PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT
Ce este Directiva Cadru Ap?
Având în vedere preocuprile în domeniul proteciei apelor la nivel european i faptul c resursele de ap au înc nevoie de eforturi importante pentru a deveni sau pentru a fi pstrate curate, Uniunea
European a adoptat în anul 2000 un instrument legislativ care stabilete un cadru unitar pentru protecia tuturor apelor de suprafa, a celor subterane, a apelor care fac tranziia de la apele dulci la cele marine (denumite ape tranzitorii) i a apelor marine din apropierea rmurilor (denumite ape costiere).
Acest instrument legislativ este Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politic comunitar în domeniul apei, denumit pe scurt Directiva Cadru Ap.
Directiva Cadru Ap a fost transpus în legislaia din România prin Legea Apelor 107/1996, cu modificrile i completrile ulterioare.
3
Ce este Planul de Management?
Planul de Management al bazinului hidrografic este
instrumentul de implementare în cadrul activitilor
de gospodrire a apelor la nivel de bazin hidrografic,
având în vedere obiectivul principal, respectiv
atingerea „strii bune” pentru toate apele.
Acest plan este un document detaliat, care include
rezultatele privind: caracteristicile bazinului
din bazinul hidrografic, seturi de msuri necesare
pentru atingerea obiectivelor.
Este esenial ca toate prile interesate s fie pe deplin
implicate în procesul de elaborare a planului de
management al bazinului hidrografic în ansamblul
su.
administrare a resurselor de ap, în sens larg scopul
este cunoaterea, protecia, punerea în valoare i
utilizarea durabil a acestora.
hidrografic Arge-Vedea
hidrografic Arge-Vedea pentru perioada 2016 –
2021 cuprinde informaii privind schimbrile,
actualizrile i îmbuntirile aprute de la aprobarea
Planului de Management anterior, precum i aspecte
privind progresul realizat pentru îndeplinirea
obiectivelor de mediu.
Management actualizat al spaiului
internet a Administraiei Bazinale de Ap Arge-
Vedea, la seciunea Planuri de Management, unde se
poate vizualiza i descrca gratuit.
De asemenea, planul se poate consulta i în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 1004
bis/14.XII.2016, ca anex la Hotrârea Guvernului nr.
859/2016 pentru aprobarea Planului Naional de
Management actualizat aferent poriunii din bazinul
hidrografic internaional al fluviului Dunrea care este
cuprins în teritoriul României.
de sud a rii, învecinându-se cu bazinele hidrografice ale
Oltului (la nord i vest), fluviul Dunrea la sud i bazinul
hidrografic al Ialomiei la vest.
Din punct de vedere administrativ, spaiul
hidrografic Arge-Vedea cuprinde teritoriul a 7 judee i
municipiul Bucureti, respectiv: Arge, Giurgiu, Teleorman,
Ilfov i pri mai mici din judeele Dâmbovia, Olt i
Clrai.
populaiei fiind de 167 loc./km2. Principalele aglomerri
urbane sunt: Bucureti, Piteti, Giurgiu, Alexandria.
Suprafaa total a spaiului hidrografic Arge-Vedea
este de 21543,20 km2 reprezentând o pondere de 9,04%
din suprafaa rii. Pe teritoriul României, spaiul
hidrografic Arge-Vedea cuprinde subbazinele Arge,
Vedea i Clmui (i o parte din bazinul Dunrii).
Reeaua hidrografic cuprinde un numr de 274
cursuri de ap cadastrate, cu o lungime total de 7039
km i o densitate medie de 0,33 km/km2.
ASPECTE GENERALE DIN PLANUL DE
MANAGEMENT ACTUALIZAT AL SPAIULUI
SPAIULUI HIDROGRAFIC ARGE-VEDEA
La nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea exist
urmtoarele categorii de ape de suprafa:
râuri (naturale, puternic modificate i artificiale) –
6751 km (râuri cadastrate1),din care:
o râuri permanente – 3366 km, ce reprezint
cca. 49,86 % din totalul cursurilor de ap;
o râuri nepermanente – 3385 km, ce
reprezint cca. 50,14% din totalul cursurilor
de ap;
km2
8
în cel de-al doilea Plan de
Management
Râuri 110
Râuri 25
Numr total corpuri de ap de suprafa la nivelul
spaiului hidrografic Arge-Vedea
SUPRAFA
hidrografic Arge-Vedea, conform cerinelor art.
