Post on 01-Feb-2016
FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN ŞCOALA POSTLICEALĂ BACĂU
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRAREA DE DIPLOMĂ
ÎNDRUMĂTORI DOCTOR: POPA OANA AS. MED. PRINC.: MAXIM ANA-MARIA
ABSOLVENT STOICA IONUȚ
MARINEL
BACĂU - 2012 -
ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU FRACTURĂ DE FEMUR
17
Fracturile colului femural – ocupă un loc aparte în traumatologia
osteoarticulară datorită frecvenței lor crescute, a dificultăților terapeutice
și a complicațiilor de ordin general și local care pot sa apară în timpul
evoluției.
Fig.5 Fractură de col femural
18
Epidemiologie
Frecvenţă. Fracturile colului femural se întâlnesc frecvent în
practică; după unele statistici ele reprezintă de 10% din totalul fracturilor
(Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2% (Kaplan).
În funcţie de sex aceste fracturi se întalnesc mai frecvent la femeile
în vârstă, care sunt mai puțin active și mai expuse la osteoporoză.
În funcţie de vârstă toate statisticile mentionează faptul că
frecvența fracturilor colului femural crește cu vârsta, 75% din fracturi
survin după 60 de ani.
3.2. ETIOPATOGENEZĂ
Pentru înțelegera mecanismului de producere a fracturilor colului
femural sunt necesare revederea unor noțiuni de anatomie privind
structura extremității superioare a femurului. Această extremitate sub
aspectul tensiunilor care se exercită asupra ei se aseamană cu brațul unei
macarale. Cercetările lui Kulman au aratat că între structura trabeculară a
extremității superioare a femurului și forțele dezvoltate în brațul unei
macarale sunt izbitoare.
Un sistem trabecular care se răsfiră ca un evantai la nivelul capului
pornește pe fața superioară, a acestuia îndreptându-se în jos și extern
către corticala inferioară a colului femural, constituind evantaiul de
susținere Delbet. Acest evantai, la partea sa inferioară se condensează
într-o zonă osoasă densă constituind pintenul Adams, iar partea
posterioară este constituită din lamele dure.
19
Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe direcția fortelor de
tensiune care tind să flecteze colul femural, pornește din partea inferioară
a capului femural și se îndepartează în sus și extern către corticala
superioară a colului femural.
Acest sistem trabecular se intersectează cu traveele sistemului de
susținere încât conferă capsulei o rezistență osoasă deosebită, capul fiind
de fapt partea cea mai rezistentă a extremității superioare a femurului.
Rezistenta sa este cea mai mare în centru, unde se încrucișează
cele două sisteme trabeculare osoase, materialul de sinteză va gasi la
acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu seama că odată cu înaintarea
în vârstă rezistența capului femural devine cu puțin inferioară aceleia a
subiecților tineri.
În regiunea trohanteriană două fascicule trabeculare, pornind de la
corticala diafizară internă și externă, se inrucișează formând o ogivă.
Între sistemul trabecular de susținere de la nivelul capului femural
și cel ogival de la nivelul masivului trohanterian, în porțiunea mijlocie a
colului femural exista o zonă – zona ward – în care densitatea tesutului
osos este mai mică. Rezistența diminuată a colului femural în această
zonă face ca până la vârsta de 45 de ani frecvența fracturilor
mediocervicale să fie mai mare decât a celor pertrohanteriene. Această
structură trabeculară densă și întretăiată se modifică cu vârsta.
20
Dupa 60 de ani asistăm la o resorbție a traveelor osoase, încât la
bătrâni apare o zonă de rezistență mecanică scăzută, în special la nivelul
stâlpului extern al sistemului ogival, ceea ce face ca fracturile
baricervicale și cele pertrohanteriene să fie mai frecvente după această
vârstă.
Cercetările experimentale efectuate de Backman au arătat
complexitatea mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman
arată că fractura colului femural nu poate să aibă loc decât dacă în cădere
se produce un valgus combinat cu o mișcare de răsucire a colului femural
față de capul blocat în cotil, prin compresiunea traumatismului și
contractura musculară.
Confirmând ideile lui Linton Backman arată că în orice fractura a
colului femural există un mecanism inițial de valgus (rezultat al rotației
externe asociate cu torsiunea) care duce la fractura în coxa valga, cu
inpactarea posterosuperioară a fragmentelor (fractura prin abducție
angrenată).
Dacă rotația externă predomină și colul cedează la partea
posterioară se produce fractura în coxa vara (adductie) cu tasare sau
cominuție posterioară.
Dacă tosiunea predomină și peretele posterior al colului femural
rezistă, se produce fractura spiroidă cu cioc proximal.
Fracturile colului femural se pot produce și prin cădere de la
înălțime, cădere de la același nivel sau prin accidente.
21
Anatomie patologică
Traiectul de fractură, în porțiunea superioară, este situat
juxtacefalic. El poate să înceapă exact la periferia cartilajului articular și
în această situație are toate condițiile să lezeze pediculul vascular
superior sau se situează puțin mai extern, traiectul de fractură se
îndreaptă spre marginea inferioară a colului, rămânând strict sub capul
femural (fractura subcapitală) sau se abate ceva mai spre afară (fractura
mediocervicală) .
În aceste cazuri fractura este instabilă, capul nu răspunde la
manevrele externe de reducere și chiar când a fost aproximativ redusă,
capul femural se redeplasează în cursul osteosintezei.
3.3. CLASIFICAREA FRACTURILOR DE COL FEMURAL:
1. După situația traiectului de fractură, Delbet împarte
fracturile colului femural în fracturi :
- subcapitale;
- transcervical;
- vicotrohanteriene;
- baricervicale.
2. După mecanismul de producere al fracturii, Bohler
individualiza fracturile prin abducție și fracturile prin adducție.
Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G) și contracția
musculară (F) accentuează deplasarea.
Fracturile prin abducție fiind angrenate tratamentul și prognosticul
lor este favorabil.
22
Fracturile prin adducție dimpotrivă, fiind fracturi cu deplasarea
fragmentelor, pun probleme dificile de tratament, iar evoluția lor este
inconstantă.
Fig. 6 : Tipuri de fracturi de col femural
3. Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de
vedere mecanic, le- a împărțit în trei tipuri, după gradul de oblicitate al
traiectului de fractură:
23
- tipul I : traiectul de fractură face cu orizontala, un unghi mai mic
de 30o ;
- tipul II : unghiul format de traiectul de fractură cu orizontala
variază între 30o-50o ;
- tipul III : unghiul este mai mare de 70o .
Pauxelus a arătat că atunci când traiectul se apropie de orizontală
forțele de presiune interfragmentară fac favorabilă consolidarea. Cu cât
traiectul tinde spre verticalitate forțele de presiune în focar se diminua și
lasă locul forțelor de forfecare, cu efect nefavorabil consolidării.
4. Garden clasifică fracturile cervical în două grupe, după
traiectul de fractură care delimitează un lung vârf osos la nivelul
corticalei inferioare a colului femural. El distinge:
- fracturi cu cioc distal;
- fracturi cu cioc proximal care sunt mult mai dificile de redus și a
căror prognostic este mult mai întunecat.
5. O alta clasificare pe care o face Garden împarte fracturile în
patru grupe:
- grupa I : fractură incompleta – acest tip de fractură corespunde
fracturii prin abducție.
- grupa II : fractura completă fără deplasare – în acest tip corticală
inferioară a colului femural este ruptă, dar nu există deplasarea
fragmentului cefalic.
- grupa III : fractura completă cu deplasare parțială – în această
grupă fragmentele rămân solitarizate prin sinoviala posterioară și prin
repliul pectineofoveal, care se intinde la partea posteroinferioară a
24
colului femural de la marginea cartilaginoasă a capului până la unghiul
superior al micului trohanter.
Rotația fragmentului extern determină o basculare a capului în
abducție și rotație internă. Acest lucru este evident pe radiografie căci
direcția travulelor la nivelul capului femural nu mai este ascendentă,
după axa de sprijin; ele devin orizontale, în vreme ce travulele cervicale
apar verticale.
- grupa IV : fractura completă cu deplasare totală - la acest tip
sinoviala și repliul pectineofoveal sunt total rupte, încât cele două
fragmente osoase devin independente. Acest aspect este evidențiat pe
clișeul radiologic unde travulele capului apar normal orientate și paralele
cu travulele cervicale.
Această clasificare a lui Garden este originală și prezintă un interes
terapeutic. În fractură de tipul al III-lea, reducerea prin manevre externe
este posibilă datorită peristenței sinovialei. În fractura recentă de acest
tip, reducerea se obține prin simpla rotație internă a membrului, fără nici
o tracțiune sau abducție. Tracțiunea poate să fie chiar periculoasă întrucât
expune la deșirarea sinovialei și la bascularea capului în valgus.
Fractura de tipul al IV-lea, neavând nici o conexiune sinovială face
ca reducerea prin manevre externe să fie imposibilă sau instabilă. Este
necesar ca, la acest tip de fractură să se întărească peretele posterior al
colului femural printr-o grefă osoasă pentru a putea obține consolidarea.
25
Fig. 7 : Tipuri de fracturi după Garden
Se urmărește :
- evitarea ortostatismul și mersul prelungit;
- de cel puțin două ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu
membrele inferioare intinse;
- sprijin în baston pe distanțe mai lungi;
- mers zilnic pe bicicletă sau rulare la bicicleta fixă;
- de două ori pe zi va efectua gimnastica prescrisă pentru
mobilitate și tonifiere musculară;
- corectarea scurțimii membrului inferior (dacă depașește doi
centimetri);
- încălțăminte cu tocuri moi;
26
3.4. CLINIC
Fracturile femurului se manifestă printr-o simptomatologie
comună, ușor diferențiată după cum este vorba de o fractură anagrenată
sau o fractură dezangrenată sau de o fractură subcapitală, transcervicală
sau baricervicală.
DUREREA – Spontană sau provocată prin apăsarea în
regiunea inghinală sau trohanteriană, este prezentă în toate cazurile.
IPOTENȚA FUNCȚIONALĂ – Poate să fie totală când
bolnavul nu poate ridica călcâiul de pe planul patului sau, relativă când
bolnavul încearcă să facă flexia coapsei și a gambei, călcâiul se târăște pe
planul patului . Când fractura este angrenată mișcările active sunt
posibile dar nu trebuie insistat pentru că pot să ducă la dezangrenarea
fragmentelor.
ATITUDINEA VICIOASĂ – Atitudinea vicioasă a membrului
de partea fracturii este în funcție de tipul de fractură. În fractură
subcapitală și mediocervicală neagrenată , membrul este în adducție față
de planul median al corpului și în rotație externă cu marginea laterală a
piciorului în planul patului. Rotația externă poate să fie corectată ,dar se
reproduce imediat. Fracturile angrenate prezintă o porțiune fixă
nemodificată.
SCURTAREA MEMBRULUI - Este evident când fractura
este dezangrenată. Marele trohanter se palpează deasupra liniei orizontale
bitrohenteriene , care în mod normal unește vârful marelui trohanter cu
marginea superioară a pubisului . De asemenea . triunghiul Bryant este
mai mic decât cel de partea sănătoasă. Linia Schamacer , care normal ,
pleacă de la vârful marelui trohanter prin spina iliacă anteroposterioară
27
întâlnește linia mediană a corpului la nivelul ombilicului, în caz fracturii
trece sub ombilic,cu atât mai jos cu cât ascensiunea trohanterului este
mai mare.
DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA – Datorită unei
tumefacții dure, semnul Laurgur - este dată de prezența fragmentului
extern femural care este orientat înainte din cauza rotației externe a
membrului. La șoldul fracturat se constată o hipotonie a musculaturii
fesiere și o relaxare a fasciei lată – semnul Aliss – de altfel greu de
apreciat.
În fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este
mai frustă.
Membrul se găseste într-o atitudine indiferentă nici în
adducție sau abducție, iar rotația externă nu este completă. De asemenea,
impotența funcțională este relativă întrucât bolnavul poate să corijeze în
oarecare măsură rotația externă, însă nu poate să ridice membrul de la
nivelul patului în poziția de extensie.
Palparea pune în evidență durerea la baza triunghiului Scarpa.
În fractura bazicervicală rotația externă și adducția sunt mult mai
accentuate. Regiunea trohanteriană este lățită datorită pătrunderii bazei
gatului femoral în masivul spongios trohanterian, iar palparea
declanșează o durere vie situată lateral, nu la baza triunghiului Scarpa, la
câțiva centimetri în afara arterei. Scurtarea membrului este fixă, deoarece
fragmentele sunt angrenate.
În caz de fractura de col femural fără deplasare, impotența
funcțională este parțială, pacientul poate ridica piciorul de la nivelul
patului și nu deformarea vizibilă.
28
Semnele locale pot fi:
- semne de probabilitate
- semne de certitudine.
