sensuri, umplute cu mastic de bitum la plcile cu grosimede maximum 3 cm si nisip la dalele peste 4 cm grosime.Pentru lucrrile de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip hidribit, lipite cu flacra, se vor respecta urmtoarele:-lucratorii vor fi instruii special pentru aceste lucrri si cu modul de utilizare al arztoarelor cu flacra, racordate la buteliile cu gaze lichefiate;-lipirea cu flacra a materialului hidrobit sau mecabit se va face pe suporturi din sape de mortar sau beton, dupamorsare si pe placi termoizolatoare caserate cu estura sau pnza bitumata;-la terase si acoperiuri prevzute cu sape suport din mortar, hidroizolatia monostrat din hidrobit sau mecabit se va executa pe suprafee amorsate cu munimum 600 gr/rnp solutie sau emulsie de bitum aplicata in straturi succesive;-la acoperiurile construciilor industriale cu termoizolatie din placi rigide, hidroizoiatia se va aplica pe stratul de caserare al plcilor cu estura bitumata TSA 2000;-sulurile de hidrobit sau mecabit se vor derula pe acoperi si se va indeparta folia de protectie din polietilena, se va poza si croi pe suprafaa respectiva de hidroizolat, dup care se vor rula din nou pe un ax special mobil;-se va pregti arztorul si se va aprinde flacra care se va regla pentru a aciona pe linia de contact a suprafeeisulului pe suport;-durata de nclzire pe suprafeele de contact va fi suficienta numai pentru topirea bitumului fr scurgeri;-derularea sulului pe suport se va face cu o viteza in funcie de cantitatea de bitum topit, urmarindu-se o lipire continua pe suprafaa suport;-presarea se realizeaz prin greutatea proprie a sulului si suplimentar la margini cu o cosoroaba speciala, fr a se circula in urma derulrii sulului;-suprapunerile dintre foile de hidrobit sau mecabit vor fi de minimum 10 cm longitudinal si minimum 15 cm la capetele sulului;-scafele se vor intari cu straturi suplimentare din hidrobit sau mecabit de minimum 25 cm lime, iar in dolii cu depirede minimum 15 cm limea suprafeei lor;-racordarea la detaliile aferente acoperiurilor (atice, strpungeri, roasuri, guri de scurgere etc.), se va executa cu arztorul cu o singura flacra sau cu lampa de benzina, pe aceleai suprafee corespunztoare hidroizolatiei cu straturi multiple.TermoizolatiiPlcile din vat mineral semirigid utilizate la termoizolarea acoperiurilor vor avea urmtoarele caracteristici:-vor respecta prevederile STAS 5838/5-80 pentru produsul G.140;-grosimi nominale g=30, 40, 50;-densitate aparent: 140 10 kg/m3-conductivitatea termic la 0oC = 0,036 W m.k (0,031 kcal/mhoC);-coninut de liant: min. 8%;-temperatura maxim de utilizare: 250oC;-umiditate: max. 1%;-modul de elasticitate la sarcina maxim:- static 1-2 N/m2-dinamic 15-30 N/m2-coeficient de revenire dup ndeprtarea ncrcrii de 2000 N/m2 min.0,9-tasarea sub ncrcarea de 2000 N/m2 max. 5%-Plcile vor avea fee plane paralele, cu muchiile tiate drept i unghiurile de 90o (abatere max. 5mm msurat conf. STAS 5838/4-76)Materialele componente:-vat mineral conf. STAS 5838/2-78;-liant format dintr-un amestec de rin formaldehidic, poliacetat de vinil i acid fosforic;-Plcile din vat mineral autoportante utilizate pentru tavanele false termoizolante vor avea urmtoarele caracteristici:-vor respecta prevederile din STAS 5838/5-80 pentru produsele-AP 140 S (cu faa stropit)-A4 140 V (cu faa vopsit)-AP/C (caerate cu folie PVC)

-furnizorul plcilor autoportante va livra i accesoriile necesare montajului tavanului suspendat. Accesoriile vor fi tratate mpotriva coroziunii;-lungime: 1500 (1200) pentru AP 140 S (V) abateri limit -2mm1500 pentru AP/C-lime: 1200 (600) pentru A4 140 S (V) abateri limit 1mm1200 pentru AP/C-grosime 40, 50 abateri limit +2mm;-densitate aparent: 120-140 kg/m2-conductivitatea termic la 0oC: max. 0,036 W(m.k), 0,031 kcal/m.hoC);-coninut de liant: min. 6%;-umiditate: max. 1%;-coeficient de revenire dup ndeprtarea ncrcrii de 2000 N/m2 min. 0,9;-tasarea sub ncrcarea de 2000 N/m2: max.10%.ASPECT SI EXECUTIE-Plcile AP vor avea muchiile prelucrate cu fal n trepte (pentru grosimea de 50 mm) sau fal drezat special (pentru40-50 mm grosime).-Plcile autoportante vor fi armate cu fii metalice aezate echidistant n lungimea lor la 300 mm interax. Modul de fixare a elementelor de armare trebuie s asigure solidarizarea acestora cu fiile de vat mineral.