2.10 al Directivei Cadru Ap, a fost definit i
stabilit noiunea de „corp de ap de suprafa” ca
fiind un element discret i semnificativ al apelor
de suprafa, respectiv : râu, lac, canal, sector de
râu, sector de canal, ape tranzitorii i ape costiere.
Corpul de ap este unitatea care se utilizeaz
pentru stabilirea, raportarea i verificarea modului
de atingere al obiectivelor int ale Directivei
Cadru a Apei, astfel c delimitarea corect a
acestor corpuri de ap st la baza elaborrii i
implementrii tuturor cerinelor directivei.
actualizat delimitarea corpurilor de ap, aplicându-
se aceleai criterii de baz i adiionale utilizate în
primul Plan de Management al spaiului
hidrografic Arge-Vedea.
lung corp de ap are 206,55 km, cel mai scurt
0,36 km, iar lungimea medie este de 28,64 km.
Din cele 181 corpuri de ap de suprafa,
41 de corpuri de ap (22,65%) sunt corpuri de ap
nepermanente, toate râuri.
identificate, delimitate i descrise un numr de 11
corpuri de ap subteran, din care 10 aparin
tipului poros, fiind acumulate în depozite de
vârst cuaternar i romanian – pleistocen
inferioar, iar un corp aparine tipului carstic-
fisural, dezvoltat în depozite de vârst jurasic-
cretacic.
freatic,
11
„Presiunile semnificative” sunt acele presiuni care fie singure, fie în
combinaie cu alte presiuni, pot împiedica atingerea obiectivelor de mediu sau
pot contribui la neatingerea lor.
O etap important în elaborarea unui plan de management o constituie identificarea problematicilor cheie, care conduc la neatingerea obiectivelor de mediu i pentru care sunt necesare msuri. Problemele sunt cauzate de presiunile generate de activitile economice cu impact asupra apelor de suprafa i subterane.
PRESIUNI: -aglomerri umane/localiti, de exemplu: prin lipsa racordrii la canalizare a populaiei i la staii de epurare; -industrie; -agricultur; -construciile i lucrrile hidrotehnice, de exemplu: baraje, diguri, derivaii; -alte activiti antropice, precum: piscicultur/acvacultur; extragerea balastului i nisipului din lunca râurilor; exploatrile forestiere.
IMPACT: -poluarea cu substane organice: exces de substane organice provenite din apele uzate neepurate, care afecteaza viaa acvatic i starea apelor; -poluarea cu nutrieni: din cauza apelor uzate neepurate corespunztor, practicilor agricole neadaptate noilor cerine, industriei i transporturilor, toate acestea ducând la fenomene de eutrofizare a apelor; -poluarea cu substane prioritare: din cauza micropoluanilor organici, metalelor grele, produselor petroliere, pesticidelor, practici agricole neadaptate, industrie minier, poluri accidentale, creând probleme chiar la concentraii mici; -alterrile hidromorfologice: schimbri ale cursurilor naturale ale râurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului hidrologic al râului, reducerea biodiversitii acvatice, toate acestea provocând un impact asupra vieii acvatice; -poluarea apelor subterane: fiind o surs important de ap potabil, necesit o protecie special împotriva polurii i deteriorrii.
Evaluarea riscului
Identificarea
presiunilor
semnificative
Presiunile semnificative pot conduce la neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de ap.
12
13
Analiza privind tipul presiunilor s-a fcut pentru fiecare corp de ap subteran în parte, luându-se în
considerare doar presiunile semnificative care exercit impact asupra strii chimice i cantitative a corpului de
ap subteran. Ca surse semnificative de poluare, care pot exercita impact asupra strii chimice a corpurilor de
ap subteran, au fost considerate aglomerrile umane prin lipsa sistemelor de colectare i epurare a apelor uzate
menajere sau industriale, agricultura (creterea animalelor i cultivarea terenurilor agricole în special pentru cazurile în
care exist neconformri cu legislaia în vigoare, ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunztoare de stocare a
dejeciilor, depozite de fertilizani neconforme etc.), activitile industriale.
