Cronologie a evenimentelor propagandistice din perioada interbelică aprilie 1918 – noiembrie 1920:  Războiul Civil din Rusia. 

- 2martie1919:LaMoscova,Lenin înființeazăInternaționalaa III‐acomunistă–Cominternul.

- 13aprilie ‐august1919:Apare, înTransilvania,ziarulCarpaţii–„ziarnaţionalindependent”.

- 12 septembrie1919: Regele Ferdinand legiferează cutuma Cultului SoldatuluiNecunoscut,semnândÎnaltulDecretRegalnr.4106derecunoaștereacalitățiide„persoanămorală” a SocietățiiMorminteleeroilorcăzuți în război, a cărei preșe‐dintăerachiarReginaMaria.

- septembrie 1918: Înfiinţarea Agenţiei Telegrafice Bolşevice ‐ ROSTA, viitoareaagenţiesovieticădeştiriTASS.

- 1920:ÎnfiinţareaLigiiNaţiunilor,cusediullaGeneva.- 1920:Leninpublică lucrareaTezecuprivire lapropagandape liniedeproducţie,

careaconstituitodirectivăpentruîntreagapresăsovietică.- 12 noiembrie 1920: În Rusia sovietică este înfiinţat Comitetul Central de

EducaţiePolitică,careaveacorespondentînfiecarerepublicăsovietică.- 1921:EsteînființatăFundațiaCulturalăPrincipeleCarol,carevaedita,subregele

CarolalII‐lea,înanii’30,RevistaFundațiilorRegale.- 18martie1921: Înăbuşirea, de către bolşevici, a revolteimarinarilor din baza

navală Kronstadt, care protestau împotriva violenţelor CEKA şi abuzurilorcomuniste.

- 19‐20martie1922: Dată de naștere stabilită, în 1951, pentru UTC. Acesta s‐aauto‐dizolvatdedouăori:din1936pânăîn1939‐pentruslabeperformanțe, înurmauneideciziiaInternaționaleiTineretuluiComunistși,apoi,îniunie1945‐camanevrăcomunistădiversionistă.

- 3aprilie1922:I.V.StalindevinesecretargeneralalP.C.U.S.- 1922:WalterLippmannpublică,înStateleUnite,influentalucrarePublicOpinion.- 1922:RadioMoscovaîşiîncepetransmisiile,fiindceamaiputernicăstaţiederadio

dinlume,înacelmoment.- 1922:EstecreatGLAVLIT–AdministraţiaCentralăpentruLiteraturăşiEdituri–

cevarămâne,pânăladisoluţiaregimuluisovietic,structuradebazăasistemuluiinstituționaldecenzurăînURSS.

- 15‐17octombrie1922:LaAlbaIuliașiBucureștiau locmariceremoniipentruÎncoronarearegeluiFerdinandcelLoial,caregealtuturorromânilorșiaRegineiMariaceaMare.

- 27‐29octombrie1922:MarşulspreRomaalcămăşilornegrefasciste,condusedeBenitoMussolini,înurmacăruiaRegeleVictorEmanuelalIII‐leaîiîncredinţeazălideruluiPartiduluifascistformareaguvernului.

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 115 

- 14noiembrie1922:ÎnMareaBritanieîncepesăemităBBC‐BritishBroadcastingCorporation.

- 30decembrie1922:CreareaURSS.- martie1923:ÎnnouaConstituţieaRomâniei„estegarantatălibertateadeacomu‐

nicaşipublicaideileşiopiniunile...Niciolegeexcepţionalănusevaputeaînfiinţaînaceastămaterie.Nicicenzura,nicioaltămăsurăpreventivăpentruapariţia,vin‐dereasaudistribuireaoricăreipublicaţiuninusevaînfiinţa”.

- 14mai1923:OrfanulderăzboiAmilcarSăndulescualegeoseminteleceluicevafiînhumatdreptEroulNecunoscutînParculCaroldinBucurești,înurmauneimariceremoniimilitareși religioase, la careauparticipatRegeleFerdinandșiReginaMaria.

- 9 noiembrie 1923: Puci nazist eşuat la München. Hitler este condamnat laînchisoare.

- 1923:Apare,înSUA,TIME,primarevistăsăptămânalădeinformațiigenerale.- 21ianuarie1924:MoartealuiV.I.Lenin.- Primăvara1924:Turneudiplomaticdesuccesînțărioccidentaleacupluluiregal

FerdinandșiMaria.- 23 august 1924: Se înființează, la București, organizația Ajutorul roșu, pentru

sprijinireamaterialăadeținuțilorcomuniști.- 24 octombrie 1924: Proclamarea de către Stalin a fantomaticei Republici

Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești, în contextul creat de răzmerițabolșevicădelaTatarBunar,înăbușitădearmataromână.

- 1925: Este fondat Institutul Naţional Fascist de Cultură, sub conducerea luiGiovanniGentile.

- 1925:ApareMeinKampfdeAdolfHitler.- 1925: În Italia fascistă este creată organizația Dopolavoro pentru organizarea

vacanțelor, a timpului liber, a activităților culturale și sportive în spirit fascist, aitalienilor.

- 1926: La Bucureşti, este creată o instituţie unică pentru probleme de presă,propagandăşiinformaţii,cares‐achemat,succesiv,DirecţiadePresăşiInformaţii,Direcţia Generală de Presă şi Propagandă de pe lângă Consiliul deMiniştri sauSubsecretariatuldeStatpentruPresăşiPropagandă.

- octombrie1926:Vizitaneoficială înSUAaRegineiMariase transformă într‐unuriașsuccesdeimagineînrândulopinieipubliceamericane.

- 24 iunie 1927: Corneliu Zelea Codreanu creează, la Iași, organizația Legiuneaarhanghelului Mihai, împreună cu Ion Moța, Radu Mironovici și Ilie Gârneață.PrimapublicațielegionarăafostrevistabilunarăPământulstrămoșesc,apărutălaIași,pe1august1927.

- 27octombrie1927:ExcludereadecătreStalinaluiLeonTroţkidinP.C.U.S.- 1927: H.D. Lasswell publică, în SUA, Tehnica de propagandă în Primul Război

Mondial.- 1927: Crearea organizațiilor fasciste pentru înregimentarea completă a tinere‐

tuluiitalian.

116 | C ă l i n   H e n t e a  

- iulie–august1928:CongresulalVI‐leaalCominternuluideclarăcăapărareapri‐muluistatsocialistdinlume,UniuneaSovietică,esteprimaîndatorireapartidelorcomunistedintoateţările.

- 1929: Acordurile de la Latran, dintre partidul fascist, condus de Mussolini, şiSfântulScaun.

- 1931:ConsiliulSuperioralCinematografieidinFranţavegheazăcaactivitateaci‐nematograficăsănuridiculizezearmata,sănurăneascăsentimentulnaţional,sănuprovoaceincidentediplomatice,sănuaibăoinfluenţănegativăasupratinere‐tuluiprinprezentareaunorcrime.

- 1931: Profesorii italieni sunt obligați să depună jurământ de credință pentrufascism.

- 1932: În cadrul Ministerului Japonez al Educaţiei, este înfiinţat un Birou deSupervizareaGândurilor.

- 1932: Școala sociologică de la Frankfurt denunță sărăcirea culturii din pricinatransmisiunilorprinradio,presăscrisăsaucinema.

- 30ianuarie1933:Hindenburg,preşedinteleRepubliciidelaWeimar,îlnumeştecancelaralGermanieipeAdolfHitler,şefulPartiduluiNaţional‐SocialistMuncito‐rescGerman,câştigătorînalegeri.

