PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063 - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/44400_PLAN DE MANAGEMENT FINAL...

PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063

1



2

Cuprins

a. INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3

i. Scurtă descriere a sitului ............................................................................................................. 3

Descrierea sumară a sitului Natura 2000 – ROSPA0063 - LACURILE DE ACUMULARE

BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI.................................................................................................... 3

Managementul sitului ...................................................................................................................... 5

ii. Obiectivul general al planului de management al sitului ROSPA0063 ...................................... 5

iii. Baza legală .............................................................................................................................. 6

iv. Procesul de elaborare a planului ............................................................................................. 9

v. Istorie/revizuire/modificări ......................................................................................................... 9

b. DESCRIEREA SITULUI ............................................................................................................. 12

i. Informaţii generale .................................................................................................................... 12

ii. Informaţii fizice -mediu abiotic - .............................................................................................. 18

iii. Lista tipurilor de habitate şi speciilor pentru care a fost desemnat situl/aria protejată ......... 19

iv. Informaţii biologice/ecologice .............................................................................................. 22

aa. Inventarierea speciilor de păsări -Anexa 1 a Directivei Păsări,, pentru care a fost declarat situl

Natura 2000 – ROSPA 0063 - ”Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” precum și a

speciilor de păsări de interes naţional care necesită protecţie strictă - Anexa 3 și 4B a O.U.G. nr.

57/2007, pentru care au fost declarate cele 5 arii de protecţie specială avifaunistică incluse în sit.

...................................................................................................................................................... 22

bb.Identificarea și localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente speciilor de interes

comunitar şi naţional, care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0063. ........................... 36

cc.Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea zonelor de cuibărit și de

pasaj/iernat pentru speciile de păsări de interes comunitar ........................................................... 38

dd.Informații socio-economice, presiuni şi ameninţări - în general .............................................. 39

c. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE ........................................................... 43

d. OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU SPECIILE „ȚINTĂ” ALE PLANULUI DE

MANAGEMENT ROSPA0063 ............................................................................................................ 62

e. IMPLEMENTARE ....................................................................................................................... 63

i. Resurse ...................................................................................................................................... 63

ii. Plan de acțiuni ........................................................................................................................... 64

6. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE ...................................................................... 65

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 66


3

a. INTRODUCERE

i. Scurtă descriere a sitului

Descrierea sumară a sitului Natura 2000 – ROSPA0063 -

LACURILE DE ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI

Denumirea ariei/zonei protejate: ROSPA0063 - LACURILE DE

ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI

Suprafaţa: 5575,5 ha

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale -cu

menţionarea actului normativ prin care s-a instituit regimul de protecţie,:

Sit Natura 2000 - SPA ROSPA0063, declarat arie de protecție specială

avifaunistică ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000 în Romania,

prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/ 2007, MO nr. 739 bis din 31.10.2007.

În temeiul Hotărârii nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată pentru noi zone:

Anexa nr.2

Tabel nr.1 Suprafata ROSPA0063


4

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul

principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia

Terenurile limitrofe lacurilor sunt predominant arabile. Pe unele porțiuni

predomină terenurile cu pajiști întrerupte adesea de pâlcuri de păduri sau tarlale

cultivate.

Din evaluarea efectuată de către custode, în teren, împreună cu

reprezentanți ai primăriilor aproximativ 85% din terenurile limitrofe celor 5 arii

de protecție specială avifaunistică sunt proprietatea Consiliilor Locale Gârleni,

Hemeiuși, Itești, Bacău, Tamași, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Faraoni, Cleja,

Răcăciuni, Pâncești, Horgești, Gioseni, Orbeni, Valea Seaca, Sascut, Tătărăști,

Corbasca iar restul de 15% aparțin micilor producători agricoli.

Referitor la proprietatea și utilizarea luciului de apa, datorită faptului că

funcția principală a lacurilor de acumulare este producerea de energie electrică,

fiind acumulări artificiale, ele sunt în proprietatea și administrarea

HIDROELECTRICA S.A.


5

Managementul sitului

CENTRU REGIONAL DE ECOLOGIE – CRE – BACĂU –

CONVENȚIA CUSTODIE NR.2/18.02.2010.

ii. Obiectivul general al planului de management al sitului

ROSPA0063

Plan de management al ariei naturale protejate descrie şi evaluează

situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează

acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot

desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.

Planul de management se aprobă în conformitate cu prevederile OUG

57/2007 cu modificările ulterioare și aprobată prin Legea 49/2011.

Planul de management, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile

şi de conservare a naturii, integrează obiectivele de conservare a biodiversităţii

cu cele de dezvoltare socio–economică ale comunităţilor locale şi gestionarilor

resurselor naturale.

Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de

conservare favorabilă a speciilor de păsări de interes comunitar şi habitatelor

caracteristice din ROSPA0063, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale

comunităţii locale şi cu cele socio – economice, care nu afectează obiectivele de

conservare şi integritatea sitului.


6

Obiectivele Generale Planului de Management ROSPA0063 sunt:

DOMENIU A: CONSERVAREA BIODIVERSITATII

OBIECTIV 1. Conservarea habitatelor speciilor de păsări de interes

comunitar cuibăritoare în vederea menţinerii / creşterii nivelului

populaţiilor acestor specii.

OBIECTIV 2. Conservarea habitatelor speciilor de păsări de interes

comunitar aflate în pasaj sau oaspeţi de iarnă în vederea menţinerii /

creşterii nivelului populaţiilor acestor specii.

DOMENIU B: Utilizarea durabilă a terenului şi a resurselor naturale

OBIECTIV: Menţinerea şi promovarea unor activităţi economice,

recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu

conservarea biodiversităţii

DOMENIU C: Managementul şi administrarea

OBIECTIV: Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea

realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil

iii. Baza legală

Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC, privind conservarea păsărilor

sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979

LEGEA nr. 5 din 25 ianuarie 1991, pentru aderarea României la Convenția

asupra zonelor umede, de importanta internațională, în special ca habitat al

păsărilor acvatice

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf


7

ORDIN Nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de

practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a

pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv

în ariile naturale protejate

Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi

dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 şi Legea

137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea

durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la

Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea

durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Legea nr. 46/2008 Codul silvic

Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.

23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la

informaţii participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în

probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998

O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 195_2005 privind protecţia mediului


Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei

fondului cinegetic nr. 407/2006


Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei

fondului cinegetic nr. 407/2006

O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă

a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Ordin%20pescuit%20sportiv%20recreativ.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Legea_389-2006.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Codul%20silvic%2046%20din%202008.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Lege%20317%20din%202009.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Legea%2086_2000_Aarhus.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OUG164_2008.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/O.U.G.%20nr.%20154.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/O.U.G.%20nr.68-2007.doc


8

HG nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordarea a despăgubirilor prevăzute

de Legea nr. 407/2006

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar

ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat

Ordin nr. 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor

Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de fauna și flora OUG nr.

23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi

acvacultura

Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România

Ordin nr. 1423/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul

speciilor urs, lup, râs şi pisică sălbatică

Ordin nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de

recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional

sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale

vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi,

respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora

HG nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria

zonelor umede de importanţă internaţională

HG nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.

230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi

parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora

Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor

de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/HG%201679%20decembrie%202008.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OM%2019_2010.doc


http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OM%20255%20din%202007.pdf



http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/H.G.%20nr.1586-2006.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/H.G.%20nr.1529-2006.doc



9

iv. Procesul de elaborare a planului

Elaborarea Planului de Management pentru situl Natura 2000:

Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, s-a realizat prin

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa

Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protecţia naturii

Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor

de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000

Solicitarea de proiecte nr. 2/28.11.2008

TITULAR: AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

BACAU

Cod CPV 79311200-9

v. Istorie/revizuire/modificări

CONFORM OUG 57/2007 aprobată cu modificările și completările

ulterioare;

Arii de protecţie specială avifaunistică

Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale

protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este

cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi

a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări

migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A.

Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru

ariile speciale de conservare.


10

Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi

fac parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".

Pentru aria specială de protecție avifaunistică – SIT NATURA 2000 –

ROSPA0063 - LACURILE DE ACUMULARE BUHUSI – BACAU –

BERESTI, nu s-a elaborat un PLAN DE MANAGEMENT .

Plan de management este unul adaptativ, care să permită o adaptare

relativ uşoară a deciziilor de management la schimbări. Este conceput ca un

document de definire a principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe

termen lung, a obiectivelor parcului.

Planul cuprinde un set de prevederi/recomandări pe domenii de

activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil,

factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în

procesul de decizie.

PLANUL DE MANAGEMENT este un document public ce poate fi

consultat de orice cetățean de naționalitate română sau altă naționalitate și

trebuie sa fie disponibil pe situl custodelui și ARPM Bacău.

Planul de management va fi revizuit după perioada de valabilitate de 5

ani, de către custode sau înaintea expirării acesteia, atunci când modificările

legislative sau alte condiţii impun aceasta.

Reactualizarea planului de management se va face conform

reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat şi actualizat dacă

este cazul, fiind un document flexibil ca şi întregul management al ariei

protejate.

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui.

Organizarea activităţilor se va realiza de către custozi, în colaborare

permanentă cu factorii de interes:

AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI BACAU


11

Complexul Muzeal de Științele Naturii I. Borcea Bacău

Universitatea Bacău, Facultatea de Științe

ICAS Stațiunea Hemeiuși

Universitatea Iași, Facultatea de Biologie

Institutul de Cercetări Piscicole Iași

SC Mediu Research SRL

Aceste unitățile dispun de personal specializat și dotări corespunzătoare.

Managementul piscicol – personalul aparținând gestionarilor

Managementul cinegetic – personalul aparținând gestionarilor fondurilor

de vânătoare

Managementul silvic – personalul aparținând ocoalelor silvice care au în

administrare pădurile


12

b. DESCRIEREA SITULUI

i. Informaţii generale

Descrierea Sitului Natura 2000 – ROSPA0063 - LACURILE DE

ACUMULARE BUHUȘI – BACĂU – BEREȘTI – conform Formularului

Standard – HG 1284/2007 și HG 2151/2004.

Anexa nr.3

Tabel nr. 2. Localizarea Sitului

Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Lilieci

Suprafața - 262 ha,

Localizarea - localitatea Lilieci, comuna Hemeiuși și localitatea

Itești, comuna Berești-Bistrița, județul Bacău.

Descrierea limitelor

Limita nordica: corespunde cu malul lacului care reprezintă și limita spre

parcelele cadastrale PdT 642, PdT715 și NR722;

Limita estica: corespunde cu digul lacului și pornește de la latura de sud a

parcelei NR722 și se continuă spre sud-vest, până la canalul de fugă al

hidrocentralei Bacău I;

Limita sudica: pornește de la canalul de fuga al hidrocentralei Bacău I și se

continuă spre nord-vest, prin digul lacului CD33 până la intersecția acestuia cu

HR44;

Limita vestica: corespunde atât digului lacului CD33 care pornește de la sud de

parcela Ps38 și se continuă până la intersecția cu HR44, având spre vest

parcelele topografice Psl0l, HB100, A77, A76, cât și secțiunii de vărsare a


13

Bistriței în lac, delimitată prin limitele de est ale parcelelor topografice Ps38 și

NN28/1.

Descrierea suprafeței

Aria de protecție specială avifaunistică Lac Lilieci cuprinde luciul de apă

al lacului de acumularea Lilieci, de pe râul Siret, extins pe teritoriile comunelor

Berești-Bistrița HA716 și Hemeiuși HA40. Parcelele și subparcelele cadastrale

sunt preluate din planuri cadastrale întocmite în anul 1989.

Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bacău II

Suprafața - 202 ha,

Localizare - municipiul Bacău, județul Bacău


Limita nordica: pornește de la intersecția digului cu limita de nord a parcelei

cadastrale 1097 de unde, se dirijează spre nord-est, până la extremitatea de vest

a parcelei 1098. Pe latura nord-vestică a acestei parcele și pe latura de vest și de

nord a parcelei 1092, limita nordică traversează Bistrița spre latura de vest a

parcelei 1085 la care urmărește latura de vest și apoi cea de nord. Limita se

continuă pe latura de est a parcelelor 1081 și 1082 și apoi pe latura de sud a

parcelelor 1091 și 1089 până la intersecția cu digul lacului;

Limita estica: corespunde digului lacului CD242 care delimitează lacul de

parcelele cadastrale 1069, 1068, 1066, 1065, 1064, 1062 și 1061, situate în

exteriorul ariei protejate;

Limita sudica: este reprezentată de extremitatea sudică a digului CD242 la sud

de parcela A1061, până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău II. Se

continuă spre vest cu ultima secțiune a digului, de direcție nord-est, care

delimitează lacul la vest CD 1100;

Limita vestica: este reprezentată de digul de vest al lacului CD 1100 care are o

direcție sud-nord și care se învecinează spre vest cu parcela cadastrala Ps1129.


14


Aria de protecție specială avifaunistică Lac Bacău II cuprinde luciul de

apă HL1099 al lacului de acumularea Bacău II, de pe râul Siret, cât și parcelele

cadastrale situate la coada lacului, care sunt acoperite cu ape la nivele mai mari

decât nivelul mediu. Aceste parcele cadastrale au categoria de folosință, "ape" și

sunt următoarele: 1081, 1082, 1083/1, 1085, 1086, 1087, 1088, 1090, 1092,

1097, 1098 și 1099. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planul

cadastral întocmit în anul 1985.

Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Galbeni

Suprafața - 1.123 ha

Localizare - localitățile Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Tamași,

județul Bacău


Limita nordica: corespunde zonei de vărsare în lac a râurilor Bistrița și Siret.

Pornește de la digul din lungul Bistriței CD707, pe limita de sud a parcelelor

cadastrale HC698 și Ps975, intersectează digul de pe malul stâng al Bistriței

CD953 care face limita cu parcelele cadastrale A993, Ps1426, Ps1423, HB1424,

NR948, HB1423/3, parcele situate pe teritoriul comunei Letea Veche, cu

excepția parcelei NR948 situată în comuna Tamași. În continuare, limita

traversează albia majoră a râului Siret, delimitând lacul de parcelele cadastrale

Psl304 comuna Letea Veche și de parcelele cadastrale Ps945, A944, HB943,

HB942, A940 și în continuare, digul lacului CD904, de pe teritoriul comunei

Tamași;

Limita estica: corespunde digului lacului CD904 care separă acumularea de

parcelele cadastrale A950, A951, A956/1, A956, A958, A915. Limita continuă

cu digul lacului CD903 din lungul parcelelor cadastrale A985, A951, A966,

HB964, A996, A999 de pe teritoriul comunei Tamași;


15

Limita sudica: începe din coltul sud-vestic al parcelei cadastrale A999, se

continuă spre vest pe CD903, traversează barajul lacului și se continuă pe digul

de la vest de baraj pe toata lungimea parcelei cadastrale HB3453/1 învecinată cu

digul;

Limita vestica: corespunde digului lacului și se învecinează de la sud spre nord

cu parcelele cadastrale Ps3453, Ps2108, Ps2113, F2073, F2071, A1984/2,

F1984/1, A1992 și Ps1993/1, comuna Nicolae Bălcescu. Limita se continuă cu

CD707 de la est de parcela cadastrală Ps698/l, până la limita de sud-vest a

parcelei HC698, de pe teritoriul comunei Letea Veche.


Aria de protecție specială avifaunistică Lac Galbeni cuprinde luciul de

apă al lacului de acumulare Galbeni, de pe râul Siret, extins pe teritoriile

comunelor Letea Veche HA1428, Nicolae Bălcescu tarlaua 47 și Tamași

HA949.

Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale

întocmite în anii 1985 Letea Veche, 1989 Tamași și 1980 Nicolae Bălcescu.

4 Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Răcăciuni


Localizare - localitățile Cleja, Tamași, Horgești, Răcăciuni, Pâncești,

județul Bacău


Limita nordica: corespunde zonei de vărsare a Siretului în lac și se suprapune

limitei dintre teritoriile comunale Tamași și Faraoani;

Limita estica: este reprezentată de digul canalului de fugă al hidrocentralei

Galbeni CD 1951 si, de la vărsarea apelor în lac, se continuă spre sud-est pe

digul lacului, care se incastrează în formațiunile sedimentare ale Colinelor

Tutovei. Din acest punct către sud, limita lacului este reprezentată de baza


16

versantului Colinelor Tutovei până la Bazga și de baza frunții terasei de 50 -60

m a Siretului, până în apropierea canalului de fugă al hidrocentralei Răcăciuni.

Parcelele cadastrale cu care se învecinează pe limita de est sunt: A2041,

Ps2042, HB2039, PdPs2038, A2046, HB2035, A1959, HB1938, A1961,

A1938, A1954, Pd1947 - comuna Tamași, Ps1510, A1519, Pd1515, Ps1526,

NNS1553, PsPd1531, NR1536, Ps1556, Ps1569, Tf1580, Pd1624, Pd1628 -

comuna Horgești, Pd1810, comuna Pâncești, limita oprindu-se în digul lacului

CCN2417;

Limita sudica: corespunde secțiunii transversale a văii Siretului, pornește de la

baza frunții terasei de 50-60 m a Siretului, urmează traseul drumului asfaltat

care face legătura dintre Pâncești și Răcăciuni, până la digul vestic al lacului

CD6916;

Limita vestica: corespunde digului lacului -CD6916, care se învecinează de la

sud la nord cu următoarele parcele cadastrale din afara rezervației: 91, 90, 84,

70, 69, 64 comuna Răcăciuni, Ps548, NR537, A536, A534, Ps531, Ps526 și

A518 comuna Cleja, parcele situate în lungul lacului până la limita cu teritoriul

comunei Faraoani.


Aria de protecție specială avifaunistică Lac Răcăciuni cuprinde luciul de

apă al lacului de acumularea Răcăciuni, de pe râul Siret, extins pe teritoriile

comunelor Cleja HL545, Tamași HA1950, Horgești HC1640, Răcăciuni

HL6915 și Pâncești HC2418. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate

din planurile cadastrale întocmite în anii 1989 Tamași, 1983 Cleja, 1986

Răcăciuni, 1985 Horgești și 1981 Pâncești.

Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Berești



17

Localizare - localitățile Pâncești, Orbeni, Corbasca, Valea Seacă, Sascut,

Tătărăști, județul Bacău


Limita nordica: corespunde vărsării râului Siret în acest lac, zona reprezentată

de hotarul comunei Parava spre comunele Orbeni și Pâncești;

Limita estica: corespunde cu digul lacului care, spre est, se învecinează cu

parcelele cadastrale: Ps1391, HC2388, Ps2385, Tf2377, NNS2378, NNS2383,

Tf2382 -comun Pâncești,, NNS441, Ps442, A444, Ps474, Ps1330, Ps1322,

Pd1316, Pd1340, Pd1334, Ps1430, PsPd1432, Pd1431 comuna Corbasca și

Pd334, Pd609, Pd1096, Pd1108, Pd1128 comuna Tătărăști, până la inserția

digului transversal al lacului în versantul Colinelor Tutovei;

Limita sudica: este reprezentată de digul transversal al văii Siretului CD 1208

continuat cu CD 1216, pe care este construită șoseaua asfaltată Sascut - Lespezi;

Limita vestica: începe din vestul digului CD 1216 și se continuă spre nord, în

lungul digului CD 1210, dig ce separă lacul de parcele cultivate sau de pajiști de

pe teritoriile comunelor: Tătărăști Cc1120, A1224, Sascut digul CD782 în

lungul căruia, la vest, sunt parcelele cadastrale A2778, Cc2761, Pd2755,

Pd2756, Pd2742, A2737, A753, A757, A770, A771, HB772, A774, Tf775,

A776, A780,, Valea Seaca digul protector CD2 care delimitează spre vest

parcelele A1493, A22, A5, și Orbeni pe care este amplasat digul CD48 care

delimitează spre vest parcelele F1560, A1559, Ps90, NNS79, Tf57 și CD47 în

lungul căruia sunt situate parcelele cadastrale HB111, NPT112, Ps115 și Tf114.


Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Berești cuprinde luciul de

apă al lacului de acumulare Berești, de pe râul Siret, extins pe teritoriile

comunelor Piticești HA3389, Orbeni HL49, Corbasca HA449, HA1332, Valea

Seacă HA1, Sascut -HA783, și Tătărăști HA1209. Parcelele și subparcelele


18

cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1983 Corbasca,

1982 -Tătărăști,, 1987 Orbeni, 1987 Valea Seacă, 1985 Sascut și 1981 Pâncești.

ii. Informaţii fizice -mediu abiotic -

Situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, se

încadrează în regiunea Biogeografica Europeana continentală.

Lacurile sunt amenajate pe valea Bistriței Moldovenești, respectiv pe

Siret în aval de confluența Bistriței pe teritoriul județului Bacău. Au o întindere

mare, pe unele găsim stuf, chiar sub forma de insule. Porțiunile de râuri care

leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare din apropierea

lacurilor au fost incluse în sit.

Aspecte pedologice

Lacurile sunt amplasate pe culoarele Bistriței și Siretului, ale căror

depozite aluvionare, de vârsta cuaternară se suprapun peste depozitele

Platformei Moldovenești, mai precis la limita acesteia spre zona orogen-neogen

proprie Subcarpaților Moldovei. Depozitele aluvionare au fost depuse pe

depozite litologice de platformă, spre contactul acestora cu zona de orogen-

neogen.

Anterior acumulărilor, solurile prezente erau în majoritate din clasa

solurilor genetic neevoluate, adică protosoluri aluviale și soluri aluviale. În

cadrul acestora subtipurile cu extinderea cea mai mare erau reprezentate de cele

tipice, litice sau gleizate. Acest înveliș de soluri a fost acoperit cu sedimente

aduse de Bistrița sau Siret precum și de pâraiele ce deservesc bazinul de retenție

al lacurilor.

Aspecte hidrologice


19

Acumulările sunt de tip permanent, funcția principala a lacurilor de

acumulare este pentru producerea de energie electrică. Acest fapt crează

importante variații diurne de nivel, care sunt în defavoarea plantelor care trăiesc

în zona litorală și a peștilor -mai ales în perioada depunerii icrelor,. În același

timp aceste variații favorizează dezvoltarea avifaunei prin cantitățile

suplimentare de hrana pe care le oferă.

Aspecte climatologice

Situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești se

caracterizează printr-un climat temperat continental, cu o temperatură medie

anuală de 9ºC și o cantitate medie de precipitații cuprinsă între 500 și 550 mm.

Vânturile sunt impuse de aspectul orografic al zonei, cea mai mare

frecvență și intensitate având-o vânturile din direcțiile NV, SE și NE.

După construirea salbei de lacuri, la nivelul luncii a crescut umiditatea

relativă a aerului cu cca. 10%, față de nivelul valorii medii anuale.

iii. Lista tipurilor de habitate şi speciilor pentru care a fost desemnat

situl/aria protejată

Spațiul aferent lacurilor are o biodiversitate deosebită, urmare a

condițiilor de habitat pe care le oferă. Se caracterizează și printr-o viață

sezoniera activă. Cea mai mare parte dintre specii sunt oaspeți de vara 36% și

un număr nesemnificativ de specii sunt oaspeți de iarna; acest fapt justifica rolul

deosebit al sitului, mai ales ca arie de reproducție. Totodată speciile de pasaj

sunt extrem de numeroase asigurând 47% din totalul speciilor întâlnite.


20

În conformitate cu fișele lacurilor incluse în ASPA - Lacurile de

acumulare Buhuși-Bacău-Berești, întocmite de Complexul Muzeal de

Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, în vederea declarării acestora, arii de

protecție specială avifaunistică - HG 2151/2004 și HG 1284/2007, păsările

identificate în sit, în perioada de elaborare a documentației de atribuire a

ariei ASPA, sunt în număr de 168 specii, dintre acestea 29 sunt sedentare,

54 specifice verii, 7 sunt întâlnite iarna iar 85 sunt în pasaj.

La mal au fost semnalate 92 specii, caracteristice fiind Alcedo atthis și

Asio flammeus.

În zona litoralului au fost identificate 62 specii dintre care semnalăm:

Ciconia ciconia, C. Nigra, Circus aeruginosus, Egretta garzetta, Gallinago

gallinago, Haematopus astralegus, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Larus

ridibundus, Limicola falcinellus, Panurus biarmicus, Philomachus pugnax,

Plegadis falcinellus, Rallus aquaticus, Tinga totanus și Vanellus vanellus.

Pe luciul lacurilor a fost semnalată prezența a 32 specii dintre care cele

mai reprezentative sunt: Anas platyrhyncos, Aythya fuligula, Cyngus cyngus,

Cyngus olor, Gavia arctica, Mergus merganser, Phalacrocorax carbo,

Podiceps cristatus, Sterna hirundo, Tachybaptus ruficollis.

Efectivele principalelor păsări pe lacuri sunt: Anas platyrhyncos –

164.000, Anas crecca – 8920, Anas querquedula – 4670, Fulica atra –8040,

Larus ridibundus – 2590, Larus cachinnans – 1100, Aythya ferina – 7150,

Vanellus vanellus – 1380, Ciconia ciconia – 1710, Philomachus pugnax – 780.

Specii de importanță comunitară, pentru care a au fost declarate ariile de

protecție specială avifaunistică lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni și

Berești, ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000, prin Hotărârea

Guvernului nr. 1284/ 2007, MO nr. 739 bis din 31.10.2007:

- Ixobrychus minutus – stârcul pitic

- Circus aeruginosus – eretele de stuf


21

- Cygnus cygnus – lebăda de iarna

- Sterna hirundo - chira de balta

- Tringa glareola - fluerar de balta

- Sylvia nisoria - silvia

- Pluvialis apricaria – ploier auriu

- Larus minutus – pescăruș mic

- Chlidonias hybridus – chirighița cu obraz alb

- Chlidonias niger – chirighița neagra

- Grus grus – cocorul

Calitate şi importanţă:

Prioritate nr. 10 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C2 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1

specie: lebădă de iarnă Cygnus cygnus;

C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii

Europene – 2 specii: raţa sunătoare Bucephala clangula, ferăstraş mare -Mergus

merganser;

C4 – aglomerări mari de păsări acvatice;

C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii

Europene – 2 specii: chiră de baltă Sterna hirundo, erete de stuf Circus

aeruginosus.

