Post on 09-Aug-2015
Tristeţi dulci
Cântecul zorilor dulci vreau să ascult
Să fiu departe, cât mai departe
De ochii mulţi
Şi falsa-i sclipire vreau s-o mut.
Tuberoze lucesc a soare în exces!
Eu am un dar,
Tristeţi bogate-n înţeles,
E cântecul acela împăcat.
Cu forţa amurgului
Ce ieri topea lumina
În viaţă supărat.
Îţi aduci aminte clipe,
Dansând divina furtună a glasului în mână?
E-o lacrimă sonoră.
Andreea Argeanu, clasa a VII-a A
Iarna
Un fulg micuţ a dorit să-mi zică-n grabă
Că doamna Iarnă va veni la noi cu treabă.
Şi-a sosit, împânzind în tot oraşul steluţe argintii,
Iar apoi pe nevăzute, plecând pe cărările pustii.
În urma ei, un covor alb s-a aşternut
Iar pe ramuri, dalbe flori a prefăcut.
Se-aud de pe derdeluş năzdrăvani copii.
Ce se joacă ne-ncetat, cu obrajii rozalii.
Totu-i cântec şi-armonie, ceva de nedescris.
Pur şi simplu peisajul e total sublim.
De parcă te face să cazi în abis.
Un omuleţ de zăpadă grăsuţ şi fericit,
Culege zâmbetele gingaşilor copii.
Şi exclamă dintr-odată: Iarnă, bine ai venit!
Olariu Bianca, clasa a VII-a A
Sunt patronul sufletului tău,
O măcinare mă cuprinde zău.
Nu sunt nici rege, nici împărat
Eu sunt ceva cu-adevărat,
Tainicul sufletului tău.
Culeg în fiecare zi
O mare de petale ruginii
Din copacul vieţii mele
Roşesc gândindu-mă la tinereţe
E mare lucru şi febleţe.
Acum mă veştejesc cu timpul...
Nu-mi mai pot simţi nici trunchiul
Un patron al sufletului meu.
Lupu Mădălina, clasa a VII-a A
Iubirea mamei
Eu m-am gândit pe zi ce trece, şi-un mileniu
Cum să uit, să trec, acest joc real, iubirea mamei,
Ca pătimaş culegător de visele copilăriei
Deschid în dimineaţă ochii şi observ deceniul.
E o inimă roşie ca de trandafiri
Acea mămică, cu mâna ei uşor tremurată,
Îşi atinge puiul de copil, şi o săgeată
Ca dorul meu pe sufletu-mi călare.
În ochii tăi mi-am îngropat privirea
De-aş mai revedea o dată strălucirea,
Acelor ochi de mamă de copil...
De-aceea-ţi sunt un biet copul mort-viu,
Iar pentru gândul versurilor mele,
Tu îmi inspiri deodată, poezie să scriu.
Sinescu Maria, clasa a VII-a A
Iarna
Ninge frumos în cartier
Ninge frumos la noi,
Copiii spre săniuş pornesc
Cu alai şi bucurii.
Pe pârtie copiii pornesc
Cu schiuri şi patine
Şi cu viteză se izbesc
Şi capătă cucuie.
Iarna e frumoasă ca-n poveşti
Dorită de cei mari şi mici
E anotimpul lui Moş Crăciun
Cel binevenit.
Hadarag Iasmina, clasa a V-a A
Sonet
Să-mi aud
Oracolul vieţii,
Nu cel al bătrâneţii
Este mai frumoasă
Clipa tinereţii.
Sinescu Maria, clasa a VII-a A
Iarna
Iarna, regina tuturor
Atrage mulţi copii
E un senin uimitor.
Ca zâna la copii,
Le aduce bucurii.
Luncan Andreea
Ieruţa fulguşor
Prin văzduh, zbor uşor,
Nici nu urc, nici nu cobor
Sunt Ieruţa fulguşor.
Sus e frig şi mă fac sloi,
Jos e cald, mă fac noroi.
Am prieteni mii şi mii,
Şi-i îndrăgesc pe copii.
Cartea
Cărţile sunt lucruri minunate,
Ce te poartă pe ţărmuri îndepărtate
Pline de peisaje uluitoare
Şi poveşti fermecătoare!
Maicariu Alexandra, clasa a V-a A
Iarna
A venit iarna geroasă
Când copiii dorm în casă
Cu steluţe mii şi mii
Clopoţei şi glasuri de copii.
Vine atunci şi Moş Crăciun
Cu dorul cel mai bun.
Sănătate, bucurii,
Jucării pentru copii.
Toamna
Vine toamnape cărare
Cu frunzişul în spinare.
Mere, pere, în panere
Ne aduce cu plăcere.
Prodan Elena, clasa a V-a A
Cvintete
Iarna
Geroasă, frumoasă, misterioasă
Venind, aducând, înfricoşând
Iarna sufletului meu
Rece.
Codreanu
Inteligent, creator, iubitor
Scriind, ascultând, gândind
Patronul nostru spiritual
Sonete.
Corbii
Negri, misterioşi, înfricoşători
Concănind, aducând, anunţând
Misterul sufletului
Ploaia.
Codrii
Verzi, trişti, bătrâni
Trecând, aşteptând, sperând
Speranţa vieţii
Tinereţea.
Soarta păsărilor
Soartă crudă şi măruntă
De ce eşti atât de mută?
Şi de ce eşti şi măruntă?
Sortă bună, soartă rea,
Spune măcar tu ceva,
Căci eşti ca pasărea!
Brânduş Paula, clasa a V-a A
Pentru Moş Crăciun
Îş aştept pe Moş Crăciun
De un an ca să îi spun
Cât de bine-am învăţat,
Note bune am luat.
Şi am fost ascultătoare,
Bună şi-nţelegătoare
Ca să nu mai spună Moşul
Că n-am ascultat cocoşul.
Petroi Bianca, clasa a V-a A
Făt Frumos
Făt Frumos ca lacrima
De îţi fură inima
El în ochi când te priveşte
Pe loc el te cucereşte.
Făt Frumos este isteţ
Tânăr şi descurcăreţ
Cu un murg înalt şi frumos
De-a rupt inima la toţi.
Petroi Bianca, clasa a V-a A
Toamnă târzie
Când vine toamna peste ţară,
O bucurie toţi avem
Dar credem cu credinţă iară
Roade bune o s-avem
E senin afară, soare
Anul trece vrând-nevrând
Nu avem deloc răbdare
Unde aş vrea şi aşteptând
Să rostesc cuvântul care
Oare când o să mai cânt
N-am să stau cu versu-n gând
E afară frig şi plouă
Toamna trece vrând-nevrând.
Iarna
Iarna vine peste sat
Când copiii s-au culcat
S-au trezit şi totu-i alb
Când în casă încă-i cald.
Bucuroşi zărind pe geam
Fulgii iernii cum cădeau
Cu fulare şi mănuşi
Au ieşit la săniuş
Ei ştiind că dacă ninge.
Moş Crăciun la ei ajunge
Cu brăduţi şi jucării
Pentru cei mai mulţi copii.
Colţişor Mihaela, clasa a V-a A