- 28februarie1933:InterzicereaPartiduluiComunistdinGermania.- 15martie 1933: Cancelarul Adolf Hitler înfiinţează Ministerul de Îndrumare

PopularăşiPropagandă,condusdedr.JosephGoebbels.- 10mai1933:Naziştiiorganizează, înpiaţaFranz JosefdinBerlin, ceremonialul

arderii cărţilor unor autori germani consideraţi decadenţi, precum Karl Marx,SigmundFreudsauStefanZweig.

- 30iunie1933:Printr‐oordonanţăsemnatădeHitler,JosephGoebbelsestenumitresponsabilcu„totceeacepriveşteaportulintelectualaduspentrunaţiune,propa‐gandapentrustat,culturaşieconomia, informareapubliculuigermanşistrăinşiadministraţiatuturororganismelorînfiinţateînacestscop”.

- septembrie1933:Adoptarea, înGermania,anouluidrapelnațional,cuzvasticanazistă.

- 1noiembrie1933:ConformuneiordonanţesemnatedecancelarulAdolfHitler,orice jurnalist,pictor,cineast,actor,scriitoretc.esteobligatsăse înregistreze laCamera Culturii, înfiinţată la 22 septembrie, şi a cărei preşedinţie aparţineministruluipropagandei,JosephGoebbels.

- 1933: În Italia este înfiinţatunSubsecretariatpentruPresă şiPropagandă, carepreluaşiextindeaacţiuniledepropagandăfascistă,carefuseserăpânăatuncidoarînresponsabilitateaBirouluidePresăalluiMussolini.

- 1934:ÎnStateleUnite,laHollywood,aparprimelestructurideaplicareaCoduluideconduităHays, îndomeniulproducţieidefilmeartistice,careimpuneaulimitemoraleseverevizândîndeobşterespectulfaţădelege,căsătorieşifamilie.Abiaîn1952, Curtea Supremă de Justiţie a SUA a decis că filmele artistice intră subincidenţaPrimuluiAmendamentalConstituției,privindlibertateadeexprimare.

- 2august1934:Hitlerseautoproclamă„Fuëhrerşicancelar”alGermaniei.

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 117 

- 1934:FondareaBritishCouncilpentrupromovareaimaginiiImperiuluiBritanicînlume.

- iunie1934:„Noapteacuţitelorlungi”,înGermania,acțiuneprincaresuntlichidaţirivaliiliderilornaziştidintrupeleSA.

- 1934: În Statele Unite, este înfiinţată asociaţia Motion Picture Association ofAmerica,carecenzurafilmelececonţineaureferirilavicii,sex,viaţanegrilor,rela‐ţiile acestora cu albii sau care ar fi putut provoca proteste ale bisericii sau aleasociaţiilorpatrioticeorisindicale.

- 1935:LeniRiefenstahlregizează filmulTriumfulvoinţei,despreCongresulparti‐duluinazistdelaNürnberg,din1934,filmceacontribuit ladezvoltareacultuluipersonalităţiiluiHitler.

- 20martie1935:CorneliuZeleaCodreanuînființeazăpartidulTotulPentruȚară,cugeneralulGheorgheCantacuzino‐Grăniceruldreptpreședinte.

- 1935:TrupelefascistealeluiMussoliniatacăAbisinia.- 1936: Începutul sondajelor de opinie americane, trei institute specializate

anticipândrealegerealuiF.D.Roosevelt.- 1936:Leni Riefenstahl regizează documentarul de propagandăOlympia, despre

JocurileolimpiceorganizateînGermania.- august1936:Stalin începe „Marea epurare” a P.C.U.S., prin care vechi bolşevici

(Zinoviev, Buharin, mareşalul Tuhacevski) sunt dați afară din partid, arestaţi,judecaţişicondamnaţilamoarteînprocesepublice.

- 9mai1936:DupăvictoriatrupelorfascisteînEtiopia,MussolinianunţăfondareanouluiImperiuItalian.

- 1936:Goebbelsinterzicecriticadefilmşioînlocuieştecuoaşanumită„observareafilmuluirespectiv”,peconsiderentulcă,dinmomentcePartidulNaţional‐Socia‐listconsideraserespectivaproducţiedreptcorespunzătoare,niciunziaristnumaiaveadreptulsăocritice.

- 22februarie1937:LaBucurești,apareoficiosullegionarBunaVestire.- 1 iunie1937:Dupămodelul propagandistic german, fasciştii italieni înfiinţează

unMinisteralCulturiiPopulare(Minculpop).- 1937:ÎnStateleUnite,laChicagoesteînfiinţatInstitutuldeAnalizăaPropagandei,

ce a publicat periodicul de cercetări şi metodici în domeniu, intitulat PublicOpinionQuarterly.

- 1937:Pablo Picasso pictează, pentru guvernul republican spaniol,Guernica, ta‐blouceacuzămasacrulnazistdintimpulRăzboiuluicivil,lucrareafiindexpusăînpavilionulspaniolalExpozițieiinternaționaledelaParis.

- 1 aprilie 1938: La Bucureşti este înfiinţată Direcţia Generală a Presei şiPropagandei.

- 3mai1938:Hitler semneazăo legeprin care erau confiscate, fărădespăgubiri,lucrăriledeartăconsideratedenaturate.

- 7 iunie 1938: La Congresul Căminelor Culturale, profesorul Dimitrie Gustiprezintă „cultul regal‐naţional” drept un vehicul promotor al doctrinei acţiuniiculturale.

118 | C ă l i n   H e n t e a  

- 1938: În StateleUnite, este înfiinţată Comisia pentruActivităţi Antiamericane aCamereiReprezentanţilor,acăreiactivitatesevaamplificadupăcelde‐alDoileaRăzboiMondial,pefundalulRăzboiuluiRece.

- 1938:ÎnSpania,condusădegeneralulFranco,funcţioneazăoDirecţieGeneralăaPreseişiPropagandei.

- 1938: În SUA, este înfiinţat Comitetul Interdepartamental pentru CooperareȘtiinţifică,înscopulcontracarăriipropagandeinazisteşifascistealeGermanieişiItalieiînAmericaLatină.

- 30octombrie1938:OrsonWellesprezintă laradioemisiuneaRăzboiul lumilor,princareacreatpanicăînrândulascultătoriloramericani.

- 15decembrie1938: Înființarea,decătreregeleCarolal II‐lea,apartiduluiunicFrontulRenașteriiNaționale‐FRN.

- iulie1939:Apare,înFranţa,Violulmulţimilorprinpropagandapolitică,deSergheiCeahotin.

- 23august1939:Semnarea,laMoscova,aPactuluiRibbentrop‐Molotov,acăruicondamnare,după1990,vadeveniunuldinelementeleprincipalealecampaniilorde afirmarea suveranității și independenței statelor est‐europenedominate sauîncorporatedeURSS,înbazaprevederilordinanexelesecretealeacestuia.

- 1939:SuntdifuzateprimeleemisiunideteleviziunedepeEmpireStateBuilding,dinNewYork.

