Post on 05-Sep-2019
1
Plan de Dezvoltare Locală
CUPRINS
I. INTRODUCERE ................................................................................................................... 2
II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ ....................................................................................... 3
II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu .......................................................................... 4
II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului ................................................................................. 6
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică .............................................................................. 6
II.3 Planul de finanţare....................................................................................................... 88
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI ................ 89
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură ............................ 89
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ..................................................................... 91
III.2.1 Descrierea partenerilor ....................................................................................... 91
III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului .................................................................... 95
III.3 Resurse umane – animare – comunicare ................................................................ 100
III.3.1 Descrierea echipei de animare .......................................................................... 100
III.3.2 Descrierea resurselor materiale ........................................................................ 101
III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului ............................................ 102
III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare .......................................................... 103
III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ...................................................... 103
III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR .................................. 106
III.5.1 Cooperare .......................................................................................................... 106
III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei ...................................................................... 107
2
I. INTRODUCERE
Din punct de vedere al caracterului fizic, social si economic, un „teritoriu” poate fi
definit in contextul LEADER ca o zona omogena, limitata ca dimensiune, dar avand
suficienta capacitate si consecventa pentru a elabora si aplica strategii de dezvoltare viabile.
Teritoriul GAL reprezinta o grupare de comunitati locale care impartasesc o identitate
comuna bazata pe un sentiment de apartenenta la acelasi mediu natural, economic, social si
cultural.
Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” ca si teritoriu are o lunga
istorie in comun. Aceste relatii s-au dezvoltat de-a lungul timpului, creand o stransa legatura
intre comunitati - legatura care a evoluat de la traditionalele targuri organizate simplu in locul
unde se intalneau localnicii la biserica, pana la proiectele de o anvergura mai mare, in
parteneriat care se deruleaza in prezent. Pentru a denumi aceasta zona cu trasaturi apropiate a
fost nevoie de identificarea unui element emblematic prin care fiecare locuitor sa se
regaseasca. Deoarece legatura fizica este realizata de campie, care constituie elementul comun
nefiind variatii climatice, economice si sociale majore de la o localitate la alta. Teritoriul a
primit numele de „Campia de Vest a Brailei”. Comunitatile exista ca urmare a dezvoltarii
naturale si umane, insa odata cu perioada industrializarii, acestea au pierdut din semnificatia
lor in viata economica si sociala, fapt determinat de exodul populatiei tinere catre zonele
urbane. Datorita acestui fapt, in prezent zonele rurale au nevoie de revigorare, atat economica,
cat si sociala. Programele cu finantare europeana actuale urmaresc o implicare mai mare prin
strategii si proiecte dedicate mediului rural. Programul LEADER ofera zonelor rurale noi
instrumente pentru construirea durabila a viitorului si promoveaza metodologii si modele de
buna practica, transferabile de la o comunitate la alta. Programul LEADER a fost promovat, si
au avut loc intalniri in zona intre reprezenatantii mediului public si cei ai mediului privat.
In momentul de fata potentialul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei” urmeaza sa fie pus in valoare de membrii care au optat sa se asocieze (autoritati
publice, parteneri privati, ONG-uri si persoane fizice), pentru dezvoltarea durabila a
comunitatilor.
Planul de Dezvoltare Locala elaborat aduce argumente avute in vedere pentru
dezvoltarea sustenabila a zonei prin axa LEADER, pe de o parte, dar si prin programele
complementare care aduc plus valoare prin dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea
capacitatii administrative, dezvoltarea infrastructurii economice si sociale. In tot acest demers,
exista credinta ca locuitorii acestor comunitati sunt si vor fi receptivi la transformarile care
3
vor imbunatati calitatea vietii. Impreuna vor decide solutiile pentru nevoile identificate.
Experienta dobandita pana acum, prin proiectele implementate, a evidentiat ca dezvoltarea
integrata si in parteneriat este esentiala deoarece grupul tinta si obiectivele raspund
necesitatilor unei arii extinse.
