PROIECT TEHNIC

CONSOLIDARE VERSANT PENTRU CONSTRUIRE IMOBIL ÎN PARCUL

INDUSTRIAL TETAROM 1 CLUJ

FAZA P.Th.+D.D.E.

PIESE SCRISE ŞI PIESE DESENATE

Beneficiar: - S.C. KRISIA WEST S.R.L. CLUJ

Obiectiv: - CONSOLIDARE VERSANT PENTRU CONSTRUIRE

IMOBIL ÎN PARCUL INDUSTRIAL TETAROM 1 CLUJ

Proiectant general: - S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi

Nr/Data: 289/ 18.04.2012

FOAIE DE SEMNĂTURI

Proiectant general: S.C. PROEXROM S.R.L. IAŞI

CONSOLIDARE VERSANT PENTRU CONSTRUIRE

IMOBIL ÎN PARCUL INDUSTRIAL TETAROM 1 CLUJ

1. Ing. CARASTOIAN DAN ...........................................

2. Ing. OPREA ŞTEFAN ...........................................

3. Ing. CHIRILĂ RĂZVAN ...........................................

Verificator tehnic atestat M.T.C.T

Dr. Ing. BOŢU NICOLAE ...........................................

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

I. MEMORIU TEHNIC

1. Date generale:1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;1.2. Proiectant general;1.3. Beneficiar;

2. Descrierea generală a lucrărilor:2.1. Amplasamentul lucrării;2.2. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei;2.3. Geologia şi seismicitatea;

3. Situaţia lucrărilor existente;4. Lucrări proiectate;5. Organizarea de şantier;6. Căile de acces, căile de telecomunicaţii;7. Trasarea lucrărilor;8. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de şantier;9. Măsurarea lucrărilor;10. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa;11. Curăţenia pe şantier;12. Relaţii între contractant, consultant şi entitatea achizitoare;13. Protecţia muncii şi măsuri pentru pază şi stingerea incendiilor;14. Protecţia mediului.

Anexa I. Breviar de calcul – Consolidare versant pentru construire

imobil în parcul industrial Tetarom 1 Cluj

Anexa II. Grafic de execuţie a lucrărilor;

Anexa III. Programe de urmărire a execuţiei în faze determinante;

Anexa IV. Programe de urmărire a comportării în timp a lucrărilor;

B. PIESE DESENATE1. Plan de situaţie cu lucrări de consolidare......................................................................P012. Profil transversal 1-1.....................................................................................................P023. Detaliu ansamblu-ancoraj permanent............................................................................P034. Alcătuire zonă cap de tragere ancoraj...........................................................................P045. Plan cofraj şi armare grindă de rigidizare.....................................................................R016. Plan cofraj şi armare pilot ............................................................................................R027. Armare zonă cap de tragere ancoraj..............................................................................R03

I. MEMORIU TEHNIC

CONSOLIDARE VERSANT PENTRU CONSTRUIRE

IMOBIL ÎN PARCUL INDUSTRIAL TETAROM 1 CLUJ

Faza: P.Th. + D.D.E.

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: CONSOLIDARE VERSANT PENTRU CONSTRUIRE IMOBIL ÎN PARCUL INDUSTRIAL TETAROM 1 CLUJ

1.2. Proiectant general: S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi

1.3. Beneficiar: S.C. KRISIA WEST S.R.L. CLUJ

2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Amplasamentul lucrării.

Amplasamentul analizat, este situat pe versantul nordic al Dealului Hoia.

Întreaga suprafaţă este delimitată de:

- la nord – limita superioară şi coama dealului Hoia,

- la est – zona celor două rezervoare de apă,

- la sud – calea ferată Cluj – Oradea şi pârâul Nadăş,

- la vest – Strada Tăietura Turcului.

Versantul are o pantă generală pe direcţia sud-nord, cu un abrupt spre sud şi o pantă mai lină

spre nord.

Pe suprafaţa arealului există numeroase văi şi ravene formate prin alunecări locale şi

succesive. De fapt zonele afectate de alunecări însumează o suprafaţă de aproximativ 15%, iar

cele cu potenţial mare de alunecare de 25%.