Semne de probabilitate :
durerea;
echimoză;
deformarea regiunii;
scurtarea regiunii;
impotenţa funcţională.
Semne de certitudine :
mobilitatea anormală;
crepitaţie osoasă;
întreruperea continuităţii osoase;
netransmiterea mişcării;
examen radiologic.
3.5 PARACLINIC
1. EXAMEN RADIOLOGIC:
Pentru examenul radiologic osteoarticular se subliniază radiografia
convențională și computer-tomografia. Este important de menționat
necesitatea îndepărtării de pe suprafața tegumentară a teritoriului
examinat al alifiilor sau al oricărei substanțe medicamentoase care pot
conține elemente radiopace, care ar strica calitatea imaginii radiografice.
29
Radiografia osteo-articulară reflectă:
integritatea osului;
modificările de densitate osoasă (osteoporoza, osteoliza);
modificările de suprafață (resorbții corticale);
spațiul articular care poate fi ingustat sau din contră, lărgit prin
prezența de exudat;
deformări articulare, dezaxări;
structura părților moi, periarticulare, calcifieri în capsula articulară
sau subcutanate.
2. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR
Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv
aplicarea ultrasonografiei în reumatologie este limitată. În cazul
proceselor osteo-periostale, osul devine penetrant pentru ultrasunete.
În aceste condiții se pot detecta unele tumori osoase.
Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmări procesele de
consolidare a fracturilor.
Transductorul ecografului nu realizează o cuplare electrică
satisfăcătoare cu suprafețe cutanate ale articulațiilor din cauza
configurațiilor anatomice. Din acest motiv pentru explorarea
membrelor, în loc de transductori obisnuiți, membrul explorat se
introduce într-un vas cu apă, în care se găsesc sonde metoare. Cu
această metodă se obțin secțiuni eco-scanografice din mm în mm,
30
ceea ce asigură studiul contracturilor musculare, hematoamele
închistate, modificările în structura intimă a tendoanelor.
3. SCINTIGRAFIA OSTEO-ARTICULARĂ
Scintigrafia osteo-articulară se execută după principiile
obișnuite ale explorărilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioactivi
ai elementelor Technetiu, Galiu și Iridiu. Datorită afinității țesutului
osos față de fosfor, cu 99m TC difosfat se pot identifica foarte precoce
necrozele și tumorile osoase.
4. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN
REZONANȚĂ MAGNETICĂ NUCLEARĂ ( RMN)
Metoda rezonanței magnetice nucleare se bazează pe efectul
de rezonanță al ionilor de hidrogen, într-un câmp magnetic nuclear
puternic. Modificările energetice rezultate din efectul de rezonanță
sunt captate, amplificate și redate imagistic. Diferențele de contrast
între diverse structuri anatomice sunt determinate de conținutul lor de
ioni de Hidrogen în final de H2O. Aplicațiile cele mai valoroase ale
metodei sunt în diagnosticul leziunilor discale și patologia coloanei
vertebrale. Cu ajutorul rezonanței magnetice, se pot identifica și alte
leziuni morfologice în faza încă neelucidată și radiografic.
31
3.6 DIAGNOSTIC POZITIV
Se pune pe baza semnelor clinice tipice. Este necesar și trebuie să
se facă atât în incidența anteroposterioară cât și din profil. El primește
confirmarea diagnosticului clinic, furnizează amănunte asupra traiectului
de fractură și permite să se aprecieze, pe imaginea de profil a colului
femural comisura posterioară.
Radiografia este cea care îngăduie stabilirea tipului de fractură
după clasificarea Granden, furnizând astfel indicații prețioase pentru
aplicarea tratamentului.
Diagnosticul pozitiv este relativ ușor de făcut când semnele clinice
sunt prezentate :
impotenţa funcţională;
durere;
poziţia vicioasă a membrului (adducția și rotația
externă a membrului);
examenul radiologic (faţă şi profil);
scurtarea piciorului afectat.
Diagnosticul pozitiv în fractura extremității superioare a femurului:
a) Semne clinice:
- impotență funcțională totală;
- durere spontană în regiunea inghinală;
- o atitudine în adducție și în rotație externă, cu scurtarea
membrului inferior
- imposibilitatea dezlipirii călcâiului de planul patului.
b) Examinări radiologice:
32
- Se prescriu clișee de bazin de față și de sold în profil
chirurgical.
c) Bilanț general:
- Este fundamental.
- Este clinic si radiologic, pentru aprecierea aptitudinii de a
suporta o intervenție chirurgicală( 60% dintre fracturi survin
la pacienți de peste 80 de ani) și pentru evaluarea activității și
autonomiei pacientului înainte de fractură.
Diagnosticul pozitiv în fractura extremității inferioare a femurului:
a) Semne clinice- există:
- o deformare a membrului inferior (care apare scurtat și în
rotație externă);
- o creștere de volum a coapsei și a genunchiului;
- mișcări dureroase;
- uneori hemartroza (genunchiului);
Se vor căuta posibile complicații:
cutanate ( plagă, deschiderea focarului de fractură);
vasculare ( îndeosebi lezarea arterei și venei poplitee);
nervoase ( în special lezarea nervului sciatic).
Se efectuează un bilanț general: eventual al politraumatismului, pentru
aprecierea terenului.
b) Examinări radiologice:
- Se prescriu clișee de femur și de genunchi de față și de profil
ca și radiografii ale bazinului și ale șoldului subiacente.
- Aceste clișee radiografice permit:
precizarea tipului de fractură și a deplasării sale;
33
căutarea altor leziuni osoase (rotulă, extremitatea
superioară a tibiei).
3.7. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Se face față de:
CONTUZIA SOLDULUI – pe baza caracterului durerii și al
impotenței funcționale care se risipește repede, iar trohanterul nu este
ascemionat.
LUXAȚIA ȘOLDULUI – mai ales cea posterioară, se poate
confunda cu o fractură deoarece membrul este tot în atitudine de
adducție, dar nu în rotație externă, iar capul femoral se palpează
posterior. În luxația anterioară membrul este în rotație externă, ca în
fractură, dar în abducție.
FRACTURA CERVICALĂ ADEVARATĂ – cu luxația centrală
a capului femoral se diferențiază prin durerea vie produsă prin tactul
rectal când se apasă partea internă a cotului fracturat.
Examenul ragiologic, în toate aceste cazuri înlatură orice confuzie
clinică.
3.8. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
În general fracturile incomplete sau în coxa valga au o evoluție mai
bună. Fracturile în coxa vera neangrenate nu au în schimb nici o tendință
de consolidare, chiar și după tratament. Colul femural nefiind acoperit de
periost consolidarea are loc numai printr-un calus undostal. Din acest
motiv ortopedul trebuie să facă o reducere cât mai anatomică și o
osteosinteză cât mai perfectă, eventual cu compresiune.
34
3.9. COMPLICAŢII
Aceste complicaţii pot fi precoce sau tardive.
Complicaţiile precoce :
accidente decubitale:
- bronhopneumoni;
- escare;
- infecţii urinare.
complicaţii tromboembolice :
- survin prin utilizarea sistematică a anticoagulantelor
Complicaţii tardive :
1.Pseudotroza : -se poate instala la 6 luni de la accident;
Cauze :
- ruptura vasului care irigă colul femural;
- resorbția parțială a colului;
- deplasări secundare;
- o infecție latentă;
- reluarea precoce a mersului;
- mobilizarea intempensivă a colului.
2. Necroza aseptică : secundară suprimării aportului sangvin
condiționată de diferiți factori:
- sediul liniei de fractură;
- importanța deplasării fragmentelor;
- precocitatea reducerii;
- tromboze vasculare prin compresiune.
3. Coxartroza posttraumatică : apare rar şi este o complicaţie tardivă.
35
3.10. TRATAMENT
Fracturile cervicale:
Indicațiile tratamentului sunt în funcție de vârstă.
Pentru fracturile de tip 1 și 2:
- Conservarea capului femoral, indifferent de vârsta
subiectului;
- Fie prin tratament orthopedic cu punerea în fotoliu și
descărcarea membrului timp de 3 luni (dacă starea
pacientului o permite);
- Fie prin intervenție chirurgicală permițând sprijinirea rapidă
pe membrul inferior.
Pentru fracturile de tip 3:
- La subiectul tânăr- osteosinteză cu conservarea capului;
- La subiectul vârstnic: proteză cervicocefalică.
Pentru fracturile de tip 4:
- La subiectul tânăr- osteosinteză cu conservarea capului
femural și osteosinteză după reducere;
- La subiectul vârstnic: artroplastie cervicocefalică.
Fracturile masivului trohanterian
La subiectul tânăr: reducere și osteosinteză, ale cărei modalități
sunt foarte variabile (cui-placă, surub-placă);
La subiectul vârstnic:
- fie reducere și osteosinteză;
- fie proteză cervicocefalică, cu sprijin trohanterodiafizar.
36
Cel mai frecvent tratament este cel chirurgical. Modalitățile de
intervenție sunt variabile în funcție de tipul fracturii. Sunt
importante două aspecte:
realizarea unei bune reduceri în caz de fractură articulară;
mobilizarea precoce a pacientului pentru a evita redorile
genunchiului.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos are un rol important în tratare,
vindecare, calmare. Se utilizează:
- analgezice: acidul acetilsalcilic în doze de la 1-3g/24h în
funcție de toleranță; sub forma simplă sau tamponată;
algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la
24h, uneori se administrează Mialgin, Piafen.
- medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona și
derivatele sale. Indicația lor este rezervată perioadelor de
tușee inflamatorii sau dureroase.
Extensia continuă
Această realizează o imobilizare a fracturii nu o reducere a ei.
Rezultatul final este în general o pseudotroză. În plus bolnavul rămane
expus la complicații generale datorită imobilizării prelungite.
Reducerea urmată de imobilizarea în aparat gipsat.
Repunerea fracturii se face pe masa ortopedică cu anestezie
rahidiană sau generală. Prin tracțiune longitudinală se coboară marele
37
trohanter în timp ce un ajutor trage înafară cu o chingă trecută pe la
rădacina coapsei.
Prin această manevră se desprind fragmentele implicate
împiedicând astfel bascularea înapoi a fragmentului proximal când se
rotește membrul spre înăuntru. Pe masură ce se efectuează reducerea se
duce membrul fracturat în abducție mare de 450-550 și în rotație internă
accentuate. Se aplică apoi un aparat gipsat pelvi-pedios. Imobilizarea
durează în medie 3 luni însă mersul este autorizat după cel puțin 6 luni.
Tratament ortopedic :
Folosesc tracțiunea continuă cu ajutorul benzilor adezive
sau transosoasă cu broșe Kirscher și reducerea urmată de imobilizare
gipsată. Reducerea, urmată de imobilizare gipsată, asa cum a fost
preconizat de Royal Whitman (1897) pare mai logică, pentru că punerea
membrului în abducție forțată și în rotație internă reduce deplasarea
fragmentelor. Contenția se face într-un aparat gipsat pelvipevios cu placa
de contraadducție, timp de 12 săptămâni. Metoda nu a dus însă la
rezultatele dorite.
Din cauza eșecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic,
deoarece forțele de forfecare continuă să acționeze și după reducerea și
imobilizarea fracturii majoritatea recurg la tratament chirurgical.
Tratament chirurgical.
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau prin
artrotomie și menținerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza,
suprimând acșiunea forțelor de forfecare în focar.
38
Osteosinteza cu compresiune – Cu ajutorul unui șurub cu resort
sau șurub placă cu resort se realizează o presiune axială a fragmentelor
osoase.
Grefele osoase – Au fost folosite de mult timp în tratamentul
fracturilor colului femural în scopul prevenirii lipsei de consolidare.
Osteotomia – În fracturile colului femural caută să înlocuiască
fortele de forfecare din focare prin forțe de presiune.
Proteza – De substituire a capului femural este folosită în
tratamentul fracturilor mediocervicale la persoanele în vârstă de
peste 65 de ani.
3.12 PRINCIPALELE RECUPERĂRI
Balneofizioterapia este o ramură a medicinii generale care foloseşte în
scop terapeutic agenţi fizici naturali sau artificiali.
Balneofizioterapia are cele mai largi recomandări, cu cele mai
eficiente rezultate. Aproape că nu există contraindicaţii, excluzând bine-
înţeles numai formele complicate (cardiaci, pulmonari decompensaţi).
Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul
electroterapiei, termoterapiei şi balneoterapiei.
În fractura de col femural aceasta ramura medicală grăbește
fenomenul de vindecare și înlătură mai repede impotența funcțională.
39
Recuperarea funcţională
Indiferent de metoda ortopedică sau chirurgicală de tratament
al fracturii, imediat după realizarea imobilizării trebuie început
tratamentul de recuperare funcţională. El se realizează prin contracţii
izometrice ale muşchilor sub aparat ghipsat şi prin contracţii
izometrice ale muşchilor ce mişcă segmentele libere. Mobilizarea cât
mai precoce a pacientului este benefică.