O agitație și un prăpăd care au zguduit lumea:  

REVOLUȚIA BOLȘEVICĂ ȘI RĂZBOIUL CIVIL DIN RUSIA, 1917‐1922 

Istoric. În urma grevei și protestelor împotriva foamei și sărăciei declanșate pe25februarie/7martie1917,laSanktPetersburg,lacareaufraternizatșicâtevaregi‐mente, țarulNicolaeal II‐leaaabdicat, formându‐seunguvernprovizoriualDumei,controlat de socialistul Alexandr Kerenski, și un soviet la Petrograd, dominat dedelegațiimilitarilor șimuncitorilor bolșevici. Abdicarea țarului Nicolae al II‐lea le‐aconvenit atât britanicilor, cât și americanilor, ale căror precepte morale desprelibertateșidemocrațieeraujenateseriosdeabsolutismulcurădăcinifeudalealețaris‐mului.DupărevenirealuiLeninînRusia,dinexilulelvețian,acestaaimpuspartiduluisăubolșevic„tezeledinaprilie”privindosoluțierevoluționarăradicală(„Toatăpute‐reasovietelor”,„Controlulmuncitorescasuprauzinelor”,„Paceimediată”).Pe3aprilie1917,Leninși‐arostitdiscursul,suitpeotanchetă,lafelcumșiBorisElținovafaceînaugust1991,lazdrobireapuciuluidelaMoscova.Crizapoliticăinternăs‐aamplificatdupăeșeculofensiveimilitarediniulie1917,înGaliția,șidupăceuneledinteritoriileperifericeimperiuluiși‐auproclamatindependența(Ucraina,Finlanda,tendințesepa‐ratisteînCaucazșiînregiunilemusulmane),iarînarmată,dezertărileauluatproporțiidemasă. Pentru a nupierde șansa preluării puterii de către bolșevici prin alegerilepentruAdunareaConstituantă,convocatepe25noiembrie,Leninahotărâtpregătireașideclanșareainsurecțieiprinagitațiișipromisiunipropagandisticeasuprapopulației.Acestea s‐au cumulat cu acțiunile subversive ale Centrului Militar Revoluționar (cuStalin și Dzerjinski în componență), ce avea drept braț înarmat Comitetul MilitarcondusdeLeonTroțki.Înnoapteade6spre7noiembrie1917,cei6.000demembriaiGărzilor roșii, conduse de Troțki, au ocupat punctele strategice, inclusiv Palatul deiarnădinSanktPetersburg,undeerasediulminiștrilor,pentruca,adouazi,Leninsăproclame preluarea puterii și instaurarea dictaturii proletariatului. Noul guvern s‐anumit Consiliul Comisarilor Poporului (Sovnarkom) și era format din cincisprezecebolșevici, fiind prezidat de Lenin. Au fost instituite tribunale revoluționare, au fostinterziseziare,aufostoperatearestărimasiveșimasacre.PentrucabolșeviciisăpoatăpreluacontrolulMoscovei,s‐audatluptecutrupelerămasefideleguvernului,ceeaceaînsemnat practic declanșarea unui război civil în Rusia. În Adunarea Constituantăaleasăpe25noiembrie1917,bolșeviciinuauobținutmajoritatea,șideaceeaa fostdizolvată abuziv de Consiliul Comisarilor Poporului, la 19 ianuarie 1918. Pe 20decembrie1917,Lenina instaurat teroareaprincreareapolițieisecrete, investitecuputeridiscreționare‐CEKA,iarpe27decembrie1917,afostpublicatprimuldecretdenaționalizare a întreprinderilor. În 1918, a fost instituit un Tribunal revoluționar alpresei,menitsăjudeceinfracțiuniledepresă,înfaptunorganrepresivdecenzură,iarîn septembrie1918, a fost înfiinţatăAgenţia telegraficăbolşevică ‐ROSTA, viitoareaagenţiesovieticădeştiriTASS.Peplanmilitar,anul1918adebutatprinintensificarearevolteicazacilordepeDon,iarînmartie1918,Leninasemnatcugermaniipaceade

120 | C ă l i n   H e n t e a  

laBrest‐Litovsk,princareRusiaieșeadinrăzboiîncondițiidezastruoase.Caurmare,contingentulmilitaraliatcefusesetrimisînRusia,pentruacontribuilarăzboiulcontragermanilor,atrebuitsăfieîntorspentrualuptaîmpotrivaArmateiRoșii,încondițiileîncareopiniapublicăoccidentalănufusesedelocpregătităpentruoastfeldesituație,despre care nici nu știa mare lucru (Knightley, 1975, p. 146‐150). Britanicii audebarcatînnord,ocupândMurmansk‐ul,înmartie1918,șiArhangelsk,înaugust,darmotivațiacombativăaacestortrupeafostextremdeslabă.

AsaltulPalatuluideiarnădinoctombrie1917,într‐oilustrațiecartofilăsovietică,din1957,peversurileluiMaiakovski.

Franceziiaupătruns înMareaNeagră șiaudebarcat laOdessa, iaramericaniiautrimisșieitrupe,alăturidejaponezi,înOrientulÎndepărtat,laVladivostok,deșinus‐au angajat în luptă. Totuși, Hrușciov nu s‐a jenat să‐i evoce acest detaliu luiEisenhower,întimpulviziteifăcuteînSUA,în1959.Înaprilie1918,Georgia,Armeniași Azerbaidjanul și‐au proclamat independența, iar în noiembrie 1918, în Siberia,amiralul Aleksandr Kolceak a devenit, cu sprijinul militar al voluntarilor cehi,„conducătorulguvernuluidelaOmskaltuturorrușilor”.Înacesttimp,TroțkiareușitsăreorganizezeArmataroșiepebazauneiintensecampaniidepropagandășiaunorînrolăriobligatorii,ajungândlaefectivedetreimilioanedeoameni.DupăcegeneralulțaristAntonDenikin(1872‐1947)apreluatcontrolulCaucazului,înianuarie‐februarie1919,„forțelealbe”auînceputoofensivăgenerală,înmai‐octombrie1919,careafoststopată de Armata roșie în Urali, în noiembrie. Frontul forțelor anti‐bolșevice s‐aprăbușit în Rusia Centrală, iar amiralul Aleksandr Kolceak (1874‐1920) a pierdut

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 121 

Siberia, în februarie 1920. În acest timp, bolșevicii au publicat o serie de tratateinternaționale secrete ale Rusiei țariste, provocând disensiuni și jenă în unelecancelarii occidentale, iar pe 27martie 1919 au înființat, laMoscova, cea de a III‐aInternaționalăsauCominternul:acceptareasaunuacondițiilordeaderareaînsemnat,de fapt, separarea comuniștilor europeni de socialiști. În aprilie‐octombrie 1920, aavutlocrăzboiuldintrePolonia,ce‐șideclaraseindependența,pe11noiembrie1918,șiRusiasovietică,armatapoloneză,condusădemareșalulJósefPiłsudski(1867‐1935),obținând unele victorii asupra Armatei Roșii, dar a fost și înfrântă de aceasta, subconducerea generalului Mihail Tuhacevski (1893‐1937), astfel încât, pe 18 martie1921,afostsemnatTratatulpolono‐sovieticdelaRiga.OcontraofensivăageneraluluiPiotrWrangel(1878‐1928),însudulRusiei,afostînfrântădeArmataroșie,înnoiem‐brie1920,ceeaceaînsemnat,practic,victoriabolșevicăînrăzboiulcivil.Pe18martie1921, bolșevicii au reușit să înăbușe în sânge revolta marinarilor din baza navalăKronstadt,careseridicaserăîmpotrivafoametei,violenţelorCEKAșiabuzurilorcomu‐niste.UnultimactalîncheieriirăzboiuluicivildinRusias‐aconsemnatpe30decem‐brie1922,atuncicândafostproclamatăUniuneaRepublicilorSovieticeSocialiste,dincarefăceauparteUcraina,BielorusiașiTranscaucazia.