2.2. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei.

Zona amplasamentului studiat aparţine zonei de climat temperat - continental moderat.

Ca urmare, în timpul iernii predomină patrunderile de natură maritim-polară sau maritim

carpatică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud - vest.

Din observaţiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic

zona analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 7-9°C. Temperatura minima

a aerului coboară pana la cca. -20°C în lunile de iarnă şi atinge valori maxime de cca. +39°C

în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este Iulie (13ºC), iar cea mai rece, Ianuarie (-6ºC).

Precipitaţiile atmosferice influenţează în mod evident reţeaua hidrografică de suprafaţă şi

adâncime. Distanţa destul de mare de ocean şi particularităţile condiţiilor naturale regionale şi

locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu cantităţi medii de precipitaţii

destul de reduse, 663 mm/an, cu un maxim în luna Iunie şi un minim în Februarie - Martie.

Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului naţional, zona analizată

este caracterizată de:

presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 minute qref = 0.40 kPa, conform

NP 082–04 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra

construcţiilor. Acţiunea vântului.”

valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 1.50 kN/m2, conform

CR 1–1–3–2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra

construcţiilor.”

Adâncimea maximă de îngheţ se consideră la – 0.90 m, de la cota terenului natural

sau amenajat, conform STAS 6054-77.

2.3. Geologia şi seismicitatea.

Din punct de vedere geologic, zona analizată se află în unitatea structurală majoră

denumită Depresiunea Transilvaniei.

Această unitate geologică este încadrată la est de Carpaţii Orientali, la sud de Carpaţii

Meridionali, şi la vest de Munţii Apuseni. Are o serie de trăsături de relief imprimate de

litologia depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful a fost sculptat în

formaţiuni Paleogene şi Neogene.

Formaţiunile întâlnite în zona amplasamentului studiat aparţin Oligocenului şi

Cuaternarului.

Oligocenul este reprezentat prin straturile de Hoia fiind formate din nisipuri galbene-

verzui, urmate de gresii, marne şi calcare grezoase, cenuşii-albăstrui. Predomină argile,

siltitele, marnele si nisipurile, dar se mai întâlnesc grezocalcare şi calcare, dintre care

calcarele oolitice constituie un element frecvent şi specific.

Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale formate în urma unor alunecări de

teren vechi, consecvente, în care apar planuri de alunecare.

Conform reglementarii tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi

de proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei

terenului pentru proiectare, în judeţul Cluj, pentru evenimente seismice având intervalul

mediu de recurenţă IMR = 100 ani, are următoarele valori:

Acceleraţia terenului pentru proiectare: ag=0.08g

Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona de

valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de

viteze relative. Pentru zona studiată perioada de colţ are valoarea Tc= 0,70 sec.

3.SITUAŢIA LUCRĂRILOR EXISTENTE

În interiorul parcului industrial Tetarom 1 Cluj, beneficiarul doreşte să execute un

imobil cu destinaţia clădire de birouri.

Pe amplasamentul aflat în discuţie în urma efectuării analizei de stabilitate cu luarea în

calcul şi a încărcărilor transmise de viitoarea construcţie s-a observat o scădere a factorului de

stabilitate în diferite ipoteze sub valoarea acceptata de normative de 1.25. Acest lucru indică

riscul de pierdere a stabilităţii versantului, fiind astfel necesare lucrări de intervenţie. Suprafaţa

potenţială de alunecare se află la adâncimea de 7,00 m pe verticală faţă de C.T.N.

4. LUCRĂRI PROIECTATE

În cadrul proiectului “Consolidare pentru construire imobil în parcul industrial

Tetarom 1 Cluj” se urmăreşte asigurarea stabilităţii versantului încarcat cu sarcinile transmise

de viitoarea construcţie.

Suprafeţele de teren ocupate definitiv sau provizoriu pentru efectuarea proiectului sunt

cuprinse în tabelul următor:

Suprafeţe ocupate pentru realizarea lucrărilor

Suprafeţe ocupate definitiv

[mp]

Suprafeţe ocupate provizoriu

[mp]

Total

[mp]

33.0 320.0 353.0

Descrierea lucrărilor proiectate:

În urma prospecţiunilor din teren şi a investigării amplasamentului, s-a proiectat ca

soluţie de consolidare a versantului, în partea de aval a viitorului imobil, la distanţa de aprox.

