Post on 30-Aug-2019
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
1
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
2
Cuprins
a. INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3
i. Scurtă descriere a sitului ............................................................................................................. 3
Descrierea sumară a sitului Natura 2000 – ROSPA0063 - LACURILE DE ACUMULARE
BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI.................................................................................................... 3
Managementul sitului ...................................................................................................................... 5
ii. Obiectivul general al planului de management al sitului ROSPA0063 ...................................... 5
iii. Baza legală .............................................................................................................................. 6
iv. Procesul de elaborare a planului ............................................................................................. 9
v. Istorie/revizuire/modificări ......................................................................................................... 9
b. DESCRIEREA SITULUI ............................................................................................................. 12
i. Informaţii generale .................................................................................................................... 12
ii. Informaţii fizice -mediu abiotic - .............................................................................................. 18
iii. Lista tipurilor de habitate şi speciilor pentru care a fost desemnat situl/aria protejată ......... 19
iv. Informaţii biologice/ecologice .............................................................................................. 22
aa. Inventarierea speciilor de păsări -Anexa 1 a Directivei Păsări,, pentru care a fost declarat situl
Natura 2000 – ROSPA 0063 - ”Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” precum și a
speciilor de păsări de interes naţional care necesită protecţie strictă - Anexa 3 și 4B a O.U.G. nr.
57/2007, pentru care au fost declarate cele 5 arii de protecţie specială avifaunistică incluse în sit.
...................................................................................................................................................... 22
bb.Identificarea și localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente speciilor de interes
comunitar şi naţional, care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0063. ........................... 36
cc.Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea zonelor de cuibărit și de
pasaj/iernat pentru speciile de păsări de interes comunitar ........................................................... 38
dd.Informații socio-economice, presiuni şi ameninţări - în general .............................................. 39
c. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE ........................................................... 43
d. OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU SPECIILE „ȚINTĂ” ALE PLANULUI DE
MANAGEMENT ROSPA0063 ............................................................................................................ 62
e. IMPLEMENTARE ....................................................................................................................... 63
i. Resurse ...................................................................................................................................... 63
ii. Plan de acțiuni ........................................................................................................................... 64
6. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE ...................................................................... 65
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 66
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
3
a. INTRODUCERE
i. Scurtă descriere a sitului
Descrierea sumară a sitului Natura 2000 – ROSPA0063 -
LACURILE DE ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI
Denumirea ariei/zonei protejate: ROSPA0063 - LACURILE DE
ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI
Suprafaţa: 5575,5 ha
Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale -cu
menţionarea actului normativ prin care s-a instituit regimul de protecţie,:
Sit Natura 2000 - SPA ROSPA0063, declarat arie de protecție specială
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000 în Romania,
prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/ 2007, MO nr. 739 bis din 31.10.2007.
În temeiul Hotărârii nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone:
Anexa nr.2
Tabel nr.1 Suprafata ROSPA0063
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
4
Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul
principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia
Terenurile limitrofe lacurilor sunt predominant arabile. Pe unele porțiuni
predomină terenurile cu pajiști întrerupte adesea de pâlcuri de păduri sau tarlale
cultivate.
Din evaluarea efectuată de către custode, în teren, împreună cu
reprezentanți ai primăriilor aproximativ 85% din terenurile limitrofe celor 5 arii
de protecție specială avifaunistică sunt proprietatea Consiliilor Locale Gârleni,
Hemeiuși, Itești, Bacău, Tamași, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Faraoni, Cleja,
Răcăciuni, Pâncești, Horgești, Gioseni, Orbeni, Valea Seaca, Sascut, Tătărăști,
Corbasca iar restul de 15% aparțin micilor producători agricoli.
Referitor la proprietatea și utilizarea luciului de apa, datorită faptului că
funcția principală a lacurilor de acumulare este producerea de energie electrică,
fiind acumulări artificiale, ele sunt în proprietatea și administrarea
HIDROELECTRICA S.A.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
5
Managementul sitului
CENTRU REGIONAL DE ECOLOGIE – CRE – BACĂU –
CONVENȚIA CUSTODIE NR.2/18.02.2010.
ii. Obiectivul general al planului de management al sitului
ROSPA0063
Plan de management al ariei naturale protejate descrie şi evaluează
situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează
acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot
desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.
Planul de management se aprobă în conformitate cu prevederile OUG
57/2007 cu modificările ulterioare și aprobată prin Legea 49/2011.
Planul de management, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile
şi de conservare a naturii, integrează obiectivele de conservare a biodiversităţii
cu cele de dezvoltare socio–economică ale comunităţilor locale şi gestionarilor
resurselor naturale.
Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de
conservare favorabilă a speciilor de păsări de interes comunitar şi habitatelor
caracteristice din ROSPA0063, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale
comunităţii locale şi cu cele socio – economice, care nu afectează obiectivele de
conservare şi integritatea sitului.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
6
Obiectivele Generale Planului de Management ROSPA0063 sunt:
DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII
OBIECTIV 1. Conservarea habitatelor speciilor de păsări de interes
comunitar cuibăritoare în vederea menţinerii / creşterii nivelului
populaţiilor acestor specii.
OBIECTIV 2. Conservarea habitatelor speciilor de păsări de interes
comunitar aflate în pasaj sau oaspeţi de iarnă în vederea menţinerii /
creşterii nivelului populaţiilor acestor specii.
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV: Menţinerea şi promovarea unor activităţi economice,
recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
DOMENIU C: Managementul şi administrarea
OBIECTIV: Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea
realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil
iii. Baza legală
Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC, privind conservarea păsărilor
sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979
LEGEA nr. 5 din 25 ianuarie 1991, pentru aderarea României la Convenția
asupra zonelor umede, de importanta internațională, în special ca habitat al
păsărilor acvatice
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
7
ORDIN Nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de
practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a
pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv
în ariile naturale protejate
Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 şi Legea
137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea
durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la
Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea
durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003
Legea nr. 46/2008 Codul silvic
Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul şi acvacultura
Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la
informaţii participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în
probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998
O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195_2005 privind protecţia mediului
O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic nr. 407/2006
O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic nr. 407/2006
O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
8
HG nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordarea a despăgubirilor prevăzute
de Legea nr. 407/2006
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea
adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar
ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat
Ordin nr. 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor
Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de fauna și flora OUG nr.
23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura
Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi
acvacultura
Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România
Ordin nr. 1423/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul
speciilor urs, lup, râs şi pisică sălbatică
Ordin nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de
recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional
sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale
vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi,
respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora
HG nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria
zonelor umede de importanţă internaţională
HG nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora
Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor
de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
9
iv. Procesul de elaborare a planului
Elaborarea Planului de Management pentru situl Natura 2000:
Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, s-a realizat prin
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa
Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii
Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor
de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000
Solicitarea de proiecte nr. 2/28.11.2008
TITULAR: AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI
BACAU
Cod CPV 79311200-9
v. Istorie/revizuire/modificări
CONFORM OUG 57/2007 aprobată cu modificările și completările
ulterioare;
Arii de protecţie specială avifaunistică
Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale
protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este
cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi
a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări
migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A.
Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru
ariile speciale de conservare.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
10
Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi
fac parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".
Pentru aria specială de protecție avifaunistică – SIT NATURA 2000 –
ROSPA0063 - LACURILE DE ACUMULARE BUHUSI – BACAU –
BERESTI, nu s-a elaborat un PLAN DE MANAGEMENT .
Plan de management este unul adaptativ, care să permită o adaptare
relativ uşoară a deciziilor de management la schimbări. Este conceput ca un
document de definire a principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe
termen lung, a obiectivelor parcului.
Planul cuprinde un set de prevederi/recomandări pe domenii de
activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil,
factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în
procesul de decizie.
PLANUL DE MANAGEMENT este un document public ce poate fi
consultat de orice cetățean de naționalitate română sau altă naționalitate și
trebuie sa fie disponibil pe situl custodelui și ARPM Bacău.
Planul de management va fi revizuit după perioada de valabilitate de 5
ani, de către custode sau înaintea expirării acesteia, atunci când modificările
legislative sau alte condiţii impun aceasta.
Reactualizarea planului de management se va face conform
reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat şi actualizat dacă
este cazul, fiind un document flexibil ca şi întregul management al ariei
protejate.
Responsabilitatea implementării planului revine custodelui.
Organizarea activităţilor se va realiza de către custozi, în colaborare
permanentă cu factorii de interes:
AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI BACAU
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
11
Complexul Muzeal de Științele Naturii I. Borcea Bacău
Universitatea Bacău, Facultatea de Științe
ICAS Stațiunea Hemeiuși
Universitatea Iași, Facultatea de Biologie
Institutul de Cercetări Piscicole Iași
SC Mediu Research SRL
Aceste unitățile dispun de personal specializat și dotări corespunzătoare.
Managementul piscicol – personalul aparținând gestionarilor
Managementul cinegetic – personalul aparținând gestionarilor fondurilor
de vânătoare
Managementul silvic – personalul aparținând ocoalelor silvice care au în
administrare pădurile
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
12
b. DESCRIEREA SITULUI
i. Informaţii generale
Descrierea Sitului Natura 2000 – ROSPA0063 - LACURILE DE
ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI – conform Formularului
Standard – HG 1284/2007 și HG 2151/2004.
Anexa nr.3
Tabel nr. 2. Localizarea Sitului
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Lilieci
Suprafața - 262 ha,
Localizarea - localitatea Lilieci, comuna Hemeiuși și localitatea
Itești, comuna Berești-Bistrița, județul Bacău.
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde cu malul lacului care reprezintă și limita spre
parcelele cadastrale PdT 642, PdT715 și NR722;
Limita estica: corespunde cu digul lacului și pornește de la latura de sud a
parcelei NR722 și se continuă spre sud-vest, până la canalul de fugă al
hidrocentralei Bacău I;
Limita sudica: pornește de la canalul de fuga al hidrocentralei Bacău I și se
continuă spre nord-vest, prin digul lacului CD33 până la intersecția acestuia cu
HR44;
Limita vestica: corespunde atât digului lacului CD33 care pornește de la sud de
parcela Ps38 și se continuă până la intersecția cu HR44, având spre vest
parcelele topografice Psl0l, HB100, A77, A76, cât și secțiunii de vărsare a
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
13
Bistriței în lac, delimitată prin limitele de est ale parcelelor topografice Ps38 și
NN28/1.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Lilieci cuprinde luciul de apă
al lacului de acumularea Lilieci, de pe râul Siret, extins pe teritoriile comunelor
Berești-Bistrița HA716 și Hemeiuși HA40. Parcelele și subparcelele cadastrale
sunt preluate din planuri cadastrale întocmite în anul 1989.
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bacău II
Suprafața - 202 ha,
Localizare - municipiul Bacău, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordica: pornește de la intersecția digului cu limita de nord a parcelei
cadastrale 1097 de unde, se dirijează spre nord-est, până la extremitatea de vest
a parcelei 1098. Pe latura nord-vestică a acestei parcele și pe latura de vest și de
nord a parcelei 1092, limita nordică traversează Bistrița spre latura de vest a
parcelei 1085 la care urmărește latura de vest și apoi cea de nord. Limita se
continuă pe latura de est a parcelelor 1081 și 1082 și apoi pe latura de sud a
parcelelor 1091 și 1089 până la intersecția cu digul lacului;
Limita estica: corespunde digului lacului CD242 care delimitează lacul de
parcelele cadastrale 1069, 1068, 1066, 1065, 1064, 1062 și 1061, situate în
exteriorul ariei protejate;
Limita sudica: este reprezentată de extremitatea sudică a digului CD242 la sud
de parcela A1061, până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău II. Se
continuă spre vest cu ultima secțiune a digului, de direcție nord-est, care
delimitează lacul la vest CD 1100;
Limita vestica: este reprezentată de digul de vest al lacului CD 1100 care are o
direcție sud-nord și care se învecinează spre vest cu parcela cadastrala Ps1129.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
14
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Bacău II cuprinde luciul de
apă HL1099 al lacului de acumularea Bacău II, de pe râul Siret, cât și parcelele
cadastrale situate la coada lacului, care sunt acoperite cu ape la nivele mai mari
decât nivelul mediu. Aceste parcele cadastrale au categoria de folosință, "ape" și
sunt următoarele: 1081, 1082, 1083/1, 1085, 1086, 1087, 1088, 1090, 1092,
1097, 1098 și 1099. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planul
cadastral întocmit în anul 1985.
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Galbeni
Suprafața - 1.123 ha
Localizare - localitățile Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Tamași,
județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde zonei de vărsare în lac a râurilor Bistrița și Siret.
Pornește de la digul din lungul Bistriței CD707, pe limita de sud a parcelelor
cadastrale HC698 și Ps975, intersectează digul de pe malul stâng al Bistriței
CD953 care face limita cu parcelele cadastrale A993, Ps1426, Ps1423, HB1424,
NR948, HB1423/3, parcele situate pe teritoriul comunei Letea Veche, cu
excepția parcelei NR948 situată în comuna Tamași. În continuare, limita
traversează albia majoră a râului Siret, delimitând lacul de parcelele cadastrale
Psl304 comuna Letea Veche și de parcelele cadastrale Ps945, A944, HB943,
HB942, A940 și în continuare, digul lacului CD904, de pe teritoriul comunei
Tamași;
Limita estica: corespunde digului lacului CD904 care separă acumularea de
parcelele cadastrale A950, A951, A956/1, A956, A958, A915. Limita continuă
cu digul lacului CD903 din lungul parcelelor cadastrale A985, A951, A966,
HB964, A996, A999 de pe teritoriul comunei Tamași;
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
15
Limita sudica: începe din coltul sud-vestic al parcelei cadastrale A999, se
continuă spre vest pe CD903, traversează barajul lacului și se continuă pe digul
de la vest de baraj pe toata lungimea parcelei cadastrale HB3453/1 învecinată cu
digul;
Limita vestica: corespunde digului lacului și se învecinează de la sud spre nord
cu parcelele cadastrale Ps3453, Ps2108, Ps2113, F2073, F2071, A1984/2,
F1984/1, A1992 și Ps1993/1, comuna Nicolae Bălcescu. Limita se continuă cu
CD707 de la est de parcela cadastrală Ps698/l, până la limita de sud-vest a
parcelei HC698, de pe teritoriul comunei Letea Veche.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Galbeni cuprinde luciul de
apă al lacului de acumulare Galbeni, de pe râul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Letea Veche HA1428, Nicolae Bălcescu tarlaua 47 și Tamași
HA949.
Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale
întocmite în anii 1985 Letea Veche, 1989 Tamași și 1980 Nicolae Bălcescu.
4 Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Răcăciuni
Suprafața - 2.004 ha
Localizare - localitățile Cleja, Tamași, Horgești, Răcăciuni, Pâncești,
județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde zonei de vărsare a Siretului în lac și se suprapune
limitei dintre teritoriile comunale Tamași și Faraoani;
Limita estica: este reprezentată de digul canalului de fugă al hidrocentralei
Galbeni CD 1951 si, de la vărsarea apelor în lac, se continuă spre sud-est pe
digul lacului, care se incastrează în formațiunile sedimentare ale Colinelor
Tutovei. Din acest punct către sud, limita lacului este reprezentată de baza
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
16
versantului Colinelor Tutovei până la Bazga și de baza frunții terasei de 50 -60
m a Siretului, până în apropierea canalului de fugă al hidrocentralei Răcăciuni.
Parcelele cadastrale cu care se învecinează pe limita de est sunt: A2041,
Ps2042, HB2039, PdPs2038, A2046, HB2035, A1959, HB1938, A1961,
A1938, A1954, Pd1947 - comuna Tamași, Ps1510, A1519, Pd1515, Ps1526,
NNS1553, PsPd1531, NR1536, Ps1556, Ps1569, Tf1580, Pd1624, Pd1628 -
comuna Horgești, Pd1810, comuna Pâncești, limita oprindu-se în digul lacului
CCN2417;
Limita sudica: corespunde secțiunii transversale a văii Siretului, pornește de la
baza frunții terasei de 50-60 m a Siretului, urmează traseul drumului asfaltat
care face legătura dintre Pâncești și Răcăciuni, până la digul vestic al lacului
CD6916;
Limita vestica: corespunde digului lacului -CD6916, care se învecinează de la
sud la nord cu următoarele parcele cadastrale din afara rezervației: 91, 90, 84,
70, 69, 64 comuna Răcăciuni, Ps548, NR537, A536, A534, Ps531, Ps526 și
A518 comuna Cleja, parcele situate în lungul lacului până la limita cu teritoriul
comunei Faraoani.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Răcăciuni cuprinde luciul de
apă al lacului de acumularea Răcăciuni, de pe râul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Cleja HL545, Tamași HA1950, Horgești HC1640, Răcăciuni
HL6915 și Pâncești HC2418. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate
din planurile cadastrale întocmite în anii 1989 Tamași, 1983 Cleja, 1986
Răcăciuni, 1985 Horgești și 1981 Pâncești.
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Berești
Suprafața - 1.800 ha
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
17
Localizare - localitățile Pâncești, Orbeni, Corbasca, Valea Seacă, Sascut,
Tătărăști, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordica: corespunde vărsării râului Siret în acest lac, zona reprezentată
de hotarul comunei Parava spre comunele Orbeni și Pâncești;
Limita estica: corespunde cu digul lacului care, spre est, se învecinează cu
parcelele cadastrale: Ps1391, HC2388, Ps2385, Tf2377, NNS2378, NNS2383,
Tf2382 -comun Pâncești,, NNS441, Ps442, A444, Ps474, Ps1330, Ps1322,
Pd1316, Pd1340, Pd1334, Ps1430, PsPd1432, Pd1431 comuna Corbasca și
Pd334, Pd609, Pd1096, Pd1108, Pd1128 comuna Tătărăști, până la inserția
digului transversal al lacului în versantul Colinelor Tutovei;
Limita sudica: este reprezentată de digul transversal al văii Siretului CD 1208
continuat cu CD 1216, pe care este construită șoseaua asfaltată Sascut - Lespezi;
Limita vestica: începe din vestul digului CD 1216 și se continuă spre nord, în
lungul digului CD 1210, dig ce separă lacul de parcele cultivate sau de pajiști de
pe teritoriile comunelor: Tătărăști Cc1120, A1224, Sascut digul CD782 în
lungul căruia, la vest, sunt parcelele cadastrale A2778, Cc2761, Pd2755,
Pd2756, Pd2742, A2737, A753, A757, A770, A771, HB772, A774, Tf775,
A776, A780,, Valea Seaca digul protector CD2 care delimitează spre vest
parcelele A1493, A22, A5, și Orbeni pe care este amplasat digul CD48 care
delimitează spre vest parcelele F1560, A1559, Ps90, NNS79, Tf57 și CD47 în
lungul căruia sunt situate parcelele cadastrale HB111, NPT112, Ps115 și Tf114.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Berești cuprinde luciul de
apă al lacului de acumulare Berești, de pe râul Siret, extins pe teritoriile
comunelor Piticești HA3389, Orbeni HL49, Corbasca HA449, HA1332, Valea
Seacă HA1, Sascut -HA783, și Tătărăști HA1209. Parcelele și subparcelele
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
18
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1983 Corbasca,
1982 -Tătărăști,, 1987 Orbeni, 1987 Valea Seacă, 1985 Sascut și 1981 Pâncești.
ii. Informaţii fizice -mediu abiotic -
Situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, se
încadrează în regiunea Biogeografica Europeana continentală.
Lacurile sunt amenajate pe valea Bistriței Moldovenești, respectiv pe
Siret în aval de confluența Bistriței pe teritoriul județului Bacău. Au o întindere
mare, pe unele găsim stuf, chiar sub forma de insule. Porțiunile de râuri care
leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare din apropierea
lacurilor au fost incluse în sit.
Aspecte pedologice
Lacurile sunt amplasate pe culoarele Bistriței și Siretului, ale căror
depozite aluvionare, de vârsta cuaternară se suprapun peste depozitele
Platformei Moldovenești, mai precis la limita acesteia spre zona orogen-neogen
proprie Subcarpaților Moldovei. Depozitele aluvionare au fost depuse pe
depozite litologice de platformă, spre contactul acestora cu zona de orogen-
neogen.
Anterior acumulărilor, solurile prezente erau în majoritate din clasa
solurilor genetic neevoluate, adică protosoluri aluviale și soluri aluviale. În
cadrul acestora subtipurile cu extinderea cea mai mare erau reprezentate de cele
tipice, litice sau gleizate. Acest înveliș de soluri a fost acoperit cu sedimente
aduse de Bistrița sau Siret precum și de pâraiele ce deservesc bazinul de retenție
al lacurilor.
Aspecte hidrologice
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
19
Acumulările sunt de tip permanent, funcția principala a lacurilor de
acumulare este pentru producerea de energie electrică. Acest fapt crează
importante variații diurne de nivel, care sunt în defavoarea plantelor care trăiesc
în zona litorală și a peștilor -mai ales în perioada depunerii icrelor,. În același
timp aceste variații favorizează dezvoltarea avifaunei prin cantitățile
suplimentare de hrana pe care le oferă.
Aspecte climatologice
Situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești se
caracterizează printr-un climat temperat continental, cu o temperatură medie
anuală de 9ºC și o cantitate medie de precipitații cuprinsă între 500 și 550 mm.
Vânturile sunt impuse de aspectul orografic al zonei, cea mai mare
frecvență și intensitate având-o vânturile din direcțiile NV, SE și NE.
După construirea salbei de lacuri, la nivelul luncii a crescut umiditatea
relativă a aerului cu cca. 10%, față de nivelul valorii medii anuale.
iii. Lista tipurilor de habitate şi speciilor pentru care a fost desemnat
situl/aria protejată
Spațiul aferent lacurilor are o biodiversitate deosebită, urmare a
condițiilor de habitat pe care le oferă. Se caracterizează și printr-o viață
sezoniera activă. Cea mai mare parte dintre specii sunt oaspeți de vara 36% și
un număr nesemnificativ de specii sunt oaspeți de iarna; acest fapt justifica rolul
deosebit al sitului, mai ales ca arie de reproducție. Totodată speciile de pasaj
sunt extrem de numeroase asigurând 47% din totalul speciilor întâlnite.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
20
În conformitate cu fișele lacurilor incluse în ASPA - Lacurile de
acumulare Buhuși-Bacău-Berești, întocmite de Complexul Muzeal de
Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, în vederea declarării acestora, arii de
protecție specială avifaunistică - HG 2151/2004 și HG 1284/2007, păsările
identificate în sit, în perioada de elaborare a documentației de atribuire a
ariei ASPA, sunt în număr de 168 specii, dintre acestea 29 sunt sedentare,
54 specifice verii, 7 sunt întâlnite iarna iar 85 sunt în pasaj.
La mal au fost semnalate 92 specii, caracteristice fiind Alcedo atthis și
Asio flammeus.
În zona litoralului au fost identificate 62 specii dintre care semnalăm:
Ciconia ciconia, C. Nigra, Circus aeruginosus, Egretta garzetta, Gallinago
gallinago, Haematopus astralegus, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Larus
ridibundus, Limicola falcinellus, Panurus biarmicus, Philomachus pugnax,
Plegadis falcinellus, Rallus aquaticus, Tinga totanus și Vanellus vanellus.
Pe luciul lacurilor a fost semnalată prezența a 32 specii dintre care cele
mai reprezentative sunt: Anas platyrhyncos, Aythya fuligula, Cyngus cyngus,
Cyngus olor, Gavia arctica, Mergus merganser, Phalacrocorax carbo,
Podiceps cristatus, Sterna hirundo, Tachybaptus ruficollis.
Efectivele principalelor păsări pe lacuri sunt: Anas platyrhyncos –
164.000, Anas crecca – 8920, Anas querquedula – 4670, Fulica atra –8040,
Larus ridibundus – 2590, Larus cachinnans – 1100, Aythya ferina – 7150,
Vanellus vanellus – 1380, Ciconia ciconia – 1710, Philomachus pugnax – 780.
Specii de importanță comunitară, pentru care a au fost declarate ariile de
protecție specială avifaunistică lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni și
Berești, ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000, prin Hotărârea
Guvernului nr. 1284/ 2007, MO nr. 739 bis din 31.10.2007:
- Ixobrychus minutus – stârcul pitic
- Circus aeruginosus – eretele de stuf
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
21
- Cygnus cygnus – lebăda de iarna
- Sterna hirundo - chira de balta
- Tringa glareola - fluerar de balta
- Sylvia nisoria - silvia
- Pluvialis apricaria – ploier auriu
- Larus minutus – pescăruș mic
- Chlidonias hybridus – chirighița cu obraz alb
- Chlidonias niger – chirighița neagra
- Grus grus – cocorul
Calitate şi importanţă:
Prioritate nr. 10 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.
C2 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1
specie: lebădă de iarnă Cygnus cygnus;
C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii
Europene – 2 specii: raţa sunătoare Bucephala clangula, ferăstraş mare -Mergus
merganser;
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice;
C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii
Europene – 2 specii: chiră de baltă Sterna hirundo, erete de stuf Circus
aeruginosus.
Lacuri amenajate pe valea Bistriţei Moldoveneşti, respectiv pe Siret în
aval de confluenţa Bistriţei pe teritoriul judeţului Bacău. Au o întindere mare,
pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri care leagă
lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare din apropierea lacurilor
au fost incluse. Este unul dintre cele mai importante locuri de migraţie a
păsărilor de apă din Moldova. În timpul migraţiei putem întâlni aici mii de raţe,
gâşte, lişiţe, lebede, și altele asemenea, care găsesc aici un loc ideal pentru a se
odihni în timpul migraţiei, numărul exemplarelor putând ajunge până la -şi chiar
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
22
peste, 100.000 într-un sezon. Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile şi
păşunile sunt vizitate de mari stoluri de păsări de mal. Lacurile sunt folosite de
păsări de apă şi ca loc de iernare. Mai multe sute de exemplare de ferestraş mare
-Mergus merganser, raţă sunătoare-Bucephala clangula, lebădă de iarnă -
Cygnus cygnus şi mari stoluri de raţă mare-Anas platyrhyncos, raţă mică -Anas
crecca şi lişiţă-Fulica atra iernează aici, numărul exemplarelor ajungând până
la 50.000 de exemplare.
Anexa nr.4
Tabel nr.3
Specii de păsări din Formularul Standard, enumerate în anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE
iv. Informaţii biologice/ecologice
aa. Inventarierea speciilor de păsări -Anexa 1 a Directivei Păsări,, pentru
care a fost declarat situl Natura 2000 – ROSPA 0063 - ”Lacurile de
Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” precum și a speciilor de păsări de
interes naţional care necesită protecţie strictă - Anexa 3 și 4B a O.U.G.
nr. 57/2007, pentru care au fost declarate cele 5 arii de protecţie specială
avifaunistică incluse în sit.