Lacuri amenajate pe valea Bistriţei Moldoveneşti, respectiv pe Siret în

aval de confluenţa Bistriţei pe teritoriul judeţului Bacău. Au o întindere mare,

pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri care leagă

lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare din apropierea lacurilor

au fost incluse. Este unul dintre cele mai importante locuri de migraţie a

păsărilor de apă din Moldova. În timpul migraţiei putem întâlni aici mii de raţe,

gâşte, lişiţe, lebede, și altele asemenea, care găsesc aici un loc ideal pentru a se

odihni în timpul migraţiei, numărul exemplarelor putând ajunge până la -şi chiar


22

peste, 100.000 într-un sezon. Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile şi

păşunile sunt vizitate de mari stoluri de păsări de mal. Lacurile sunt folosite de

păsări de apă şi ca loc de iernare. Mai multe sute de exemplare de ferestraş mare

-Mergus merganser, raţă sunătoare-Bucephala clangula, lebădă de iarnă -

Cygnus cygnus şi mari stoluri de raţă mare-Anas platyrhyncos, raţă mică -Anas

crecca şi lişiţă-Fulica atra iernează aici, numărul exemplarelor ajungând până

la 50.000 de exemplare.

Anexa nr.4

Tabel nr.3

Specii de păsări din Formularul Standard, enumerate în anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE

iv. Informaţii biologice/ecologice

aa. Inventarierea speciilor de păsări -Anexa 1 a Directivei Păsări,, pentru

care a fost declarat situl Natura 2000 – ROSPA 0063 - ”Lacurile de

Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” precum și a speciilor de păsări de

interes naţional care necesită protecţie strictă - Anexa 3 și 4B a O.U.G.

nr. 57/2007, pentru care au fost declarate cele 5 arii de protecţie specială

avifaunistică incluse în sit.

Studiul de inventariere s-a realizat pentru toate speciile de păsări care fac

obiectul protecției și conservării, prin observații realizate pe toate cele cinci

lacuri care intră în componența sitului -luciul de apă și zonele limitrofe,, în

perioada de realizare a studiilor incluse în cadrul proiectului CADRUL

PROIECTULUI POS MEDIU - Cod CPV 79311200-9 - „ Realizarea de

studii de specialitate în vederea elaborării Planului de Management pentru

situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești” parte


23

integrantă din „Plan de Management pentru situl Natura 2000: Lacurile

de acumulare Buhuși-Bacău-Berești

BENEFICIAR: AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA

MEDIULUI BACAU.

În zona celor cinci lacuri de acumulare - Lilieci, Bacău II, Galbeni,

Răcăciuni și Berești, fără a se ține cont de starea tehnică a suprafețelor, au fost

identificate în perioada de studiu un număr de 169 specii. Față de cele peste 210

specii confirmate de literatura de specialitate, cifra este mult mai mică, dar nu

are nici o relevanță. Foarte multe dintre speciile de păsări citate în zonă s-au

adăugat listelor faunistice pe baza a unui număr redus de observații, uneori chiar

datorită unei singure identificări. Cu siguranță că monitorizarea continuă, de

către specialiști a zonei, va reconfirma observațiile efectuate pe parcursul a

peste 40 de ani, putând chiar adăuga specii noi la lista respectivă.

Din numărul de 11 specii de păsări, specificate în Formularul Standard de

declarare a ariei protejate – HG 1284/2007 și care constituie obiectivul de

conservarea a Ariei protejate ROSPA 0063, 3 dintre specii Sylvia nisoria,

Chlidonias hybridus, Grus grus nu au fost observate în perioada studiului. În

schimb au fost observate în plus un număr de 32 specii înscrise în Anexa 3 a

Directivei CEE – Directiva păsări.


24

Anexa nr.5

Tabel nr. 4 – Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona de

confluenţă Bistriţa – Siret

CONFORM OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.

ANEXA 3 – SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială

avifaunistică

ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NAŢIONAL Specii de animale şi de

plante care necesită o protecţie strictă

ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror

prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management

ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este

permisă

ANEXA 5 D - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror

comercializare este permisă

ANEXA 5 E - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror

comercializare este permisă în condiţii speciale


25

Analizând tabelul general total al zonelor de studiu s-au putut constata o

serie de aspecte legate de caracteristicile biologice ale speciilor.

Din punct de vedere fenologic am folosit o clasificare constituită doar din

4 categorii.

Astfel, speciile sedentare S , în număr de 21 taxoni, au fost considerate

acelea care cu certitudine nu migrează din zonă.

Trebuie făcută remarca că observația pe tot parcursul anului a unei specii

în zonă nu este în mod obligatoriu și o echivalență cu faptul că specia ar fi

sedentară. Datorită mobilității populațiilor de păsări provocate de succesiunile

sezoniere ale condițiilor de viață constituite cu precădere din surse de hrană și

adăposturi, adesea în aceeași zonă pot să treacă specii în pasaj, ca oaspeți de

iarnă sau ca populații cuibăritoare în zonă, iar acest fapt nu le conferă statutul de

sedentare.

Tot din acest motiv este posibil ca în tabelul sinoptic pentru o specie să

considerăm că aparține din punct de vedere populațional mai multor categorii

fenologice. Tocmai din această cauză însumarea acestor categorii per total va

depăși cu mult numărul de specii identificate.

Oaspeții de vară OV reprezentând populații de specii care cuibăresc în

întreaga zonă, însumează un număr de 65 de taxoni. Aceste populații vin

primăvara pentru cuibărit, părăsind zona odată cu apariția condițiilor precare de

supraviețuire. Multe dintre acestea ajung în cartiere de iernare situate chiar în

Africa de Sud.

După cum se poate lesne observa, numărul total de specii identificate în

zonă drept cuibăritoare - sedentare și oaspeți de vară, ajunge la suma de 86, ceea

ce înseamnă o diversitate de condiții privind adăpostul și hrana destul de

importantă.

Speciile de pasaj P, în trecere prin zona protejată, ajung la un număr de

141 de taxoni. Cu certitudine această cifră este mult mai mare, dar numai


26

numărul mare de evaluări mai ales în parcursul multor ani poate pune în

evidență cifre mai apropiate de afirmațiile literaturii de specialitate.

Oaspeții de iarnă OI, în număr de 49 de taxoni, constituie totuși un număr

mare de specii care petrec iarna în zonă și dacă adăugăm la acestea și

sedentarele putem considera că cifra de 70 în total nu este de neglijat. Problema

care se pune în condițiile speciilor care efectuează migrații este legată foarte

mult de condițiile meteorologice din timpul iernilor. Pe de o parte straturile

întinse de zăpadă împiedică accesul la surse de hrană care în condiții normale ar

fi găsite pe câmp, iar pe de altă parte situațiile gerurilor puternice care îngheață

suprafețe mari ale luciurilor de apă, determină fluctuații mari în structura

calitativă și mai ales cantitativă a acestui grup.

Din punctul de vedere al regimului alimentar, acesta este la păsări foarte

divers și rareori pot fi întâlnite în lume specii monofage. Din această cauză

pentru a putea înțelege starea biologică a păsărilor din zonă, am ales doar câteva

categorii generale privind tipurile de hrănire.

Carnivorele C sunt de fapt prădătorii care consumă vertebrate aparținând

cu precădere claselor mamiferelor și păsărilor. Numărul de 20 de specii

identificate atestă faptul că spectrul de hrană accesibilă în funcție de preferințele

și comportamentul de hrănire al acestora este foarte divers. Practic un număr

atât de mare denotă faptul că există o mare diversitate specifică și a surselor de

hrană.

Piscivorele Ps constituie o categorie de păsări a căror regim alimentar

este în exclusivitate legat de mediul acvatic. Bineînțeles că acestea au și ele

categorii de hrană preferată și tehnici comportamentale de procurare a hranei

specifice, iar cifra de 28 de specii identificate în această categorie denotă că

habitatele favorabile existenței lor sunt destul de întinse. Statutul fenologic al

acestor diferite specii va fi cel care determină prezența lor în zonă într-o

perioadă sau alta a unui an și uneori fluctuațiile populaționale pot determina

absența din zonă a unora dintre ele.


27

Consumatoarele de nevertebrate N sunt prezente în numărul cel mai mare

de taxoni pentru întreaga zonă. Acest fapt se datorează existenței a numeroase

specii care în perioada hrănirii puilor nidicole sau nidifuge consumă în mod

obligatoriu diverse categorii de nevertebrate, mai ales din cele cu corpul moale.

Există mai ales în timpul pasajelor o categorie mare de consumatoare a

nevertebratelor din mâlul de pe fundul apei, reprezentată în special din limicole

sau chiar diverse specii de rațe cu precădere nescufundătoare. Bineînțeles că la

toate acestea se adaugă numeroase paseriforme consumatoare și ele în anumite

stadii de dezvoltare sau toată viața, de diverse grupe de nevertebrate. Numărul

total de 89 de taxoni probează de fapt importanța surselor de hrană constituite

din nevertebrate acvatice sau terestre -inclusiv pe vegetație, existente în zona

cercetată.

Frugivorele F, în număr de 11 taxoni, au puține reprezentanți printre

speciile observate, iar de regulă acestea sunt legate în special de zonele cu

tufărișuri de pe maluri.

Granivorele G, în număr de 19 taxoni, cuprind atât categoria exclusiv

consumatoare de grăunțe – columbidele, cât și alte grupe sistematice care în

anumite momente, când au accesibilitate, consumă grăunțe - anseriformele,

unele anatide, unele passeriforme.

Speciile cu regim alimentar omnivor O, în număr de 32 taxoni, sunt

adesea prezente tot timpul anului în zonă fie ca sedentare, fie în pasaj. Pe lângă

corvide care sunt bine reprezentate, unele categorii de rațe, datorită spectrului

lor foarte larg alimentar și al oportunismului în căutarea hranei care le

caracterizează, sunt cei mai frecvenți reprezentanți ai acestui grup.


28

Lacul Lilieci

Anul înființării: 1966

Suprafață constructivă: 262 ha

Volum la nivel normal: 5,62 mil metri cubi

Anexa nr.6

Tabel nr. 5 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona lacului

Lilieci

În circa numai 2 ani de observații actuale, au fost identificate 143 de

specii, dintre acestea cuibăresc în zonă 76. În zonă sunt semnalate în perioada

cuibăritului un număr de 82 de specii, dar unele dintre ele sunt prezente fără a se

reproduce deoarece în majoritatea lor aceștia sunt subadulți care nu mai

efectuează drumurile de migrație către locurile de unde au eclozat. De altfel,

aceasta este și o eroare de observație, când se poate crede că doar prezența

speciei atestă și capacitatea de cuibărire. Dacă nu s-a găsit cuibul, nu au văzuți

adulți cărând mâncare la pui, sau pui nidifugi în căutarea de hrană împreună cu

părinții lor, specia nu poate fi considerată cuibăritoare. Dintre aceste specii 61

au un caracter permanent de cuibărire, iar 15 pot lipsi uneori mai mulți ani.

143 de specii sunt întâlnite în perioadele de pasaj și iernat. Unele dintre

ele așa cum am explicat și anterior pot aparține ambelor categorii, sau uneori

chiar și oaspeților de vară, deoarece fenomenul se petrece prin succesiunea

diferitelor populații. Este interesant faptul că 118 specii au un caracter

permanent, adică pot fi observate în fiecare an în zonă, iar 25 au o prezență

întâmplătoare, putând lipsi chiar și mai mulți ani.

Fără a intra în prea multe amănunte, un număr de 143 de specii se

încadrează din punct de vedere al nivelului trofic în categoria prădătorilor -17

carnivore, 74 consumatoare de nevertebrate, 26 de omnivore și 26 de piscivore,.


29

Reamintim faptul că o specie consumă în anumite momente fenologice sau chiar

a dezvoltării postembrionare diferite tipuri de hrană, putându-se întâlni faptul că

ea aparține la 2 sau chiar 3 categorii. De asemenea facem remarca faptului că o

categorisire pe grupe de hrană este posibil să fie mult mai diversificată, dar

pentru situația generală a zonei, categoriile pe care le-am ales sunt suficiente.

În funcție de locurile de hrănire constatăm că 81 de specii preferă zonele

litorale, fapt explicat anterior prin existența unor întinsuri mari cu colmatare, ce

asigură datorită apei puțin profunde suprafețe variabile destul de mari de a putea

găsi hrana. Numărul de 42 de specii care își caută hrana în mediul acvatic este

legat în special de migratoarele nordice, care alături de litorale au mărit numărul

de specii ce apar după dispariția șleaurilor de luncă și a altor formațiuni de pe

valea Bistriței.

Stufăriile sunt căutate pentru hrană de un număr de 34 de specii dintre

care doar puține foloseau subarboretul din pădurile dispărute. Multe dintre ele

sunt specii care au trecut prin zonă în timpul migrațiilor înainte de apariția

lacurilor, dar staționau puțin datorită resurselor limitate de hrană.

Categoria terestrelor include spre simplificare atât speciile care își caută

hrană în spații deschise agricole, cât și cele care folosesc pâlcurile de tufărișuri

sau chiar de mici arborete existente în zonă.

Lacul Bacău II





30

Anexa nr.7


Bacău II

Numărul total de specii observate pe la lacul Bacău II a ajuns la 110 în

perioada efectuării lucrării. Trebuie să menționăm că deși condițiile de pe lacul

Bacău II sunt favorabile, acesta este amplasat în mijlocul unei aglomerații

urbane care determină o diminuare a spațiilor de hrănire și adăpost,

caracteristice zonelor limitrofe ale lacurilor. Faptul că suprafața respectivă este

puternic influențată de existența antropică se reflectă sub mai multe aspecte.

Astfel speciile cuibăritoare sunt în număr de 61. Nici una dintre specii nu

este abundentă. Acest fapt se datorează și agresivității teritoriale care nu permite

existența unui număr mai mare de perechi dintr-o specie sau alta.

55 de specii sunt totuși prezente în permanență drept cuibăritoare și 6 nu

au o prezență constantă, lipsind adesea unul sau mai mulți ani.

Dintre cele 110 specii care trec și în categoria celor de pasaj și care

iernează, un număr de 100 sunt permanente iar 10 lipsesc adesea mai mulți ani.

Pentru lacul Bacău II în care datorită colmatării suprafețele cu vegetație

constituite din stuf sau tufărișuri au crescut considerabil, numărul de specii de

păsări a sporit în special prin prezența passeriformelor care folosesc cu eficiență

astfel de habitate.

Grupul prădătorilor constituit din 13 specii carnivore, 56 de mâncătoare

de nevertebrate, 19 omnivore și 20 de piscivore este cu certitudine mai redus

datorită lipsei de diversitate a surselor de hrană. Exemplul cel mai elocvent

aparține categoriei carnivorelor din care au fost observate doar 13 specii. Atât

diversitatea cât și accesibilitatea unor surse ce constituie pradă, influențează o

astfel de prezență.


31

De fapt acest aspect este în măsură să demonstreze că lacul Bacău II,

deși habitatele existente par să fie foarte diverse, nu oferă decât condiții limitate

pentru existența speciilor.

Și locurile în care păsările își caută hrana sunt o dovadă că lacul Bacău II

este mai puțin folosit. Doar 61 de specii folosesc zonele litorale și acest fapt cu

siguranță se datorează faptului că multe dintre păsări în timpul migrațiilor

ocolesc zonele aglomerate și puternic antropizate, cum este cazul unui oraș.

Faptul că doar 54 de specii folosesc zonele terestre complexe pentru

căutarea hranei demonstrează de asemenea o limitare a posibilităților de

cantitate și accesibilitate a hranei datorită apropierii mari a zonelor antropizate

și a lipsei de spații libere naturale.

În stufării - 34 de specii și-au găsit loc același grupe principale de

passeriforme care valorifică habitatele ca atare. Și specii care folosesc exclusiv

suprafețele de luciu de apă, iar acest fapt este rezultatul evitării zonelor puternic

antropizate.

Lacul Galbeni




Anexa nr. 8


Galbeni

Habitatul lacului Galbeni s-a instalat peste o suprafață mare de șleau de

luncă existentă în zona de confluență Bistrița-Siret. Datorită faptului că asigura


32

prima suprafață mare de luciu de apă pe zona mijlocie a Siretului, a constituit

unul din principalele puncte de atracție, mai ales pentru păsările aflate în

migrație și oaspeți de iarnă de pe culoarul est-carpatic.

Aflându-se într-o zonă care era de obicei supusă inundațiilor obișnuite în

cazul precipitațiilor îndelungate, suprafața lacului a fost colmatată foarte intens,

astfel încât suprafețele cu apă de mică profunzime au ajuns până în apropierea

barajului. Aceste suprafețe foarte favorabile pentru păsări au constituit și o bază

pentru instalarea unei vegetații formate cu precădere din stufării.

Secarea totală a lacului pentru efectuarea unor reparații la diguri și

întârzierea acestor lucrări un timp îndelungat împiedicându-se reumplerea au

favorizat instalarea și extinderea vegetației de stufării, precum și tufărișuri.

Acest fenomen a avut valoare de catastrofă pentru multe dintre speciile de

păsări acvatice, dar dacă ne gândim la catastrofa dispariției pădurii de luncă,

putem aprecia că situația faunistică se va echilibra. De altfel existența în

continuare și la doar câțiva km a lacului Răcăciuni cu o suprafață foarte mare,

după care urmează și lacul Berești au compensat condițiile necesare păsărilor de

apă, fapt observabil și prin diversitatea și dimensiunile comunităților de păsări

existente. În consecință pe arealul lacului Galbeni am avut posibilitatea să

constatăm existența unei faune cu precădere obișnuită luncilor și stufăriilor.

Speciile cuibăritoare în număr de 63 sunt reprezentate de 56 cu caracter

permanent și 7 care lipsesc în unii ani. Din 99 de specii aflate în pasaj și iernat

98 sunt permanente și doar una nu este observabilă în fiecare an. Și acest aspect

ilustrează faptul că în zonă fauna tipică de luncă are preponderență.

Din punct de vedere al regimului alimentar grupul prădătorilor cuprinde

16 carnivore, 55 de consumatoare de nevertebrate, 12 omnivore și doar 14

piscivore. Diminuarea drastică a numărului de specii piscivore este determinată

de dispariția luciului de apă cu mică profunzime, favorabil cu precădere


33

stârcilor, dar și altor specii cu regim de hrană asemănător. Din consumatorii de

nevertebrate cei mai mulți reprezentanți aparțin passeriformelor și mai puțin

limicolelor care au spații restrânse de căutare a hranei.

Ca locuri de căutare a hranei în mediul acvatic se constată existența a 16

specii, fapt justificat de lipsa întinderilor mari de luciu de apă.

Lacul Răcăciuni




Anexa nr.9


Răcăciuni

Lacul Răcăciuni este prima suprafață de mare întindere situată în podișul

Moldovenesc, la limita subcarpaților, în traseul principal de migrație de pe

culoarul est-carpatic. Importanța acestei suprafețe cu rol de adăpost și hrană

pentru păsări este reflectată în numărul de 160 de specii observate în timpul

efectuării studiului. Cu siguranță că monitorizarea în timp va ajunge și chiar

depăși cifra de circa 210 specii a căror prezență a fost confirmată în studiile

anterioare. Colmatarea destul de rapidă a lacului se petrece și în momentul de

față datorită dispariției lacului Galbeni care constituia un tampon efectiv în

transportul aluviunilor. În acest fel în ultimii ani au apărut grinduri noi care

până la acoperirea lor cu stuf vor constitui suprafețe favorabile pentru cuibăritul

unor specii destul de rare. Astfel în anii 2009-2010 a fost instalată o colonie de

Recurvirostra avosetta. În 2009 cele 33 de perechi au cuibărit cu succes, dar în


34

2010 sporirea nivelului apei a înecat cuiburile, iar păsările au părăsit locația. Cu

siguranță că pe măsura înaintării colmatării vor mai apărea astfel de suprafețe și

dacă nivelul apelor ar fi păstrat constant în lunile aprilie-mai cât timp păsările

cuibăresc, coloniile de ciocîntorși dar și alte specii de pescăruși ar scoate pui cu

succes.

Ca specii cuibăritoare în zona lacului, numărul este de 72, dintre care 63

permanent și 9 cu intermitențe în diferiți ani. Din grupul migratoarelor valoarea

condițiilor oferite de lacul Răcăciuni se reflectă în faptul că au fost observate

160 de specii, dintre care 123 au fost observate în fiecare an și 37 cu pauze.

Regimul alimentar al păsărilor ca diversitate este reflectat prin grupul

prădătorilor dintre care 19 sunt carnivore, 85 se hrănesc cu nevertebrate, 29 sunt

omnivore și 26 piscivore. Grupul mare al păsărilor care se hrănesc cu

nevertebrate este determinat de prezența cu precădere a multor limicole care

chiar dacă nu sunt întotdeauna în număr foarte mare, completează spectrul

avifaunistic al zonei. Piscivorele, prin numărul mare de specii atestă faptul că pe

lacul Răcăciuni există o mare diversitate specifică de pești ca sursă de hrană, iar

unele fluctuații numerice, mai ales la grupul scufundătoarelor poate să reflecte

existența sculelor de pescuit sub formă de plase ca un factor negativ limitativ.

Ca locuri de hrănire 90 de specii folosesc zona litorală a cărei suprafață se

extinde foarte mult atunci când apă din lac este uzinată permițând accesul la

sursa de hrană bentonică. Chiar și speciile acvatice care folosesc luciul de apă,

în număr de 45, sunt favorizate de cele două habitate tipice constituite din ape

puțin profunde - până la 50 cm adânci, care permit căutarea hranei prin

basculare sau zone adânci cu concentrații de pește care permit scufundătoarelor

să valorifice locul.

Lacul Berești



35



Anexa nr. 10


Berești

Constituie a doua suprafață cu condiții favorabile de adăpost și hrană în

special pentru speciile migratoare din culoarul est-carpatic. În perioada cât s-a

efectuat studiul au fost observate 153 de specii. Numărul mai mic observat decât

pe Răcăciuni este probabil legat de faptul că înaintea sa se află o altă suprafață

mare favorabilă. De asemenea și modul în care s-au constituit stufăriile în

zonele colmatate ar putea constitui perdele care să împiedice observația unora

dintre specii.

Faptul că zona este favorabilă este ilustrat de numărul de specii

cuibăritoare - 70 specii, dintre care 66 în mod permanent și 4 cu intermitențe.

De asemenea numărul de specii legate de aspectul fenologic pasaj/iernat

în număr de 152, constituie o altă dovadă a valorii adăpost/hrană pentru speciile

în migrație.

Deoarece pe valea Siretului în calea viiturilor se află un alt lac mare –

Răcăciuni, ritmul de colmatare a lacului Berești este mult mai redus. Aceasta

presupune și suprafețe mai restrânse care să ofere zone favorabile pentru

procurarea hranei multor specii de păsări.

Numărul prădătorilor care ilustrează de fapt diversitatea surselor de hrană

este constituit din 19 carnivore, 79 de consumatoare de nevertebrate, 30 de

omnivore și 24 de piscivore. După cum se observă consumatoarele de

nevertebrate sunt relativ influențate de faptul că suprafețele favorabile cu faună


36

bentonică accesibilă sunt mai restrânse decât pe lacul Răcăciuni. Fenomenul se

observă și numărând speciile care folosesc la locuri de hrănire zonele litorale,

acestea fiind în număr de 85. Luciul întins de apă favorizează speciile care își

caută hrana în acest mediu, ajungându-se la o cifră de 44.

Este interesant faptul că stufăriile sunt căutate de circa 32 de specii, iar

cifra este foarte apropiată de toate celelalte lacuri.

Pe măsură ce colmatarea va avansa probabil că lacul Berești va prelua un

număr mai mare de specii cuibăritoare, în pasaj și oaspeți de iarnă, comparativ

cu lacul Răcăciuni, la care condițiile vor deveni mai puțin favorabile, mai ales

pentru speciile acvatice și litorale. Facem mențiunea că și pe lacul Berești

impactul asupra acvaticelor scufundătoare creat de către pescuitul industrial

legal sau de braconaj joacă același rol negativ ca și pe lacul Răcăciuni sau în

natură în general. Este cunoscut faptul că în Deltă pescarii lipoveni găsesc

adesea păsări scufundătoare înecate în plasele de pescuit și datorită faptului că

aceștia controlează sculele în fiecare zi, consumă această pradă obținută pe

nepregătite cu mare plăcere.

bb.Identificarea și localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente

speciilor de interes comunitar şi naţional, care fac obiectul protecţiei

şi conservării ROSPA0063.

Pe fiecare din cele 5 APSA în parte, s-a localizat, evaluat dimensionat

habitatele în care au fost identificate speciile, se face descrierea habitatului – tip

de sol, vegetație, regim hidric, și altele asemenea, pentru a stabili măsurile de

protecție pentru întreaga suprafață. Cu ajutorul GPS-ului se stabilesc limitele și

coordonatele fiecărui tip de habitat, care vor fi utilizate mai apoi în harți.

Clase de habitate:


37

a. râuri, lacuri – 83%;

b. mlaștini, turbării – 13%

c. culturi/ teren arabil – 2%

d. pășuni – 2%

Identificarea și localizarea s-a efectuat în timpul iernii pentru habitatele

de interes a păsărilor rezidente precum și a păsărilor care migrează în zonă

pentru iernat.

Începând din primăvara, când s-au întors păsările migratoare, în vară când

cele mai multe dintre ele își clocesc ponta sau își hrănesc puii și până în toamnă

când păsările migratoare vor pleca împreună cu noua generație, s-au făcut

observații atât pentru păsările migratoare cât și pentru cele rezidente.

Analiza comunităţilor de păsări oferă informaţii despre importanţa

speciilor componente şi a gradului de organizare a acestora. Aceste informaţii

au permis aprecierea stării generale a habitatelor, ceea ce oferă perspective

practice în vederea ecologiei aplicate.