10.0 m, un ecran de piloţi foraţi de diametru ∅ 600 mm, solidarizaţi la partea superioară cu

o grindă de rigidizare şi ancoraţi cu ancoraje din toroane.

Piloţi din beton armat sunt dispuşi pe un singur rând, cu distanţa interax de 1.20 m,

având lungimea totală de 15.00 m şi diametrul de ∅ 600 mm. Lungimea pe care se dispun

piloţii din beton armat este de 29.90 m, rezultând un număr total de 25 de piloţi.

Armarea piloţilor foraţi se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale,

fretă, inele de rigidizare şi distanţieri. Betonul folosit pentru realizarea piloţilor foraţi este de

clasă C20/25 iar armatura este de tip PC52 şi OB37.

A rezultat un număr 14 bare longitudinale ø18 mm de tip PC52. Acestea se sudează

pe inele de rigidizare. Armarea transversală se face cu fretă continuă din oţel tip OB37 având

pasul de 150 mm şi diametrul ø10 mm. Pentru asigurarea centrării carcasei de armătură în

gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se montează distanţieri sub

forma unor patine de oţel de tip OB 37.

Aceşti distanţieri se dispun câte trei pe circumferinţă. Pentru realizarea conlucrării

dintre piloţi, aceştia se încastrează la partea superioară într-o grindă de rigidizare. Această

încastrare se realizează prin intermediul capetelor barelor din piloţi, care rezultă după

spargerea capului acestora pe o lungime de aprox. 0.90 m. Capetele de bară rezultate se vor

evaza în interiorul grinzii, fară ca ele să depăşească limitele acesteia.

Piloţii sunt solidarizaţi la partea superioară printr-o grindă de rigidizare din beton

armat de clasa C 20/25, cu secţiunea 1.10x1.00 m2, armată cu bare longitudinale

independente ø18 mm PC52, ø12 mm PC52 şi etrieri ø10 mm OB37 (conform planşelor de

armare). Grinda este prevazută cu goluri pentru ancore din 2.40 în 2.40 m.

Ancorajele din toroane sunt dispuse la distanţa interax 2.40 m, cu lungime totală de

16.00 m, rezultând un număr total de 13 ancoraje.

Diametrul iniţial al forajului pentru ancoraje este de 150 mm, cu o lungime a zonei de

ancorare de 8.00 m, cu crearea unui bulb de ancorare prin injectare având diametrul minim de

250 mm şi o zona liberă cu lungimea de 8.00 m.

Inainte de executia intregului dispozitiv de ancoraje, se executa un numar de 1 foraj cu

recuperaj, echipate cu 1 ancoraj de proba, care confirma sau modifica datele

antedimensionarilor.

S-a prevazut echiparea ancorajului cu o rampă cu manşete pentru reinjectare,

obligatorie pentru ancoraje permanente. Tehnologia de execuţie a ancorajelor şi modul de

tensionare sunt prevăazute în caietul de sarcini.

Structura de sprijin a fost dimensionată cu ajutorul programului de calcul GEOSTRU,

modul SPW, care ţine cont de reglementările în vigoare împuse de normele europene.

5. ORGANIZAREA DE ŞANTIER

Organizarea de şantier va fi analizată şi fixată de constructorul care va câştiga licitaţia

de execuţie, conform legislaţiei în vigoare. Pentru realizarea lucrării nu sunt necesare

demolări, demontări sau devieri de reţele, lucrările fiind amplasate în teren liber de

construcţii.

Organizarea de şantier se va realiza pe teren liber de construcţii. Suprafaţa pusă la

dispoziţia antreprenorului pentru organizarea de şantier va fi pusă în comun acord cu

beneficiarul. Sursele de apă necesare pentru prepararea betoanelor, mortarelor se va asigura

din reţeaua oraşului.