Studiul de inventariere s-a realizat pentru toate speciile de păsări care fac
obiectul protecției și conservării, prin observații realizate pe toate cele cinci
lacuri care intră în componența sitului -luciul de apă și zonele limitrofe,, în
perioada de realizare a studiilor incluse în cadrul proiectului CADRUL
PROIECTULUI POS MEDIU - Cod CPV 79311200-9 - „ Realizarea de
studii de specialitate în vederea elaborării Planului de Management pentru
situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești” parte
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
23
integrantă din „Plan de Management pentru situl Natura 2000: Lacurile
de acumulare Buhuși-Bacău-Berești
BENEFICIAR: AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA
MEDIULUI BACAU.
În zona celor cinci lacuri de acumulare - Lilieci, Bacău II, Galbeni,
Răcăciuni și Berești, fără a se ține cont de starea tehnică a suprafețelor, au fost
identificate în perioada de studiu un număr de 169 specii. Față de cele peste 210
specii confirmate de literatura de specialitate, cifra este mult mai mică, dar nu
are nici o relevanță. Foarte multe dintre speciile de păsări citate în zonă s-au
adăugat listelor faunistice pe baza a unui număr redus de observații, uneori chiar
datorită unei singure identificări. Cu siguranță că monitorizarea continuă, de
către specialiști a zonei, va reconfirma observațiile efectuate pe parcursul a
peste 40 de ani, putând chiar adăuga specii noi la lista respectivă.
Din numărul de 11 specii de păsări, specificate în Formularul Standard de
declarare a ariei protejate – HG 1284/2007 și care constituie obiectivul de
conservarea a Ariei protejate ROSPA 0063, 3 dintre specii Sylvia nisoria,
Chlidonias hybridus, Grus grus nu au fost observate în perioada studiului. În
schimb au fost observate în plus un număr de 32 specii înscrise în Anexa 3 a
Directivei CEE – Directiva păsări.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
24
Anexa nr.5
Tabel nr. 4 – Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona de
confluenţă Bistriţa – Siret
CONFORM OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.
ANEXA 3 – SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită
desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică
ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NAŢIONAL Specii de animale şi de
plante care necesită o protecţie strictă
ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror
prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este
permisă
ANEXA 5 D - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror
comercializare este permisă
ANEXA 5 E - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror
comercializare este permisă în condiţii speciale
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
25
Analizând tabelul general total al zonelor de studiu s-au putut constata o
serie de aspecte legate de caracteristicile biologice ale speciilor.
Din punct de vedere fenologic am folosit o clasificare constituită doar din
4 categorii.
Astfel, speciile sedentare S , în număr de 21 taxoni, au fost considerate
acelea care cu certitudine nu migrează din zonă.
Trebuie făcută remarca că observația pe tot parcursul anului a unei specii
în zonă nu este în mod obligatoriu și o echivalență cu faptul că specia ar fi
sedentară. Datorită mobilității populațiilor de păsări provocate de succesiunile
sezoniere ale condițiilor de viață constituite cu precădere din surse de hrană și
adăposturi, adesea în aceeași zonă pot să treacă specii în pasaj, ca oaspeți de
iarnă sau ca populații cuibăritoare în zonă, iar acest fapt nu le conferă statutul de
sedentare.
Tot din acest motiv este posibil ca în tabelul sinoptic pentru o specie să
considerăm că aparține din punct de vedere populațional mai multor categorii
fenologice. Tocmai din această cauză însumarea acestor categorii per total va
depăși cu mult numărul de specii identificate.
Oaspeții de vară OV reprezentând populații de specii care cuibăresc în
întreaga zonă, însumează un număr de 65 de taxoni. Aceste populații vin
primăvara pentru cuibărit, părăsind zona odată cu apariția condițiilor precare de
supraviețuire. Multe dintre acestea ajung în cartiere de iernare situate chiar în
Africa de Sud.
După cum se poate lesne observa, numărul total de specii identificate în
zonă drept cuibăritoare - sedentare și oaspeți de vară, ajunge la suma de 86, ceea
ce înseamnă o diversitate de condiții privind adăpostul și hrana destul de
importantă.
Speciile de pasaj P, în trecere prin zona protejată, ajung la un număr de
141 de taxoni. Cu certitudine această cifră este mult mai mare, dar numai
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
26
numărul mare de evaluări mai ales în parcursul multor ani poate pune în
evidență cifre mai apropiate de afirmațiile literaturii de specialitate.
Oaspeții de iarnă OI, în număr de 49 de taxoni, constituie totuși un număr
mare de specii care petrec iarna în zonă și dacă adăugăm la acestea și
sedentarele putem considera că cifra de 70 în total nu este de neglijat. Problema
care se pune în condițiile speciilor care efectuează migrații este legată foarte
mult de condițiile meteorologice din timpul iernilor. Pe de o parte straturile
întinse de zăpadă împiedică accesul la surse de hrană care în condiții normale ar
fi găsite pe câmp, iar pe de altă parte situațiile gerurilor puternice care îngheață
suprafețe mari ale luciurilor de apă, determină fluctuații mari în structura
calitativă și mai ales cantitativă a acestui grup.
Din punctul de vedere al regimului alimentar, acesta este la păsări foarte
divers și rareori pot fi întâlnite în lume specii monofage. Din această cauză
pentru a putea înțelege starea biologică a păsărilor din zonă, am ales doar câteva
categorii generale privind tipurile de hrănire.
Carnivorele C sunt de fapt prădătorii care consumă vertebrate aparținând
cu precădere claselor mamiferelor și păsărilor. Numărul de 20 de specii
identificate atestă faptul că spectrul de hrană accesibilă în funcție de preferințele
și comportamentul de hrănire al acestora este foarte divers. Practic un număr
atât de mare denotă faptul că există o mare diversitate specifică și a surselor de
hrană.
Piscivorele Ps constituie o categorie de păsări a căror regim alimentar
este în exclusivitate legat de mediul acvatic. Bineînțeles că acestea au și ele
categorii de hrană preferată și tehnici comportamentale de procurare a hranei
specifice, iar cifra de 28 de specii identificate în această categorie denotă că
habitatele favorabile existenței lor sunt destul de întinse. Statutul fenologic al
acestor diferite specii va fi cel care determină prezența lor în zonă într-o
perioadă sau alta a unui an și uneori fluctuațiile populaționale pot determina
absența din zonă a unora dintre ele.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
27
Consumatoarele de nevertebrate N sunt prezente în numărul cel mai mare
de taxoni pentru întreaga zonă. Acest fapt se datorează existenței a numeroase
specii care în perioada hrănirii puilor nidicole sau nidifuge consumă în mod
obligatoriu diverse categorii de nevertebrate, mai ales din cele cu corpul moale.
Există mai ales în timpul pasajelor o categorie mare de consumatoare a
nevertebratelor din mâlul de pe fundul apei, reprezentată în special din limicole
sau chiar diverse specii de rațe cu precădere nescufundătoare. Bineînțeles că la
toate acestea se adaugă numeroase paseriforme consumatoare și ele în anumite
stadii de dezvoltare sau toată viața, de diverse grupe de nevertebrate. Numărul
total de 89 de taxoni probează de fapt importanța surselor de hrană constituite
din nevertebrate acvatice sau terestre -inclusiv pe vegetație, existente în zona
cercetată.
Frugivorele F, în număr de 11 taxoni, au puține reprezentanți printre
speciile observate, iar de regulă acestea sunt legate în special de zonele cu
tufărișuri de pe maluri.
Granivorele G, în număr de 19 taxoni, cuprind atât categoria exclusiv
consumatoare de grăunțe – columbidele, cât și alte grupe sistematice care în
anumite momente, când au accesibilitate, consumă grăunțe - anseriformele,
unele anatide, unele passeriforme.
Speciile cu regim alimentar omnivor O, în număr de 32 taxoni, sunt
adesea prezente tot timpul anului în zonă fie ca sedentare, fie în pasaj. Pe lângă
corvide care sunt bine reprezentate, unele categorii de rațe, datorită spectrului
lor foarte larg alimentar și al oportunismului în căutarea hranei care le
caracterizează, sunt cei mai frecvenți reprezentanți ai acestui grup.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
28
Lacul Lilieci
Anul înființării: 1966
Suprafață constructivă: 262 ha
Volum la nivel normal: 5,62 mil metri cubi
Anexa nr.6
Tabel nr. 5 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului
Lilieci
În circa numai 2 ani de observații actuale, au fost identificate 143 de
specii, dintre acestea cuibăresc în zonă 76. În zonă sunt semnalate în perioada
cuibăritului un număr de 82 de specii, dar unele dintre ele sunt prezente fără a se
reproduce deoarece în majoritatea lor aceștia sunt subadulți care nu mai
efectuează drumurile de migrație către locurile de unde au eclozat. De altfel,
aceasta este și o eroare de observație, când se poate crede că doar prezența
speciei atestă și capacitatea de cuibărire. Dacă nu s-a găsit cuibul, nu au văzuți
adulți cărând mâncare la pui, sau pui nidifugi în căutarea de hrană împreună cu
părinții lor, specia nu poate fi considerată cuibăritoare. Dintre aceste specii 61
au un caracter permanent de cuibărire, iar 15 pot lipsi uneori mai mulți ani.
143 de specii sunt întâlnite în perioadele de pasaj și iernat. Unele dintre
ele așa cum am explicat și anterior pot aparține ambelor categorii, sau uneori
chiar și oaspeților de vară, deoarece fenomenul se petrece prin succesiunea
diferitelor populații. Este interesant faptul că 118 specii au un caracter
permanent, adică pot fi observate în fiecare an în zonă, iar 25 au o prezență
întâmplătoare, putând lipsi chiar și mai mulți ani.
Fără a intra în prea multe amănunte, un număr de 143 de specii se
încadrează din punct de vedere al nivelului trofic în categoria prădătorilor -17
carnivore, 74 consumatoare de nevertebrate, 26 de omnivore și 26 de piscivore,.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
29
Reamintim faptul că o specie consumă în anumite momente fenologice sau chiar
a dezvoltării postembrionare diferite tipuri de hrană, putându-se întâlni faptul că
ea aparține la 2 sau chiar 3 categorii. De asemenea facem remarca faptului că o
categorisire pe grupe de hrană este posibil să fie mult mai diversificată, dar
pentru situația generală a zonei, categoriile pe care le-am ales sunt suficiente.
În funcție de locurile de hrănire constatăm că 81 de specii preferă zonele
litorale, fapt explicat anterior prin existența unor întinsuri mari cu colmatare, ce
asigură datorită apei puțin profunde suprafețe variabile destul de mari de a putea
găsi hrana. Numărul de 42 de specii care își caută hrana în mediul acvatic este
legat în special de migratoarele nordice, care alături de litorale au mărit numărul
de specii ce apar după dispariția șleaurilor de luncă și a altor formațiuni de pe
valea Bistriței.
Stufăriile sunt căutate pentru hrană de un număr de 34 de specii dintre
care doar puține foloseau subarboretul din pădurile dispărute. Multe dintre ele
sunt specii care au trecut prin zonă în timpul migrațiilor înainte de apariția
lacurilor, dar staționau puțin datorită resurselor limitate de hrană.
Categoria terestrelor include spre simplificare atât speciile care își caută
hrană în spații deschise agricole, cât și cele care folosesc pâlcurile de tufărișuri
sau chiar de mici arborete existente în zonă.
Lacul Bacău II
Anul înființării: 1966
Suprafață constructivă: 202 ha
Volum la nivel normal: 4,572 mil metri cubi
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
30
Anexa nr.7
Tabel nr. 6 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului
Bacău II
Numărul total de specii observate pe la lacul Bacău II a ajuns la 110 în
perioada efectuării lucrării. Trebuie să menționăm că deși condițiile de pe lacul
Bacău II sunt favorabile, acesta este amplasat în mijlocul unei aglomerații
urbane care determină o diminuare a spațiilor de hrănire și adăpost,
caracteristice zonelor limitrofe ale lacurilor. Faptul că suprafața respectivă este
puternic influențată de existența antropică se reflectă sub mai multe aspecte.
Astfel speciile cuibăritoare sunt în număr de 61. Nici una dintre specii nu
este abundentă. Acest fapt se datorează și agresivității teritoriale care nu permite
existența unui număr mai mare de perechi dintr-o specie sau alta.
55 de specii sunt totuși prezente în permanență drept cuibăritoare și 6 nu
au o prezență constantă, lipsind adesea unul sau mai mulți ani.
Dintre cele 110 specii care trec și în categoria celor de pasaj și care
iernează, un număr de 100 sunt permanente iar 10 lipsesc adesea mai mulți ani.
Pentru lacul Bacău II în care datorită colmatării suprafețele cu vegetație
constituite din stuf sau tufărișuri au crescut considerabil, numărul de specii de
păsări a sporit în special prin prezența passeriformelor care folosesc cu eficiență
astfel de habitate.
Grupul prădătorilor constituit din 13 specii carnivore, 56 de mâncătoare
de nevertebrate, 19 omnivore și 20 de piscivore este cu certitudine mai redus
datorită lipsei de diversitate a surselor de hrană. Exemplul cel mai elocvent
aparține categoriei carnivorelor din care au fost observate doar 13 specii. Atât
diversitatea cât și accesibilitatea unor surse ce constituie pradă, influențează o
astfel de prezență.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
31
De fapt acest aspect este în măsură să demonstreze că lacul Bacău II,
deși habitatele existente par să fie foarte diverse, nu oferă decât condiții limitate
pentru existența speciilor.
Și locurile în care păsările își caută hrana sunt o dovadă că lacul Bacău II
este mai puțin folosit. Doar 61 de specii folosesc zonele litorale și acest fapt cu
siguranță se datorează faptului că multe dintre păsări în timpul migrațiilor
ocolesc zonele aglomerate și puternic antropizate, cum este cazul unui oraș.
Faptul că doar 54 de specii folosesc zonele terestre complexe pentru
căutarea hranei demonstrează de asemenea o limitare a posibilităților de
cantitate și accesibilitate a hranei datorită apropierii mari a zonelor antropizate
și a lipsei de spații libere naturale.
În stufării - 34 de specii și-au găsit loc același grupe principale de
passeriforme care valorifică habitatele ca atare. Și specii care folosesc exclusiv
suprafețele de luciu de apă, iar acest fapt este rezultatul evitării zonelor puternic
antropizate.
Lacul Galbeni
Anul înființării: 1983
Suprafață constructivă: 1123 ha
Volum la nivel normal: 10,0 mil metri cubi
Anexa nr. 8
Tabel nr. 7 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului
Galbeni
Habitatul lacului Galbeni s-a instalat peste o suprafață mare de șleau de
luncă existentă în zona de confluență Bistrița-Siret. Datorită faptului că asigura
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
32
prima suprafață mare de luciu de apă pe zona mijlocie a Siretului, a constituit
unul din principalele puncte de atracție, mai ales pentru păsările aflate în
migrație și oaspeți de iarnă de pe culoarul est-carpatic.
Aflându-se într-o zonă care era de obicei supusă inundațiilor obișnuite în
cazul precipitațiilor îndelungate, suprafața lacului a fost colmatată foarte intens,
astfel încât suprafețele cu apă de mică profunzime au ajuns până în apropierea
barajului. Aceste suprafețe foarte favorabile pentru păsări au constituit și o bază
pentru instalarea unei vegetații formate cu precădere din stufării.
Secarea totală a lacului pentru efectuarea unor reparații la diguri și
întârzierea acestor lucrări un timp îndelungat împiedicându-se reumplerea au
favorizat instalarea și extinderea vegetației de stufării, precum și tufărișuri.
Acest fenomen a avut valoare de catastrofă pentru multe dintre speciile de
păsări acvatice, dar dacă ne gândim la catastrofa dispariției pădurii de luncă,
putem aprecia că situația faunistică se va echilibra. De altfel existența în
continuare și la doar câțiva km a lacului Răcăciuni cu o suprafață foarte mare,
după care urmează și lacul Berești au compensat condițiile necesare păsărilor de
apă, fapt observabil și prin diversitatea și dimensiunile comunităților de păsări
existente. În consecință pe arealul lacului Galbeni am avut posibilitatea să
constatăm existența unei faune cu precădere obișnuită luncilor și stufăriilor.
Speciile cuibăritoare în număr de 63 sunt reprezentate de 56 cu caracter
permanent și 7 care lipsesc în unii ani. Din 99 de specii aflate în pasaj și iernat
98 sunt permanente și doar una nu este observabilă în fiecare an. Și acest aspect
ilustrează faptul că în zonă fauna tipică de luncă are preponderență.
Din punct de vedere al regimului alimentar grupul prădătorilor cuprinde
16 carnivore, 55 de consumatoare de nevertebrate, 12 omnivore și doar 14
piscivore. Diminuarea drastică a numărului de specii piscivore este determinată
de dispariția luciului de apă cu mică profunzime, favorabil cu precădere
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
33
stârcilor, dar și altor specii cu regim de hrană asemănător. Din consumatorii de
nevertebrate cei mai mulți reprezentanți aparțin passeriformelor și mai puțin
limicolelor care au spații restrânse de căutare a hranei.
Ca locuri de căutare a hranei în mediul acvatic se constată existența a 16
specii, fapt justificat de lipsa întinderilor mari de luciu de apă.
Lacul Răcăciuni
Anul înființării: 1986
Suprafață constructivă: 2004 ha
Volum la nivel normal: 92,0 mil metri cubi
Anexa nr.9
Tabel nr. 8 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului
Răcăciuni
Lacul Răcăciuni este prima suprafață de mare întindere situată în podișul
Moldovenesc, la limita subcarpaților, în traseul principal de migrație de pe
culoarul est-carpatic. Importanța acestei suprafețe cu rol de adăpost și hrană
pentru păsări este reflectată în numărul de 160 de specii observate în timpul
efectuării studiului. Cu siguranță că monitorizarea în timp va ajunge și chiar
depăși cifra de circa 210 specii a căror prezență a fost confirmată în studiile
anterioare. Colmatarea destul de rapidă a lacului se petrece și în momentul de
față datorită dispariției lacului Galbeni care constituia un tampon efectiv în
transportul aluviunilor. În acest fel în ultimii ani au apărut grinduri noi care
până la acoperirea lor cu stuf vor constitui suprafețe favorabile pentru cuibăritul
unor specii destul de rare. Astfel în anii 2009-2010 a fost instalată o colonie de
Recurvirostra avosetta. În 2009 cele 33 de perechi au cuibărit cu succes, dar în
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
34
2010 sporirea nivelului apei a înecat cuiburile, iar păsările au părăsit locația. Cu
siguranță că pe măsura înaintării colmatării vor mai apărea astfel de suprafețe și
dacă nivelul apelor ar fi păstrat constant în lunile aprilie-mai cât timp păsările
cuibăresc, coloniile de ciocîntorși dar și alte specii de pescăruși ar scoate pui cu
succes.
Ca specii cuibăritoare în zona lacului, numărul este de 72, dintre care 63
permanent și 9 cu intermitențe în diferiți ani. Din grupul migratoarelor valoarea
condițiilor oferite de lacul Răcăciuni se reflectă în faptul că au fost observate
160 de specii, dintre care 123 au fost observate în fiecare an și 37 cu pauze.
Regimul alimentar al păsărilor ca diversitate este reflectat prin grupul
prădătorilor dintre care 19 sunt carnivore, 85 se hrănesc cu nevertebrate, 29 sunt
omnivore și 26 piscivore. Grupul mare al păsărilor care se hrănesc cu
nevertebrate este determinat de prezența cu precădere a multor limicole care
chiar dacă nu sunt întotdeauna în număr foarte mare, completează spectrul
avifaunistic al zonei. Piscivorele, prin numărul mare de specii atestă faptul că pe
lacul Răcăciuni există o mare diversitate specifică de pești ca sursă de hrană, iar
unele fluctuații numerice, mai ales la grupul scufundătoarelor poate să reflecte
existența sculelor de pescuit sub formă de plase ca un factor negativ limitativ.
Ca locuri de hrănire 90 de specii folosesc zona litorală a cărei suprafață se
extinde foarte mult atunci când apă din lac este uzinată permițând accesul la
sursa de hrană bentonică. Chiar și speciile acvatice care folosesc luciul de apă,
în număr de 45, sunt favorizate de cele două habitate tipice constituite din ape
puțin profunde - până la 50 cm adânci, care permit căutarea hranei prin
basculare sau zone adânci cu concentrații de pește care permit scufundătoarelor
să valorifice locul.
Lacul Berești
Anul înființării: 1987
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
35
Suprafață constructivă: 1800 ha
Volum la nivel normal: 123,62 mil metri cubi
Anexa nr. 10
Tabel nr. 9 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului
Berești
Constituie a doua suprafață cu condiții favorabile de adăpost și hrană în
special pentru speciile migratoare din culoarul est-carpatic. În perioada cât s-a
efectuat studiul au fost observate 153 de specii. Numărul mai mic observat decât
pe Răcăciuni este probabil legat de faptul că înaintea sa se află o altă suprafață
mare favorabilă. De asemenea și modul în care s-au constituit stufăriile în
zonele colmatate ar putea constitui perdele care să împiedice observația unora
dintre specii.
Faptul că zona este favorabilă este ilustrat de numărul de specii
cuibăritoare - 70 specii, dintre care 66 în mod permanent și 4 cu intermitențe.
De asemenea numărul de specii legate de aspectul fenologic pasaj/iernat
în număr de 152, constituie o altă dovadă a valorii adăpost/hrană pentru speciile
în migrație.
Deoarece pe valea Siretului în calea viiturilor se află un alt lac mare –
Răcăciuni, ritmul de colmatare a lacului Berești este mult mai redus. Aceasta
presupune și suprafețe mai restrânse care să ofere zone favorabile pentru
procurarea hranei multor specii de păsări.
Numărul prădătorilor care ilustrează de fapt diversitatea surselor de hrană
este constituit din 19 carnivore, 79 de consumatoare de nevertebrate, 30 de
omnivore și 24 de piscivore. După cum se observă consumatoarele de
nevertebrate sunt relativ influențate de faptul că suprafețele favorabile cu faună
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
36
bentonică accesibilă sunt mai restrânse decât pe lacul Răcăciuni. Fenomenul se
observă și numărând speciile care folosesc la locuri de hrănire zonele litorale,
acestea fiind în număr de 85. Luciul întins de apă favorizează speciile care își
caută hrana în acest mediu, ajungându-se la o cifră de 44.
Este interesant faptul că stufăriile sunt căutate de circa 32 de specii, iar
cifra este foarte apropiată de toate celelalte lacuri.
Pe măsură ce colmatarea va avansa probabil că lacul Berești va prelua un
număr mai mare de specii cuibăritoare, în pasaj și oaspeți de iarnă, comparativ
cu lacul Răcăciuni, la care condițiile vor deveni mai puțin favorabile, mai ales
pentru speciile acvatice și litorale. Facem mențiunea că și pe lacul Berești
impactul asupra acvaticelor scufundătoare creat de către pescuitul industrial
legal sau de braconaj joacă același rol negativ ca și pe lacul Răcăciuni sau în
natură în general. Este cunoscut faptul că în Deltă pescarii lipoveni găsesc
adesea păsări scufundătoare înecate în plasele de pescuit și datorită faptului că
aceștia controlează sculele în fiecare zi, consumă această pradă obținută pe
nepregătite cu mare plăcere.
bb.Identificarea și localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente
speciilor de interes comunitar şi naţional, care fac obiectul protecţiei
şi conservării ROSPA0063.
Pe fiecare din cele 5 APSA în parte, s-a localizat, evaluat dimensionat
habitatele în care au fost identificate speciile, se face descrierea habitatului – tip
de sol, vegetație, regim hidric, și altele asemenea, pentru a stabili măsurile de
protecție pentru întreaga suprafață. Cu ajutorul GPS-ului se stabilesc limitele și
coordonatele fiecărui tip de habitat, care vor fi utilizate mai apoi în harți.
Clase de habitate:
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
37
a. râuri, lacuri – 83%;
b. mlaștini, turbării – 13%
c. culturi/ teren arabil – 2%
d. pășuni – 2%
Identificarea și localizarea s-a efectuat în timpul iernii pentru habitatele
de interes a păsărilor rezidente precum și a păsărilor care migrează în zonă
pentru iernat.
Începând din primăvara, când s-au întors păsările migratoare, în vară când
cele mai multe dintre ele își clocesc ponta sau își hrănesc puii și până în toamnă
când păsările migratoare vor pleca împreună cu noua generație, s-au făcut
observații atât pentru păsările migratoare cât și pentru cele rezidente.
Analiza comunităţilor de păsări oferă informaţii despre importanţa
speciilor componente şi a gradului de organizare a acestora. Aceste informaţii
au permis aprecierea stării generale a habitatelor, ceea ce oferă perspective
practice în vederea ecologiei aplicate.
Caracterizarea speciilor în cadrul comunităţilor s-a făcut în urma analizei
sinecologice, iar gradul de organizare poate fi apreciat prin analiza diversităţii
speciilor.
Anexa nr.11.
Tabel nr. 10. Speciile de plante și habitatele in ROSPA0063
Anexa nr.12
Tabel nr.11. Asociatii vegetale identificate in ROSPA0063
Anexa nr.13
Tabel nr.12. Tipurile de habitate identificate in ROSPA0063
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
38
cc.Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea zonelor de
cuibărit și de pasaj/iernat pentru speciile de păsări de interes comunitar
În cadrul studiilor de specialitate efectuate și elaborate în cadrul proiectului
PROGRAMULUI OPERATIONAL SECTORIAL “MEDIU” – AXA
PRIORITARA 4 – IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ADECVATE DE
MANAGEMENT PENTRU PROTECTIA NATURII - „Plan de Management
pentru situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești și
Campanie de Conștientizare a Publicului”., s-au realizat 6 hărți: una generală cu
situația per ansamblul a ariei speciale de importanta avifaunistică ROSPA0063 și
5 hărți de detaliu pentru fiecare lac aflat în componenta Sitului Natura 2000 –
ROSPA0063.
Hărțile detaliază și delimitează :
Clasele de habitate cu tipurile de habitate identificate pentru fiecare lac din
componenta ROSPA0063;
Terenurile agricole identificate pentru fiecare lac din componența
ROSPA0063;
Zonele de pasaj și iernat identificate pentru fiecare lac din componența
ROSPA0063;
Zonele de cuibărire identificate pentru fiecare lac din componența
ROSPA0063;
Habitate antropice și căile de comunicație.
Acestea sunt prezentate în anexe.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
39
dd.Informații socio-economice, presiuni şi ameninţări - în general
Comunități locale
În procesul de elaborarea a PLANULUI DE MANAGEMENT SIT
NATURA 2000 – ROSPA0063, împreună cu AGENTIA REGIONALA DE
PROTECTIA MEDIULUI s-au solicitat informații despre situația proprietarilor
de terenuri aflate în vecinătatea sitului NATURA 2000 – ROSPA0063 de la
primăriile localităților pe care se suprapun limitele sitului Natura 2000 –
ROSPA0063.
Din numărul total de 18 localități, 6 dintre acestea au reactualizate
Planurile Urbanistice Generale și situația cadastrala exactă a proprietarilor de
terenuri și destinația economica a acestor terenuri.