4
II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Lista localităţilor cuprinse în teritoriu
Anexa 4 - Lista localităţilor
Teritoriu : GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA "CAMPIA DE VEST A BRAILEI"
Codul comunelor INSSE Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa totală Densitate
Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2
43019 Ciresu
Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti, Vultureni 3,298 108 31
42753 Faurei 4,067 4,067 18 222
43180 Galbenu
Galbenu, Drogu, Zamfiresti, Satuc,Pantecani 3,335 80 42
43279
Gradistea
Gradistea, Ibrianu, Maraloiu 2,363 61 38
43466 Jirlau Jirlau 3,297 53 62
5
43625 Mircea Voda
Mircea Voda, Dedulesti
3,474 109 32
44113 Surdila
Gaiseanca
Surdila Gaiseanca, Filipesti 2,610 61 42
42771 Surdila Greci
Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi, Horia
1,538 90 17
44140 Sutesti
Sutesti, Mihail Kogalniceanu
4,536 89 51
44328 Ulmu
Ulmu, Jugureanu 4,033 102 40
44462 Visani
Visani, Caineni-Bai, Plasoiu 2,618 77 34
Total 0 0 0 4,067 35,169 848 41 % locuitori oraşe din total locuitori (≤25%)
- - - - - - 12
6
II.2 Strategia de dezvoltare locală
PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Judetul Braila este situat in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a Romaniei. Sub raport
fizico-geografic este situat in estul Campiei Romane, la confluenta Siretului si Calmatuiului
cu Dunarea. Teritoriul judetului apartine in cea mai mare parte unitatii de campie si este
impartit in 44 unitati administrativ teritoriale (1 municipiu, 3 orase si 40 comune cuprinzand
131 sate). Dintre acestea in zona de vest a judetului, 11 unitati administrativ teritoriale (orasul
Faurei, comunele Ciresu, Galbenu, Gradistea, Jirlau, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Surdila
Greci, Sutesti, Ulmu, Visani) au decis, datorita criteriilor de omogenitate a teritoriului si a
ocupatiilor preponderente in zona, sa se grupeze pentru a forma Grupul de Actiune Locala
„Campia de Vest a Brailei”.
Teritoriul parteneriatului are o suprafata de 84.835 ha si este constituit din urmatoarele
localitati din judetul Braila:
- Orasul Faurei;
- Comuna Ciresu, formata din satele Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti si Vultureni;
- Comuna Galbenu, fomata din satele Galbenu, Drogu, Zamfiresti, Satuc si Pantecani;
- Comuna Gradistea formata din satele Gradistea, Ibrianu si Maraloiu;
- Comuna Jirlau, formata din satul Jirlau;
- Comuna Mircea Voda, formata din satele Mircea Voda si Dedulesti;
- Comuna Surdila Gaiseanca, formata din satele Surdila Gaiseanca si Filipesti;
- Comuna Surdila Greci, formata din satele Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi si
Horia;
- Comuna Sutesti, formata din satele Sutesti si Mihail Kogalniceanu;
- Comuna Ulmu, formata din satele Ulmu si Jugureanu;
- Comuna Visani, formata din satele Visani, Caineni-Bai si Plasoiu.
Orasul Faurei a fost inclus in cadrul acestui GAL deoarece asigură sustinerea
economiei rurale prin relatiile urban – rural, create in timp intre locuitori. Localitatea Faurei
se incadreaza in mediul mic urban si reprezinta un important punct de dezvoltare deoarece
este resedinta unor sedii ale organelor administrative, financiar – bancare, de invatamant,
sanatate, ale mediului privat, iar ca si teritoriu beneficiaza de pozitia de a fi unul dintre cele
7
mai importante noduri de cale ferata aflat la intersectia ce leaga magistralele feroviare
Bucuresti- Galati si Constanta –Tecuci. De asemenea, orasul Faurei constituie un puternic
centru polarizator pentru comunele Surdila Greci, Jirlau, Galbenu, Visani si Surdila
Gaiseanca.