Energia electrică folosită pentru alimentarea utilajelor si instalatiilor de pe şantier se

va asigura din reţelele de joasă tensiune din apropiere, cu respectarea tuturor prevederilor

legale de la reteaua existenta in zona cu acordul societatii care furnizeaza energie electrica..

Pentru organizarea de şantier, utilităţile necesare vor fi dimensionate si vor fi obtinute

aprobările legale de către constructor. Pentru realizarea lucrării sunt necesare săpături pentru

realizarea platfomei de lucru.

Constructorul va realiza organizarea de şantier pe teren liber de constructii, cu

asigurarea accesului la surse de apă si energie electrică. Muncitorii vor fi cazaţi in vagoane

dormitor, iar localnicii vor fi transportaţi zilnic in localitatea de domiciliu. Terenul ocupat de

organizarea de şantier va fi împrejmuit si va fi stabilit împreună cu beneficiarul si

reprezentanţii puterii locale. Avizele pentru organizarea de şantier vor fi obţinute de

constructor.

6. CĂILE DE ACCES, CĂILE DE TELECOMUNICAŢII

Constructorul are obligaţia de a obţine Certificatul de Urbanism şi Autorizaţia de

Construcţie şi de a respecta toate dispoziţiile cuprinse în aceste documente, sau în alte

dispoziţii date/emise de autorităţile locale şi proprietarii de terenuri şi utilităţi.

7. TRASAREA LUCRĂRILOR

Pentru întocmirea prezentei documentaţii au fost realizate studii topografice în sistemul

local X, Y, Z. Proiectantul va preda constructorului axele principale (baza de trasare, reperi,

etc). Constructorul are obligaţia de a îndesi reperii şi de a se îngriji de integritatea acestora.

Locurile de amplasare şi limitele până la care se întind lucrările sunt pichetate la

proiectare cu ţăruşi. La predarea amplasamentelor se vor preciza cotele de lucru, adică

adâncimea săpăturilor şi lăţimea acestora. Lucrările ce se vor executa, respectiv canalele,

barajele şi zidurile vor fi conturate ca formă prin profile din rigle de lemn. Lucrările din beton

armat se vor realiza în cofraje la dimensiunile prevăzute în proiect.

8. PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE ŞI A MATERIALELOR DE

ŞANTIER.

În “Caietul de Sarcini” se prevăd toate măsurile necesare pentru protejarea lucrărilor în

execuţie, inclusiv a materialelor.

9. MĂSURAREA LUCRĂRILOR.

Cantităţile de lucrări cu unităţile lor de măsură şi descrierea preţurilor se prezintă în

documentaţia de licitaţie.

10. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI (OFERTANTULUI) ŞI

TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA.

Antreprenorul general ce va căştiga licitaţia va organiza laboratoarele de şantier şi va

asigura verificarea calităţii tuturor materialelor puse în operă precum şi a calităţii lucrărilor

executate conform “Caietului de Sarcini”.

11. CURĂŢENIA PE ŞANTIER

În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor antreprenorul general al lucrării va

asigura ordinea şi curăţenia atât ân incinta organizării de şantier cât şi în zona lucrărilor. Se

vor respecta condiţiile din avize.

La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare de şantier şi se va

curăţa terenul din zonă.

12. RELAŢII ÎNTRE CONTRACTANT (OFERTANT), CONSULTANT ŞI

ENTITATEA ACHIZITOARE

Relaţiile dintre aceşti factori sunt cele stabilite prin lege. Controlul calităţii lucrărilor

se va realiza permanent conform “Programului de inspecţii pe faze” ce se va prezenta

în documentaţiile de specialitate pentru fiecare specialitate în parte.

La începerea execuţiei lucrărilor beneficiarul va stabili modalitatea de urmărire tehnică

şi economică a execuţiei.

Beneficiarul va urmări ca să se realizeze toate lucrările prevăzute in acelasi timp,

deoarece recepţia finală nu se poate face fără ca toate lucrările să fie finalizate.

Documentaţia se va supune spre verificare de către verificatori atestaţi conform

prevederilor Legii nr. 10/1995 si HG nr. 925/1995.

Pe timpul execuţiei se va respecta programul pentru controlul calităţii lucrărilor.