Anexa nr.14
Tabel nr. 13.Situatia proprietarilor
Alte organizații/administrații cu activități în interiorul Sitului NATURA 2000 –
ROSPA0063
Pescuit sportiv
o Lacurile Lilieci, Bacău II – administrare CRE
o Apele curgătoare – administrare AJVPS Bacău
o Lacurile Răcăciuni, Berești – administrare ANPA
Vânătoare
o Lilieci – administrare RNP, Direcția Silvică
Bacău, Ocolul Silvic Fântânele
o Bacău II – administrare AJVPS Bacău
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
40
o Galbeni – administrare AJVPS Bacău
o Răcăciuni – administrare AJVPS Bacău
o Berești – administrare AJVPS Bacău, Societatea
Vânătorul și Pescarul Sportiv, RNP, Direcția
Silvică Bacău, Ocolul Silvic Sascut
Pădurile
o administrare RNP, Direcția Silvică Bacău,
Ocolul Silvic Fântânele, Ocolul Silvic Bacău,
Ocolul Silvic, Ocolul Silvic Sascut
Situația fondurilor de vânătoare
Fântânele – 40 aparținând DS Bacău se suprapune peste Lacul Lilieci,
latura dreapta
Itești – 39 aparținând DS Bacău se suprapune peste Lacul Lilieci, latura
stângă
Gioseni – 33 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Galbeni și
Răcăciuni -coada lacului, până la jumătate, vecin cu fondul Pâncești la
sud,
Pâncești – 34 aparținând SVPS Bacău se suprapune peste Lacul
Răcăciuni, mijloc până la baraj
Orbeni – 44 aparținând DS Bacău se suprapune peste coada lacului
Berești
Sascut – 43 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Berești -de la
mijloc pe toata lungimea, latura dreapta a lacului,, învecinând la sud
fondul Orbeni
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
41
Corbasca – 45 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Berești -de
la mijloc pe toata lungimea, latura stângă a lacului,.
Hărțile cu delimitarea acestor fonduri de vânătoare sunt prezentate în Anexe
Ameninţările specifice pentru fiecare specie/habitat, obstacole în atingerea
stării de conservare dorite, inclusiv identificarea conflictelor de management
Variațiile nivelurilor de apă zilnice
Nivelurile de apă ridicate excesiv -înecare cuiburi,
Nivelurile de apă scăzute excesiv -accesul răpitoarelor terestre,
Recoltarea industrială a peștelui prin folosirea setcilor
Prezența răpitoarelor naturale cu impact deosebit asupra cuiburilor și
puilor: coțofene, grive, gaițe, stăncuțe;
Prezența răpitoarelor domestice hoinare: câini, pisici hoinare
Înmulțirea în exces a mamiferelor cu impact de răpitor: vulpi, dihori,
șobolani
Înmulțirea unor specii de păsări, concurenți la hrană: fazanul, păsări
domestice
Recoltarea vegetației de orice tip în perioadele de cuibărit: 1 aprilie –
15 iunie
Pășunatul în perioadele de clocit și creștere a puilor nidicoli între 1
aprilie – 15 iunie
Deversarea de reziduuri în orice zonă unde există posibilitatea
distrugerii surselor de hrană din verigile inițiale ale lanțurilor trofice
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
42
Introducerea unor specii de pești în afara unor studii de specialitate
privind structura specifică și proporțiile numerice naturale din fiecare
zonă
Prezența omului în perioadele de cuibărit: 1 aprilie – 15 iunie ca factor
perturbator al liniștii necesare
În vederea soluționării eventualelor conflictelor de management ,
acestea se vor rezolva pe cale amiabila cu respectarea legislației
specifice în domeniul vânătorii și pescuitului
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
43
c. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE
Evaluarea stării actuale de conservare şi a numărului de exemplare -
populaţiilor, speciilor de interes comunitar și naţional, care fac obiectul protecţiei
şi conservării ROSPA 0063 s-a realizat pentru toate speciile de păsări care fac
obiectul protecției și conservării, identificate în perioada de realizare a studiilor
incluse în cadrul proiectului CADRUL PROIECTULUI POS MEDIU - Cod CPV
79311200-9 - „ Realizarea de studii de specialitate în vederea elaborării Planului
de Management pentru situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-
Berești” parte integrantă din „Plan de Management pentru situl Natura 2000:
Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, BENEFICIAR: AGENȚIA
REGIONALĂ DE PROTECȚIA MEDIULUI BACĂU.
Bineînțeles că posibilitățile de procurare a hranei, care constituie de fapt
factorul esențial de existență a unei specii într-o anumită zonă, sunt legate de
repartiția acesteia în diferite habitate. Diversitatea acestora este foarte mare, dar
am ales câteva categorii generale care se reflectă bine în determinarea structurii
comunităților de păsări din zonă.
Stufăriile -St, au apărut în zonele lacurilor de acumulare câștigând în
extindere pe măsură ce fenomenul de colmatare este tot mai accentuat. Un număr
de 38 de specii au obiceiul de a-și căuta hrana în stufării, la toate nivelurile,
indiferent dacă acestea sunt în apă sau deja pe un teren solid.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
44
Zonele litorale L atrag cel mai mare număr de specii ajungându-se la un
total de 94 de taxoni observați. Valorificarea zonelor de litoral de către păsări este
mult favorizată de faptul că nivelul apei variază adesea zilnic în funcție de
uzinare, făcând accesibile - atunci când scade nivelul apei - suprafețe mult mai
întinse. Când zonele acoperite cu mâl sau alte tipuri de aluviuni sunt descoperite
de apă, la nivelul lor apare accesibilitatea la surse de hrană importante constituite
dintr-o faună de nevertebrate de tip bentonic. Nu numai limicolele valorifică
acest aspect, ci și numeroase specii de anatide, laride, ardeide sau chiar
passeriforme devin beneficiare ale acestor surse de hrană. Acest fenomen este
deosebit de favorabil și în timpul iernii deoarece variațiile de nivel rup gheața -
dacă nu este excesiv de groasă - și fac astfel accesibile mari suprafețe
suplimentare.
Mediul acvatic A ca atare este valorificat de numeroase grupe de păsări
ajungându-se la un total de 51 de specii. Dacă în zona cu profunzime redusă -
până la 50 cm sunt frecvent observate specii din grupul rațelor care basculează în
căutarea hranei ajungând cu ciocul la fundul apei fără a se scufunda, alături de ele
se vor întâlni și diverse specii de lebede și gâște care au același mod de hrănire,
precum și specii din grupul stârcilor, care pentru a putea vâna au nevoie de o apă
limpede în care să poată vedea prada până la nivelul picioarelor lor. În același
mediu, dar cu adâncimi mai mari își caută hrana constituită cu precădere din
pești, dar și nevertebrate de talie mai mare, o serie de specii de rațe
scufundătoare, de corcodei și de cufundaci.
În această ultimă situație însă apare un fenomen antropic cu valoare de distrugere
a cărui importanță nu poate fi neglijată. Prezența pescuitului de tip industrial - în
care sunt folosite diverse tipuri de setci - fie că are o origine legată de braconajul
piscicol sau chiar este autorizată oficial, constituie sursa cea mai mare de
distrugere a acestor specii de păsări scufundătoare. În mod normal orice pescar va
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
45
amplasa sculele de pescuit acolo unde știe că există concentrații de pește. Păsările
scufundătoare au și ele un simț deosebit de depistare a
concentrațiilor de pește astfel încât accidentele din care rezultă înecarea
acestora nu pot fi evitate. Bineînțeles că nimeni nu recunoaște acest aspect, dar el
există și poate fi probat oricând.
Zonele terestre T sunt amplasate în toată suprafața de pe malul apelor sau
terasele râurilor unde s-au format lacuri. Numeroase specii -67, folosesc aceste
zone pentru hrănire uneori și pentru cuibărit și multe dintre acestea nu sunt legate
doar de mediul acvatic în existența lor. Sursele principale de hrană din zonele
terestre sunt constituite cu precădere din fructificațiile tufărișurilor, unele recolte
ale culturilor agricole, sau chiar din zonele înierbate.
Ubicvistele U, în număr de 10, au fost categorisite în acest grup mai ales
datorită faptului că ele se întâlnesc pe neașteptate în oricare din zonele cercetate,
folosindu-le cu maximum de eficiență.
Din punctul de vedere al gradului de vulnerabilitate a speciilor de păsări
întâlnite în zonă, conform categoriilor SPEC, se întâlnește următoarea situație:
categoria SPEC 1 are 3 reprezentanți, categoria SPEC 2 are 7 reprezentanți,
categoria SPEC 3 are 45 reprezentanți, , categoria SPEC 4 are 31 reprezentanți,
iar NON-SPEC are 82 reprezentanți.
Menționând că aceste categorii au fost evaluate la nivel european în mod
global, este necesar să se facă următoarele remarci:
Starea de conservare a tuturor speciilor a fost evaluată sau nu în funcție de
informațiile căpătate prin literatura de specialitate. Aceasta înseamnă că multe
specii care în unele zone supuse cercetărilor sunt considerate vulnerabile, nu pun
astfel de probleme pe toată suprafața arealului lor. La acest fapt se adaugă și
fluctuațiile populaționale caracterizate prin curba lui Gauss, care presupun
perioade cu număr foarte redus, alternând cu perioade în care numărul de indivizi
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
46
este foarte mare. Factorii care determină acest fenomen sunt multipli și de cele
mai multe ori nu afectează în mod capital specia în general ci doar populații
locale în anumite momente ale existenței lor. Pentru a stabili starea de pericol
sunt necesari ani îndelungați de observații efectuate de specialiști bine pregătiți
în domeniul ornitologiei atât din punct de vedere al cunoașterii speciilor, cât și
din punct de vedere al capacităților de adaptare a modalităților de evaluare în
corelație corectă cu biologia speciilor.
Aythya niroca SPEC1 nu a fost văzută cuibărind în perioada observațiilor
și nici literatura de specialitate nu confirmă acest lucru. Apare doar în timpul
pasajelor și în număr relativ mic de indivizi, care variază în funcție de fluctuațiile
populaționale din zonele unde cuibăresc. Ea este asociată adesea în stoluri mixte
cu Aythya ferina, Aythya fuligula, dar și alte specii de scufundătoare. Variațiile
numerice la nivelul acestor stoluri mixte în afara condițiilor climatice - îngheț,
dezgheț din zonă, sunt determinate doar de fluctuațiile normale de la nivelurile
populațiilor;
Crex crex SPEC1 este o specie cu largă răspândire în zonă și cu o prezență
constantă. Faptul că aceasta folosește ca zone cuibărit porțiuni înierbate cu
vegetație deasă, precum și unele suprafețe cu culturi agricole perene - lucernă,
trifoi, prezența sa este limitată la existența acestor tipuri de zone. În plus,
teritorialismul foarte accentuat al speciei legat de posibilitatea găsirii unor
cantități de hrană suficiente pentru pui, le obligă să cuibărească la distanțe mari o
pereche față de cealaltă. Prezența acestei specii în zonă nu este periclitată;
Oxyura leucocephala SPEC1 este o specie care are la nivelul nord-
european populații destul de reduse ca număr. Din această cauză în timpul
migrațiilor, înainte de apariția lacurilor artificiale de acumulare a fost semnalată
rareori cu excepția Deltei Dunării și a litoralului. Exemplarele care rămân iarna în
zonă sunt legate de suprafața lacurilor care nu îngheață, astfel încât uneori pot fi
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
47
întâlnite chiar zeci de exemplare în cârduri mici, care reprezintă probabil una-
două familii. Adesea această specie se asociază și cu alte specii de rațe
scufundătoare;
Branta leucopsis SPEC2 a fost observat un singur exemplar amestecat în
cadrul unui cârd de Anser albifrons în toamna anului 2010. Fiind singura
observație pe parcursul a mai bine de 50 de ani, concluzionăm că specia nu are
traseul de migrație prin zonă;
Ciconia ciconia SPEC2 cuibărește în zonele antropice dar folosește pentru
hrănire cu precădere suprafețele mlăștinoase apropiate de localități. În zona
suprafețelor lacurilor nu este frecvent întâlnită datorită faptului că specia are
drept comportament de căutare a hranei specific zonelor umede, înierbate și nu cu
luciu deschis. În timpul pasajelor stolurile mari care trec prin zonă au obiceiul de
a folosi terenurile cu arături proaspete concentrându-se pe capturarea hranei
devenită accesibilă prin mobilizarea solului. Nu se poate pune problema ca
această specie să fie amenințată în zonă;
Coracias garrulus SPEC2 a fost observată și pe parcursul timpului în zonă,
în mod special în perioadele de pasaj din luna august. Înainte de defrișarea
șleaurilor bătrâne de luncă, care erau răspândite în lungul văilor Bistriței și
Siretului, pentru a face loc lacurilor de acumulare, specia era un cuibăritor
frecvent. Lipsa scorburilor sau a găurilor din mal favorabile unor locuri de
cuibărit au determinat apariția speciei doar în trecere;
Gallinago media SPEC2 a fost reprezentată prin puțini indivizi chiar și în
perioadele când pe traseele de migrație a speciei existau zone înmlăștinate
naturale. Fluctuațiile în numărul de exemplare ce pot fi observate în zonă sunt
determinate de variațiile de la nivelul populațiilor nordice;
Limosa limosa SPEC2 pentru zonele lacurilor în timpul pasajelor nu se
pune problema unei situații de periclitare deoarece observațiile confirmă adesea
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
48
chiar și mai multe stoluri de câteva sute de exemplare în același timp pe același
lac;
Phalacrocorax pygmaeus SPEC2 apare în zonă doar în mod accidental,
deoarece habitatele obișnuite de cuibărit sunt mult în afara drumurilor de migrație
care trec pe aici;
Platalea leucorodia SPEC2 a fost frecvent observată în număr mic de
exemplare și în perioada dinainte de apariția lacurilor. În ultimii ani în apropierea
grindului format prin colmatare pe lacul Răcăciuni și acoperit cu stufării au fost
observate exemplare în penaj nupțial chiar și pe timpul verii. Posibilitatea ca
această specie să ajungă să clocească în zonă nu este exclusă, cu condiția ca
fluctuațiile nivelurilor lacurilor să nu ajungă să acopere grindurile uscate în
perioada de cuibărire - aprilie-iunie. Acest aspect este valabil și pentru alte specii
cuibăritoare la sol. În plus, se pune problema numărului mare de răpitoare
domestice - câini și pisici hoinare, precum și a corvidelor mâncătoare de ouă,
bine reprezentate, care limitează cu siguranță posibilitățile unui cuibărit în liniște;
În categoria SPEC3, care cuprinde conform aprecierilor europene specii în
declin, considerăm că fluctuațiile normale populaționale cuprind în mod normal
perioade cu abundență sau diminuare a numărului. Aceste perioade se întind
adesea pe parcursul mai multor ani.
Aceeași motivație este valabilă și pentru speciile categorisite în grupa
SPEC4. Am putea da exemplul o specie care actualmente trăiește în România și
care a avut o fluctuație populațională astfel încât apariția și dispariția ei într-un
areal a depășit intervalul unei generații de ornitologi. Turdus pilaris era citat
drept o specie frecvent cuibăritoare în România în perioada anilor 1890-1910,
după această perioadă specia nu a mai fost văzută cuibărind și a fost considerată
constant doar oaspete de iarnă, care apărea în stoluri cu numere mari de
exemplare. În 1964 a fost regăsită cuibărind o primă pereche în zona Mănăstirii
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
49
Humor și a fost publicată ca atare drept o noutate. La momentul actual specia
poate fi văzută cuibărind atât în Transilvania, cât și în Moldova, precum și în
multe zone din Carpați. Nimeni nu poate ști care va fi evoluția ulterioară a
populațiilor acestei specii. Există și alte specii în această situație, dar ele nu fac
obiectul studiului prezent.
Categorii de periclitare
Conform BirdLife International categoriile de periclitare adoptate se
reflectă în fauna de păsări din zonă, în felul următor:
Categoria E – periclitate – 2 specii
Categoria V – vulnerabile – 27 specii
Categoria R – rare – 4 specii
Categoria D – declin – 20 specii
Categoria L – localizată – 2 specii
Categoria S – sigură – 30 specii
În comunitatea de păsări caracteristică zonei lacurilor de acumulare luate
în discuție, sunt identificate 40 de specii care sunt cuprinse în Anexa 3 a OUG
57.
Ritmul nictimeral al păsărilor presupune uneori deplasări între locurile de
hrănire și de adăpost lungi de zeci de kilometri, putând acoperi adesea întreaga
distanță cuprinsă între lacurile Lilieci și Berești. De regulă unele concentrări ale
surselor de hrană într-un punct sau altul al zonei sunt valorificate cu maximum de
eficiență de păsări, care străbat distanțe destul de lungi pentru aceasta. În aceste
condiții apreciem că starea de periclitare în care se află cele 40 de specii cuprinse
în Anexa 3 pentru zona în care s-au făcut cercetările poate diferi față de
aprecierile la nivel european. Adesea condițiile locale determină aglomerări sau
dispersări, independente de situația generală a unei specii pe întreg arealul său de
existență.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
50
Alcedo atthis este prezent pe tot arealul lacurilor din zona protejată. Dacă
înainte de apariția lacurilor numărul de perechi era legat pe de o parte de
posibilitatea adăposturilor în maluri sau scorburi, iar pe de altă parte de spațiul de
vânătoare pentru procurarea hranei limitate doar la cursurile de apă, în momentul
actual situația habitatului caracteristic este mult mai favorabilă. Fiind o specie
teritorială destul de agresivă care își protejează spațiile de procurare a hranei,
pescărușul albastru are în condițiile actuale la dispoziție un spațiu favorabil mult
mai extins. Considerăm că poate fi încadrat în categoria S.
Anthus campestris nu a fost o specie caracteristică zonei, prezența acesteia
fiind semnalată doar în perioadele de pasaj și atunci în puține exemplare.
Habitatele din zonă nu sunt caracteristice speciei, aceasta făcând parte din
categoria R.
Aquila pomarina a fost destul de puțin răspândită în zonă, observațiile în
timp fiind caracteristice pasajului, ca și în momentul de față de altfel. Fiind o
specie care își face cuibul în păduri, dar are nevoie pentru căutarea hranei de
teritoriu natural cu o suprafață de până la 1000 ha, în mod eronat unii specialiști
au considerat că la fiecare mie de ha de teren forestier, trebuie să existe o pereche
de Aquila pomarina. Specia este rară în zonă, dar efectivele sunt normale,
categoria fiind R.
Ardea purpurea a fost o specie prezentă pe valea mijlocie și inferioară a
râului Siret, fără însă ca numărul de perechi cuibăritoare să fie mare, sau chiar
constant. Deși cuibărește în colonii amplasând cuiburi în stufării, habitatele cu
stuf din zonele colmatate ale lacurilor nu pot fi considerate ca sigure deoarece în
primul rând fluctuațiile nivelului apelor îneacă adesea cuiburile. Din această
cauză specia este rară, dar efectivele dependente mult de modul de folosire a apei
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
51
din lacuri, reflectă de fapt condițiile existente în zonă. Poate fi încadrată în
categoria R.
Asio flammeus este un oaspete frecvent de iarnă, iar faptul că acesta se
deplasează în căutare de hrană doar noaptea, restul zilei petrecându-l adăpostit în
tufărișuri dese de pe maluri, îl face greu observabil. În realitate specia este ca
oaspete de iarnă, în categoria S.
Botaurus stellaris este o specie frecvent întâlnită mai ales în perioada
pasajelor de toamnă. Pentru cuibărit, datorită faptului că plasează cuiburile la sol
în stufării, efectivele populațiilor locale sunt vulnerabile fluctuațiilor nivelului
apei din lacuri. Dacă pentru perioadele de cuibărit, specia s-ar încadra în
categoria R, în perioadele de pasaj se încadrează cu siguranță în categoria S.
Burchinus oedicnemus nu a fost niciodată și nici nu este cuibăritoare în
zonă, fiind o specie caracteristică zonelor de stepă sau deșertificate. Nici în
perioadele de pasaj specia nu a fost observată decât arareori, în exemplare izolate,
acestea fiind probabil cu un caracter eratic. Specia se încadrează în categoria R.
Calidris alpina nu a cuibărit niciodată în zonă. În perioada când erau
numai ape curgătoare, stolurile mici treceau prin zonă în mare grabă, oprindu-se
doar întâmplător pe grindurile de nisip, sărace în hrană. În momentul actual,
datorită fluctuațiilor nivelului apelor prin uzinarea lacurilor, suprafețe destul de
întinse mâloase, cu surse importante de nevertebrate ca hrană devin accesibile și
favorizează staționarea unor stoluri uneori destul de numeroase. Acestea își
continuă migrația către sud imediat ce condițiile meteorologice se înrăutățesc.
Primăvara pe drumul de întoarcere viteza de deplasare este atât de mare încât
specia poate fi observată doar întâmplător. Specia se încadrează în categoria S.
Chlidonias niger este o specie care exista și înainte de apariția lacurilor,
dar în număr redus de perechi, deoarece pentru cuibărit depune ouăle pe sol, pe
grinduri înierbate, acestea din urmă fiind destul de puține. Nici acum nu
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
52
cuibăresc multe exemplare datorită faptului că nivelul apelor variază, inundând
adesea grindurile rezultate din colmatare, pe care păsările depun ouă. În
perioadele de pasaj numărul de exemplare este relativ constant și dependent de
fluctuațiile numerice ale populațiilor care vin. Se încadrează în categoria S.
Ciconia ciconia a fost prezentă ca specie cuibăritoare în zonă, iar în
perioadele când mai existau mlaștini pe valea inferioară a râului Siret, numărul de
perechi era destul de ridicat. Lucrările de desecare au limitat posibilitățile de
hrănire ale speciei, prin dispariția zonelor mlăștinoase, iar în zonele litorale ale
lacurilor comportamentul de obținere a hranei nu favorizează barza. Întrucât
zonele agricole oferă surse de hrană foarte limitate pentru specie ca și cuibăritor,
aceasta se încadrează în categoria V. Atunci când pasajul se suprapune peste
perioade în care au loc arăturile de vară, stolurile mari de berze pot fi
considerate în categoria S.
Ciconia nigra a fost reprezentată întotdeauna printr-un număr mic de
exemplare. Specia cuibărește în arbori din pădurile bătrâne dar este dependentă
de existența unor zone mlăștinoase în apropiere de unde pot asigura hrana puilor.
Desecările efectuate în ultimii 30 de ani au redus drastic posibilitățile de hrănire
ale speciei, astfel încât deși există condiții favorabile pentru cuibărit, numărul de
specii este foarte redus. Specia poate fi încadrată în categoria R.
Circus aeruginosus a cuibărit întotdeauna în zonă, folosind pâlcurile de
stufării care se formau de regulă pe meandrele abandonate sau în zonele
înmlăștinate. Întrucât cuibul amplasat pe sol este vulnerabil fluctuațiilor nivelului
apei chiar în zonele de stufării de pe lacuri, numărul de perechi cuibăritoare este
relativ constant, dar nu poate să crească deși sursele de hrană accesibile sunt mult
mai abundente. Specia se poate încadra în categoria S.
Circus cyaneus a fost întotdeauna o specie de pasaj și mai ales oaspete de
iarnă în zonă. Aglomerările de păsări de pe suprafețele lacurilor asigură surse de
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
53
hrană pentru specie, astfel încât iarna pot fi observate numeroase exemplare.
Totuși specia poate fi afectată numeric în perioadele în care înghețurile sunt
prelungite iar câmpurile sunt acoperite cu straturi de zăpadă timp îndelungat. În
aceste din urmă condiții, lipsa bruscă a surselor de hrană afectează indivizii și în
acest fel mortalitatea este foarte ridicată -exemplu poate fi iarna 2009-2010,. Cu
toate fluctuațiile numerice, specia se poate încadra în categoria S.
Coracias garrulus a cuibărit în urmă cu mulți ani în număr destul de mare
de perechi folosind scorburile din arborii bătrâni, care se găseau în șleaurile de
luncă de pe valea Siretului și a Bistriței. Dispariția spațiilor favorabile de cuibărit
-pentru scorburile din maluri există o concurență interspecifică foarte puternică, a
redus drastic numărul de perechi cuibăritoare în zonă. Agricultura intensivă a
contribuit la limitarea surselor de hrană necesare speciei, acesta fiind al doilea
factor important care contribuie la diminuarea populațiilor. Efectul acestei
agriculturi se manifestă și în perioadele de pasaj când specia, negăsind hrană a
deviat traseele de migrație. Specia se poate încadra în categoria V.
Crex crex a constituit în permanență populații constante de cuibăritoare în
zonă. Deoarece folosește de regulă culturile perene gen trifoi și lucernă pentru
cuibărit, sau spațiile înierbate de tip fânețe și are un caracter teritorial foarte
accentuat, numărul de perechi este destul de limitat, dar constant în fiecare an.
Pentru zona respectivă specia poate intra în categoria S.
Cygnus cygnus este un oaspete exclusiv de iarnă în zonă. Lebăda
cântătoare nu a cuibărit niciodată și nici nu are condiții de cuibărit în momentul
de față. Este adevărat că pot fi observate numeroase exemplare în timpul verii,
mai ales pe lacurile Răcăciuni și Berești, dar acestea sunt subadulți care nu
motive importante să se întoarcă către locurile unde au eclozat, fără a fi mature
sexual. În anii favorabili, când stratul de gheață al lacurilor este mai redus, specia
rămâne în număr mare de exemplare folosind apele puțin profunde și grindurile
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
54
de colmatare pentru hrană și adăpost. Au fost ani când pe unele lacuri au fost
numărate și 5-600 exemplare până la 1000 pe tot parcursul iernii. Specia se
încadrează în categoria S.
Egretta alba nu a cuibărit niciodată în zonă, iar în timpul pasajelor
numărul de exemplare observate o dată, dar pe spații mari nu a depășit 15-20
exemplare. Uneori exemplare răzlețe rămân și pe timpul iernii atâta timp cât au
apă neînghețată de mică profunzime de unde să-și poată procura hrana. Fiind
prezentă constant, specia se poate încadra în categoria R.
Egretta garzetta a cuibărit înainte de apariția lacurilor doar în număr mic
de perechi, în unele stufării din meandrele abandonate ale Siretului. Prezența sa la
cuibărit nu a fost semnalată în fiecare an. În timpul migrațiilor specia este
prezentă în număr mare de exemplare pe lacurile Berești și Răcăciuni -uneori
chiar și 50-100 exemplare,, dar și pe celelalte zone. Specia se încadrează în
categoria S.
Falco vespertinus a fost o specie frecventă în perioada când șleaurile de
luncă încadrau malurile Bistriței și a Siretului. În amurg se puteau observa uneori
chiar și mai mult de 10 exemplare vânând insecte în zbor la lizierele spațiului
forestier. Dispariția pădurilor din zonă a eliminat aproape perechile cuibăritoare
și pot fi observate uneori exemplare răzlețe mai mult în timpul pasajelor. La
reducerea dimensiunilor populațiilor acestei specii specializate mai ales în
vânarea de insecte a contribuit în mare măsură și agricultura. Pentru zona
respectivă specia se poate încadra în categoria V către E.