Caracterizarea speciilor în cadrul comunităţilor s-a făcut în urma analizei

sinecologice, iar gradul de organizare poate fi apreciat prin analiza diversităţii

speciilor.

Anexa nr.11.

Tabel nr. 10. Speciile de plante și habitatele in ROSPA0063

Anexa nr.12

Tabel nr.11. Asociatii vegetale identificate in ROSPA0063

Anexa nr.13

Tabel nr.12. Tipurile de habitate identificate in ROSPA0063


38

cc.Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea zonelor de

cuibărit și de pasaj/iernat pentru speciile de păsări de interes comunitar

În cadrul studiilor de specialitate efectuate și elaborate în cadrul proiectului

PROGRAMULUI OPERATIONAL SECTORIAL “MEDIU” – AXA

PRIORITARA 4 – IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ADECVATE DE

MANAGEMENT PENTRU PROTECTIA NATURII - „Plan de Management

pentru situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești și

Campanie de Conștientizare a Publicului”., s-au realizat 6 hărți: una generală cu

situația per ansamblul a ariei speciale de importanta avifaunistică ROSPA0063 și

5 hărți de detaliu pentru fiecare lac aflat în componenta Sitului Natura 2000 –

ROSPA0063.

Hărțile detaliază și delimitează :

Clasele de habitate cu tipurile de habitate identificate pentru fiecare lac din

componenta ROSPA0063;

Terenurile agricole identificate pentru fiecare lac din componența

ROSPA0063;

Zonele de pasaj și iernat identificate pentru fiecare lac din componența

ROSPA0063;

Zonele de cuibărire identificate pentru fiecare lac din componența

ROSPA0063;

Habitate antropice și căile de comunicație.

Acestea sunt prezentate în anexe.


39

dd.Informații socio-economice, presiuni şi ameninţări - în general

Comunități locale

În procesul de elaborarea a PLANULUI DE MANAGEMENT SIT

NATURA 2000 – ROSPA0063, împreună cu AGENTIA REGIONALA DE

PROTECTIA MEDIULUI s-au solicitat informații despre situația proprietarilor

de terenuri aflate în vecinătatea sitului NATURA 2000 – ROSPA0063 de la

primăriile localităților pe care se suprapun limitele sitului Natura 2000 –

ROSPA0063.

Din numărul total de 18 localități, 6 dintre acestea au reactualizate

Planurile Urbanistice Generale și situația cadastrala exactă a proprietarilor de

terenuri și destinația economica a acestor terenuri.

Anexa nr.14

Tabel nr. 13.Situatia proprietarilor

Alte organizații/administrații cu activități în interiorul Sitului NATURA 2000 –

ROSPA0063

Pescuit sportiv

o Lacurile Lilieci, Bacău II – administrare CRE

o Apele curgătoare – administrare AJVPS Bacău

o Lacurile Răcăciuni, Berești – administrare ANPA

Vânătoare

o Lilieci – administrare RNP, Direcția Silvică

Bacău, Ocolul Silvic Fântânele

o Bacău II – administrare AJVPS Bacău


40

o Galbeni – administrare AJVPS Bacău

o Răcăciuni – administrare AJVPS Bacău

o Berești – administrare AJVPS Bacău, Societatea

Vânătorul și Pescarul Sportiv, RNP, Direcția

Silvică Bacău, Ocolul Silvic Sascut

Pădurile

o administrare RNP, Direcția Silvică Bacău,

Ocolul Silvic Fântânele, Ocolul Silvic Bacău,

Ocolul Silvic, Ocolul Silvic Sascut

Situația fondurilor de vânătoare

Fântânele – 40 aparținând DS Bacău se suprapune peste Lacul Lilieci,

latura dreapta

Itești – 39 aparținând DS Bacău se suprapune peste Lacul Lilieci, latura

stângă

Gioseni – 33 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Galbeni și

Răcăciuni -coada lacului, până la jumătate, vecin cu fondul Pâncești la

sud,

Pâncești – 34 aparținând SVPS Bacău se suprapune peste Lacul

Răcăciuni, mijloc până la baraj

Orbeni – 44 aparținând DS Bacău se suprapune peste coada lacului

Berești

Sascut – 43 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Berești -de la

mijloc pe toata lungimea, latura dreapta a lacului,, învecinând la sud

fondul Orbeni


41

Corbasca – 45 aparținând AJVPS se suprapune peste lacul Berești -de

la mijloc pe toata lungimea, latura stângă a lacului,.

Hărțile cu delimitarea acestor fonduri de vânătoare sunt prezentate în Anexe

Ameninţările specifice pentru fiecare specie/habitat, obstacole în atingerea

stării de conservare dorite, inclusiv identificarea conflictelor de management

Variațiile nivelurilor de apă zilnice

Nivelurile de apă ridicate excesiv -înecare cuiburi,

Nivelurile de apă scăzute excesiv -accesul răpitoarelor terestre,

Recoltarea industrială a peștelui prin folosirea setcilor

Prezența răpitoarelor naturale cu impact deosebit asupra cuiburilor și

puilor: coțofene, grive, gaițe, stăncuțe;

Prezența răpitoarelor domestice hoinare: câini, pisici hoinare

Înmulțirea în exces a mamiferelor cu impact de răpitor: vulpi, dihori,

șobolani

Înmulțirea unor specii de păsări, concurenți la hrană: fazanul, păsări

domestice

Recoltarea vegetației de orice tip în perioadele de cuibărit: 1 aprilie –

15 iunie

Pășunatul în perioadele de clocit și creștere a puilor nidicoli între 1

aprilie – 15 iunie

Deversarea de reziduuri în orice zonă unde există posibilitatea

distrugerii surselor de hrană din verigile inițiale ale lanțurilor trofice


42

Introducerea unor specii de pești în afara unor studii de specialitate

privind structura specifică și proporțiile numerice naturale din fiecare

zonă

Prezența omului în perioadele de cuibărit: 1 aprilie – 15 iunie ca factor

perturbator al liniștii necesare

În vederea soluționării eventualelor conflictelor de management ,

acestea se vor rezolva pe cale amiabila cu respectarea legislației

specifice în domeniul vânătorii și pescuitului


43

c. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE

Evaluarea stării actuale de conservare şi a numărului de exemplare -

populaţiilor, speciilor de interes comunitar și naţional, care fac obiectul protecţiei

şi conservării ROSPA 0063 s-a realizat pentru toate speciile de păsări care fac

obiectul protecției și conservării, identificate în perioada de realizare a studiilor

incluse în cadrul proiectului CADRUL PROIECTULUI POS MEDIU - Cod CPV

79311200-9 - „ Realizarea de studii de specialitate în vederea elaborării Planului

de Management pentru situl Natura 2000: Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-

Berești” parte integrantă din „Plan de Management pentru situl Natura 2000:

Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești, BENEFICIAR: AGENȚIA

REGIONALĂ DE PROTECȚIA MEDIULUI BACĂU.

Bineînțeles că posibilitățile de procurare a hranei, care constituie de fapt

factorul esențial de existență a unei specii într-o anumită zonă, sunt legate de

repartiția acesteia în diferite habitate. Diversitatea acestora este foarte mare, dar

am ales câteva categorii generale care se reflectă bine în determinarea structurii

comunităților de păsări din zonă.

Stufăriile -St, au apărut în zonele lacurilor de acumulare câștigând în

extindere pe măsură ce fenomenul de colmatare este tot mai accentuat. Un număr

de 38 de specii au obiceiul de a-și căuta hrana în stufării, la toate nivelurile,

indiferent dacă acestea sunt în apă sau deja pe un teren solid.


44

Zonele litorale L atrag cel mai mare număr de specii ajungându-se la un

total de 94 de taxoni observați. Valorificarea zonelor de litoral de către păsări este

mult favorizată de faptul că nivelul apei variază adesea zilnic în funcție de

uzinare, făcând accesibile - atunci când scade nivelul apei - suprafețe mult mai

întinse. Când zonele acoperite cu mâl sau alte tipuri de aluviuni sunt descoperite

de apă, la nivelul lor apare accesibilitatea la surse de hrană importante constituite

dintr-o faună de nevertebrate de tip bentonic. Nu numai limicolele valorifică

acest aspect, ci și numeroase specii de anatide, laride, ardeide sau chiar

passeriforme devin beneficiare ale acestor surse de hrană. Acest fenomen este

deosebit de favorabil și în timpul iernii deoarece variațiile de nivel rup gheața -

dacă nu este excesiv de groasă - și fac astfel accesibile mari suprafețe

suplimentare.

Mediul acvatic A ca atare este valorificat de numeroase grupe de păsări

ajungându-se la un total de 51 de specii. Dacă în zona cu profunzime redusă -

până la 50 cm sunt frecvent observate specii din grupul rațelor care basculează în

căutarea hranei ajungând cu ciocul la fundul apei fără a se scufunda, alături de ele

se vor întâlni și diverse specii de lebede și gâște care au același mod de hrănire,

precum și specii din grupul stârcilor, care pentru a putea vâna au nevoie de o apă

limpede în care să poată vedea prada până la nivelul picioarelor lor. În același

mediu, dar cu adâncimi mai mari își caută hrana constituită cu precădere din

pești, dar și nevertebrate de talie mai mare, o serie de specii de rațe

scufundătoare, de corcodei și de cufundaci.

În această ultimă situație însă apare un fenomen antropic cu valoare de distrugere

a cărui importanță nu poate fi neglijată. Prezența pescuitului de tip industrial - în

care sunt folosite diverse tipuri de setci - fie că are o origine legată de braconajul

piscicol sau chiar este autorizată oficial, constituie sursa cea mai mare de

distrugere a acestor specii de păsări scufundătoare. În mod normal orice pescar va


45

amplasa sculele de pescuit acolo unde știe că există concentrații de pește. Păsările

scufundătoare au și ele un simț deosebit de depistare a

concentrațiilor de pește astfel încât accidentele din care rezultă înecarea

acestora nu pot fi evitate. Bineînțeles că nimeni nu recunoaște acest aspect, dar el

există și poate fi probat oricând.

Zonele terestre T sunt amplasate în toată suprafața de pe malul apelor sau

terasele râurilor unde s-au format lacuri. Numeroase specii -67, folosesc aceste

zone pentru hrănire uneori și pentru cuibărit și multe dintre acestea nu sunt legate

doar de mediul acvatic în existența lor. Sursele principale de hrană din zonele

terestre sunt constituite cu precădere din fructificațiile tufărișurilor, unele recolte

ale culturilor agricole, sau chiar din zonele înierbate.

Ubicvistele U, în număr de 10, au fost categorisite în acest grup mai ales

datorită faptului că ele se întâlnesc pe neașteptate în oricare din zonele cercetate,

folosindu-le cu maximum de eficiență.

Din punctul de vedere al gradului de vulnerabilitate a speciilor de păsări

întâlnite în zonă, conform categoriilor SPEC, se întâlnește următoarea situație:

categoria SPEC 1 are 3 reprezentanți, categoria SPEC 2 are 7 reprezentanți,

categoria SPEC 3 are 45 reprezentanți, , categoria SPEC 4 are 31 reprezentanți,

iar NON-SPEC are 82 reprezentanți.

Menționând că aceste categorii au fost evaluate la nivel european în mod

global, este necesar să se facă următoarele remarci:

Starea de conservare a tuturor speciilor a fost evaluată sau nu în funcție de

informațiile căpătate prin literatura de specialitate. Aceasta înseamnă că multe

specii care în unele zone supuse cercetărilor sunt considerate vulnerabile, nu pun

astfel de probleme pe toată suprafața arealului lor. La acest fapt se adaugă și

fluctuațiile populaționale caracterizate prin curba lui Gauss, care presupun

perioade cu număr foarte redus, alternând cu perioade în care numărul de indivizi


46

este foarte mare. Factorii care determină acest fenomen sunt multipli și de cele

mai multe ori nu afectează în mod capital specia în general ci doar populații

locale în anumite momente ale existenței lor. Pentru a stabili starea de pericol

sunt necesari ani îndelungați de observații efectuate de specialiști bine pregătiți

în domeniul ornitologiei atât din punct de vedere al cunoașterii speciilor, cât și

din punct de vedere al capacităților de adaptare a modalităților de evaluare în

corelație corectă cu biologia speciilor.

Aythya niroca SPEC1 nu a fost văzută cuibărind în perioada observațiilor

și nici literatura de specialitate nu confirmă acest lucru. Apare doar în timpul

pasajelor și în număr relativ mic de indivizi, care variază în funcție de fluctuațiile

populaționale din zonele unde cuibăresc. Ea este asociată adesea în stoluri mixte

cu Aythya ferina, Aythya fuligula, dar și alte specii de scufundătoare. Variațiile

numerice la nivelul acestor stoluri mixte în afara condițiilor climatice - îngheț,

dezgheț din zonă, sunt determinate doar de fluctuațiile normale de la nivelurile

populațiilor;

Crex crex SPEC1 este o specie cu largă răspândire în zonă și cu o prezență

constantă. Faptul că aceasta folosește ca zone cuibărit porțiuni înierbate cu

vegetație deasă, precum și unele suprafețe cu culturi agricole perene - lucernă,

trifoi, prezența sa este limitată la existența acestor tipuri de zone. În plus,

teritorialismul foarte accentuat al speciei legat de posibilitatea găsirii unor

cantități de hrană suficiente pentru pui, le obligă să cuibărească la distanțe mari o

pereche față de cealaltă. Prezența acestei specii în zonă nu este periclitată;

Oxyura leucocephala SPEC1 este o specie care are la nivelul nord-

european populații destul de reduse ca număr. Din această cauză în timpul

migrațiilor, înainte de apariția lacurilor artificiale de acumulare a fost semnalată

rareori cu excepția Deltei Dunării și a litoralului. Exemplarele care rămân iarna în

zonă sunt legate de suprafața lacurilor care nu îngheață, astfel încât uneori pot fi


47

întâlnite chiar zeci de exemplare în cârduri mici, care reprezintă probabil una-

două familii. Adesea această specie se asociază și cu alte specii de rațe

scufundătoare;

Branta leucopsis SPEC2 a fost observat un singur exemplar amestecat în

cadrul unui cârd de Anser albifrons în toamna anului 2010. Fiind singura

observație pe parcursul a mai bine de 50 de ani, concluzionăm că specia nu are

traseul de migrație prin zonă;

Ciconia ciconia SPEC2 cuibărește în zonele antropice dar folosește pentru

hrănire cu precădere suprafețele mlăștinoase apropiate de localități. În zona

suprafețelor lacurilor nu este frecvent întâlnită datorită faptului că specia are

drept comportament de căutare a hranei specific zonelor umede, înierbate și nu cu

luciu deschis. În timpul pasajelor stolurile mari care trec prin zonă au obiceiul de

a folosi terenurile cu arături proaspete concentrându-se pe capturarea hranei

devenită accesibilă prin mobilizarea solului. Nu se poate pune problema ca

această specie să fie amenințată în zonă;

Coracias garrulus SPEC2 a fost observată și pe parcursul timpului în zonă,

în mod special în perioadele de pasaj din luna august. Înainte de defrișarea

șleaurilor bătrâne de luncă, care erau răspândite în lungul văilor Bistriței și

Siretului, pentru a face loc lacurilor de acumulare, specia era un cuibăritor

frecvent. Lipsa scorburilor sau a găurilor din mal favorabile unor locuri de

cuibărit au determinat apariția speciei doar în trecere;

Gallinago media SPEC2 a fost reprezentată prin puțini indivizi chiar și în

perioadele când pe traseele de migrație a speciei existau zone înmlăștinate

naturale. Fluctuațiile în numărul de exemplare ce pot fi observate în zonă sunt

determinate de variațiile de la nivelul populațiilor nordice;

Limosa limosa SPEC2 pentru zonele lacurilor în timpul pasajelor nu se

pune problema unei situații de periclitare deoarece observațiile confirmă adesea


48

chiar și mai multe stoluri de câteva sute de exemplare în același timp pe același

lac;

Phalacrocorax pygmaeus SPEC2 apare în zonă doar în mod accidental,

deoarece habitatele obișnuite de cuibărit sunt mult în afara drumurilor de migrație

care trec pe aici;

Platalea leucorodia SPEC2 a fost frecvent observată în număr mic de

exemplare și în perioada dinainte de apariția lacurilor. În ultimii ani în apropierea

grindului format prin colmatare pe lacul Răcăciuni și acoperit cu stufării au fost

observate exemplare în penaj nupțial chiar și pe timpul verii. Posibilitatea ca

această specie să ajungă să clocească în zonă nu este exclusă, cu condiția ca

fluctuațiile nivelurilor lacurilor să nu ajungă să acopere grindurile uscate în

perioada de cuibărire - aprilie-iunie. Acest aspect este valabil și pentru alte specii

cuibăritoare la sol. În plus, se pune problema numărului mare de răpitoare

domestice - câini și pisici hoinare, precum și a corvidelor mâncătoare de ouă,

bine reprezentate, care limitează cu siguranță posibilitățile unui cuibărit în liniște;

În categoria SPEC3, care cuprinde conform aprecierilor europene specii în

declin, considerăm că fluctuațiile normale populaționale cuprind în mod normal

perioade cu abundență sau diminuare a numărului. Aceste perioade se întind

adesea pe parcursul mai multor ani.

Aceeași motivație este valabilă și pentru speciile categorisite în grupa

SPEC4. Am putea da exemplul o specie care actualmente trăiește în România și

care a avut o fluctuație populațională astfel încât apariția și dispariția ei într-un

areal a depășit intervalul unei generații de ornitologi. Turdus pilaris era citat

drept o specie frecvent cuibăritoare în România în perioada anilor 1890-1910,

după această perioadă specia nu a mai fost văzută cuibărind și a fost considerată

constant doar oaspete de iarnă, care apărea în stoluri cu numere mari de

exemplare. În 1964 a fost regăsită cuibărind o primă pereche în zona Mănăstirii


49

Humor și a fost publicată ca atare drept o noutate. La momentul actual specia

poate fi văzută cuibărind atât în Transilvania, cât și în Moldova, precum și în

multe zone din Carpați. Nimeni nu poate ști care va fi evoluția ulterioară a

populațiilor acestei specii. Există și alte specii în această situație, dar ele nu fac

obiectul studiului prezent.

Categorii de periclitare

Conform BirdLife International categoriile de periclitare adoptate se

reflectă în fauna de păsări din zonă, în felul următor:

Categoria E – periclitate – 2 specii

Categoria V – vulnerabile – 27 specii

Categoria R – rare – 4 specii

Categoria D – declin – 20 specii

Categoria L – localizată – 2 specii

Categoria S – sigură – 30 specii

În comunitatea de păsări caracteristică zonei lacurilor de acumulare luate

în discuție, sunt identificate 40 de specii care sunt cuprinse în Anexa 3 a OUG

57.

Ritmul nictimeral al păsărilor presupune uneori deplasări între locurile de

hrănire și de adăpost lungi de zeci de kilometri, putând acoperi adesea întreaga

distanță cuprinsă între lacurile Lilieci și Berești. De regulă unele concentrări ale

surselor de hrană într-un punct sau altul al zonei sunt valorificate cu maximum de

eficiență de păsări, care străbat distanțe destul de lungi pentru aceasta. În aceste

condiții apreciem că starea de periclitare în care se află cele 40 de specii cuprinse

în Anexa 3 pentru zona în care s-au făcut cercetările poate diferi față de

aprecierile la nivel european. Adesea condițiile locale determină aglomerări sau

dispersări, independente de situația generală a unei specii pe întreg arealul său de

existență.


50

Alcedo atthis este prezent pe tot arealul lacurilor din zona protejată. Dacă

înainte de apariția lacurilor numărul de perechi era legat pe de o parte de

posibilitatea adăposturilor în maluri sau scorburi, iar pe de altă parte de spațiul de

vânătoare pentru procurarea hranei limitate doar la cursurile de apă, în momentul

actual situația habitatului caracteristic este mult mai favorabilă. Fiind o specie

teritorială destul de agresivă care își protejează spațiile de procurare a hranei,

pescărușul albastru are în condițiile actuale la dispoziție un spațiu favorabil mult

mai extins. Considerăm că poate fi încadrat în categoria S.

Anthus campestris nu a fost o specie caracteristică zonei, prezența acesteia

fiind semnalată doar în perioadele de pasaj și atunci în puține exemplare.

Habitatele din zonă nu sunt caracteristice speciei, aceasta făcând parte din

categoria R.

Aquila pomarina a fost destul de puțin răspândită în zonă, observațiile în

timp fiind caracteristice pasajului, ca și în momentul de față de altfel. Fiind o

specie care își face cuibul în păduri, dar are nevoie pentru căutarea hranei de

teritoriu natural cu o suprafață de până la 1000 ha, în mod eronat unii specialiști

au considerat că la fiecare mie de ha de teren forestier, trebuie să existe o pereche

de Aquila pomarina. Specia este rară în zonă, dar efectivele sunt normale,

categoria fiind R.

Ardea purpurea a fost o specie prezentă pe valea mijlocie și inferioară a

râului Siret, fără însă ca numărul de perechi cuibăritoare să fie mare, sau chiar

constant. Deși cuibărește în colonii amplasând cuiburi în stufării, habitatele cu

stuf din zonele colmatate ale lacurilor nu pot fi considerate ca sigure deoarece în

primul rând fluctuațiile nivelului apelor îneacă adesea cuiburile. Din această

cauză specia este rară, dar efectivele dependente mult de modul de folosire a apei


51

din lacuri, reflectă de fapt condițiile existente în zonă. Poate fi încadrată în

categoria R.

Asio flammeus este un oaspete frecvent de iarnă, iar faptul că acesta se

deplasează în căutare de hrană doar noaptea, restul zilei petrecându-l adăpostit în

tufărișuri dese de pe maluri, îl face greu observabil. În realitate specia este ca

oaspete de iarnă, în categoria S.

Botaurus stellaris este o specie frecvent întâlnită mai ales în perioada

pasajelor de toamnă. Pentru cuibărit, datorită faptului că plasează cuiburile la sol

în stufării, efectivele populațiilor locale sunt vulnerabile fluctuațiilor nivelului

apei din lacuri. Dacă pentru perioadele de cuibărit, specia s-ar încadra în

categoria R, în perioadele de pasaj se încadrează cu siguranță în categoria S.

Burchinus oedicnemus nu a fost niciodată și nici nu este cuibăritoare în

zonă, fiind o specie caracteristică zonelor de stepă sau deșertificate. Nici în

perioadele de pasaj specia nu a fost observată decât arareori, în exemplare izolate,

acestea fiind probabil cu un caracter eratic. Specia se încadrează în categoria R.

Calidris alpina nu a cuibărit niciodată în zonă. În perioada când erau

numai ape curgătoare, stolurile mici treceau prin zonă în mare grabă, oprindu-se

doar întâmplător pe grindurile de nisip, sărace în hrană. În momentul actual,

datorită fluctuațiilor nivelului apelor prin uzinarea lacurilor, suprafețe destul de

întinse mâloase, cu surse importante de nevertebrate ca hrană devin accesibile și

favorizează staționarea unor stoluri uneori destul de numeroase. Acestea își

continuă migrația către sud imediat ce condițiile meteorologice se înrăutățesc.

Primăvara pe drumul de întoarcere viteza de deplasare este atât de mare încât

specia poate fi observată doar întâmplător. Specia se încadrează în categoria S.

Chlidonias niger este o specie care exista și înainte de apariția lacurilor,

dar în număr redus de perechi, deoarece pentru cuibărit depune ouăle pe sol, pe

grinduri înierbate, acestea din urmă fiind destul de puține. Nici acum nu


52

cuibăresc multe exemplare datorită faptului că nivelul apelor variază, inundând

adesea grindurile rezultate din colmatare, pe care păsările depun ouă. În

perioadele de pasaj numărul de exemplare este relativ constant și dependent de

fluctuațiile numerice ale populațiilor care vin. Se încadrează în categoria S.

Ciconia ciconia a fost prezentă ca specie cuibăritoare în zonă, iar în

perioadele când mai existau mlaștini pe valea inferioară a râului Siret, numărul de

perechi era destul de ridicat. Lucrările de desecare au limitat posibilitățile de

hrănire ale speciei, prin dispariția zonelor mlăștinoase, iar în zonele litorale ale

lacurilor comportamentul de obținere a hranei nu favorizează barza. Întrucât

zonele agricole oferă surse de hrană foarte limitate pentru specie ca și cuibăritor,

aceasta se încadrează în categoria V. Atunci când pasajul se suprapune peste

perioade în care au loc arăturile de vară, stolurile mari de berze pot fi

considerate în categoria S.

Ciconia nigra a fost reprezentată întotdeauna printr-un număr mic de

exemplare. Specia cuibărește în arbori din pădurile bătrâne dar este dependentă

de existența unor zone mlăștinoase în apropiere de unde pot asigura hrana puilor.

Desecările efectuate în ultimii 30 de ani au redus drastic posibilitățile de hrănire

ale speciei, astfel încât deși există condiții favorabile pentru cuibărit, numărul de

specii este foarte redus. Specia poate fi încadrată în categoria R.

Circus aeruginosus a cuibărit întotdeauna în zonă, folosind pâlcurile de

stufării care se formau de regulă pe meandrele abandonate sau în zonele

înmlăștinate. Întrucât cuibul amplasat pe sol este vulnerabil fluctuațiilor nivelului

apei chiar în zonele de stufării de pe lacuri, numărul de perechi cuibăritoare este

relativ constant, dar nu poate să crească deși sursele de hrană accesibile sunt mult

mai abundente. Specia se poate încadra în categoria S.

Circus cyaneus a fost întotdeauna o specie de pasaj și mai ales oaspete de

iarnă în zonă. Aglomerările de păsări de pe suprafețele lacurilor asigură surse de


53

hrană pentru specie, astfel încât iarna pot fi observate numeroase exemplare.