În vederea asigurării calităţii, în conformitate cu normele în vigoare, este absolut

necesar ca supravegherea şi urmărirea lucrărilor să fie asigurate de o persoană numită de

conducerea unităţii si atestată de către I.C.

13. PROTECŢIA MUNCII ŞI MĂSURI PENTRU PREVENIREA ŞI

STINGEREA INCENDIILOR.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 300/2.03.2006, coordonarea în materie de

securitatea şi sănătatea muncii trebuie organizata atât in faza de studiu, concepţie şi

elaborare a proiectului, cât şi pe perioada execuţiei lucrărilor.

Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitatea şi

sănătate care are obligaţia de a organiza şi desfăşura activitatea de securitatea şi sănătate în

conformitate cu:

• Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;

• H.G. nr. 1051/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate pentru

manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni

lombare;

• H.G. nr. 1048/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de

muncă:

• H.G. nr. 1876/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;

• H.G. nr. 493/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;

• H.G. nr. 971/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime pentru semnalizarea de

securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;

• H.G. nr. 1091/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru locul de muncă:

• H.G. nr. 1028/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în

muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

• H.G. nr. 1146/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

• H.G. nr. 1218/2006 – Hotărâre privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi

sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

prezenţa agenţilor chimici;

• H.G. nr. 1136/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;

• H.G. nr. 1092/2006 – Hotărâre privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor

legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;

• H.G. nr. 1093/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau

mutageni la locul de muncă.

În documentaţie există prevederi şi fonduri pentru aplicarea măsurilor de protecţie a

muncii ca: sprijiniri de maluri, drumuri de acces, evacuarea excedentului de săpături,

epuismente etc.

Sumele necesare pentru alte măsuri de protecţia muncii (truse sanitare, ochelari de

protecţie, mănuşi şi centuri de siguranţă, cizme, etc.) vor fi suportate din cota cheltuielilor

indirecte.

Dintre acestea se subliniază în mod deosebit:

- casca de protecţie purtată permanent pe timpul execuţiei;

- interzicerea accesului în zona de lucru a macaralei la manipularea şi montarea

elementelor prefabricate;

- nu se va călători în mijioacele de transport a elementelor prefabricate;

- săpăturile se vor executa numai cu sprijiniri şi epuismente mecanice;

- toate punctele de trecere peste pârâu, gropi etc., vor fi prevăzute cu parapet;

- schelele cu parapet de protecţie şi centuri de siguranţă pentru lucrul la înălţime;

- placute avertizoare în zonele periculoase.

În cazul în care lucrarile de betonare se execută pe timp friguros, se va ţine seama de

prevederile Normativului C16-84 privind realizarea pe timp friguros a construcţiilor.

După executarea instructajului se va proceda la verificarea personalului şi

consemnarea în fişele de instructaj. Zilnic, înainte de începerea lucrului, se vor avertiza

muncitorii din subordine asupra riscurilor specifice pe care le ridică procesul de producţie.

Constructorul are obligaţia de a confecţiona panouri de avertizare pentru marcarea

locurilor primejdioase, care se vor monta în locuri vizibile pe măsura desfăşurării activităţii.

Responsabilii locurilor de muncă, cât şi cei ce organizează procesul de muncă trebuie

să asigure acordarea corectă şi la timp a primului ajutor în caz de accidente. Astfel, se vor

asigura truse sanitare de prim ajutor, mijloace de transport şi angajaţi instruiţi pentru

acordarea primului ajutor în caz de accidentare.

În timpul executărilor lucrărilor propuse se vor respecta normele de protecţie a

muncii prevăzute de legile şi regulamentele de măsuri, din care se reamintesc următoarele:

- muncitorii vor începe lucrul numai după ce în prealabil li s-a făcut instructajul

corespunzător; toţi vor fi echipaţi cu cască şi echipament de protecţie;

- la executarea terasamentelor, înaintea lucrărilor de săpături, se vor lua măsurile

necesare pentru a preveni surpările de teren, procedând la desprinderea straturilor care sunt pe

punctul de a se prăbuşi;

- sprijinirea malurilor susceptibile de rupere;

- se interzice practicarea, metodei prăbuşirilor, prin săpături la bază;