Gallinago media a fost constant prezentă mai ales în zonele de pășune
umedă dar numai în perioadele de pasaj și în număr redus de exemplare. La
momentul actual specia poate fi observată doar accidental. Poate fi considerată
ca făcând parte din categoria V, deoarece islazurile umede sunt dispărute
aproape complet.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
55
Gavia stellata a fost observată ca specie de pasaj și uneori oaspeți de iarnă
în număr mic de exemplare pe valea Siretului și nu în fiecare an. Probabil că
trecea în migrație, dar cantitatea mică de pește accesibil pentru hrană din apele
curgătoare nu permitea o staționare mai îndelungată. Pe lacurile Răcăciuni și
Berești apare acum frecvent în grupuri care ajung uneori până la 10 exemplare,
iar totalul de pe suprafața acestor lacuri poate oscila uneori între 30 și 100
exemplare. Pe celelalte lacuri de acumulare -Lilieci, Bacău II, apariția este
sporadică. Dacă la începutul migrației se observă multe exemplare, acestea se
împuținează pe parcursul timpului -chiar și înaintea unui îngheț puternic,. Faptul
poate fi pus pe seama continuării migrației către sud, dar cu certitudine nu putem
exclude nici posibilitatea ca numeroși indivizi să moară înecați încurcându-se în
plasele braconierilor sau a pescarilor oficiali industriali. Specia poate fi trecută
în categoria V -datorită riscurilor probabile de înec,.
Haliaetus albicilla nu a cuibărit niciodată în zonă și nici în momentul
actual. Specia apare sporadic doar în perioadele de migrație, mai ales pe lacurile
Răcăciuni și Berești, când aglomerările de păsări legate de mediul acvatic
depășesc mai multe mii de exemplare. Acestea constituie sursa principală de
hrană a speciei, iar atunci când numărul lor este scăzut, răpitorul pleacă însoțind
aglomerările. Categoria în care se încadrează este R.
Ixobrychus minutus a cuibărit întotdeauna în număr destul de mare de
perechi, folosind de regulă orice pâlc de stuf de lângă bălțile alăturate râului
Siret, dacă acesta depășea câțiva metri pătrați. În momentul de față toate
suprafețele cu stuf din zonele colmatate de pe lacuri sau bălți alăturate adăpostesc
stârcul pitic la cuibărit. Peste populația locală bine reprezentată se suprapun mai
ales în timpul migrației de toamnă numeroși indivizi în trecere. Deși este o specie
solitară și destul de agresivă teritorial, numărul de indivizi este totuși destul de
mare. Specia poate fi încadrată cu ușurință în categoria S.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
56
Lanius collurio a existat întotdeauna ca specie cuibăritoare în zonă
folosind cu eficacitate toate tufărișurile răzlețe de pe islazuri sau lizierele
forestiere. Specia găsește și în momentul de față numeroase habitate favorabile
atât pentru cuibărit, cât și pentru hrănire, dar acestea sunt situate în afara
suprafețelor cu luciu de apă. Peste populația locală se suprapun uneori și
exemplare aflate în migrație, dar fenomenul este greu observabil deoarece ele se
deplasează solitar. Specia poate fi încadrată în categoria S.
Larus minutus apărea înainte de formarea lacurilor rareori în zonă, de
obicei în apropierea bălților formate de meandre. La momentul actual specia
apare constant cuibărind în număr redus de exemplare. Apare în mod constant
doar în perioadele de pasaj, fără a fi abundent. Prezența sa în număr diferit de
exemplare este dependentă de dimensiunile populațiilor din zonele de cuibărit.
Specia poate fi considerată ca făcând parte din categoria S.
Nycticorax nycticorax a cuibărit în perioadele când existau șleaurile de
luncă în câteva colonii răzlețe. Pe atunci existau adăposturi pentru cuibărit dar
sursa de hrană pe firul apei curgătoare și suprafețele mici pe bălțile din meandre
era foarte redusă și astfel nu se puteau dezvolta colonii puternice. După apariția
lacurilor dispărând pădurile n-au mai existat nici un fel de locuri favorabile ca
adăposturi de cuibărit. În schimb pe suprafețele întinse ale lacurilor pe care există
tot mai mult spațiu de vânătoare cu ape mici, sursa de hrană favorizează existența
speciei. Din această cauză în perioadele de migrație numărul de exemplare ce pot
fi observate este destul de mare, iar semnalele sonore auzite în timpul nopții
atestă acest lucru. Categoria în care se încadrează specia este S.
Oxyura leucocephala a fost un oaspete de iarnă observat de puține ori
înainte de apariția lacurilor. În prezent în perioadele de pasaj târziu de toamnă și
de iernat pot fi observate destul de multe exemplare, uneori și până la 20-30,
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
57
răspândite printre rațele scufundătoare aglomerate în stoluri. Categoria în care
se încadrează specia este R.
Pandion haliaetus a fost observat doar accidental de două-trei ori pe
cursul Siretului înainte de apariția lacurilor. În prezent poate fi observat în
exemplare izolate și nu în fiecare an, pe lacurile Răcăciuni și Berești. Specia nu
are accesibile exemplare de talie medie de pești care să înoate aproape de
suprafața apei și să-i asigure o sursă accesibilă de hrană. Categoria în care se
încadrează specia este R.
Pernis apivorus a cuibărit în zonele forestiere din lungul Siretului înainte
de apariția lacurilor. În prezent specia trece prin zonă doar în pasaj. Datorită
faptului că sursele de hrană preferată și accesibile ale viesparului sunt reduse în
zonă, numărul de indivizi observați este redus. Uneori se observă în timpul
pasajului de toamnă exemplare în migrație la mare altitudine și chiar și atunci nu
depășesc 25-30 de indivizi într-un cârd. Categoria în care se încadrează specia
este R.
Phalacrocorax pygmaeus nu a cuibărit niciodată în zonă și nici măcar nu a
fost observat. În perioada actuală grupuri mici de 8-10 exemplare -de obicei
subadulți, apar pe lacurile Răcăciuni și Berești în timpul perioadelor de pasaj fără
a staționa însă prea mult timp în zonă. Categoria în care se încadrează specia
este R.
Phalaropus lobatus nu a cuibărit și nu cuibărește în zonă. Exemplare
izolate trec prin zonele litorale ale lacurilor Răcăciuni și Berești fiind greu
observabile datorită faptului că nu formează stoluri și nici nu staționează mai
mult de 2-3 zile în traseul lor de migrație către sud. În unii ani specia lipsește dar
este foarte posibil ca ea să nu fi fost observată în timpul acțiunilor de
monitorizare. Categoria în care se încadrează specia este R.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
58
Platalea leucorodia a fost semnalat arareori în exemplare răzlețe pe
spațiile deschise ale văii Siretului. Neavând posibilități de filtrare a mâlului
pentru hrănire, acestea părăseau zona imediat. Chiar și așa între observații se
scurgeau ani buni. În momentul de față specia poate fi observată în fiecare an pe
lacurile Răcăciuni și Berești. Înainte de secarea lacului Galbeni era prezentă și în
această zonă. Începând din anul 2009 au fost observate exemplare în penaj de
nuntă chiar și în timpul lunilor de clocit. De fiecare dată s-a întâmplat ca apele
crescute la nivelul lacurilor datorită precipitațiilor să acopere chiar și cele mai
înalte porțiuni cu stufării și probabil că în felul acesta cuibăritul a fost
compromis. În timpul pasajelor poate fi observată destul de frecvent, dar stolurile
nu depășesc 5-15 exemplare. Pentru moment specia se încadrează în categoria
R.
Plegadis falcinellus nu a fost observat înaintea apariției lacurilor nici
chiar în zonele mlăștinoase de pe valea Siretului în timpul pasajelor. Nu
cuibărește în zonă. În perioada actuală, în unii ani, pot fi observate exemplare
răzlețe pe lacul Lilieci sau cârduri de 25-30 exemplare pe lacurile Răcăciuni sau
Berești, fără însă ca acestea să rămână în zonă mai mult de 1-2 săptămâni.
Categoria în care se încadrează specia este R.
Pluvialis apricaria a fost observat doar în perioadele de pasaj înainte de
apariția lacurilor. În perioada actuală în timpul pasajelor de toamnă pot fi
observate cârduri mici 5-15 exemplare în căutare de hrană pe grindurile și în
zonele de apă mică de pe lacurile Răcăciuni și Berești. Nu staționează în zonă
mai mult de 1-2 săptămâni în timpul toamnei. Categoria în care se încadrează
specia este R.
Porzana parva a cuibărit și a fost cu greu observată și în timpul pasajelor
aproape în toate bălțile cu stufării create de meandrele Siretului. În momentul de
față populația este mult mai abundentă, dar datorită prudenței este greu
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
59
observabilă și nu poate fi evaluată numeric cu ușurință. Urmele lăsate pe mâl, la
marginile apelor, sunt un indiciu privind existența acestei specii. Categoria în
care se încadrează specia este S.
Porzana porzana a fost la fel de frecventă ca specia anterioară în zonele cu
stufării de lângă bălțile create de meandrele Siretului. În perioada actuală
folosește la fel de bine spațiile create de stufăriile din zonă. Categoria în care se
încadrează specia este S. Cele două specii de cristei, precum și altele cu o viață
asemănătoare, dar necuprinse în nici o listă specială au un concurent la hrană în
perioada actuală reprezentat de o specie invazivă – fazanul. Acesta este un
consumator în forță a surselor de hrană atât vegetală cât și animală aproape în
toate zonele litorale și cu stufării, putând constitui un adversar important în
menținerea populațiilor locale de specii autohtone.
Recurvirostra avosetta nu a cuibărit și nici nu a fost observată în pasaj
înainte de apariția lacurilor. În momentul de față în unii ani apare sub forma unor
exemplare răzlețe pe lacul Lilieci și în cârduri de 25-50 exemplare pe zona
lacurilor Răcăciuni și Berești în perioadele de pasaj. Începând din anul 2009 pe
unul din grindurile formate pe lacul Răcăciuni, care oferea condiții favorabile au
fost instalate 33 de perechi de ciocântors care au cuibărit cu succes. În primăvara
anului 2010 specia a revenit la cuibărit dar creșterea nivelului apei lacului au
compromis fenomenul. Dacă în perioada lunilor aprilie-mai nivelul apei lacului
Răcăciuni ar fi menținut la un nivel mai scăzut, cu siguranță că în zonă s-ar
instala o colonie din această specie. Categoria în care se încadrează specia este
S.
Sterna albifrons a fost observată în exemplare răzlețe chiar și în perioada
cuibăritului în zona unor bălți create de meandrele Siretului înainte de apariția
lacurilor. În perioada actuală doar pe lacul Lilieci au fost observate câteva
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
60
perechi cărând hrană la pui, dar aspectul nu este în fiecare an. Pentru moment
categoria în care se încadrează specia este R.
Sterna hirundo a cuibărit și a fost observată în pasaj cu numeroase
exemplare, aproape pe toate bălțile mai mari create de meandrele Siretului înainte
de apariția lacurilor. În perioada actuală specia este prezentă în toată zona
cuibărind pe lacul Lilieci în puține exemplare și mai multe perechi pe lacurile
Răcăciuni și Berești. În timpul pasajelor se adaugă populației locale și numeroși
indivizi aflați în migrație. Categoria în care se încadrează specia este S.
Tringa glareola a fost întotdeauna observat în exemplare răzlețe atât
înainte cât și după apariția lacurilor în zonă. Numărul redus de exemplare
observat este datorat unor populații cuibăritoare în nord, destul de mici, dar și
faptului că prin emisiunile sonore și coloritul observat la distanță poate fi lesne
confundat cu Tringa ochropus. Specia nu este amenințată. Categoria în care se
încadrează specia este R.
Anexa nr.15
Tabel nr. 14 Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări
identificate în perioada studiilor care au stat la baza elaborării PLANULUI DE
MANAGEMENT
Identificarea şi localizarea ameninţărilor pentru speciile “ţintă” şi habitatele
caracteristice.
În decursul observațiilor s-au identificat în teren potenţialele ameninţări
pentru speciile de păsări „ţintă” – de exemplu: stuf incendiat, prezenţa
gunoiului menajer pe apă şi în vegetaţie, modificarea nivelului de retenţie a
apei din lacuri în perioadele sensibile pentru păsări – cuibărit, vânătoare,
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
61
pescuit din barcă, pescuit din vegetaţia emersă, braconaj cinegetic şi
piscicol ca factori de deranj și altele asemenea. – rezultatele sunt detaliate
în studiile realizate pentru fiecare lac în parte
localizarea pe schiţe/hărţi a principalelor ameninţări identificate şi ulterior
suprapunerea lor peste hărţile habitatelor şi distribuţiei speciilor/ zonelor
de concentrare pentru cuibărit, hrănire, înnoptare, năpârlire și altele
asemenea. Sunt detaliate în hărțile cu cartarea și stabilirea locurilor de
cuibărire. Acestea se regăsesc ca fiind zone -habitate, antropizate.
Evaluarea/cuantificarea ameninţărilor identificate
evaluarea/cuantificarea pe cât posibil a ameninţărilor identificate, conform
pct. a. -ex: suprafaţa şi % de stuf ars, procentul suprafeţelor cu peturi pe
apă şi în vegetaţie, nivelul de fluctuaţie al apei, numărul zilelor cu vânători
şi procentul acestora din totalul ieşirilor, numărul zilelor cu bărci şi
numărul bărcilor, distanţa de la factorii perturbanţi la zonele de cuibărit,
hrănire, înnoptare și altele asemenea.,
ierarhizarea ameninţărilor: influenţă mare, medie, mică
Anexa nr.16
Tabel nr. 15 Cuantificarea amenințărilor identificate
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
62
d. OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU SPECIILE „ȚINTĂ” ALE
PLANULUI DE MANAGEMENT ROSPA0063
Obiectivele specifice din PLANUL DE MANAGEMENT se adresează
punctul fiecărei specii „țintă” identificate în perimetrul Sitului NATURA 2000 –
ROSPA0063 și specificate în FORMULARUL STANDARD – HG 1284/2007 și
cuprinse în anexele 3 și 4B – OUG 57/2007 aprobată cu modificările ulterioare
prin Legea 49/2011.
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor
o Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin
schimbarea destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor invazive
Anexa nr.17
Tabel nr. 16 Obiective specifice pentru Specii de păsări specificate in
Formularul Standard – specii „tintă” enumerate în anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
63
e. IMPLEMENTARE
i. Resurse
Pentru implementarea PLANULUI DE MANAGEMENT ROSPA0063 -
Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești” parte integrantă din „Plan de
Management pentru situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-
Berești, resursele umane, financiare sunt asigurate de către CENTRU
REGIONAL DE ECOLOGIE – CRE – BACAU - CONVENTIA
CUSTODIE NR.2/18.02.2010.
Din punct de vedere instituțional CRE – CUSTODE are obligatia sa
abordeze o colaborare permanentă cu instituții ce dețin competente în domeniul
protecției mediului ca factori interesați
AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI BACĂU
Complexul Muzeal de Științele Naturii I. Borcea Bacău
Universitatea Bacău, Facultatea de Științe
ICAS Stațiunea Hemeiuși
Universitatea Iași, Facultatea de Biologie
Institutul de Cercetări Piscicole Iași
Aceste unitățile dispun de personal specializat și dotări corespunzătoare.
o Managementul piscicol – personalul aparținând gestionarilor
o Managementul cinegetic – personalul aparținând gestionarilor
fondurilor de vânătoare
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
64
o Managementul silvic – personalul aparținând ocoalelor silvice care
au în administrare pădurile
ii. Plan de acțiuni
Prezentul plan de management va fi implementat de
custodele/administratorul ariei protejate în următorii cinci ani de la data aprobării
acestuia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Implementarea planului se va realiza pe baza planului de acțiuni care
indică responsabilitățile și instituțiile care pot fi implicate. De asemenea pentru
fiecare acțiune sunt indicate costurile estimative și sursele de finanțare care pot fi
accesate pentru realizarea acesteia.
Urmărirea implementării acțiunilor se va face periodic prin monitorizarea
atingerii, în perioada de timp stabilita, a indicatorilor de succes și a rezultatelor
așteptate.
Respectarea planului de acțiuni, ca parte componentă a planului de
management este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Anexa nr. 18
Tabel nr. 17 Plan de acțiuni
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
65
6. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE
Planul de monitorizare va respecta perioada și durata de implementare a
Planului de acțiuni.
Anexa nr.19
Tabel nr. 18 . Plan de monitorizare
Pentru a veni în sprijinul custodelui care administrează Situl NATURA
2000 – ROSPA0063 o serie de formulare utile în realizarea monitorizărilor
periodice .
Anexa nr.20
FORMULAR 1. MONITORIZAREA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR
în SITUL NATURA 2000 ROSPA0063
Anexa nr. 21
FORMULAR 2. Monitorizarea tipurilor de habitat specific locurilor de cuibărit,
pasaj și iernat
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
66
BIBLIOGRAFIE
Ciochia V., 1984 - Dinamica şi migraţia păsărilor. Ed. Şt. Enc., Bucureşti.
Feneru Fl., 1998 - Observaţii ornitologice la lacul Galbeni. Migrans vol. 2-2,
pp.3, Târgu Mureş.
Feneru Fl., 2000 - Population's dynamics of some aquatic bird species în the
„lacul Lilieci” natural reserve -1996-2000,. Stud. Cerc. Şt. vol.5, pp.245-
248, Ed. Alma Mater, Univ. Bacău.
Feneru Fl., 2002 - Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al
Siretului. Teză de doctorat. Univ. Al.I.Cuza, 190 p., Iaşi.
Matieş M., 1971 - Contribuţii la cunoaşterea migraţiei carpatice a păsărilor.
Rev. Muz. nr.3, pp. 251-254, Bucureşti.
Munteanu D., 1965 - Trois années d'observaţions ornithologiques sur le lac
de barrage Bicaz. Trav. du Muz.d'Hist. Nat. „G. Antipa” vol.5, pp. 275-286,
Bucureşti.
Munteanu D., 1965 - Esquisse de l'avifaune de la region montagneuse de
Bassin de la Bistriţa. An. St. Univ. „Al.I.Cuza” din Iaşi, seria Biologie,
tom.11,fasc.1. pp. 103-121, Iaşi.
Munteanu D., 1969 - Bird migration în Rumania. Bulletin of the British
Ornithologists'Club, vol. 8, no.2, pp. 33-37.
Rang C., 1968 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului
în perioadele de pasaj. St. şi Com. Muz. Şt. Nat. nr.1, pp. 79-90, Bacău.
PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063
67
Rang C., 1971 - Beitrage zur Kenntnis der Vogelfauna der Stauseen Gârleni,
Bacău I, Bacău II, auf den Bistritza Fluss. St. şi Com. Muz. St. Nat. pp. 285-
300, Bacău.
Rang C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul
mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare. Public.
Societăţii Ornitologice Române, nr. 13, 249 p, Cluj - Napoca.
ANEXA nr.1
Anexa nr.2
Tabel nr.1 Suprafata ROSPA0063
Nr. Arie naturală protejată Suprafaţă
-ha,
Judeţ Nr. aviz CMN
VI.4. Lacul Lilieci 262 Bacău Cj 287/23.12.2002
VI. 5. Lacul Bacău II 202 Bacău Cj 286/23.12.2002
VI.6. Lacul Galbeni 1.132 Bacău Cj 285/23.12.2002
VI.7. Lacul Răcăciuni 2.004 Bacău Cj 288/23.12.2002
VI.8. Lacul Bereşti 1.800 Bacău Cj 289/23.12.2002
TOTAL 5575.5 ha
Anexa nr.3
Tabel nr. 2. Localizarea Sitului
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului
Latitudine
E 27º 7'12''
Longitudine
N 46º 14' 50''
Supra-faţa
sitului ha
5 575.5
Lungi-mea
sitului km
Altitudine m
Min. Max. Med. 99
202 128
Regiunea biogeografică
Alpină
Continentală X
Panonică
Stepică
Pontică
Regiunile administrative NUTS Numele judeţului %
RO011 Bacău 99
RO026 Vrancea 1
Anexa nr.4
Tabel nr.3
Specii de păsări din Formularul Standard, enumerate în anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE
Nr.
