Transcript of PROIECT TRANSPO SECTORUL TRANSPORTURI RUTIERE I DETA …
Microsoft Word - Final Guide TRANSPO_RO_March 2012
.docAPEL DE PROPUNERI VP/2010/011 (CONTRACT NR. VS/2010/0624)
de control
Prezentul Ghid a fost realizat în cadrul proiectului TRANSPO (Road Transport Sector and Posting of
Workers), un proiect pilot finanat de Comisia European (DG Ocuparea Forei de Munc, Afaceri Sociale i
Egalitate de anse) în cadrul
liniei de aciune “Working and
living conditions of posted workers” (Contract
nr. VS/2010/0624).
Proiectul TRANSPO a fost realizat
printrun parteneriat format din:
INSTITUTUL GUGLIELMO
TAGLIACARNE
(coordonator), MINISTERUL MUNCII din
Frana
(DG DE MUNC), MINISTERUL MUNCII din
Italia (DG PENTRU ACTIVITATEA DE
INSPECIE I DG PENTRU PIAA
MUNCII), INSPECIA MUNCII din
România.
Ghidul a fost elaborat de un
grup de lucru transnaional coordonat
de Institutul Guglielmo
Tagliacarne (Debora Giannini) din care au fcut parte:
ROMÂNIA
INSPECIA MUNCII: Gabriela Radu, Daniela Eugenia Geormneanu,
Stelua Oprianu,
Ovidiu Daniel Mihaiu, MariaAndreea Ptracu; INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNC IAI: Ctlin acu,
George Daniel Tanasievici; INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNC CLUJ: Valentin Leontin Puca, Camelia
Claudia Corina tef; INSPECTORATUL
TERITORIAL DE MUNC BUCURETI: Cecilia
Voicu; AUTORITATEA
RUTIER ROMÂN: Iulia Ancua Botezan,
Florin Vdeanu, Petru Laureniu Argatu,
Cristian George
AfloroaiePricop; POLIIA RUTIER: Radu Cosmin Nicolae Pârvu, Ion Ceparu);
ITALIA MINISTERUL MUNCII: Sonia
Colantonio, Stefania Costa, Gennaro
Gaddi, Iolanda
Guttadauro, Daniele Lunetta, Massimiliano Mura, Fabrizio Nativi, Danilo Papa, Cristina Pone, Elena Scala,
Marina Strangio, Davide Venturi;
FRANA MINISTERUL MUNCII: Yves Calvez, Eric Goret, Catherine Mosmann, Elise Texier, Françoise
Turpin; MINISTERUL TRANSPORTURILO: Annie Badouard, JeanMichel Crandal.
Introducere
LEGISLATIV DE REFERIN ......................................................................................................................... 9
I.1.1. Directiva 96/71/CE: temele
fundamentale în dezbaterea european
în materie de detaare i
perspectivele de reform ......................................................................................................................... 10
I.1.2. Cadrul legislativ european al transporturilor i Directiva 96/71/CE ............................................... 11
I.1.3. Probleme deschise în ceea
ce privete aplicabilitatea Directivei
privind detaarea în sectorul
transporturi.............................................................................................................................................. 14
I.2.1. Regulamentul privind transporturile .............................................................................................. 21
I.2.2. Regulamentul privind detaarea .................................................................................................... 23
I.2.3. Rezultatele privind implementarea celor dou regulamente ......................................................... 25
I.2.4. Propuneri ........................................................................................................................................ 28
I.3.1 Cadrul legislativ în Italia ................................................................................................................. 32
I.3.2. Interpelarea nr. 33 din 12 octombrie 2010 ..................................................................................... 38
Capitolul I.4. ROMÂNIA: cadrul legislativ naional ...................................................................................... 40
I.4.1. Reglementri privind relaiile de munc i securitatea i sntatea în munc .............................. 40
I.4.2. Sistemul legal care reglementeaz transportul rutier .................................................................... 56
I.4.3. Cadrul legal stabilit de Codul rutier i normele conexe .................................................................. 61
I.4.4. Concluzii pe baza corelrii prevederilor
legale din domeniul relaiilor de munc i al securitii i
sntii în munc, cu cele din domeniul transporturi rutiere: situaii de transport posibile ................. 63
SECIUNEA II îmbuntirea activitii de control .................................................................................. 66
Capitolul II.1. Cazuri de inspecie ................................................................................................................ 67
II.1.1. Not introductiv ........................................................................................................................... 67
II.1.2. CAZUL FRANCEZ ............................................................................................................................. 68
II.1.3. CAZUL ITALIAN ............................................................................................................................... 70
II.3.3. Locaiile inspeciei în sectorul transportului auto .......................................................................... 85
II.3.4. Documentaia important ............................................................................................................. 86
Capitolul II.4. Activitatea de control în ROMÂNIA ....................................................................................... 93
II.4.1. Activitatea de inspecie în România: îndrumar pentru inspectorii de munc i celelalte organe de
inspecie din transporturi rutiere ............................................................................................................. 93
II.4.2. Autoritile implicate în activitatea de inspecie ........................................................................... 93
II.4.3. Responsabilitatea administrativ i
contravenional, în domeniul relaiilor
de munc i al
securitii i sntii în munc ............................................................................................................. 103
II.4.4. Msuri de îmbuntire a controlului .......................................................................................... 103
Capitolul II.5. CONSOLIDAREA cooperrii transnaionale ......................................................................... 108
II.5.1. Îmbuntirea cunoaterii reciproce a diferitelor autoriti naionale de control ...................... 108
II.5.2. Dezvoltarea schimburilor de informaii la nivel european .......................................................... 111
II.5.3. Dezvoltarea cooperrii între autoritile de control ................................................................... 117
Anexa 1. – TABELE DE COMPARAIE ...................................................................................................... 125
Anexa 2. Propunere de chestionar pentru lucrtori ............................................................................. 135
Anexa 3. – GLOSAR ............................................................................................................................... 141
6
Prezentul Ghid a fost realizat în cadrul proiectului TRANSPO (Road Transport Sector and Posting of
Workers), un proiect pilot finanat de Comisia European (DG Ocuparea Forei de Munc, Afaceri Sociale i
Egalitate de anse) în cadrul
liniei de aciune “Working and
living conditions of posted workers” (Contract
nr. VS/2010/0624).