Totuși specia poate fi afectată numeric în perioadele în care înghețurile sunt

prelungite iar câmpurile sunt acoperite cu straturi de zăpadă timp îndelungat. În

aceste din urmă condiții, lipsa bruscă a surselor de hrană afectează indivizii și în

acest fel mortalitatea este foarte ridicată -exemplu poate fi iarna 2009-2010,. Cu

toate fluctuațiile numerice, specia se poate încadra în categoria S.

Coracias garrulus a cuibărit în urmă cu mulți ani în număr destul de mare

de perechi folosind scorburile din arborii bătrâni, care se găseau în șleaurile de

luncă de pe valea Siretului și a Bistriței. Dispariția spațiilor favorabile de cuibărit

-pentru scorburile din maluri există o concurență interspecifică foarte puternică, a

redus drastic numărul de perechi cuibăritoare în zonă. Agricultura intensivă a

contribuit la limitarea surselor de hrană necesare speciei, acesta fiind al doilea

factor important care contribuie la diminuarea populațiilor. Efectul acestei

agriculturi se manifestă și în perioadele de pasaj când specia, negăsind hrană a

deviat traseele de migrație. Specia se poate încadra în categoria V.

Crex crex a constituit în permanență populații constante de cuibăritoare în

zonă. Deoarece folosește de regulă culturile perene gen trifoi și lucernă pentru

cuibărit, sau spațiile înierbate de tip fânețe și are un caracter teritorial foarte

accentuat, numărul de perechi este destul de limitat, dar constant în fiecare an.

Pentru zona respectivă specia poate intra în categoria S.

Cygnus cygnus este un oaspete exclusiv de iarnă în zonă. Lebăda

cântătoare nu a cuibărit niciodată și nici nu are condiții de cuibărit în momentul

de față. Este adevărat că pot fi observate numeroase exemplare în timpul verii,

mai ales pe lacurile Răcăciuni și Berești, dar acestea sunt subadulți care nu

motive importante să se întoarcă către locurile unde au eclozat, fără a fi mature

sexual. În anii favorabili, când stratul de gheață al lacurilor este mai redus, specia

rămâne în număr mare de exemplare folosind apele puțin profunde și grindurile


54

de colmatare pentru hrană și adăpost. Au fost ani când pe unele lacuri au fost

numărate și 5-600 exemplare până la 1000 pe tot parcursul iernii. Specia se

încadrează în categoria S.

Egretta alba nu a cuibărit niciodată în zonă, iar în timpul pasajelor

numărul de exemplare observate o dată, dar pe spații mari nu a depășit 15-20

exemplare. Uneori exemplare răzlețe rămân și pe timpul iernii atâta timp cât au

apă neînghețată de mică profunzime de unde să-și poată procura hrana. Fiind

prezentă constant, specia se poate încadra în categoria R.

Egretta garzetta a cuibărit înainte de apariția lacurilor doar în număr mic

de perechi, în unele stufării din meandrele abandonate ale Siretului. Prezența sa la

cuibărit nu a fost semnalată în fiecare an. În timpul migrațiilor specia este

prezentă în număr mare de exemplare pe lacurile Berești și Răcăciuni -uneori

chiar și 50-100 exemplare,, dar și pe celelalte zone. Specia se încadrează în

categoria S.

Falco vespertinus a fost o specie frecventă în perioada când șleaurile de

luncă încadrau malurile Bistriței și a Siretului. În amurg se puteau observa uneori

chiar și mai mult de 10 exemplare vânând insecte în zbor la lizierele spațiului

forestier. Dispariția pădurilor din zonă a eliminat aproape perechile cuibăritoare

și pot fi observate uneori exemplare răzlețe mai mult în timpul pasajelor. La

reducerea dimensiunilor populațiilor acestei specii specializate mai ales în

vânarea de insecte a contribuit în mare măsură și agricultura. Pentru zona

respectivă specia se poate încadra în categoria V către E.

Gallinago media a fost constant prezentă mai ales în zonele de pășune

umedă dar numai în perioadele de pasaj și în număr redus de exemplare. La

momentul actual specia poate fi observată doar accidental. Poate fi considerată

ca făcând parte din categoria V, deoarece islazurile umede sunt dispărute

aproape complet.


55

Gavia stellata a fost observată ca specie de pasaj și uneori oaspeți de iarnă

în număr mic de exemplare pe valea Siretului și nu în fiecare an. Probabil că

trecea în migrație, dar cantitatea mică de pește accesibil pentru hrană din apele

curgătoare nu permitea o staționare mai îndelungată. Pe lacurile Răcăciuni și

Berești apare acum frecvent în grupuri care ajung uneori până la 10 exemplare,

iar totalul de pe suprafața acestor lacuri poate oscila uneori între 30 și 100

exemplare. Pe celelalte lacuri de acumulare -Lilieci, Bacău II, apariția este

sporadică. Dacă la începutul migrației se observă multe exemplare, acestea se

împuținează pe parcursul timpului -chiar și înaintea unui îngheț puternic,. Faptul

poate fi pus pe seama continuării migrației către sud, dar cu certitudine nu putem

exclude nici posibilitatea ca numeroși indivizi să moară înecați încurcându-se în

plasele braconierilor sau a pescarilor oficiali industriali. Specia poate fi trecută

în categoria V -datorită riscurilor probabile de înec,.

Haliaetus albicilla nu a cuibărit niciodată în zonă și nici în momentul

actual. Specia apare sporadic doar în perioadele de migrație, mai ales pe lacurile

Răcăciuni și Berești, când aglomerările de păsări legate de mediul acvatic

depășesc mai multe mii de exemplare. Acestea constituie sursa principală de

hrană a speciei, iar atunci când numărul lor este scăzut, răpitorul pleacă însoțind

aglomerările. Categoria în care se încadrează este R.

Ixobrychus minutus a cuibărit întotdeauna în număr destul de mare de

perechi, folosind de regulă orice pâlc de stuf de lângă bălțile alăturate râului

Siret, dacă acesta depășea câțiva metri pătrați. În momentul de față toate

suprafețele cu stuf din zonele colmatate de pe lacuri sau bălți alăturate adăpostesc

stârcul pitic la cuibărit. Peste populația locală bine reprezentată se suprapun mai

ales în timpul migrației de toamnă numeroși indivizi în trecere. Deși este o specie

solitară și destul de agresivă teritorial, numărul de indivizi este totuși destul de

mare. Specia poate fi încadrată cu ușurință în categoria S.


56

Lanius collurio a existat întotdeauna ca specie cuibăritoare în zonă

folosind cu eficacitate toate tufărișurile răzlețe de pe islazuri sau lizierele

forestiere. Specia găsește și în momentul de față numeroase habitate favorabile

atât pentru cuibărit, cât și pentru hrănire, dar acestea sunt situate în afara

suprafețelor cu luciu de apă. Peste populația locală se suprapun uneori și

exemplare aflate în migrație, dar fenomenul este greu observabil deoarece ele se

deplasează solitar. Specia poate fi încadrată în categoria S.

Larus minutus apărea înainte de formarea lacurilor rareori în zonă, de

obicei în apropierea bălților formate de meandre. La momentul actual specia

apare constant cuibărind în număr redus de exemplare. Apare în mod constant

doar în perioadele de pasaj, fără a fi abundent. Prezența sa în număr diferit de

exemplare este dependentă de dimensiunile populațiilor din zonele de cuibărit.

Specia poate fi considerată ca făcând parte din categoria S.

Nycticorax nycticorax a cuibărit în perioadele când existau șleaurile de

luncă în câteva colonii răzlețe. Pe atunci existau adăposturi pentru cuibărit dar

sursa de hrană pe firul apei curgătoare și suprafețele mici pe bălțile din meandre

era foarte redusă și astfel nu se puteau dezvolta colonii puternice. După apariția

lacurilor dispărând pădurile n-au mai existat nici un fel de locuri favorabile ca

adăposturi de cuibărit. În schimb pe suprafețele întinse ale lacurilor pe care există

tot mai mult spațiu de vânătoare cu ape mici, sursa de hrană favorizează existența

speciei. Din această cauză în perioadele de migrație numărul de exemplare ce pot

fi observate este destul de mare, iar semnalele sonore auzite în timpul nopții

atestă acest lucru. Categoria în care se încadrează specia este S.

Oxyura leucocephala a fost un oaspete de iarnă observat de puține ori

înainte de apariția lacurilor. În prezent în perioadele de pasaj târziu de toamnă și

de iernat pot fi observate destul de multe exemplare, uneori și până la 20-30,


57

răspândite printre rațele scufundătoare aglomerate în stoluri. Categoria în care

se încadrează specia este R.

Pandion haliaetus a fost observat doar accidental de două-trei ori pe

cursul Siretului înainte de apariția lacurilor. În prezent poate fi observat în

exemplare izolate și nu în fiecare an, pe lacurile Răcăciuni și Berești. Specia nu

are accesibile exemplare de talie medie de pești care să înoate aproape de

suprafața apei și să-i asigure o sursă accesibilă de hrană. Categoria în care se

încadrează specia este R.

Pernis apivorus a cuibărit în zonele forestiere din lungul Siretului înainte

de apariția lacurilor. În prezent specia trece prin zonă doar în pasaj. Datorită

faptului că sursele de hrană preferată și accesibile ale viesparului sunt reduse în

zonă, numărul de indivizi observați este redus. Uneori se observă în timpul

pasajului de toamnă exemplare în migrație la mare altitudine și chiar și atunci nu

depășesc 25-30 de indivizi într-un cârd. Categoria în care se încadrează specia

este R.

Phalacrocorax pygmaeus nu a cuibărit niciodată în zonă și nici măcar nu a

fost observat. În perioada actuală grupuri mici de 8-10 exemplare -de obicei

subadulți, apar pe lacurile Răcăciuni și Berești în timpul perioadelor de pasaj fără

a staționa însă prea mult timp în zonă. Categoria în care se încadrează specia

este R.

Phalaropus lobatus nu a cuibărit și nu cuibărește în zonă. Exemplare

izolate trec prin zonele litorale ale lacurilor Răcăciuni și Berești fiind greu

observabile datorită faptului că nu formează stoluri și nici nu staționează mai

mult de 2-3 zile în traseul lor de migrație către sud. În unii ani specia lipsește dar

este foarte posibil ca ea să nu fi fost observată în timpul acțiunilor de

monitorizare. Categoria în care se încadrează specia este R.


58

Platalea leucorodia a fost semnalat arareori în exemplare răzlețe pe

spațiile deschise ale văii Siretului. Neavând posibilități de filtrare a mâlului

pentru hrănire, acestea părăseau zona imediat. Chiar și așa între observații se

scurgeau ani buni. În momentul de față specia poate fi observată în fiecare an pe

lacurile Răcăciuni și Berești. Înainte de secarea lacului Galbeni era prezentă și în

această zonă. Începând din anul 2009 au fost observate exemplare în penaj de

nuntă chiar și în timpul lunilor de clocit. De fiecare dată s-a întâmplat ca apele

crescute la nivelul lacurilor datorită precipitațiilor să acopere chiar și cele mai

înalte porțiuni cu stufării și probabil că în felul acesta cuibăritul a fost

compromis. În timpul pasajelor poate fi observată destul de frecvent, dar stolurile

nu depășesc 5-15 exemplare. Pentru moment specia se încadrează în categoria

R.

Plegadis falcinellus nu a fost observat înaintea apariției lacurilor nici

chiar în zonele mlăștinoase de pe valea Siretului în timpul pasajelor. Nu

cuibărește în zonă. În perioada actuală, în unii ani, pot fi observate exemplare

răzlețe pe lacul Lilieci sau cârduri de 25-30 exemplare pe lacurile Răcăciuni sau

Berești, fără însă ca acestea să rămână în zonă mai mult de 1-2 săptămâni.

Categoria în care se încadrează specia este R.

Pluvialis apricaria a fost observat doar în perioadele de pasaj înainte de

apariția lacurilor. În perioada actuală în timpul pasajelor de toamnă pot fi

observate cârduri mici 5-15 exemplare în căutare de hrană pe grindurile și în

zonele de apă mică de pe lacurile Răcăciuni și Berești. Nu staționează în zonă

mai mult de 1-2 săptămâni în timpul toamnei. Categoria în care se încadrează

specia este R.

Porzana parva a cuibărit și a fost cu greu observată și în timpul pasajelor

aproape în toate bălțile cu stufării create de meandrele Siretului. În momentul de

față populația este mult mai abundentă, dar datorită prudenței este greu


59

observabilă și nu poate fi evaluată numeric cu ușurință. Urmele lăsate pe mâl, la

marginile apelor, sunt un indiciu privind existența acestei specii. Categoria în

care se încadrează specia este S.

Porzana porzana a fost la fel de frecventă ca specia anterioară în zonele cu

stufării de lângă bălțile create de meandrele Siretului. În perioada actuală

folosește la fel de bine spațiile create de stufăriile din zonă. Categoria în care se

încadrează specia este S. Cele două specii de cristei, precum și altele cu o viață

asemănătoare, dar necuprinse în nici o listă specială au un concurent la hrană în

perioada actuală reprezentat de o specie invazivă – fazanul. Acesta este un

consumator în forță a surselor de hrană atât vegetală cât și animală aproape în

toate zonele litorale și cu stufării, putând constitui un adversar important în

menținerea populațiilor locale de specii autohtone.

Recurvirostra avosetta nu a cuibărit și nici nu a fost observată în pasaj

înainte de apariția lacurilor. În momentul de față în unii ani apare sub forma unor

exemplare răzlețe pe lacul Lilieci și în cârduri de 25-50 exemplare pe zona

lacurilor Răcăciuni și Berești în perioadele de pasaj. Începând din anul 2009 pe

unul din grindurile formate pe lacul Răcăciuni, care oferea condiții favorabile au

fost instalate 33 de perechi de ciocântors care au cuibărit cu succes. În primăvara

anului 2010 specia a revenit la cuibărit dar creșterea nivelului apei lacului au

compromis fenomenul. Dacă în perioada lunilor aprilie-mai nivelul apei lacului

Răcăciuni ar fi menținut la un nivel mai scăzut, cu siguranță că în zonă s-ar

instala o colonie din această specie. Categoria în care se încadrează specia este

S.

Sterna albifrons a fost observată în exemplare răzlețe chiar și în perioada

cuibăritului în zona unor bălți create de meandrele Siretului înainte de apariția

lacurilor. În perioada actuală doar pe lacul Lilieci au fost observate câteva


60

perechi cărând hrană la pui, dar aspectul nu este în fiecare an. Pentru moment

categoria în care se încadrează specia este R.

Sterna hirundo a cuibărit și a fost observată în pasaj cu numeroase

exemplare, aproape pe toate bălțile mai mari create de meandrele Siretului înainte

de apariția lacurilor. În perioada actuală specia este prezentă în toată zona

cuibărind pe lacul Lilieci în puține exemplare și mai multe perechi pe lacurile

Răcăciuni și Berești. În timpul pasajelor se adaugă populației locale și numeroși

indivizi aflați în migrație. Categoria în care se încadrează specia este S.

Tringa glareola a fost întotdeauna observat în exemplare răzlețe atât

înainte cât și după apariția lacurilor în zonă. Numărul redus de exemplare

observat este datorat unor populații cuibăritoare în nord, destul de mici, dar și

faptului că prin emisiunile sonore și coloritul observat la distanță poate fi lesne

confundat cu Tringa ochropus. Specia nu este amenințată. Categoria în care se

încadrează specia este R.

Anexa nr.15

Tabel nr. 14 Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

identificate în perioada studiilor care au stat la baza elaborării PLANULUI DE

MANAGEMENT

Identificarea şi localizarea ameninţărilor pentru speciile “ţintă” şi habitatele

caracteristice.

În decursul observațiilor s-au identificat în teren potenţialele ameninţări

pentru speciile de păsări „ţintă” – de exemplu: stuf incendiat, prezenţa

gunoiului menajer pe apă şi în vegetaţie, modificarea nivelului de retenţie a

apei din lacuri în perioadele sensibile pentru păsări – cuibărit, vânătoare,


61

pescuit din barcă, pescuit din vegetaţia emersă, braconaj cinegetic şi

piscicol ca factori de deranj și altele asemenea. – rezultatele sunt detaliate

în studiile realizate pentru fiecare lac în parte

localizarea pe schiţe/hărţi a principalelor ameninţări identificate şi ulterior

suprapunerea lor peste hărţile habitatelor şi distribuţiei speciilor/ zonelor

de concentrare pentru cuibărit, hrănire, înnoptare, năpârlire și altele

asemenea. Sunt detaliate în hărțile cu cartarea și stabilirea locurilor de

cuibărire. Acestea se regăsesc ca fiind zone -habitate, antropizate.

Evaluarea/cuantificarea ameninţărilor identificate

evaluarea/cuantificarea pe cât posibil a ameninţărilor identificate, conform

pct. a. -ex: suprafaţa şi % de stuf ars, procentul suprafeţelor cu peturi pe

apă şi în vegetaţie, nivelul de fluctuaţie al apei, numărul zilelor cu vânători

şi procentul acestora din totalul ieşirilor, numărul zilelor cu bărci şi

numărul bărcilor, distanţa de la factorii perturbanţi la zonele de cuibărit,

hrănire, înnoptare și altele asemenea.,

ierarhizarea ameninţărilor: influenţă mare, medie, mică

Anexa nr.16

Tabel nr. 15 Cuantificarea amenințărilor identificate


62

d. OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU SPECIILE „ȚINTĂ” ALE

PLANULUI DE MANAGEMENT ROSPA0063

Obiectivele specifice din PLANUL DE MANAGEMENT se adresează

punctul fiecărei specii „țintă” identificate în perimetrul Sitului NATURA 2000 –

ROSPA0063 și specificate în FORMULARUL STANDARD – HG 1284/2007 și

cuprinse în anexele 3 și 4B – OUG 57/2007 aprobată cu modificările ulterioare

prin Legea 49/2011.

o Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor

o Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin

schimbarea destinaţiei terenurilor

o Limitarea impactului speciilor invazive

Anexa nr.17

Tabel nr. 16 Obiective specifice pentru Specii de păsări specificate in

Formularul Standard – specii „tintă” enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE


63

e. IMPLEMENTARE

i. Resurse

Pentru implementarea PLANULUI DE MANAGEMENT ROSPA0063 -

Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești” parte integrantă din „Plan de

Management pentru situl Natura 2000 - Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-

Berești, resursele umane, financiare sunt asigurate de către CENTRU

REGIONAL DE ECOLOGIE – CRE – BACAU - CONVENTIA

CUSTODIE NR.2/18.02.2010.

Din punct de vedere instituțional CRE – CUSTODE are obligatia sa

abordeze o colaborare permanentă cu instituții ce dețin competente în domeniul

protecției mediului ca factori interesați

AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI BACĂU

Complexul Muzeal de Științele Naturii I. Borcea Bacău

Universitatea Bacău, Facultatea de Științe

ICAS Stațiunea Hemeiuși

Universitatea Iași, Facultatea de Biologie

Institutul de Cercetări Piscicole Iași

Aceste unitățile dispun de personal specializat și dotări corespunzătoare.

o Managementul piscicol – personalul aparținând gestionarilor

o Managementul cinegetic – personalul aparținând gestionarilor

fondurilor de vânătoare


64

o Managementul silvic – personalul aparținând ocoalelor silvice care

au în administrare pădurile

ii. Plan de acțiuni

Prezentul plan de management va fi implementat de

custodele/administratorul ariei protejate în următorii cinci ani de la data aprobării

acestuia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Implementarea planului se va realiza pe baza planului de acțiuni care

indică responsabilitățile și instituțiile care pot fi implicate. De asemenea pentru

fiecare acțiune sunt indicate costurile estimative și sursele de finanțare care pot fi

accesate pentru realizarea acesteia.

Urmărirea implementării acțiunilor se va face periodic prin monitorizarea

atingerii, în perioada de timp stabilita, a indicatorilor de succes și a rezultatelor

așteptate.

Respectarea planului de acțiuni, ca parte componentă a planului de

management este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Anexa nr. 18

Tabel nr. 17 Plan de acțiuni


65

6. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE

Planul de monitorizare va respecta perioada și durata de implementare a

Planului de acțiuni.

Anexa nr.19

Tabel nr. 18 . Plan de monitorizare

Pentru a veni în sprijinul custodelui care administrează Situl NATURA

2000 – ROSPA0063 o serie de formulare utile în realizarea monitorizărilor

periodice .

Anexa nr.20

FORMULAR 1. MONITORIZAREA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR

în SITUL NATURA 2000 ROSPA0063

Anexa nr. 21

FORMULAR 2. Monitorizarea tipurilor de habitat specific locurilor de cuibărit,

pasaj și iernat


66

BIBLIOGRAFIE

Ciochia V., 1984 - Dinamica şi migraţia păsărilor. Ed. Şt. Enc., Bucureşti.

Feneru Fl., 1998 - Observaţii ornitologice la lacul Galbeni. Migrans vol. 2-2,

pp.3, Târgu Mureş.

Feneru Fl., 2000 - Population's dynamics of some aquatic bird species în the

„lacul Lilieci” natural reserve -1996-2000,. Stud. Cerc. Şt. vol.5, pp.245-

248, Ed. Alma Mater, Univ. Bacău.

Feneru Fl., 2002 - Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al

Siretului. Teză de doctorat. Univ. Al.I.Cuza, 190 p., Iaşi.

Matieş M., 1971 - Contribuţii la cunoaşterea migraţiei carpatice a păsărilor.

Rev. Muz. nr.3, pp. 251-254, Bucureşti.

Munteanu D., 1965 - Trois années d'observaţions ornithologiques sur le lac

de barrage Bicaz. Trav. du Muz.d'Hist. Nat. „G. Antipa” vol.5, pp. 275-286,

Bucureşti.

Munteanu D., 1965 - Esquisse de l'avifaune de la region montagneuse de

Bassin de la Bistriţa. An. St. Univ. „Al.I.Cuza” din Iaşi, seria Biologie,

tom.11,fasc.1. pp. 103-121, Iaşi.

Munteanu D., 1969 - Bird migration în Rumania. Bulletin of the British

Ornithologists'Club, vol. 8, no.2, pp. 33-37.

Rang C., 1968 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului

în perioadele de pasaj. St. şi Com. Muz. Şt. Nat. nr.1, pp. 79-90, Bacău.


67

Rang C., 1971 - Beitrage zur Kenntnis der Vogelfauna der Stauseen Gârleni,

Bacău I, Bacău II, auf den Bistritza Fluss. St. şi Com. Muz. St. Nat. pp. 285-

300, Bacău.

Rang C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul

mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare. Public.

Societăţii Ornitologice Române, nr. 13, 249 p, Cluj - Napoca.