crt
Cod Specie Populaţie:
Rezidentă
Cuibări
t
Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
1. A022 Ixobrychus minutus 50-70 p C B C B
2. A081 Circus aeruginosus 7-10 p C B C B
3. A038 Cygnus cygnus 220-300 i B B C B
4. A193 Sterna hirundo 80-100 p C B C B
5. A166 Tringa glareola 1000-1500 i C
6. A307 Sylvia nisoria 5-10 p D
7. A140 Pluvialis apricaria 200-300 i C C B C
8. A177 Larus minutus 150-250 i D
9. A196 Chlidonias hybridus 300-600 i D
10. A197 Chlidonias niger 30-80 i D
11. A127 Grus grus 10-40 i D
Anexa nr.5
Tabel nr. 4 – Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
de confluenţă Bistriţa – Siret
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
1 Accipiter
gentilis
I C U S
2 Accipiter
nisus
I C U S
3 Acrocephalus
arundinaceus
N St Ov,P
4 Acrocephalus
palustris 4 S
N St Ov,P
5 Acrocephalus
schoenobaenus 4 -S,
N St Ov,P
6 Acrocephalus
scirpaceus 4 S
N St Ov,P
7 Actitis
hypoleucos
4B N L Ov,P
8 Alauda
arvensis 3 V
5C N,F T Ov,P
9 Alcedo
atthis 3 D
I 3 N,Ps A,L S
10 Anas
acuta 3 V
II 5C
5E O A,L P
11 Anas
clypeata
II 5C
5E O A,L P
12 Anas
crecca
II 5C
5E O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
13 Anas
penelope
II 5C
5E O A,L P
14 Anas
platyrhynchos
II 5C
5D O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
15 Anas
querquedula 3 V
II 5C O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
16 Anas
strepera 3 V
II O A,T P,Oi
17 Anser
albifrons
IIB 5C O A,T P,Oi
18 Anser
anser
5C O A,T P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
19 Anthus
campestris 3 V
I 3 N,F T P
20 Anthus
pratensis 4 S
N,F L,T P
21 Anthus
trivialis
N,F T P
22 Apus
apus
N T P
23 Aquila
pomarina 3 R
I 3 C U P
24 Ardea
cinerea
3 Ps L P,Oi
25 Ardea
purpurea 3 V
I Ps L P
26 Arenaria
interpres
4B N L P
27 Asio
flammeus 3 -V,
I 3 C St Oi,P
28 Asio
otus
C St
Ov,
P,Oi
29 Athene
noctua 3 S
4B C St S
30 Aythya
ferina 4 S
5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
31 Aythya
fuligula
5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
32 Aythya
marila 3* L*
5C
5E O A P,Oi
33 Aythya
nyroca 1 V
I O A,L P,Oi
34 Botaurus
stellaris 3 -V,
I 3
Ps A,L Ov,P
35 Branta
leucopsis 4/2 L*
I O A,L P
36 Bucephala
clangula
IIB 5C O A P,Oi
37 Burchinus
oedicnemus 3 V
3
N,F T P
38 Buteo
buteo
C S,L,T
Ov,
P,Oi
39 Buteo
lagopus
C S,L,T P,Oi
40 Calidris
alpina 3* V*
N L P
41 Calidris N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
ferruginea
42 Calidris
minuta
3 N L P
43 Carduelis
cannabina 4 S
4B N,G L,T
Ov,
P,Oi
44 Carduelis
carduelis
4B N,G T
Ov,
P,Oi
45 Carduelis
chloris 4 S
4B N,G T
Ov,
P,Oi
46 Carduelis
flammea
4B N,G T Oi
47 Carduelis
spinus 4 S
4B N,G L,T Oi
48 Charadrius
dubius
N L Ov,P
49 Chlidonias
leucopterus
Ps A,L Ov,P
50 Chlidonias
niger 3 D
I 3 Ps A,L Ov,P
51 Ciconia
ciconia 2 V
I 3 C,N
A,L,
T Ov,P
52 Ciconia
nigra 3 R
I 3 C,N
A,L,
T Ov,P
53 Cinclus
cinclus
Ps,N A Oi
54 Circus
aeruginosus
I 3 C
St,L,
T
Ov,
P,Oi
55 Circus
cyaneus 3 V
I C
St,L,
T P,Oi
56 Clangula
hyemalis
IIB O A Oi
57 Columba
oenas 4 S
5C G T P
58 Columba
palumbus 4 S
II 5C
5D G T P
59 Coracias
garrulus 2 -D,
I 3 O T P
60 Corvus
corax
4B O
St,L,
T S
61 Corvus corone
cornix
5C O
St,L,
T S
62 Corvus
frugilegus
5C O L,T S
63 Corvus
monedula 4 -S,
O L,T S
64 Crex
crex 1 V
3 N,F T Ov,P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
65 Cuculus
canorus
N St Ov,P
66 Cygnus
cygnus 4* S
I 3 O A,L Oi,P
67 Cygnus
olor
IIB O A,L
Ov,
P,Oi
68 Delichon
urbica
N T P
69 Egretta
alba
I 3 Ps A,L P,Oi
70 Egretta
garzetta
I 3 Ps A,L P
71 Emberiza
citrinella 4 -S,
G,N St,T
Ov,
P,Oi
72 Emberiza
schoeniclus
G,N St,T
Ov,
P,Oi
73 Eremophila
alpestris
N T Oi
74 Erithacus
rubecula 4 S
4B N,F St Ov,P
75 Falco
columbarius
C
St,L,
T P
76 Falco
subbuteo
4B C
St,L,
T P
77 Falco
tinnunculus 3 D
4B C
St,L,
T
Ov,
P,Oi
78 Falco
vespertinus 3 V
I 3 C
St,L,
T Ov,P
79 Fringilla
coelebs 4 S
G,N T Ov,P
80 Fringilla
montifringilla
G,N T P,Oi
81 Fulica
atra
II 5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
82 Galerida
cristata 3 -D,
G,N T S
83 Gallinago
gallinago
5C
5E N L P
84 Gallinago
media 2 -V,
3 N L P
85 Gallinula
chloropus
IIB 5C N,F L Ov,P
86 Garrulus
glandarius
5C O U S
87 Gavia
arctica 3 V
I Ps A Oi
88 Gavia 3 V I 3 Ps A P,Oi
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
stellata
89 Haematopus
ostralegus
N L P
90 Haliaetus
albicilla 3 R
I C U P
91 Hirundo
rustica 3 D
N St P
92 Ixobrychus
minutus 3 -V,
I 3 Ps St,L Ov,P
93 Lanius
collurio 3 -D,
I 3 N St,L Ov,P
94 Lanius
excubitor 3 D
N St,L
Ov,
P,Oi
95 Larus
argentatus
IIB Ps A,L
Ov,
P,Oi
96 Larus
minutus 3 D
I 3 Ps A,L P
97 Larus
ridibundus
IIB Ps A,L
Ov,
P,Oi
98 Limicola
falcinellus 3 -V,
4B N L P
99 Limosa
limosa 2 V
IIB N L P
100 Locustella
fluviatilis 4 S
N St Ov,P
101 Locustella
luscinioides 4 -S,
N St Ov,P
102 Lymnocriptes
minimus 3* -V,*
5C
5E N L P
103 Mergus
albellus 3 V
I Ps A P,Oi
104 Mergus
merganser
Ps A P,Oi
105 Mergus
serrator
Ps A P,Oi
106 Merops
apiaster 3 D
4B N St Ov,P
107 Miliaria
calandra 4 -S,
4B N,G T Ov,P
108 Motacilla
alba
4B N
St,L,
T Ov,P
109 Motacilla
cinerea
4B N
St,L,
T P
110 Motacilla
flava
4B N
St,L,
T Ov,P
111 Netta
rufina 3 D
O A,L
Ov,
P,Oi
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
112 Numenius
arquata 3* D*
IIB N L P
113 Nycticorax
nycticorax 3 D
I 3 Ps A,L P
114 Oenanthe
oenanthe
N T Ov,P
115 Oxyura
leucocephala 1 E
I 3 O A P,Oi
116 Pandion
haliaetus 3 R
I C U P
117 Panurus
biarmicus 4 S
4B N St S
118 Parus
caeruleus
N U S
119 Parus
major
N U S
120 Passer
domesticus
N,G L,T S
121 Passer
montanus
N,G L,T S
122 Perdix
perdix 3 V
II 5D N,G L.T S
123 Pernis
apivorus 4 S
I 3 C U P
124 Phalacrocorax
carbo
Ps A S
125 Phalacrocorax
pygmaeus 2 V
I 3 Ps A P
126 Phalaropus
lobatus
N L P
127 Phasianus
colchicus
II 5C,
5D O
St,L,
T S
128 Philomachus
pugnax 4 -S,
I N L P
129 Phylloscopus
collybita
4B N T P
130 Pica
pica
IIB 5C O
St,L,
T S
131 Platalea
leucorodia 2 E
3 N L Ov,P
132 Plectrophenas
nivalis
N,G St,L P
133 Plegadis
falcinellus 3 D
3 N L P
134 Pluvialis
apricaria 4 S
I 3
5E N L P
135 Puvialis N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
squatarola
136 Podiceps
cristatus
Ps A
Ov,
P,Oi
137 Podiceps
griseigena
Ps A P
138 Podiceps
nigricollis
Ps A P
139 Porzana
parva 4 -S,
I 3 N T,St Ov,P
140 Porzana
porzana 4 S
I 3 N L,T Ov,P
141 Rallus
aquaticus
N L,T Ov,P
142 Recurvirostra
avosetta 4/3* L*
I 3 N L Ov,P
143 Remiz
pendulinus
4B N T Ov,P
144 Riparia
riparia 3 D
N St Ov,P
145 Saxicola
rubetra 4 S
N T Ov,P
146 Saxicola
torquata 3 -D,
N T Ov,P
147 Scolopax
rusticola 3* -V,*
II 5C
5E N L P
148 Somateria
mollisima
O A Oi
149 Stercorarius
parasiticus
4B Ps A P
150 Sterna
albifrons 3 D
I 3 Ps A,L Ov,P
151 Sterna
hirundo
3 Ps A,L
Ov,
P,Oi
152 Streptopelia
decaocto
IIB 5C G T S
153 Streptopelia
turtur 3 D
IIB 5C G L,T Ov,P
154 Strix
uralensis
C U P
155 Sturnus
vulgaris
IIB 5C O L.T Ov,P
156 Tachybaptus
ruficollis
4B Ps A P,Oi
157 Tadorna
tadorna
O A,L Ov,P
158 Tringa
erythropus
IIB N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
159 Tringa
glareola 3 D
3 N L P
160 Tringa
nebularia
N L P
161 Tringa
ochropus
N L P
162 Tringa
stagnatilis
N L P
163 Tringa
totanus 2 D
IIB N L P
164 Troglodytes
troglodytes 4 S
N St S
165 Turdus
merula 4 S
IIB N,F T Ov,P
166 Turdus
philomelos 4 S
IIB 5C N,F T Ov,P
167 Turdus
pilaris 4* S
IIB 5C N,F L,T P,Oi
168 Upupa
epops
4B N L P
169 Vanellus
vanellus
IIB N L,T
Ov,
P,Oi
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Anexa nr.6
Tabel nr. 5 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
lacului Lilieci
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
1 Accipiter gentilis
C U S R P R P
2 Accipiter nisus
C U S R P R P
3 Acrocephalus
arundinaceus N St Ov,P A P C P
4 Acrocephalus palustris 4 S
N St Ov,P C P C P
5 Acrocephalus scirpaceus 4 S
N St Ov,P A P C P
6 Actitis hypoleucos
N L Ov,P
R P
7 Alauda arvensis 3 V
N,F T Ov,P C P A P
8 Alcedo atthis 3 D 3 N,Ps A,L S R P R P
9 Anas acuta 3 V
O A,L P
C P
10 Anas clypeata
O A,L P
R P
11 Anas crecca
O A,L,T Ov,P,O
i A P
12 Anas penelope
O A,L P
C P
13 Anas platyrhynchos
O A,L,T Ov,
P,Oi C P A P
14 Anas querquedula 3 V
O A,L,T Ov,P,O
i R F A P
15 Anas strepera 3 V
O A,T P,Oi
R P
16 Anser albifrons
O A,T P,Oi
C F
17 Anser anser
O A,T P
C F
18 Anthus pratensis 4 S
N,F L,T P
C P
19 Anthus trivialis
N,F T P
C P
20 Aquila pomarina 3 R 3 C U P
R P
21 Ardea cinerea
Ps L P,Oi
C P
22 Ardea purpurea 3 V 3 P L P
R P
23 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P
C P
24 Asio otus
C St Ov,P,O
i R P A P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
25 Athene noctua 3 S
C St S R P R P
26 Aythya ferina 4 S
O A,L Ov,P,O
i R F C P
27 Aythya fuligula
O A,L Ov,P,O
i R P C P
28 Aythya nyroca 1 V
O A,L P,Oi
R P
29 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F R P
30 Bucephala clangula
O A P,Oi
C P
31 Buteo buteo
C S,L,T Ov,P,O
i R P R P
32 Buteo lagopus
C S,L,T P,Oi
R P
33 Calidris alpina 3* V* 3 N L P
R P
34 Calidris minuta
N L P
R F
35 Carduelis cannabina 4 S
N,G L,T Ov,P,O
i C P C P
36 Carduelis carduelis
N,G T Ov,P,O
i A P A P
37 Carduelis chloris 4 S
N,G T Ov,P,O
i C P C P
38 Carduelis flammea
N,G T Oi
C F
39 Carduelis spinus 4 S
N,G L,T Oi
C P
40 Charadrius dubius
N L Ov,P R P R P
41 Chlidonias leucopterus
Ps A,L Ov,P R F R P
42 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R F C P
43 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P C P
44 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R F
45 Cinclus cinclus
Ps,N A Oi
R F
46 Circus aeruginosus
3 C St,L,T Ov,P,O
i R F C P
47 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi
C P
48 Clangula hyemalis
O A Oi
R F
49 Columba oenas 4 S
G T P
A P
50 Columba palumbus 4 S
G T P
A P
51 Coracias garrulus 2 -D, 3 O T P
R F
52 Corvus corax
O St,L,T S C P C P
53 Corvus corone cornix
O St,L,T S R P R P
54 Corvus frugilegus
O L,T S
A P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
55 Corvus monedula 4 -S,
O L,T S C P C P
56 Cuculus canorus
N St Ov,P R P R P
57 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P R P C F
58 Cygnus olor
O A,L Ov,P,O
i R P C F
59 Delichon urbica
N T P
A P
60 Egretta alba
3 Ps A,L P,Oi
R P
61 Egretta garzetta
3 Ps A,L P
R P
62 Emberiza citrinella 4 -S,
G,N St,T Ov,P,O
i C P A P
63 Emberiza schoeniclus
G,N St,T Ov,P,O
i C P C P
64 Erithacus rubecula 4 S
N,F St Ov,P
R P
65 Falco columbarius
C St,L,T P
R F
66 Falco subbuteo
C St,L,T P
R F
67 Falco tinnunculus 3 D
C St,L,T Ov,P,O
i R P C P
68 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P R F R P
69 Fringilla coelebs 4 S
G,N T Ov,P R F A P
70 Fringilla montifringilla
G,N T P,Oi
A P
71 Fulica atra
O A,L Ov,P,O
i C P A P
72 Galerida cristata 3 -D,
G,N T S C P C P
73 Gallinago gallinago
N L P
R P
74 Gallinago media 2 -V, 3 N L P
R F
75 Gallinula chloropus
N,F L Ov,P C P C P
76 Garrulus glandarius
O U S R P R F
77 Gavia arctica 3 V
Ps A Oi
R P
78 Gavia stellata 3 V 3 Ps A P,Oi
R F
79 Hirundo rustica 3 D
N St P
A P
80 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P C P C P
81 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P A P C P
82 Lanius excubitor 3 D
N St,L Ov,P,O
i R F R P
83 Larus argentatus
Ps A,L
Ov,P,O
i R F C P
84 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
85 Larus ridibundus
Ps A,L
Ov,P,O
i A P A P
86 Limosa limosa 2 V
N L P
R P
87 Locustella fluviatilis 4 S
N St Ov,P R P R P
88 Locustella luscinioides 4 -S,
N St Ov,P R P R P
89 Lymnocriptes minimus 3* -
V,* N L P
C P
90 Mergus albellus 3 V
Ps A P,Oi
R P
91 Mergus merganser
Ps A P,Oi
R P
92 Merops apiaster 3 D
N St Ov,P A P C P
93 Miliaria calandra 4 -S,
N,G T Ov,P R F C F
94 Motacilla alba
N St,L,T Ov,P C P A P
95 Motacilla cinerea
N St,L,T P
R P
96 Motacilla flava
N St,L,T Ov,P C P C P
97 Numenius arquata 3* D*
N L P
R F
98 Nycticorax nycticorax 3 D 3 Ps A,L P
C P
99 Oenanthe oenanthe
N T Ov,P C P C P
100 Panurus biarmicus 4 S
N St S R F R F
101 Parus caeruleus
N U S C P C P
102 Parus major
N U S C P C P
103 Passer domesticus
N,G L,T S C P A P
104 Passer montanus
N,G L,T S C P A P
105 Perdix perdix 3 V
N,G L.T S C P C P
106 Pernis apivorus 4 S 3 C U P
R P
107 Phalacrocorax carbo
Ps A S R P C P
108 Phasianus colchicus
O St,L,T S C P C P
109 Philomachus pugnax 4 -S,
N L P
C P
110 Phylloscopus collybita
N T P
C P
111 Pica pica
O St,L,T S A P A P
112 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P
R F
113 Plegadis falcinellus 3 D 3 N L P
R F
114 Podiceps cristatus
Ps A Ov,P,O
i R P C P
115 Podiceps griseigena
Ps A P
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
116 Podiceps nigricollis
Ps A P
R P
117 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R P
118 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P
119 Rallus aquaticus
N L,T Ov,P C P C P
120 Recurvirostra avosetta 4/
3* L* 3 N L Ov,P
R F
121 Remiz pendulinus
N T Ov,P R F R F
122 Riparia riparia 3 D
N St Ov,P A P A P
123 Saxicola rubetra 4 S
N T Ov,P C P C P
124 Saxicola torquata 3 -D,
N T Ov,P C P C P
125 Scolopax rusticola 3* -
V,* N L P
R P
126 Stercorarius parasiticus
Ps A P
R F
127 Sterna albifrons 3 D 3 Ps A,L Ov,P R F R F
128 Sterna hirundo
3 Ps A,L Ov,P,O
i R F C P
129 Streptopelia decaocto
G T S
R P
130 Streptopelia turtur 3 D
G L,T Ov,P C P A P
131 Sturnus vulgaris
O L.T Ov,P R P A P
132 Tachybaptus ruficollis
Ps A P,Oi
C P
133 Tringa erythropus
N L P
R P
134 Tringa glareola 3 D 3 N L P
R P
135 Tringa ochropus
N L P
C P
136 Tringa stagnatilis
N L P
R F
137 Tringa totanus 2 D
N L P
C P
138 Troglodytes troglodytes 4 S
N St S C P R P
139 Turdus merula 4 S
N,F T Ov,P C P C P
140 Turdus philomelos 4 S
N,F T Ov,P C P C P
141 Turdus pilaris 4* S
N,F L,T P,Oi
A P
142 Upupa epops
N L P
C P
143 Vanellus vanellus
N L,T Ov,P,O
i R P A P
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală
R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->100 perechi,
Pasaj/iernat – abundență Pasaj/iernat – frecvență anuală
R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->500 indivizi,
Anexa nr.7
Tabel nr. 6 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
lacului Bacău II
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Accipiter gentilis
C U S R P R P
2 Accipiter nisus
C U S R P R P
3 Acrocephalus
arundinaceus N St Ov,P C P C P
4 Acrocephalus
palustris 4 S
N St Ov,P R P R P
5 Acrocephalus
schoenobaenus. 4 -S,
N St Ov,P R P R P
6 Acrocephalus
scirpaceus 4 S
N St Ov,P C P C P
7 Actitis hypoleucos
N L Ov,P
R F
8 Alauda arvensis 3 V
N,F T Ov,P C P A P
9 Alcedo atthis 3 D 3 N,P
s A,L S R P R P
10 Anas acuta 3 V
O A,L P
R F
11 Anas clypeata
O A,L P
R P
12 Anas crecca
O A,L,T Ov,P,
Oi C P
13 Anas penelope
O A,L P
R F
14 Anas platyrhynchos
O A,L,T Ov,
P,Oi C P A P
15 Anas querquedula 3 V
O A,L,T Ov,P,
Oi R F C P
16 Anas strepera 3 V
O A,T P,Oi
R P
17 Anthus pratensis 4 S
N,F L,T P
R F
18 Anthus trivialis
N,F T P
C P
19 Ardea cinerea
Ps L P,Oi
R P
20 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P
R P
21 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
22 Asio otus
C St Ov,P,
Oi C P
23 Athene noctua 3 S
C St S R P R P
24 Aythya ferina 4 S
O A,L Ov,P,
Oi R F R P
25 Aythya fuligula
O A,L Ov,P,
Oi R P
26 Buteo buteo
C S,L,T Ov,P,
Oi R F R P
27 Buteo lagopus
C S,L,T P,Oi
R P
28 Carduelis cannabina 4 S
N,G L,T Ov,P,
Oi R P C P
29 Carduelis carduelis
N,G T Ov,P,
Oi C P C P
30 Carduelis chloris 4 S
N,G T Ov,P,
Oi R P C P
31 Carduelis spinus 4 S
N,G L,T Oi
C P
32 Charadrius dubius
N L Ov,P R P C P
33 Cinclus cinclus
Ps,
N A Oi
R F
34 Circus aeruginosus
3 C St,L,T Ov,P,
Oi R P
35 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi
R P
36 Columba oenas 4 S
G T P
C P
37 Columba palumbus 4 S
G T P
A P
38 Corvus corax
O St,L,T S R P R P
39 Corvus corone cornix
O St,L,T S C P C P
40 Corvus frugilegus
O L,T S
A P
41 Corvus monedula 4 -S,
O L,T S C P C P
42 Cuculus canorus
N St Ov,P R P R P
43 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P R P C P
44 Delichon urbica
N T P
C P
45 Egretta alba
3 Ps A,L P,Oi
R P
46 Egretta garzetta
3 Ps A,L P
R P
47 Emberiza citrinella 4 -S,
G,N St,T Ov,P,
Oi R P C P
48 Emberiza schoeniclus
G,N St,T Ov,P,
Oi C P C P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
49 Erithacus rubecula 4 S
N,F St Ov,P R P C P
50 Falco columbarius
C St,L,T P
R F
51 Falco subbuteo
C St,L,T P
R P
52 Falco tinnunculus 3 D
C St,L,T Ov,P,
Oi R P C P
53 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P
R P
54 Fringilla coelebs 4 S
G,N T Ov,P R P A P
55 Fringilla
montifringilla G,N T P,Oi
C P
56 Fulica atra
O A,L Ov,P,
Oi C P A P
57 Galerida cristata 3 -D,
G,N T S C P C P
58 Gallinago gallinago
N L P
C P
59 Gallinula chloropus
N,F L Ov,P C P C P
60 Garrulus glandarius
O U S C P C P
61 Gavia arctica 3 V
Ps A Oi
R F
62 Gavia stellata 3 V 3 Ps A P,Oi
R F
63 Hirundo rustica 3 D
N St P
A P
64 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P C P C P
65 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P R P C P
66 Lanius excubitor 3 D
N St,L Ov,P,
Oi R F R P
67 Larus argentatus
Ps A,L Ov,P,
Oi R P C P
68 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P
R F
69 Larus ridibundus
Ps A,L Ov,P,
Oi C P A P
70 Mergus albellus 3 V
Ps A P,Oi
R P
71 Mergus merganser
Ps A P,Oi
R P
72 Merops apiaster 3 D
N St Ov,P R P C P
73 Miliaria calandra 4 -S,
N,G T Ov,P R P C P
74 Motacilla alba
N St,L,T Ov,P C P C P
75 Motacilla cinerea
N St,L,T P
R P
76 Motacilla flava
N St,L,T Ov,P R P C P
77 Nycticorax
nycticorax 3 D 3 Ps A,L P
C P
78 Oenanthe oenanthe
N T Ov,P R P C P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
79 Parus caeruleus
N U S R P R P
80 Parus major
N U S R P R P
81 Passer domesticus
N,G L,T S C P A P
82 Passer montanus
N,G L,T S R P C P
83 Perdix perdix 3 V
N,G L.T S R P R P
84 Phalacrocorax carbo
Ps A S R F C P
85 Phasianus colchicus
O St,L,T S C P C P
86 Philomachus pugnax 4 -S,
N L P
C F
87 Phylloscopus
collybita N T P
R P
88 Pica pica
O St,L,T S C P C P
89 Podiceps cristatus
Ps A Ov,P,
Oi R F R P
90 Podiceps griseigena
Ps A P
R P
91 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R P
92 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P
93 Rallus aquaticus
N L,T Ov,P R P R P
94 Riparia riparia 3 D
N St Ov,P R P A P
95 Saxicola rubetra 4 S
N T Ov,P R P R P
96 Saxicola torquata 3 -D,
N T Ov,P R P R P
97 Scolopax rusticola 3* -
V,* N L P
R P
98 Sterna hirundo
3 Ps A,L Ov,P,
Oi R P
99 Streptopelia decaocto
G T S
C P
100 Streptopelia turtur 3 D
G L,T Ov,P R P C P
101 Sturnus vulgaris
O L.T Ov,P R P A P
102 Tachybaptus
ruficollis Ps A P,Oi
R P
103 Tringa ochropus
N L P
C P
104 Tringa totanus 2 D
N L P
R P
105 Troglodytes
troglodytes 4 S
N St S C P R P
106 Turdus merula 4 S
N,F T Ov,P C P C P
107 Turdus philomelos 4 S
N,F T Ov,P C P C P
108 Turdus pilaris 4* S
N,F L,T P,Oi
C P
109 Upupa epops
N L P
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
110 Vanellus vanellus
N L,T Ov,P,
Oi C P
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală
R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->100 perechi,
Pasaj/iernat – abundență
Pasaj/iernat – frecvență
anuală
R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->500 indivizi,
Anexa nr. 8
Tabel nr. 7 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
lacului Galbeni
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Accipiter gentilis
C U S R P R P
2 Accipiter nisus
C U S R P R P
3 Acrocephalus
arundinaceus N St Ov,P A P C P
4 Acrocephalus
scirpaceus 4 S
N St Ov,P A P C P
5 Alauda arvensis 3 V
N,F T Ov,P C P C P
6 Alcedo atthis 3 D 3 N,P
s A,L S R P R P
7 Anas platyrhynchos
O A,L,T Ov,
P,Oi R P A P
8 Anas querquedula 3 V
O A,L,T Ov,P,
Oi R F C P
9 Anas strepera 3 V
O A,T P,Oi
R P
10 Anthus pratensis 4 S
N,F L,T P
C P
11 Anthus trivialis
N,F T P
C P
12 Aquila pomarina 3 R 3 C U P
R P
13 Ardea cinerea
Ps L P,Oi
C P
14 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R F C P
15 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P
R P
16 Asio otus
C St Ov,P,
Oi R F C P
17 Athene noctua 3 S
C St S R P R P
18 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F C P
19 Buteo buteo
C S,L,T Ov,P,
Oi R P R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
20 Buteo lagopus
C S,L,T P,Oi
R P
21 Carduelis cannabina 4 S
N,G L,T Ov,P,
Oi R P C P
22 Carduelis carduelis
N,G T Ov,P,
Oi C P C P
23 Carduelis chloris 4 S
N,G T Ov,P,
Oi R P C P
24 Carduelis flammea
N,G T Oi
A P
25 Carduelis spinus 4 S
N,G L,T Oi
C P
26 Charadrius dubius
N L Ov,P R P C P
27 Chlidonias
leucopterus Ps A,L Ov,P R P C P
28 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P C P
29 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P A P
30 Circus aeruginosus
3 C St,L,T Ov,P,
Oi R F C P
31 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi
R P
32 Columba oenas 4 S
G T P
A P
33 Columba palumbus 4 S
G T P
A P
34 Coracias garrulus 2 -D, 3 O T P
R P
35 Corvus corax
O St,L,T S R P R P
36 Corvus corone cornix
O St,L,T S R P R P
37 Corvus frugilegus
O L,T S R P A P
38 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P R P R P
39 Cuculus canorus
N St Ov,P R P C P
40 Egretta alba
3 Ps A,L P,Oi
R P
41 Egretta garzetta
3 Ps A,L P
C P
42 Emberiza citrinella 4 -S,
G,N St,T Ov,P,
Oi R P A P
43 Emberiza schoeniclus
G,N St,T Ov,P,
Oi A P A P
44 Erithacus rubecula 4 S
N,F St Ov,P C P C P
45 Falco columbarius
C St,L,T P
R P
46 Falco subbuteo
C St,L,T P
R P
47 Falco tinnunculus 3 D
C St,L,T Ov,P,
Oi R P C P
48 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P R F R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
49 Fringilla coelebs 4 S
G,N T Ov,P R P A P
50 Fringilla
montifringilla G,N T P,Oi
A F
51 Galerida cristata 3 -D,
G,N T S C P C P
52 Gallinago gallinago
N L P
C P
53 Gallinula chloropus
N,F L Ov,P R P C P
54 Garrulus glandarius
O U S R P R P
55 Hirundo rustica 3 D
N St P
A P
56 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P C P C P
57 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P R P C P
58 Lanius excubitor 3 D
N St,L Ov,P,
Oi R F R P
59 Larus argentatus
Ps A,L Ov,P,
Oi R P R P
60 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P
R P
61 Larus ridibundus
Ps A,L Ov,P,
Oi C P
62 Lymnocriptes
minimus 3*
-
V,* N L P
R P
63 Merops apiaster 3 D
N St Ov,P C P C P
64 Miliaria calandra 4 -S,
N,G T Ov,P C P C P
65 Motacilla alba
N St,L,T Ov,P C P A P
66 Motacilla cinerea
N St,L,T P
C P
67 Motacilla flava
N St,L,T Ov,P C P A P
68 Netta rufina 3 D
O A,L Ov,P,
Oi R P R P
69 Nycticorax
nycticorax 3 D 3 Ps A,L P
C P
70 Oenanthe oenanthe
N T Ov,P R P R P
71 Parus caeruleus
N U S R P R P
72 Parus major
N U S R P R P
73 Passer domesticus
N,G L,T S C P A P
74 Passer montanus
N,G L,T S C P A P
75 Pernis apivorus 4 S 3 C U P
R P
76 Phalaropus lobatus
3 N L P
R P
77 Phasianus colchicus
O St,L,T S C P C P
78 Phylloscopus
N T P
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
collybita
79 Pica pica
O St,L,T S C P C P
80 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R P
81 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P
82 Rallus aquaticus
N L,T Ov,P R P C P
83 Remiz pendulinus
N T Ov,P R P R P
84 Riparia riparia 3 D
N St Ov,P C P A P
85 Saxicola rubetra 4 S
N T Ov,P R P C P
86 Saxicola torquata 3 -D,
N T Ov,P R P C P
87 Scolopax rusticola 3* -
V,* N L P
C P
88 Sterna hirundo
3 Ps A,L Ov,P,
Oi C P
89 Streptopelia decaocto
G T S
C P
90 Streptopelia turtur 3 D
G L,T Ov,P C P A P
91 Sturnus vulgaris
O L.T Ov,P C P A P
92 Tringa ochropus
N L P
C P
93 Tringa totanus 2 D
N L P
C P
94 Troglodytes
troglodytes 4 S
N St S C P R P
95 Turdus merula 4 S
N,F T Ov,P R P A P
96 Turdus philomelos 4 S
N,F T Ov,P R P A P
97 Turdus pilaris 4* S
N,F L,T P,Oi
A P
98 Upupa epops
N L P
C P
99 Vanellus vanellus
N L,T Ov,P,
Oi A P
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
O - omnivor
Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală
R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->100 perechi,
Pasaj/iernat – abundență Pasaj/iernat – frecvență anuală
R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->500 indivizi,
Anexa nr.9
Tabel nr. 8 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
lacului Răcăciuni
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Accipiter gentilis
C U S R P R P
2 Accipiter nisus
C U S R P R P
3 Acrocephalus
arundinaceus N St Ov,P A P A P
4 Acrocephalus
palustris 4 S
N St Ov,P A P A P
5 Acrocephalus
schoenobaenus 4 -S,
N St Ov,P R P A P
6 Acrocephalus
scirpaceus 4 S
N St Ov,P A P A P
7 Actitis hypoleucos
N L Ov,P R F R P
8 Alauda arvensis 3 V
N,F T Ov,P C P A P
9 Alcedo atthis 3 D 3 N,P
s A,L S R P R P
10 Anas acuta 3 V
O A,L P
R P
11 Anas clypeata
O A,L P
R P
12 Anas crecca
O A,L,T Ov,P,
Oi R P A P
13 Anas penelope
O A,L P
R P
14 Anas platyrhynchos
O A,L,T Ov,
P,Oi C P A P
15 Anas querquedula 3 V
O A,L,T Ov,P,
Oi R P A P
16 Anas strepera 3 V
O A,T P,Oi
R P
17 Anser albifrons
O A,T P,Oi
C P
18 Anser anser
O A,T P
C P
19 Anthus campestris 3 V 3 N,F T P
C P
20 Anthus pratensis 4 S
N,F L,T P
R F
21 Anthus trivialis
N,F T P
R P
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
22 Apus apus
N T P
R P
23 Aquila pomarina 3 R 3 C U P
R P
24 Ardea cinerea
Ps L P,Oi
C P
25 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R F C P
26 Arenaria interpres
N L P
R F
27 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P
R P
28 Asio otus
C St Ov,P,
Oi C P
29 Athene noctua 3 S
C St S R P R P
30 Aythya ferina 4 S
O A,L Ov,P,
Oi R F A P
31 Aythya fuligula
O A,L Ov,P,
Oi A P
32 Aythya marila 3* L*
O A P,Oi
R F
33 Aythya nyroca 1 V
O A,L P,Oi
R F
34 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P
C P
35 Branta leucopsis 4/2 L*
O A,L P
R F
36 Bucephala clangula
O A P,Oi
C P
37 Burchinus
oedicnemus 3 V 3 N,F T P
R F
38 Buteo buteo
C S,L,T Ov,P,
Oi R P C P
39 Buteo lagopus
C S,L,T P,Oi
R P
40 Calidris alpina 3* V* 3 N L P
R F
41 Calidris ferruginea
N L P
R F
42 Calidris minuta
N L P
R F
43 Carduelis cannabina 4 S
N,G L,T Ov,P,
Oi C P C P
44 Carduelis carduelis
N,G T Ov,P,
Oi C P C P
45 Carduelis chloris 4 S
N,G T Ov,P,
Oi R P C P
46 Carduelis flammea
N,G T Oi
C F
47 Carduelis spinus 4 S
N,G L,T Oi
C P
48 Charadrius dubius
N L Ov,P C P R P
49 Chlidonias
leucopterus Ps A,L Ov,P R P R F
50 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P R F
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
51 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P A P
52 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R P
53 Circus aeruginosus
3 C St,L,T Ov,P,
Oi C P
54 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi
C P
55 Columba oenas 4 S
G T P
A P
56 Columba palumbus 4 S
G T P
A P
57 Coracias garrulus 2 -D, 3 O T P
R P
58 Corvus corax
O St,L,T S C P C P
59 Corvus corone cornix
O St,L,T S R P R P
60 Corvus frugilegus
O L,T S
A P
61 Corvus monedula 4 -S,
O L,T S R P C P
62 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P R P R P
63 Cuculus canorus
N St Ov,P C P R P
64 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P C P A P
65 Delichon urbica
N T P
C P
66 Egretta alba
3 Ps A,L P,Oi
R P
67 Egretta garzetta
3 Ps A,L P
C P
68 Emberiza citrinella 4 -S,
G,N St,T Ov,P,
Oi C P A P
69 Emberiza schoeniclus
G,N St,T Ov,P,
Oi A P A P
70 Eremophila alpestris
N T Oi
R F
71 Erithacus rubecula 4 S
N,F St Ov,P
C P
72 Falco columbarius
C St,L,T P
R P
73 Falco subbuteo
C St,L,T P
R P
74 Falco tinnunculus 3 D
C St,L,T Ov,P,
Oi R P C P
75 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P
R P
76 Fringilla coelebs 4 S
G,N T Ov,P R P C P
77 Fringilla
montifringilla G,N T P,Oi
C F
78 Fulica atra
O A,L Ov,P,
Oi C P A P
79 Galerida cristata 3 -D,
G,N T S A P C P
80 Gallinago gallinago
N L P
C P
81 Gallinago media 2 -V, 3 N L P
R F
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
82 Gallinula chloropus
N,F L Ov,P A P A P
83 Garrulus glandarius
O U S R P R P
84 Gavia arctica 3 V
Ps A Oi
R F
85 Gavia stellata 3 V 3 Ps A P,Oi
R F
86 Haematopus
ostralegus N L P
R F
87 Haliaetus albicilla 3 R 3 C U P
R F
88 Hirundo rustica 3 D
N St P
A P
89 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P A P C P
90 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P A P C P
91 Lanius excubitor 3 D
N St,L Ov,P,
Oi R F C P
92 Larus argentatus
Ps A,L Ov,P,
Oi C P A P
93 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P
R F
94 Larus ridibundus
Ps A,L Ov,P,
Oi A P A P
95 Limicola falcinellus 3 -V,
N L P
R F
96 Limosa limosa 2 V
N L P
C P
97 Lymnocriptes
minimus 3*
-
V,* N L P
R F
98 Mergus albellus 3 V
Ps A P,Oi
R P
99 Mergus merganser
Ps A P,Oi
R P
100 Mergus serrator
Ps A P,Oi
R F
101 Merops apiaster 3 D
N St Ov,P C P C P
102 Miliaria calandra 4 -S,
N,G T Ov,P C P A P
103 Motacilla alba
N St,L,T Ov,P A P A P
104 Motacilla cinerea
N St,L,T P
C P
105 Motacilla flava
N St,L,T Ov,P A P A P
106 Numenius arquata 3* D*
N L P
R P
107 Nycticorax
nycticorax 3 D 3 Ps A,L P
A P
108 Oenanthe oenanthe
N T Ov,P R P R P
109 Oxyura leucocephala 1 E 3 O A P,Oi
R F
110 Pandion haliaetus 3 R 3 C U P
R F
111 Panurus biarmicus 4 S
N St S R P R P
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
112 Parus caeruleus
N U S R P R P
113 Parus major
N U S R P R P
114 Passer domesticus
N,G L,T S C P A P
115 Passer montanus
N,G L,T S C P A P
116 Perdix perdix 3 V
N,G L.T S C P C P
117 Pernis apivorus 4 S 3 C U P
R F
118 Phalacrocorax carbo
Ps A S C P C P
119 Phalacrocorax
pygmaeus 2 V 3 Ps A P
R F
120 Phalaropus lobatus
3 N L P
R F
121 Phasianus colchicus
O St,L,T S R P C P
122 Philomachus pugnax 4 -S,
N L P
C P
123 Phylloscopus
collybita N T P
C P
124 Pica pica
O St,L,T S C P C P
125 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P R F R P
126 Plectrophenas nivalis
N,G St,L P
R F
127 Plegadis falcinellus 3 D 3 N L P
R F
128 Pluvialis apricaria 4 S 3 N L P
R F
129 Podiceps cristatus
Ps A Ov,P,
Oi R F C P
130 Podiceps griseigena
Ps A P
R P
131 Podiceps nigricollis
Ps A P
R P
132 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R F
133 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P
134 Pluvialis squatarola
N L P
R F
135 Rallus aquaticus
N L,T Ov,P C P C P
136 Recurvirostra
avosetta 4/3
* L* 3 N L Ov,P R F R F
137 Riparia riparia 3 D
N St Ov,P C P A P
138 Saxicola rubetra 4 S
N T Ov,P C P C P
139 Saxicola torquata 3 -D,
N T Ov,P C P C P
140 Scolopax rusticola 3* -
V,* N L P
C P
141 Somateria mollisima
O A Oi
R F
142 Stercorarius
parasiticus Ps A P
R F
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
143 Sterna hirundo
3 Ps A,L Ov,P,
Oi R F A P
144 Streptopelia decaocto
G T S
A P
145 Streptopelia turtur 3 D
G L,T Ov,P
A P
146 Sturnus vulgaris
O L.T Ov,P
A P
147 Tachybaptus
ruficollis Ps A P,Oi
C P
148 Tadorna tadorna
O A,L Ov,P R F R F
149 Tringa erythropus
N L P
R P
150 Tringa glareola 3 D 3 N L P
R P
151 Tringa nebularia
N L P
R P
152 Tringa ochropus
N L P
C P
153 Tringa stagnatilis
N L P
R P
154 Tringa totanus 2 D
N L P
C P
155 Troglodytes
troglodytes 4 S
N St S C P R P
156 Turdus merula 4 S
N,F T Ov,P R P R P
157 Turdus philomelos 4 S
N,F T Ov,P R P R P
158 Turdus pilaris 4* S
N,F L,T P,Oi
A P
159 Upupa epops
N L P
C P
160 Vanellus vanellus
N L,T Ov,P,
Oi C P A P
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală
R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,
Nr.