Proiectul, coordonat de Institutul Guglielmo Tagliacarne (Fundaie a Uniunii Italiene a Camerelor de
Comer), sa desfurat
în perioada decembrie 2010
noiembrie 2011, printrun parteneriat
format din:
Ministerul Muncii din Frana (DG de Munc), Ministerul Muncii din Italia (DG pentru Activitatea de Inspecie
i DG pentru Piaa Muncii) i Inspecia Muncii din România.
În Frana, Italia i România, TRANSPO a realizat seminarii de
informare, grupuri de
lucru i grupuri pilot locale pe
tema aplicrii Directivei 96/71/CE în
sectorul transporturi rutiere, prin
implicarea
inspectorilor de munc i a autoritilor de control (Autoritatea Rutier Român, Poliia Rutier). Activitile
proiectului au avut ca obiectiv analiza aspectelor legislative i operaionale legate de activitile de control
privind lucrtorii detaai în sectorul
transporturi rutiere, în vederea
îmbuntirii eficienei aciunii de
control, prin promovarea cooperrii
administrative la nivel naional i
transnaional între instituiile
competente.
Acest Ghid este, deci, rezultatul analizei desfurate prin
implicarea funcionarilor responsabili cu
activitatea de control, care au participat la proiectul TRANSPO i îi propune s constituie un instrument de
informare i operaional pentru toate autoritile implicate în activitatea de control din acest sector. Ghidul
este rezultatul unui grup de lucru
italofrancezromân; prin urmare, pe lâng
capitolele dedicate în mod
specific autoritilor naionale de control, propune
i pri dedicate comparaiei
între cele 3 ri i/sau a
modalitilor prin care este posibil s se îmbunteasc cooperarea transnaional. Ghidul este organizat
dup cum urmeaz:
SECIUNEA I – APLICAREA DIRECTIVEI 96/71/CE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI RUTIERE: CADRUL
LEGISLATIV DE REFERIN: aceast seciune ofer o sintez a principalelor aspecte
legislative. În special:
o Capitolul I.1 este dedicat unei
analize globale a problemei
aplicabilitii Directivei în
sectorul transporturi rutiere i a legislaiei de sector concurenial;
o
Capitolele I.2. I.3, I.4 analizeaz detaliat aspectele legislative naionale din cele 3 ri.
SECIUNEA II – ÎMBUNTIREA ACTIVITII
DE CONTROL: ofer sugestii specifice
pentru
activitatea de control. În special:
o
Capitolul II.1 prezint 3 cazuri de control ca exemplu al unor situaii frecvente i propune
interpretri;
o Capitolele II.2; II.3 i II.4
ofer sugestii specifice autoritilor
naionale de control din
fiecare dintre cele 3 ri partenere (respectiv: autoritilor franceze, italiene i române);
o Capitolul II.5 propune informaii,
sugestii i instrumente pentru
îmbuntirea cooperrii
transnaionale în acest sector.
În plus, Ghidul este îmbogit cu 3 instrumente operaionale prezentate în anexe:
Anexa 1: tabele de comparaie
ITALIA/FRANA/ROMÂNIA în ceea ce
privete proteciile,
reglementrile i consecinele referitoare la contribuiile de asigurri sociale;
Anexa 2: o propunere de chestionar, elaborat de grupul de lucru TRANSPO (sub form de formular
i disponibil în 4 limbi –
francez, englez, italian i român),
pentru a fi prezentat în faza
de
control, lucrtorilor din sectorul transporturi rutiere.
Capitolele au fost redactate de:
Capitolul I.1. Cadrul legislativ la nivel UE
(Davide Venturi, Annie BADOUARD, JeanMichel CRANDAL)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba italiana care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul I.2. FRANA: cadrul legislativ naional
(Annie BADOUARD, Julie BEAUSSIER, JeanMichel CRANDAL, Catherine MOSMANN, Elise TEXIER)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba franceza care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul I.3. ITALIA: cadrul legislativ naional
(Davide Venturi, Massimiliano Mura)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba italiana care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul I.4. ROMÂNIA: cadrul legislativ naional
(Ctlin acu, Stelua Oprianu, Daniela Eugenia Geormneanu, Ovidiu Daniel Mihaiu, Valentin
Leontin Puca, George Daniel Tanasievici, Iulia Ancua Botezan, Radu Cosmin Nicolae Pârvu)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba romana care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul II.1. Cazuri de inspecie
(Massimiliano MURA, Annie BADOUARD, JeanMichel CRANDAL)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba romana care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul II.2. Activitatea de control în FRANA
(Catherine MOSMANN)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba franceza care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul II.3. Activitatea de control în ITALIA
(Fabrizio NATIVI, Massimiliano MURA)
Acest capitol a fost redactat
de autor in limba italiana care
este limba de referina in caz
de
divergente legate de traducere.
Capitolul II.4. Activitatea de control în ROMÂNIA
(Ctlin acu, Stelua Oprianu, Daniela Eugenia Geormneanu, Ovidiu Daniel Mihaiu, Camelia
Claudia Corina tef) Acest capitol
a fost redactat de autor in
limba romana care este limba de
referina in caz de
divergente legate de traducere.
Capitolul II.5 Îmbuntirea cooperrii transnaionale
(Chantal Brillet, Catherine Mosmann, Elise Texier Iolanda Guttadauro, Daniele Lunetta, Fabrizio
Nativi, Daniela Eugenia Geormneanu, Stelua Oprianu, Ctlin acu).