Caracteristici.Propagandabolșevică,căreiai‐aufostalocateresursematerialeim‐portantedecătreLeninșiTroțki,acombinatdiferitetehnicidediseminareamesajelorbolșevice(„pâinemuncitorilor,pământțăranilor,pacesoldaților,independențănațio‐nalităților”), cuacțiuni sistematicede terorizareprinexecuții înmasăaoponenților.Practica bolșevică a urmat întocmai teoria leninistă: agitaţia a fost destinată pentrumaselemarişiignorantederuşi,căroratrebuiasăliserepetedoarcâtevaideisimple,întimpcepropaganda,carelucracuideișimetodemultmaisubtile,afostîndreptatăasupramembrilordepartidșicategoriiloreducatealepopulației.SoldațilorArmateiRoșii,care,în1921,ajungealaunuriașefectivdecincimilioane,lis‐ainoculatsistema‐ticoviziunemaniheistăasupra lumii, tradusă în termeniextremdesimpli,având încentru lupta împotrivamoșierilor, preoților și intervenționiștilor străini (Priestland,2012,p.141).SergheiCeahotin,unuldintrefondatoriiMinisteruluipropagandeibolșe‐vice(OSVAG),înlucrareasa,„Violulmaselorprinpropagandapolitică”,afăcutdistinc‐ţiaîntreminoritateaactivă,de10%,dinpopulaţieşirestul,de90%,careformamasabrută,pentrucarespectacolulpropagandistictrebuiasăfiesimplu,categoricşidirect.Intervențiamilitarăaaliațilordeparteaforțeloralbeafostpecâtdeinsuficientădinpunctdevederestrategic,peatâtdeutilăpropagandeibolșevice,careaexploatattemanaționalistăamobilizăriipentruapărarea„MaiciiRusia”deinvaziastrăină.Pedealtăparte,înOccident,atâtlanivelulcancelariilor,câtșilanivelulopinieipublice,aexistatofoarteslabăcunoaștereșiînțelegereaevenimentelordramaticedinRusia,aceeaceînsemnabolșevismul,darmaialesa„Celorzecezilecareauschimbatlumea”,așacumjurnalistul american și simpatizant comunist John Reed (1887‐1920) și‐a intitulatbest‐seller‐ul.EvenimenteledinRusiaaufostincorectșiincompletmediatizatedeco‐respondenții de presă occidentali, astfel încâtmultă vreme, aliații occidentali nu aureușitsăfacădistincțiaîntre facțiunileșipartidelepolitice,bătălii importanteaufostignorate, iar confuzia lor privindmersul general al Revoluției și, apoi, al Războiuluicivilafostadeseatotală.

122 | C ă l i n   H e n t e a  

CucerireaPalatuluiSmolnîi,înoctombrie1917șiodescriereînversurialuiMaiakovski.

Acțiuni.DupăvictorialovituriidestatsauaRevoluţieidinoctombrie1917,afostînfiinţatunDepartament(minister)deAgitaţieşiPropagandă,acăruiactivitateafostsprijinităulteriorșidecenzuraTribunaluluirevoluționaralpresei.Analfabetismuldemasăalruşilora impus,caprincipalvectoralpropagandeisovietice, imagineaşisu‐netul, în defavoarea cuvântului scris, iar această situaţie s‐a menţinut mulţi ani. Înaceste condiții, instrumenteledebază ale ComitetuluiCentral deEducaţie Politică aRepublicilor Sovietice, înfiinţat la 12 noiembrie 1920, au fost afişul politic, filmul şiradioul.Difuzoareradioaufostamplasateîncasedecultură,dormitoarecomune,clu‐buri,muzee,parcuri,pentrualestrecuramuncitorilorșiţăranilorruşi,printreinfor‐maţiilevitaledespreraţiilealimentaresauştirilocale,şimesajepropagandisticebolşe‐vice.Aufostînființateașa‐numitelepunctedeagitație, înfaptpunctededistribuțieamaterialelorpropagandisticebolșevice în toatățara.Acesteaau fostaprovizionateșisusținute prin faimoasa invenție a trenurilor de propagandă, botezate „V. I. Lenin”,„Revoluția din octombrie” sau „Steaua Roșie”, care circulau în toate regiunilecontrolatedebolșevici, cuvagoanele lorpictate cu scenesugestive (Taylor,1995,p.202). Ziarele bolșevice Pravda, înființat de Troțki, în 1912, și Izvestia (400.000exemplare tiraj) au constituit puternice platforme de propagare a tezelor șiîndemnurilor revoluționarilor bolșevici. Pe timpul reprimării bolșevicilor de cătreguvernulKerenski și fugii luiLenin înFinlanda, tipografiilePravdadinPetrogradaufost distruse, doarNovaia Zhisn, a lui Maxim Gorki, și Kronstadt Pravda rămânânddisponibilebolșevicilor,pentruacontracarapropagandaGuvernuluiprovizoriu,care‐iacuzadea fistipendiațidegermanipentruasubminaRusia.Cuajutorul financiaral

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 123 

germanilor, până la semnarea Tratatului de la Brest‐Litovsk, bolșevicii au tipărit oPravda a tranșeelor, destinată agitației pacifiste (convenabile germanilor) printremilitariirușidepefront(Thomson,1999,p.264).Aufosttipăriteziareînlimbileunorminorități etnice din unele țări din fostul Imperiu Habsburgic (sârbi, unguri, turci,cehi) cu îndemnuri la revoluțieproletară (care a și reușit vremelnic înUngaria, subconducerea agitatorului bolșevic Béla Kuhn, în 1919), în timp ce asupra trupelorfrancezeșibritanicedebarcateînRusia,însprijinulGărziloralbe,aufostaruncați,dinavion,fluturași.TelegrafulafostintensfolositdeTroțki,iar,înseptembrie1918,afostînființatăAgenția telegraficăbolșevicăROSTA,predecesoareaviitoarei agenții sovie‐ticedeștiriTASS,totpentrudiseminareamesajelorpropagandistice.LafelcumaveasăseîntâmpleînMareleRăzboiPatrioticpentruApărareaPatriei(1941‐1945),afișulareprezentatși întimpulRăzboiuluicivildinRusiaunvectorpreferatdeexprimareapropagandeibolșevice,dobândindsemnificativevalențeartisticeșichiarinovativeînmaterie.ArtiștiiceimaireprezentativiaiperioadeiaufostD.S.Orlov,V.Deni,darmaialesMihailCeremnik,careaintrodusformatulașa‐numitei„ferestresatirice”(Taylor,1995, p. 200), altfel spus, gazeta de perete, devenită ulterior un loc comun alpropagandeișiagitațieivizualecomuniste.

Cartepoştalăsovieticădin1977,marcândaniversareaa60deanidelaRevoluţiabolşevicădin1917.

Bolșeviciiaufostfoarteabiliînamanipulamaseleșiprinintermediulunorsimbo‐

lurivizualesimpleșiputernice,răspânditeșiafișatecuobstinațieoriundeeraposibil,precum„secera și ciocanul” (reprezentând țăranul șimuncitorul), sau „steaua roșie”(semnul bolșevicului ateu și dăruit pasional cauzei), „ArmataRoșie”, „GărzileRoșii”,„SteagulRoșu”.Simbolurilevizualeaufostsecondatedesloganurilafeldepercutante

124 | C ă l i n   H e n t e a  

șimobilizatoare,„Proletaridintoatețările,uniți‐vă!”,„Toatăputereasovietelor”.Totîncategoria propagandei vizuale bolșevice trebuiemenționat și decretul lui Lenin, dinaprilie1918,conformcăruiatrebuiaudemolatetoatemonumentelepublicețaristeșiînlocuiteculucrărimonumentalereprezentândnouaideologie.