„Presiunile potenial semnificative” sunt presiunile identificate în baza unor criterii care se aplic categoriilor de surse de poluare, în principal surse de poluare punctiforme i difuze. La identificarea presiunilor potenial semnificative punctiforme i difuze, s-au avut în vedere, în principal, evacurile de ape epurate sau neepurate în resursele de ap de suprafa din urmtoarele surse de poluare:
- aglomerrile umane; - agricultura; - industria.
În spaiul hidrografic Arge-Vedea au fost identificate un numr total de 456
presiuni potenial semnificative, printre care si cele hidromorfologice.
Se constat c ponderea cea mai mare a presiunilor este reprezentat de
presiunile difuze provenite din aglomerri umane fr sisteme de colectare i
din agricultur.
Ponderea presiunilor potenial semnificative
Planul de management prevede i un capitol dedicat zonelor
protejate. Acestea au propriile obiective, standarde i msuri de
implementare i sunt cuprinse într-un Registru al Zonelor
Protejate, care trebuie s includ urmtoarele categorii:
zone protejate pentru captrile de ap destinate
potabilizrii;
punct de vedere economic;
zone protejate pentru habitate i specii unde apa este un
factor important;
zone pentru îmbiere.
Au fost inventariate i captrile de ap pentru alimentarea cu ap a
industriei alimentare, atât din sursele de suprafa, cât i din cele
subterane.
specii, unde apa este un factor important, precum i aspectele
privind obiectivele adiionale, au fost revizuite i actualizate având
în vedere informaiile disponibile privind siturile Natura 2000 i
speciile i habitatele naturale aferente acestora.
Desemnarea zonelor vulnerabile la nitrai nu mai este o obligaie
a rii noastre, având în vedere c au fost elaborate i aplicate
Coduri de bune practici agricole i Programe de Aciune care se
aplic fr excepie pe întreg teritoriul rii.
15
SITUAIA ACTUAL A STRII CORPURILOR DE AP DE SUPRAFA
Progrese înregistrate în evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap de suprafa
Comparativ cu Planul de Management anterior, sistemul de monitorizare i evaluare a strii apelor a fost dezvoltat i îmbuntit prin:
extinderea reelei de monitorizare, creterea numrului elementelor de calitate i a parametrilor monitorizai (biologici, fizico-chimici generali i poluani specifici;
dezvoltarea i revizuirea metodologiilor de evaluare a strii corpurilor de ap;
finalizarea sau continuarea intercalibrrii pentru unele elemente biologice;
creterea nivelului de confiden în evaluarea strii corpurilor de ap;
realizarea inventarului emisiilor, evacurilor i pierderilor de substane prioritare.
La nivel de spaiu hidrografic Arge-Vedea
au fost analizate i caracterizate din punct de vedere
al strii/potenialului ecologic i al strii chimice un
numr de 181 corpuri de ap (111- naturale i 70 -
puternic modificate/artificiale) dintre care:
bun i 23 corpuri de ap sunt în potenial bun.
103 corpuri de ap naturale i 63 corpuri de ap puternic modificate/artificiale sunt în stare chimic bun.
Starea ecologic: exprim calitatea structurii i funcionrii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafa, incluzând elementele biologice, fizico-chimice, poluanii specifici i elementele hidromorfologice. Se clasific în 5 clase: foarte bun, bun, moderat, slab i proast.
Comparativ cu starea ecologic din Planul de Management aprobat prin H.G. nr. 80/2011 se
constat creterea procentului corpurilor de ap în stare ecologic bun, de la 24,86 % la
56,76 % ceea ce indic îmbuntirea strii ecologice a corpurilor de ap la nivelul spaiului
hidrografic Arge-Vedea.
STARE BUN I POTENIAL BUN STARE MODERAT/POTENIAL MODERAT STARE SLAB
PMI PM II PM I PM II
16
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Starea ecologic a corpurilor de ap - râuri la
nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea
modificate i corpurilor de ap artificiale la nivelul
spaiului hidrografic Arge-Vedea
17
Starea chimic: evalueaz concentraiile de poluani din apele de suprafa, care nu trebuie depite, pentru a se asigura protecia sntii umane i a mediului. Se clasific în dou clase: bun i alt stare decât bun.
Starea chimic a corpurilor de ap de suprafa
Starea chimic global a corpurilor de ap de suprafa
18
stare decât bun (slab).