Acest capitol a fost redactat de autor
in
limba franceza, romana (alin Romania),
italiana (alin IMI, alin
TRANSPORTURI RUTIERE: CADRUL LEGISLATIV DE REFERIN
I.1.1. Directiva 96/71/CE: temele fundamentale în dezbaterea european în materie de detaare
i perspectivele de reform
La nivel european se desfoar în
prezent o important dezbatere
referitoare la detaarea
comunitar reglementat prin Directiva
96/71/CE. Aceast Directiv este
rezultatul unui echilibru între
interesele comunitare i cele naionale, care nu mai este considerat actual din mai multe privine, i care în
mare msur pare s nu mai
corespund
criteriilor de egalitate. Pe de alt parte, acordul dintre
statele
membre realizat în 1996 oglindea o situaie politic legat de un proces de aderare european diferit de cel
prezent. Astzi, statele membre ale Uniunii sunt 27, nu 15 ca în 1996, iar detaarea comunitar pare a fi un
fenomen potenial negativ – sau
cel puin este perceput astfel
în anumite state, prin care
se ajunge la
legalizarea unor situaii de dumping social, mai degrab decât o ocazie de extindere a pieei
în msur s
asigure oportuniti mai bune de comer i de munc.
Unele dintre hotrârile Curii Europene
de Justiie (în special sentina
Viking, C438/05 din
11.12.2007 i sentina Laval, C341/05 din 18.12.2007) au provocat îngrijorarea partenerilor sociali, mai ales
a organizaiilor sindicale. A se vedea referitor la acestea propunerea de revizuire a Directivei formulat de
sindicatul european ETUC/CES în 31.5.2010(1).
În plus, statele membre nu întotdeauna au tiut s aplice corect Directiva, introducând i utilizând
norme naionale de tip protecionist, în contradicie cu Tratatul i cu însi Directiva. Aceste practici au fost
cenzurate de Curtea de Justiie:
a se vedea în special sentinele
Ruffert (cazul C346/06, sentina
din
3.4.2008) i Comisia c. Luxemburg (C319/06, sentina din 19.6.2008).
Comisia însi a promovat o serie de studii care, pe de o parte, au scopul de a monitoriza nivelul de
aplicare a Directivei 96/71/CE de ctre statele membre (a se vedea de exemplu “Comparative study on the
legal aspects of the posting
of workers in the framework of
the provision of services in
the European
11
Union”(2)), pe de alt parte, tind s verifice ipoteza introducerii unei noi reglementri europene în materie
de detaare transnaional.
Un element considerat critic în
vederea implementrii eficiente a
reglementrii în materie de
detaare comunitar a fost – i este i în prezent – cooperarea redus între statele membre. Acest fenomen
de suspiciune i neîncredere reciproc
între Guvernele statelor membre a
avut drept consecin
introducerea, de ctre Comisie, a unor noi instrumente de cooperare între inspectoratele de munc la nivel
naional. A se vedea, cu privire
la acestea, recenta experimentare a
procedurii informatice comunitare
numite “Sistemul IMI”, care are scopul de a ameliora schimbul de informaii dintre inspectoratele naionale
Sectorul transporturi este puternic reglementat, atât la nivel european, cât i la nivel naional. Din
punctul de vedere al operatorului de servicii transnaionale de transporturi, muli dintre posibilii factori de
competiie între întreprinderi sunt supui unor reguli semnificative. Prin urmare, reglementarea european
are
în vedere elemente competiionale eseniale pentru aceast pia, cum ar
fi autorizaiile de acces pe
pia (3), timpii de livrare (4),
încrcarea autovehiculelor (interdicie de
supraîncrcare), organizarea
întreprinderii (5) i, firete,
costul muncii (6). De aceea,
inând cont de gradul ridicat de
reglementare a
pieei transporturilor, problemele ce in de respectarea efectiv a normelor i de controale, devin deosebit
de importante.
În ceea
ce privete problema detarii
transnaionale a lucrtorilor,
tema prezentului document,
12
domeniile de interes major referitor
la reglementare i
la control sunt, desigur, cele
legate de verificarea
timpilor de conducere
i de odihn, pentru care exist
îns o
legislaie specific comun de nivel general
(Reg. CE nr. 561/2006), i de salariul minim aplicabil, în care experiena de control pare a fi cu siguran mai
limitat.
La nivelul reglementrii comunitare din acest sector, cadrul legislativ general – cel puin în ceea ce
privete normele care au un
impact semnificativ
în prestarea de munc transnaional a transportatorilor
auto – poate fi rezumat dup cum urmeaz.
Reprezentanii partenerilor
sociali, atât ai angajatorilor cât
i ai angajailor, au czut de
cele mai
multe ori de acord asupra
faptului c prestrile de servicii
de transport internaional sunt
adeseori
efectuate în cadrul unor contracte tipice, reglementate prin diferite legislaii naionale ale statelor membre;
în general contractele de transport (prestare de servicii care are ca obiect prestarea tipic de transport) i
contractul de expediere (obligaia
asumat de operator de a încheia
contracte de transport care se
încadreaz în categoria mandatului fr reprezentan).
În ceea ce privete transportul
de mrfuri, normele legale fac o
distincie între transportul de
bunuri pe cont propriu i
transportul de bunuri în contul
unor teri. În ceea ce privete
accesul la
profesiunea de transportator auto,
reglementrile au surs comunitar i
au cunoscut numeroase
intervenii de revizuire, ultima
dintre acestea fiind Regulamentul nr.
1071/2009 din 21.10.2009, care
stabilete reguli comune de acces
la ocupaia de transportator auto. Sistemul de reglementare
în ceea ce
privete accesul la profesia de transportator auto în contul unor teri prevede un sistem de cerine precum
onorabilitatea, capacitatea economic i competena profesional.
Reglementarea accesului la profesia de transportator auto în contul unor teri prevede un sistem de
autorizaii bazat pe principiile de
onorabilitate, de capacitate financiar
i de competen profesional.
Sistemul de autorizaii
la nivel comunitar se bazeaz pe “licena comunitar”, care autorizeaz efectuarea
de transporturi de mrfuri în contul unor teri (art. 4 din Regulamentul CE nr. 1072/2009).
13
referitoare
la raportul de munc, sa stabilit c, conductorii auto care sunt ceteni extracomunitari sunt
obligai s dein
la bord un document care atest
regularitatea raportului de munc, numit
“atestat al
conductorului auto” (Regulamentul CE nr. 484/2002, i în prezent art. 5, Regulamentul CE nr. 1072/2009).