Filmulbolșevic/sovietic,deșinuapututaveaaceeașiamploare,precumînStateleUnitesauînOccident,areprezentat,pentruLenin,uninstrumentdeeducație,șiafostînregimentat de bolșevici în efortul de propagandă totală prin naționalizareaindustrieiruseștidefilmîn1919.Înacestecondiții,aufostdifuzatejurnaleledeștiriKinopravda, sauproducția luiVsevolodPudovkin(1893‐1953),din1921,Ciocanul șisecera (Thomson,1999,p.265). Faptul că în aceaperioadă filmul eramuta fostunavantajalaccesibilitățiisalepentrumilioaneledeanalfabețidintr‐oRusiemultietnică.Atunci când proiectoarele aduse cu trenurile de propagandă începeau proiecția,pentru toți țăranii ruși sau de alte nații, dintre care ceimaimulți numai văzuserăniciodatăașaceva,eraominune.Lafelcașiîncazulradioului(stațiaderadioMoscovafiindlansatăîn1922),filmulsovieticdepropagandăaînceputsă‐șiaratevalențeleșibeneficiileabiadupăîncheiereaRăzboiuluiCivil.

Tunulvasului„Aurora”,careatrasprimasalvăaRevoluțieidinoctombrie1917,servinddeo‐potrivădreptobiectivturistic,darșicamaterialdidacticpentrulecțiiledeistoriebolșevicăpentrucadețiiAcademieiNavale„Nakhimov”dinLeningrad.Cartepoștalăsovieticădin1974.

Rolulpropagandei.Modulîncares‐adesfășuratpropagandabolșevicăpetimpulRevoluției bolșevice și Războiului civil a stabilit amprenta caracteristică a viitoareicombinații politică‐propagandă specifică regimului sovietic în deceniile următoare,explicând în parte, menținerea acestuia la putere. Propaganda a avut o contribuțiemajorăîndeclanșareaRevoluțieidinoctombrieși,apoi,înobținereavictorieidecătrebolșevici înRăzboiul civil care a urmat. Prin intermediul unei propagande agresive,bolșevicii și‐au putut face cunoscută poziția și atitudinea, distincte față de ceilalți

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 125 

revoluționari. Tot în urma unei propagande permanente și ubicue, ei au reușit sămobilizeze în timp scurtmilioane de soldați, care le‐au asigurat succesul în luptelepurtate pe timpul Războiului civil, fiindu‐le menținută, astfel, motivația combativă,chiar și după pierderile imense suferite în războiulmondial. În deceniile de puteresovietică,evenimenteleșipersonajeledinperioadaRevoluțieibolșeviceșiRăzboiuluicivil au devenit obiectul unei mitologii propagandistice naționale, în scopullegitimizării deținerii puterii de către un partid unic, a existenței unor instituții derepresiune și intimidare politică (CEKA, ulterior NKVD și, în final, KGB), sau adictatorilor atotputernici (Stalin). Reperele acesteimitologii propagandistice au fostcameleonice, ele fiinddictate de interesele politice alemomentului, unele personajeimportante fiind trecute îndisgrație (cazulTroțki), iarunelemomente fiindocultatesau deformate. Mediatizarea mediocră de către corespondenții de presă străini acomplexelorevenimentedinRusiaadusnunumailadiscreditareacredibilitățiiacesteiramuri jurnalistice lamomentul respectiv,dar agenerat șiunele clișee simpliste, cuaccentedemonizatoarealeoccidentalilorprivindu‐ipebolșevici.Acesteprejudecățiauinfluențat ulterior nu numai colaborarea politico‐militară aliată, în cel de‐al DoileaRăzboi Mondial, dar și dialogul est‐vest în timpul Războiului Rece. Atunci cândHrușciov,aflatînvizităînStateleUnite,laLosAngeles,înseptembrie1959,aafirmatcăniciodatăunsoldatrusnus‐aaflatpeteritoriulamerican,darsoldațiiamericaniaufostpepământulrusesc,preapuținiamericaniauînțeleslacesereferea,considerândafiprobabiloaltăfigurădestilalideruluidelaKremlin(Knightley,1975,p.156),caresereferealaorealitateaRăzboiuluicivildinRusia.

Un binemeritat moment festiv:  

ÎNCORONAREA SUVERANILOR ROMÂNIEI LA ALBA IULIA,  

15‐17 octombrie 1922 

Contextistoricșipolitic.Ideeaunorfestivitățidemareamploare,cuolargăparti‐cipare internațională, menite să consolideze politic Marea Unire de la 1 decembrie1918 și să ducă la creșterea prestigiului european al României, a aparținut RegineiMaria(1875‐1938).Cutoateacestea,nepoataregineiVictoriaaMariiBritaniieracon‐știentădefaptulcăoastfeldetradiție‐aîncoronăriipublicecumultfastsimbolic‐nuexistaînmultiubitasațarădeadopție.ÎnaniipremergătoriÎncoronării(1920‐1922),nuaulipsitdisputele,orgoliile,intrigile,boicoturile,acuzeleșiironiilepoliticienilorro‐mânipeaceastătemă,daracesteanui‐auvizatpesuverani.Astfel,generaluluiAl.Ave‐rescu(1859‐1938),președintealConsiliuluideMiniștriînperioada13martie1920‐17decembrie1921,i‐afostrefuzatămareaonoarelacareorgoliulsăuaspira,aceeadeaficelcareîivaoferiCoroanadeoțelRegeluiFerdinandI(1865‐1927).Evenimentulafostamânatpemotiveinconsistente,pentrucaloculgeneraluluisăfieluatdeprefera‐tul Casei Regale, Ion. I.C. Brătianu (1864‐1927) (Oberländer, 2012, p. 12). PartidulNaționalRomân(condusdeIuliuManiu,1873‐1953)șiPartidulȚărănesc(condusdeIonMihalache,1882‐1963)auboicotat Încoronareade laAlbaIulia,deoarece îicon‐sideraupeliberaliiluiBrătianucafiindaflațiînmodnelegitimlaputere(„sărazimăpe

126 | C ă l i n   H e n t e a  

majoritățideclub”)(Oberländer,2012,p.31).MomentulalespentruÎncoronare(15‐17 octombrie 1922) a fost considerat de presa de stânga (Adevărul) neprielnic dincauzatensiunilorinternaționalegeneratedecrizapoliticădinGreciașisituațieiagitatedinBulgaria(Oberländer,2012,p.30).Înfine,resurselefinanciaredestuldeprecareale Regatului Român din anii imediat postbelici, în raport cu cheltuielile necesareevenimentului,aufostșieleinvocate,fărărezultat,îndisputelepoliticealevremii.

Încalitatedeprim‐ministru,luiIonI.C.Brătianui‐arevenit,în1922,onoareadea‐iîntâmpinapesuveraniiFerdinandşiMarialaceremoniileÎncoronăriidelaAlbaIulia,înprezenţaunuimarenumărdejurnaliştişiinvitați.