Un alt element relevant, ce confera o situatie favorabila teritoriului, este drumul judetean
DJ 203 Insuratei- Rm. Sarat, facand legatura, in partea de sud, intre comuna Jirlau si drumul
national Bucuresti – Braila, iar in partea de nord cu DE 85 ce face legatura intre marile orase
ale Moldovei si Bucuresti, conexiunea facandu-se la aproximativ 30 km in zona orasului
Ramnicu-Sarat, judetul Buzau.
De asemenea, comuna Jirlau se afla in apropierea liniei de cale ferata Faurei – Tecuci, ce
face legatura intre magistrala Bucuresti – Galati la sud, si magistrala de cale ferata care leaga
toate orasele din regiunea Moldovei cu municipul Bucuresti, la nord. Totodata pe teritoriul
GAL-ului „Campia de Vest a Brailei” se afla si o importanta artera de circulatie
reprezentata de Axul rutier si feroviar Braila-Faurei-Bucuresti, prevazut in Planul de
Amenajare a Teritoriului Judetean ca principalul ax de dezvoltare cu profil dominant agrar.
- relief (forme, pondere – suprafaţa etc.);
Relieful judetului Braila este constituit din spatii interfluviale netede si intinse, din terase
fluviatile si lunci cu o mare dezvoltare. Astfel, pe teritoriul vizat de GAL se afla:
a) Baraganul de Nord (Campia Brailei),
b) Campia Ramnicului,
c) Lunca Buzaului,
d) Lunca Dunarii,
e) campul situat in interfluviul Calmatui-Ialomita.
a) Baraganul de Nord (Campia Brailei) - Majoritatea localitatilor care formeaza teritoriul
sunt situate in Campia Brailei, unitate caracterizata printr-un relief relativ uniform.
Singurele microforme aflate in zona sunt depresiunile de tasare si cateva vai largi.
Altitudinea este mai mare in partea vestica, cuprinsa intre 35–40 m, si mai mica in est,
intre 20-25 m.
Caracteristic pentru aceasta campie este prezenta a numeroase cursuri parasite, albii
divagante (denumite "buzoele") si terenuri mlastinoase, prin care se stabilesc legaturi
intre raurile Buzau si Calmatui. Procesele geomorfologice actuale sunt: tasarile,
8
eroziunea şi ablaţia torenţiala pe pantele vailor, fiind favorizate de crapaturile care se
nasc in timpul verii in perioadele de uscaciune.
b) Campia Ramnicului se afla partial pe teritoriul vizat de GAL in zona Jirlau-Caineni.
Este o campie de tip piemontan, cu altitudini ce nu depasesc 20-25 m.
c) Lunca Buzaului are laţimi cuprinse intre 2-5 km si are aspectul unui „culoar” intre
Campia piemontana a Ramnicului si Campia Baraganului de Nord. In dreptul localitaţii
Faurei, Buzaul si Calmaţuiul au aceeasi lunca joasa, iar intre ele, se gasesc numeroase
cursuri parasite, care in perioada inundaţiilor sunt active, apele trecand dintr-un rau in
altul. Tot in aceasta lunca se afla buzoelul dintre Surdila-Gaiseanca si Ciresu,
ce reprezinta artera de legatura cea mai importanta dintre Buzau si Calmaţui.
d) Lunca Dunarii – pe teritoriul careia se afla orasul Faurei prezinta mai multe trepte de
relief:
- Prima treapta, alcatuita in special din nisipuri fine si caracterizata prin suprafete netede
aluvionare, depaseste 1 m inaltime fata de nivelul raului si este inundabila permanent.
- A doua treapta, este alcatuita tot din nisipuri, insa mai groase. Aceasta treapta aflata la
3 m este inundabila in cazuri mai rare si acoperita cu diverse culturi sau paduri de
esenta moale.
- Ultima treapta constituie o adevarata lunca acoperita cu depozite groase de loess si
argile ce sunt in prezent solidificate, constituind terenuri bune pentru agricultura.
e) Interfluviul Calmatui – Ialomita – unitate de relief in cadrul careia se afla comuna
Ciresu. Acest camp prezinta o inclinare usoara de la N la S si de la V la E si se prezinta
ca un teritoriu propice din punct de vedere eolian. Dunele de pe acest interfluviu sunt in
cea mai mare parte consolidate. Altitudinea medie a campului este de 53 m, ridicandu-se
cu 17 m deasupra Luncii Calmatuiului.