Acest document nu a fost prevzut pentru conductorii auto ceteni ai UE, care au obligaia de a pstra la
bord o documentaie adecvat pentru a dovedi legalitatea propriului raport de munc doar în cazul în care
conduc un vehicul închiriat (Directiva 2006/1/CE).
În vederea reglementrii concurenei la
nivel european, normele privind
timpii maximi de
conducere i de odihn obligatorii
sunt dispuse prin Regulamentul CE nr. 561/2006,
în timp ce normele
privind orarul de munc sunt dispuse prin Directiva 2002/15/CE(7).
Transportul internaional cuprinde o
categorie specific, denumit cabotaj,
coninut în
Regulamentul nr. 1072/2009
(Regulamentul CE nr. 1073/2009
reglementeaz cabotajul în
transportul de
persoane). Cabotajul const
în efectuarea, în cazul unei
intrri întrun stat cu
încrctur, pe o perioad
maxim de 7 zile,
a unui numr maxim de 3
transporturi interne întrun
stat diferit de cel în care
este
stabilit societatea, în urma unei
intrri motivate de un transport
internaional, urmate de
ieirea de pe
teritoriul statului respectiv
întrun termen maxim de 7 zile de
la intrare; sau
în efectuarea unui transport
intern pe o perioad de maxim 3 zile, în cadrul unui transport internaional cu intrare în ara membr, fr
încrctur. Cabotajul este o practic deosebit de important în sectorul transporturi, deoarece în principiu
este
interzis efectuarea de transporturi naionale
întrun stat membru diferit de cel
în care este stabilit
societatea – cu excepia situaiei
de cabotaj – utilizând o licen
comunitar. Pentru a efectua
aceast
activitate, în prezent, este necesar
stabilirea societii, i prin urmare,
înscrierea în Registrul naional al
transportatorilor auto, conform normelor naionale privind locul de executare a transporturilor.
O legislaie special la nivel
comunitar a fost prevzut i în
cazul contractului de închiriere
a
vehiculului (Directiva 2006/1/CE).
I.1.3. Probleme deschise în ceea
ce privete aplicabilitatea Directivei
privind detaarea în
sectorul transporturi
Exist multe probleme înc nesoluionate în aplicarea Directivei 96/71/CE în sectorul transporturi.
În primul
rând se poate observa c transportul
rutier nu este exclus din domeniul de activitate a
Directivei privind detaarea, care
prevede îns explicit excluderea
muncii personalului îmbarcat în
transportul maritim (art. 1.2). Pe
lâng acestea, în punctul nr. 17
din preambulul Regulamentului nr.
1072/2009 privind transportul
internaional de mrfuri, cabotajul este
încadrat
în domeniul de aplicare al
Directivei 96/71/CE (aceeai dispoziie a fost prevzut i în punctul nr. 13 din preambulul Regulamentului
nr. 1073/2009 privind transportul de
persoane). Pe baza acestor dispoziii,
se poate deci afirma c un
domeniu sigur de operativitate a Directivei 96/71/CE este chiar cabotajul; care
îns prevede o succesiune
de transporturi naionale,
chiar dac acestea
sunt precedate de un transport
internaional i urmate de
ieirea vehiculului din statul în cauz.
Se ridic deci problema aplicabilitii Directivei 96/71/CE în cazul transporturilor internaionale. Ori
trebuie poate s considerm c
situaia transportului internaional
de mrfuri (sau de persoane)
este
exclus din prevederile coninute
în Directiva 96/71/CE? Problema apare mai ales
în legtur cu cazurile,
deloc rare în practica comercial,
în care un lucrtor efectueaz
regulat transporturi transnaionale
repetate pentru propria societate,
plecând întotdeauna din statul în
care este stabilit societatea
ctre
acelai alt stat membru, diferit de cel în care e stabilit societatea (dus i întors). În aceste cazuri, se aplic
Directiva privind detaarea?
Întradevr, în tentativa de a
crea o legtur între legislaia
privind detaarea comunitar i
realitatea comercial a transporturilor, indicaiile referitoare la domeniul de aplicare a Directivei ar putea fi
urmtoarele:
1. Ar putea fi vorba de o
prestare de servicii efectuat
printrun contract de servicii
(transport,
2.
În multe situaii de transporturi repetate transnaionale efectuate de aceeai operatori între un stat A i
un stat B este posibil s
se regseasc o asemnare important
cu ipoteza de detaare în
cadrul
aceluiai grup, mai precis în cadrul unui grup multinaional activ pe piaa transporturilor transnaionale,
cu trimitere la prevederea art.
1.3 b) din Directiv. De fapt,
acest lucru poate avea loc i
în cazul
executrii unor subcontracte de
transport în care operatorul i
suboperatorul sunt stabilii în
state
membre diferite.
Pe de alt parte, este desigur
posibil s susinem aplicabilitatea
Directivei 96/71/CE în caz de
punere la dispoziie de munc temporar (mai precis, în cazul specific, de conductori auto) de ctre ageni
de munc temporar (punere la
dispoziie a forei de munc) care
nu sunt stabilii în statul în
care se
execut prestrile. În acest
caz, de fapt, pare a fi
sigur aplicabilitatea Directivei
96/71/CE, dat fiind c
aceast situaie este explicit inclus în prevederile Directivei (cf. normelor aplicabile în acest caz, prevzute
în art. 1.3.c)).
Pe baza acestor premise de ordin general, considerm c este necesar adoptarea unei perspective
analitice, în vederea abordrii
concrete a celorlalte cazuri de
aplicare a Directivei privind
detaarea în
sectorul transporturi transnaionale. De
aceea, am considerat util s
rezumm ipotezele posibile de
transport transnaional în urmtoarele cazuri exemplare.