-Smulgerea fiilor de armare nu va fi posibil dect prin ruperea plcii. Ruperea plcii nu se va produce n seciunea nitului frezat special prin dezlipirea fiei de armare.Principalele masuri de prevenire i protecie1. Pentru folosirea materialelor i substanelor care sunt de natura combustibila, inflamabila, exploziva sau toxica, n toate fazele de lucru prevazute n fiele tehnologice de execuie, vor fi respectate obligatoriu masurile de prevenire istingere a incendiilor conform reglementarilor n vigoare.2. La toate locurile de munca unde exista pericol de incendiu, atat n punctele de lucru ct i n zonele de depozitare a materialelor, se vor asigura spaii libere pentru intervenia formaiilor A.C.I. n conformitate cu Legea nr. 307/2006.3. n toate ncaperile n care se afla depozitate sau se lucreaza cu materiale inflamabile sau explozive se va afia la loc vizibil planul de evacuare n caz de incendiu.4. La locurile de munca unde se utilizeaza materiale combustibile sau inflamabile se vor depozita cantitai ce vor ficonsumate n execuia imediata i nu mai mult dect necesarul pentru un schimb de lucru, cu respectarea sarcinii admisibile de ncarcare a schelei sau platformei de lucru.5. Materialele uor inflamabile [solveni organici, chituri, raini, produse petroliere] nu se depoziteaza n recipiente deschise sau n apropierea locurilor de munca. Dupa golire, recipientele se umplu cu apa.6. Toate depozitele destinate recipientelor pentru gaze trebuie sa aiba cel putin 3,2 m nalime i sa fie dotate cu geamuri mate. Trebuie luate masuri astfel nct temperatura interioroara n aceste spaii sa nu depaeasca 40 gradeCelsius.7. Este cu desavrire interzisa depozitarea recipientelor cu gaze sau substane inflamabile n locuri expuse direct radiaiilor solare [n special pe timp de vara].8. n timpul aezarii i fixarii elementelor de izolaie termica pe elemente de construcie aflate n apropierea conductorilor electrici, se ntrerupe alimentarea cu energie electrica n zona de lucru.9. Este interzisa folosirea de butelii neomologate.10. Furtunul standard de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie sa prezinte pori, fisuri sau semne de mbatrnire, care sa conduca la pierderi de gaz lichefiat.11. Arzatorul pentru ncalzirea foliilor pentru lipit trebuie sa aiba robinetul de reglaj n buna stare de funcionare.12. Este interzisa lasarea deschisa a vreunui robinet n intervalul de pregatire a frontului de lucru ntre doua lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masa.13. Butelia de gaz lichefiat se va amplasa la minimum 10 m de punctul de lucru cu flacara dechisa.14. Este interzis fumatul i flacara dechisa n apropierea materialelor inflamabile care se utilizeaza [adezivi i lichidP.V.C.].15. Lucrarile de izolaii prezentate nu se executa pe timp de ploaie, ceaa, vnt puternic sau temperaturi sub +5 gradeCelsius.

8.Instalatii sanitare si termiceRiscuri identificate: cadere de obiecte de la naltime cadere de la nalime mprocarea cu materiale inhalarea de praf sau substane toxice electrocutare incendiu-explozie cadere de la acelai nivel , mpiedicareEchipament individual de protecie casca bocanci salopeta ochelari manui [daca este cazul] centura de sigurana tip HAM [daca este cazul] antifoane [daca este cazul]Principalele masuri de prevenire i protecie1. La lucrrile de instalaii care se execut n exteriorul cldirilor n apropierea unor mase metalice sau reele electrice, vor fi luate msuri contra descrcrilor electrice. n timpul ploilor nsoite de descrcri electrice va fi ntrerupt lucrul,iar muncitorii se vor adposti n locuri protejate.2. Toate locurile de munc unde exist pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cdere de la nlime etc., vor fi marcate cu tblie avertizoare, iar spaiul respectiv va fi izolat i mprejmuit fa de zona nconjurtoare prin bariere, balustrade etc.3. Toate suprafeele pe care se circul [podee, pasarele, platforme etc.] vor fi n permanen meninute n stare decurenie, ndeprtndu-se orice urm de noroi sau grsimi care ar putea provoca cderea prin alunecare a personalului muncitor.4. Locurile de munc de pe cile publice vor fi astfel amenajate nct s asigure circulaia pietonilor i vehiculelor n deplin siguran.5. Locurile de munc vor fi iluminate corespunztor i dup caz vor fi ventilate, n vederea eliminrii riscului deaccidentare sau mbolnvire profesional datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce n timpul lucrului sau din alte cauze.6. Suprafeele de circulaie i zonele n care se afl aparatele de nregistrare a diverilor parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricnd posibil distingerea clar a inscripiilor de pe cadranele aparatelor de msur i control, culorile convenionale ale conductelor i cablurilor, capacele i chepengurile, tabliele avertizoare etc.7. Lmpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de munc vor fi alimentate la tensiune joas demaximum 24 V.8. ncrcarea, descrcarea, manipularea i aezarea materialelor, utilajelor i a sculelor pentru instalaii tehnico - sanitare i de nclzire se vor executa de personal specializat i dotat cu echipament individual de protecie corespunztor.9. Materialele se vor depozita pe sortimente, n stive sau stelaje, asigurate mpotriva rostogolirii sau micrilor necontrolate.10.Transportul sculelor de mn se va face n ldie sau truse speciale a cror mas nu va depi 20 kg.11.Se interzice aruncarea materialelor i sculelor devenite disponibile n timpul lucrului i n