Avand in vedere formele de relief prezentate si caracteristicile acestora, in zona pot fi
dezvoltate proiecte in domeniul energiei regenerabile, in domeniul agriculturii, industriei
alimentare etc., deoarece potentialul natural variat permite realizarea unor astfel de investitii.
- clima predominanta (temperatura, umiditate etc.);
Teritoriul judetului Braila si implicit al Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei” se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu nuanţe aride. Verile sunt
calduroase si uscate, cu precipitatii reduse, iar iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si
continuu, influenţate de anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de
9
baza ale climei sa nu se modifice considerabil, fapt ce permite dezvoltarea activitatilor
agricole in zona.
Temperatura medie anuala variaza intre 10,30C si 10,50C. Pe anotimpuri, temperatura
medie se prezinta astfel: iarna -3,50C, primavara +11,60C, vara +21,50C, toamna +11,80C.
- Precipitatiile atmosferice
Ca si regimul termic, si cel al precipitaţiilor reflecta caracterul continental al climei, in
sensul ca acestea cad in cantitaţi variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in
timpul anului, in teritoriu, acestea variind intre 400-490 mm/an. Se apreciaza ca in cadrul
Campiei Brailei, cantitatea de apa rezultata din zapada este de circa 100 mm/an, reprezentand
20-23% din totalul anual al precipitaţiilor.
- Vantul
In zona de campie unde se afla situat GAL-ul, valorile medii ale vitezei vantului depasesc
valorile medii la nivel de judet, fapt ce favorizeaza exploatarea potentialului eolian.
Cele mai frecvente vanturi intalnite pe teritoriul GAL sunt:
- Crivaţul, vant rece si uscat, determinat de anticiclonul siberian. Acesta are cea mai mare
intensitate si frecventa anuala, simtindu-se destul de des atat iarna, cat si in anotimpurile de
toamna si primavara. Frecventa medie este de 25,4-28,4%, cu o direcţie din nord, nord-est;
- Suhoveiul, vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecvenţa mica;
- Munteanul, care bate din vest, nord-vest, de obicei cald, producand topirea zapezii
primavara si aducand din cand in cand precipitatii;
- Austrul care bate din vest si sud-vest cu o frecventa de 12,20% si produce timp frumos, dar
secetos;
- Baltaretul, un alt vant local care bate din directia sud-est si de cele mai multe ori aduce
precipitatii.
Campia Brailei se afla sub influenţa anticiclonului euroasiatic din
noiembrie-decembrie, iar in a doua parte a lunii februarie işi restrange treptat aria, incat spre
inceputul lunii mai, il intalnim din nou in locul sau de formare. In timpul iernii menţine o
vreme relativ frumoasa, dar friguroasa, cu nopţi geroase, cand temperatura aerului in Campia
Baraganului coboara uneori sub -25oC. Tot in timpul iernii, cand anticiclonul euroasiatic se
intalneşte cu anticiclonul azoric, se produc scaderi puternice de temperatura, dar şi ninsori cu
viscole foarte violente.
10
- Fenomene climatice extreme
Viscolul constituie un risc climatic de iarna la producerea caruia concura doua elemente
importante si anume, viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta.
Seceta este un fenomen de risc climatic de vara la producerea careia concura ciclonii
mediteraneeni, aducatori de aer cald tropical care determina fenomene de uscaciune. In
semestrul cald al anului se mai adauga acţiunea unui anticiclon situat in Asia Mica care
pompeaza peste Campia Romana aer cald sau fierbinte, tropical-continental, sarac in
precipitaţii si care genereaza temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste fenomene maresc
evapotranspiraţia, provoaca ofilirea culturilor si uneori compromiterea recoltei.
- principalele tipuri de sol predominante;
Teritoriul GAL-ului „Campia de Vest a Brailei” poseda valoroase si variate resurse de
sol, distribuite pe cele doua forme majore de relief: campie si lunca.