Caracteristici.Ceea ce s‐a întâmplat în 1922, la Alba Iulia, pe 15 octombrie, arputea finumit, în terminologia actuală, uneventmanagement demare succes, adicăuna din cele mai strălucite și emoționante ceremonii organizate vreodată de statulromân: ÎncoronareaRegelui Ferdinand I cel Loial, caRege al tuturor românilor și aRegineiMariaceaMare, suveraniiunuinoușimareRegat român,aflat înPanteonulputerilorînvingătoarealeEuropei.Evenimentulafostproiectatastfelîncâtsăaibăunimpactmaximatât în țară, cât și laniveleuropean.Unica încoronarepublicăaunorsuveraniromâniaavutlabazătradițiacreștină,potrivitcăreiaDumnezeureprezintăizvorul suveranității și consacrării monarhului și a conținut, pe lângă simbolisticaclasică(reprezentatăprinritualulreligiosalungeriicumirșisimbolisticaveșmintelorși bijuteriilor Suveranilor constituindRegalia), și elemente de identitate națională adinastiei deHohenzollern. În același timp,Alba Iulia, orașul ales pentru Încoronare,esteacelașiundeMihaiViteazulaproclamat,la1600,unireacelortreițăriromânești,subsceptrul săușiacelașiunde, la1decembrie1918,sesăvârșiseactulMariiUniri.Desfășurarea. Înproiectareadesignuluimărețuluieveniment,ReginaMaria l‐aavutalăturipepictorulCostinPetrescu,cel careaconceputaproape în întregimeRegaliaîncoronării (coroanele și mantiile regale, sceptrul, mai puțin „Coroana de oțel”,desenată, în 1881, de Theodor Aman pentru Carol I).În final, a rezultat nu doar un

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 127 

spectacolmemorabil, dar și obiecte sau lucrări de artă și arhitectură care fac parteastăzi din tezaurul și patrimoniul național (Catedrala Încoronării de la Alba Iulia ‐ridicatăuluitorderepede,între1921și1922,ArculdetriumfdinBucurești,celecincipiesealeRegalieiromâneștiși,nuînultimulrând,frescaAteneuluiromân,inauguratăînsăabiape26mai1938).

CortegiulpreoţilorlaceremoniileÎncoronăriidelaAlbaIulia,din1922.

Costin Petrescu nu a fost singurul spirit și creier al ceremoniilor Încoronării; înspatelesăus‐aaflatoîntreagăComisiepentruorganizareaserbărilor,dincareaufăcutpartepersonalitățiilustre,precumConstantinCoandă(1857‐1932)șiinginerulAnghelSaligny (1854‐1925) (președinți ai comisiei în 1920, respectiv în 1922), istoriculNicolae Iorga (1871‐1940) ‐ ca deputat, poetul Octavian Goga (1881‐1938) ‐ caministrualCultelorșiartelor,muzicianulGeorgeEnescu(1881‐1955),sculptorulIonJalea (1887‐1983), pictorul Arthur Verona (1868‐1946), Mitropolitul primat MironCristea(1868‐1939).Înacelașitimp,reprezentanțiidiplomaticiaiRomânieiauprimitînsărcinarea de a culege și trimite în țară documentații (regulamente, fotografii,comentarii de presă) cât mai amănunțite, privind ceremoniile de încoronaredesfășurate în anii din urmă înEuropa.Astfel, Încoronareade laAlba Iulia a reunitelementedinceremoniilesimilare,din1896,aleȚaruluiRusieiNicolaealII‐lea(1868‐1918),aleregeluiPetruIalSerbiei‐din1904,darmaialesaleregeluiMariiBritanii,GeorgealV‐lea(1865‐1936),din1911.Uniiinvitațiauavutimpresiadesfășurăriiunuiscenariude filmhollywoodian, în careReginaMaria amizat pe efectele teatrale alefestivităților(Oberländer,2012,pp.17și47).Acesteas‐audesfășuratde‐alungulatreizile.Pe15octombrie1922,laAlbaIulia,înspecialconstruitaCatedralăaÎncoronării,aavutlocceremonialulreligiospropriu‐zis,urmatdeotrecereînrevistăatrupelor,unfestin înSalaUniriipentru350deoficialități și invitațidemarcă,alăturideunaltulpentru circa 20.000 de persoane din popor. Pe 16 octombrie, Suveranii au intrat

128 | C ă l i n   H e n t e a  

triumfalînCapitală,autrecutpesubArculdetriumf,auparticipatlaserviciuldivindelaMitropolieșiapoiauasistat,alăturideinvitați, laparadaîncărcatădesimbolurișisemnificațiinaționaleaunuicortegiuetnograficșiaunuiaistoricantrenând20.000defiguranți.Atreiazi,pe17octombrie,aufostorganizate,totlaBucurești,reprezentațiidegalășipopulare(Oberländer,2012,p.22).Înțarăaufostdifuzatecirca60.000deportretealeSuveranilorrealizatedepictorulCostinPetrescu,s‐aueditatșivândutzecidemii de cărți poștale surprinzând diverse instantanee ale evenimentului (fotogra‐fierea și filmarea ceremoniilor fiind încredințate în urma unor licitații publice), lalegațiileșiambasadeleRomânieis‐auorganizatrecepții,iarînbisericileortodoxes‐auoficiatTeDeum‐uri.Laceremonii,auparticipatînalțireprezentanțiaicaselorregaleșiguvernelordin treisprezecestateeuropene,delegațiaceamainumeroasă fiindceaaFranței, în frunte cumareșalul Foch, care dorea, astfel, să sublinieze legăturile salestrategicecuRomânia.

RegeleFerdinandşiReginaMariaîncoronaţi,salutândparticipanţiilafestivităţiledelaAlbaIulia,într‐unclişeualFotoJulietta.

Rolulpropagandei.Modul în care presa românească a reflectat în epocă eveni‐mentul Încoronării,din1922 (Oberländer,2012,pp.30‐39),peprimapagină sau înedițiispeciale,aoglinditpartizanatulpoliticcefuncționaînaceaperioadă,rivalitățileșiorgoliilepoliticeale liderilor.Chiarșidupă trecereamaimultordecenii, încares‐ausuccedat la putere diferite regimuri politice (cel comunist ocultându‐l în totalitate),evenimentuldin15‐17octombrie1922aparedreptunulluminos,demarerezonanțăpatrioticăpeplaninternșicuecourifavorabileînOccident.Cutoateacestea,înepocăpresa românească de partid i‐a atribuit și evidențiat numeroase critici: confiscareanelegitimăaacestuiadecătrefamilialiberală,ironiișisarcasmeprivindsincopeledeorganizare,cheltuielileexcesive.Înpofidaacestorobiecțiialepreseișipartidelordin

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 129 

opoziție,delaBucurești,ÎncoronareaSuveranilorFerdinandșiMariaaadusunincon‐testabilplusdeimagineînlumeRomâniei,prinmodulîncareafostreflectatînpresamarilormetropole, sporind prestigiul național al dinastiei de Hohenzollern pe planintern. Succesul vizitelor în străinătate ale Regelui Ferdinand (în Polonia, pe 23‐28iunie1923și,apoi,turneuloccidentalalSuveranilor,dinmai1924,înElveția,BelgiașiMareaBritanie),darșiprimireatriumfalăcei‐afostrezervată,înStateleUnite,RegineiMaria,înoctombrie1926,reprezintătotatâteaecourimaitârziialeevenimentuluidin1922.