crt
.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Cat
ego
rie
fen
olo
gic
ă
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->100 perechi,
Pasaj/iernat – abundență Pasaj/iernat – frecvență anuală
R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->500
indivizi,
Anexa nr.10
Tabel nr. 9 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona
lacului Berești
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Accipiter gentilis
C U S R P R P
2 Accipiter nisus
C U S R P R P
3 Acrocephalus arundinaceus
N St Ov,P A P C P
4 Acrocephalus palustris 4 S
N St Ov,P A P C P
5 Acrocephalus schoenobaenus 4 -S,
N St Ov,P R P C P
6 Acrocephalus scirpaceus 4 S
N St Ov,P A P C P
7 Actitis hypoleucos
N L Ov,P
R P
8 Alauda arvensis 3 V
N,F T Ov,P C P A P
9 Alcedo atthis 3 D 3 N,P
s A,L S R P R P
10 Anas acuta 3 V
O A,L P
R P
11 Anas clypeata
O A,L P
R P
12 Anas crecca
O A,L,T Ov,P,
Oi A P
13 Anas penelope
O A,L P
R P
14 Anas platyrhynchos
O A,L,T Ov,
P,Oi C P A P
15 Anas querquedula 3 V
O A,L,T Ov,P,
Oi R P A P
16 Anas strepera 3 V
O A,T P,Oi
R P
17 Anser albifrons
O A,T P,Oi
C P
18 Anser anser
O A,T P
C P
19 Anthus campestris 3 V 3 N,F T P
R F
20 Anthus pratensis 4 S
N,F L,T P
R F
21 Anthus trivialis
N,F T P
C P
22 Apus apus
N T P
R F
23 Aquila pomarina 3 R 3 C U P
R P
24 Ardea cinerea
Ps L P,Oi
C P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
25 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R P C P
26 Arenaria interpres
N L P
R F
27 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P
R P
28 Asio otus
C St Ov,P,
Oi C P
29 Athene noctua 3 S
C St S R P R P
30 Aythya ferina 4 S
O A,L Ov,P,
Oi R P A P
31 Aythya fuligula
O A,L Ov,P,
Oi A P
32 Aythya marila 3* L*
O A P,Oi
R F
33 Aythya nyroca 1 V
O A,L P,Oi
C F
34 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F C P
35 Bucephala clangula
O A P,Oi
C P
36 Burchinus oedicnemus 3 V 3 N,F T P
R F
37 Buteo buteo
C S,L,T Ov,P,
Oi R P C P
38 Buteo lagopus
C S,L,T P,Oi
C P
39 Calidris alpina 3* V* 3 N L P
R P
40 Calidris minuta
N L P
R P
41 Carduelis cannabina 4 S
N,G L,T Ov,P,
Oi C P A P
42 Carduelis carduelis
N,G T Ov,P,
Oi C P C P
43 Carduelis chloris 4 S
N,G T Ov,P,
Oi R P C P
44 Carduelis flammea
N,G T Oi
A P
45 Carduelis spinus 4 S
N,G L,T Oi
C P
46 Charadrius dubius
N L Ov,P R P R P
47 Chlidonias leucopterus
Ps A,L Ov,P R P R P
48 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P R P
49 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P A P
50 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R P
51 Circus aeruginosus
3 C St,L,T Ov,P,
Oi R P C P
52 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi
C P
53 Clangula hyemalis
O A Oi R F R P
54 Columba oenas 4 S
G T P
A P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
55 Columba palumbus 4 S
G T P
A P
56 Coracias garrulus 2 -D, 3 O T P
R P
57 Corvus corax
O St,L,T S R P R P
58 Corvus corone cornix
O St,L,T S R P R P
59 Corvus frugilegus
O L,T S
A P
60 Corvus monedula 4 -S,
O L,T S
C P
61 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P C P C P
62 Cuculus canorus
N St Ov,P C P C P
63 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P C P C P
64 Cygnus olor
O A,L Ov,P,
Oi R P C P
65 Delichon urbica
N T P
C P
66 Egretta alba
3 Ps A,L P,Oi
R P
67 Egretta garzetta
3 Ps A,L P
C P
68 Emberiza citrinella 4 -S,
G,N St,T Ov,P,
Oi C P A P
69 Emberiza schoeniclus
G,N St,T Ov,P,
Oi C P A P
70 Eremophila alpestris
N T Oi
C F
71 Erithacus rubecula 4 S
N,F St Ov,P
A P
72 Falco columbarius
C St,L,T P
R F
73 Falco subbuteo
C St,L,T P
R F
74 Falco tinnunculus 3 D
C St,L,T Ov,P,
Oi R P C P
75 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P
R P
76 Fringilla coelebs 4 S
G,N T Ov,P R P R P
77 Fringilla montifringilla
G,N T P,Oi
R F
78 Fulica atra
O A,L
Ov,P,
Oi C P A P
79 Galerida cristata 3 -D,
G,N T S C P C P
80 Gallinago gallinago
N L P
C P
81 Gallinago media 2 -V, 3 N L P
R F
82 Gallinula chloropus
N,F L Ov,P A P A P
83 Garrulus glandarius
O U S R P R P
84 Gavia arctica 3 V
Ps A Oi
R P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
85 Gavia stellata 3 V 3 Ps A P,Oi
R F
86 Haematopus ostralegus
N L P
R F
87 Haliaetus albicilla 3 R 3 C U P
R F
88 Hirundo rustica 3 D
N St P
A P
89 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P C P C P
90 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P C P C P
91 Lanius excubitor 3 D
N St,L Ov,P,
Oi R F C P
92 Larus argentatus
Ps A,L
Ov,P,
Oi C P A P
93 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P
R P
94 Larus ridibundus
Ps A,L Ov,P,
Oi A P A P
95 Limicola falcinellus 3 -V,
N L P
R F
96 Limosa limosa 2 V
N L P
C P
97 Lymnocriptes minimus 3* -
V,* N L P
R P
98 Mergus albellus 3 V
Ps A P,Oi
R F
99 Mergus merganser
Ps A P,Oi R F
100 Merops apiaster 3 D
N St Ov,P R P A P
101 Miliaria calandra 4 -S,
N,G T Ov,P A P A P
102 Motacilla alba
N St,L,T Ov,P C P A P
103 Motacilla cinerea
N St,L,T P
R P
104 Motacilla flava
N St,L,T Ov,P C P A P
105 Numenius arquata 3* D*
N L P
C P
106 Nycticorax nycticorax 3 D 3 Ps A,L P
A P
107 Oenanthe oenanthe
N T Ov,P R P R P
108 Oxyura leucocephala 1 E 3 O A P,Oi
R F
109 Pandion haliaetus 3 R 3 C U P
R F
110 Parus caeruleus
N U S R P R P
111 Parus major
N U S R P R P
112 Passer domesticus
N,G L,T S R P C P
113 Passer montanus
N,G L,T S R P C P
114 Perdix perdix 3 V
N,G L.T S C P C P
115 Pernis apivorus 4 S 3 C U P
R F
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
116 Phalacrocorax carbo
Ps A S R P C P
117 Phalacrocorax pygmaeus 2 V 3 Ps A P
R F
118 Phasianus colchicus
O St,L,T S C P C P
119 Philomachus pugnax 4 -S,
N L P
C P
120 Phylloscopus collybita
N T P
R P
121 Pica pica
O St,L,T S C P C P
122 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P
R F
123 Plegadis falcinellus 3 D 3 N L P
R F
124 Pluvialis squatarola
N L P
R F
125 Podiceps cristatus
Ps A Ov,P,
Oi R P C P
126 Podiceps griseigena
Ps A P
R P
127 Podiceps nigricollis
Ps A P
R P
128 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R P
129 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P
130 Rallus aquaticus
N L,T Ov,P C P C P
131 Recurvirostra avosetta 4/3
* L* 3 N L Ov,P
R F
132 Riparia riparia 3 D
N St Ov,P C P A P
133 Saxicola rubetra 4 S
N T Ov,P C P C P
134 Saxicola torquata 3 -D,
N T Ov,P C P C P
135 Somateria mollisima
O A Oi
R F
136 Sterna hirundo
3 Ps A,L Ov,P,
Oi C P C P
137 Streptopelia decaocto
G T S
C P
138 Streptopelia turtur 3 D
G L,T Ov,P
C P
139 Sturnus vulgaris
O L.T Ov,P
A P
140 Tachybaptus ruficollis
Ps A P,Oi
C P
141 Tadorna tadorna
O A,L Ov,P
R F
142 Tringa erythropus
N L P
R F
143 Tringa glareola 3 D 3 N L P
R P
144 Tringa nebularia
N L P
R P
145 Tringa ochropus
N L P
R P
146 Tringa stagnatilis
N L P
R F
147 Tringa totanus 2 D
N L P
C P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
AN
EX
A
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e fe
no
log
ică
cuibărit pasaj și
iernat
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
Ab
un
den
ta
Fre
cven
ta a
nu
ala
148 Troglodytes troglodytes 4 S
N St S C P R P
149 Turdus merula 4 S
N,F T Ov,P R P R P
150 Turdus philomelos 4 S
N,F T Ov,P R P R P
151 Turdus pilaris 4* S
N,F L,T P,Oi
C P
152 Upupa epops
N L P
R P
153 Vanellus vanellus
N L,T Ov,P,
Oi C P A P
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală
R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->100 perechi,
Pasaj/iernat – abundență Pasaj/iernat – frecvență anuală
R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,
C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,
A - abundent ->500 indivizi,
Anexa nr.11
Tabel nr. 10. Speciile de plante și habitatele in ROSPA0063
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Abutilon theophrasti x x x
Althaea rosea -cult, x x
Alyssum saxatile x x
Amaranthus albus x x
Amaranthus blitoides x x
Amaranthus crispus x x
Amaranthus deflexus x x
Artemisia pontica x
Artemisia scoparia x
Artemisia vulgaris x
Arum maculatum x
Arum orientale x
Astrantia major x x
Asyneuma canescens ssp.
canescens x x
Atriplex hastata x x
Brassica nigra x x x
Brassica rapa ssp. rapa x x x
Brassica rapa ssp.
sylvestris x x x
Briza media x x x
Bromus arvensis ssp.
arvensis x x x
Bromus commutatus x x x
Bromus erectus ssp.
erectus x x x
Callitriche hamulata x
Capsella bursa-pastoris x x x
Capsella rubella x x x
Cardamine amara ssp.
amara
x
Cardamine bulbifera x
Cardamine flexuosa x
Cardamine glanduligera x
Cardamine hirsuta x
Cardamine impatiens x
Cardamine pratensis ssp.
pratensis
x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Cardamine pratensis ssp.
matthioli
x
Cardamine quinquefolia x
Carduus supina x
Carpinus betulus -cult., x
Carthamnus lanatus -
cult., x
Carthamnus tinctorius -
cult., x
Carum carvi x
Catabrosa aquatica x
Centaurea x similata x x
Coleoglossum viride x x
Colchicum autumnale x x
Commelina communis -
cult., x x
Crypsis aculeata x x
Cyperus michelianus x
Cytisus austriacus x x
Cytisus heuffelii x x
Cytisus scoparius x
Cytisus supinus x
Dactylus glomerata x x
Dactylus polygama x x
Dactylorhiza incarnata x x
Digitaria sanguinalis ssp.
sanguinalis
x
Diplotaxis muralis x
Diplotaxis tenuifolia x
Draba nemorosa x x
Dracocephalum
moldavica -cult., x x
Eleocharis acicularis x x
Eleocharia carniolica x x
Eleocharia ovata x x
Epilobium tetragonum
ssp. tetragonum x x
Eragrostis poioides x x
Eragrostis pilosa x x
Euphorbia cyparissias x
Euphorbia epithimoides x
Euphorbia esula ssp. x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
esula
Euphorbia exigua x
Euphorbia falcata x
Euphorbia helioscopia x
Euphorbia lingulata x
Euphorbia nicaeensis ssp.
nicaeensis x x
Euphorbia palustris x x
Euphorbia peplus x x
Euphorbia platyphyllos x
Euphorbia salicifolia x
Filipendula vulgaris x x
Fragaria moschata x x
Fritillaria tenella x x x
Fumaria densiflora x x x
Fumaria officinalia x
Fumaria rostellata x x
Galinsoga parviflora x x
Galinsoga quadriradiata x x
Glyceria maxima x x
Glyceria plicata x x
Glycyrrhizaechinata x x
Hedera helix x x
Holeochola schoenoides x x
Helianthus decapetalus x x
Hieracium bifidum ssp.
bifidum x
Hieracium caespitosum x
Hieracium cymosum ssp.
cymosum x
Hieracium echioides x
Impatiens glanduligera -
cult., x x
Impatiens noli – tangere x x
Inula britanica x x
Inula conyza x x
Inula ensifolia x x
Inula germanica x x
Inula helenium x x
Inula hirta x x
Inula x hibrida x x
Iris graminea ssp. x x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
pseudocyperus
Iris sibirica x x
Iris variegate ssp.
variegate x x
Isatis tinctoria ssp.
tinctoria x x
Kochia scoparia x x
Latuca quercina ssp.
quercina x
Latuca quercina ssp.
sagittata x
Leonurus cardiaca ssp.
cardiaca x x
Leonurus cardiaca ssp.
villosus x x
Leonurus marrubiastrum x x
Lepidium campestre x x
Lepidium cartilagineum x x
Lepidium latifolium x x
Lepidium perfoliatum x x
Lepidium ruderale x x
Lepidium virginicum x x
Limosella aquatica x x
Linaria angustissima ssp.
angustissima x x
Luzula sylvatica x x
Lychnis coronaria x x
Lychnis flos – cuculi x x
Lychnis viscaria ssp.
viscaria x x
Lycium barbarum x x
Lycopsis srvensis ssp.
arvensis x x
Lysimachia nummularia x x
Lysimachia punctata x x
Lysimachia vulgaris x x
Lythrum salicaria x x
Lythrum virgatum x x
Majanthemum bifolium x x
Malabaila graveolens x x
Malus sylvestris x x
Malva neglecta x x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Malva pusilla x x
Malva sylvestris x x
Malva verticillata -cult., x x
Melampyrum arvense x
Melampyrum barbatum x
Melampyrum uniflora x x
Melilotus alba x x
Melilotus officinalis x x
Mallisa officinalis -cult., x x
Melitis melisophyllum x x
Mentha aquatica ssp.
aquatica x x
Mentha arvensis ssp.
arvensis x x
Mentha longifolia ssp.
longifolia x x
Mentha x piperita -cult., x x
Morus nigra x
Muscari comosum ssp.
comosum x
Muscari comosum ssp.
tenuiflorum x
Muscari racemosum ssp.
racemosum x
Myagrum perfoliatum x
Mycelis muralis x
Myosotis arvensis x
Myosotis caespitosa x
Neottia nidus-avi x
Nepeta cataria x
Nepeta pannonica x
Neslia paniculata x
Negella arvensis x
Nonea pulla x
Nuphar luteum x
Nymphaea alba x
Nymphoides peltata x x
Odontites lutea x x
Odontites rubra x x
Oenanthe aquatica x x
Oenanthe fistulosa x x
Oenanthe cilaifolia x x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Oenanthe stenoloba x x
Oenothera biennis x x
Oenothera parviflora x x
Ornithogalum refractum x
Panicum miliaceum -cult., x x
Papaver dubium ssp.
dubium x
Papaver rhoeas x
Parietaria officinalis x
Phacelia tanacetifolia -
cult., x x
Pharbitis hederacea -
cult., x x
Phytolacea americana -
cult. , x x
Physalis vagneri x x
Plantago cornuti x x
Polygala comosa x x
Polygala major x x
Polygala vulgaris x x
Polygonatum latifolium x x
Polygonatum multiflorum x x
Polygonatum odoratum x x
Polygonatum
verticillatum x x
Polygonum amphibium x x
Polygonum aviculare ssp.
aviculare x x
Polygonum bistorta x x
Polygonum cupidatum -
cult., x x
Polygonum mite x x
Polygonum orientale -
cult., x x
Populus nigra x x
Populus tremula x x
Portulaca oleracea x x
Potamogeton crispus x x
Potamogeton graminus x x
Potamogeton lucens x x
Potamogeton natans x x
Potamogeton pectinatus x x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Potamogeton pusillus x x
Potamogeton trichoides x
Potentilla alba x
Potentilla anserine x
Potentilla argenetea ssp.
Argenetea x
Potentilla aurea x
Potentilla chrysantha ssp.
chrysantha x
Potentilla patula x x
Potentilla pedata x x
Potentilla recta ssp. Recta x x
Potentilla reptans x x
Potentilla supina x x
Ranunculus polyanthemos x
Ranunculus repens x
Ranunculus rionii x
Ranunculus sardous x
Ranunculus sceleratus x
Ranunculus x silvicolus x
Ribes petraeum x
Ribes spicatum x
Rorippa austriaca x x
Rorippa x barbaraeoides x x
Rorippa islandica x x
Rorippa prolifera x x
Rorippa sylvestris ssp.
sylvestris x x
Rorippa sylvestris
ssp.kerneri x x
Rubus glandulosus x
Rubus sulcatus x
Rumex hydrolapathum x
Salix caprea x
Salix cinerea x
Salix daphnoides x
Schoenoplectus
tabernaemontani x x x
Schoenoplectus triqueter x x x
Scorzonera hispanica x x
Silene vulgaris ssp.
vulgaris x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Silybum marianum -cult., x
Sorbus aucuparia x x
Sorbus domestica x x
Sorbus torminalis x x
Sorghum halepense x x
Sparganium erectum ssp.
erectum x x
Sparganium erectum ssp.
neglectum x x
Spergula arvensis x x
Spergularia marina x x
Spergularia media x x
Spergularia rubra x x
Spiraea crenata x x
Triglochin palustre x x
Triglochin maritimum x x
Trigonella coerulea x x
Trigonella monspeliaca x x
Typha minima x x
Valeriana tripteris x x x x
Valerianella dentate x x x x
Valerianella locusta x x x x
Valerianella rimosa x x x x
Verbascum chaixii ssp.
orientale x
Veronica scutellata x
Veronica serpyllifolia x
Veronica spicata ssp.
spicata x
Veronica spicata ssp.
orchidea x
Veronica teucrium ssp.
teucrium x
Veronica triphyllos x
Veronica urticifolia x
Veronica verna x
Viburnum lantana x
Viburnum opulus x
Vicia cassubica x
Vicia cracca x
Vicia dumetorum x
Vicia grandiflora x
Specia -plante, Lacul Lilieci
-Hemeiusi,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Vicia hirsuta x
Vicia lathyroides x
Vicia pannonica ssp.
pannonica x x x
Vicia pannonica ssp.
striata x x x
Vicia peregrina x x x
Vicia tenuifolia ssp.
tenuifolia x x
Vicia tenuissima x x
Viola joldani x
Anexa nr.12
Tabel nr.11. Asociatii vegetale identificate in ROSPA0063
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Carici briyoidis –
Alnetum -Horvart Oberd
53, Răsp,
x
Carici acutiformis –
Alnetum -Soó 57, Dostal
33, Răsp.
x
Alnetum incanae Aich. Et
Siegr. 30, Răsp. x x
Fraxino – Ulmetum Soó
34, Răsp.
Hippophaёtum
rhamnoidis Borza, 31,
Răsp
x x
Pruno spinosae –
Crataegetum Soó 31,
Răsp.
x x x x
Robinietum
Pseudoacaciae Arvat 39,
Răsp.
x x x
Alnetum glutinosae
Meijer – Dreess 36, Răsp. x
Salicetum cinereae -Soó
34, Allorge 22, Răsp. x x
Salicetum trindrae
Malcuit 29, Răsp. x x x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Salicetum albae – fragilis
Issler 26, Răsp. x x x x
Populetum -marzlandicae,
canadensis Mititelu 70,
Răsp.
x x
Salicetum purpureae
Wendlbg. 52, Răsp. x x
Hippopheto – Salicetum
incanae Br. – Bl. et Volk
40, Răsp.
x
Tamaricetum
ramosissimae Borza 31,
Răsp.
x x x
Atropetum belladonae Tx.
