Politici Privind Piata Pestelui in Romania

Post on 11-Apr-2016

35 views 11 download

description

piata pestelui

Transcript of Politici Privind Piata Pestelui in Romania

Politici privind piața peștelui în România

Butnaru Ana-Maria grupa 485, T.P.P.A

Cuprins: I Scurt Istoric I.1 Prezentare generală

I.2 Prezentarea caractersticilor generale II. Piața Peștelui în România

II.1 Evoluția generală a pieței II.2 Export-import

II.3 Analiza Prețurilor III. Sugestii de Produs

IV. Concluzii și Recomandări

I. Scurt istoric

Din cele mai stravechi timpuri, omul a fost culegător, vânător şi pescar. Supravieţuirea speciei umane a fost condiţionată în epoca primitivă de abilitatea de a-şi asigura în permanenţă hrana necesară. Peştele a fost şi este o componentă importantă în alimentaţia omului.

Pescuitul este o practică veche, care datează cel puţin din Paleoliticul Superior, perioadă care a început cu aproximativ 40.000 de ani în urmă.

II. Prezentare generală

Peștele este bogat în proteine de calitate foarte bună și este o sursă importantă de Omega 3, vitamine și minerale. Pentru o viață sănatoasă ar trebui să consumăm pește de minim doua ori pe saptămână.Datoritǎ conținutului sǎu nutritiv și calitaților gustative deosebite, peștele este considerat unul dintre cele mai valoroase produse alimentare. Coeficientul de digestibilitate a cǎrnii de pește este de circa 97%.

Compozitia chimicǎ a peștelui prezintǎ variații în funcție de specie, anotimp, ciclu de reproducere etc.

Produsele obținute prin prelucrarea peștelui sunt:1. Pește sǎrat.

În general, se practicǎ 3 metode de sǎrare: uscatǎ, umedǎ și mixtǎ.

În cazul sǎrǎrii uscate, peștele se sǎreaza cu sare uscatǎ,saramura formându-se numai cu apa extrasǎ din produs. Sǎrarea uscatǎ se practicǎ în general la peștele slab.

La sǎrarea umedǎ peștele se introduce într-o saramurǎ de o anumitǎ concentrație și se menține pânǎ când carnea capǎtǎ conținutul de sare dorit;

Sǎrarea mixtǎ combinǎ cele doua metode prezentate.

2. Peștele afumat se obtine din pește proaspǎt, congelat sau sǎrat(5-8%) prin afumare la cald sau la rece. Fumul produs prin arderea înǎbușitǎ a rumegușului de lemn împedicǎ alterarea peștelui și provoacǎ modificǎri dorite de aspect, gust și miros.

3. Icrele - sunt ovulele nefecundate ale peștilor, recoltate în etape bine determinate. Icrele se clasificǎ în icre negre, icre rosii și icre tarama.Icrele negre provin de la sturioni (morun, nisetru, pǎstrugǎ și cegǎ)Icrele roșii denumite și icre de Manciuria, provin de la peștii din familia somonului.

II Piața peștelui în România

Consumul mediu anual de pește și produse din pește era de peste 8 kg/locuitor în anul 1989, scăzând la 2 kg/locuitor în 1993, apoi înregistrandu-se o tendință de creștere progresivă a acestuia până la 4.5 kg/locuitor în 2005 și 4.6 kg/locuitor în 2006 iar în 2007 a scăzut la 3.8 kg/locuitor.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, consumul mediu anual de pește și produse din pește pe locuitor se ridică la 4 kg. în anul 2008.

• Analizele realizate subliniază un consum foarte redus de pește în România în raport cu celelalte state ale Uniunii Europene. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, consumul mediu anual de pește și produse din pescuit și acvacultură pe locuitor era în anul 2005 de 22.3 kg/locuitor la nivelul Uniunii Europene și doar 5.2 kg/locuitor în România.

Principalele specii capturate in anul 2005, în apele interioare

Prezentarea pieței din perspectiva consumatorului

• Prețul, tipul peștelui și aspectul acestuia în vitrină sunt cele mai importante criterii de cumpărare.

• Potrivit cercetarii peste 70% din populația României consumă pește proaspăt și congelat. La polul opus, salatele din peste si specialitatile congelate au avut un grad mai scăzut de doar 14%. Un procent de 7% nu consumă peste si produse din pește.

• Spre exemplu, in Bucuresti consumul de peste marinat si icre nepreparate este mai mult decat dublu fata de cel inregistrat in mediul rural, iar specialitatile din peste afumat si cele congelate (precum fish fingers) au in mediul rural un consum de patru ori mai mic decat Capitala.

TOP 5 CRITERII DE ACHIZIȚIE

Vorbind despre cele mai importante criterii pe care le iau in considerare consumatorii atunci cand achizitioneaza peste proaspat, respectiv peste congelat, pentru peste o treime dintre cei intervievati pretul per kilogram este foarte important.

II.1 Evolouția generală a pieței

Consumul de pește nu a mai crescut din 2008. Acesta a înregistrat un trend de scădere după 1989, ajungând până la un minimum de 2,2 kg în anul 1999. Chiar dacă între timp consumul de pește a crescut până la 4,0 kg/loc în 2008, din momentul respectiv consumul s-a aplatizat și nu a mai fost înregistrată nicio creștere. Astfel, la acest moment România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consum de pește anual pe cap de locuitor. Un aspect mai negativ este cel legat de faptul că nici proiecțiile pe termen lung nu arată vreo îmbunătățire.

Un studiu al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că până în 2030 nu se întrevede nicio creștere semnificativă, aceasta urmând să rămană la nivelele actuale, deci sub media următoarei țari din statistici, Bulgaria, care va avea un consum de pește de 7 kg/persoană.

II.2 Export-import

În conditiile in care productia autohtona a fost total insuficienta, majoritatea investitorilor din industria pestelui s-a orientat spre import. Partenerii cei mai importanti provin din Spania, Norvegia, Irlanda, Scotia, Polonia, Statele Unite, Canada, Vietnam si China, iar sortimentele aduse tin, desigur, de cerintele pietei autohtone. Astfel, Romania importa macrou, stavrid, crap, merlucius, hering, cod, somon, capelin, sprot, Pangasius, stiuca, salau de Nil, creveti, scoici, calamar, caracatita, homari, caviar, icre.

Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește, dintre care doar 20.000 de tone reprezintă producție internă, restul fiind din import.

SITUAȚIA PRODUCȚIEI PEȘTILOR DIN PISCICULTURĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2005

În anul 2014, în România, necesarul de pește este susținut în proporție de 87% din importuri și numai 13% din producție internă.Consumul a scăzut dramatic de la 8,5 kilograme în 1990, la numai 4 kilograme în 2014

II.3 Analiza prețurilor