Intoxicare și dezinformare la scară globală:  

CAMPANIILE SOVIETICE PENTRU PACE ȘI DEZARMARE, 1932 ‐ 1984 

Istoric.Campaniilesovieticepentrupaceaureprezentatunparavanpropagandis‐ticalbolșevicilor/sovieticilorpentruacamuflaadevăratelelorintențiiexpansionisteșiprozelitismul ideologic în lume. În 1932, Cominternul a organizat, la Amsterdam,„Congresulcontrarăzboiului”,înfaptocampaniedepropagandăantinazistăcondusădecomunistulgermanWilliMünzenberg(Courtois,2007,p.363).Luptaîmpotrivarăz‐boiuluiprindenunțarea„ațâțătoriloranglo‐saxoni”afostcontinuatădeMoscovapânăcupuțintimpînaintedeataculgerman,din22iunie1941.CreareaCominform‐ului,în1947,aînsemnatșireactivarea„lupteipentrupace”aURSS,dedataaceastaacuzeledemilitarism și agresivitate fiind îndreptate asupra SUA, la acea vreme unica puterenucleară. Urmare a alinierii celorlalte partide comuniste est‐europene la politicadictată de Kremlin, „Lupta pentru pace” a devenit un slogan și un laitmotiv cvasi‐permanent al propagandei regimurilor de democrație populară instalate în țărileocupatedeArmataRoșiedupăcelde‐alDoileaRăzboiMondial.ÎnRomâniaanilor’50și’60,cererilecetățenilorcătreoficialități,adreseleoficialitățilorcătrecetățeni,scriso‐rilecătreautorităținuseputeauîncheiafărăplantareaînîncheiereapetițieialozinciistandard„TrăiascăLuptapentruPace”,dupăcareurmasemnătura,indiferentcareerasubiectulrespectivuluidocument.Practic,oricecorespondențăacetățenilorRomânieisocialistecuautoritățileregimuluitrebuiasăpoartemărturiaadeziuniisemnataruluila „Luptapentrupace”, indiferentcâtdeabstractășideneînțeleseraacestă formulăpentruunromândintr‐unsatsauorașoarecare.

Caracteristici.Luptapentrupaceafostgolităpropagandistic,decătrecomuniști,desensuleipropriușitransformatăîntr‐oformulădeadeziunelacauzacomunismuluișisocialismuluiînlumeși,implicit,decondamnareacapitalismuluișiimperialismului.Nupacea însineeraobiectulcampaniilor inițiateșicondusedeKremlin,cialiniereacelorlaltemișcărisaupartidedestângalapoliticaMoscovei,subungenericextremdegeneros.Astfel, atributul de campioni ai păcii a fost confiscat de către comuniști: înconsecință,fasciștiisauimperialiștiinuputeaufidecâtrăzboinicișiagresivi.

130 | C ă l i n   H e n t e a  

Caricaturădejistădinanii'50,semnatăGion,încarepumnulforţelorpăciitrânteşteuşaînnasuloccidentalilorDeGaulle,Churchill,Bevin.

Cartepoştalăsovieticădin1986,dincadrulcampanieipentrupaceorchestratedeKremlin.

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 131 

Acțiuni.DupăagresiunileșilovituriledestatorchestrateînEuropa,URSS,speriatădeîntâietateaamericanăîndomeniularmamentuluiatomicșidecoagulareafrontuluipolitico‐militaroccidental,aorganizat,subegidaCominform‐ului,laParisșiPraga,înperioada 20‐25 aprilie 1949, o serie de întâlniri ale reprezentanților „Mișcăriimondialepentrupace”(dincareafăcutparteșisavantulatomistșicomunistFredericJoliot‐Curie,1900‐1958),subtitulatura„Congresuluimondialalpăcii”.AcestCongresadatodeclarațieprincaresecerea(pretențiedemagogicrepetatătimpdepatrudece‐nii) distrugerea armelor nucleare și reducerea forțelor convenționale. ÎnființareaNATO,pe4aprilie1949,ageneratoamplășifuribundăcampanieaURSS,încareaufostantrenatetoatestatelecomunisteintratesubumbrelaKremlinului.Memorandu‐muldinaprilie1949,alguvernuluiUniuniiSovietice,cuprivirelaTratatulAtlanticuluideNord,adresatguverneloraderente,acuprinsliniiledeatacpropagandisticeobliga‐toriipentrusistemeledepropagandăcominterniste:a)TratatulesteagresivșidirijatîmpotrivaURSS;b)TratatulestecontrarCarteiONU;c)TratatulcontravinetratatelordintreURSSșiunelestateoccidentale.ImediatdupăsemnareaTratatuluiAtlanticuluideNord,urmândliniaKremlinului,încotidianulPCR,Scânteia,auapăruttitlurișislo‐ganurialecampaniei:„LuptapopoarelorîmpotrivapactuluiagresivalAtlanticuluideNord”;„Pentrupace,împotrivaPactuluiAtlantic,pactulațâțătorlarăzboi”.Propagandacomunistă a utilizat unnumăr restrânsde formule concise și tranșante, ce trebuiaufixate înconștiințapublicăprinrepetareobsesivă („țărimarshalizatevândute/ înro‐bitedolarului”,„tratatulcainstrumentdeînrobireațărilordinEuropa”,„URSSbastionalpăcii”).Presacomunistăaexploatatintens,prindeformare,dezinformare,selectare,celemai neînsemnate evenimente interne din țările occidentale convenabile tezelorcomunistedenaturăsăargumentezeliniapoliticăapartiduluișisădiscreditezeduș‐manulinternșiextern(Șperlea,2003,pp.201‐205).Unanmaitârziu,pe15‐19martie1950,s‐aținutunCongresalpăcii,similarceluidin1932,laStockholm,fiindadoptatun„Apelpentruîncetareaînarmăriinucleare”,difuzatîntoatălumea(Parish,2002,p.79),încondițiileîncareopiniapublicămondialăeradejaangoasatădeaceastănouășipustiitoarearmă,documentulfiindînconsecințăsemnatde560milioanedeoameni.Totatunci,„porumbelulluiPicasso”s‐aimpuscasimbolalpăciipetimpulcampanieide dezinformare a URSS, privind împiedicarea utilizării armei atomice de cătreamericani împotriva Chinei comuniste angajate în Războiul din Coreea (Courtois,2007,p.365).Comuniștiifranceziaumaifluturatulteriorlozincalupteipentrupace,întimpulintervențieifrancezeînIndochina,soldatecuînfrângerea,din1954,delaDienBienPhu, în timpul războiuluipentru independențaAlgeriei (1954‐1962)și, apoi,alcelui din Vietnam (1964‐1973). Demersurile comuniștilor francezi au însemnat, defapt,totatâteaacțiunidepropagandăîmpotrivapartidelordedreapta,fiefranceze,fieale politicii americane în general. Ultima mare campanie sovietică pentru pace, capretext de coagulare în jurul Moscovei a cât mai multe forțe politice și organizațiipacifisteaavutloc,înperioada1979‐1984,petemaamplasăriiracheteloramericanecurazămediedeacțiunePershing2șiTomahawkpurtătoaredefocoasenucleareînEuropa. În această perioadă, Consiliul Mondial al Păcii, controlat de agenții KGB șistipendiatdeKremlin(darșialteorganizațiipacifiste,precumCampaniapentruDe‐zarmareNucleară/Camping forNuclearDisarmament, fondată de filozofulBertrand

132 | C ă l i n   H e n t e a  

Russell,în1958),aorganizatnumeroasemanifestațiișiprotestedestradăînorașeleoccidentale, fărăareușisăclinteascăhotărâreaguvernelordințărilemembreNATO,cesesimțeauamenințatedeamplasarearachetelorsovieticeSS‐20Saberpepozițiica‐pabilesăatingățărileoccidentale.Înaceeașiperioadă,NicolaeCeaușescuaînceputșielzgomotoasasacampaniepentrupaceșidezarmarenucleară,pentruacamuflaevi‐dentul declin al credibilității sale atât pe plan intern, cât și extern. Anul 1986, fiinddeclaratan internaționalalpăcii,aprilejuitalteacțiunidepropagandă internăși in‐ternațională ale URSS, care urmărea să‐și adjudece în exclusivitate și în opoziție cuSUAșiNATO,pozițiadecampionalpăciiînlume.Lafelcaîndotdeauna,marileputeriîși vedeau de interesele lor, insensibile la discursurile sforăitoare ale „Geniului dinCarpați”. URSS a invadat Afganistanul în 1979, Marea Britanie a zdrobit flotaargentinianăînbătăliapentruInsuleleFalkland/Malvineîn1982,iarSUAaintervenitmilitarînGrenadaîn1983.