37, Răsp. x
Epilobio – Juncetum
effusi Oberd. 57, Răsp. x
Calthetum palustris
Krajina 33, Răsp.
Scriptum Sylvatici,
Schwick 4, Răsp. x x
Deschampisetum
caespitosae Horvatié 30,
Răsp.
x
Agrostetum stoloniferae -
Ujv. 41, Arvat 39, Răsp. x x x x x
Agropyretum repentis
Burduja et colab. 56.
Răsp.
x x x x x
Cardaminetum amarae Br.
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
– Bl. 26, Răsp.
Andropogonetum ichaemi
-Kirst 37,, Svulescu 27,
Răsp.
x x x
Medicagini – Festucetum
Valesiacae Wagner 40,
Răsp.
x x x x
Heleocharetum acicularis
Horvatic 30, Răsp. x
Heleochari -
Alopecuretum genniculati
Soó 40, Răsp.
x
Charetum fragilis –
foetidae, Răsp. x
Cyneretum flavescenti –
fusci Philippi 67, Răsp. x
Pulicario – Menthetum
pulegii Slavnić 51, Răsp. x x x x
Echinochloo –
Polygonetum lapathyfolii
Soó et Csürös 44, Răsp.
x x x x
Bidenthetum tripartiti
Libert 32, Răsp. x x x x
Bidenthetum cernui
Slavnić 51, Răsp. x
Chenopodietum glauci
Raabe 50, Răsp. x x x
Xantiethum riparii
Morariu 43, Răsp. x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Poёtum annuae Gams 227
subas. Montanum Buia si
colab. 62, Răsp.
x
Lolio – Plantaginetum
majoritis Beger 30, Răsp. x x x
Lolio – Potentilletum
anserinae Knapp 46,
Răsp.
x x x
Junco – Menthetum
longifoliae Lohm. 53,
Răsp.
x x x
Ranunculetum repentis
Knapp 46, Răsp. x x x x
Arctio – Ballotetum
nigrae -Felf. 42, Răsp. ,
Conietum maculati I Pop
68, Răsp. x x
Lycietum halimifolii Felf.
42, Răsp. x x
Sambucetum ebuli Kaiser
26, Răsp. x x x
Sisymbryo –
Artemisietum absinthii I
Pop 69, Răsp.
x x x
Tyssilaginetum farfarae
Oberd. 49, Răsp. x x x x
Echinochloo – Setarietum
Felf. 42, Răsp. x x x
Amaranto –
Chenopodietum albi Soó x x x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
53, Răsp.
Onopordetum acanthi Br.
– Bl. 23, Răsp. x
Carduetum acanthoidis
Morariu 43, Răsp. x x x
Berteroötum incanae Siss.
50 em Pass. 64, Răsp. x
Cirsletum arvensis –
lanceolati Mititelu 72,
Răsp.
x
Sclerochloo –
Polygonetum acvicularis -
Gams 27, Soó 40, Răsp.
x x x x x
Sisymbrietum sophiae
Krech 35, Răsp. x x
Atriplicetum tataricae
Prodan 39, Răsp. x x x
Malvetum pusillae
Morariu 43, Răsp. x x x
Hordceto murini –
Chenopodietum albi -
Timar 55, Timár –
Brodogk. 59, Răsp.
x x
Juncetum garardi Wenzel
34, Răsp. x x x
Eleochari – Alopecuretum
geniculati Soó 40, Răsp. x x x
Scirpo – Phragmitetum
W. Koch 26, Răsp. x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Schoenoplectetum
lacustris Schmale 39,
Răsp.
x
Typhaetum angustifoliae
– latifoliae Schmale 39,
Răsp.
x x x x
Typhaetum angustifoliae -
Allorge 22, Soó 27, Răsp. x x
Glycerietum maximae -
Nowinski 28, Kueck 31,
Răsp.
x x
Schoenoplectetum
tatabernaemontani -Pass,
64, Prodan 39, Răsp.
x x x x
Schoenoplectetum
triquetri – maritimi
Zonneveld 60, Răsp.
x x x
Bolboschoenetum
maritimi Soó 27, Răsp. x x x x x
Heleocharetum palustris
Şennikov 19, Răsp. x x x x x
Glycerio – Sparganietum
neglecti W Koch 26,
Răsp.
x x x
Typhoidetum
arundinaceae Libb. 31,
Răsp.
x
Caricetum acutiformis –
ripariae Soó 27, Răsp. x x
x x x
Caricetum vulpinae Soó x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
27, Răsp.
Lemno – Urticularietum
Soó 47, Răsp. x x
Hydrocharitetum morsus
– range Langentd. 35,
Răsp.
x
Potametum lucentis
Hueck 31, Răsp. x
Myriophyllo – Potametum
Soó 34, Răsp. x x
Ceratophylletum submersi
Den Hartog et Segal 54,
Răap.
X
Polygonetum natantis Soó
27, Răsp. x x
Potametum natantis Soó
27, Răsp. x x x
Hyphaeetum albae –
lutaeae x
Lemnetum minoris -
Oberd 57, Rübel 12, Răsp. x
Salvinio – Spirodelectum
Slavnić 56, Răsp. x x
Lemno – Ulricularietum
Soó 38, Răsp. x
Phalaridetum
arundinaceae Libbert 31,
Răsp.
x
Leerdietum oryzoidis -
Krause 55, Eggler 33, x
Asociatia vegetala Lacul Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul Bacau
II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Răsp.
Catabrosetum aquaticae
Rübel 27, Răsp. x x
Arrhenatheretum elatioris
Br. – Bl. 19 Răsp. x
Cynodenti - Paёtum
angustifoliae Soó 57,
Răsp.
x x
Puccinelietum distantis
Knapp 48, Răsp. x
Anexa nr.13
Tabel nr.12. Tipurile de habitate identificate in ROSPA0063
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Natura 2000 Pal. Hab.
R 2205 Comunităţii danubiene cu
Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes
aloides şi Utricularia
vulgaris
3150 Natural eutrophic
lackes with
Magnopotamion or
Hydrocharition
– type vegetation
22.412 Frogbit rafts;
22.413
water soldier rafts x
R2206 Comunităţi danubiene cu
Potamogeton perfoliatus, P. gramineus,
P. lucens, Elodea
canadensis şi Najas marina
3150 Natural eutrophic
lackes with
Magnopotamion
or Hydrocharition
– type vegetation
22.421 Large
pondweed beds
x x x x
R2207 Comunităţi danubiene cu
Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar
luteum şi Potamogeton natans
3160 Natural dystrophic
lakes and ponds
22.43111 Nuphar
beds x x x
R2210 Comunităţi danubiene cu - 22.353 Ponto-
Pannonic x x x x x
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Bolboschoenus maritimus şi
Schoenoplectus tabernaemontani
halonitrophile
amphibious
communities
R2211 Comunităţi danubiene cu
Cyperus fuscus şi C. flavescens
3130 Oligotrophic to
mesotrophic
standing waters with
vegetation of
the Littorelletea
uniflorae and/or Isoeto-
Nanojuncetea
22.32. Euro-Siberian
dwarf
annual amphibians
swards x
R2212 Comunităţi danubiene cu
Ranunculus lateriflorus, Radiola
linoides şi Lindernia procumbens
3130 Oligotrophic to
mesotrophic standing
waters with
vegetation of the
Littorelletea uniflorae
and/or Isoeto-
Nanojuncetea
22.32. Euro-Siberian
dwarf
annual amphibians
swards x x x x
R2213 Comunităţi danubiene cu
Eleocharis acicularis şi Littorella
uniflora
3130 Oligotrophic to
mesotrophic standing
waters with
vegetation of the
Littorelletea uniflorae
and/or Isoeto-
Nanojuncetea
22.32 Euro-Siberian
dwarf
annual amphibians
swards x x x
R2301 Comunităţi vest-pontice cu 1150*Costal lagoons - x x
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
Ruppia maritima
R2302 Comunităţi ponto-panonice cu
Zannichellia palustris şi Z. pedicellata
- 23.113 Ponto-
Pannonic salt lakes x x
R3122 Tufãrişuri ponto-panonice de
porumbar -Prunus spinosa, şi pãducel -
Crataegus monogyna,
40A0* Subcontinental
peri-Pannonic scrub
31.8B131 Peri-
Pannonic
hawthorn-blackthorn
scrub
x x x x
R3132 Tufãrişuri ponto-sarmantice de
Caragana frutex
- 31.8B712 Ponto-
Sarmatic
Caragana steppe
brush
x x x
R3133 Tufãrişuri de cãtinã albã
-Hippophaë rhamnoides,
- 31.8B722 Ponto-
Sarmatic sea
buckthorn
x x
R3412 Pajişti carpato-balcanice de
Festuca pseudodalmatica şi
Aethionema saxatilis
- 34.35323
Transylvanian
Festuca
pseudodalmatica
rock grasslands
x x
R3413 Pajişti panonic-balcanice de
Festuca rupicola şi Cleistogene serotina
6240 *Sub-Pannonic
steppic
grasslands
34.3162 Daco-
Pannonic
meadows-steppes
x
R3414Pajişti ponto-panonice de
Festuca valesiaca
6240 *Subpannonic
steppic
grasslands
34.911 Pannonic
loess steppes;
34.9211 Western
Pontic thyme steppes
x x
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
R3415 Pajişti ponto-balcanice de
Botriochloa ischaemum şi
Festuca valesiaca
- 34.951 Western
Anatolian
steppes
x x x
R3416 Pajişti balcanice de Festuca
callieri, Sedum sartorianum ssp.
hillebrandtii şi Thymus zygoides
- 34.951 Western
Anatolian
steppes
x x
R3709 Comunităţi danubiene cu
Juncus effusus, J. inflexus şi
Agrostis canina
- 37.263 Danubio-
Panonic riverine
and humid meadows
x x x x x
R3710 Pajişti dacice de Molinia
caerulea
6410 Molinia meadows
on calcareous, peaty or
clayey-siltladen
soils -Molinion
caeruleae,
37.312 Acid purple
moorgrass
meadows x x x
R4406 Pãduri danubian-panonice de
plop alb -Populus alba, cu Rubus
caesius
92A0 Salix alba and
Populus alba galleries
44.6611 Western
Pontic white
poplar galleries
x x
R4407 Pãduri danubiene de salcie albã -
Salix alba, cu Rubus caesius
92A0 Salix alba and
Populus alba galleries
44162 Pontic willow
galleries x x
R4408 Pãduri danubiene de salcie albã -
Salix alba, cu Lycopus exaltatus
92A0 Salix alba and
Populus alba galleries
44.1621 Lower
Danube willow
galleries
x x
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
R4409 Pãduri danubiene de stejar
pedunculat -Quercus robur, şi brumãriu
-Q. pedunculiflora, cu Fraxinus pallisae
- 44.6613 Western
Pontic Fraxinus
pallisae woods
R4416 Tufãrişuri de salcie -Salix
triandra,
- 44.121 Almond
willowosier
scrub
x x x
R4417 Tufãrişuri danubiene de cãtinã
albã -Hippophaë rhamnoides, şi rãchitã
albã -Salix eleagnos,
3240 Alpine rivers and
their
ligneous vegetation with
Salix eleagnos;
2160 Dunes with
Hippopäe rhamnoides.
44.112 Pre-Alpine
willow
brush x x
R4418 Tufãrişuri de rãchitã roşie -Salix
purpurea,
- 44.123 Balkan
willow scrub
-Saponario off–
Salicetum purpureae,
x x x
R4419 Tufãrişuri sud-est carpatice de
zãlog -Salix cinerea, cu Calamagrostis
canescens
- 44.9213 Intra-
Carpathian
grey wilow-carrs
x x
R4422 Tufãrişuri danubiene de cãtinã
roşie -Tamarix ramosissima,
- 44.8141 Western
Pontic
tamarisk stands
x x x
Tip habitat dupa cosurile Ro
-cu sinonim, Natura 2000 si
Palearctic,
Corespondenţă Lacul
Lilieci
-Hemeius,
Itesti,
Garleni,
Lacul
Bacau II
-Bacau,
Lacul
Galbeni
-Letea
Veche,
Nicolae
Balcescu,
Tamasi,
Bacau,
Lacul
Racaciuni
-Racaciuni,
Pâncesti,
Horgeti si
Cleja,
Lacul Beresti
-Orbeni -
7%,, Sascut -
4%,, Valea
Seaca -9%,,
Corbasca -
6%,,
Tatarasti -
10%,,
Racaciuni,
R5304 Comunităţi danubiene cu
Sparganium erectum, Berula
Erecta şi Sium latifolium
3150 Natural eutrophic
lakes
with Magnopotamition or
Hydrocharition –
type vegetation
53.143 Erect bur-
reed communities
x x x
R5305 Comunităţi danubiene cu
Typha angustifolia şi T. latifolia
- 53.13 Reedmace
beds x x x x
R5308 Comunităţi danubiene plutitoare
cu Phragmites australis şi Thelypteris
palustris
- 53.111 Flooted
Phragmites beds x
R5309 Comunităţi danubiene cu
Phragmites australis şi
Schoenoplectus lacustris
- 53.113 Gigant
Phragmites beds x
Anexa nr.14
Tabel nr. 13.Situatia proprietarilor
Localitatea % ocupat de
ROSPA0063
Situația proprietarilor de terenuri
limitrofe ariei
Anexe
Destinația economica a terenurilor
1. Bacău 5% Anexa 7 - Lipsa informații
2. Cleja 3% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
3. Corbasca 6% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
4. Faraoani 1% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
5. Gârleni <1% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
6. Gioseni 9% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
7. Hemeiuş 6% Anexa 8 - Lipsa informații
8. Horgeşti 4% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
9. Iteşti 5% Anexa 9 - Pădure, teren agricol
10. Letea Veche 5% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
11. Nicolae Bălcescu 5% Anexa 10 - pășune
12. Orbeni 7% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
13. Pânceşti <1% Anexa 11 - Teren agricol
14. Răcăciuni 11% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
15. Sascut 4% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
16. Tamaşi 13% Anexa 12 - Teren agricol
17. Tătărăşti 10% PUG ÎN PROCEDURĂ
REACTUALIZARE - Lipsa informații
18. Valea Seacă 9% Anexa 13 - Teren agricol
Anexa nr.15
Tabel nr. 14 Evaluarea stării de conservare pentru speciile de
păsări identificate în perioada studiilor care au stat la baza elaborării
PLANULUI DE MANAGEMENT
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
1 Accipiter
gentilis
I C U S
2 Accipiter
nisus
I C U S
3 Acrocephalus
arundinaceus
N St Ov,P
4 Acrocephalus
palustris 4 S
N St Ov,P
5 Acrocephalus
schoenobaenus. 4 (S)
N St Ov,P
6 Acrocephalius
scirpaceus 4 S
N St Ov,P
7 Actitis
hypoleucos
4B N L Ov,P
8 Alauda
arvensis 3 V
5C N,F T Ov,P
9 Alcedo
atthis 3 D
I 3 N,Ps A,L S
10 Anas
acuta 3 V
II 5C
5E O A,L P
11 Anas
clypeata
II 5C
5E O A,L P
12 Anas
crecca
II 5C
5E O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
13 Anas
penelope
II 5C
5E O A,L P
14 Anas
platyrhynchos
II 5C
5D O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
15 Anas
querquedula 3 V
II 5C O
A,L,
T
Ov,
P,Oi
16 Anas
strepera 3 V
II O A,T P,Oi
17 Anser
albifrons
IIB 5C O A,T P,Oi
18 Anser
anser
5C O A,T P
19 Anthus
campestris 3 V
I 3 N,F T P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
20 Anthus
pratensis 4 S
N,F L,T P
21 Anthus
trivialis
N,F T P
22 Apus
apus
N T P
23 Aquila
pomarina 3 R
I 3 C U P
24 Ardea
cinerea
3 Ps L P,Oi
25 Ardea
purpurea 3 V
I Ps L P
26 Arenaria
interpres
4B N L P
27 Asio
flammeus 3 (V)
I 3 C St Oi,P
28 Asio
otus
C St
Ov,
P,Oi
29 Athene
noctua 3 S
4B C St S
30 Aythya
ferina 4 S
5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
31 Aythya
fuligula
5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
32 Aythya
marila 3* L*
5C
5E O A P,Oi
33 Aythya
nyroca 1 V
I O A,L P,Oi
34 Botaurus
stellaris 3 (V)
I 3
Ps A,L Ov,P
35 Branta
leucopsis 4/2 L*
I O A,L P
36 Bucephala
clangula
IIB 5C O A P,Oi
37 Burchinus
oedicnemus 3 V
3
N,F T P
38 Buteo
buteo
C S,L,T
Ov,
P,Oi
39 Buteo
lagopus
C S,L,T P,Oi
40 Calidris
alpina 3* V*
N L P
41 Calidris
ferruginea
N L P
42 Calidris
minuta
3 N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
43 Carduelis
cannabina 4 S
4B N,G L,T
Ov,
P,Oi
44 Carduelis
carduelis
4B N,G T
Ov,
P,Oi
45 Carduelis
chloris 4 S
4B N,G T
Ov,
P,Oi
46 Carduelis
flammea
4B N,G T Oi
47 Carduelis
spinus 4 S
4B N,G L,T Oi
48 Charadrius
dubius
N L Ov,P
49 Chlidonias
leucopterus
Ps A,L Ov,P
50 Chlidonias
niger 3 D
I 3 Ps A,L Ov,P
51 Ciconia
ciconia 2 V
I 3 C,N
A,L,
T Ov,P
52 Ciconia
nigra 3 R
I 3 C,N
A,L,
T Ov,P
53 Cinclus
cinclus
Ps,N A Oi
54 Circus
aeruginosus
I 3 C
St,L,
T
Ov,
P,Oi
55 Circus
cyaneus 3 V
I C
St,L,
T P,Oi
56 Clangula
hyemalis
IIB O A Oi
57 Columba
oenas 4 S
5C G T P
58 Columba
palumbus 4 S
II 5C
5D G T P
59 Coracias
garrulus 2 (D)
I 3 O T P
60 Corvus
corax
4B O
St,L,
T S
61 Corvus corone
cornix
5C O
St,L,
T S
62 Corvus
frugilegus
5C O L,T S
63 Corvus
monedula 4 (S)
O L,T S
64 Crex
crex 1 V
3 N,F T Ov,P
65 Cuculus
canorus
N St Ov,P
66 Cygnus 4* S I 3 O A,L Oi,P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cygnus
67 Cygnus
olor
IIB O A,L
Ov,
P,Oi
68 Delichon
urbica
N T P
69 Egretta
alba
I 3 Ps A,L P,Oi
70 Egretta
garzetta
I 3 Ps A,L P
71 Emberiza
citrinella 4 (S)
G,N St,T
Ov,
P,Oi
72 Emberiza
schoeniclus
G,N St,T
Ov,
P,Oi
73 Eremophila
alpestris
N T Oi
74 Erithacus
rubecula 4 S
4B N,F St Ov,P
75 Falco
columbarius
C
St,L,
T P
76 Falco
subbuteo
4B C
St,L,
T P
77 Falco
tinnunculus 3 D
4B C
St,L,
T
Ov,
P,Oi
78 Falco
vespertinus 3 V
I 3 C
St,L,
T Ov,P
79 Fringilla
coelebs 4 S
G,N T Ov,P
80 Fringilla
montifringilla
G,N T P,Oi
81 Fulica
atra
II 5C
5E O A,L
Ov,
P,Oi
82 Galerida
cristata 3 (D)
G,N T S
83 Gallinago
gallinago
5C
5E N L P
84 Gallinago
media 2 (V)
3 N L P
85 Gallinula
chloropus
IIB 5C N,F L Ov,P
86 Garrulus
glandarius
5C O U S
87 Gavia
arctica 3 V
I Ps A Oi
88 Gavia
stellata 3 V
I 3 Ps A P,Oi
89 Haematopus
ostralegus
N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
90 Haliaetus
albicilla 3 R
I C U P
91 Hirundo
rustica 3 D
N St P
92 Ixobrychus
minutus 3 (V)
I 3 Ps St,L Ov,P
93 Lanius
collurio 3 (D)
I 3 N St,L Ov,P
94 Lanius
excubitor 3 D
N St,L
Ov,
P,Oi
95 Larus
argentatus
IIB Ps A,L
Ov,
P,Oi
96 Larus
minutus 3 D
I 3 Ps A,L P
97 Larus
ridibundus
IIB Ps A,L
Ov,
P,Oi
98 Limicola
falcinellus 3 (V)
4B N L P
99 Limosa
limosa 2 V
IIB N L P
100 Locustella
fluviatilis 4 S
N St Ov,P
101 Locustella
luscinioides 4 (S)
N St Ov,P
102 Lymnocriptes
minimus 3* (V)*
5C
5E N L P
103 Mergus
albellus 3 V
I Ps A P,Oi
104 Mergus
merganser
Ps A P,Oi
105 Mergus
serrator
Ps A P,Oi
106 Merops
apiaster 3 D
4B N St Ov,P
107 Miliaria
calandra 4 (S)
4B N,G T Ov,P
108 Motacilla
alba
4B N
St,L,
T Ov,P
109 Motacilla
cinerea
4B N
St,L,
T P
110 Motacilla
flava
4B N
St,L,
T Ov,P
111 Netta
rufina 3 D
O A,L
Ov,
P,Oi
112 Numenius
arquata 3* D*
IIB N L P
113 Nycticorax 3 D I 3 Ps A,L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
nycticorax
114 Oenanthe
oenanthe
N T Ov,P
115 Oxyura
leucocephala 1 E
I 3 O A P,Oi
116 Pandion
haliaetus 3 R
I C U P
117 Panurus
biarmicus 4 S
4B N St S
118 Parus
caeruleus
N U S
119 Parus
major
N U S
120 Passer
domesticus
N,G L,T S
121 Passer
montanus
N,G L,T S
122 Perdix
Perdix 3 V
II 5D N,G L.T S
123 Pernis
apivorus 4 S
I 3 C U P
124 Phalacrocorax
carbo
Ps A S
125 Phalacrocorax
pygmaeus 2 V
I 3 Ps A P
126 Phalaropus
lobatus
N L P
127 Phasianus
colchicus
II 5C,
5D O
St,L,
T S
128 Philomachus
pugnax 4 (S)
I N L P
129 Phylloscopus
collybita
4B N T P
130 Pica
pica
IIB 5C O
St,L,
T S
131 Platalea
leucorodia 2 E
3 N L Ov,P
132 Plectrophenas
nivalis
N,G St,L P
133 Plegadis
falcinellus 3 D
3 N L P
134 Pluvialis
apricaria 4 S
I 3
5E N L P
135 Puvialis
squatarola
N L P
136 Podiceps
cristatus
Ps A
Ov,
P,Oi
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
137 Podiceps
griseigena
Ps A P
138 Podiceps
nigricollis
Ps A P
139 Porzana
parva 4 (S)
I 3 N T,St Ov,P
140 Porzana
porzana 4 S
I 3 N L,T Ov,P
141 Rallus
aquaticus
N L,T Ov,P
142 Recurvirostra
avosetta 4/3* L*
I 3 N L Ov,P
143 Remiz
pendulinus
4B N T Ov,P
144 Riparia
riparia 3 D
N St Ov,P
145 Saxicola
rubetra 4 S
N T Ov,P
146 Saxicola
torquata 3 (D)
N T Ov,P
147 Scolopax
rusticola 3* (V)*
II 5C
5E N L P
148 Somateria
mollisima
O A Oi
149 Stercorarius
parasiticus
4B Ps A P
150 Sterna
albifrons 3 D
I 3 Ps A,L Ov,P
151 Sterna
hirundo
3 Ps A,L
Ov,
P,Oi
152 Streptopelia
decaocto
IIB 5C G T S
153 Streptopelia
turtur 3 D
IIB 5C G L,T Ov,P
154 Strix
uralensis
C U P
155 Sturnus
vulgaris
IIB 5C O L.T Ov,P
156 Tachybaptus
ruficollis
4B Ps A P,Oi
157 Tadorna
tadorna
O A,L Ov,P
158 Tringa
erythropus
IIB N L P
159 Tringa
glareola 3 D
3 N L P
160 Tringa N L P
Nr.
crt.
SPECIE
SP
EC
Per
DIR
EC
TIV
A
PA
SA
RI
AN
EX
A
OU
G
57
/l20
07
Leg
ea
49
/20
11
Reg
im a
lim
enta
r
Lo
c d
e h
răn
ire
Ca
teg
ori
e
fen
olo
gic
ă
ZONE DE OBSERVAŢIE
Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
cuib
ărit
pas
aj
iern
at
nebularia
161 Tringa
ochropus
N L P
162 Tringa
stagnatilis
N L P
163 Tringa
totanus 2 D
IIB N L P
164 Troglodytes
troglodytes 4 S
N St S
165 Turdus
merula 4 S
IIB N,F T Ov,P
166 Turdus
philomelos 4 S
IIB 5C N,F T Ov,P
167 Turdus
pilaris 4* S
IIB 5C N,F L,T P,Oi
168 Upupa
epops
4B N L P
169 Vanellus
vanellus
IIB N L,T
Ov,
P,Oi
LEGENDĂ:
Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică
C - carnivor St - stuf S - sedentar
Ps - piscivor L - litoral P - pasaj
N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară
F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă
G - granivor U - ubicvist
O - omnivor
Anexa nr.16
Tabel nr. 15 Cuantificarea amenințărilor identificate
Lacuri suprafaţa şi
% de stuf ars
supra-
feţele cu
peturi pe
apă şi în
vege-
taţie
nivelul de
fluctuaţie al
apei
numărul zilelor
cu vânători şi
procentul
acestora din
totalul ieşirilor
distanţa de la factorii
perturbanţi la zonele de
cuibărit, hrănire, înnoptare
și altele asemenea.,
numărul
zilelor cu
bărci şi
numărul
bărcilor
Braconaj
piscicol și
pescuit
industrial
ierarhizarea
ameninţărilor
mare medie mica
Lacul
LILIECI
1-0.5% 100mp Pe grinduri în
perioada de
viitură, apa
depășește 1m
adâncime
Fond GVS nu se
vânează la pasaj
în perioada de cuibărit
vânătoarea este interzisa prin
lege
1-15 bărci /
săptămână
Braconaj
piscicol
x
Lacul
BACAU II
suprafața stuf
ars
identificată în
luna martie
2011 la
Coada
Lacului
Bacău II,
aproximativ
0,2ha
500mp Pe grinduri în
perioada de
viitură, apa
depășește 1m
adâncime
pe suprafața
luciului de apă nu
se vânează.