Project TRANSPO - Road TRANSport sector and POsting of
workers
Transport transnational. Cazul a)
Co nt ra ct de tr an sp or t
Vânzare
Transport
16
timp ce destinatarul se afl în statul B. Pe baza contractului, destinatarul este considerat un beneficiar ter
fa de contractul de transport, nefcând el însui parte din contract. De obicei, dup încheierea operaiunii
economice în care se
încadreaz contractul de transport,
între mandatar
i destinatar exist un contract
transnaional de vânzare referitor
la mrfurile care au fcut obiectul
transportului. Întradevr, subliniem
faptul c nu este necesar
existena vreunui raport contractual
specific între operator i
destinatar,
deoarece simplul transport între aceti subieci reprezint un fapt juridic (de multe ori în legislaia naional
a statelor membre destinatarul este
considerat ca un beneficiar ter
în cadrul contractului de
transport
încheiat între expeditor i operator).
Toi experii naionali care au participat
la analiza prezent sunt de acord cu faptul c
în acest caz
nu este aplicabil Directiva 96/71/CE, deoarece aceast situaie, care
în mod sigur poate
fi definit drept
transport transnaional, nu prevede
totui prezena posibil a unei
“msuri transnaionale” (în textul
legislativ în limba englez: “transnational provision of services”) în sensul art. 1.3 din Directiv. Întradevr,
art. 1.3, cazul (a), este
aplicabil în cazul contractelor
transnaionale în care “destinatarul
prestrii de
servicii” este un subiect activ
întrun stat membru diferit de
cel în care este stabilit
societatea care
efectueaz detaarea.
Dimpotriv, în cazul examinat, cele dou pri care particip la contractul de transport sunt stabilite
în acelai stat membru. Prin urmare, cu toate c are
loc un transport transnaional, totui aceast situaie
Transport transnational. Cazul b)
Co nt ra ct de tr an sp or t
Vânzare
Statul B
În cazul b) are
loc o situaie de contract
transnaional de transport
(prile sunt stabilite în state
membre diferite) care corespunde de
fapt unui transport naional (încrcarea
i descrcarea mrfii sunt
efectuate în acelai stat A). Pe de alt parte aceast ipotez se încadreaz pe deplin în definiia de “msur
transnaional” (în textul legislativ în limba englez: “transnational provision of services”) prevzut de art.
1.3(a) din Directiv. Întradevr, pe de o parte prile care au semnat contractul de transport sunt stabilite
în dou state membre diferite, pe de alta, operatorul detaeaz efectiv lucrtori întrun stat membru diferit
de cel în care sa stabilit,
stat care coincide cu cel pe
teritoriul cruia îi desfoar stabil
activitatea
“destinatarul prestrii de servicii” care constituie obiectul contractului (expeditor).
În plus, cazul b) corespunde
perfect situaiilor încadrate în
cabotaj, i deci intr de drept
în
domeniul de aplicare a Directivei
96/71/CE, dup cum prevede explicit
Regulamentul nr. 1072/2009,
punctul nr. 17 (pentru transportul de pasageri, cf. Regulamentului nr. 1073/2009, punctul nr. 13).
O alt observaie important în
cazul b): în cazul în care
operatorul îi desfoar activitatea
înclcând legislaia comunitar privind
cabotajul (de ex.
efectuând mai mult de 3 cltorii
în statul de
destinaie întro perioad de 7 zile), Directiva 96/71/CE ar trebui s fie oricum aplicat, deoarece nu exist
nicio legtur între legitimitatea (sau
ilegitimitatea) operaiunilor de cabotaj
(care prevede o eventual
sancionare a operatorului) efectuate de societatea de transport transnaional i regimul de reglementare a
18
raporturilor de munc privind
lucrtorii detaai. Prin urmare, nu exist o
legtur direct între înclcarea
regulilor de transport referitoare la cabotaj i aplicabilitatea regimului detarii transnaionale a lucrtorilor
în
sensul Directivei 96/71/CE; de aceea,
i în acest caz, care implic
sancionarea societii de transport
pentru cabotaj ilegal, trebuie s fie aplicat Directiva în ceea ce privete lucrtorii implicai.
Project TRANSPO - Road TRANSport sector and POsting of
workers
Transport transnational. Cazul c)
tra ns po rt
Transport
Statul C
Cazul c) i cazul d) sunt
exemple tipice de transport
transnaional. Totui, în timp ce
în cazul c)
transportatorul i destinatarul sunt
ambii stabilii în acelai stat,
în cazul d), dimpotriv, cei 3
subieci
implicai, expeditorul, operatorul i
destinatarul, sunt stabilii în 3
state membre diferite. Referitor
la
ambele ipoteze se pune problema
dac transportul transnaional, în
special, în cazul în care are
loc o
succesiune regulat i repetat de
operaiuni de transport între aceiai
subieci, intr în domeniul de
aplicare al Directivei.
În aceast privin, unii dintre
experii naionali implicai în proiect,
utilizând argumente de tip
sistematic, consider c Directiva 96/71/CE ar trebui s fie aplicat în cazul fiecrui transport transnaional
(de tip c) i d)) pe poriunea de traseu care se afl pe teritoriul unui stat membru diferit de cel în care este
stabilit societatea. Totui aceast
soluie, chiar fiind potenial fondat
din punct de vedere juridic
i
19
prezenta analiz. Pe de alt parte, dorim s subliniem faptul c toi experii naionali implicai consider c
aceste ipoteze de aplicare extins
a Directivei sunt dificil de
aplicat, i c este deci dificil
sancionarea
efectiv a eventualelor comportamente ilegale.
Pe deasupra, din punctul de vedere al lucrtorului i al angajatorului în cauz, acest caz sar încadra
mai bine în regimul de transfer
internaional (cu dreptul aferent al
lucrtorului la alocaie, dac
este
prevzut), mai degrab decât în cel
al detarii comunitare, tocmai prin
prisma dificultilor legate de
aplicarea, pe fiecare segment al cltoriei – care corespunde tranzitului pe teritoriul unui anumit stat – a
legislaiei interne a statului în cauz.
Întradevr, din punctul de vedere al intereselor naionale ale statului gazd, mai ales în cazul unor
transporturi transnaionale sporadice, ce rezultat practic ar putea fi obinut forând societile în cauz s
efectueze calcule complexe în
elaborarea taloanelor salariale, trebuind
s in cont de
salarii minime
diferite, în funcie de statul în care a fost efectuat prestarea?