În privina strii cantitative i chimice a corpurilor de ap subteran previzionat pentru anul 2015, comparativ cu datele referitoare la
starea cantitativ i chimic a corpurilor de ap subteran la nivelul anului 2013, completate cu informaii actualizate privind estimarea atingerii
obiectivelor de mediu (orizont 2015), se constat o cretere a corpurilor în stare bun cu 9,1%, de la 72,7 % în primul plan, la 81,8 % în
planul actual.
Obiectivul de mediu pentru starea bun cantitativ a fost atins în primul ciclu de planificare pentru toate corpurile de ap subteran.
SITUAIA ACTUAL A STRII CORPURILOR DE AP SUBTERAN
Starea cantitativ a corpurilor de ap subteran Starea chimic a corpurilor de ap subteran
19
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
88 80
11 2
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU PENTRU STAREA ECOLOGIC – APE DE SUPRAFA
Din analiza actualizat a presiunilor i a strii/impactului, coroborat cu datele furnizate de analiza de risc actualizat i analiza cost-eficien, se estimeaz la
nivelul spaiului hidrografic Arge-Vedea, în relaie cu starea/potenialul ecologic bun, urmtoarele:
- pentru un numr de 93 corpuri de ap se aplic excepii de la atingerea obiectivelor de mediu dup 2015 (Art.4.(4), 4.(5);
- dintre acestea pentru un numr de 13 corpuri de ap vor fi aplicate excepii de la atingerea obiectivelor de mediu dup 2021.
Corpuri de ap în stare bun/potenial bun (2015) i excepiile
(sub Art. 4(4) i Art. 4(5)) de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de ap de suprafa – stare ecologic
Obiectivele de mediu
Obiectivele de mediu prevzute în Legea Apelor se refer la:
atingerea strii/potenialului ecologic bun a corpurilor de ap de suprafa;
atingerea strii chimice bune a corpurilor de ap de suprafa i subterane;
atingerea strii cantitative bune a corpurilor de ap subterane;
reducerea polurii cu substane prioritare i încetarea sau eliminarea treptat a emisiilor, evacurilor i pierderilor de substane prioritare periculoase din apele de suprafa i prevenirea sau limitarea evacurii de poluani în apele subterane;
inversarea tendinelor de cretere semnificativ i durabil a
concentraiilor de poluani în apele subterane;
nedeteriorarea strii apelor de suprafa i subterane;
pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevzute de legislaia specific.
În cazul în care unui corp de ap i se aplic unul sau mai multe obiective, se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv. Excepii de la obiectivele de mediu
În situaia în care nu este posibil atingerea obiectivelor de mediu, se aplic excepiile care se clasific în urmtoarele tipuri: 1. prelungirea termenului de atingere a „strii bune”, care poate fi maximum de 2 ori a câte 6 ani, adic starea bun trebuie atins cel mai târziu pân în 2027; 2. atingerea unor „obiective de mediu mai puin severe” în anumite condiii; 3. deteriorarea temporar a strii corpurilor de ap în cazul existenei unor cauze naturale sau „for major”; 4. neatingerea strii bune a apelor subterane, a strii/potenialului ecologic bun a apelor de suprafa; deteriorarea strii corpului de ap de suprafa sau subteran; deteriorarea strii corpului de ap de suprafa de la „starea foarte bun” la „starea bun” ca rezultat al noilor activiti umane de dezvoltare durabil.
20
Din analiza reactualizat a presiunilor i a strii/impactului,
coroborat cu datele furnizate de analiza de risc reactualizat, analiza cost-
eficien i cost-beneficiu se estimeaz la nivelul spaiului hidrografic Arge-
Vedea urmtoarele:
pentru un numr de 15 corpuri de ap se aplic excepii de la atingerea obiectivelor de mediu (stare chimic bun) dup 2015;
pentru 1 corp de ap va fi aplicat excepie de la atingerea obiectivelor de mediu (stare chimic bun) dup anul 2021.