Tratamentul de recuperare se amplifică progresiv (pe măsura
consolidării fracturii, mărind progresiv încărcarea membrului pelvin
fracturat şi utilizarea membrului toracic). Se adaugă procedee de
kinetoterapie, hidroterapie, piscină, ergoterapie. Tratamentul
funcţional completează şi desăvârşeşte pe celelalte, uşurînd
recuperarea segmentară şi generală ca şi reinserţia socială a
pacientului.
HIDROTERAPIA
Mobilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza relaxării
musculaturii, care se produce sub influenţa apei calde şi pierderii
greutăţii corpului conform legii lui Arhimede.
1. Baia la temperatura de indiferenţă: temperatura apei este de
34 - 35°, bolnavul este invitat în baie; durata este de la 10- 15 minute.
Are efect calmant.
Mod de acţiune:
- presiunea hidrostatică; uşor factor termic.
40
2. Baia caldă simplă: se execută într-o cadă obişnuită cu apa la 36
- 37°C şi cu durată de 15 - 30 minute. Are acţiune sedativă generală.
Mod de acţiune:
- factor termic;
- presiunea hidroterapică a apei.
3. Baia kinetorepică: este o baie caldă, se efectuează într-o cadă
mai mare, care se umple 3/4 cu apă la temperatura 35 - 37 - 38°C.
Bolnavul este aşezat în baie şi lăsat 5 minute liniştit după care
tehnicianul execută sub apă mişcări în articulaţiile bolnavului timp de 5
minute. Pacientul este lăsat în repaus, după care este invitat să execute
singur mişcările imprimate de tehnician.
Durata băii: 20 - 30 minute.
Mod de acţiune:
- factorul termic;
- factorul mecanic.
4. Baia cu masaj: este o baie caldă cu apa la temperatura de 36 -
39°C în care se execută masajul asupra regiunii interesate. Durata băi
depinde de durata masajului efectuat.
Mod de acţiune:
- factorul termic;
- factorul mecanic.
5. Băile ascendente fierbinţi complete Se umple cada cu apă la temperatura de 35°C. Bolnavul este aşezat în
cadă în aşa fel încât să i se acopere umerii. Se creşte temperatura apei din
41
minut în minut, prin adăugare de apă fierbinte. Temperatura apei poate
ajunge la 41 - 43°C, iar a bolnavului la 39°C. Durata băi este 1 - 5 ore.
Mod de acţiune: baia hipertermă provoacă o vasodilataţie tegumentară
importantă, care duce la supraîncălzirea organismului.
6. Baia cu iod
Se face cu apă la temperatura 35 - 37°C şi are durata de 10 - 20
minute. Se foloseşţe iodura de potasiu sau sarea de Bazna, de la 250 g
(baie parţială) până la 1 kg (baie generală), amestecată în părţi egale cu
sarea de bucătărie.
Mod de acţiune: iodul micşorează vâscozitatea sângelui provocând
vasodilataţie şi scăzând tensiunea arterială, măreşte puterea de apărare a
organismului, determină reacţii locale la nivelul ţesuturilor şi organelor,
contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii.
7. Duşul cu aburi reprezintă proiectarea vaporilor supraîncălziţi
asupra regiunii prescrise. Durează 3 - 6 rninute.
Se poate asocia cu masajul sau poate preceda o baie generală. La
sfârşit se aplică o procedură de răcire cum ar fi spălarea sau duş cu apă la
temperatura de 18 - 20°C.
Mod de acţiune: acţiune puternică asupra circulaţiei însoţită de
hiperemie activă.
8. Împachetarea umedă inferioară este împachetarea de la
ombilic în jos, cu braţele şi truchiul acoperite cu un cearceaf umed. În
cazul în care dorim să obţinem o încălzire mai rapidă şi mai importantă,
42
împachetarea poate fi asociată cu aplicaţii cu sticle de apă caldă, aşezate
între cele 2 porţiuni ale păturii, de o parte şi de alta a coapselor.
Acţiunea împachetării umede are loc în trei faze:
- faza iniţială de excitare;
- faza de calmare;
- faza hipertermică.
Împachetarea umedă de durată medie 40 - 50 minute are efect
calmant.
TERMOTERAPIA
Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvoltă o mare cantitate de
căldură. Efectele de bază ale termoterapiei sunt:
analgezia, hiperemia, hipertermia locală şi sistemică, reducerea tonusului muscular, creşterea elasticităţii ţesutului conjunctiv.
Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregătirea
programelor de kinetoterapie şi masaj.
Metodologia de termoterapie include tehnici variate de aplicaţii:
Căldură profundă, produsă de diatermie şi ultrasunete; Căldură superficială, produsă de celelalte tehnici, în care efectul de
penetraţie este mai redus, de numai câţiva centimetri de la tegument.
43
Căldura este utilă prin acţiunea pe care o are de a combate spasmul
muscular şi micile reacţii inflamatoare asociate procesului degenerativ.
Căldura umedă sub forma împachetărilor cu parafină, cu nămol şi
nisip este mai benefică decât căldura uscată.
1. Împachetarea cu parafină
Constă în aplicarea pe zona interesată a unei cantităţi de parafină la
o temperatură mai ridicată. Acţiunea împachetărilor cu parafină:
provoacă o supraîncălzire profundă şi uniformă a ţesuturilor, pielea se
încălzeşte la 38 - 40°C provocând o transpiraţie locală abundentă. La
desfacerea parafinei se evidenţiază hiperemia produsă. După împachetare
se aplică o procedură de răcire.
2. Împachetarea cu nămol: constă în aplicarea nămolului la o
temperatură de 38 - 40°C pe o anumită regiune. Durata unei şedinţe este
de 20 - 40 minute.
Nămolul are mai multe efecte:
- efect mecanic, producând excitaţia pielii datorită micilor particule
componente;
- efect fizic, temperatura corpului creşte cu 2 - 3°C;
- efect chimic prin rezorbţia unor substanţe biologic active prin
piele din nămol.
În timpul împachetării cu nămol sunt mobilizate depozitele
sangvine, producându-se intensificarea circulaţiei în anumite teritorii.
44
3. Băile de abur complete: se execută într-o cameră supraîncălzită de
vapori, la temperatură de 40°C. Se mai pot practica în dulapuri speciale
orizontale sau verticale.
Se pleacă de la o temperatură iniţială de 38 - 42°C şi se urcă treptat
la 50 - 55°C. În timpul procedurii se pune o compresă rece pe cap, ceafă
sau inimă. Baia se termină cu o procedură de răcire.
4. Băile de aer cald folosesc căldura uscată, cu temperatura între 60 -
120°C, care provine de la radiatoare supraîncălzite în atmosferă închisă.
Sunt mai uşor suportate decât cele de abur cald. Transpiraţia se
instalează mat încet, dar cantitatea e mai abundentă decât la băile de
abur.
5. Băile de lumină: cele complete se realizează în dulapuri de lemn cu
becuri, iar cele parţiale în dispozitive adaptate.
Durata băilor este de 5 - 20 minute şi după terminarea lor se face o
procedură de răcire.
Căldura radiantă produsă de băile de lumină e mai penetrantă decât
cea de abur sau aer cald, iar transpiraţia începe mai devreme.
Băile de lumină scad tensiunea arterială prin vasodilataţia produsă
treptat.
6. Băile de soare şi nisip: utilizează spectrul solar complet. Expunerea la
soare se face cu precauţie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului,
cantitatea se creşte treptat în zilele următoare. Sunt deosebit de
importante pentru echilibrul fosfo-calcic necesar sintezei osoase.
45
7. Cataplasmele: constau în aplicarea în scop terapeutic a diverselor
substanţe, la temperaturi variate asura diferitelor regiuni ale corpului.
Ele acţionează prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc
pentru efectul lor hiperemiant şi rezorbiv, precum şi pentru acţiunea
antispastică şi antialgică. La cataplasmele cu plante medicinale se mai
adaugă şi efectul chimic.
ELECTROTERAPIA
1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor
nevralgice. Electrodul pozitiv are o acţiune sedativă locală, ca şi curenţii
descendenţi şi curenţi ascendenţi aplicaţi contralateral duc la o creştere a
pragului de sensibilitate.
Galvanizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni
cu acţiune antalgică (ionoforeză transversală cu novocaină, aconidină sau
revulsiv cu histamină).
2. Curentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii transversale sau
longitudinale: o perioadă lungă, de 4 minute (are efect sedativ), difazat
fix 4 minute ambele, 1 dată pe zi. Se recomandă 10---14 şedinţe.
3. Curentul faradic
Se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea
dureroasă pudrată cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind
tetanizat.
46
Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru
starea de bine pe care o degajă şi modul în care, corectând dezechilibrul,
se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.
4. Ultrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită
efectului de “masaj mecanic”, tisular, profund, fiind indicat pentru
durere, inflamaţie, mobilitate.
MASAJUL
Prin masaj se exercită o serie de acţiuni asupra elementelor
aparatului locomotor (oase, muşchi şi tendoane, fascii şi aponevroze, teci
tendinoase şi alte formaţiuni fibroase), asupra ţesuturilor moi articulare şi
periarticulare. El ajută la îndepărtarea infiltratelor patologice din ţesuturi,
obţinîndu-se astfel recuperarea mobilităţii normale. Prin masaj şi
kinetoterapie se previn şi se combat aderenţele, retracţiile, redorile,
cicatricile vicioase şi alte sechele ale accidentelor ce limitează mişcările
normale.
Efectele masajului
Efecte locale: 1. Acţiune sedativă asupra:
- durerilor de tip nevralgic;
- durerilor musculare şi articulare.
47
Acţiunea sedativă se obţine prin manevre uşoare, lente care
stimulează repetat extraceptorii şi proprioceptorii existenti.
2. Acţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi
înroşirea tegumentului asupra căruia se exercită masajul această acţiime
se exercită prin manevre mai energice care comprimă alternativ vasele
sangvine.
3. Îndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de
resorbţie în zona masată. Masajul permite înlăturarea lichidelor de stază.
Acest efect este benefic la persoane cu insuficienţă venoasă periferică şi
apare după manevre profunde care conduc lichidul de stază de la periferie
spre centru.
Efecte generale
Creşterea metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului
respirator şi circulator, influentează favorabil starea generală a
organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează oboseala musculară.
Toate aceste efecte generale se explică prin acţiunea masajului
asupra pielii care este un organ bine vascularizat şi mai ales bogat
inervat.
Efectele fiziologice
Cea mai importantă acţiune fiziologică a masajului este
reprezentată de mecanismul reflex asupra organelor interne.
48
Masajul recuperator se face după consolidarea fracturii şi este
format din 4 timpi:
masajul regional (manevre de încălzire pe suprafaţă mai mare decât regiunea de tratat) timp de 3 – 4 minute masajul zonal (manevre pe regiunea de tratat): 3 – 4 minute masajul selectiv (se face masajul unui fascicol de muşchi sau unei articulaţii sau ligament sau inserţie musculară): 2 – 3minute kinetoterapie (pasivă, activă şi activă cu rezistenţă): 10 minute. Tehnica masajului în fracturile de femur
Regiunea coapsei este formată din femur şi este acoperită de 4 grupe musculare: pe partea anterioară se află muşchii flexori formaţi din:
m. cvadriceps cu cele 4 porţiuni (dreptul femural, vastul intern, vastul extern, vastul intermediar)
m. croitor m. pectineu
pe partea posterioară se află muşchii extensori formaţi din: bicepsul femural (cu lunga şi scurta porţiune) semitendinosul semimembranosul
pe partea laterală externă se află muşchii abductori formaţi din fascia lata; pe partea laterală internă se află muşchii adductori gracilis şi muşchii ruşinoşi;
Bolnavul este aşezat în decubit ventral şi începem masajul cu
netezire cu palmele întregi, pornind de la fosa poplitee şi ajungînd la
fese. Se mai face netezirea pieptene pe fesieri şi pe fascia lata, după care
se fac toate frământările pe mai multe straturi.
Geluirea se face pe toate şanţurile intramusculare ale coapsei, cît şi
pe plica fesieră.
49
Fricţiunea se face pe şanţurile muşchilor extensori, ajungînd pe
fese cu pumnul şi în jurul trohanterului mare cu deget peste deget. Se
face apoi tapotament şi vibraţie pe toată suprafaţa musculară.
Se întoarce apoi bolnavul în decubit dorsal şi, din nou, începem
masajul coapsei anterioare cu neteziri cu palmele întregi pe muşchii
cvadricepşi şi adductori, netezire pieptene pe cvadriceps şi fascia lata. Se
continuă cu toate formele de frămîntări (cu una – două mîini, în 2 – 3 – 4
straturi pe cvadricepşi, pe adductori şi pe abductori şi fascia lata), geluire
pe toate şanţurile intermusculare.