În orice caz, cu toate c în prezent pare a fi destul de dificil s se ofere o soluie sigur i complet
problemei juridice referitoare la
aplicabilitatea Directivei privind detaarea
în cazurile de transport
transnaional amintite mai sus, din
punctul de vedere al eficienei
activitii de control este posibil
s
propunem anumite consideraii, pe baza
analizei practicilor abuzive întâlnite
în diferite state membre
implicate în proiect.
În cazul unei „msuri transnaionale“ (în textul
legislativ în
limba englez: “transnational provision
of services”) realizate prin transport, mai ales
în situaia
în care operaiunile de transport din statul gazd
sunt repetate regulat în timp
(de ex. în cazul unor subvenii
repetate regulat între aceleai
societi de
transport, în care suboperatorul este stabilit întrun stat diferit de cel al operatorului), cu excepia situaiei
cabotajului, în multe cazuri se verific concret urmtoarele situaii:
20
Reg. Roma I; în acest caz
inspectorul de munc poate considera drept aplicabil “legea statului (…)
în
care lucrtorul
îi desfoar de obicei activitatea” (art. 8.2 Reg. Roma I, a se vedea cazul Koelzsch, C
29/2010)8;
3. În caz de aplicare abuziv/evaziv
a normelor imperative de aplicare
necesar pentru protecia
lucrtorilor, pe baza regulamentelor
în vigoare în statul de
executare, aceste practici ar putea
fi
considerate drept “munc ilegal” (sau “punere la dispoziie/intermediere ilegal a forei de munc”, în
funcie de denumirea fenomenului
la nivel naional), ca
în cazul Coquelle, decis de Curtea de Casaie
francez, prin sentina nr. 1082626 din 12.10.2010).
Se precizeaz în sfârit c soluiile prezentate la punctele 2 i 3, care pot fi adoptate de autoritile
naionale competente în caz de comportament abuziv/ilegitim de ctre societile de transport, nu au nicio
legtur cu dispoziiile Directivei i
deci cu problema aplicabilitii
Directivei detaare în sectorul
transporturi transnaionale.
I.2.1. Regulamentul privind transporturile
Frana are o serie de legi i
regulamente privind diferitele
contracte de transport, care
stabilesc
condiiile specifice de desfurare a anumitor activiti de transport.
1.2.1.a. Contractele de transport
descrcare, mandatar i destinatar, natura mrfurilor transportate, preul transportului), responsabilitile
prilor i despgubirile în caz de
daune). Contractele de transport
naionale sunt reglementate de
prevederi specifice, prin Codul transporturilor (art. de la 14321 la 143214), care se refer la contracte tip,
generale sau specifice, în
funcie de natura mrfii. O meniune
special poate fi fcut referitor
la dou
categorii de contract:
Contractul de expediie
Clientul sau „destinatarul prestrii“
de transport, în sensul
Codului muncii, poate s nu
încheie
direct un contract de transport cu un operator, ci s
încheie cu un expeditor un contract de expediie de
transport, reglementat prin articolele de la L 14327 la L 143211 din Codul transporturilor. Expeditorul va
încheia apoi pe cont propriu un contract de transport cu un operator de transport, i devine deci mandatar.
Subcontractul
Subcontractele de transport sunt reglementate de prevederile generale în materie de subcontracte
prevzute de Legea din 31/12/1975
referitoare la subcontracte i de
art. 143213 i 14 din
Codul
transporturilor, care fac referin la un contracttip definit de regulament.
În caz de subcontract, exist dou tipuri de contracte:
un subcontract între operatorul
principal i operatorul subcontractant,
care stabilete obligaiile
contractuale reciproce ale ambelor
pri contractante. Subcontractantul execut
transportul prin
mijloace proprii i gestioneaz transportul.
Transporturile internaionale în Frana
sunt reglementate prin Convenia
privind contractul de
transport internaional rutier de mrfuri (CMR) de la Geneva din 19.05.1956.
I.2.1.b. Contractul de închiriere de vehicule
Aceste contracte de închiriere nu sunt incluse în categoria contractelor de transport propriuzise, ci
pot s contribuie la efectuarea
unui transport. Astfel, o societate
de transport îi poate desfura
activitatea luând în chirie vehicule cu sau fr conductori auto de la o societate de închiriere de vehicule;
în Frana aceasta trebuie s fie înscris în Registrul transportatorilor.
În caz de
închiriere de vehicule cu conductor auto, spre deosebire de subcontracte/contracte de
subvenie, locatorul vehiculului menine gestiunea transportului, este responsabil de ea i este supus unei
obligaii în ceea ce privete
rezultatul. Societatea de leasing a
vehiculului cu conductor auto pune
la
dispoziie doar un mijloc
i o prestare de
servicii. Societatea de închiriere este
responsabil doar pentru
operaiunile care in de conducerea vehiculului i este supus doar unei obligaii privind mijloacele.
Directiva 84/647/CEE din 19 decembrie
1984, înlocuit de Directiva 2006/1/CE
din 18 ianuarie
2006, oferea posibilitatea
statelor membre de a elabora o
reglementare mai puin restrictiv în
ceea ce
privete utilizarea pe teritoriul lor a unor vehicule închiriate de societi stabilite întrun alt stat membru.
Pân în 2003, Directiva 84/647 menionat mai sus nu a fost completat în Frana printro legislaie
special. Prin Ordonana din 5 mai 2003, Frana a autorizat
închirierea transfrontalier de vehicule cu sau
fr conductor auto. Ulterior, având
în vedere consecinele aceastei
liberalizri, Frana a interzis
închirierea transfrontalier de vehicule cu conductor auto printrun Decret din 12 iulie 2005, confirmat de
Decretul nr. 751 din 9 mai 2007.
I.2.1.c. Cabotajul
Este vorba de un serviciu de
transport între dou locaii
situate pe teritoriul unui
stat membru,
efectuat de o societate care nu este stabilit în acelai stat. Operaia de cabotaj rutier trebuie s fie în mod
obligatoriu precedat de un transport internaional.