Propaganda ceaușistă pentru pace. Almanahul Scânteia, din 1979, insera undocumentarpatetic,darîncămodestcavehemențășinumărdepaginifațădeceledinanii ’80, sub genericul „E pace, și totuși omenirea sîngerează... Un NU hotărîtînarmărilor!Înnumelevieții,alpăciișiprogresului,Româniacheamălaeforturisporitepentrueliberareaomeniriidepovaracheltuielilormilitareșispectrulrăzboiului”.Dupăzece ani, în 1989, același almanah Scânteia era obligat să consemneze acțiunileconcrete de dezarmare nucleară realizate atât de SUA, cât și de URSS, condusă deMihailGorbaciov.Totodată,publicațiaplasalalocdecinste„PropunerileRomâniei,alepreședintelui Nicolae Ceaușescu pentru realizareamarelui deziderat al dezarmării”,prezentat la sesiunea specială a ONU consacrată dezarmării din 1988, ca și când„GeniulCarpaților”i‐arficonvinspepreședințiiRonaldReaganșiMihailGorbaciovsă‐și reducăarsenalulnuclear.Campaniapentrupacea luiCeaușescua culminatcuunreferendum naţional pentru reducerea unilaterală cu 5% a efectivelor militare,armamentelorşicheltuielilormilitare,desfășuratla23noiembrie1986șiaprobatcuunprocenttipiccomunist,deaproape100%.

Rolul propagandei. Campaniile pentru pace și dezarmare, pentru reducereacheltuielilor militare și limitarea armamentelor atomice, interzicerea experiențelornucleare și a militarizării spațiului cosmic, inițiate de partidele comuniste sau alteorganizațiiafiliateacestora(precumConsiliulMondialalPăcii),petimpulRăzboiuluiRece, au fost doar simple pretexte pentru camuflarea propagandistică a propriilordemersuri războinice și prozelitice, a înregimentării și alinierii politice a cât maimultorpartide,organizații saupersonalitățipublice, subumbrela ideologicăaURSS.CampaniilepentrupaceșidezarmarealeURSSaupermisdifuzarea,lascarăglobală,acelei mai facile acuzații publice, de interes general, la adresa SUA și Angliei, capromotori ai războiuluiatomic,dovada fiind faptul că americanii au fost cei careaufolositpentruprimadatăbombaatomică.LuptapentrupaceafosttottimpulasociatăangoaseiunuiposibilrăzboinucleargeneralizatsauDistrugeriiMutualeAsigurate,șide aceea a găsit numeroși aderenți și simpatizanți ai ideii, fără ca aceștia săîmbrățișeze neapărat politica Moscovei. În fond, ce putea fi mai nobil decât lupta

P r o p a g a n d a   î n   r ă z b o i  | 133 

pentru pace și dezarmare, mai ales după un război nimicitor care se încheiase culovituriatomice.

Cartepoştalăredegistădin1986,dincadrulcampanieipentrupace,orchestratedeKremlin.

134 | C ă l i n   H e n t e a  

Un preludiu la măcelul mondial:  

RĂZBOIUL CIVIL DIN SPANIA, 1936 ‐ 1939 

Istoric.Contextulpoliticinternațional.Războiulcivilspaniols‐apurtatîntreta‐băra„naționaliștilor”,compusădinbancheri,clerulcatolic,proprietariidepământșiomare parte din armată, avându‐l drept lider pe Caudillo, generalissimul FranciscoFranco(1892‐1975),șitabărarepublicană,formatădințărani,muncitori,intelectuali,membriipartidelordestânga(socialist,comunist),condusădeunguvernalFrontuluipopular,alesla16februarie1936.Astfel,înSpanias‐aprodusprimaconfruntaredi‐rectă între stânga internaționalistă (socialiștii și comuniștii) şi dreapta naționalistă(fasciștiișinaziștii),darşiprimaciocnireîntrecomuniştiinaţionaliştişiceistaliniști.Pactuldeneintervenție înSpaniaaputeriloroccidentaleaservitdreptscuzăpentrueschivareaFranței șiAngliei (caredoreauevitarea cuoricepreț aunui războieuro‐pean)șidreptfarsăpentruGermaniașiItalia,careautrimismasiv,darneoficial,aju‐toaremilitare (Preston, 2006, p.128). Churchill afirmase chiar că,deși considera căFrancoaveadreptate(fiindanticomunist)șieraunbunpatriot,elvaținepartearepu‐blicanilor,deoareceovictorieafascismuluifranchistînSpaniaarfiafectatintereselebritanice înbazinulmediteranean(Preston,2006,pp.135‐142).Naționaliștii au fostintenssprijinițicutehnicădeluptă,consilierimilitarișipersonaltehnicdinGermanialuiHitler(aviatoriidin„LegiuneaCondor”,cuavioaneleaferente)șiItalialuiMussolini(prin cei 70‐80.000de „voluntari”motorizați cărora li s‐a ordonat să facă partedinCorpo Truppe Volontarie), în timp ce republicanii s‐au bucurat de sprijinul militar(contra510tonedeauraleBănciiSpaniei,depuselaMoscova)șipoliticalURSS‐uluiluiStalin.Laacesta s‐aadăugatunmarenumărdevoluntari (circa34.000), careauformat Brigăzile internaționale, retrase în cele din urmă potrivit deciziei primuluiministru republican Juan Negrin (1892‐1956) printr‐o mare paradă și discursuriemoționale, ținute înBarcelona, la29octombrie1938.Cauzarepublicanăa fost însăputernic sprijinită prin partizanatul multor intelectuali influenți ai epocii, precumErnest Hemingway (1899‐1961), Dos Passos (1896‐1970), George Orwell, ArthurKoestler(1905‐1983),AndréMalraux(1901‐1976),AntoinedeSaint‐Exupéry(1900‐1944),PabloPicasso(1881‐1973).

Războiulcivil.La23septembrie1923,generalulMiguelPrimodeRivera(1870‐1930)preluaseputereaînSpania,printr‐oloviturădestat,fiindînsănevoitsădemi‐sionezeînianuarie1930.Pe14aprilie1931,regeleAlfonsoalXIII‐lea(1886‐1941)afostșielobligatsăpleceînexil,deschizândcaleapentruceade‐adouaRepublică.Laalegerile generale, din iunie 1931, Frontul popular, format din partide de stânga, aobținutovictorie clarăasupra formațiunilordedreaptadinFrontulNațional, dar laalegerile din 16 februarie 1936, victoria stângii spaniole a fost la limită asupra luiFrenteNacional.Noul guvernde stângaa luatmăsuri împotrivaFalangei spaniole, aacordatautonomieCatalonieișiintenționasăadoptereformeînagriculturăceafectauintereselemarilor latifundiari. Imediat s‐a format o conspirație a generalilor pentrurăsturnarea guvernului Frontului Popular, la care a aderat generalul Emilio Mola(1887‐1937)calider,alăturideJuanYague,GonzalodeLlano,JoseSanjuro.Abiala18