Cernoziomurile ocupa 70-75% din suprafaţa teritoriului, cele mai raspandite fiind cele
tipice, maronice, calcarice si cambice, avand un profil de sol mai conturat. Insusirile
fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca si condiţiile climatice in care se gasesc, fac ca aceste
soluri sa aiba cea mai mare fertilitate naturala din ţara. Ca urmare a acestei insusiri,
cernoziomurile sunt folosite pentru majoritatea culturilor agricole.
Aluviosolurile sunt raspandite in lunca Dunarii si a Buzaului. Solurile aluviale se
caracterizeaza printr-un stadiu incipient de solidificare care are loc pe cele mai recente
depozite fluviatile depuse in timpul revarsarilor. Acestea conţin 2-5% humus si sunt relativ
bine aprovizionate cu elemente nutritive.
Solurile aluviale gleizate au un potential de fertilitate ridicata, fapt ce a determinat
folosirea lor la numeroase culturi, dintre care graul si porumbul ocupa procentul cel mai
mare. Sunt raspandite in partea de est a orasului Faurei, pe suprafetele agricole din satele
Surdila Gaiseanca, Filipesti, Mircea Voda, etc, dar si spre partea sudica in satele Surdila
Greci, Faurei Sat, etc.
Solonceacurile se caracterizeaza printr-un proces de salinizare de lunga durata, ceea ce a
dus la acumularea unui procent ridicat de saruri, care uneori formeaza o crusta alba la
suprafata. Din cauza continutului ridicat de saruri (1-1,5%), aceste soluri sunt folosite de
localnici doar la pajisti, putin nutritive.
Soloneţurile sunt mult mai restranse in comparaţie cu solonceacurile fiind raspandite in
jurul lacului Batogu, al localitaţilor Surdila Greci si Surdila Gaiseanca. Acestea se
11
caracterizeaza prin prezenţa in orizontul superior a unei cantitaţi reduse de saruri usor
solubile, dar cu un conţinut bogat de ioni de natriu. Sunt folosite ca pasuni naturale.
- resursele naturale (din sol, apa, aer etc.);
Pe teritoriul GAL se afla zacaminte de gaze libere si zacaminte de balast in zona comunei
Gradistea, in albia majora a raului Buzau, utilizate pentru amenajari de drumuri si in
constructii.
Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase,
depunerile loessoide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile
terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Dintre rocile sedimentare constituente, se folosesc argilele din depozitele cuaternare
pentru fabricarea caramizilor tiglelor, olanelor, vaselor, iar nisipurile, ca material de
constructie din numeroase cariere, dintre care cele mai importante mentionam pe cele de la
Faurei.
GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA „CAMPIA DE VEST A BRAILEI”
12
- vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc) – fauna si flora;
In cadrul teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”
regasim ambele areale biogeografice existente pe teritoriul judetului Braila, si anume:
- arealul de stepa (Campia Brailei si Campia Calmatuiului);
- arealul de lunca (Lunca Dunarii si Buzaului).
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole cu
vegetatie de cultura in proportie de 90%, ponderea detinand-o culturile cerealiere si
legumicultura.
Pe teritoriul pajistilor xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee ca
paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. De asemenea, mai cresc traista ciobanului,
troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, levantica, cimbrisorul, holera, coltii
babei, diferiti scaieti. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii
perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii
de maces, macris etc.
In jurul lacurilor se gaseşte o vegetaţie halofila (paşune) reprezentata de ierburi marunte,
cu tulpina groasa, roşie şi plina de apa, cum sunt: ghirimul, saracica, rogoz de saratura,
patlagina, limba peştelui, branca.
In lunca se dezvolta salciile, rachitele, plopu negru canadian, migdalul pitic, catina roşie şi
alba.
Pe teritoriu GAL se gasesc si zone impadurite in localitatile: Jirlau, Gradistea, Mircea
Voda, Sutesti si Surdila Greci, cuprinzand stejarul pufos si brumariu, salcam, catina, gladita,
salcioara.