Regulamentul nr. 1072 din 21 octombrie 2009 reglementeaz condiiile de executare a cabotajului.
Ele au fost introduse în
legislaia naional prin art. de
la L 34213
la L 34216 din Codul transporturilor i
prin Decretul nr. 389 din 19
aprilie 2010 privind cabotajul în
transporturile rutiere i fluviale.
Acest
regulament permite operatorilor titulari ai unei licene comunitare s desfoare:
întrun stat membru care este destinaia final a transportului internaional 3 transporturi de cabotaj
întro perioad maxim de 7 zile de la ultima descrcare a mrfurilor din transportul internaional;
întrun stat membru care nu este
destinaia final a transportului
internaional un transport de
cabotaj întro perioad maxim de 3 zile de la intrarea vehiculului gol.
Societile de transport stabilite în afara Franei ai cror angajai efectueaz operaiuni de cabotaj
în Frana sunt supuse regulilor detarii
în sensul Codului muncii (art. de
la L. 12611 la 12632 i de
la R.
12611 la R. 1264 3). Decretul nr. 389 a introdus o facilitare a regulilor de declaraie preventiv a detarii
prevzute de Codul muncii. Declaraia preventiv de detaare este necesar doar când conductorul auto
lucreaz în Frana pe o
perioad mai mare sau egal cu
8 zile consecutive. În
cea mai mare parte a
transportului auto efectuat de ctre
societi de transport care detaeaz
angajai în Frana pentru a
efectua transporturi de cabotaj nu va fi deci necesar aceast declaraie.
Societile de
transport autorizate s efectueze cabotaj
în Frana, dar care nu respect condiiile
stabilite de Codul transporturilor se
fac vinovate de cabotaj ilegal,
care este o infraciune ce poate
fi
sancionat cu o amend de 15.000€.
I.2.2. Regulamentul privind detaarea
24
12611 la R. 12643 din Codul muncii, generate de art. 89 din Legea nr. 882 din 2 august 2005 în favoarea
întreprinderilor mici i mijlocii i
de Decretul nr. 1739 din 11
decembrie 2007 emis în virtutea
legii
menionate, stabilesc regulile aplicabile,
în Frana, pentru detaarea transnaional de
lucrtori. Circulara
DGT 17 din 5 octombrie 2008 privind detaarea transnaional de lucrtori în Frana în cadrul unei prestri
de servicii precizeaz modalitile de aplicare a acestor dispoziii.
Detaarea,
în sensul Directivei din 1996, acoper toate situaiile
în care este
implicat o societate
stabilit reglementar întrun
stat membru i care intervine
temporar întrun alt stat membru
cu proprii
angajai. Din cele 4 situaii de detaare descrise în Directiv, detaarea efectuat în cadrul executrii unui
contract de prestare de servicii
este cea care poate fi aplicat
în mod prioritar transporturilor
rutiere
internaionale 9.
încheiat între o societate de
transport (angajator), stabilit reglementar
întrun stat membru, i un „
destinatar al serviciului“ (mandatarul), înfiinat i activ întrun alt stat membru.
Caracteristicile specifice ale detarii sunt:
detaarea lucrtorilor este prin natura
sa temporar: textele de lege,
totui, nu fixeaz o durat
maxim pentru detaare, care poate varia de la o zi la mai multe luni, în funcie de sarcina atribuit
lucrtorului detaat;
raportul de munc trebuie s fie
încheiat înainte de detaarea angajailor
(i trebuie s continue
pân la sfâritul perioadei de
detaare) iar raportul de subordonare
trebuie s fie meninut pe
întreaga durat a detarii angajailor;
societatea care presteaz serviciul trebuie s dovedeasc c desfoar o activitate semnificativ în
statul membru în care sa stabilit.
respecte legislaia francez în ceea ce privete:
libertile individuale i colective în raportul de munc;
discriminri i egalitate profesional între femei i brbai;
protecia maternitii, concediu
de maternitate i paternitate, concediu
pentru evenimente de
familie;
condiiile de punere la dispoziie i garaniile legale fa de angajaii agenilor de munc temporar;
exercitarea dreptului la grev;
orar de munc, alocaii de compensare, zile libere, concediu anual pltit, ore de munc i munca de
noapte pentru lucrtorii tineri;
condiii de afiliere la casele de asigurri profesionale (construcii);
salariu minim i plata salariilor, inclusiv majorrilor pentru munca suplimentar;
norme privind securitatea i sntatea la
locul de munc, vârsta minim de acces pe piaa muncii,
munca minorilor;
munca ilegal.
activitate similar cu cea a angajailor detaai.
I.2.3. Rezultatele privind implementarea celor dou regulamente
Seminarele regionale i grupurile de
lucru organizate în cadrul
proiectului TRANSPO au dus la
identificarea unor rezultate:
a. Dificultile de racordare între cele dou regulamente
social a conductorului auto, deoarece reglementeaz aspectele comerciale ale operaiunilor de transport
i precizeaz condiiile de realizare, având îns drept unic punct de referin vehiculul i încrctura sa. Pe
de alt parte, dreptul muncii
în transporturi i dreptul social trebuie s fie mai bine racordate,
în vederea
unei lupte mai eficiente împotriva fraudelor.
Caracteristicile specifice ale
contractului lucrtorilor mobili trebuie
s conin criterii specifice,
precum identificarea locaiei obinuite
de desfurare a activitii, iar,
în cazul în care aceasta
este
efectuat pe mai multe teritorii,
s precizeze legislaia muncii aplicabil
teritorial. Atât Curtea Suprem
francez, cât i Curtea European de Justiie au stabilit aceste criterii, care permit Franei s aplice normele
franceze contractelor prezentate ca
aparinând altor sisteme naionale.