Fricţiunea se începe de deasupra rotulei cu deget peste deget pe
toate şanţurile intermusculare, iar cu partea internă pe fascia lata şi în
jurul trohanterului mare.
KINETOTERAPIE:
Schema kinetologică contribuie substanţial la recuperare şi are
următoarele obiective:
refacerea şi întreţinerea mişcărilor în articulaţiile învecinate
fracturii;
refacerea tonicităţii şi troficităţii musculare;
refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii
Recuperarea prin kinetoterapie cuprinde două etape :
a) Etapa de imobilizare la pat (primele două săptămîni de la
operaţie), în care va trebui să se facă :
50
Posturări antideclive pentru ameliorarea circulaţiei de
întoarcere şi evitarea edemului, a escarelor, redorii
articulare.
Mobilizări active sau activo-pasive
Mobilizarea articulaţiilor învecinate (dacă imobilizarea o
permite).
Menţinerea tonusului musculaturii de sub gips prin exerciţii
izometrice.
Antrenarea forţei musculare a celorlalte membre.
Perioada de imobilizare variază de la 3—4 săptămîni la 2—
3 luni în funcţie de sediul şi tipul fracturii.
b) Etapa care urmează imobilizării, cu următoarele obiective :
Refacerea mobilităţii articulare ; uneori, mobilitatea trebuie
asigurată prin posturări pe atele gipsate.
Refacerea forţei musculare, a stabilităţii şi controlului motor
Reluarea mersului - la început, după degipsare, în cârje, apoi
în baston; momentul începerii încărcării este variabil ; cel
mai indicat pentru început ar fi mersul în bazine cu apă
(nivelul apei scăzându-se treptat), în final reluându-se
mersul pe uscat.
Considerînd că în general consolidarea fracturii se produce
după 4—5 luni, mersul cu sprijin total se va începe după
trecerea acestui interval. Evident că pot exista şi întîrzieri în
consolidare, în aprecierea acesteia ghidîndu-ne atît dupa
aspectul radiografic, cît şi după cel clinic.
51
O importanţă deosebită o au contracţiile izometrice ce angrenează
principalele grupe musculare ale segmentului imobilizat. Ele constau în
contracţii repetate ale muşchilor respectivi de 5-6” cu pauză de 5-6” între
ele. Se pot repeta de 5’-10’, din oră în oră.
Mişcările pasive se încep după terminarea imobilizării şi după
începerea mişcărilor active.
Mişcările active se execută după un program special, în funcţie de
particularităţile segmentului imobilizat. Acestea se continuă asociindu-se
cu mişcări de rezistenţă (de obicei după ce s-a obţinut un tonus muscular
corespunzător prin mişcări pasive şi active).
Perioada de remobilizare va consta în adaptarea la poziţia şezând,
poziţie din care se vor efectua mişcările, apoi ridicarea de cîteva ori pe zi
în ortostatism, cu sprijin pentru o scurtă perioadă de timp.
Utilizarea corectă a bastonului este esenţială pentru a evita
dezvoltarea unor tensiuni musculare anormale. Mersul cu bastonul are o
secvenţă în doi timpi – bastonul şi membrul inferior operat şi apoi
membrul inferior sănătos.
CURA BALNEARĂ
Obiectivele curelor balneoclimaterice este de recuperare imediată
şi de refacere a funcţiilor diminuate din cauza traumatismelor.
Bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiuni
profilate pe tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie
52
Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa
minerală, nămol terapeutic, climatul) este benefică şi, împreună cu
programele de kinetoterapie adecvate, vor asigura recuperarea totală.
Staţiunile indicate sunt:
Techirghiol (şi tot litoralul) care are nămol sapropelic;
Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slănic Prahova (nămoluri de lacuri
sărate);
Vatra Dornei, Borsec, Felix (turbă);
Govora (nămol silicos şi iodat);
Geoagiu (nămoluri feruginoase).
CULTURA FIZICĂ MEDICALĂ
Cele mai importante exerciţii în gimnastica medicală sunt
exercitiile izometrice. Ele se vor face după consolidarea fracturii. Sunt
recomandate mai ales în recuperarea fracturilor membrului inferior.
Exerciţiile indicate în recuperarea după fracturi ale membrului
inferior sunt exerciţiile executate la:
- covorul rulant;
- bicicleta ergometrică;
- spalier.
TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ERGOTERAPIA)
Este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia
folosind diverse activităţi adaptate la tipul de deficienţe motorii ale
53
individului cu scop recreativ şi terapeutic, ajutând bolnavul să folosescă
mai bine muşchii rămaşi indemni şi recuperând funcţia celor afectaţi de
boală, contribuind astfel la readaptarea funcţională la gesturile vieţii
curente.
Prin această terapie se evită pasivitatea în care se fixează bolnavul
spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse
mişcări utile şi contribuind astfel la readaptarea funcţională la efort.
Principalele efecte pe care le urmărim prin aplicarea terapiei
ocupaţionale sunt:
- mobilizarea unor articulaţii şi creşterea amplitudinii lor;
- dezvoltarea forţei musculare;
- restabilirea echilibrului psihic.
Bolnavul poate executa unele exerciţii cum ar fi:
- urcatul şi coborâtul scărilor;
- maşina de cusut;
- roata olarului;
- săritul cu coarda;
- mersul pe plan înclinat;
- mersul pe teren accidentat.
Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluţiei bolii şi de
încadrarea raţională a ergoterapiei în complexele de recuperare şi
readaptare funcţională.
54
CAPITOLUL IV.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.
Rol propriu
Asigurarea repausului fizic și psihic în perioada acută a bolii,
pacienții vor fi convinși cu mult tact și amabilitate de către asistenta
medicală, să respecte repausul absolute fizic și psihic pentru că o
activitate intensă atât psihic cât și fizic, poate provoca recidive sau
agravare.
Creează condiții de mediu ambiant, liniștitor.
Asigurarea dietei – Dieta trebuie să asigure un regim alimentar
complet, bogat în vitaminele A,D,C, calciu și magneziu.
Educarea și reeducarea conștientizată prin percepția pacientului, a
senzațiilor de echilibru, a orientării mișcărilor în spațiu, a senzației
de verticalizare și de înclinare a corpului;
Educație sanitară privind corectarea posturilor vicioase, igiena
personală a bolnavului, controlul periodic la medic și evitarea
complicațiilor.
Rol delegat
Pregătește bolnavul pentru examinări radiologice.
Administrează tratamentul medicamentos prescris de medic.
Recoltează probe biologice , măsurarea și observarea funcțiilor
vitale : puls, T.A, temperatură.
Asistenta medicală îi va explica pacientului cum să evite eforturile,
lucru obligatoriu în fractura de col femural. Gimnastica abuzivă și
55
forțarea mersului nu ajută, ci sporește uzura. De aceea asistenta
medicală va realize împreuna cu pacientul un program de
gimnastică.
Rolul asistentului medical este multiplu :
- evaluarea nevoilor individului, ale familiei sau ale
comunitații, identificarea și coordonarea resurselor
disponibile pentru preîntampinarea acestor nevoi;
- clasificarea necesităților pe priorități, planificarea și acordarea
îngrijirilor necesare;
- evaluarea rezultatelor intervențiilor de nursing;
- documentarea tuturor aspectelor privind interacțiunea pacient-
asistent;
- ajutarea în a defini și a fi responsabil;
- implicarea pacientului în toate aspectele de îngrijire;
- studii speciale efectuate de cadrul mediu pentru a-și îmbogăți
cunostințele;
- educarea pacientului în probleme de sanătate;
- educarea pentru sanătate a întregii populații
- planificarea, organizarea, conducerea și evaluarea serviciilor
de sănătate pe care le acordă;
- delegarea activităților de nursing altor medii;
- supravegherea și controlul mediului ambient.
56
CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ
CAZUL I ANAMNEZA: Bolnavul, B.C. în vârstă de 68 de ani s-a prezentat la Serviciul de
Urgență Bacău. Este chemat medical ortoped de gardă.
Din relatările pacientului aflăm ca acesta a alunecat pe o treaptă în
fața casei în urmă cu 4 ore, acuzând dureri în partea stângă la
membrului inferior la nivelul șoldului. Din momentul căderii bătrânul
nu s-a mai putut mișca.
Medicul ortoped constată ca la nivelul membrului inferior stâng
prezintă impotență funcțională, poziție vicioasă a membrului (rotație
externă) și durere violentă la nivelul șoldului stâng.
Bolnavul este trimis la radiologie în vederea efectuării unei
radiografii la nivelul articulatiei coxo-femurale a membrului inferior
stâng pentru stabilirea certă a diagnosticului.
În urma confirmării diagnosticului de fractură de col femural,
medicul decide internarea pacientului pe secția de ortopedie în
vederea efectuării intervenției chirurgicale.
Bolnavul este internat în secția de Ortopedie - Traumatologie în
salonul 110 având diagnostic de “fractură de col femural”.
CAZU
L I
57
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
Obi
ecti
ve
I
nte
rven
tii
Eva
luar
e
auto
nom
e d
eleg
ate
Dis
conf
ort c
auza
t de
dure
re m
anif
esta
t pri
n im
pote
nta
func
tion
al.
Cre
area
une
i poz
itii
fa
vora
bile
am
elio
rari
i du
reri
i
1. A
seza
bol
navu
l in
tr-o
poz
itie
com
oda
2. R
ecom
and
repa
usul
ui to
tal
Cu
rol
dele
gat,a
dmin
istr
ez:
2f A
lgoc
amin
IM
si o
pu
nga
de g
heat
a la
fr
actu
ra.
Dur
erea
a m
ai
scaz
ut in
in
tens
itat
e.
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
di
n ca
uza
afec
tiun
ii de
ba
za m
anif
esta
te p
rin
valo
ri p
atol
ogic
e.
Obs
erva
rea
even
tual
elor
mod
ific
ari
pent
ru a
inte
rven
e in
ca
zul a
pari
tiei
ac
esto
ra.
1. P
rega
tesc
pa
cien
tul d
in p
unct
de
ved
ere
psih
ic
expl
ican
du-i
ne
cesi
tate
a ac
esto
r te
hnic
i. 2.
Red
au o
poz
itie
co
nfor
tabi
la
paci
entu
lui
La
indi
cati
a m
edic
ului
m
asor
fun
ctii
le v
ital
e:
- R
espi
rati
e(R
) -
Pul
s (P
) -
Tem
pera
tura
(T)
- T
ensi
une
arte
rial
(T
A)
Pac
ient
ul
prez
inta
val
ori
norm
ale
cu
exce
ptia
TA
: R
: 18
resp
/min
T
: 350 C
P
: 68
puls
atii
/min
T
A: 1
5/8
mm
Hg
Mod
ific
area
rit
mul
ui
circ
ulat
or c
auza
t de
agita
tie
man
ifes
tat p
rin
hipe
rten
siun
e ar
teri
al
(15/
8 m
mH
g)
Rea
duce
rea
TA
in
lim
ite
norm
ale
in
decu
rs d
e 12
ore
.
1. D
iscu
t cu
paci
entu
l pe
ntru
a-l
lini
sti.
2. I
i rec
oman
d re
gim
ig
ieno
-die
teti
c.
La
indi
cati
a m
edic
ului
,adm
inis
trez
2f
Fur
osem
id I
M la
6
ore.
TA
a r
even
it in
li
mit
e no
rmal
e 14
/8 m
mH
g.
CAZU
L I
58
Pot
enti
al d
e co
mpl
icat
ie
prin
mod
ific
are
unor
co
nsta
nte
dato
rita
af
ecti
unii
exi
sten
te
man
ifes
tate
pri
n va
lori
pa
tolo
gice
.
Ver
ific
area
co
nsta
ntel
or b
iolo
gice
. 1.
Pre
gate
sc
mat
eria
lele
si
inst
rum
ente
le
nece
sare
rec
olta
rii.
2. P
rega
tesc
pac
ient
ul
atat
fiz
ic c
at s
i psi
hic.
3.
Res
pect
nor
mel
e de
pro
tect
i si e
vit
supr
ainf
ecta
rea.
Rec
olte
z pr
obe
pent
ru
anal
izel
e uz
uale
in
dica
te d
e m
edic
: -H
b, H
t, T
C,T
S -U
ree
sang
vina
-G
lice
mie
-E
xam
en u
rina
Rez
ulta
tele
an
aliz
elor
sun
t in
lim
ite
norm
ale:
-H
b: 1
4,4
g%
-Ht:
44%
-T
C: 8
min
-T
S: 3
min
-U
ree
sang
vina
:
G
lice
mia
:10,
5g
Exa
men
uri
na:
abs
ent
Pre
ocup
area
pac
ient
ului
pr
ivin
d co
ndit
iile
de
spit
aliz
are.
Cau
za o
co
nsti
tuie
lips
a de
in
form
are.
Man
ifes
tare
pr
in n
elin
iste
.
Inde
part
area
nel
inis
tii
si c
asti
gare
a in
cred
erii
pa
cien
tulu
i.