Dintre speciile de mamifere si pasari care exista in aceasta zona, mentionam: popandaul,
harciogul, soarecele de camp, soarecele de stepa, iepurele de camp, vulpea, lupul, turturele,
potarnichi, fazani, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat.
13
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului
Teritoriul GAL “Campia de Vest a Brailei” este organizat avand la baza principiile
continuitatii si omogenitatii. Nici una dintre cele 11 localitati ce formeaza teritoriul GAL nu
este inclusa pe teritoriul unui alt GAL.
Teritoriul vizat de planul de dezvoltare este omogen si ofera suficienta masa critica din
punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice pentru sustinerea unei strategii
viabile.
In ceea ce priveste reteaua rutiera, teritoriul GAL este tranzitat de o serie de drumuri
nationale (DN22, DN2B), judetene (DJ203, DJ203 B, DJ203 P, DJ203 R, DJ211, DJ221) si
comunale (DC44, DC38, DC40, DC33, DC42, DC39, DC35).
GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA „CAMPIA DE VEST A BRAILEI”
14
Drumul national DN 2B
DN 2B face parte din reteaua de drumuri nationale de pe teritoriul Romaniei care
leaga orasele Buzau si Galati. Drumul porneste din DN2 din localitatea Spataru, la 8 km de
Buzau, trecand prin zona industriala a acestui oras si indreptandu-se spre est. Soseaua ocoleste
orasul Braila, traverseaza Siretul si ajunge in Galati. Dupa iesirea din Galati, DN2B se
indreapta spre granita cu Republica Moldova, legandu-se in zona Giurgiulesti de drumul R34
din Moldova si de A250 din Ucraina. Drumul tranziteaza teritoriul GAL prin localitatile
Faurei, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca si Surdila Greci.
Drumul national DN 22
DN22 este un drum national, care pleaca din DN2 la Ramnicu Sarat si merge catre
Braila. De aici, el continua pe malul drept al Dunarii (care poate fi trecuta cu bacul) spre est
pana la Tulcea, apoi indreptandu-se spre Constanta. Drumul se termina in orasul Ovidiu,
langa Constanta, in DN2A. Drumul strabate teritoriul GAL prin localitatea Sutesti.
Drumurile naţionale sunt modernizate, in cea mai mare parte, cu o stare tehnica
considerata ca fiind buna, situandu-se in clasele tehnice III si IV.
Drumurile judetene tranziteaza teritoriul GAL, astfel:
• Drumul judetean DJ 203 – localitatile Galbenu, Jirlau, Surdila-Greci si Ciresu;
• Drumul judetean DJ 203B – localitatea Galbenu;
• Drumurile judetene DJ 203P si DJ 203 R – localitatea Ciresu;
• Drumurile judetene DJ 211 si DJ 221 – localitatea Sutesti.
Drumurile comunale care fac legatura intre localitati sunt:
• Drumul comunal DC 44 – localitatea Galbenu;
• Drumul comunal DC 38 – localitatea Mircea Voda;
• Drumul comunal DC 40 – localitatea Surdila Gaiseanca;
• Drumurile comunale DC 33, DC 42, DC 39 – localitatea Surdila Greci;
• Drumul comunal DC 35 – localitatea Ciresu.
Drumurile locale, judeţene si comunale, sunt modernizate intr-un procent mic, cu o
stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare. Drumurile judeţene sunt de clasa tehnica
IV si V, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V.
Drumurile judeţene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafaţa de rulare
corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori in condiţii de siguranţa si confort
cat mai optime.
15
Reteaua feroviara este reprezentata pe teritoriul GAL de magistrala feroviara
Bucuresti-Galati si Constanta-Tecuci, CF Faurei-Tecuci, CF Faurei-Braila,
CF Faurei-Constanta, CF Galati-Constanta), astfel:
• Magistrala feroviara Bucuresti- Galati – localitatea Faurei;
• Magistrala feroviara Constanta-Tecuci – localitatea Faurei;
• Calea ferata Faurei-Tecuci – localitatea Jirlau, face legatura intre magistrala de cale
ferata Bucuresti – Galati la sud, si magistrala de cale ferata ce face legatura tuturor
oraselor din regiunea Moldovei cu municipiul Bucuresti;
• Calea ferata Faurei-Braila si Faurei-Constanta – localitatea Surdila Gaiseanca;
• Calea ferata Galati-Constanta – localitatea Ciresu.