Este vorba de un instrument
eficient împotriva fraudei.
b. Directiva 96/71/CE formuleaz un cadru specific, care nu permite s fie încadrate toate prestrile
transnaionale de servicii, în special din sectorul transporturilor
Discuiile au privit, pe de o parte, domeniul de aplicare a Directivei în sectorul transporturi (321),
i, în al doilea rând, eficiena controlului i a realizrii sale (322).
b.1. Referitor la aplicarea Directivei 96/71/CE, au fost discutate, în special, dou probleme:
(i) transportul internaional cu situaii de "tranzit" de scurt durat a unui conductor auto pe unul sau
mai multe teritorii naionale se încadreaz în domeniul de aplicare a Directivei?
Trebuie s precizm c transportul
internaional este definit în
legislaia european i
internaional drept o deplasare
rutier de bunuri contra unui pre
i efectuat cu un vehicul ale
crui
locaii de încrcare i descrcare
se afl în dou state
diferite. Definiia de transport
internaional nu
depinde deci de natura contractelor prin care acesta este efectuat.
(ii) Prestrile din cadrul
transportului de mrfuri pot
fi considerate drept prestri de servicii
în sensul
Directivei 96/71/CE?
27
stabilit întrun stat i o
societate destinatar a prestrii de
servicii stabilit pe
teritoriul unui alt stat. Cu
toate acestea,
efectuarea unei operaiuni de transport
rutier internaional presupune coexistena
a mai
multor contracte. Cel puin 3
contracte trebuie s fie încheiate
în vederea efecturii unui
transport
internaional de mrfuri, în special:
un contract de vânzare sau punere la dispoziie de mrfuri încheiat între un mandatar i un client final
(întreprindere, etc.).
un contract de transport între mandatar i o societate de transport.
un contract de munc încheiat între societatea de transport i conductorul auto al vehiculului.
Pe deasupra, în funcie de situaie, unul sau dou contracte li se pot aduga celor menionate mai
sus:
un subcontract între un operator principal i un suboperator.
un contract de închiriere a unui vehicul între operator (sau subcontractant) i o societate de închiriere
de vehicule cu conductor auto.
De aici deriv urmtoarele probleme:
Care dintre aceste contracte pot sau trebuie s fie considerate drept o prestare de servicii care poate fi
încadrat în categoria de detaare, în sensul Directivei 96/71/CE?
Care sunt condiiile în care prestarea de servicii aduce cu sine aplicarea dispoziiilor Directivei 96/71/CE?
b.2. Referitor la eficacitatea
controlului privind aplicarea Directivei,
au fost subliniate diferite
motive de dificultate
Intervenia mai multor organe de control, cu obiective, practici
i competene diferite, poate limita
eficacitatea aciunii de control. Controlorii transporturilor rutiere i forele de poliie i
jandarmerie
sunt competente pentru controalele rutiere, în timp ce inspectorii de munc sunt competeni pentru
efectuarea inspeciilor la sediile
societilor. De fapt, controlul
încruciat al datelor provenind
din
Controlul respectrii regulilor de protecie minim, mai ales în sectorul social, presupune posibilitatea
de a identifica în timp
i în spaiu prezena unui
conductor auto pe teritoriul
naional. Aceast
identificare este înlesnit în
transportul rutier de fiele de
înregistrare (tahograf), care permit
controlul orarului de munc.
În schimb, este mai dificil s
fie controlat salariul unui conductor
auto detaat (fa de cel al
angajailor detaai, indiferent de sectorul de activitate).
Taloanele de plat sunt redactate în general la sfâritul fiecrei luni i deci nu sunt disponibile, mai
ales cu ocazia controalelor rutiere. Procedura pentru a obine taloanele poate fi descurajant, inând cont
de efortul pe care îl cere
i de faptul c prezena
conductorului auto pe teritoriul
statului care face
controlul, de multe ori se limiteaz la câteva zile sau chiar la câteva ore (atât în cazurile de cabotaj, cât i în
cele de tranzit, probele adunate în timpul controlului trebuie s fie transmise autoritilor competente din
celelalte state).
În acest context, realizarea
unui ghid specific pentru controlul
din sectorul transporturi a
fost
considerat o iniiativ interesant
pentru a ameliora controalele, în
vederea unei lupte mai eficiente
împotriva fraudei.
I.2.4. Propuneri
Din aceste observaii i întrebri, a
reieit faptul c efectuarea de
transporturi internaionale nu
întotdeauna duce la detaarea (conform
definiiei din Directiv) conductorului
auto care efectueaz
transportul în statele
traversate, plecând din statul
în care este stabilit angajatorul su, pân
în statul în
care se afl clientul final i în care este livrat încrctura. Elementul cheie de luat în considerare pentru a
stabili dac o prestare de transport poate fi considerat drept o prestare de servicii transnaionale în sensul
Directivei 96/71/CE i poate genera deci o situaie de detaare a conductorului auto, este situaia prilor
contractante, a prilor care particip la contractul de transport.
a. în cazul în care mandatarul i operatorul sunt stabilii în acelai stat
29
detaarea, chiar dac este
vorba de un contract de transport
internaional (de fapt, aceast
ipotez nu
corespunde niciunui caz de detaare
în sensul Directivei). În acest
caz, legislaia social aplicabil
conductorului auto este cea a statului în care sunt stabilii angajatorul i mandatarul.
b. în cazul în care mandatarul
i operatorul sunt stabilii în
dou state diferite, pot fi
propuse
diferite soluii în ceea ce privete legislaia muncii aplicabil conductorului auto
a) Soluii posibile
prima soluie: aplicarea normelor
nucleului dur al Directivei 96/71/CE
din ara în care este
stabilit
mandatarul. Dac mandatarul (care este destinatarul prestrii serviciului de transport) este stabilit
întrun
stat diferit de cel în care este stabilit operatorul, poate fi aplicat Directiva.
Dat fiind c sunt mai favorabile pentru conductorul auto, sar putea considera c legislaia muncii
(în materiile fundamentale prevzute
de Directiv) din statul în care
este stabilit mandatarul, se
aplic
întregii operaiuni de transport în
totalitatea sa, independent de statul
în care sunt livrate bunurile
(clientului care a cumprat marfa)
i care sunt statele traversate
în tranzit pe durata efecturii
transportului.
a doua soluie: aplicarea normelor
din legislaia muncii din statul
în care este stabilit
operatorul
angajator al conductorului auto.
a treia