- după ploi torenţiale şi de durată se vor cerceta malurile, pentru a se constata dacă nu

s-au produs crăpături şi alunecări de straturi, luându-se măsuri pentru consolidarea terenului;

- dacă săpăturile se fac la o adâncime mai mare de 1,00 m în terenuri instabile, se

vor executa sprijiniri. Se interzice muncitorilor să stea în timpul repausului, furtunilor şi

descărcărilor electrice în incinta săpăturilor, sub maluri, sau sub arbori, mai ales a celor

dezrădăcinaţi;

- se interzice transportul persoanelor pe încărcătura camioanelor, remorcilor,

basculantelor;

- muncitorii care transportă manual vor fi dotaţi cu roabe, tărgi, căldări, etc. care vor

avea rezistenţa ceruta de natura materialelor transportate;

- depozitarea materialelor de construcţii se poate face pe maluri, la o distanţă de

marginea gropii, cel puţin egală cu adâncimea săpăturii;

- deservirea utilajelor, tractoarelor, buldozerelor se va face de către persoanele cărora

li s-au încredinţat şi au calificarea necesară;

- la toate locurile de muncă se vor afişa instrucţiunile de protecţie a muncii;

- vor fi montate panouri avertizoare pentru persoanele străine de şantier;

- nu vor fi angajaţi la lucru muncitorii care suferă de boli cardiovasculare sau rău de

înălţime;

- punctele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare de prim ajutor.

Aceste indicaţii sunt minimale, şefii de echipă, de lot şi brigadă, sunt obligaţi să ia

măsurile de protecţie a muncii, în vederea evitării accidentelor.

14. PROTECŢIA MEDIULUI

Investiţia însăşi este o lucrare de protecţie a mediului. Prin grija beneficiarului, având

în vedere că suprafeţele degradate prin execuţia lucrărilor sunt mici şi izolate, se vor efectua

lucrări de înierbare.

Antreprenorul va acorda o atenţie deosebită depozitării materialelor necesare realizării

lucrărilor, nefiind permise scurgeri, deversări, depozitări de reziduuri în zona de acţiune a

apelor mari. De asemenea se vor lua măsuri speciale de depozitare a carburanţilor, păstrare şi

manipulare a acestora, în vederea evitării oricăror posibiltăţi de producere a incendiilor.

Beneficiarul va urmări în permanenţă curăţirea cursurilor de apă afluente şi adiacente

de resturi de exploatare şi flotanţi.

În faza de execuţie a lucrărilor din zona obiectivului “Consolidare versant pentru

construire imobil in parcul industrial Tetarom 1 Cluj”, precum şi în faza de exploatare se vor

respecta toate normele de protecţia mediului în vigoare pe teritoriul României, şi anume:

OUG nr. 195/2005 – Ordonanţa privind protecţia mediului cu modificările si completările

ulterioare;

Legea nr. 265/2006 – Legea pentru aprobarea OUG nr. 195/2005;

OUG nr. 78/16.06.2000 privind regimul deşeurilor, cu modificarile şi completarile ulterioare;

HGR 621/2005 - privind gestionarea ambalajelor şi a deşurilor provenite din ambalaje;

HGR 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor;

HGR nr. 235/2007 – privind gestionarea uleiurilor uzate;

HGR 188/2002 - privind condiţiile de descărcare a apelor uzate (NTPA 001 si NTPA 002);

HGR 804/2007 - privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente major în

care sunt implicate substante periculoase;

HGR 1061/2008 – privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României;

Lista prezentată nu este limitativă ea putând fi completată cu acte normative aplicabile

diferitelor categorii de lucrări necesare pentru realizarea contractului.

IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU SEMNIFICATIVE ŞI

IMPACTURILE ASOCIATE ACESTORA

Impacturile semnificative determinate de activităţile de construcţie pentru realizarea

proiectului “Consolidare versant pentru construire imobil in parcul industrial Tetarom 1 Cluj”

sunt urmatoarele:

TIPUL IMPACTULUI EFECTE PRODUSE

Fizic

• decopertări şi excavaţii ale solului • afectarea florei şi fragmentarea habitatului faunei sălbatice • ocuparea terenului cu organizarea de şantier, inclusiv depozite si lucrari care raman definitive pe amplasament• generarea de deşeuri (beton, metale, ambalaje, moloz, etc.) • potenţiale accidente manifestate prin arsuri sau electrocutări, loviri cu unelte de lucru, etc.