Lin
iste
sc p
acie
ntul
di
scut
and
cu e
l, la
mur
ind
cond
itii
le
de s
pita
lizar
e.
La
indi
cati
a m
edic
ului
tr
ansf
er b
olna
vul i
n sa
lonu
l 110
.
Bol
navu
l se
sim
te m
ai
rela
xat
cola
bora
nd c
u m
edic
ii s
i as
iste
ntii
. D
efic
it d
e al
imen
tare
da
tora
t pre
gati
rilo
r pr
eope
rato
rii,
indu
s de
re
stri
ctii
alim
enta
re.
Edu
care
a pa
cien
tulu
i.
Pre
gate
sc p
acie
ntul
di
n pu
nct d
e ve
dere
ps
ihic
, il i
nfor
mez
cu
priv
ire
la d
ieta
al
imen
tara
pr
eope
rato
rie.
_
Pac
ient
ul
resp
ecta
in
dica
tiil
e da
te.
CAZU
L I
59
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
O
bse
rvat
ii
Inte
rven
tii
E
valu
are
a
uto
nom
e
d
eleg
ate
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
di
n ca
uza
afec
tiun
ii pr
imar
e, m
anif
esta
ta p
rin
valo
ri p
atol
ogic
e.
Det
ecte
z ev
entu
alel
e m
odif
icar
i pen
tru
a in
terv
eni.
Pre
gate
sc p
acie
ntul
din
pu
nct d
e ve
dere
fiz
ic s
i ps
ihic
exp
lica
ndu-
i ne
cesi
tate
a ac
esto
r op
erat
iuni
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
fu
ncti
ile
vita
le
preo
pera
tor.
2.
Not
ez v
alor
ile
gasi
te in
FO
Pac
ient
ul
prez
inta
val
ori
norm
ale:
R
: 17
resp
/min
P
: 68
bata
i/m
in
T: 3
5,60 C
T
A: 1
3/7
mm
Hg
Lip
sa d
e in
form
are,
da
tori
ta n
ecun
oast
erii
m
ijlo
acel
or d
e ca
lmar
e a
dure
rii,
se m
anif
esta
pri
n fr
ica.
Ech
ilib
rare
a ps
ihic
a a
paci
entu
lui s
i in
form
area
lui p
rivi
nd
tehn
icil
e in
terv
enti
ei.
1. P
rega
tesc
pac
ient
ul in
ve
dere
a in
terv
enti
ei
chir
urgi
cale
din
pun
ct
de v
eder
e ps
ihic
si f
izic
. 2.
Ii e
xpli
c im
port
anta
in
terv
enti
ei f
iind
ne
cesa
ra p
entr
u vi
ndec
area
lui,
si il
fac
sa
cap
ete
incr
eder
e in
ec
hipa
ope
rato
rie.
3.
Ii f
ac ig
iena
m
embr
elor
si i
i rad
pi
lozi
tati
le.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui
paci
entu
l est
e tr
ansp
orta
t in
sala
de
ope
ratie
, und
e I
se f
ace
anes
tezi
a ge
nera
la.
2. D
ezin
fect
ez c
u al
cool
ioda
t re
giun
ea a
fect
ata,
pe
ntru
efe
ctua
rea
inte
rven
tiei
.
Pac
ient
ul e
ste
lini
stit
si s
e su
pune
pr
egat
iril
or
nece
sare
.
CAZU
L I
60
PO
ST
OP
ER
AT
OR
. A
lter
area
fun
ctii
lor
vita
le
dato
rita
inte
rven
tiei
ch
irur
gica
le m
anif
esta
ta
prin
val
ori m
odif
icat
e.
Mas
urar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
. 1.
Pre
gate
sc p
acie
ntul
di
n pu
nct d
e ve
dere
fi
zic
si p
sihi
c,
expl
ican
du-I
nec
esita
tea
aces
tor
tehn
ici.
2. P
rega
tesc
mat
eria
lele
si
inst
rum
ente
le
nece
sare
.
La
indi
cati
a m
edic
ului
mas
or
func
tiil
e vi
tale
si
le in
regi
stre
z in
F
O.
Pac
ient
ul
prez
inta
val
ori
alte
rate
: R
:22
resp
/min
P
: 68
bata
i/m
in
T: 3
7,60 C
T
A: 1
2/8
mm
Hg
Alt
erat
ea n
evoi
i de
a-si
m
enti
ne te
mpe
ratu
re
corp
ului
con
stan
ta s
i de
a re
spir
e ca
uzat
a de
in
terv
enti
a ch
irur
gica
la,
man
ifes
tata
pri
n ta
hipn
ee
si h
iper
term
ie.
1. A
sigu
r pa
cien
tulu
i o
resp
irat
ie
fizi
olog
ica.
2.
Com
bat f
ebra
.
1. A
eris
esc
salo
nul.
2. I
i dau
pac
ient
ului
sa
tina
pe
frun
te o
co
mpr
esa
umed
a.
Cu
rol d
eleg
ate
adm
inis
trez
: -1
f A
lgoc
amin
IM
-M
asor
res
pira
tia
si te
mpe
ratu
ra.
-Not
ez v
alor
ile
gasi
te in
FO
.
Pac
ient
ul
prez
inta
val
oril
e re
spir
ator
ii in
li
mit
e no
rmal
e,
17 r
esp/
min
, te
mpe
ratu
re
ram
anan
d in
co
ntin
uare
ri
dica
ta: 3
7,20 C
D
eshi
drat
area
pa
cien
tulu
i dat
orit
a li
psei
de
ali
men
tati
e in
ult
imel
e 2
zile
, man
ifes
tata
pri
n us
care
a bu
zelo
r.
Ech
ilib
rare
a pa
cien
tulu
i hi
droe
lect
roli
tic.
Tam
pone
z bu
zele
cu
o co
mpr
esa
umed
a, ii
dau
ap
a sa
bea
, rel
uand
al
imen
tati
a a
2 zi
dup
a op
erat
ie, c
u li
chid
e si
su
pe s
trec
urat
e.
La
indi
cati
a m
edic
ului
hid
rate
z pa
cien
tul c
u so
luti
e pe
rfuz
abil
a de
NaC
l 10%
250
m
l/ 2
fla
coan
e.
Pac
ient
ul
acce
pta
trat
amen
tul.
CAZU
L I
61
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
Ob
iect
ive
In
terv
enti
i
Eva
luar
e
au
ton
ome
d
eleg
ate
Dis
com
fort
cau
zat d
e du
rere
man
ifes
tat p
rin
agita
tie.
Am
elio
ram
dur
erea
si
com
bate
m
agit
atia
.
Ech
ilibr
ez p
acie
ntul
din
pu
nct d
e ve
dere
psi
hic,
ex
plic
andu
-I c
auza
si
mpt
omel
or.
Adm
inis
trez
cu
rol
dele
gat:
1f
de
Alg
ocam
in
IM
Sta
rea
de
agit
atie
a
disp
arut
, du
reri
le s
caza
nd
in in
tens
itat
e.D
efic
it d
e in
grij
ire.
Cau
za: l
ipsa
fo
rtei
fiz
ice
man
ifes
tata
pr
in tr
ansp
irat
ie u
rat
mir
osit
oare
.
Asi
gura
rea
igie
nei
1. P
rega
tesc
pac
ient
ul d
in
punc
t de
vede
re p
sihi
c si
fi
zic
expl
ican
du-i
ne
cesi
tate
a ac
esto
r te
hnic
i. 2.
Efe
ctue
z to
alet
a cu
apa
si
sap
un p
e re
giun
i 3.
Sch
imb
lenj
eria
de
corp
si
de
pat.
_
Bol
navu
l se
sim
te
conf
orta
bil i
n pr
opri
a pi
ele.
Per
turb
area
nev
oii d
e a-
si m
enti
ne te
mpe
ratu
re
corp
oral
a in
lim
ite
norm
ale,
cau
zata
de
afec
tiun
ea d
e ba
za,
man
ifes
tata
pri
n st
are
de
subf
ebri
lita
te.
Com
bate
rea
febr
ei.
_
Cu
rol d
eleg
at
adm
inis
trez
un
anti
pire
tic:
-1
f de
Alg
ocam
in
IM
-Mas
or v
aloa
rea
tem
pera
turi
i -n
otez
val
oare
a ga
sita
in F
O
Bol
navu
l pr
ezin
ta
tem
pera
ture
co
rpul
ui in
li
mit
e no
rmal
e:
resp
ecti
v 36
0 C.
CAZU
L I
62
Ris
c de
com
plic
atie
da
tori
ta ig
iene
i de
fici
tare
, man
ifes
tata
pr
in in
fect
area
pla
gii.
Ingr
ijir
ea p
lagi
i. 1.
Pre
gate
sc p
acie
ntul
din
pu
nct d
e ve
dere
psi
hic
si
fizi
c.
2.Ii
exp
lic
nece
sita
tea
si
inof
ensi
vita
tea
tehn
icii
.
1. L
a in
dica
rea
med
icul
ui s
chim
b pa
nsam
entu
l ve
chi.
2. D
ezin
fect
ez
regi
unea
din
juru
l pl
agii
cu a
lcoo
l io
dat s
i fie
care
su
tura
cu
beta
dina
.
Pla
ga s
e af
la in
co
ndit
ii d
e pe
rfec
ta a
seps
ie.
Lis
pa a
uton
omie
i in
sati
sfac
erea
nev
oii d
e a
elim
ina
dato
rita
im
obil
izar
ii la
pat
, m
anif
esta
ta p
rin
inco
nten
enta
uri
nara
.
Pac
ient
ul tr
ebui
e sa
-si s
atis
faca
ne
voia
.
Sup
rave
ghez
son
da s
a nu
ia
sa a
fara
din
vez
ica.
L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
va
loar
ea d
iure
zei
si n
otez
in F
O
valo
area
gas
ita.
Diu
reza
est
e de
11
50 m
l/24
h
CAZU
L I
63
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
O
bie
ctiv
e
Inte
rven
tii
E
valu
are
au
ton
ome
del
egat
e A
lter
area
tran
zitu
lui
inte
stin
al d
ator
ita
imob
iliz
arii
la p
at,
man
ifes
tata
pri
n co
nsti
pati
e.
Urm
arir
ea
relu
arii
tr
anzi
tulu
i in
test
inal
in
lim
ite
norm
ale.
Ii r
ecom
and
paci
entu
lui
mul
te li
chid
e in
al
imen
tati
a sa
.
Cu
rol d
eleg
ate
adm
inis
trez
un
laxa
tive
:2 ta
blet
e D
ulco
lax-
adm
per
os
.
Bol
navu
l a
elim
inat
e , a
vand
sc
aun
norm
al.
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
dat
orit
a du
reri
i la
nive
lul o
pera
tiei
, m
anif
esta
ta p
rin
valo
ri
pato
logi
ce.
Mas
urar
ea
func
tiil
or
vita
le.
1. P
rega
tesc
pac
ient
ul a
tat
fizi
c ca
t si
psih
ic,e
xpli
cand
u-i
nece
sita
tea
aces
tor
tehn
ici.
2. P
rega
tesc
mat
eria
llele
si
intr
umen
tele
nec
esar
e pe
ntru
efe
ctua
rea
aces
tor
tehn
ici.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
fu
ncti
ile
vita
le.
2. V
alor
ile
obti
nute
le
trec
in F
O.
Fun
ctii
le v
ital
e al
e pa
cien
tulu
i sun
t in
lim
ite
norm
ale:
R
: 17r
esp/
min
P
: 66b
atai
/min
T
: 360
C
TA
: 12/
6 m
mH
g
Imob
iliz
area
la p
at d
in
cauz
a fr
actu
rii,m
anif
esta
ta p
rin
dim
inua
rea
func
tiei
m
otor
ii.
Se
urm
ares
te
faci
lita
rea
mob
iliz
arii
paci
entu
lui.
Pre
gate
sc p
sihi
c pa
cien
tul
expl
ican
du-I
rol
ul a
cest
or
mis
cari
pas
ive.
La
indi
cati
a m
edic
ului
aju
t pa
cien
tul s
a fa
ca
mis
cari
pas
sive
ale
m
embr
ului
ope
rat.
Bol
navu
l par
tici
pa
acti
ve la
m
obil
izar
ea s
a.
Med
icul
hot
aras
te
exte
rnar
ea lu
i, st
area
gen
eral
a fi
ind
amel
iora
ta.
64
EPICRIZĂ
Bolnavul B.C. s-a internat cu diagnostic de “Fractură de col
femural stâng”; s-a intervenit chirurgical, practicându-se reducerea
ortopedică sub ecran RTV.
Pe parcursul spitalizarii pacientul a primit îngrijiri medicale
necesare:
- Administrarea de calmante cand pacientul acuza dureri;
- Tratament pentru imbunatatirea functiilor vitale cand aceste
prezentau valori patologice (TA, R, T);
- Tratament de susținere cu soluții perfuzabile hidratante în
vederea combaterii stării de deshidratare ( glucoză 10%)
precum și comprese pentru tegumentele uscate.