Principalele sectoare de activitate care determin
aplicarea excepiilor de la starea chimic bun - orizont de
timp dup 2015 i au ca impact poluarea chimic sunt
urmtoarele:
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Corpuri de ap care ating starea chimic bun pân în 2015
Corpuri de ap cu excepii (art. 4.4) dupa
anul 2015
anul 2021
166
15
1
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU PENTRU STAREA CHIMIC – APE DE SUPRAFA
Obiectivele de mediu (starea chimic) atinse i excepii pentru corpurile de ap de suprafa
21
Din totalul de 11 corpuri de ap subteran din spaiul hidrografic
Arge-Vedea, 18 % nu ating starea bun din punct de vedere chimic în
anul 2015, situaia fiind neschimbat i pentru anul 2021.
Msurile aplicate corpurilor de ap de suprafa au efecte i asupra apelor
subterane, îns datorit dinamicii lente a apelor subterane fa de cele de
suprafa, efectele acestor msuri se vor face simite într-un interval mult
mai mare de timp, motiv pentru care starea bun a corpurilor de ap
subteran va putea fi atins în al treilea ciclu de implementare.
În cazul celor 2 corpuri de ap subteran care prezint riscul de
neatingere a strii chimice bune, se solicit excepii de la
atingerea obiectivelor de mediu conform art. 4(4) al Directivei
Cadru a Apei, cu prelungirea termenului de atingere a acestora
cu un ciclu de planificare .
Cauza principal de neatingere a strii chimice bune se
datoreaz fezabilitii tehnice.
De asemenea, faptul c dinamica apelor subterane este mult
mai lent decât a apelor de suprafa, face ca efectele msurilor
s fie resimite dup o perioad mai lung.
EXCEPII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU – APE SUBTERANE
Obiectivele de mediu atinse i excepii de la obiectivele de mediu
aplicate corpurilor de ap subterane (starea chimic bun)
18%
82%
exceptii
22
PROGRAME DE MSURI: Legea Apelor definete dou categorii de msuri: „de baz” i „suplimentare”.
Termenul de „msur” se refer la o msur tehnic concret, care
are un efect local, pe când instrumentele sunt de natur
administrativ sau economic, sunt aplicabile pe termen lung, au un
efect mai larg, comparativ cu msurile, i necesit o coordonare
eficient la nivel administrativ.
Msurile de baz sunt cerinele minime de conformare i constau în acele msuri cerute de implementarea legislaiei comunitare pentru protecia apelor.
Pe lâng msurile cerute de legislaia pentru protecia apelor, mai sunt luate în considerare i alte msuri de baz, respectiv msurile tehnice i instrumentele administrative pentru:
recuperarea costurilor pentru serviciile de ap, cu msurile aferente;
promovarea utilizrii eficiente i durabile a apei;
protecia zonelor de prelevare a apelor în scop potabil, inclusiv cele de siguran a calitii apei pentru reducerea nivelului de tratare (purificare), necesar pentru producerea de ap potabil;
controlul i autorizarea prelevrilor de ap din surse de suprafa i subterane;
controlul i autorizarea surselor de poluare punctiforme i difuze;
asigurarea condiiilor hidromorfologice necesare atingerii strii ecologice bune/potenialului ecologic bun a corpurilor de ap, precum pentru controlul i reglementarea debitului ecologic;
interzicerea sau reglementarea evacurilor directe de poluani în apele subterane;
reducerea/eliminarea polurii apelor de suprafa cu substane prioritare;
prevenirea pierderilor de poluani din instalaii i prevenirea i/sau reducerea impactului polurilor accidentale.
23
Msurile suplimentare sunt acele msuri identificate i implementate
suplimentar pe lâng msurile de baz, în scopul realizrii obiectivelor de
mediu.
Msurile de baz se aplic pentru toate corpurile de ap, iar msurile suplimentare se aplic pentru corpurile de ap care risc s nu ating obiectivele de mediu.. Precizm c o parte dintre msurile planificate a se realiza în perioada 2009 - 2015 conform programului de msuri din primul Plan de Management au suferit modificri (fie sunt msuri noi, fie au fost transferate în urmtorul ciclu de planificare 2016-2021 sau s-a renunat la implementarea lor), având în vedere în principal:
reevaluarea situaiei generate de finalizarea studiilor de fezabilitate i
proiectelor tehnice, reevaluarea costurilor de investiii ;
msuri generate de modificarea legislaiei survenit dup elaborarea primului Plan de Management.