ANEXA nr.1

Anexa nr.2

Tabel nr.1 Suprafata ROSPA0063

Nr. Arie naturală protejată Suprafaţă

-ha,

Judeţ Nr. aviz CMN

VI.4. Lacul Lilieci 262 Bacău Cj 287/23.12.2002

VI. 5. Lacul Bacău II 202 Bacău Cj 286/23.12.2002

VI.6. Lacul Galbeni 1.132 Bacău Cj 285/23.12.2002

VI.7. Lacul Răcăciuni 2.004 Bacău Cj 288/23.12.2002

VI.8. Lacul Bereşti 1.800 Bacău Cj 289/23.12.2002

TOTAL 5575.5 ha

Anexa nr.3

Tabel nr. 2. Localizarea Sitului

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului

Latitudine

E 27º 7'12''

Longitudine

N 46º 14' 50''

Supra-faţa

sitului ha

5 575.5

Lungi-mea

sitului km

Altitudine m

Min. Max. Med. 99

202 128

Regiunea biogeografică

Alpină

Continentală X

Panonică

Stepică

Pontică

Regiunile administrative NUTS Numele judeţului %

RO011 Bacău 99

RO026 Vrancea 1

Anexa nr.4

Tabel nr.3

Specii de păsări din Formularul Standard, enumerate în anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE

Nr.

crt

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Cuibări

t

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

1. A022 Ixobrychus minutus 50-70 p C B C B

2. A081 Circus aeruginosus 7-10 p C B C B

3. A038 Cygnus cygnus 220-300 i B B C B

4. A193 Sterna hirundo 80-100 p C B C B

5. A166 Tringa glareola 1000-1500 i C

6. A307 Sylvia nisoria 5-10 p D

7. A140 Pluvialis apricaria 200-300 i C C B C

8. A177 Larus minutus 150-250 i D

9. A196 Chlidonias hybridus 300-600 i D

10. A197 Chlidonias niger 30-80 i D

11. A127 Grus grus 10-40 i D

Anexa nr.5

Tabel nr. 4 – Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona

de confluenţă Bistriţa – Siret

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE

Lilieci Bacău II Galbeni Răcă-ciuni Bereşti

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

1 Accipiter

gentilis

I C U S

2 Accipiter

nisus

I C U S

3 Acrocephalus

arundinaceus

N St Ov,P

4 Acrocephalus

palustris 4 S

N St Ov,P

5 Acrocephalus

schoenobaenus 4 -S,

N St Ov,P

6 Acrocephalus

scirpaceus 4 S

N St Ov,P

7 Actitis

hypoleucos

4B N L Ov,P

8 Alauda

arvensis 3 V

5C N,F T Ov,P

9 Alcedo

atthis 3 D

I 3 N,Ps A,L S

10 Anas

acuta 3 V

II 5C

5E O A,L P

11 Anas

clypeata

II 5C

5E O A,L P

12 Anas

crecca

II 5C

5E O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

13 Anas

penelope

II 5C

5E O A,L P

14 Anas

platyrhynchos

II 5C

5D O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

15 Anas

querquedula 3 V

II 5C O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

16 Anas

strepera 3 V

II O A,T P,Oi

17 Anser

albifrons

IIB 5C O A,T P,Oi

18 Anser

anser

5C O A,T P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

19 Anthus

campestris 3 V

I 3 N,F T P

20 Anthus

pratensis 4 S

N,F L,T P

21 Anthus

trivialis

N,F T P

22 Apus

apus

N T P

23 Aquila

pomarina 3 R

I 3 C U P

24 Ardea

cinerea

3 Ps L P,Oi

25 Ardea

purpurea 3 V

I Ps L P

26 Arenaria

interpres

4B N L P

27 Asio

flammeus 3 -V,

I 3 C St Oi,P

28 Asio

otus

C St

Ov,

P,Oi

29 Athene

noctua 3 S

4B C St S

30 Aythya

ferina 4 S

5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

31 Aythya

fuligula

5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

32 Aythya

marila 3* L*

5C

5E O A P,Oi

33 Aythya

nyroca 1 V

I O A,L P,Oi

34 Botaurus

stellaris 3 -V,

I 3

Ps A,L Ov,P

35 Branta

leucopsis 4/2 L*

I O A,L P

36 Bucephala

clangula

IIB 5C O A P,Oi

37 Burchinus

oedicnemus 3 V

3

N,F T P

38 Buteo

buteo

C S,L,T

Ov,

P,Oi

39 Buteo

lagopus

C S,L,T P,Oi

40 Calidris

alpina 3* V*

N L P

41 Calidris N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

ferruginea

42 Calidris

minuta

3 N L P

43 Carduelis

cannabina 4 S

4B N,G L,T

Ov,

P,Oi

44 Carduelis

carduelis

4B N,G T

Ov,

P,Oi

45 Carduelis

chloris 4 S

4B N,G T

Ov,

P,Oi

46 Carduelis

flammea

4B N,G T Oi

47 Carduelis

spinus 4 S

4B N,G L,T Oi

48 Charadrius

dubius

N L Ov,P

49 Chlidonias

leucopterus

Ps A,L Ov,P

50 Chlidonias

niger 3 D

I 3 Ps A,L Ov,P

51 Ciconia

ciconia 2 V

I 3 C,N

A,L,

T Ov,P

52 Ciconia

nigra 3 R

I 3 C,N

A,L,

T Ov,P

53 Cinclus

cinclus

Ps,N A Oi

54 Circus

aeruginosus

I 3 C

St,L,

T

Ov,

P,Oi

55 Circus

cyaneus 3 V

I C

St,L,

T P,Oi

56 Clangula

hyemalis

IIB O A Oi

57 Columba

oenas 4 S

5C G T P

58 Columba

palumbus 4 S

II 5C

5D G T P

59 Coracias

garrulus 2 -D,

I 3 O T P

60 Corvus

corax

4B O

St,L,

T S

61 Corvus corone

cornix

5C O

St,L,

T S

62 Corvus

frugilegus

5C O L,T S

63 Corvus

monedula 4 -S,

O L,T S

64 Crex

crex 1 V

3 N,F T Ov,P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

65 Cuculus

canorus

N St Ov,P

66 Cygnus

cygnus 4* S

I 3 O A,L Oi,P

67 Cygnus

olor

IIB O A,L

Ov,

P,Oi

68 Delichon

urbica

N T P

69 Egretta

alba

I 3 Ps A,L P,Oi

70 Egretta

garzetta

I 3 Ps A,L P

71 Emberiza

citrinella 4 -S,

G,N St,T

Ov,

P,Oi

72 Emberiza

schoeniclus

G,N St,T

Ov,

P,Oi

73 Eremophila

alpestris

N T Oi

74 Erithacus

rubecula 4 S

4B N,F St Ov,P

75 Falco

columbarius

C

St,L,

T P

76 Falco

subbuteo

4B C

St,L,

T P

77 Falco

tinnunculus 3 D

4B C

St,L,

T

Ov,

P,Oi

78 Falco

vespertinus 3 V

I 3 C

St,L,

T Ov,P

79 Fringilla

coelebs 4 S

G,N T Ov,P

80 Fringilla

montifringilla

G,N T P,Oi

81 Fulica

atra

II 5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

82 Galerida

cristata 3 -D,

G,N T S

83 Gallinago

gallinago

5C

5E N L P

84 Gallinago

media 2 -V,

3 N L P

85 Gallinula

chloropus

IIB 5C N,F L Ov,P

86 Garrulus

glandarius

5C O U S

87 Gavia

arctica 3 V

I Ps A Oi

88 Gavia 3 V I 3 Ps A P,Oi

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

stellata

89 Haematopus

ostralegus

N L P

90 Haliaetus

albicilla 3 R

I C U P

91 Hirundo

rustica 3 D

N St P

92 Ixobrychus

minutus 3 -V,

I 3 Ps St,L Ov,P

93 Lanius

collurio 3 -D,

I 3 N St,L Ov,P

94 Lanius

excubitor 3 D

N St,L

Ov,

P,Oi

95 Larus

argentatus

IIB Ps A,L

Ov,

P,Oi

96 Larus

minutus 3 D

I 3 Ps A,L P

97 Larus

ridibundus

IIB Ps A,L

Ov,

P,Oi

98 Limicola

falcinellus 3 -V,

4B N L P

99 Limosa

limosa 2 V

IIB N L P

100 Locustella

fluviatilis 4 S

N St Ov,P

101 Locustella

luscinioides 4 -S,

N St Ov,P

102 Lymnocriptes

minimus 3* -V,*

5C

5E N L P

103 Mergus

albellus 3 V

I Ps A P,Oi

104 Mergus

merganser

Ps A P,Oi

105 Mergus

serrator

Ps A P,Oi

106 Merops

apiaster 3 D

4B N St Ov,P

107 Miliaria

calandra 4 -S,

4B N,G T Ov,P

108 Motacilla

alba

4B N

St,L,

T Ov,P

109 Motacilla

cinerea

4B N

St,L,

T P

110 Motacilla

flava

4B N

St,L,

T Ov,P

111 Netta

rufina 3 D

O A,L

Ov,

P,Oi

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

112 Numenius

arquata 3* D*

IIB N L P

113 Nycticorax

nycticorax 3 D

I 3 Ps A,L P

114 Oenanthe

oenanthe

N T Ov,P

115 Oxyura

leucocephala 1 E

I 3 O A P,Oi

116 Pandion

haliaetus 3 R

I C U P

117 Panurus

biarmicus 4 S

4B N St S

118 Parus

caeruleus

N U S

119 Parus

major

N U S

120 Passer

domesticus

N,G L,T S

121 Passer

montanus

N,G L,T S

122 Perdix

perdix 3 V

II 5D N,G L.T S

123 Pernis

apivorus 4 S

I 3 C U P

124 Phalacrocorax

carbo

Ps A S

125 Phalacrocorax

pygmaeus 2 V

I 3 Ps A P

126 Phalaropus

lobatus

N L P

127 Phasianus

colchicus

II 5C,

5D O

St,L,

T S

128 Philomachus

pugnax 4 -S,

I N L P

129 Phylloscopus

collybita

4B N T P

130 Pica

pica

IIB 5C O

St,L,

T S

131 Platalea

leucorodia 2 E

3 N L Ov,P

132 Plectrophenas

nivalis

N,G St,L P

133 Plegadis

falcinellus 3 D

3 N L P

134 Pluvialis

apricaria 4 S

I 3

5E N L P

135 Puvialis N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

squatarola

136 Podiceps

cristatus

Ps A

Ov,

P,Oi

137 Podiceps

griseigena

Ps A P

138 Podiceps

nigricollis

Ps A P

139 Porzana

parva 4 -S,

I 3 N T,St Ov,P

140 Porzana

porzana 4 S

I 3 N L,T Ov,P

141 Rallus

aquaticus

N L,T Ov,P

142 Recurvirostra

avosetta 4/3* L*

I 3 N L Ov,P

143 Remiz

pendulinus

4B N T Ov,P

144 Riparia

riparia 3 D

N St Ov,P

145 Saxicola

rubetra 4 S

N T Ov,P

146 Saxicola

torquata 3 -D,

N T Ov,P

147 Scolopax

rusticola 3* -V,*

II 5C

5E N L P

148 Somateria

mollisima

O A Oi

149 Stercorarius

parasiticus

4B Ps A P

150 Sterna

albifrons 3 D

I 3 Ps A,L Ov,P

151 Sterna

hirundo

3 Ps A,L

Ov,

P,Oi

152 Streptopelia

decaocto

IIB 5C G T S

153 Streptopelia

turtur 3 D

IIB 5C G L,T Ov,P

154 Strix

uralensis

C U P

155 Sturnus

vulgaris

IIB 5C O L.T Ov,P

156 Tachybaptus

ruficollis

4B Ps A P,Oi

157 Tadorna

tadorna

O A,L Ov,P

158 Tringa

erythropus

IIB N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

159 Tringa

glareola 3 D

3 N L P

160 Tringa

nebularia

N L P

161 Tringa

ochropus

N L P

162 Tringa

stagnatilis

N L P

163 Tringa

totanus 2 D

IIB N L P

164 Troglodytes

troglodytes 4 S

N St S

165 Turdus

merula 4 S

IIB N,F T Ov,P

166 Turdus

philomelos 4 S

IIB 5C N,F T Ov,P

167 Turdus

pilaris 4* S

IIB 5C N,F L,T P,Oi

168 Upupa

epops

4B N L P

169 Vanellus

vanellus

IIB N L,T

Ov,

P,Oi

LEGENDĂ:

Regim alimentar Loc de hrănire Categorie fenologică

C - carnivor St - stuf S - sedentar

Ps - piscivor L - litoral P - pasaj

N - nevertebrate A - acvatic Ov – oaspete de vară

F - fitofag T - terestru Oi – oaspete de iarnă

G - granivor U - ubicvist

O - omnivor

Anexa nr.6

Tabel nr. 5 - Tabel sinoptic privind speciile de păsări observate în zona

lacului Lilieci

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

1 Accipiter gentilis

C U S R P R P

2 Accipiter nisus

C U S R P R P

3 Acrocephalus

arundinaceus N St Ov,P A P C P

4 Acrocephalus palustris 4 S

N St Ov,P C P C P

5 Acrocephalus scirpaceus 4 S

N St Ov,P A P C P

6 Actitis hypoleucos

N L Ov,P

R P

7 Alauda arvensis 3 V

N,F T Ov,P C P A P

8 Alcedo atthis 3 D 3 N,Ps A,L S R P R P

9 Anas acuta 3 V

O A,L P

C P

10 Anas clypeata

O A,L P

R P

11 Anas crecca

O A,L,T Ov,P,O

i A P

12 Anas penelope

O A,L P

C P

13 Anas platyrhynchos

O A,L,T Ov,

P,Oi C P A P

14 Anas querquedula 3 V

O A,L,T Ov,P,O

i R F A P

15 Anas strepera 3 V

O A,T P,Oi

R P

16 Anser albifrons

O A,T P,Oi

C F

17 Anser anser

O A,T P

C F

18 Anthus pratensis 4 S

N,F L,T P

C P

19 Anthus trivialis

N,F T P

C P

20 Aquila pomarina 3 R 3 C U P

R P

21 Ardea cinerea

Ps L P,Oi

C P

22 Ardea purpurea 3 V 3 P L P

R P

23 Asio flammeus 3 -V, 3 C St Oi,P

C P

24 Asio otus

C St Ov,P,O

i R P A P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică


Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

25 Athene noctua 3 S

C St S R P R P

26 Aythya ferina 4 S

O A,L Ov,P,O

i R F C P

27 Aythya fuligula

O A,L Ov,P,O

i R P C P

28 Aythya nyroca 1 V

O A,L P,Oi

R P

29 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F R P

30 Bucephala clangula

O A P,Oi

C P

31 Buteo buteo

C S,L,T Ov,P,O

i R P R P

32 Buteo lagopus

C S,L,T P,Oi

R P

33 Calidris alpina 3* V* 3 N L P

R P

34 Calidris minuta

N L P

R F

35 Carduelis cannabina 4 S

N,G L,T Ov,P,O

i C P C P

36 Carduelis carduelis

N,G T Ov,P,O

i A P A P

37 Carduelis chloris 4 S

N,G T Ov,P,O

i C P C P

38 Carduelis flammea

N,G T Oi

C F

39 Carduelis spinus 4 S

N,G L,T Oi

C P

40 Charadrius dubius

N L Ov,P R P R P

41 Chlidonias leucopterus

Ps A,L Ov,P R F R P

42 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R F C P

43 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P C P

44 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R F

45 Cinclus cinclus

Ps,N A Oi

R F

46 Circus aeruginosus

3 C St,L,T Ov,P,O

i R F C P

47 Circus cyaneus 3 V 3 C St,L,T P,Oi

C P

48 Clangula hyemalis

O A Oi

R F

49 Columba oenas 4 S

G T P

A P

50 Columba palumbus 4 S

G T P

A P

51 Coracias garrulus 2 -D, 3 O T P

R F

52 Corvus corax

O St,L,T S C P C P

53 Corvus corone cornix

O St,L,T S R P R P

54 Corvus frugilegus

O L,T S

A P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică


Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

55 Corvus monedula 4 -S,

O L,T S C P C P

56 Cuculus canorus

N St Ov,P R P R P

57 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P R P C F

58 Cygnus olor

O A,L Ov,P,O

i R P C F

59 Delichon urbica

N T P

A P

60 Egretta alba

3 Ps A,L P,Oi

R P

61 Egretta garzetta

3 Ps A,L P

R P

62 Emberiza citrinella 4 -S,

G,N St,T Ov,P,O

i C P A P

63 Emberiza schoeniclus

G,N St,T Ov,P,O

i C P C P

64 Erithacus rubecula 4 S

N,F St Ov,P

R P

65 Falco columbarius

C St,L,T P

R F

66 Falco subbuteo

C St,L,T P

R F

67 Falco tinnunculus 3 D

C St,L,T Ov,P,O

i R P C P

68 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P R F R P

69 Fringilla coelebs 4 S

G,N T Ov,P R F A P

70 Fringilla montifringilla

G,N T P,Oi

A P

71 Fulica atra

O A,L Ov,P,O

i C P A P

72 Galerida cristata 3 -D,

G,N T S C P C P

73 Gallinago gallinago

N L P

R P

74 Gallinago media 2 -V, 3 N L P

R F

75 Gallinula chloropus

N,F L Ov,P C P C P

76 Garrulus glandarius

O U S R P R F

77 Gavia arctica 3 V

Ps A Oi

R P

78 Gavia stellata 3 V 3 Ps A P,Oi

R F

79 Hirundo rustica 3 D

N St P

A P

80 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P C P C P

81 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P A P C P

82 Lanius excubitor 3 D

N St,L Ov,P,O

i R F R P

83 Larus argentatus

Ps A,L

Ov,P,O

i R F C P

84 Larus minutus 3 D 3 Ps A,L P

R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică


Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

85 Larus ridibundus

Ps A,L

Ov,P,O

i A P A P

86 Limosa limosa 2 V

N L P

R P

87 Locustella fluviatilis 4 S

N St Ov,P R P R P

88 Locustella luscinioides 4 -S,

N St Ov,P R P R P

89 Lymnocriptes minimus 3* -

V,* N L P

C P

90 Mergus albellus 3 V

Ps A P,Oi

R P

91 Mergus merganser

Ps A P,Oi

R P

92 Merops apiaster 3 D

N St Ov,P A P C P

93 Miliaria calandra 4 -S,

N,G T Ov,P R F C F

94 Motacilla alba

N St,L,T Ov,P C P A P

95 Motacilla cinerea

N St,L,T P

R P

96 Motacilla flava

N St,L,T Ov,P C P C P

97 Numenius arquata 3* D*

N L P

R F

98 Nycticorax nycticorax 3 D 3 Ps A,L P

C P

99 Oenanthe oenanthe

N T Ov,P C P C P

100 Panurus biarmicus 4 S

N St S R F R F

101 Parus caeruleus

N U S C P C P

102 Parus major

N U S C P C P

103 Passer domesticus

N,G L,T S C P A P

104 Passer montanus

N,G L,T S C P A P

105 Perdix perdix 3 V

N,G L.T S C P C P

106 Pernis apivorus 4 S 3 C U P

R P

107 Phalacrocorax carbo

Ps A S R P C P

108 Phasianus colchicus

O St,L,T S C P C P

109 Philomachus pugnax 4 -S,

N L P

C P

110 Phylloscopus collybita

N T P

C P

111 Pica pica

O St,L,T S A P A P

112 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P

R F

113 Plegadis falcinellus 3 D 3 N L P

R F

114 Podiceps cristatus

Ps A Ov,P,O

i R P C P

115 Podiceps griseigena

Ps A P

R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică


Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

116 Podiceps nigricollis

Ps A P

R P

117 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R P

118 Porzana porzana 4 S 3 N L,T Ov,P R P R P

119 Rallus aquaticus

N L,T Ov,P C P C P

120 Recurvirostra avosetta 4/

3* L* 3 N L Ov,P

R F

121 Remiz pendulinus

N T Ov,P R F R F

122 Riparia riparia 3 D

N St Ov,P A P A P

123 Saxicola rubetra 4 S

N T Ov,P C P C P

124 Saxicola torquata 3 -D,

N T Ov,P C P C P

125 Scolopax rusticola 3* -

V,* N L P

R P

126 Stercorarius parasiticus

Ps A P

R F

127 Sterna albifrons 3 D 3 Ps A,L Ov,P R F R F

128 Sterna hirundo

3 Ps A,L Ov,P,O

i R F C P

129 Streptopelia decaocto

G T S

R P

130 Streptopelia turtur 3 D

G L,T Ov,P C P A P

131 Sturnus vulgaris

O L.T Ov,P R P A P

132 Tachybaptus ruficollis

Ps A P,Oi

C P

133 Tringa erythropus

N L P

R P

134 Tringa glareola 3 D 3 N L P

R P

135 Tringa ochropus

N L P

C P

136 Tringa stagnatilis

N L P

R F

137 Tringa totanus 2 D

N L P

C P

138 Troglodytes troglodytes 4 S

N St S C P R P

139 Turdus merula 4 S

N,F T Ov,P C P C P

140 Turdus philomelos 4 S

N,F T Ov,P C P C P

141 Turdus pilaris 4* S

N,F L,T P,Oi

A P

142 Upupa epops

N L P

C P

143 Vanellus vanellus

N L,T Ov,P,O

i R P A P

LEGENDĂ:



Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică


Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala





O - omnivor

Cuibărit – abundență Cuibărit – frecvență anuală

R - rar -1-10 perechi, P - permanent -în fiecare an,

C - comun -11-100 perechi, F - frecvent -lipsește în unii ani,

A - abundent ->100 perechi,

Pasaj/iernat – abundență Pasaj/iernat – frecvență anuală

R - rar -1-10 indivizi, P - permanent -în fiecare an,

C - comun -11-500 indivizi, F - frecvent -lipsește în unii ani,

A - abundent ->500 indivizi,

Anexa nr.7


lacului Bacău II

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11


C U S R P R P

2 Accipiter nisus

C U S R P R P

3 Acrocephalus

arundinaceus N St Ov,P C P C P

4 Acrocephalus

palustris 4 S

N St Ov,P R P R P

5 Acrocephalus

schoenobaenus. 4 -S,

N St Ov,P R P R P

6 Acrocephalus

scirpaceus 4 S

N St Ov,P C P C P


N L Ov,P

R F


N,F T Ov,P C P A P

9 Alcedo atthis 3 D 3 N,P

s A,L S R P R P

10 Anas acuta 3 V

O A,L P

R F

11 Anas clypeata

O A,L P

R P

12 Anas crecca

O A,L,T Ov,P,

Oi C P

13 Anas penelope

O A,L P

R F


O A,L,T Ov,

P,Oi C P A P


O A,L,T Ov,P,

Oi R F C P


O A,T P,Oi

R P


N,F L,T P

R F

18 Anthus trivialis

N,F T P

C P

19 Ardea cinerea

Ps L P,Oi

R P

20 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P

R P


R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

22 Asio otus

C St Ov,P,

Oi C P


C St S R P R P


O A,L Ov,P,

Oi R F R P

25 Aythya fuligula

O A,L Ov,P,

Oi R P

26 Buteo buteo

C S,L,T Ov,P,

Oi R F R P

27 Buteo lagopus

C S,L,T P,Oi

R P


N,G L,T Ov,P,

Oi R P C P


N,G T Ov,P,

Oi C P C P


N,G T Ov,P,

Oi R P C P


N,G L,T Oi

C P


N L Ov,P R P C P

33 Cinclus cinclus

Ps,

N A Oi

R F


3 C St,L,T Ov,P,

Oi R P


R P


G T P

C P


G T P

A P

38 Corvus corax

O St,L,T S R P R P


O St,L,T S C P C P


O L,T S

A P


O L,T S C P C P

42 Cuculus canorus

N St Ov,P R P R P

43 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P R P C P

44 Delichon urbica

N T P

C P

45 Egretta alba

3 Ps A,L P,Oi

R P

46 Egretta garzetta

3 Ps A,L P

R P


G,N St,T Ov,P,

Oi R P C P


G,N St,T Ov,P,

Oi C P C P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


N,F St Ov,P R P C P


C St,L,T P

R F

51 Falco subbuteo

C St,L,T P

R P


C St,L,T Ov,P,

Oi R P C P

53 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P

R P


G,N T Ov,P R P A P

55 Fringilla

montifringilla G,N T P,Oi

C P

56 Fulica atra

O A,L Ov,P,

Oi C P A P


G,N T S C P C P


N L P

C P


N,F L Ov,P C P C P


O U S C P C P


Ps A Oi

R F


R F


N St P

A P


65 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P R P C P


N St,L Ov,P,

Oi R F R P

67 Larus argentatus

Ps A,L Ov,P,

Oi R P C P


R F

69 Larus ridibundus

Ps A,L Ov,P,

Oi C P A P


Ps A P,Oi

R P

71 Mergus merganser

Ps A P,Oi

R P


N St Ov,P R P C P


N,G T Ov,P R P C P

74 Motacilla alba

N St,L,T Ov,P C P C P


N St,L,T P

R P

76 Motacilla flava

N St,L,T Ov,P R P C P

77 Nycticorax

nycticorax 3 D 3 Ps A,L P

C P


N T Ov,P R P C P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

79 Parus caeruleus

N U S R P R P

80 Parus major

N U S R P R P


N,G L,T S C P A P

82 Passer montanus

N,G L,T S R P C P


N,G L.T S R P R P


Ps A S R F C P


O St,L,T S C P C P


N L P

C F

87 Phylloscopus

collybita N T P

R P

88 Pica pica

O St,L,T S C P C P


Ps A Ov,P,

Oi R F R P


Ps A P

R P



93 Rallus aquaticus

N L,T Ov,P R P R P


N St Ov,P R P A P


N T Ov,P R P R P


N T Ov,P R P R P


V,* N L P

R P

98 Sterna hirundo

3 Ps A,L Ov,P,

Oi R P


G T S

C P


G L,T Ov,P R P C P


O L.T Ov,P R P A P

102 Tachybaptus

ruficollis Ps A P,Oi

R P

103 Tringa ochropus

N L P

C P


N L P

R P

105 Troglodytes

troglodytes 4 S

N St S C P R P


N,F T Ov,P C P C P


N,F T Ov,P C P C P


N,F L,T P,Oi

C P

109 Upupa epops

N L P

R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


N L,T Ov,P,

Oi C P

LEGENDĂ:







O - omnivor





Pasaj/iernat – abundență

Pasaj/iernat – frecvență

anuală




Anexa nr. 8


lacului Galbeni

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11


C U S R P R P

2 Accipiter nisus

C U S R P R P

3 Acrocephalus

arundinaceus N St Ov,P A P C P

4 Acrocephalus

scirpaceus 4 S

N St Ov,P A P C P


N,F T Ov,P C P C P


s A,L S R P R P


O A,L,T Ov,

P,Oi R P A P


O A,L,T Ov,P,

Oi R F C P

9 Anas strepera 3 V

O A,T P,Oi

R P


N,F L,T P

C P

11 Anthus trivialis

N,F T P

C P


R P

13 Ardea cinerea

Ps L P,Oi

C P

14 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R F C P


R P

16 Asio otus

C St Ov,P,

Oi R F C P


C St S R P R P

18 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F C P

19 Buteo buteo

C S,L,T Ov,P,

Oi R P R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

20 Buteo lagopus

C S,L,T P,Oi

R P


N,G L,T Ov,P,

Oi R P C P


N,G T Ov,P,

Oi C P C P


N,G T Ov,P,

Oi R P C P


N,G T Oi

A P


N,G L,T Oi

C P


N L Ov,P R P C P

27 Chlidonias

leucopterus Ps A,L Ov,P R P C P

28 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P C P

29 Ciconia ciconia 2 V 3 C,N A,L,T Ov,P R P A P


3 C St,L,T Ov,P,

Oi R F C P


R P


G T P

A P


G T P

A P


R P

35 Corvus corax

O St,L,T S R P R P


O St,L,T S R P R P


O L,T S R P A P

38 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P R P R P

39 Cuculus canorus

N St Ov,P R P C P

40 Egretta alba

3 Ps A,L P,Oi

R P

41 Egretta garzetta

3 Ps A,L P

C P


G,N St,T Ov,P,

Oi R P A P


G,N St,T Ov,P,

Oi A P A P


N,F St Ov,P C P C P


C St,L,T P

R P

46 Falco subbuteo

C St,L,T P

R P


C St,L,T Ov,P,

Oi R P C P

48 Falco vespertinus 3 V 3 C St,L,T Ov,P R F R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


G,N T Ov,P R P A P

50 Fringilla


A F


G,N T S C P C P


N L P

C P


N,F L Ov,P R P C P


O U S R P R P


N St P

A P


57 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P R P C P


N St,L Ov,P,

Oi R F R P

59 Larus argentatus

Ps A,L Ov,P,

Oi R P R P


R P

61 Larus ridibundus

Ps A,L Ov,P,

Oi C P

62 Lymnocriptes

minimus 3*

-

V,* N L P

R P


N St Ov,P C P C P


N,G T Ov,P C P C P

65 Motacilla alba



N St,L,T P

C P

67 Motacilla flava


68 Netta rufina 3 D

O A,L Ov,P,

Oi R P R P

69 Nycticorax


C P


N T Ov,P R P R P

71 Parus caeruleus

N U S R P R P

72 Parus major

N U S R P R P


N,G L,T S C P A P

74 Passer montanus

N,G L,T S C P A P


R P

76 Phalaropus lobatus

3 N L P

R P


O St,L,T S C P C P

78 Phylloscopus

N T P

R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

collybita

79 Pica pica

O St,L,T S C P C P



82 Rallus aquaticus

N L,T Ov,P R P C P

83 Remiz pendulinus

N T Ov,P R P R P


N St Ov,P C P A P


N T Ov,P R P C P


N T Ov,P R P C P


V,* N L P

C P

88 Sterna hirundo

3 Ps A,L Ov,P,

Oi C P


G T S

C P


G L,T Ov,P C P A P

91 Sturnus vulgaris

O L.T Ov,P C P A P

92 Tringa ochropus

N L P

C P


N L P

C P

94 Troglodytes

troglodytes 4 S

N St S C P R P


N,F T Ov,P R P A P


N,F T Ov,P R P A P


N,F L,T P,Oi

A P

98 Upupa epops

N L P

C P


N L,T Ov,P,

Oi A P

LEGENDĂ:







Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

O - omnivor









Anexa nr.9


lacului Răcăciuni

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11


C U S R P R P

2 Accipiter nisus

C U S R P R P

3 Acrocephalus

arundinaceus N St Ov,P A P A P

4 Acrocephalus

palustris 4 S

N St Ov,P A P A P

5 Acrocephalus

schoenobaenus 4 -S,

N St Ov,P R P A P

6 Acrocephalus

scirpaceus 4 S

N St Ov,P A P A P


N L Ov,P R F R P


N,F T Ov,P C P A P


s A,L S R P R P

10 Anas acuta 3 V

O A,L P

R P

11 Anas clypeata

O A,L P

R P

12 Anas crecca

O A,L,T Ov,P,

Oi R P A P

13 Anas penelope

O A,L P

R P


O A,L,T Ov,

P,Oi C P A P


O A,L,T Ov,P,

Oi R P A P


O A,T P,Oi

R P

17 Anser albifrons

O A,T P,Oi

C P

18 Anser anser

O A,T P

C P

19 Anthus campestris 3 V 3 N,F T P

C P


N,F L,T P

R F

21 Anthus trivialis

N,F T P

R P

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

22 Apus apus

N T P

R P


R P

24 Ardea cinerea

Ps L P,Oi

C P

25 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R F C P

26 Arenaria interpres

N L P

R F


R P

28 Asio otus

C St Ov,P,

Oi C P


C St S R P R P


O A,L Ov,P,

Oi R F A P

31 Aythya fuligula

O A,L Ov,P,

Oi A P

32 Aythya marila 3* L*

O A P,Oi

R F


O A,L P,Oi

R F

34 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P

C P

35 Branta leucopsis 4/2 L*

O A,L P

R F


O A P,Oi

C P

37 Burchinus

oedicnemus 3 V 3 N,F T P

R F

38 Buteo buteo

C S,L,T Ov,P,

Oi R P C P

39 Buteo lagopus

C S,L,T P,Oi

R P


R F

41 Calidris ferruginea

N L P

R F

42 Calidris minuta

N L P

R F


N,G L,T Ov,P,

Oi C P C P


N,G T Ov,P,

Oi C P C P


N,G T Ov,P,

Oi R P C P


N,G T Oi

C F


N,G L,T Oi

C P


N L Ov,P C P R P

49 Chlidonias

leucopterus Ps A,L Ov,P R P R F

50 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P R F

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


52 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R P


3 C St,L,T Ov,P,

Oi C P


C P


G T P

A P


G T P

A P


R P

58 Corvus corax

O St,L,T S C P C P


O St,L,T S R P R P


O L,T S

A P


O L,T S R P C P

62 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P R P R P

63 Cuculus canorus

N St Ov,P C P R P

64 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P C P A P

65 Delichon urbica

N T P

C P

66 Egretta alba

3 Ps A,L P,Oi

R P

67 Egretta garzetta

3 Ps A,L P

C P


G,N St,T Ov,P,

Oi C P A P


G,N St,T Ov,P,

Oi A P A P

70 Eremophila alpestris

N T Oi

R F


N,F St Ov,P

C P


C St,L,T P

R P

73 Falco subbuteo

C St,L,T P

R P


C St,L,T Ov,P,

Oi R P C P


R P


G,N T Ov,P R P C P

77 Fringilla


C F

78 Fulica atra

O A,L Ov,P,

Oi C P A P


G,N T S A P C P


N L P

C P


R F

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


N,F L Ov,P A P A P


O U S R P R P


Ps A Oi

R F


R F

86 Haematopus

ostralegus N L P

R F

87 Haliaetus albicilla 3 R 3 C U P

R F


N St P

A P

89 Ixobrychus minutus 3 -V, 3 Ps St,L Ov,P A P C P

90 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P A P C P


N St,L Ov,P,

Oi R F C P

92 Larus argentatus

Ps A,L Ov,P,

Oi C P A P


R F

94 Larus ridibundus

Ps A,L Ov,P,

Oi A P A P

95 Limicola falcinellus 3 -V,

N L P

R F


N L P

C P

97 Lymnocriptes

minimus 3*

-

V,* N L P

R F


Ps A P,Oi

R P

99 Mergus merganser

Ps A P,Oi

R P

100 Mergus serrator

Ps A P,Oi

R F


N St Ov,P C P C P


N,G T Ov,P C P A P

103 Motacilla alba

N St,L,T Ov,P A P A P


N St,L,T P

C P

105 Motacilla flava

N St,L,T Ov,P A P A P


N L P

R P

107 Nycticorax


A P


N T Ov,P R P R P

109 Oxyura leucocephala 1 E 3 O A P,Oi

R F

110 Pandion haliaetus 3 R 3 C U P

R F

111 Panurus biarmicus 4 S

N St S R P R P

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

112 Parus caeruleus

N U S R P R P

113 Parus major

N U S R P R P


N,G L,T S C P A P

115 Passer montanus

N,G L,T S C P A P


N,G L.T S C P C P


R F


Ps A S C P C P

119 Phalacrocorax

pygmaeus 2 V 3 Ps A P

R F

120 Phalaropus lobatus

3 N L P

R F


O St,L,T S R P C P


N L P

C P

123 Phylloscopus

collybita N T P

C P

124 Pica pica

O St,L,T S C P C P

125 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P R F R P

126 Plectrophenas nivalis

N,G St,L P

R F


R F

128 Pluvialis apricaria 4 S 3 N L P

R F


Ps A Ov,P,

Oi R F C P


Ps A P

R P


Ps A P

R P

132 Porzana parva 4 -S, 3 N T,St Ov,P R P R F


134 Pluvialis squatarola

N L P

R F


N L,T Ov,P C P C P

136 Recurvirostra

avosetta 4/3

* L* 3 N L Ov,P R F R F


N St Ov,P C P A P


N T Ov,P C P C P


N T Ov,P C P C P


V,* N L P

C P

141 Somateria mollisima

O A Oi

R F

142 Stercorarius

parasiticus Ps A P

R F

Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

143 Sterna hirundo

3 Ps A,L Ov,P,

Oi R F A P


G T S

A P


G L,T Ov,P

A P


O L.T Ov,P

A P

147 Tachybaptus

ruficollis Ps A P,Oi

C P

148 Tadorna tadorna

O A,L Ov,P R F R F


N L P

R P


R P

151 Tringa nebularia

N L P

R P

152 Tringa ochropus

N L P

C P


N L P

R P


N L P

C P

155 Troglodytes

troglodytes 4 S

N St S C P R P


N,F T Ov,P R P R P


N,F T Ov,P R P R P


N,F L,T P,Oi

A P

159 Upupa epops

N L P

C P


N L,T Ov,P,

Oi C P A P

LEGENDĂ:







O - omnivor



Nr.

crt

.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Cat

ego

rie

fen

olo

gic

ă

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala






A - abundent ->500

indivizi,

Anexa nr.10


lacului Berești

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11


C U S R P R P

2 Accipiter nisus

C U S R P R P

3 Acrocephalus arundinaceus

N St Ov,P A P C P

4 Acrocephalus palustris 4 S

N St Ov,P A P C P

5 Acrocephalus schoenobaenus 4 -S,

N St Ov,P R P C P

6 Acrocephalus scirpaceus 4 S

N St Ov,P A P C P


N L Ov,P

R P


N,F T Ov,P C P A P


s A,L S R P R P

10 Anas acuta 3 V

O A,L P

R P

11 Anas clypeata

O A,L P

R P

12 Anas crecca

O A,L,T Ov,P,

Oi A P

13 Anas penelope

O A,L P

R P


O A,L,T Ov,

P,Oi C P A P


O A,L,T Ov,P,

Oi R P A P


O A,T P,Oi

R P

17 Anser albifrons

O A,T P,Oi

C P

18 Anser anser

O A,T P

C P

19 Anthus campestris 3 V 3 N,F T P

R F


N,F L,T P

R F

21 Anthus trivialis

N,F T P

C P

22 Apus apus

N T P

R F


R P

24 Ardea cinerea

Ps L P,Oi

C P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

25 Ardea purpurea 3 V 3 Ps L P R P C P

26 Arenaria interpres

N L P

R F


R P

28 Asio otus

C St Ov,P,

Oi C P


C St S R P R P


O A,L Ov,P,

Oi R P A P

31 Aythya fuligula

O A,L Ov,P,

Oi A P

32 Aythya marila 3* L*

O A P,Oi

R F


O A,L P,Oi

C F

34 Botaurus stellaris 3 -V, 3 Ps A,L Ov,P R F C P


O A P,Oi

C P

36 Burchinus oedicnemus 3 V 3 N,F T P

R F

37 Buteo buteo

C S,L,T Ov,P,

Oi R P C P

38 Buteo lagopus

C S,L,T P,Oi

C P


R P

40 Calidris minuta

N L P

R P


N,G L,T Ov,P,

Oi C P A P


N,G T Ov,P,

Oi C P C P


N,G T Ov,P,

Oi R P C P


N,G T Oi

A P


N,G L,T Oi

C P


N L Ov,P R P R P

47 Chlidonias leucopterus

Ps A,L Ov,P R P R P

48 Chlidonias niger 3 D 3 Ps A,L Ov,P R P R P


50 Ciconia nigra 3 R 3 C,N A,L,T Ov,P R P R P


3 C St,L,T Ov,P,

Oi R P C P


C P

53 Clangula hyemalis

O A Oi R F R P


G T P

A P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


G T P

A P


R P

57 Corvus corax

O St,L,T S R P R P


O St,L,T S R P R P


O L,T S

A P


O L,T S

C P

61 Crex crex 1 V 3 N,F T Ov,P C P C P

62 Cuculus canorus

N St Ov,P C P C P

63 Cygnus cygnus 4* S 3 O A,L Oi,P C P C P

64 Cygnus olor

O A,L Ov,P,

Oi R P C P

65 Delichon urbica

N T P

C P

66 Egretta alba

3 Ps A,L P,Oi

R P

67 Egretta garzetta

3 Ps A,L P

C P


G,N St,T Ov,P,

Oi C P A P


G,N St,T Ov,P,

Oi C P A P

70 Eremophila alpestris

N T Oi

C F


N,F St Ov,P

A P


C St,L,T P

R F

73 Falco subbuteo

C St,L,T P

R F


C St,L,T Ov,P,

Oi R P C P


R P


G,N T Ov,P R P R P

77 Fringilla montifringilla

G,N T P,Oi

R F

78 Fulica atra

O A,L

Ov,P,

Oi C P A P


G,N T S C P C P


N L P

C P


R F


N,F L Ov,P A P A P


O U S R P R P


Ps A Oi

R P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


R F

86 Haematopus ostralegus

N L P

R F

87 Haliaetus albicilla 3 R 3 C U P

R F


N St P

A P


90 Lanius collurio 3 -D, 3 N St,L Ov,P C P C P


N St,L Ov,P,

Oi R F C P

92 Larus argentatus

Ps A,L

Ov,P,

Oi C P A P


R P

94 Larus ridibundus

Ps A,L Ov,P,

Oi A P A P

95 Limicola falcinellus 3 -V,

N L P

R F


N L P

C P

97 Lymnocriptes minimus 3* -

V,* N L P

R P


Ps A P,Oi

R F

99 Mergus merganser

Ps A P,Oi R F


N St Ov,P R P A P


N,G T Ov,P A P A P

102 Motacilla alba



N St,L,T P

R P

104 Motacilla flava



N L P

C P

106 Nycticorax nycticorax 3 D 3 Ps A,L P

A P


N T Ov,P R P R P

108 Oxyura leucocephala 1 E 3 O A P,Oi

R F

109 Pandion haliaetus 3 R 3 C U P

R F

110 Parus caeruleus

N U S R P R P

111 Parus major

N U S R P R P


N,G L,T S R P C P

113 Passer montanus

N,G L,T S R P C P


N,G L.T S C P C P


R F

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala


Ps A S R P C P

117 Phalacrocorax pygmaeus 2 V 3 Ps A P

R F


O St,L,T S C P C P


N L P

C P

120 Phylloscopus collybita

N T P

R P

121 Pica pica

O St,L,T S C P C P

122 Platalea leucorodia 2 E 3 N L Ov,P

R F


R F

124 Pluvialis squatarola

N L P

R F


Ps A Ov,P,

Oi R P C P


Ps A P

R P


Ps A P

R P




N L,T Ov,P C P C P

131 Recurvirostra avosetta 4/3

* L* 3 N L Ov,P

R F


N St Ov,P C P A P


N T Ov,P C P C P


N T Ov,P C P C P

135 Somateria mollisima

O A Oi

R F

136 Sterna hirundo

3 Ps A,L Ov,P,

Oi C P C P


G T S

C P


G L,T Ov,P

C P


O L.T Ov,P

A P

140 Tachybaptus ruficollis

Ps A P,Oi

C P

141 Tadorna tadorna

O A,L Ov,P

R F


N L P

R F


R P

144 Tringa nebularia

N L P

R P

145 Tringa ochropus

N L P

R P


N L P

R F


N L P

C P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

AN

EX

A

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e fe

no

log

ică

cuibărit pasaj și

iernat

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

Ab

un

den

ta

Fre

cven

ta a

nu

ala

148 Troglodytes troglodytes 4 S

N St S C P R P


N,F T Ov,P R P R P


N,F T Ov,P R P R P


N,F L,T P,Oi

C P

152 Upupa epops

N L P

R P


N L,T Ov,P,

Oi C P A P

LEGENDĂ:







O - omnivor









Anexa nr.11

Tabel nr. 10. Speciile de plante și habitatele in ROSPA0063

Specia -plante, Lacul Lilieci

-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Abutilon theophrasti x x x

Althaea rosea -cult, x x

Alyssum saxatile x x

Amaranthus albus x x

Amaranthus blitoides x x

Amaranthus crispus x x

Amaranthus deflexus x x

Artemisia pontica x

Artemisia scoparia x

Artemisia vulgaris x

Arum maculatum x

Arum orientale x

Astrantia major x x

Asyneuma canescens ssp.

canescens x x

Atriplex hastata x x

Brassica nigra x x x

Brassica rapa ssp. rapa x x x

Brassica rapa ssp.

sylvestris x x x

Briza media x x x

Bromus arvensis ssp.

arvensis x x x

Bromus commutatus x x x

Bromus erectus ssp.

erectus x x x

Callitriche hamulata x

Capsella bursa-pastoris x x x

Capsella rubella x x x

Cardamine amara ssp.

amara

x

Cardamine bulbifera x

Cardamine flexuosa x

Cardamine glanduligera x

Cardamine hirsuta x

Cardamine impatiens x

Cardamine pratensis ssp.

pratensis

x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Cardamine pratensis ssp.

matthioli

x

Cardamine quinquefolia x

Carduus supina x

Carpinus betulus -cult., x

Carthamnus lanatus -

cult., x

Carthamnus tinctorius -

cult., x

Carum carvi x

Catabrosa aquatica x

Centaurea x similata x x

Coleoglossum viride x x

Colchicum autumnale x x

Commelina communis -

cult., x x

Crypsis aculeata x x

Cyperus michelianus x

Cytisus austriacus x x

Cytisus heuffelii x x

Cytisus scoparius x

Cytisus supinus x

Dactylus glomerata x x

Dactylus polygama x x

Dactylorhiza incarnata x x

Digitaria sanguinalis ssp.

sanguinalis

x

Diplotaxis muralis x

Diplotaxis tenuifolia x

Draba nemorosa x x

Dracocephalum

moldavica -cult., x x

Eleocharis acicularis x x

Eleocharia carniolica x x

Eleocharia ovata x x

Epilobium tetragonum

ssp. tetragonum x x

Eragrostis poioides x x

Eragrostis pilosa x x

Euphorbia cyparissias x

Euphorbia epithimoides x

Euphorbia esula ssp. x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

esula

Euphorbia exigua x

Euphorbia falcata x

Euphorbia helioscopia x

Euphorbia lingulata x

Euphorbia nicaeensis ssp.

nicaeensis x x

Euphorbia palustris x x

Euphorbia peplus x x

Euphorbia platyphyllos x

Euphorbia salicifolia x

Filipendula vulgaris x x

Fragaria moschata x x

Fritillaria tenella x x x

Fumaria densiflora x x x

Fumaria officinalia x

Fumaria rostellata x x

Galinsoga parviflora x x

Galinsoga quadriradiata x x

Glyceria maxima x x

Glyceria plicata x x

Glycyrrhizaechinata x x

Hedera helix x x

Holeochola schoenoides x x

Helianthus decapetalus x x

Hieracium bifidum ssp.

bifidum x

Hieracium caespitosum x

Hieracium cymosum ssp.

cymosum x

Hieracium echioides x

Impatiens glanduligera -

cult., x x

Impatiens noli – tangere x x

Inula britanica x x

Inula conyza x x

Inula ensifolia x x

Inula germanica x x

Inula helenium x x

Inula hirta x x

Inula x hibrida x x

Iris graminea ssp. x x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

pseudocyperus

Iris sibirica x x

Iris variegate ssp.

variegate x x

Isatis tinctoria ssp.

tinctoria x x

Kochia scoparia x x

Latuca quercina ssp.

quercina x

Latuca quercina ssp.

sagittata x

Leonurus cardiaca ssp.

cardiaca x x

Leonurus cardiaca ssp.

villosus x x

Leonurus marrubiastrum x x

Lepidium campestre x x

Lepidium cartilagineum x x

Lepidium latifolium x x

Lepidium perfoliatum x x

Lepidium ruderale x x

Lepidium virginicum x x

Limosella aquatica x x

Linaria angustissima ssp.

angustissima x x

Luzula sylvatica x x

Lychnis coronaria x x

Lychnis flos – cuculi x x

Lychnis viscaria ssp.

viscaria x x

Lycium barbarum x x

Lycopsis srvensis ssp.

arvensis x x

Lysimachia nummularia x x

Lysimachia punctata x x

Lysimachia vulgaris x x

Lythrum salicaria x x

Lythrum virgatum x x

Majanthemum bifolium x x

Malabaila graveolens x x

Malus sylvestris x x

Malva neglecta x x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Malva pusilla x x

Malva sylvestris x x

Malva verticillata -cult., x x

Melampyrum arvense x

Melampyrum barbatum x

Melampyrum uniflora x x

Melilotus alba x x

Melilotus officinalis x x

Mallisa officinalis -cult., x x

Melitis melisophyllum x x

Mentha aquatica ssp.

aquatica x x

Mentha arvensis ssp.

arvensis x x

Mentha longifolia ssp.

longifolia x x

Mentha x piperita -cult., x x

Morus nigra x

Muscari comosum ssp.

comosum x

Muscari comosum ssp.

tenuiflorum x

Muscari racemosum ssp.

racemosum x

Myagrum perfoliatum x

Mycelis muralis x

Myosotis arvensis x

Myosotis caespitosa x

Neottia nidus-avi x

Nepeta cataria x

Nepeta pannonica x

Neslia paniculata x

Negella arvensis x

Nonea pulla x

Nuphar luteum x

Nymphaea alba x

Nymphoides peltata x x

Odontites lutea x x

Odontites rubra x x

Oenanthe aquatica x x

Oenanthe fistulosa x x

Oenanthe cilaifolia x x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Oenanthe stenoloba x x

Oenothera biennis x x

Oenothera parviflora x x

Ornithogalum refractum x

Panicum miliaceum -cult., x x

Papaver dubium ssp.

dubium x

Papaver rhoeas x

Parietaria officinalis x

Phacelia tanacetifolia -

cult., x x

Pharbitis hederacea -

cult., x x

Phytolacea americana -

cult. , x x

Physalis vagneri x x

Plantago cornuti x x

Polygala comosa x x

Polygala major x x

Polygala vulgaris x x

Polygonatum latifolium x x

Polygonatum multiflorum x x

Polygonatum odoratum x x

Polygonatum

verticillatum x x

Polygonum amphibium x x

Polygonum aviculare ssp.

aviculare x x

Polygonum bistorta x x

Polygonum cupidatum -

cult., x x

Polygonum mite x x

Polygonum orientale -

cult., x x

Populus nigra x x

Populus tremula x x

Portulaca oleracea x x

Potamogeton crispus x x

Potamogeton graminus x x

Potamogeton lucens x x

Potamogeton natans x x

Potamogeton pectinatus x x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Potamogeton pusillus x x

Potamogeton trichoides x

Potentilla alba x

Potentilla anserine x

Potentilla argenetea ssp.

Argenetea x

Potentilla aurea x

Potentilla chrysantha ssp.

chrysantha x

Potentilla patula x x

Potentilla pedata x x

Potentilla recta ssp. Recta x x

Potentilla reptans x x

Potentilla supina x x

Ranunculus polyanthemos x

Ranunculus repens x

Ranunculus rionii x

Ranunculus sardous x

Ranunculus sceleratus x

Ranunculus x silvicolus x

Ribes petraeum x

Ribes spicatum x

Rorippa austriaca x x

Rorippa x barbaraeoides x x

Rorippa islandica x x

Rorippa prolifera x x

Rorippa sylvestris ssp.

sylvestris x x

Rorippa sylvestris

ssp.kerneri x x

Rubus glandulosus x

Rubus sulcatus x

Rumex hydrolapathum x

Salix caprea x

Salix cinerea x

Salix daphnoides x

Schoenoplectus

tabernaemontani x x x

Schoenoplectus triqueter x x x

Scorzonera hispanica x x

Silene vulgaris ssp.

vulgaris x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Silybum marianum -cult., x

Sorbus aucuparia x x

Sorbus domestica x x

Sorbus torminalis x x

Sorghum halepense x x

Sparganium erectum ssp.

erectum x x

Sparganium erectum ssp.

neglectum x x

Spergula arvensis x x

Spergularia marina x x

Spergularia media x x

Spergularia rubra x x

Spiraea crenata x x

Triglochin palustre x x

Triglochin maritimum x x

Trigonella coerulea x x

Trigonella monspeliaca x x

Typha minima x x

Valeriana tripteris x x x x

Valerianella dentate x x x x

Valerianella locusta x x x x

Valerianella rimosa x x x x

Verbascum chaixii ssp.

orientale x

Veronica scutellata x

Veronica serpyllifolia x

Veronica spicata ssp.

spicata x

Veronica spicata ssp.

orchidea x

Veronica teucrium ssp.

teucrium x

Veronica triphyllos x

Veronica urticifolia x

Veronica verna x

Viburnum lantana x

Viburnum opulus x

Vicia cassubica x

Vicia cracca x

Vicia dumetorum x

Vicia grandiflora x


-Hemeiusi,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Vicia hirsuta x

Vicia lathyroides x

Vicia pannonica ssp.

pannonica x x x

Vicia pannonica ssp.

striata x x x

Vicia peregrina x x x

Vicia tenuifolia ssp.

tenuifolia x x

Vicia tenuissima x x

Viola joldani x

Anexa nr.12

Tabel nr.11. Asociatii vegetale identificate in ROSPA0063

Asociatia vegetala Lacul Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Carici briyoidis –

Alnetum -Horvart Oberd

53, Răsp,

x

Carici acutiformis –

Alnetum -Soó 57, Dostal

33, Răsp.

x

Alnetum incanae Aich. Et

Siegr. 30, Răsp. x x

Fraxino – Ulmetum Soó

34, Răsp.

Hippophaёtum

rhamnoidis Borza, 31,

Răsp

x x

Pruno spinosae –

Crataegetum Soó 31,

Răsp.

x x x x

Robinietum

Pseudoacaciae Arvat 39,

Răsp.

x x x

Alnetum glutinosae

Meijer – Dreess 36, Răsp. x

Salicetum cinereae -Soó

34, Allorge 22, Răsp. x x

Salicetum trindrae

Malcuit 29, Răsp. x x x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Salicetum albae – fragilis

Issler 26, Răsp. x x x x

Populetum -marzlandicae,

canadensis Mititelu 70,

Răsp.

x x

Salicetum purpureae

Wendlbg. 52, Răsp. x x

Hippopheto – Salicetum

incanae Br. – Bl. et Volk

40, Răsp.

x

Tamaricetum

ramosissimae Borza 31,

Răsp.

x x x

Atropetum belladonae Tx.

37, Răsp. x

Epilobio – Juncetum

effusi Oberd. 57, Răsp. x

Calthetum palustris

Krajina 33, Răsp.

Scriptum Sylvatici,

Schwick 4, Răsp. x x

Deschampisetum

caespitosae Horvatié 30,

Răsp.

x

Agrostetum stoloniferae -

Ujv. 41, Arvat 39, Răsp. x x x x x

Agropyretum repentis

Burduja et colab. 56.

Răsp.

x x x x x

Cardaminetum amarae Br.


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

– Bl. 26, Răsp.