- Aplicarea sondei vezicale , pentru combaterea incontenenței
urinare.
- Efectuarea toaletării regiunilor afectate.
Evoluția postoperatorie favorabilă, permite externarea la 18 zile cu
recomandările:
- Menținerea repausului la pat încă 30 de zile, timp în care nu are
voie să calce pe piciorul operat;
- Să facă mișcări pasive ale membrului operat;
- După 30 de zile să se deplaseze cu ajutorul cadrului zilnic câte
puțin;
- Să revină la control după 30 de zile sau la nevoie
65
Fișă tehnologică
MĂSURAREA TEMPERATURII
Scop Evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză
Locuri de masurare
- Axial - Plică inghinală - Cavitatea bucală - Rect - Vagin
Materiale necesare
- Termometru maxim - Casoleta cu tampoane și comprese sterile - Recipient cu soluție dezinfectantă - Tavă metalică - Lubrifiant alcool medicinal - Ceas cu secundar - Pix de culoare albastră - Foaie de temperature
Intervențiile asistentei
- Pregatirea materialelor lângă pacient - Pregătirea psihică a pacientului - Spalarea pe maini - Se scoate termometrul din soluția dezinfectantă, se
clătește și se șterge cu o compresă, se scutură. - Se verifică dacă este în rezervor mercurul - Se așează pacientul în poziție de decubit dorsal sau
sezândă; - Se ridică brațul pacientului - Se sterge axila prin tamponare cu prosopul
pacientului; - Se așează termometrul cu rezervorul de mercur în
centrul axilei, paralel cu toracele; - Se apropie brațul de trunchi, cu antebrațul fixat pe
suprafața anterioară a toracelui; - Termometrul se menține timp de 10 minute - Se citește valoarea gasită și se notează in foaia de
temperatură. Se reorganizează locul de muncă.
66
CAZUL II ANAMNEZA: Pacientul D.M. în vârstă de 34 de ani din localitatea Bacău,
domiciliat în str. Alecu Russo se prezintă la Serviciul de Urgențe Bacău, adus de un echipaj de salvare. Medicul ortoped de garda este chemat.
Din relatările pacientului aflăm ca în urmă cu 2 ore acesta traversa strada regulamentar , când a fost acostat de un taximetrist ce circula cu viteză.
Pacientul declara ca în momentul accidentului acesta a simțit o “pocnitură” la nivelul membrului inferior drept în regiunea șoldului. Din acel moment nu s-a mai putut mișca, fiind ajutat ulterior de către trecători să ajungă pe trotuar de unde a fost luat de mașina de salvare.
Simptomele sunt localizate la nivelul piciorului drept, respective: impotent functională și durere violentă în regiunea șoldului.
În urma examenului radiologic se pune diagnosticul de “Fractură de col femural drept fără deplasare”.
Doctorul hotărăște internarea pacientului în secția de Ortopedie- Traumatologie în vederea îngrijirilor necesare.
Avand în vedere că pacientul nu se poate deplasa, nevoile acestuia vor fi satisfacute la pat:
- Îi vom aduce bazinetul ori de câte ori este nevoie; - Îi vom face toaleta corpului pe regiuni; - Îi vom schimba lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este
nevoie; - Aerisim salonul în fiecare dimineață.
Familia va fi ținută la curent cu evoluția și starea de sănătate a pacientului.
67
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
O
biec
tive
I
nte
rven
tii
Eva
luar
e
a
uto
nom
e
del
egat
e
Alt
erar
ea s
tari
i gen
eral
e da
tori
ta f
ract
urii
de
col
fem
oral
, man
ifes
tata
pri
n du
rere
.
1. A
mel
iora
rea
dure
rii
2. C
rear
ea u
nei
pozi
tii f
avor
abil
e.
Ii d
au p
acie
ntul
ui o
po
zitie
com
oda
in p
at.
Cu
rol d
eleg
ate
adm
inis
trez
: 1f
Alg
ocam
in I
M
1f P
iafe
n IM
Pac
ient
ul a
re
pozi
tie c
omod
a,
insa
dur
erea
pe
rsis
ta.
Pre
ocup
area
pac
ient
ului
pr
ivin
d co
ndit
iile
de
spit
aliz
are,
cau
za: l
ipsa
de
info
rmar
e.M
anif
esta
re
prin
nel
inis
te.
Lin
isti
rea
paci
entu
lui s
i as
igur
area
unu
i sa
lon
potr
ivit
af
ecti
unii
.
1. P
rezi
nt s
ecti
a cu
lo
curi
le d
e ac
ces.
2.
Aer
ises
c sa
lonu
l. 3.
Sch
imb
lenj
eria
de
pat.
Ase
z bo
lnav
ul la
in
dica
tia m
edic
ului
, in
sal
onul
114
.
Bol
navu
l est
e li
nist
it,
cola
bora
nd c
u pe
rson
alul
si
ceila
lti p
acie
nti.
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
di
n ca
uza
socu
lui
(acc
iden
tulu
i)
man
ifes
tata
pri
n va
lori
m
odif
icat
e.
Mas
or f
unct
iile
vi
tale
. 1.
Pre
gate
sc p
acie
ntul
din
pu
nct d
e ve
dere
fiz
ic s
i ps
ihic
. 2.
Pre
gate
sc
inst
rum
ente
le s
i m
ater
iale
le n
eces
are.
La
indi
catia
m
edic
ului
mas
or
func
tiil
e vi
tale
si
valo
rile
gas
ite
le
note
z in
FO
.
Val
oril
e su
nt in
li
mit
e no
rmal
e
Per
turb
area
rit
mul
ui
resp
irat
or, c
auza
ta d
e ag
itati
e, m
anif
esta
ta p
rin
tahi
pnee
.
Asi
gura
rea
unei
re
spir
atii
fi
ziol
ogic
e.
1. L
inis
tesc
pac
ient
ul.
2. A
eris
esc
salo
nul.
3. I
i dau
o p
ozit
ie
com
oda
care
sa-
i fa
vori
zeze
res
pira
tia.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
va
loar
ea r
espi
ratie
i. 2.
Not
ez v
aloa
rea
abti
nuta
in F
O.
Pac
ient
ul
prez
inta
o
resp
irat
ie in
li
mit
e no
rmal
e
68
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
Ob
iect
ive
I
nte
rven
tii
E
valu
are
a
uto
nom
e
d
eleg
ate
Alt
erar
ea s
tari
i gen
eral
e,
cauz
ata
de a
fect
iune
a pr
imar
a, m
anif
esta
ta p
rin
dure
re.
Am
elio
rear
ea
dure
rii.
Ii o
fer
paci
entu
lui o
pun
ga
de g
heat
a pe
ntru
fra
ctur
a.
Cu
rol d
eleg
at
adm
inis
trez
un
anti
nevr
algi
c:
2f A
lgoc
amin
IM
Dur
erea
a
scaz
ut in
in
tens
itat
e.
Inca
paci
tate
a de
a s
e al
imen
ta s
i hid
rata
, cau
za
fiin
d af
ecti
unea
de
baza
,man
ifes
tata
pri
n de
shid
rata
re.
Ali
men
tam
si
hidr
atam
pa
cien
tul.
1. A
jut p
acie
ntul
sa
se
hran
easc
a cu
sup
e, ia
urt,
com
pot.
2. I
i exp
lic n
eces
itat
ea
alim
enta
rii.
La
indi
cati
a m
edic
ului
, hid
rate
z pa
cien
tul c
u so
luti
e pe
rfuz
abil
a de
gl
ucoz
a 5%
-250
ml
Pac
ient
ul
acce
pta
hidr
atar
ea.
Alt
erar
ea tr
anzi
tulu
i in
test
inal
, cau
zat d
e im
posi
bili
tate
a de
a s
e de
plas
a, m
anif
esta
ta p
rin
cons
tipa
tie.
Asi
gura
rea
tran
zitu
lui
inte
stin
al in
lim
ite
fizi
olog
ice.
1. E
xpli
c pa
cien
tulu
i ne
cesi
tate
a ac
cept
arii
ba
zine
tulu
i. 2.
Il s
fatu
iesc
sa
cons
ume
mai
mul
te li
chid
e si
al
imen
te s
emis
olid
e.
Cu
rol d
eleg
at
adm
inis
trez
un
laxa
tive
: 1
tb D
ulco
lax
– pe
r os
In u
rma
sfat
uril
or d
ate,
pa
cien
tul a
co
labo
rat s
i tr
anzi
tul
inte
stin
al s
-a
norm
aliz
at.
Pot
enti
al d
e ac
cide
ntar
e da
tora
t im
obil
izar
ii la
pa
t,man
ifes
tata
pri
n ca
dere
.
Pre
veni
rea
cade
rilo
r.
Aju
t pac
ient
ul s
a-si
sa
tisf
aca
nevo
ile,
evi
tand
as
tfel
cad
eril
e.
-
Pac
ient
ul
acce
pta
ajut
orul
ca
drel
or m
edi-
cale
si r
iscu
l de
acci
dent
are
este
re
dus.
69
Dia
gnos
tic
de
nu
rsin
g
O
bie
ctiv
e
I
nte
rven
tii
E
valu
are
auto
nom
e
del
egat
e D
efic
it d
e in
grij
ire
cauz
at d
e lip
sa f
orte
i fi
zice
, man
ifes
tat p
rin
tegu
men
te n
eing
riji
te s
i tr
ansp
irat
ii ur
at
mir
osit
oare
.
Asi
gura
rea
igie
nei
corp
oral
e.
1. P
rega
tesc
pac
ient
ul
atat
psi
hic
cat s
i fiz
ic.
2. I
mi p
rega
tesc
m
ater
iale
le n
eces
are.
3.
Efe
ctue
z to
alet
a pe
re
giun
i cu
apa
si
sapu
n.
-
Bol
navu
l pr
ezin
ta
tegu
men
te
ingr
ijit
e si
cu
rate
.
Alt
erar
ea im
agin
ii
pers
onal
e, c
auza
ta d
e st
area
gen
eral
a m
anif
esta
ta p
rin
anxi
etat
e.
Com
bate
m a
nxie
tate
a si
ech
ilib
ram
pac
ient
ul
psih
ic.
Info
rmez
pac
ient
ul
desp
re e
tape
le
vind
ecar
ii bo
lii s
ale
si
in c
e co
nsta
tr
atam
entu
l fun
ctio
nal.
Med
icul
hot
aras
te
exte
rnar
ea
paci
entu
lui.
Pac
ient
ul e
ste
rece
ptiv
e, d
ar
neli
nist
it in
cee
a ce
pri
vest
e ev
olut
ia b
olii
la
dom
icil
iu.
Dif
icul
tate
in a
se
odih
ni
dato
rata
ext
erna
rii,
man
ifes
tata
pri
n in
som
nia.
Com
bate
m in
som
nia
si
asig
uram
incr
eder
ea
paci
entu
lui i
n am
elio
rare
a st
arii
de
sana
tate
.
Incu
raje
z pa
cien
tul
zica
ndu-
i ca
va f
i bin
e da
ca v
a re
spec
ta
indi
cati
ile m
edic
ului
.
adm
inis
trez
: 1t
b D
iaze
pam
M
edic
ul ii
re
com
anda
rep
aus
tota
l si r
even
irea
la
con
trol
per
iodi
c.
Pac
ient
ul ia
la
cuno
stin
ta
reco
man
dari
le
prim
ite.
70
EPICRIZĂ
Bolnavul D.M. s-a internat cu diagnostic de “Fractură de col
femural drept fără deplasare”.
Pacientul refuză intervenția chirurgicală, tratamentul fiind funcțional.
Aici el primește îngrijiri iar nevoile îi sunt satisfacute la pat:
- Îi sunt ameliorate durerea cu ajutorul calmantelor;
- Este ajutat să se alimenteze;
- A primit tratament când au fost simptome ale tranzitului
intestinal alterat;
- I s-a făcut toaletarea pe regiuni;
- A primit medicație (somnifere) cand prezenta insomnie.
Evoluția bolii ameliorate, pacientul este externat la 3 zile cu
următoarele recomandări:
- Repaus total 30 de zile;
- Mobilizarea în cârje este posibilă în funcție de evoluția bolii;
- Să revină la control periodic sau la nevoie.
71
Fișă tehnologică
MĂSURAREA RESPIRAȚIEI Frecvența respiratorie
- Reprezintă numărul de respirații pe minut
- Oscilează în funcție de vârstă și sex: Nou-născuți: 30-50 resp/min La 2 ani : 25-35 resp/min La 12 ani : 15-25 resp/min La adult : 16-18 resp/min
Amplitudine Este dată de volumul de aer care pătrunde și se elimină din plămân cu fiecare respirație. Din acest punct de vedere respirația poate fi : Superficială Profundă
Ritmul
Reprezintă pauzele egale dintre respirații, de unde rezultă că respirația este ritmică.