Chimic

• poluarea solului sau a apelor prin scăpări accidentale de ulei şi alte substanţe chimice din echipamente • emisii în aer de la mijloace de transport• efectele câmpului electromagnetic asupra fiinţelor vii

Sonor• zgomot produs de mijloacele de transport • zgomot si vibratii produse de utilajele de constructii

Vizual • afectarea peisajului

Mecanic • pericol potenţial de coliziune cu utilajele de construcţie

Socio-economic • posibilitatea perturbarii unor activităţi socialePrincipalele măsuri preventive legate de protecţia mediului realizate în etapele de

proiectare şi construcţie sunt urmatoarele:

a. Prevenirea poluării solului şi a apei freaticeConstruirea de depozite temporare adecvate pentru deşeuri şi echipamente conforme şi

neconforme;Realizarea de cuve betonate sub echipamentele cu ulei pentru colectarea scurgerilor de

ulei;Montarea de separatoare apă – ulei pe canalizarea pluvială de la cuvele transformatoarelor

şi platformelor de depozitare echipamente şi deşeuri;Realizarea retelei de canalizare şi drenaje pentru apele pluviale;Dotarea cu instalaţii de stins incendiu cu azot şi rezervoare pentru colectarea uleiului,

reparaţii ale instalaţiilor de stins incendii;Prevenirea deteriorării malurilor în zonele ocupate de lucrarile de construcţie.

b. Prevenirea poluării aerului

Reducerea emisiilor de poluanţi în gazele de ardere (oxizi de carbon, oxizi de azot, oxizi

de sulf, pulberi, compuşi organici volatili, metale grele, etc.) prin achiziţia de grupuri

electrogene, utilaje noi, cu emisii reduse (euro 3, euro 4);

Reducerea emisiilor de acid sulfuric prin înlocuirea bateriilor de acumulatoare;

Reducerea emisiilor de pulberi în suspensie la executarea lucrărilor prin stropire cu apă.

Reducerea poluarii sonore

Montarea de grupuri electrogene cu atenuare de zgomot şi vibraţii.

Managementul adecvat al deşeurilor

Echipamentele sau resurile de materiale si ambalaje casate rezultate din lucrările de

construcţie sunt vândute unei firme autorizate care le dezmembrează şi valorifică sau elimină

controlat.

Deşeurile rezultate din lucrările de executie gestionate de executantul lucrării.

Reducerea impactului vizual al lucrărilor realizate

Refacerea terenului şi vegetaţiei dupa lucrările de construcţii.

La finalizarea tuturor lucrărilor de construcţii care au afectat terenul, se reface terenul şi se

plantează vegetaţie pentru readucerea mediului la situaţia iniţială.

Acţiuni preventive şi corective în exploatarea şi mentenanţa lucrărilor de construcţie

executate

Mentenanaţa lucrarilor de costrucţie executate, şi anume: realizarea zidului de sprijin pe piloţi

va fi realizată periodic conform instrucţiunilor din planurile de management de mediu,

planuri care se execută de societăţi care executa lucrările de mentenanţă.

Plan de gestionare deşeuriNr.

Crt.

Tip

deşeu

Cod

deşeu

Cantitate

deşeu

(kg)

Origine

deşeu

Obiective Masuri

specifice

Costuri

estimate

(Ron)

Personae

autorizate

Responsabilităţi Termen

*

* Planul de gestionare a deşeurilor ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor proiectate se va

intocmi în detaliu de către Executantul contractat în condiţiile stabilite de Beneficiarul

lucrării.

Pentru supervizarea execuţiei Planului de Managemet de Mediu, în timpul execuţiei

lucrărilor de consolidare şi amenajare torenţi, Dirigintele va delega un specialist pentru

monitorizarea mediului.

Întocmit,

Ing. Chirilă Răzvan