Andropogonetum ichaemi

-Kirst 37,, Svulescu 27,

Răsp.

x x x

Medicagini – Festucetum

Valesiacae Wagner 40,

Răsp.

x x x x

Heleocharetum acicularis

Horvatic 30, Răsp. x

Heleochari -

Alopecuretum genniculati

Soó 40, Răsp.

x

Charetum fragilis –

foetidae, Răsp. x

Cyneretum flavescenti –

fusci Philippi 67, Răsp. x

Pulicario – Menthetum

pulegii Slavnić 51, Răsp. x x x x

Echinochloo –

Polygonetum lapathyfolii

Soó et Csürös 44, Răsp.

x x x x

Bidenthetum tripartiti

Libert 32, Răsp. x x x x

Bidenthetum cernui

Slavnić 51, Răsp. x

Chenopodietum glauci

Raabe 50, Răsp. x x x

Xantiethum riparii

Morariu 43, Răsp. x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Poёtum annuae Gams 227

subas. Montanum Buia si

colab. 62, Răsp.

x

Lolio – Plantaginetum

majoritis Beger 30, Răsp. x x x

Lolio – Potentilletum

anserinae Knapp 46,

Răsp.

x x x

Junco – Menthetum

longifoliae Lohm. 53,

Răsp.

x x x

Ranunculetum repentis

Knapp 46, Răsp. x x x x

Arctio – Ballotetum

nigrae -Felf. 42, Răsp. ,

Conietum maculati I Pop

68, Răsp. x x

Lycietum halimifolii Felf.

42, Răsp. x x

Sambucetum ebuli Kaiser

26, Răsp. x x x

Sisymbryo –

Artemisietum absinthii I

Pop 69, Răsp.

x x x

Tyssilaginetum farfarae

Oberd. 49, Răsp. x x x x

Echinochloo – Setarietum

Felf. 42, Răsp. x x x

Amaranto –

Chenopodietum albi Soó x x x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

53, Răsp.

Onopordetum acanthi Br.

– Bl. 23, Răsp. x

Carduetum acanthoidis

Morariu 43, Răsp. x x x

Berteroötum incanae Siss.

50 em Pass. 64, Răsp. x

Cirsletum arvensis –

lanceolati Mititelu 72,

Răsp.

x

Sclerochloo –

Polygonetum acvicularis -

Gams 27, Soó 40, Răsp.

x x x x x

Sisymbrietum sophiae

Krech 35, Răsp. x x

Atriplicetum tataricae

Prodan 39, Răsp. x x x

Malvetum pusillae

Morariu 43, Răsp. x x x

Hordceto murini –

Chenopodietum albi -

Timar 55, Timár –

Brodogk. 59, Răsp.

x x

Juncetum garardi Wenzel

34, Răsp. x x x

Eleochari – Alopecuretum

geniculati Soó 40, Răsp. x x x

Scirpo – Phragmitetum

W. Koch 26, Răsp. x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Schoenoplectetum

lacustris Schmale 39,

Răsp.

x

Typhaetum angustifoliae

– latifoliae Schmale 39,

Răsp.

x x x x

Typhaetum angustifoliae -

Allorge 22, Soó 27, Răsp. x x

Glycerietum maximae -

Nowinski 28, Kueck 31,

Răsp.

x x

Schoenoplectetum

tatabernaemontani -Pass,

64, Prodan 39, Răsp.

x x x x

Schoenoplectetum

triquetri – maritimi

Zonneveld 60, Răsp.

x x x

Bolboschoenetum

maritimi Soó 27, Răsp. x x x x x

Heleocharetum palustris

Şennikov 19, Răsp. x x x x x

Glycerio – Sparganietum

neglecti W Koch 26,

Răsp.

x x x

Typhoidetum

arundinaceae Libb. 31,

Răsp.

x

Caricetum acutiformis –

ripariae Soó 27, Răsp. x x

x x x

Caricetum vulpinae Soó x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

27, Răsp.

Lemno – Urticularietum

Soó 47, Răsp. x x

Hydrocharitetum morsus

– range Langentd. 35,

Răsp.

x

Potametum lucentis

Hueck 31, Răsp. x

Myriophyllo – Potametum

Soó 34, Răsp. x x

Ceratophylletum submersi

Den Hartog et Segal 54,

Răap.

X

Polygonetum natantis Soó

27, Răsp. x x

Potametum natantis Soó

27, Răsp. x x x

Hyphaeetum albae –

lutaeae x

Lemnetum minoris -

Oberd 57, Rübel 12, Răsp. x

Salvinio – Spirodelectum

Slavnić 56, Răsp. x x

Lemno – Ulricularietum

Soó 38, Răsp. x

Phalaridetum

arundinaceae Libbert 31,

Răsp.

x

Leerdietum oryzoidis -

Krause 55, Eggler 33, x


-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul Bacau

II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Răsp.

Catabrosetum aquaticae

Rübel 27, Răsp. x x

Arrhenatheretum elatioris

Br. – Bl. 19 Răsp. x

Cynodenti - Paёtum

angustifoliae Soó 57,

Răsp.

x x

Puccinelietum distantis

Knapp 48, Răsp. x

Anexa nr.13

Tabel nr.12. Tipurile de habitate identificate in ROSPA0063

Tip habitat dupa cosurile Ro

-cu sinonim, Natura 2000 si

Palearctic,

Corespondenţă Lacul

Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Natura 2000 Pal. Hab.

R 2205 Comunităţii danubiene cu

Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes

aloides şi Utricularia

vulgaris

3150 Natural eutrophic

lackes with

Magnopotamion or

Hydrocharition

– type vegetation

22.412 Frogbit rafts;

22.413

water soldier rafts x

R2206 Comunităţi danubiene cu

Potamogeton perfoliatus, P. gramineus,

P. lucens, Elodea

canadensis şi Najas marina


lackes with

Magnopotamion

or Hydrocharition

– type vegetation

22.421 Large

pondweed beds

x x x x


Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar

luteum şi Potamogeton natans

3160 Natural dystrophic

lakes and ponds

22.43111 Nuphar

beds x x x

R2210 Comunităţi danubiene cu - 22.353 Ponto-

Pannonic x x x x x



Palearctic,


Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Bolboschoenus maritimus şi

Schoenoplectus tabernaemontani

halonitrophile

amphibious

communities


Cyperus fuscus şi C. flavescens

3130 Oligotrophic to

mesotrophic

standing waters with

vegetation of

the Littorelletea

uniflorae and/or Isoeto-

Nanojuncetea

22.32. Euro-Siberian

dwarf

annual amphibians

swards x


Ranunculus lateriflorus, Radiola

linoides şi Lindernia procumbens


mesotrophic standing

waters with

vegetation of the

Littorelletea uniflorae

and/or Isoeto-

Nanojuncetea

22.32. Euro-Siberian

dwarf

annual amphibians

swards x x x x


Eleocharis acicularis şi Littorella

uniflora


mesotrophic standing

waters with

vegetation of the

Littorelletea uniflorae

and/or Isoeto-

Nanojuncetea

22.32 Euro-Siberian

dwarf

annual amphibians

swards x x x

R2301 Comunităţi vest-pontice cu 1150*Costal lagoons - x x



Palearctic,


Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

Ruppia maritima

R2302 Comunităţi ponto-panonice cu

Zannichellia palustris şi Z. pedicellata

- 23.113 Ponto-

Pannonic salt lakes x x

R3122 Tufãrişuri ponto-panonice de

porumbar -Prunus spinosa, şi pãducel -

Crataegus monogyna,

40A0* Subcontinental

peri-Pannonic scrub

31.8B131 Peri-

Pannonic

hawthorn-blackthorn

scrub

x x x x

R3132 Tufãrişuri ponto-sarmantice de

Caragana frutex

- 31.8B712 Ponto-

Sarmatic

Caragana steppe

brush

x x x

R3133 Tufãrişuri de cãtinã albã

-Hippophaë rhamnoides,

- 31.8B722 Ponto-

Sarmatic sea

buckthorn

x x

R3412 Pajişti carpato-balcanice de

Festuca pseudodalmatica şi

Aethionema saxatilis

- 34.35323

Transylvanian

Festuca

pseudodalmatica

rock grasslands

x x

R3413 Pajişti panonic-balcanice de

Festuca rupicola şi Cleistogene serotina

6240 *Sub-Pannonic

steppic

grasslands

34.3162 Daco-

Pannonic

meadows-steppes

x

R3414Pajişti ponto-panonice de

Festuca valesiaca

6240 *Subpannonic

steppic

grasslands

34.911 Pannonic

loess steppes;

34.9211 Western

Pontic thyme steppes

x x



Palearctic,


Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

R3415 Pajişti ponto-balcanice de

Botriochloa ischaemum şi

Festuca valesiaca

- 34.951 Western

Anatolian

steppes

x x x

R3416 Pajişti balcanice de Festuca

callieri, Sedum sartorianum ssp.

hillebrandtii şi Thymus zygoides

- 34.951 Western

Anatolian

steppes

x x


Juncus effusus, J. inflexus şi

Agrostis canina

- 37.263 Danubio-

Panonic riverine

and humid meadows

x x x x x

R3710 Pajişti dacice de Molinia

caerulea

6410 Molinia meadows

on calcareous, peaty or

clayey-siltladen

soils -Molinion

caeruleae,

37.312 Acid purple

moorgrass

meadows x x x

R4406 Pãduri danubian-panonice de

plop alb -Populus alba, cu Rubus

caesius

92A0 Salix alba and

Populus alba galleries

44.6611 Western

Pontic white

poplar galleries

x x

R4407 Pãduri danubiene de salcie albã -

Salix alba, cu Rubus caesius

92A0 Salix alba and


44162 Pontic willow

galleries x x

R4408 Pãduri danubiene de salcie albã -

Salix alba, cu Lycopus exaltatus

92A0 Salix alba and


44.1621 Lower

Danube willow

galleries

x x



Palearctic,


Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,

R4409 Pãduri danubiene de stejar

pedunculat -Quercus robur, şi brumãriu

-Q. pedunculiflora, cu Fraxinus pallisae

- 44.6613 Western

Pontic Fraxinus

pallisae woods

R4416 Tufãrişuri de salcie -Salix

triandra,

- 44.121 Almond

willowosier

scrub

x x x

R4417 Tufãrişuri danubiene de cãtinã

albã -Hippophaë rhamnoides, şi rãchitã

albã -Salix eleagnos,

3240 Alpine rivers and

their

ligneous vegetation with

Salix eleagnos;

2160 Dunes with

Hippopäe rhamnoides.

44.112 Pre-Alpine

willow

brush x x

R4418 Tufãrişuri de rãchitã roşie -Salix

purpurea,

- 44.123 Balkan

willow scrub

-Saponario off–

Salicetum purpureae,

x x x

R4419 Tufãrişuri sud-est carpatice de

zãlog -Salix cinerea, cu Calamagrostis

canescens

- 44.9213 Intra-

Carpathian

grey wilow-carrs

x x

R4422 Tufãrişuri danubiene de cãtinã

roşie -Tamarix ramosissima,

- 44.8141 Western

Pontic

tamarisk stands

x x x



Palearctic,


Lilieci

-Hemeius,

Itesti,

Garleni,

Lacul

Bacau II

-Bacau,

Lacul

Galbeni

-Letea

Veche,

Nicolae

Balcescu,

Tamasi,

Bacau,

Lacul

Racaciuni

-Racaciuni,

Pâncesti,

Horgeti si

Cleja,

Lacul Beresti

-Orbeni -

7%,, Sascut -

4%,, Valea

Seaca -9%,,

Corbasca -

6%,,

Tatarasti -

10%,,

Racaciuni,


Sparganium erectum, Berula

Erecta şi Sium latifolium


lakes

with Magnopotamition or

Hydrocharition –

type vegetation

53.143 Erect bur-

reed communities

x x x


Typha angustifolia şi T. latifolia

- 53.13 Reedmace

beds x x x x

R5308 Comunităţi danubiene plutitoare

cu Phragmites australis şi Thelypteris

palustris

- 53.111 Flooted

Phragmites beds x


Phragmites australis şi

Schoenoplectus lacustris

- 53.113 Gigant

Phragmites beds x

Anexa nr.14

Tabel nr. 13.Situatia proprietarilor

Localitatea % ocupat de

ROSPA0063

Situația proprietarilor de terenuri

limitrofe ariei

Anexe

Destinația economica a terenurilor

1. Bacău 5% Anexa 7 - Lipsa informații

2. Cleja 3% PUG ÎN PROCEDURĂ

REACTUALIZARE - Lipsa informații

3. Corbasca 6% PUG ÎN PROCEDURĂ


4. Faraoani 1% PUG ÎN PROCEDURĂ


5. Gârleni <1% PUG ÎN PROCEDURĂ


6. Gioseni 9% PUG ÎN PROCEDURĂ


7. Hemeiuş 6% Anexa 8 - Lipsa informații

8. Horgeşti 4% PUG ÎN PROCEDURĂ


9. Iteşti 5% Anexa 9 - Pădure, teren agricol

10. Letea Veche 5% PUG ÎN PROCEDURĂ


11. Nicolae Bălcescu 5% Anexa 10 - pășune

12. Orbeni 7% PUG ÎN PROCEDURĂ


13. Pânceşti <1% Anexa 11 - Teren agricol

14. Răcăciuni 11% PUG ÎN PROCEDURĂ


15. Sascut 4% PUG ÎN PROCEDURĂ


16. Tamaşi 13% Anexa 12 - Teren agricol

17. Tătărăşti 10% PUG ÎN PROCEDURĂ


18. Valea Seacă 9% Anexa 13 - Teren agricol

Anexa nr.15

Tabel nr. 14 Evaluarea stării de conservare pentru speciile de

păsări identificate în perioada studiilor care au stat la baza elaborării

PLANULUI DE MANAGEMENT

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE

Lilieci Bacău II Galbeni Răcăciuni Bereşti

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

1 Accipiter

gentilis

I C U S

2 Accipiter

nisus

I C U S

3 Acrocephalus

arundinaceus

N St Ov,P

4 Acrocephalus

palustris 4 S

N St Ov,P

5 Acrocephalus

schoenobaenus. 4 (S)

N St Ov,P

6 Acrocephalius

scirpaceus 4 S

N St Ov,P

7 Actitis

hypoleucos

4B N L Ov,P

8 Alauda

arvensis 3 V

5C N,F T Ov,P

9 Alcedo

atthis 3 D

I 3 N,Ps A,L S

10 Anas

acuta 3 V

II 5C

5E O A,L P

11 Anas

clypeata

II 5C

5E O A,L P

12 Anas

crecca

II 5C

5E O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

13 Anas

penelope

II 5C

5E O A,L P

14 Anas

platyrhynchos

II 5C

5D O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

15 Anas

querquedula 3 V

II 5C O

A,L,

T

Ov,

P,Oi

16 Anas

strepera 3 V

II O A,T P,Oi

17 Anser

albifrons

IIB 5C O A,T P,Oi

18 Anser

anser

5C O A,T P

19 Anthus

campestris 3 V

I 3 N,F T P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

20 Anthus

pratensis 4 S

N,F L,T P

21 Anthus

trivialis

N,F T P

22 Apus

apus

N T P

23 Aquila

pomarina 3 R

I 3 C U P

24 Ardea

cinerea

3 Ps L P,Oi

25 Ardea

purpurea 3 V

I Ps L P

26 Arenaria

interpres

4B N L P

27 Asio

flammeus 3 (V)

I 3 C St Oi,P

28 Asio

otus

C St

Ov,

P,Oi

29 Athene

noctua 3 S

4B C St S

30 Aythya

ferina 4 S

5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

31 Aythya

fuligula

5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

32 Aythya

marila 3* L*

5C

5E O A P,Oi

33 Aythya

nyroca 1 V

I O A,L P,Oi

34 Botaurus

stellaris 3 (V)

I 3

Ps A,L Ov,P

35 Branta

leucopsis 4/2 L*

I O A,L P

36 Bucephala

clangula

IIB 5C O A P,Oi

37 Burchinus

oedicnemus 3 V

3

N,F T P

38 Buteo

buteo

C S,L,T

Ov,

P,Oi

39 Buteo

lagopus

C S,L,T P,Oi

40 Calidris

alpina 3* V*

N L P

41 Calidris

ferruginea

N L P

42 Calidris

minuta

3 N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

43 Carduelis

cannabina 4 S

4B N,G L,T

Ov,

P,Oi

44 Carduelis

carduelis

4B N,G T

Ov,

P,Oi

45 Carduelis

chloris 4 S

4B N,G T

Ov,

P,Oi

46 Carduelis

flammea

4B N,G T Oi

47 Carduelis

spinus 4 S

4B N,G L,T Oi

48 Charadrius

dubius

N L Ov,P

49 Chlidonias

leucopterus

Ps A,L Ov,P

50 Chlidonias

niger 3 D

I 3 Ps A,L Ov,P

51 Ciconia

ciconia 2 V

I 3 C,N

A,L,

T Ov,P

52 Ciconia

nigra 3 R

I 3 C,N

A,L,

T Ov,P

53 Cinclus

cinclus

Ps,N A Oi

54 Circus

aeruginosus

I 3 C

St,L,

T

Ov,

P,Oi

55 Circus

cyaneus 3 V

I C

St,L,

T P,Oi

56 Clangula

hyemalis

IIB O A Oi

57 Columba

oenas 4 S

5C G T P

58 Columba

palumbus 4 S

II 5C

5D G T P

59 Coracias

garrulus 2 (D)

I 3 O T P

60 Corvus

corax

4B O

St,L,

T S

61 Corvus corone

cornix

5C O

St,L,

T S

62 Corvus

frugilegus

5C O L,T S

63 Corvus

monedula 4 (S)

O L,T S

64 Crex

crex 1 V

3 N,F T Ov,P

65 Cuculus

canorus

N St Ov,P

66 Cygnus 4* S I 3 O A,L Oi,P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cygnus

67 Cygnus

olor

IIB O A,L

Ov,

P,Oi

68 Delichon

urbica

N T P

69 Egretta

alba

I 3 Ps A,L P,Oi

70 Egretta

garzetta

I 3 Ps A,L P

71 Emberiza

citrinella 4 (S)

G,N St,T

Ov,

P,Oi

72 Emberiza

schoeniclus

G,N St,T

Ov,

P,Oi

73 Eremophila

alpestris

N T Oi

74 Erithacus

rubecula 4 S

4B N,F St Ov,P

75 Falco

columbarius

C

St,L,

T P

76 Falco

subbuteo

4B C

St,L,

T P

77 Falco

tinnunculus 3 D

4B C

St,L,

T

Ov,

P,Oi

78 Falco

vespertinus 3 V

I 3 C

St,L,

T Ov,P

79 Fringilla

coelebs 4 S

G,N T Ov,P

80 Fringilla

montifringilla

G,N T P,Oi

81 Fulica

atra

II 5C

5E O A,L

Ov,

P,Oi

82 Galerida

cristata 3 (D)

G,N T S

83 Gallinago

gallinago

5C

5E N L P

84 Gallinago

media 2 (V)

3 N L P

85 Gallinula

chloropus

IIB 5C N,F L Ov,P

86 Garrulus

glandarius

5C O U S

87 Gavia

arctica 3 V

I Ps A Oi

88 Gavia

stellata 3 V

I 3 Ps A P,Oi

89 Haematopus

ostralegus

N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

90 Haliaetus

albicilla 3 R

I C U P

91 Hirundo

rustica 3 D

N St P

92 Ixobrychus

minutus 3 (V)

I 3 Ps St,L Ov,P

93 Lanius

collurio 3 (D)

I 3 N St,L Ov,P

94 Lanius

excubitor 3 D

N St,L

Ov,

P,Oi

95 Larus

argentatus

IIB Ps A,L

Ov,

P,Oi

96 Larus

minutus 3 D

I 3 Ps A,L P

97 Larus

ridibundus

IIB Ps A,L

Ov,

P,Oi

98 Limicola

falcinellus 3 (V)

4B N L P

99 Limosa

limosa 2 V

IIB N L P

100 Locustella

fluviatilis 4 S

N St Ov,P

101 Locustella

luscinioides 4 (S)

N St Ov,P

102 Lymnocriptes

minimus 3* (V)*

5C

5E N L P

103 Mergus

albellus 3 V

I Ps A P,Oi

104 Mergus

merganser

Ps A P,Oi

105 Mergus

serrator

Ps A P,Oi

106 Merops

apiaster 3 D

4B N St Ov,P

107 Miliaria

calandra 4 (S)

4B N,G T Ov,P

108 Motacilla

alba

4B N

St,L,

T Ov,P

109 Motacilla

cinerea

4B N

St,L,

T P

110 Motacilla

flava

4B N

St,L,

T Ov,P

111 Netta

rufina 3 D

O A,L

Ov,

P,Oi

112 Numenius

arquata 3* D*

IIB N L P

113 Nycticorax 3 D I 3 Ps A,L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

nycticorax

114 Oenanthe

oenanthe

N T Ov,P

115 Oxyura

leucocephala 1 E

I 3 O A P,Oi

116 Pandion

haliaetus 3 R

I C U P

117 Panurus

biarmicus 4 S

4B N St S

118 Parus

caeruleus

N U S

119 Parus

major

N U S

120 Passer

domesticus

N,G L,T S

121 Passer

montanus

N,G L,T S

122 Perdix

Perdix 3 V

II 5D N,G L.T S

123 Pernis

apivorus 4 S

I 3 C U P

124 Phalacrocorax

carbo

Ps A S

125 Phalacrocorax

pygmaeus 2 V

I 3 Ps A P

126 Phalaropus

lobatus

N L P

127 Phasianus

colchicus

II 5C,

5D O

St,L,

T S

128 Philomachus

pugnax 4 (S)

I N L P

129 Phylloscopus

collybita

4B N T P

130 Pica

pica

IIB 5C O

St,L,

T S

131 Platalea

leucorodia 2 E

3 N L Ov,P

132 Plectrophenas

nivalis

N,G St,L P

133 Plegadis

falcinellus 3 D

3 N L P

134 Pluvialis

apricaria 4 S

I 3

5E N L P

135 Puvialis

squatarola

N L P

136 Podiceps

cristatus

Ps A

Ov,

P,Oi

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

137 Podiceps

griseigena

Ps A P

138 Podiceps

nigricollis

Ps A P

139 Porzana

parva 4 (S)

I 3 N T,St Ov,P

140 Porzana

porzana 4 S

I 3 N L,T Ov,P

141 Rallus

aquaticus

N L,T Ov,P

142 Recurvirostra

avosetta 4/3* L*

I 3 N L Ov,P

143 Remiz

pendulinus

4B N T Ov,P

144 Riparia

riparia 3 D

N St Ov,P

145 Saxicola

rubetra 4 S

N T Ov,P

146 Saxicola

torquata 3 (D)

N T Ov,P

147 Scolopax

rusticola 3* (V)*

II 5C

5E N L P

148 Somateria

mollisima

O A Oi

149 Stercorarius

parasiticus

4B Ps A P

150 Sterna

albifrons 3 D

I 3 Ps A,L Ov,P

151 Sterna

hirundo

3 Ps A,L

Ov,

P,Oi

152 Streptopelia

decaocto

IIB 5C G T S

153 Streptopelia

turtur 3 D

IIB 5C G L,T Ov,P

154 Strix

uralensis

C U P

155 Sturnus

vulgaris

IIB 5C O L.T Ov,P

156 Tachybaptus

ruficollis

4B Ps A P,Oi

157 Tadorna

tadorna

O A,L Ov,P

158 Tringa

erythropus

IIB N L P

159 Tringa

glareola 3 D

3 N L P

160 Tringa N L P

Nr.

crt.

SPECIE

SP

EC

Per

DIR

EC

TIV

A

PA

SA

RI

AN

EX

A

OU

G

57

/l20

07

Leg

ea

49

/20

11

Reg

im a

lim

enta

r

Lo

c d

e h

răn

ire

Ca

teg

ori

e

fen

olo

gic

ă

ZONE DE OBSERVAŢIE


cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

cuib

ărit

pas

aj

iern

at

nebularia

161 Tringa

ochropus

N L P

162 Tringa

stagnatilis

N L P

163 Tringa

totanus 2 D

IIB N L P

164 Troglodytes

troglodytes 4 S

N St S

165 Turdus

merula 4 S

IIB N,F T Ov,P

166 Turdus

philomelos 4 S

IIB 5C N,F T Ov,P

167 Turdus

pilaris 4* S

IIB 5C N,F L,T P,Oi

168 Upupa

epops

4B N L P

169 Vanellus

vanellus

IIB N L,T

Ov,

P,Oi

LEGENDĂ:







O - omnivor

Anexa nr.16

Tabel nr. 15 Cuantificarea amenințărilor identificate

Lacuri suprafaţa şi

% de stuf ars

supra-

feţele cu

peturi pe

apă şi în

vege-

taţie

nivelul de

fluctuaţie al

apei

numărul zilelor

cu vânători şi

procentul

acestora din

totalul ieşirilor

distanţa de la factorii

perturbanţi la zonele de

cuibărit, hrănire, înnoptare

și altele asemenea.,

numărul

zilelor cu

bărci şi

numărul

bărcilor

Braconaj

piscicol și

pescuit

industrial

ierarhizarea

ameninţărilor

mare medie mica

Lacul

LILIECI

1-0.5% 100mp Pe grinduri în

perioada de

viitură, apa

depășește 1m

adâncime

Fond GVS nu se

vânează la pasaj

în perioada de cuibărit

vânătoarea este interzisa prin

lege

1-15 bărci /

săptămână

Braconaj

piscicol

x

Lacul

BACAU II

suprafața stuf

ars

identificată în

luna martie

2011 la

Coada

Lacului

Bacău II,

aproximativ

0,2ha

500mp Pe grinduri în

perioada de

viitură, apa

depășește 1m

adâncime

pe suprafața

luciului de apă nu

se vânează.


vânătoarea este interzisa prin

lege

1-15 bărci /

săptămână

Braconaj

piscicol

x

Lacul

GALBENI

- - - sâmbăta la fazani

în per 15 oct – 28

febr fără a afecta

suprafața aferentă

lacului de

acumulare

Galbeni


vânătoarea este interzisă prin

lege

- - x

Lacul

RACACIUNI

suprafața stuf

ars

identificată în

1ha Pe grinduri în

perioada de

viitură, apa

conform

Hotărârii AJVPS

Bacău pe



lege.