Zgomotele respiratorii
În mod normal respirația este liniștită, în somn aceasta poate deveni zgomotoasă (sforăit).
Simetria miscărilor respiratorii
Ambele hemitorace prezintă aceeași mișcare de ridicare și de coborare în timpul inspirației și al expirației.
Tipul de respirație
Există trei tipuri de respirație: - Costal-superior: întâlnit la femeie, prin
ridicarea părții superioare a cutiei toracice, datorită măririi diametrului anteroposterior în timpul inspirației;
- Costal-inferior: întâlnit la bărbat, prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice;
- Abdominal : întalnit la copil și la vârstnici, prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice.
72
CAZUL III
ANAMNEZA:
Bolnava B.M. în vârstă de 64 de ani din localitatea Moinești, jud.Bacău , se prezintă însoțită de sora sa la Spitalul Județean Bacău, la Secția de Urgențe cu următoarele simptome: durere violentă la nivelul șoldului stâng, poziție vicioasă a membrului în cauză.
Din relatările pacientei aflăm că accidentul nu s-a produs recent, ci în urma cu două săptămâni cănd a alunecat în curte.
Susține că nu s-a prezentat până acum la medic bănuind o entorsă, menționând de asemenea că la nivelul zonei inghinale și a popliteei, au apărut niște formațiuni (noduli) de mărimea unor nuci. În decursul celor două săptămâni scurse de la accident, femeia a stat în repaus, făcându-și zilnic frecții în zona afectată, crezând că totul va reveni la normal. Dimpotrivă lucrurile s-au agravat determinând durere acută. I s-au administrat 2f de Algocamin IM ca analgezic, și s-a chemat medicul ortoped de gardă.
În urma radiografiei se pune diagnosticul de “Fractură de col femural stâng” și se hotărăște internarea pacientei în vederea intervenției chirurgicale și a îngrijirilor speciale.
Din antecedente cunoaștem că pacienta suferă de reumatism degenerative de la vârsta de 14 ani, făcând tratamente de recuperare cu băi termale și medicamentos Aflutop 20f / 6 luni administrate IM.
Pacienta a suferit și două intervenții chirurgicale: în anul 1976 – o intervenție de hernie de disc ; și o altă intervenție în 1984 de fibrom uterin.
Pacienta este imobilizată la pat fapt pentru care va primi asistență permanentă pentru satisfacerea nevoilor. Familia va fi înștiințată de starea ei de sanatate și de evoluția bolii.
73
Dia
gnos
tic
de
nurs
ing
O
biec
tive
Inte
rven
tii
E
valu
are
auto
nom
e
d
eleg
ate
Alt
erar
ea s
tari
i gen
eral
e da
tora
ta f
ract
urii
, m
anif
esta
ta p
rin
dure
re
viol
ent.
Am
elio
rare
a du
reri
i. Ii
dau
o p
ozit
ie
com
oda
in p
at.
La
indi
cati
a m
edic
ului
ad
min
istr
ez:
2f A
lgoc
amin
IM
si
o p
unga
de
ghea
ta la
fra
ctur
a.
Dur
erea
a s
cazu
t in
inte
nsit
ate,
da
r pe
rsis
ta.
Pre
ocup
area
pac
ient
ei
priv
ind
cond
itii
le d
e sp
ital
izar
e, c
auza
fii
nd
lisp
a de
info
rmar
e,
man
ifes
tare
pri
n ne
lini
ste.
Asi
gura
rea
unui
sal
on
potr
ivit
afe
ctiu
nii s
i ac
orda
rea
info
rmat
iilo
r ce
rute
.
1. A
eris
esc
salo
nul.
2. P
rezi
nt s
ecti
a cu
sp
ecif
icar
ea lo
curi
lor
de a
cces
.
La
indi
cati
a m
edic
ului
ase
z pa
cien
ta in
sal
onul
11
2.
Pac
ient
a se
si
mte
mai
li
nist
ita,
co
labo
rand
cu
pers
onal
ul
med
ical
. R
isc
de c
ompl
icat
ie
preo
pera
tor
dato
rat
afec
tiun
ii pr
imar
e,
man
ifes
tat p
rin
mod
ific
area
con
stan
telo
r fi
ziol
ogic
e
Ver
ific
area
co
nsta
ntel
or
fizi
olog
ice.
1. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
fi
zic
si p
sihi
c.
2. P
rega
tesc
in
stru
men
tele
si
mat
eria
lele
nec
esar
e.
3. R
espe
ct n
orm
ele
de
prot
ectiv
e si
evi
t su
prai
nfec
tia.
Rec
olte
z pr
obe
pent
ru a
nali
zele
in
dica
te d
e m
edic
: -
Hb,
Ht,
TC
, TS
-
Ure
e sa
ngvi
na
- G
lice
mie
-
Exa
men
uri
na
Rez
ulta
tele
an
aliz
elor
sun
t in
lim
ite
norm
ale:
E
xam
en u
rina
:
abse
nt
74
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
, din
cau
za f
ract
urii
de
col
fem
ural
, m
anif
esta
ta p
rin
valo
ri
pato
logi
ce.
Obs
erv
even
tual
ele
mod
ific
ari p
entr
u a
inte
rven
i.
1. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
fi
zic
si p
sihi
c.
2. I
mi p
rega
tesc
m
ater
iale
le n
eces
are
pent
ru m
asur
area
fu
ncti
ilor
vit
ale.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
fu
ncti
ile
vita
le:
R, P
, T, T
A.
2. N
otez
val
oril
e in
FO
.
Pac
ient
a pr
ezin
ta v
alor
i no
rmal
e:
R: 1
7 re
sp/m
in
P: 6
6 ba
tai/
min
T
: 35,
80 C
TA
: 11/
7 m
mH
gA
lim
enta
re in
def
icit
din
ca
uza
preg
atir
ilor
preo
pera
tori
i, m
anif
esta
ta p
rin
supr
imar
ea a
lim
enta
tiei
.
Edu
care
a pa
cien
tulu
i. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
ps
ihic
, spu
nand
u-I
sa
nu m
anan
ce d
eoar
ece
in z
iua
ce u
rmea
za v
a av
ea lo
c in
terv
enti
a ch
irur
gica
la.
Cu
rol d
eleg
ate
ii
dau
indi
cati
i cu
priv
ire
la
urm
atoa
rea
zi.
Pac
ient
a re
spec
ta
indi
cati
ile
prim
ite.
75
Dia
gnos
tic
de
nurs
ing
O
biec
tive
In
terv
entii
Eva
luar
e
au
ton
ome
del
egat
e D
isco
nfor
t cau
zat d
e fr
actu
ra m
anif
esta
t pri
n du
rere
.
Red
ucer
ea d
urer
ii.
Lin
iste
sc p
acie
nta
cu
priv
ire
la d
urer
e.
Adm
inis
trez
cu
rol
dele
gat:
1f
Alg
ocam
in I
M
Dis
conf
ortu
l ca
uzat
de
dure
re
se m
enti
ne.
Alt
erar
ea n
evoi
i de
a fi
cu
rat,
din
cauz
a im
obil
izar
ii la
pat
, m
anif
esta
t pri
n te
gum
ente
nei
ngri
jite
.
Asi
gura
rea
igie
nei
corp
oral
e.
1. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
ps
ihic
. 2.
Im
i pre
gate
sc
mat
eria
lele
nec
esar
e.
3. E
fect
uez
toal
eta
pe
regi
uni c
u ap
a si
sap
un4.
Rad
pil
ozita
tile
.
-
Bol
nava
se
sim
te c
urat
a in
ur
ama
toal
etar
ii.
Lip
sa d
e in
form
are
dato
rita
nec
unoa
ster
ii
mij
loac
elor
de
calm
are
a du
reri
i,ind
uce
apar
itia
se
ntim
enul
ui d
e fr
ica.
Ech
ilib
rare
a ps
ihic
a a
paci
ente
i si i
nfor
mar
ea
ei p
rivi
nd in
terv
enti
a.
Pre
gate
sc p
acie
nta
din
punc
t de
vede
re p
sihi
c in
ved
erea
inte
rven
tiei
ch
irur
gica
le,
expl
ican
du-i
ne
cesi
tate
a ac
este
ia.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui,
paci
enta
est
e tr
ansf
erat
a in
sal
a de
ope
ratie
, und
e I
se f
ace
anes
tezi
a ge
nera
la.
2. D
ezin
fect
ez
zona
dis
pusa
op
erat
iei c
u al
cool
io
dat.
Pac
ient
a es
te
lini
stit
a si
se
supu
ne c
u in
cred
ere
preg
atir
ilor
ne
cesa
re.
76
PO
ST
OP
ER
AT
OR
. A
lter
area
fun
ctii
lor
vita
le, d
in c
auza
in
terv
enti
ei c
hiru
rgic
ale,
m
anif
esta
ta p
rin
valo
ri
pato
logi
ce.
Mas
urar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
. 1.
Pre
gate
sc p
acie
nta
atat
psi
hic
cat s
i fiz
ic
expl
ican
du-I
ne
cesi
tate
a ac
esto
r te
hnic
i. 2.
Pre
gate
sc
inst
rum
ente
le s
i m
ater
iale
le n
eces
are.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
fu
ncti
ile
vita
le.
2. N
otez
val
oril
e in
FO
.
Pac
ient
a pr
ezin
ta v
alor
i al
tera
le la
ni
velu
l ap
arat
ului
re
spir
ator
: R
: 28
resp
/min
P
: 72b
atai
/min
T
: 360 C
T
A:1
2/8m
mH
g P
ertu
rbar
ea r
itm
ului
re
spit
rato
r, c
auza
ta d
e in
terv
enti
a ch
irur
gica
la,
man
ifes
tata
pri
n ta
hipn
ee.
Asi
gur
paci
ente
i o
resp
irat
ie f
izio
logi
ca.
1. I
i dau
o p
ozit
ie
com
oda
in p
at c
are
sa
favo
rize
ze r
espi
rati
a.
2. A
eris
esc
salo
nul.
1. C
u ro
l del
egat
e ad
min
istr
ez:
1 tb
Bro
mav
ol s
i O
2
2. M
asor
rit
mul
re
spir
ator
. 3.
Not
ez in
FO
va
loar
ea g
asit
a.
Pac
ient
a pr
ezin
ta in
co
ntin
uare
o
usoa
ra ta
hipn
ee:
R: 2
2 re
sp/m
in
Des
hidr
atat
a di
n ca
uza
neal
imen
tari
i de
2 zi
le,
paci
enta
pre
zint
a te
gum
ente
usc
ate
(lim
ba,
buze
).
Com
bate
m
desh
idra
tare
a.
1. T
ampo
nez
buze
le
cu o
com
pres
a um
eda.
2.
O h
idra
tez
cu p
utin
a ap
a.
La
indi
cati
a m
edic
ului
hid
rate
z pa
cien
ta c
u so
luti
e pe
rfuz
abil
a de
N
aCl 1
0% -
400
ml
2 fl
acoa
ne.
Pac
ient
a ac
cept
a hi
drat
area
.
77
Dia
gnos
tic
de
nurs
ing
Obi
ecti
ve
In
terv
enti
i
Eva
luar
e
a
uton
ome
d
eleg
ate
Alt
erar
ea c
onfo
rtul
ui
cauz
ata
de in
terv
entia
ch
irur
gica
la, m
anif
esta
ta
prin
dur
ere.
Com
bate
m
dure
rea.
Ii
pun
pac
ient
ei o
pun
ga
de g
heat
a la
fra
ctur
a.
Cu
rol d
eleg
ate
adm
inis
trez
: 1f
Alg
ocam
in I
M
1f P
iafe
n IM
Dur
erea
s-a
mai
di
min
uat i
n in
tens
itat
e.
Ris
c de
com
plic
atie
, din
ca
uza
igie
nei d
efic
itare
, m
anif
etat
a pr
in in
fect
ie
la n
ivel
ul p
lagi
i.
Ingr
ijir
ea p
lagi
i. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
fiz
ic s
i ps
ihic
, ii e
xpli
c ne
cesi
tate
a si
in
ofen
sivi
tate
a te
hnic
ii;
fizi
c ii
ofer
o p
oziti
e de
de
cubi
t lat
eral
dre
pt
pent
ru a
ave
a ac
ces
la
plag
a.
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui s
chim
b pa
nsam
entu
l vec
hi,
dezi
nfec
tez
regi
unea
di
n ju
rul p
lagi
i si
plag
a cu
alc
ool i
odat
si
bet
adin
a.
2. R
efac
ban
daju
l pl
agii.
Pla
ga s
e af
la in
co
ndit
ii d
e pe
rfec
ta a
seps
ie.