Msurile de baz i suplimentare stabilite în al doilea ciclu de planificare vor fi reanalizate, având în vedere identificarea stadiului operaional al acestora, îmbuntirea evalurii efectelor msurilor asupra strii corpurilor de ap, precum i pe baza dezvoltrii de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanelor organice i a substanelor prioritar prioritare. De asemenea, continuarea i dezvoltarea activitilor de monitoring integrat al calitii apelor vor contribui la clarificarea aportului i impactului surselor de poluare asupra strii corpurilor de ap. A.N. „Apele Române” aplic un mecanism economic specific în domeniul gestionrii cantitative i calitative a resurselor de ap, mecanism ce include un sistem de contribuii pentru utilizarea resursei de ap din punct de vedere cantitativ i calitativ, pli, bonificaii i penaliti. Mecanismul este difereniat pe tip de resurs i utilizatori, este unic la nivel national i se bazeaz pe urmtoarele principii:
- principiul recuperrii costurilor;
- principiul beneficiarul pltete;
- principiul privind folosirea raional a resurselor de ap.
Cca. 97,7% din alocarea financiar total a programului de msuri revine msurilor aplicate pentru aglomerrile umane, respectiv finanrii msurilor
pentru asigurarea infrastructurii de ap potabil i ap uzat.
Asigurarea finanrii msurilor aferente întregului program de
msuri pentru perioada 2016-2021 se va realiza în principal
din:
stat, buget local);
0,26 % Surse ale ANAR;
Finanarea msurilor aferente perioadei 2016-2021
24
La nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Strategia Uniunii Europene privind
adaptarea la efectele schimbrilor climatice, strategie care a fost adoptat de
Comisia European în anul 2013 i care stabilete un cadru i mecanisme pentru
a îmbunti gradul de pregtire a Uniunii Europene pentru impacturile actuale i
viitoare ale schimbrilor climatice. La nivelul bazinului Dunrii, sub coordonarea
Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea (I.C.P.D.R.), s-a
elaborat în anul 2012 Strategia de Adaptare la Schimbrile Climatice pentru
Bazinul Dunrii, care are în vedere legtura între Directiva Cadru Ap i
Directiva Inundaii, i care se refer la condiiile cadru, scenarii ale schimbrilor
climatice, impactul legat de ap, vulnerabilitatea la schimbrile climatice i
posibile msuri de adaptare. Impactul acestor schimbri climatice asupra
corpurilor de ap const în principal în modificri sezoniere ale scurgerii, apariia
situaiilor de debit sczut i a deficitului de ap cu posibilitatea de a deveni mai
severe, producerea de precipitaii mai abundente i mai frecvente, atât la nivel
local cât i regional.
Creterea temperaturii medii multianuale (°C) în intervalul
2001-2030 comparativ cu intervalul de referin 1961-1990
Diferena dintre cantitatea medie multianual de precipitaii (%) în intervalul 2001-2030 i normala climatologic standard (1961-1990)
Documentele europene au fost implementate în România prin Strategia
naional privind schimbrile climatice i creterea economic bazat pe
emisii reduse de carbon, precum i prin Planul naional de aciune 2016-
2020 privind schimbrile climatice. Planul de aciune a fost elaborat pe baza
selectrii msurilor legate de schimbrile climatice în vederea evalurii i
prioritizrii msurilor de atenuare i adaptare în funcie de beneficiile, costurile i
riscurile asociate, pentru diferite sectoare cheie (energie, transport, ap,
agricultur etc.) i fiecare obiectiv al strategiei, împreun cu detalii privind
termenele asociate, organismele responsabile, sursele de finanare, valorile
finanrilor i indicatorii de rezultat.
25
- publicarea documentelor pe website-
Arge-Vedea
presa local;
nivelul Administraiei Bazinale de Ap
Arge-Vedea;
line pentru exprimarea opiniilor
referitoare la problematica supus
Instrumente de informare i
consultare:
La nivelul anului 2015, s-au organizat 2 întâlniri cu principalii factori interesai
pentru asigurarea informrii, consultrii i participrii active în cadrul Comitetului de
Bazin i au fost elaborate i transmise un numr de 66 chestionare în vederea
completrii de ctre acetia.
principalilor factori interesai i publicului, a fost reactualizat Planul de Management
al spaiului hidrografic Arge-Vedea, ajutând la îmbuntirea acestuia.
Informarea i consultarea publicului în procesul de elaborare a Planului de management a implicat:
26