1-15 bărci /

săptămână

Braconaj

piscicol și

pescuit

x

Lacuri suprafaţa şi

% de stuf ars

supra-

feţele cu

peturi pe

apă şi în

vege-

taţie

nivelul de

fluctuaţie al

apei

numărul zilelor

cu vânători şi

procentul

acestora din

totalul ieşirilor

distanţa de la factorii

perturbanţi la zonele de

cuibărit, hrănire, înnoptare

și altele asemenea.,

numărul

zilelor cu

bărci şi

numărul

bărcilor

Braconaj

piscicol și

pescuit

industrial

ierarhizarea

ameninţărilor

mare medie mica

luna martie

2011 la,

aproximativ

0,2ha

depășește 1m

adâncime

suprafața luciu de

apă nu se

vânează

în perioada de migrație și de

iernat distanța față de locurile

de hrănire este în afara

perimetrului luciului apei

depășind 200-300m.

Vânătoarea nu perturbă

locurile de aglomerarea a

păsărilor

industrial

Lacul

BERESTI

suprafața stuf

ars

identificată în

luna martie

2011 la,

aproximativ

0,2ha

1ha Pe grinduri în

perioada de

viitură, apa

depășește 1m

adâncime

conform

Hotărârii AJVPS

Bacău pe

suprafața luciu de

apă nu se

vânează



lege.

în perioada de migrație și de

iernat distanța față de locurile

de hrănire este în afara

perimetrului luciului apei

depășind 200-300m.

Vânătoarea nu perturbă

locurile de aglomerarea a

păsărilor

1-15 bărci /

săptămână

Braconaj

piscicol și

pescuit

industrial

x

Anexa nr.17

Tabel nr. 16 Obiective specifice pentru Specii de păsări specificate in

Formularul Standard – specii „tintă” enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE

Nr.

crt

Cod Specie Obiective specifice Ținte Perioada de timp

1.

Chlidonias hybridus

A196

o Menţinerea diversităţii

ecosistemelor, habitatelor

o Reducerea presiunilor privind

pierderea habitatelor, prin schimbarea

destinaţiei terenurilor

o Limitarea impactului speciilor

invazive

- menținerea/creșterea

efectivelor populației

acestei specii în perimetrul

ROSPA0063

Pe toată perioada de

implementarea a

Planului de

Management

2. Chlidonias niger A197 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

3. Circus aeruginosus

A081

o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

4. Cygnus cygnus A038 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

5.

Grus grus A127


habitatelor






ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

Nr.

crt

Cod Specie Obiective specifice Ținte Perioada de timp



invazive

6. Ixobrychus minutus

A022


habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

7.

Larus minutus A177


habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

8. Pluvialis apricaria

A140


habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

9. Sterna hirundo A193 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

10. Sylvia nisoria A307 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

11. Tringa glareola A166 o Menţinerea diversităţii ecosistemelor,

habitatelor





invazive




ROSPA0063


implementarea a

Planului de

Management

Anexa nr. 18

Tabel nr. 17 Plan de acțiuni


OBIECTIV GENERAL: conservarea şi menţinerea speciilor de interes comunitar şi importante din Sit

Acțiunea Descrierea acțiunii Durată Responsabili

Instituții

implicate

Rezultatele

acțiunii/Indicatorii de

realizare

Surse de

finanţare

posibile

A.1.Instituire zonelor de

protecție stricta conform

Hărţilor -6 buc., privind

distribuţia populaţiilor

speciilor de păsări precum

şi a tipurilor de habitate.

A.1.1.Se declară zone de protecție

stricta, zonele de cuibărire delimitate pe

hărțile din anexele 1,2,3,4,5,6.

În aceste zone sunt interzise:

- deteriorarea, distrugerea şi/sau

culegerea intenţionată a

cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

- culegerea ouălor din natură şi

păstrarea acestora, chiar dacă

sunt goale;

- uciderea sau capturarea

intenţionată, indiferent de

metoda utilizată;

- Accesul ambarcațiunilor cu

motor - de orice fel , în

perimetrul zonelor de cuibărire

în perioada de cuibărire - 1

martie – 1 iunie,;

- Monitorizarea animalelor

domestice abandonate - câini,

pisici, în zonele de cuibărire

- Deranjarea avifaunei în

perioada de cuibărire prin orice

alte modalități - vânătoare,

pescuit, turism,;

- perturbarea intenționată, în


implementare a

Planului de

Management

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS,

Hidroelectrica

Conservarea și menținerea

populațiilor de păsări de

interes comunitar în

perimetrul ROSPA0063

- Nu este cazul




Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

special în cursul perioadei de

reproducere sau de maturizare

- Evitarea fluctuațiilor de nivel a

apei în perioada de cuibărire:

- Arderea stufului în perioada de

cuibărire;

- Marcarea zonelor cu panouri

informative

A.1.2. Se declara zone de protecție

stricta, zonele de pasaj și iernat,

delimitate pe hărțile din anexele

1,2,3,4,5,6.

In aceste zone sunt interzise:

- uciderea sau capturarea

intenţionată, indiferent de

metoda utilizată;

- Accesul ambarcațiunilor cu

motor - DE ORICE FEL , în

perimetrul zonele de pasaj și

iernat în perioada de pasaj și

iernat;

- Monitorizarea animalelor

domestice abandonate - câini,

pisici, în zonele de pasaj și

iernat

- Deranjarea avifaunei în

perioada de pasaj și iernat prin

orice alte modalități - vânătoare,

pescuit, turism neadecvat pentru

o arie protejata,;

Pe toata perioada de

implementare a

Planului de

Management

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS





- Nu este cazul

A.2. Instituirea zonelor de

liniștire - staniște, pe toată

A.2.1. în cadrul zonelor de liniștire sunt

interzise activități de vânătoarea pentru


implementare a Custode

ARPM Bacău,



- Nu este cazul




Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

suprafața luciului de apă.,

PE FIECARE LAC

speciile de animale sălbatice terestre,

acvatice şi subterane, prevăzute în

anexele nr.3 şi 4 B,

Planului de

Management

Romsilva

AJVPS

SVPS



A.3. Monitorizarea

populaţiilor de

păsări „ţintă” incluse în

FORMULARUL

STANDARD – HG

1284/2007

A.3.1.Realizarea monitorizărilor

periodice


implementare a

Planului de

Management

Custode,

Specialiști

confirmați în

domeniul

ornitologiei

Evaluarea permanentă a

efectivelor populațiilor de

păsări „țintă”.

Raportare către ARPM

Bacău, în luna ianuarie a

următorului an.

Aceste informații devin

publice și pot fi consultate

de publicul interesat.

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

A.4. Monitorizarea

populațiilor de păsări

incluse în anexele 3 și 4B -

OUG 57/2007 – Legea

49/2011, identificate în

perioada de elaborare a

studiilor ce au stat la baza

elaborării Planului de

Management

A.4.1. Realizarea monitorizărilor

periodice


implementare a

Planului de

Management

Custode,

Specialiști

confirmați în

domeniul

ornitologiei

Actualizarea bazei de date

privind populațiile de

păsări de interes comunitar

aflate în perioade de

cuibărire, pasaj, oaspeții de

vară sau iarna în situl

ROSPA0063.



următorului an.




Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

A.5. Stabilirea şi

aplicarea măsurilor

A.5.1 Monitorizarea tipurilor de habitat

specific locurilor de cuibărit, pasaj și

Pe toata perioada de

implementare a Custode,

Specialiști

Actualizarea bazei de date

privind populațiile de

Programe de

cercetare




Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

pentru asigurarea

stării de conservare

favorabilă a

speciilor de păsări

de interes

comunitar -limitare /

stopare a declinului

populaţiilor de

păsări şi degradare

a habitatelor

specifice,

iernat Planului de

Management

confirmați în

domeniul

botanicii

păsări de interes comunitar

aflate în perioade de

cuibărire, pasaj, oaspeții de

vara sau iarna în situl

ROSPA0063.



următorului an.




naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

A.5.2. Menținerea în limite reduse a

răpitoarelor locale naturale: grive,

coțofene, vulpi, dihori, șobolani


implementare a

Planului de

Management

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS

Controlul

dăunătorilor/răpitorilor

naturali a populațiilor de

păsări din zonă.

Nu este cazul

A.5.3. Menținerea gestiunii

corespunzătoare a deșeurilor prin acțiuni

de ecologizare /igienizare periodică


implementare a

Planului de

Management

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

AVPS

Managementul

corespunzător al deșeurilor

Nu este cazul


OBIECTIV SPECIFIC: menţinerea şi promovarea unor activităţi economice, recreativ – sportive şi specifice comunităţii locale în concordanţă cu



Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

B. 1. Managementul

piscicol,

ca activitate de

menţinere a

populaţiilor de

păsări şi a

habitatelor

caracteristice

B.1.1.eliminarea folosirii setcilor la

pescuit în zonele de protecție stricta – de

cuibărire/pasaj/iernat - delimitate pe

hărți.

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS,

Alte asociații de

pescari amatori

Evitarea accidentării

păsărilor de apă în

momentul hrănirii

Nu este cazul

B.2. Exploatarea

amenajării hidrotehnice

B.2.1. Lucrările de exploatare și

întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de

gospodărire a apelor în perimetrul

ROSPA0063 se vor face cu notificarea

prealabila și cu avizul Custodelui.

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM

Hidroelectrica

Menţinerea stării de

conservare

favorabilă a speciilor de

păsări

de interes comunitar

Nu este cazul

B.3. Exploatarea

resurselor minerale

naturale

B.3.1. Activitățile de exploatare a

resurselor minerale naturale se vor

desfășura

CU AVIZ CUSTODE și în BAZA

AUTORI ARPM. în PERIMETRU

STUDIU EA

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău


conservare


păsări


Nu este cazul

B.4. Activități comerciale B.4.1. Este interzisă desfășurarea oricărei

activități comerciale în Situl Natura 2000

– ROSPA0063

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău


conservare


păsări


Nu este cazul

B.5. Educaţie şi

conştientizare

B.5.1.Întâlniri cu comunităţile locale şi

diferite categorii sociale despre valorile

şi modul de gospodărire a resurselor

naturale din perimetrul

Sitului

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

- minimum o întâlnire

anuală

- public informat,

conştientizat,

consultat şi implicat în

managementul Sitului

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,





Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.5.2.Realizarea unor publicaţii şi

materiale educative şi informative

privind Situl

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

- minimum un tip de pliant

/

publicaţie tematică /

broşură și altele asemenea.

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.5.3.Proiectarea şi montarea 12 luni

Custode - minimum 2 panouri în fiecare

lac aflat în componența sitului

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

- minimum 2 panouri în

fiecare lac din componența

sitului

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare





Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

Alte surse de

finanţare

B.5.4.Promovarea ariei protejate şi a

acţiunilor de management în mass -

media

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

- articole în presă, emisiuni

TV

- public informat şi

conştientizat

despre valorile şi

managementul

Sitului

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.5.5.Educaţia elevilor din şcolile

localităţilor limitrofe

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

- minimum 3 prezentări

anual cu

ocazia unor zile tematice -2

Februarie, Ziua Păsărilor și

altele asemenea., /

prezentări tematice în teren

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.5.6.Stabilirea unor relaţii pe plan

internaţional privind aria protejată şi

promovarea la nivel internaţional a

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău

Colaborări pe multiple

planuri cu

parteneri din străinătate

Programe de

cercetare

naţionale și





Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

imaginii acesteia privind

aria protejată

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.6.Turism /

recreare / vizitare

B.6.1.Realizarea şi amenajarea

infrastructurii de vizitare

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

Infrastructură minimă de

vizitare

-stabilirea unor trasee de

vizitare, panouri și altele

asemenea.,

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.6.2.Monitorizarea activităţilor

turistice, de recreare şi vizitare,

inclusiv prin indicatori specifici

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

Raportarea scrisă a

eventualelor

efecte negative asupra

biodiversităţii, pentru

aplicarea

măsurilor necesare

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,





Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.7.Vanatoare B.7.1.Este interzisă vânătoarea speciilor

incluse în anexa 3 și 4B în perimetrul

sitului Natura 2000, conform OUG

57/2007 aprobată cu modificările

ulterioare prin Legea 49/2011 și Legea

vânătorii 407/2006 cu modificările

ulterioare din 2010

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS,


conservare


păsări

de interes comunitar prin

eliminarea

dăunătorilor/răpitorilor

naturali

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

B.8.Silvicultura B.8.1.Aplicarea managementului silvic

în conformitate cu legislaţia în vigoare,

Amenajamentul Silvic şi PLANUL DE

MANAGEMENT ROSPA0063

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

ARPM Bacău,

Romsilva

AJVPS

SVPS,


conservare favorabilă a

speciilor de păsări

de interes comunitar din

habitatele forestiere

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de





Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

finanţare


OBIECTIV : Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil


Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

C.1. Reactualizarea

suprafețele deținute de

proprietari de terenuri

aflați în vecinătatea Sitului

Natura 2000 – ROSPA0063

C.1.1. Reactualizarea Planurilor

Urbanistice Generale a tuturor

localităților pe raza cărora se afla

situl Natura 2000 – ROSPA0063

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Autoritățile

administrației

publice locale a

localităților pe

suprafața

cărora se afla

situl

ROSPA0063

Stabilirea situației exacte a

proprietarilor de terenuri

C.1.2. Reactualizarea situației din

Planul de Management ROSPA0063 a

proprietarilor de terenuri aflați în

vecinătatea ariei de protective

avifaunistice Sit Natura 2000 –

ROSPA0063

Pe toată durata de

implementare a

Planului

Custode

Autoritățile

administrației

publice locale a

localităților pe

suprafața

cărora se afla

situl

ROSPA0063

Stabilirea situației exacte a

proprietarilor de terenuri

C.3. Reactualizarea

REGULAMENTULUI

SITULUI NATURA 2000 –

ROSPA0063 conforma

PLANULUI DE

MANAGEMENT

C.3.1. Reactualizarea

REGULAMENTULUI SITULUI

NATURA 2000 – ROSPA0063

conforma PLANULUI DE

MANAGEMENT

In primele 6 luni de

la aprobarea

PLANULUI DE

MANAGEMENT

Custode Implementarea

PLANULUI DE

MANAGEMENT

ROSPA0063


OBIECTIV : Asigurarea unui sistem integrat ariei protejate în vederea realizării obiectivelor, printr-un management eficient şi adaptabil


Instituții

implicate

Rezultatele


realizare

Surse de

finanţare

posibile

C.2. Instruiri /

traininguri cu

personalul

angrenat

C.2.1.Instruiri / traininguri cu

specialiştii implicaţi în studii,

management

Anual Custode Evaluarea cunoştinţelor pe

bază de teste

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

C.1.2.Instruiri / traininguri cu

personalul implicat în acțiuni de

verificare și control

Anual Custode Evaluarea cunoştinţelor pe

bază de teste

Programe de

cercetare

naţionale și

internaționale -

finanţări POS

Mediu, LIFE,

CEEX,

CNCSIS,

Programe de

cercetare a

mediului sau de

conservare

Alte surse de

finanţare

Anexa nr.19

Tabel nr. 18 . Plan de monitorizare

Planul acțiunilor de monitorizare

SITUL NATURA 2000 – ROSPA0063

Acțiunile de Monitorizare sunt atribuția CUSTODELUI

Obiectivul: monitorizarea și documentarea rezultatului acțiunilor de management și a realizării obiectivelor de

management

Acțiunile de monitorizare Obiectivul și

acțiunea/-ile de

management

relevante Codul

acțiunii

Frecventa

acțiunilor

R - regulat

P - permanent A -

anual

Evidenta

monitorizării către

ARPM Bacău

M 1. Monitorizarea

populaţiilor de

păsări „ţintă” incluse în FORMULARUL

STANDARD – HG 1284/2007

A1,

A2,A3

P Raport anual de

monitorizare către

ARPM Bacău

M 2. Monitorizarea populațiilor de păsări

incluse în anexele 3 și 4B - OUG 57/2007

– Legea 49/2011, identificate în perioada

de elaborare a studiilor ce au stat la baza

elaborării Planului de Management

A1,

A2,A3,A4

P Raport anual de

monitorizare către

ARPM Bacău

M3. Monitorizarea tipurilor de habitat

specific locurilor de cuibărit, pasaj și iernat

A1,

A2,A3,A4

P Raport anual de

monitorizare către

ARPM Bacău

M4. Monitorizarea acțiunilor de

menținerea în limite reduse a răpitoarelor

locale naturale: grive, coțofene, vulpi,

dihori, șobolani

A1,

A2,A3,A4,A5

P Raport anual de

monitorizare către

ARPM Bacău

M 5. Constituirea, actualizarea și

dezvoltarea bazei de date tehnice și

științifice

A1,

A2,A3,A4,A5

P Raport anual către

ARPM Bacău

M 6. Evaluarea anuală a succesului

activităților de igienizare A5 A

Raport anual către

ARPM Bacău

M 7. Monitorizarea anuală a impactului

activităților antropice desfășurate în sit

B1, B2, B3, B4, B5,

B6, B7;B8

P Raport anual de

monitorizare către

ARPM Bacău

M 8. Participarea la organizarea de

manifestări cu caracter cultural și

tradițional local

B5, B6, R Raport anual către

ARPM Bacău

M 9. Evaluarea stadiului realizării

infrastructurii de vizitare

B5, B6, A Raport anual către

ARPM Bacău

Acțiunile de monitorizare Obiectivul și

acțiunea/-ile de

management

relevante Codul

acțiunii

Frecventa

acțiunilor

R - regulat

P - permanent A -

anual

Evidenta

monitorizării către

ARPM Bacău

M 10. Verificarea anuală a stării traseelor

de deplasare, a prezentei indicatoarelor,

marcajelor și panourilor de informare

A1,B5, B6, A Raport anual de

verificare către ARPM

Bacău

M 11. Estimarea anuală a efectului

activităților de informare și conștientizare

publica

B5, B6, A Raport anual către

ARPM Bacău

M 12. Estimarea anuală a fluxului turistic B5 A Raport anual către

ARPM Bacău

M 13. Revizuirea anuală a situației

proprietarilor de terenuri aflați în

vecinătatea sitului ROSPA0063,

C1 A Raport anual către

ARPM Bacău

M 14. Monitorizarea anuală a stadiului

pregătirii profesionale și specializării

personalului

C3 A Raport anual către

ARPM Bacău

M 15. Evaluarea gradului de implicare a

personalului în organizarea și desfășurarea

activităților și acțiunilor specifice

C3 R Raport anual către

ARPM Bacău

M 16. Realizarea evaluării generale și a

stadiului implementării activităților

propuse în Planul de Management

R Raport final

Anual către ARPM

Bacău

Anexa nr.20

FORMULAR 1. MONITORIZAREA SPECIILOR DE INTERES

COMUNITAR în SITUL NATURA 2000 ROSPA0063

Numele: Adresa:

E-mail: Tel:

Numele locului: Data: / /

ziua / luna / anul

Localitate: Judeţ:

Încercuiţi varianta corectă la următoarele categorii :

Acoperirea arealului integral / parţial -dacă parţial, specificaţi suprafaţa:... .. ha lac sau ..... km râu,

Modul observaţiei ochiul liber / binoclu / lunetă / din aer / din barcă -şi combinaţii,

Tip bazin acvatic normal /uscat /inundat /îngheţat -%,

Efectul condiţiilor meteo asupra păsărilor nici un efect /scăzut /moderat /puternic

Nivelul deranjării păsărilor inexistent /scăzut /moderat /mare

Numele ştiinţific Numele comun Nr.

Ex.

Accipiter gentilis Uliu porumbar

Accipiter nisus Uliu păsărar

Alauda arvensis Ciocârlie de câmp

Alcedo atthis Pescărel albastru

Anas acuta Raţă suliţar

Anas clypeata Raţă lingurar

Anas crecca Raţă mică

Anas penelope Raţă fluierătoare

Anas platyrhynchos Raţă mare

Anas strepera Raţă pestriţă

Anser albifrons Gârliţă mare

Anser anser Gâscă de vară

Anser erythropus Gârliţă mică

Anser fabalis Gâscă de semănătură

Anthus pratensis Fâsă de luncă

Anthus spinoletta Fâsă de munte

Aquila clanga Acvilă ţipătoare mare

Ardea cinerea Stârc cenuşiu

Asio flammeus Ciuf de câmp

Aythya ferina Raţă cu cap castaniu

Aythya fuligula Raţă moţată

Aythya marila Raţă cu cap negru

Aythya nyroca Raţă roşie

Botaurus stellaris Buhai de baltă

Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu

Bucephala clangula Raţă sunătoare

Buteo buteo Şorecar comun

Buteo lagopus Şorecar încălţat

Calidris alpina Fugaci de ţărm

Calidris alba Nisipar

Cinclus cinclus Mierlă de apă -pescărel negru,

Circus aeruginosus Erete de stuf

Circus cyaneus Erete vânăt

Clangula hyemalis Raţă de gheţuri

Cygnus columbianus Lebădă mică

Cygnus cygnus Lebădă de iarnă

Cygnus olor Lebădă de vară

Dendrocopos major Ciocănitoare pestriţă mare

Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar

Dendrocopos minor Ciocănitoare pestriţă mică

Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădină

Egreta alba Egretă mare

Falco cherrug Şoim dunărean

Falco columbarius Şoim de iarnă

Falco peregrinus Şoim călător

Falco tinunculus Vânturel roşu

Fulica atra Lişiţă

Galerida cristata Ciocârlan

Gallinago gallinago Becaţină comună

Gallinula chloropus Găinuşă de baltă

Gavia arctica Cufundar polar

Gavia stellata Cufundar mic


Ex.

Haliaeetus albicilla Codalb

Larus argentatus Pescăruş argintiu

Larus cachinn./michaellis Neidentificat

Larus cachinnans Pescăruş pontic

Larus canus Pescăruş sur

Larus fuscus Pescăruş negricios

Larus michaellis Pescăruş cu picioare galbene

Larus ridibundus Pescăruş râzător

Lymnocryptes minimus Becaţină mică

Melanitta fusca Raţă catifelată

Melanitta nigra Raţă neagră

Melanocorypha calandra Ciocârlie de bărăgan

Mergus albellus Ferăstraş mic

Mergus merganser Ferăstraş mare

Mergus serrator Ferăstraş moţat

Motacilla alba Codobatură albă

Motacilla cinerea Codobatură de munte

Netta rufina Raţă cu ciuf

Numenius arquata Culic mare

Oxyura leucocephala Raţă cu cap alb

Pandion haliaetus Uligan pescar

Panurus biarmicus Piţigoi de stuf

Parus caeruleus Piţigoi albastru

Pelecanus crispus Pelican creţ

Pelecanus onocrotalus Pelican comun

Perdix perdix Potârniche

Phalacrocorax carbo Cormoran mare

Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic

Phasianus colchicus Fazan

Picus canus Ghionoaie sură

Picus viridis Ghionoaie verde

Pluvialis apricaria Ploier auriu

Pluvialis squatarola Ploier argintiu

Podiceps auritus Corcodel de iarnă

Podiceps cristatus Corcodel mare

Podiceps griseigena Corcodel cu gât roşu

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru

Rallus aquaticus Cârstel de baltă

Remiz pendulinus Boicuş

Somateria mollisima Eider

Tachybaptus ruficollis Corcodel mic

Tadorna tadorna Călifar alb

Tringa ochropus Fluierar de zăvoi

Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii

Troglodytes troglodytes Ochiuboului

Turdus merula Mierlă

Turdus pilaris Cocoşar

Vanellus vanellus Nagâţ

Parus major Piţigoi mare

Sturnus vulgaris Graur

Bombicilla garullus Mătăsar

Lanius excubitor Sfrâncioc mare


Ex.

Garrulus glandarius Gaiţă

Pica pica Coţofană

Corvus monedula Stăncuţă

Corvus frugilegus Cioară de semănătură

Corvus corone cornix Cioară grivă

Corvus corax Corb

Passer domesticus Vrabie de casă

Passer montanus Vrabie de câmp

Fringilla coelebs Cinteză

Fringilla montifringilla Cinteză de iarnă

Carduelis carduelis Sticlete

Carduelis spinus Scatiu

Carduelis chloris Florinte

Carduelis canabina Cânepar

Pyrrhula pyrrhula Mugurar

Coccothraustes coccothraustes Botgros

Emberiza citrinella Presură galbenă

Emberiza schoeniclus Presură de stuf

Plectrophenax nivalis Pasărea omătului

Alte specii:

Note:

SURSA: www.sor.ro/index_IWC.htm.

http://www.sor.ro/index_IWC.htm

Anexa nr. 21

FORMULAR 2. Monitorizarea tipurilor de habitat specific locurilor de

cuibărit, pasaj și iernat

Nume şi prenume: ……………………………………………………

Adresa: …………………………………………………………………

Adresa de email:………………………………………………………

Aria de Importanţă Avifaunistică:………………………………….

Data:…………………………………………………………………….

Cod

Habitat Corine

Tip&subtip

ameninţare*

Coordonate

GPS -

decimale: ex.

E 24.58895, N

...,

%

afectat Observaţii**

211 Terenuri arabile

neirigate

Exemplu B1a 20% In zona în care cuibărește Crex crex

Exemplu B3 40%

Exemplu A3 5% fără autorizaţie

211 Terenuri arabile

neirigabile

321 Zone cu vegetaţie

ierboasă naturală

331 Plaje, dune, nisipuri

333 Zone cu vegetaţie rară

411 Mlaştini

511 Cursuri de apă

512 Ape stătătoare

* completaţi pe baza legendei pentru codurile tipurilor şi subtipurilor factorilor cu

potenţial negativ înregistraţi.

** În cazul factorilor cu impact negativ major detaliaţi mai jos şi documentaţi cu

fotografii

Detaliere factori cu impact negative major observaţi:

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Anexa nr. 21.

Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit și delimitarea

zonelor de cuibărit și de pasaj/iernat pentru speciile de păsări de

interes comunitar – 6 buc.

Anexa nr.22

HARTILE CU SITUATIA FONDURILOR DE VANATOARE

DE PE SUPRAFATA SITULUI ROSPA0063

PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063 - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/44400_PLAN DE MANAGEMENT FINAL...

Documents

Transcript of PLANUL DE MANAGEMENT ROSPA0063 - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/44400_PLAN DE MANAGEMENT FINAL...