în perioada de cuibărit
vânătoarea este interzisa prin
lege
1-15 bărci /
săptămână
Braconaj
piscicol
x
Lacul
GALBENI
- - - sâmbăta la fazani
în per 15 oct – 28
febr fără a afecta
suprafața aferentă
lacului de
acumulare
Galbeni
în perioada de cuibărit
vânătoarea este interzisă prin
lege
- - x
Lacul
RACACIUNI
suprafața stuf
ars
identificată în
1ha Pe grinduri în
perioada de
viitură, apa
conform
Hotărârii AJVPS
Bacău pe
în perioada de cuibărit
vânătoarea este interzisă prin
lege.
1-15 bărci /
săptămână
Braconaj
piscicol și
pescuit
x
Lacuri suprafaţa şi
% de stuf ars
supra-
feţele cu
peturi pe
apă şi în
vege-
taţie
nivelul de
fluctuaţie al
apei
numărul zilelor
cu vânători şi
procentul
acestora din
totalul ieşirilor
distanţa de la factorii
perturbanţi la zonele de
cuibărit, hrănire, înnoptare
și altele asemenea.,
numărul
zilelor cu
bărci şi
numărul
bărcilor
Braconaj
piscicol și
pescuit
industrial
ierarhizarea
ameninţărilor
mare medie mica
luna martie
2011 la,
aproximativ
0,2ha
depășește 1m
adâncime
suprafața luciu de
apă nu se
vânează
în perioada de migrație și de
iernat distanța față de locurile
de hrănire este în afara
perimetrului luciului apei
depășind 200-300m.
Vânătoarea nu perturbă
locurile de aglomerarea a
păsărilor
industrial
Lacul
BERESTI
suprafața stuf
ars
identificată în
luna martie
2011 la,
aproximativ
0,2ha
1ha Pe grinduri în
perioada de
viitură, apa
depășește 1m
adâncime
conform
Hotărârii AJVPS
Bacău pe
suprafața luciu de
apă nu se
vânează
în perioada de cuibărit
vânătoarea este interzisă prin
lege.
în perioada de migrație și de
iernat distanța față de locurile
de hrănire este în afara
perimetrului luciului apei
depășind 200-300m.
Vânătoarea nu perturbă
locurile de aglomerarea a
păsărilor
1-15 bărci /
săptămână
Braconaj
piscicol și
pescuit
industrial
x
Anexa nr.17
Tabel nr. 16 Obiective specifice pentru Specii de păsări specificate in
Formularul Standard – specii „tintă” enumerate în anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Nr.
crt
Cod Specie Obiective specifice Ținte Perioada de timp
1.
Chlidonias hybridus
A196
o Menţinerea diversităţii
ecosistemelor, habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
2. Chlidonias niger A197 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
3. Circus aeruginosus
A081
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
4. Cygnus cygnus A038 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
5.
Grus grus A127
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
Nr.
crt
Cod Specie Obiective specifice Ținte Perioada de timp
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
6. Ixobrychus minutus
A022
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
7.
Larus minutus A177
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
8. Pluvialis apricaria
A140
o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
9. Sterna hirundo A193 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
10. Sylvia nisoria A307 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
11. Tringa glareola A166 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,
habitatelor
o Reducerea presiunilor privind
pierderea habitatelor, prin schimbarea
destinaţiei terenurilor
o Limitarea impactului speciilor
invazive
- menținerea/creșterea
efectivelor populației
acestei specii în perimetrul
ROSPA0063
Pe toată perioada de
implementarea a
Planului de
Management
Anexa nr. 18
Tabel nr. 17 Plan de acțiuni
DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII
OBIECTIV GENERAL: conservarea şi menţinerea speciilor de interes comunitar şi importante din Sit
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
A.1.Instituire zonelor de
protecție stricta conform
Hărţilor -6 buc., privind
distribuţia populaţiilor
speciilor de păsări precum
şi a tipurilor de habitate.
A.1.1.Se declară zone de protecție
stricta, zonele de cuibărire delimitate pe
hărțile din anexele 1,2,3,4,5,6.
În aceste zone sunt interzise:
- deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a
cuiburilor şi/sau ouălor din
natură;
- culegerea ouălor din natură şi
păstrarea acestora, chiar dacă
sunt goale;
- uciderea sau capturarea
intenţionată, indiferent de
metoda utilizată;
- Accesul ambarcațiunilor cu
motor - de orice fel , în
perimetrul zonelor de cuibărire
în perioada de cuibărire - 1
martie – 1 iunie,;
- Monitorizarea animalelor
domestice abandonate - câini,
pisici, în zonele de cuibărire
- Deranjarea avifaunei în
perioada de cuibărire prin orice
alte modalități - vânătoare,
pescuit, turism,;
- perturbarea intenționată, în
Pe toată perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS,
Hidroelectrica
Conservarea și menținerea
populațiilor de păsări de
interes comunitar în
perimetrul ROSPA0063
- Nu este cazul
DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII
OBIECTIV GENERAL: conservarea şi menţinerea speciilor de interes comunitar şi importante din Sit
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
special în cursul perioadei de
reproducere sau de maturizare
- Evitarea fluctuațiilor de nivel a
apei în perioada de cuibărire:
- Arderea stufului în perioada de
cuibărire;
- Marcarea zonelor cu panouri
informative
A.1.2. Se declara zone de protecție
stricta, zonele de pasaj și iernat,
delimitate pe hărțile din anexele
1,2,3,4,5,6.
In aceste zone sunt interzise:
- uciderea sau capturarea
intenţionată, indiferent de
metoda utilizată;
- Accesul ambarcațiunilor cu
motor - DE ORICE FEL , în
perimetrul zonele de pasaj și
iernat în perioada de pasaj și
iernat;
- Monitorizarea animalelor
domestice abandonate - câini,
pisici, în zonele de pasaj și
iernat
- Deranjarea avifaunei în
perioada de pasaj și iernat prin
orice alte modalități - vânătoare,
pescuit, turism neadecvat pentru
o arie protejata,;
Pe toata perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS
Conservarea și menținerea
populațiilor de păsări de
interes comunitar în
perimetrul ROSPA0063
- Nu este cazul
A.2. Instituirea zonelor de
liniștire - staniște, pe toată
A.2.1. în cadrul zonelor de liniștire sunt
interzise activități de vânătoarea pentru
Pe toată perioada de
implementare a Custode
ARPM Bacău,
Conservarea și menținerea
populațiilor de păsări de
- Nu este cazul
DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII
OBIECTIV GENERAL: conservarea şi menţinerea speciilor de interes comunitar şi importante din Sit
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
suprafața luciului de apă.,
PE FIECARE LAC
speciile de animale sălbatice terestre,
acvatice şi subterane, prevăzute în
anexele nr.3 şi 4 B,
Planului de
Management
Romsilva
AJVPS
SVPS
interes comunitar în
perimetrul ROSPA0063
A.3. Monitorizarea
populaţiilor de
păsări „ţintă” incluse în
FORMULARUL
STANDARD – HG
1284/2007
A.3.1.Realizarea monitorizărilor
periodice
Pe toată perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode,
Specialiști
confirmați în
domeniul
ornitologiei
Evaluarea permanentă a
efectivelor populațiilor de
păsări „țintă”.
Raportare către ARPM
Bacău, în luna ianuarie a
următorului an.
Aceste informații devin
publice și pot fi consultate
de publicul interesat.
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
A.4. Monitorizarea
populațiilor de păsări
incluse în anexele 3 și 4B -
OUG 57/2007 – Legea
49/2011, identificate în
perioada de elaborare a
studiilor ce au stat la baza
elaborării Planului de
Management
A.4.1. Realizarea monitorizărilor
periodice
Pe toată perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode,
Specialiști
confirmați în
domeniul
ornitologiei
Actualizarea bazei de date
privind populațiile de
păsări de interes comunitar
aflate în perioade de
cuibărire, pasaj, oaspeții de
vară sau iarna în situl
ROSPA0063.
Raportare către ARPM
Bacău, în luna ianuarie a
următorului an.
Aceste informații devin
publice și pot fi consultate
de publicul interesat.
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
A.5. Stabilirea şi
aplicarea măsurilor
A.5.1 Monitorizarea tipurilor de habitat
specific locurilor de cuibărit, pasaj și
Pe toata perioada de
implementare a Custode,
Specialiști
Actualizarea bazei de date
privind populațiile de
Programe de
cercetare
DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII
OBIECTIV GENERAL: conservarea şi menţinerea speciilor de interes comunitar şi importante din Sit
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
pentru asigurarea
stării de conservare
favorabilă a
speciilor de păsări
de interes
comunitar -limitare /
stopare a declinului
populaţiilor de
păsări şi degradare
a habitatelor
specifice,
iernat Planului de
Management
confirmați în
domeniul
botanicii
păsări de interes comunitar
aflate în perioade de
cuibărire, pasaj, oaspeții de
vara sau iarna în situl
ROSPA0063.
Raportare către ARPM
Bacău, în luna ianuarie a
următorului an.
Aceste informații devin
publice și pot fi consultate
de publicul interesat.
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
A.5.2. Menținerea în limite reduse a
răpitoarelor locale naturale: grive,
coțofene, vulpi, dihori, șobolani
Pe toată perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS
Controlul
dăunătorilor/răpitorilor
naturali a populațiilor de
păsări din zonă.
Nu este cazul
A.5.3. Menținerea gestiunii
corespunzătoare a deșeurilor prin acțiuni
de ecologizare /igienizare periodică
Pe toată perioada de
implementare a
Planului de
Management
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
AVPS
Managementul
corespunzător al deșeurilor
Nu este cazul
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
B. 1. Managementul
piscicol,
ca activitate de
menţinere a
populaţiilor de
păsări şi a
habitatelor
caracteristice
B.1.1.eliminarea folosirii setcilor la
pescuit în zonele de protecție stricta – de
cuibărire/pasaj/iernat - delimitate pe
hărți.
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS,
Alte asociații de
pescari amatori
Evitarea accidentării
păsărilor de apă în
momentul hrănirii
Nu este cazul
B.2. Exploatarea
amenajării hidrotehnice
B.2.1. Lucrările de exploatare și
întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de
gospodărire a apelor în perimetrul
ROSPA0063 se vor face cu notificarea
prealabila și cu avizul Custodelui.
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM
Hidroelectrica
Menţinerea stării de
conservare
favorabilă a speciilor de
păsări
de interes comunitar
Nu este cazul
B.3. Exploatarea
resurselor minerale
naturale
B.3.1. Activitățile de exploatare a
resurselor minerale naturale se vor
desfășura
CU AVIZ CUSTODE și în BAZA
AUTORI ARPM. în PERIMETRU
STUDIU EA
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
Menţinerea stării de
conservare
favorabilă a speciilor de
păsări
de interes comunitar
Nu este cazul
B.4. Activități comerciale B.4.1. Este interzisă desfășurarea oricărei
activități comerciale în Situl Natura 2000
– ROSPA0063
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
Menţinerea stării de
conservare
favorabilă a speciilor de
păsări
de interes comunitar
Nu este cazul
B.5. Educaţie şi
conştientizare
B.5.1.Întâlniri cu comunităţile locale şi
diferite categorii sociale despre valorile
şi modul de gospodărire a resurselor
naturale din perimetrul
Sitului
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
- minimum o întâlnire
anuală
- public informat,
conştientizat,
consultat şi implicat în
managementul Sitului
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.5.2.Realizarea unor publicaţii şi
materiale educative şi informative
privind Situl
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
- minimum un tip de pliant
/
publicaţie tematică /
broşură și altele asemenea.
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.5.3.Proiectarea şi montarea 12 luni
Custode - minimum 2 panouri în fiecare
lac aflat în componența sitului
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
- minimum 2 panouri în
fiecare lac din componența
sitului
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
Alte surse de
finanţare
B.5.4.Promovarea ariei protejate şi a
acţiunilor de management în mass -
media
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
- articole în presă, emisiuni
TV
- public informat şi
conştientizat
despre valorile şi
managementul
Sitului
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.5.5.Educaţia elevilor din şcolile
localităţilor limitrofe
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
- minimum 3 prezentări
anual cu
ocazia unor zile tematice -2
Februarie, Ziua Păsărilor și
altele asemenea., /
prezentări tematice în teren
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.5.6.Stabilirea unor relaţii pe plan
internaţional privind aria protejată şi
promovarea la nivel internaţional a
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău
Colaborări pe multiple
planuri cu
parteneri din străinătate
Programe de
cercetare
naţionale și
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
imaginii acesteia privind
aria protejată
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.6.Turism /
recreare / vizitare
B.6.1.Realizarea şi amenajarea
infrastructurii de vizitare
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
Infrastructură minimă de
vizitare
-stabilirea unor trasee de
vizitare, panouri și altele
asemenea.,
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.6.2.Monitorizarea activităţilor
turistice, de recreare şi vizitare,
inclusiv prin indicatori specifici
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
Raportarea scrisă a
eventualelor
efecte negative asupra
biodiversităţii, pentru
aplicarea
măsurilor necesare
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.7.Vanatoare B.7.1.Este interzisă vânătoarea speciilor
incluse în anexa 3 și 4B în perimetrul
sitului Natura 2000, conform OUG
57/2007 aprobată cu modificările
ulterioare prin Legea 49/2011 și Legea
vânătorii 407/2006 cu modificările
ulterioare din 2010
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS,
Menţinerea stării de
conservare
favorabilă a speciilor de
păsări
de interes comunitar prin
eliminarea
dăunătorilor/răpitorilor
naturali
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
B.8.Silvicultura B.8.1.Aplicarea managementului silvic
în conformitate cu legislaţia în vigoare,
Amenajamentul Silvic şi PLANUL DE
MANAGEMENT ROSPA0063
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
ARPM Bacău,
Romsilva
AJVPS
SVPS,
Menţinerea stării de
conservare favorabilă a
speciilor de păsări
de interes comunitar din
habitatele forestiere
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale
OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu
conservarea biodiversităţii
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
finanţare
DOMENIU C: Managementul şi administrarea
OBIECTIV : Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
C.1. Reactualizarea
suprafețele deținute de
proprietari de terenuri
aflați în vecinătatea Sitului
Natura 2000 – ROSPA0063
C.1.1. Reactualizarea Planurilor
Urbanistice Generale a tuturor
localităților pe raza cărora se afla
situl Natura 2000 – ROSPA0063
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Autoritățile
administrației
publice locale a
localităților pe
suprafața
cărora se afla
situl
ROSPA0063
Stabilirea situației exacte a
proprietarilor de terenuri
C.1.2. Reactualizarea situației din
Planul de Management ROSPA0063 a
proprietarilor de terenuri aflați în
vecinătatea ariei de protective
avifaunistice Sit Natura 2000 –
ROSPA0063
Pe toată durata de
implementare a
Planului
Custode
Autoritățile
administrației
publice locale a
localităților pe
suprafața
cărora se afla
situl
ROSPA0063
Stabilirea situației exacte a
proprietarilor de terenuri
C.3. Reactualizarea
REGULAMENTULUI
SITULUI NATURA 2000 –
ROSPA0063 conforma
PLANULUI DE
MANAGEMENT
C.3.1. Reactualizarea
REGULAMENTULUI SITULUI
NATURA 2000 – ROSPA0063
conforma PLANULUI DE
MANAGEMENT
In primele 6 luni de
la aprobarea
PLANULUI DE
MANAGEMENT
Custode Implementarea
PLANULUI DE
MANAGEMENT
ROSPA0063
DOMENIU C: Managementul şi administrarea
OBIECTIV : Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil
Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili
Instituții
implicate
Rezultatele
acțiunii/Indicatorii de
realizare
Surse de
finanţare
posibile
C.2. Instruiri /
traininguri cu
personalul
angrenat
C.2.1.Instruiri / traininguri cu
specialiştii implicaţi în studii,
management
Anual Custode Evaluarea cunoştinţelor pe
bază de teste
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
C.1.2.Instruiri / traininguri cu
personalul implicat în acțiuni de
verificare și control
Anual Custode Evaluarea cunoştinţelor pe
bază de teste
Programe de
cercetare
naţionale și
internaționale -
finanţări POS
Mediu, LIFE,
CEEX,
CNCSIS,
Programe de
cercetare a
mediului sau de
conservare
Alte surse de
finanţare
Anexa nr.19
Tabel nr. 18 . Plan de monitorizare
Planul acțiunilor de monitorizare
SITUL NATURA 2000 – ROSPA0063
Acțiunile de Monitorizare sunt atribuția CUSTODELUI
Obiectivul: monitorizarea și documentarea rezultatului acțiunilor de management și a realizării obiectivelor de
management
Acțiunile de monitorizare Obiectivul și
acțiunea/-ile de
management
relevante Codul
acțiunii
Frecventa
acțiunilor
R - regulat
P - permanent A -
anual
Evidenta
monitorizării către
ARPM Bacău
M 1. Monitorizarea
populaţiilor de
păsări „ţintă” incluse în FORMULARUL
STANDARD – HG 1284/2007
A1,
A2,A3
P Raport anual de
monitorizare către
ARPM Bacău
M 2. Monitorizarea populațiilor de păsări
incluse în anexele 3 și 4B - OUG 57/2007
– Legea 49/2011, identificate în perioada
de elaborare a studiilor ce au stat la baza
elaborării Planului de Management
A1,
A2,A3,A4
P Raport anual de
monitorizare către
ARPM Bacău
M3. Monitorizarea tipurilor de habitat
specific locurilor de cuibărit, pasaj și iernat
A1,
A2,A3,A4
P Raport anual de
monitorizare către
ARPM Bacău
M4. Monitorizarea acțiunilor de
menținerea în limite reduse a răpitoarelor
locale naturale: grive, coțofene, vulpi,
dihori, șobolani
A1,
A2,A3,A4,A5
P Raport anual de
monitorizare către
ARPM Bacău
M 5. Constituirea, actualizarea și
dezvoltarea bazei de date tehnice și
științifice
A1,
A2,A3,A4,A5
P Raport anual către
ARPM Bacău
M 6. Evaluarea anuală a succesului
activităților de igienizare A5 A
Raport anual către
ARPM Bacău
M 7. Monitorizarea anuală a impactului
activităților antropice desfășurate în sit
B1, B2, B3, B4, B5,
B6, B7;B8
P Raport anual de
monitorizare către
ARPM Bacău
M 8. Participarea la organizarea de
manifestări cu caracter cultural și
tradițional local
B5, B6, R Raport anual către
ARPM Bacău
M 9. Evaluarea stadiului realizării
infrastructurii de vizitare
B5, B6, A Raport anual către
ARPM Bacău
Acțiunile de monitorizare Obiectivul și
acțiunea/-ile de
management
relevante Codul
acțiunii
Frecventa
acțiunilor
R - regulat
P - permanent A -
anual
Evidenta
monitorizării către
ARPM Bacău
M 10. Verificarea anuală a stării traseelor
de deplasare, a prezentei indicatoarelor,
marcajelor și panourilor de informare
A1,B5, B6, A Raport anual de
verificare către ARPM
Bacău
M 11. Estimarea anuală a efectului
activităților de informare și conștientizare
publica
B5, B6, A Raport anual către
ARPM Bacău
M 12. Estimarea anuală a fluxului turistic B5 A Raport anual către
ARPM Bacău
M 13. Revizuirea anuală a situației
proprietarilor de terenuri aflați în
vecinătatea sitului ROSPA0063,
C1 A Raport anual către
ARPM Bacău
M 14. Monitorizarea anuală a stadiului
pregătirii profesionale și specializării
personalului
C3 A Raport anual către
ARPM Bacău
M 15. Evaluarea gradului de implicare a
personalului în organizarea și desfășurarea
activităților și acțiunilor specifice
C3 R Raport anual către
ARPM Bacău
M 16. Realizarea evaluării generale și a
stadiului implementării activităților
propuse în Planul de Management
R Raport final
Anual către ARPM
Bacău
Anexa nr.20
FORMULAR 1. MONITORIZAREA SPECIILOR DE INTERES
COMUNITAR în SITUL NATURA 2000 ROSPA0063
Numele: Adresa:
E-mail: Tel:
Numele locului: Data: / /
ziua / luna / anul
Localitate: Judeţ:
Încercuiţi varianta corectă la următoarele categorii :
Acoperirea arealului integral / parţial -dacă parţial, specificaţi suprafaţa:... .. ha lac sau ..... km râu,
Modul observaţiei ochiul liber / binoclu / lunetă / din aer / din barcă -şi combinaţii,
Tip bazin acvatic normal /uscat /inundat /îngheţat -%,
Efectul condiţiilor meteo asupra păsărilor nici un efect /scăzut /moderat /puternic
Nivelul deranjării păsărilor inexistent /scăzut /moderat /mare
Numele ştiinţific Numele comun Nr.
Ex.
Accipiter gentilis Uliu porumbar
Accipiter nisus Uliu păsărar
Alauda arvensis Ciocârlie de câmp
Alcedo atthis Pescărel albastru
Anas acuta Raţă suliţar
Anas clypeata Raţă lingurar
Anas crecca Raţă mică
Anas penelope Raţă fluierătoare
Anas platyrhynchos Raţă mare
Anas strepera Raţă pestriţă
Anser albifrons Gârliţă mare
Anser anser Gâscă de vară
Anser erythropus Gârliţă mică
Anser fabalis Gâscă de semănătură
Anthus pratensis Fâsă de luncă
Anthus spinoletta Fâsă de munte
Aquila clanga Acvilă ţipătoare mare
Ardea cinerea Stârc cenuşiu
Asio flammeus Ciuf de câmp
Aythya ferina Raţă cu cap castaniu
Aythya fuligula Raţă moţată
Aythya marila Raţă cu cap negru
Aythya nyroca Raţă roşie
Botaurus stellaris Buhai de baltă
Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu
Bucephala clangula Raţă sunătoare
Buteo buteo Şorecar comun
Buteo lagopus Şorecar încălţat
Calidris alpina Fugaci de ţărm
Calidris alba Nisipar
Cinclus cinclus Mierlă de apă -pescărel negru,
Circus aeruginosus Erete de stuf
Circus cyaneus Erete vânăt
Clangula hyemalis Raţă de gheţuri
Cygnus columbianus Lebădă mică
Cygnus cygnus Lebădă de iarnă
Cygnus olor Lebădă de vară
Dendrocopos major Ciocănitoare pestriţă mare
Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar
Dendrocopos minor Ciocănitoare pestriţă mică
Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădină
Egreta alba Egretă mare
Falco cherrug Şoim dunărean
Falco columbarius Şoim de iarnă
Falco peregrinus Şoim călător
Falco tinunculus Vânturel roşu
Fulica atra Lişiţă
Galerida cristata Ciocârlan
Gallinago gallinago Becaţină comună
Gallinula chloropus Găinuşă de baltă
Gavia arctica Cufundar polar
Gavia stellata Cufundar mic
Numele ştiinţific Numele comun Nr.
Ex.
Haliaeetus albicilla Codalb
Larus argentatus Pescăruş argintiu
Larus cachinn./michaellis Neidentificat
Larus cachinnans Pescăruş pontic
Larus canus Pescăruş sur
Larus fuscus Pescăruş negricios
Larus michaellis Pescăruş cu picioare galbene
Larus ridibundus Pescăruş râzător
Lymnocryptes minimus Becaţină mică
Melanitta fusca Raţă catifelată
Melanitta nigra Raţă neagră
Melanocorypha calandra Ciocârlie de bărăgan
Mergus albellus Ferăstraş mic
Mergus merganser Ferăstraş mare
Mergus serrator Ferăstraş moţat
Motacilla alba Codobatură albă
Motacilla cinerea Codobatură de munte
Netta rufina Raţă cu ciuf
Numenius arquata Culic mare
Oxyura leucocephala Raţă cu cap alb
Pandion haliaetus Uligan pescar
Panurus biarmicus Piţigoi de stuf
Parus caeruleus Piţigoi albastru
Pelecanus crispus Pelican creţ
Pelecanus onocrotalus Pelican comun
Perdix perdix Potârniche
Phalacrocorax carbo Cormoran mare
Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic
Phasianus colchicus Fazan
Picus canus Ghionoaie sură
Picus viridis Ghionoaie verde
Pluvialis apricaria Ploier auriu
Pluvialis squatarola Ploier argintiu
Podiceps auritus Corcodel de iarnă
Podiceps cristatus Corcodel mare
Podiceps griseigena Corcodel cu gât roşu
Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru
Rallus aquaticus Cârstel de baltă
Remiz pendulinus Boicuş
Somateria mollisima Eider
Tachybaptus ruficollis Corcodel mic
Tadorna tadorna Călifar alb
Tringa ochropus Fluierar de zăvoi
Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii
Troglodytes troglodytes Ochiuboului
Turdus merula Mierlă
Turdus pilaris Cocoşar
Vanellus vanellus Nagâţ
Parus major Piţigoi mare
Sturnus vulgaris Graur
Bombicilla garullus Mătăsar
Lanius excubitor Sfrâncioc mare
Numele ştiinţific Numele comun Nr.
Ex.
Garrulus glandarius Gaiţă
Pica pica Coţofană
Corvus monedula Stăncuţă
Corvus frugilegus Cioară de semănătură
Corvus corone cornix Cioară grivă
Corvus corax Corb
Passer domesticus Vrabie de casă
Passer montanus Vrabie de câmp
Fringilla coelebs Cinteză
Fringilla montifringilla Cinteză de iarnă
Carduelis carduelis Sticlete
Carduelis spinus Scatiu
Carduelis chloris Florinte
Carduelis canabina Cânepar
Pyrrhula pyrrhula Mugurar
Coccothraustes coccothraustes Botgros
Emberiza citrinella Presură galbenă
Emberiza schoeniclus Presură de stuf
Plectrophenax nivalis Pasărea omătului
Alte specii:
Note:
SURSA: www.sor.ro/index_IWC.htm.
Anexa nr. 21
FORMULAR 2. Monitorizarea tipurilor de habitat specific locurilor de
cuibărit, pasaj și iernat
Nume şi prenume: ……………………………………………………
Adresa: …………………………………………………………………
Adresa de email:………………………………………………………
Aria de Importanţă Avifaunistică:………………………………….
Data:…………………………………………………………………….
Cod
Habitat Corine
Tip&subtip
ameninţare*
Coordonate
GPS -
decimale: ex.
E 24.58895, N
...,
%
afectat Observaţii**
211 Terenuri arabile
neirigate
Exemplu B1a 20% In zona în care cuibărește Crex crex
Exemplu B3 40%
Exemplu A3 5% fără autorizaţie
211 Terenuri arabile
neirigabile
321 Zone cu vegetaţie
ierboasă naturală
331 Plaje, dune, nisipuri
333 Zone cu vegetaţie rară
411 Mlaştini
511 Cursuri de apă
512 Ape stătătoare
* completaţi pe baza legendei pentru codurile tipurilor şi subtipurilor factorilor cu
potenţial negativ înregistraţi.
** În cazul factorilor cu impact negativ major detaliaţi mai jos şi documentaţi cu
fotografii
Detaliere factori cu impact negative major observaţi:
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Anexa nr. 21.
Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea
zonelor de cuibărit și de pasaj/iernat pentru speciile de păsări de
interes comunitar – 6 buc.
Anexa nr.22
HARTILE CU SITUATIA FONDURILOR DE VANATOARE
DE PE SUPRAFATA SITULUI ROSPA0063