Des
hidr
atat
a di
n ca
uza
alim
enta
tiei
ne
core
spun
zato
are,
m
anif
esta
ta p
rin
tegu
men
te u
scat
e.
Com
bate
m
desh
idra
tare
a.
Rei
a al
imen
tati
a cu
sup
e st
recu
rate
si l
ichi
de, a
jut
paci
enta
sa
se
alim
ente
ze.
Cu
rol d
eleg
at
hidr
atez
pac
ient
a cu
so
luti
e pe
rfuz
abil
a de
gl
ucoz
a 10
%
-400
ml,
1
flac
on a
dm
pare
nter
al.
Pac
ient
a a
relu
at
alim
enta
tia c
u su
pe s
i lic
hide
ur
mat
oare
a zi
pu
tand
con
sum
a al
imen
te u
soar
e (c
ompo
t, su
pe)
78
Per
turb
area
rit
mul
ui
resp
irat
or c
auza
t de
dure
re m
anif
esta
t pri
n ta
hipn
ee.
Asi
gur
o re
spir
atie
fi
ziol
ogic
a.
1. A
eris
esc
salo
nul.
2. I
i dau
o p
ozit
ie
com
oda
care
fa
vori
zeaz
a re
spir
atia
.
1. C
u ro
l del
egat
ad
min
istr
ez:
1 tb
Bro
mav
ol
2. M
asor
rit
mul
re
spir
ator
. 3.
Not
ez v
alor
ile
in
FO
.
Pac
ient
a pr
ezin
ta
valo
area
re
spir
atie
i no
rmal
a : 1
8 re
sp/m
in.
Lip
sa a
uton
omie
i in
sati
sfac
erea
nev
oii d
e a
elim
ina,
dat
orit
a im
obil
izar
ii la
pat
, m
anif
esta
ta p
rin
rete
ntiv
e ur
inar
a.
Pac
ient
a tr
ebyi
e sa
-si s
atis
faca
ne
voia
de
a ur
ina.
1. A
duc
bazi
netu
l si i
l as
ez s
ub p
acie
nta
pent
ru
a el
imin
a.
2. L
as r
obin
etul
la
chiu
veta
din
sal
on s
a cu
rgap
entr
u a-
I fa
vori
za
elim
inar
ea.
La
indi
cati
a m
edic
ului
mas
or
valo
area
diu
reze
i si o
no
tez
in F
O.
Pac
ient
a pr
ezin
ta
jena
fat
a de
st
area
de
depe
nden
t. D
iure
aza:
80
0ml/
24 o
re
79
Dia
gnos
tic
de
nurs
ing
O
biec
tive
In
terv
entii
Eva
luar
e
aut
onom
e
del
egat
e D
isco
nfor
t ca
uzat
de
dure
re m
anif
esta
t pri
n im
pote
nta
func
tion
ala.
1. C
rear
ea
unei
poz
itii
fa
vora
bile
. 2.
A
mel
iora
rea
dure
rii.
Ase
z bo
lnav
ul in
tr-o
poz
itie
co
mod
a.
Cu
rol d
eleg
at
adm
inis
trez
: 1f
Alg
ocam
in I
M s
i o
pung
a de
ghe
ata
la
frac
tura
.
Dur
erea
a m
ai
scaz
ut in
in
tens
itat
e.
Ris
c de
com
plic
atie
din
ca
uza
lips
ei d
e ig
iena
, m
anif
esta
t pri
n pl
aga
nein
grij
ita.
Ingr
ijir
ea
plag
ii.
1. P
rega
tesc
pac
ient
a di
n pu
nct d
e ve
dere
psi
hic
si
fizi
c.
2. I
i dau
o p
ozit
ie d
e de
cubi
t lat
eral
dre
pt.
3. I
mi p
rega
tesc
mat
eria
lele
ne
cesa
re.
1. C
u ro
l del
egat
sch
imb
pans
amen
tul v
echi
, de
zinf
ecte
z pl
aga
cu
beta
dina
si r
egiu
nea
din
juru
l pla
gii c
u al
cool
io
dat.
2. R
efac
ban
daju
l pla
gii.
Pla
ga e
ste
ingr
ijit
a si
in
perf
ecta
sta
re
de a
seps
ie.
Ris
cul a
ltera
rii
inte
rgit
atii
pie
lii,
dato
rita
de
cubi
tulu
i pr
elun
git,m
anif
esta
ta
prin
pie
le r
osie
.
Evi
tare
a ap
arit
iei
esca
relo
r.
Exp
lic
paci
ente
i eve
ntua
lele
co
mpl
icat
ii a
le im
obil
izar
ii
inde
lung
ate
la p
at s
i m
asur
ile
de p
reve
nire
ce
treb
uies
c lu
ate.
1. I
ndep
arte
z re
giun
ile
pred
ispu
se la
esc
are
prin
ba
ie r
igur
oasa
zil
nica
, sc
him
bare
a po
ziti
ei c
at
mai
des
si p
udra
rea
cu
talc
a z
onei
. 2.
Mas
ez r
egiu
nile
si l
e fr
ecti
onez
cu
alco
ol.
Pac
ient
a nu
pr
ezin
ta
esca
re, p
iele
a av
and
o nu
anta
ro
siat
ica.
80
Des
hidr
atat
a di
n ca
uza
neal
imet
arii
co
resp
unza
toar
e,
man
ifes
tata
pri
n te
gum
ente
usc
ate.
Com
bate
m
desh
idra
tare
a.
Aju
t pac
ient
a sa
se
alim
ente
ze.
Cu
rol d
eleg
at h
idra
tez
paci
enta
cu
gluc
oza
5%
- 25
0 m
l / 1
flac
on.
Pac
ient
a es
te
hidr
atat
a si
pr
ezin
ta
tegu
men
te
norm
ale.
Alt
erar
ea
circ
ulat
iei,d
ator
ita
imob
iliz
arii
la p
at,
man
ifes
tata
pri
n ed
eme.
Fav
oriz
area
ci
rcul
atie
i. E
xplic
pac
ient
ei r
olul
ac
estu
i tra
tam
ent.
La
indi
catia
med
icul
ui
adm
inis
trez
zil
nic
Cle
xane
sub
cuta
nat,
in
flan
curi
le p
eret
elui
ab
dom
inal
.
Pac
ient
a ac
cept
a tr
atam
entu
l, in
tele
gand
im
port
anta
lui.
Alt
erna
rea
tran
zitu
lui
inte
stin
al, d
ator
ita
decu
bitu
lui
prel
ungi
t,man
ifes
tat p
rin
cons
tipa
tie.
Com
bate
m
cons
tipa
tia.
Ii
rec
oman
d pa
cien
tei s
a co
nsum
e m
ulte
lich
ide.
L
a in
dica
tia m
edic
ului
ii
adm
inis
trez
un
laxa
tiv:
1 tb
Dul
cola
x
Bol
nava
a
elim
inat
.
81
Dia
gnos
tic
de
nurs
ing
O
biec
tive
Int
erve
ntii
Eva
luar
e
auto
nom
e
d
eleg
ate
Alt
erar
ea f
unct
iilo
r vi
tale
, din
cau
za
frac
turi
i, m
anif
esta
ta p
rin
valo
ri p
atol
ogic
e.
Obs
erv
even
tual
ele
mod
ific
ari a
le
func
tiil
or v
ital
e.
1. P
rega
tesc
pac
inta
din
pu
nct d
e ve
dere
psi
hic
si
fizi
c.
2. P
rega
tesc
mat
eria
lele
si
inst
rum
ente
le n
eces
are
1. L
a in
dica
tia
med
icul
ui m
asor
fu
ncti
ile
vita
le.
2. N
otez
val
oril
e in
FO
.
Pac
ient
a pr
ezin
ta v
alor
i no
rmal
e:
Alt
erar
ea s
tari
i gen
eral
e da
tori
ta im
obil
izar
ii la
pa
t, m
anif
esta
ta p
rin
cram
pe a
bdom
inal
e.
Com
bate
rea
cram
pelo
r.
Ii d
au p
acie
ntei
sa
tina
un
pros
op c
ald
pe a
bdom
en in
ve
dere
a re
duce
rii c
ram
pelo
r.
Cu
rol d
eleg
ate
adm
inis
trez
: 1f
Sco
buti
l IM
1
tb T
ador
- or
al
Pac
ient
a se
si
mte
mai
bin
e,
cram
pele
au
disp
arut
. A
nxie
tate
dat
orit
a st
arii
ge
nera
le, m
anif
esta
ta
prin
nel
inis
te s
i ne
rvoz
itat
e.
Dim
inua
rea
star
ii d
e ne
lini
ste.
Ech
ilib
rez
paci
enta
din
pun
ct
de v
eder
e ps
ihic
, spu
nand
u-I
ca to
tul v
a fi
bin
e da
ca
resp
ecta
inst
ruct
iuni
le
med
icul
ui.
-
Sta
rea
gene
rala
es
te a
mel
iora
ta.
Med
icul
ho
tara
ste
exte
rnar
ea
paci
ente
i. P
ertu
rbar
ea s
omnu
lui d
in
cauz
a ex
tern
arii
, pri
vind
ev
olut
ia b
olii
la
dom
icil
iu, m
anif
esta
ta
prin
nel
inis
te.
Lin
isti
rea
paci
ente
i si
asig
urar
ea
incr
eder
ii ca
re
cupe
rare
a va
fi
Incu
raje
z pa
cien
ta s
a fi
e m
ai
opti
mis
ta.
1. M
edic
ul d
ecid
e ex
tern
area
cu
reco
man
dare
a de
a
resp
ecta
indi
cati
ile
2. R
epau
s to
tal,
sa
Bol
nava
ia la
cu
nost
inta
re
com
anda
rile
pr
imit
e de
la
med
ic.
82
EPICRIZĂ
Pacienta B.M. în vârstă de 64 de ani s-a internat la Spitalul Județean Bacău cu diagnostic de “Fractură de col femural stâng”; s-a intervenit chirurgical, cu proteză de os la nivelul șoldului.
În decursul spitalizării a primit îngrijiri special precum:
- I s-au administrat calmante când aceasta prezenta dureri; - A fost echilibrată hidroelectrolitic când aceasta a prezentat
semne de deshidratare; - I s-a făcut tratament pentru o bună circulație sangvină, urmărind
evitarea complicărilor; - A fost ajutată să facă mișcări pssive ale membrului afectat; - I s-a facut toaleta pe regiuni; - I s-a dat medicație pentru reluarea tranzitului normal când
aceasta prezenta constipație; - A primit sedative când pacienta prezenta insomnia.
Evoluția postoperatorie favorabilă permite externarea pacientei după 21 de zile, cu recomandările :
- Repaus la pat, dar să meargă zilnic câte puțin cu ajutorul cadrului;
- Să nu calce pe membrul operat dar să simtă pamantul sub picior;
- Să facă mișcări pasive ale membrului operat, până la durere; - Să revină la control periodic, peste 30 de zile, sau la nevoie.
83
Fișă tehnologică
PERFUZIA
Definiție Introducerea pe cale parenterală, picatură cu picatură, a soluției medicamentoase pentru reechilibrarea hidro-electrolitică, hidroionică și volemică a organismului.
Scop Hidratarea și mineralizarea organismului. Pregătire Material necesare:
- Dezinfectant – alcool; - Perfuzor (în ambalaj de unică folosință); - Solutia perfuzabilă (se verifică integritatea
flaconului, termenul de valabilitate); - Seringi și ace de unică folosință; - Branulaș; - Tampoane sterile de vată; - Manuși sterile; - Taviță renală; - Pernuță; - Mușama, aleză; - Prosoape; - Săpun.
Pacientul : - psihic: se explică necesitatea și inofensivitatea tehnicii, scopul și locul injecției, eventualele reacții ce le poate prezenta în timpul hidratării; - fizic : în poziție comodă, în decubit dorsal
Execuție - ne spălăm pe mâini cu apă și săpun; - verificăm soluția perfuzabilă; - aplicăm garoul la nivelul brațului și o pernuță sub cot - dezinfectăm vena accesibilă pentru puncționare pe o distanță cât mai mare, după care înțepăm vena mergând paralel pe traiectul venei ; - desfacem garoul și fixăm acul perfuzorului cu romplast; - reglăm numarul de picături la indicația medicului.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
La sfârșitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon și se retrage acul rapid. Pacientul se așează comod. Reorganizăm locul de muncă.
BIBLIOGRAFIE
1. Anatomia și fiziologia omului - I.C. Petricu, I.C. Voiculescu, Ed. Medicală
1964.
2. Anatomia și fiziologia omului – Compediu, Ed. Corint.
3. Urgenţe medico-chirurgicale - Lucreţia Titircă, Ed. Medicală, Bucureşti
2002.
4. Medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel, Ed.. All, vol. 2.
5. Tehnica îngrijirii bolnavului - Carol Mozes, Ed. Medicală 2002.
6. Ghid de nursing - Lucreţia Titircă.