Starea tehnica a reţelei de cale ferata este in general buna. Nivelul dotarilor si starea
tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.
17
II.2.1.3 Populaţie - demografie
Populatia stabila pe localitati si sexe:
2007 2008 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Faurei 4.114 1.996 2.118 4.067 1.972 2.095 Ciresu 3.370 1.613 1.757 3.298 1.585 1.713 Galbenu 3.366 1.678 1.688 3.335 1.654 1.681 Gradistea 2.398 1.159 1.239 2.363 1.152 1.211 Jirlau 3.337 1.628 1.709 3.297 1.605 1.692 Mircea Voda 3.498 1.773 1.725 3.474 1.767 1.707 Surdila Gaiseanca
2.648 1.265 1.383 2.610 1.241 1.369
Surdila Greci 1.550 767 783 1.538 760 778 Sutesti 4.561 2.270 2.291 4.536 2.243 2.293 Ulmu 4.118 2.072 2.046 4.033 2.028 2.005 Visani 2.676 1.301 1.375 2.618 1.276 1.342 Total 35.636 17.522 18.114 35.169 17.283 17.886 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009
Dupa cum reiese din tabelul de mai sus teritoriul vizat de GAL are o populatie de 35.169 locuitori, in anul 2008, deci corespunde subcriteriului SCS 1.1 din Grila de evaluare (Teritoriu cu o populatie cuprinsa intre 30.000 si 70.000 de locuitori).
Evolutia populatiei 2007-2008:
Comparand anul 2007 cu anul 2008, se constata faptul ca totalul populatiei din teritoriu precum si numarul populatiei de gen masculin, dar si cea de gen feminin a inregistrat o scadere.
18
Densitatea populatiei: Mediu/Localitate Densitate (locuitori/km2)
2004 2005 2006 2007 2008 Faurei 228,00 226,77 223,50 220,71 218,19 Ciresu 31,96 31,63 31,18 31,23 30,56 Galbenu 41,76 41,31 40,57 40,44 40,07 Gradistea 38,48 38,12 37,69 37,38 36,83 Jirlau 63,65 63,27 63,01 62,47 60,70 Mircea Voda 32,59 32,58 32,36 32,24 32,02 Surdila Gaiseanca 44,86 44,68 43,88 43,88 43,25 Surdila Greci 17,48 17,22 17,19 17,31 17,17 Sutesti 68,44 68,16 67,47 67,77 67,40 Ulmu 41,98 41,46 41,06 40,53 39,69 Visani 34,82 34,58 34,40 34,71 33,96 Total 58,55 58,16 57,48 57,15 56,35 Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009
Dupa cum se poate observa densitatea populatiei pe teritoriul Grupului de Actiune
Locala „Campia de Vest a Brailei” se situeaza sub 75 loc./km2.
Somajul:
31.08.2008 31.08.2009 31.08.2010
Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei
Faurei 125 54 71 170 86 84 208 127 81
Ciresu 232 157 75 287 197 90 351 239 112
19
Galbenu 236 158 78 356 235 121 374 254 120
Gradistea 116 71 45 135 83 52 166 104 62
Jirlau 119 65 54 169 111 58 230 159 71
Mircea Voda 123 75 48 142 100 42 163 110 53
Surdila Gaiseanca
52 24 28 56 40 16 80 56 24
Surdila Greci 38 25 13 56 39 17 81 55 26
Sutesti 139 85 54 282 169 113 365 215 150
Ulmu 114 72 42 216 147 69 311 219 92
Visani 200 132 68 188 128 60 287 192 95
Total 1.494 918 576 2.057 1.335 722 2.616 1.730 886
Sursa: AJOFM Braila, www.braila.anofm.ro
Din datele statistice prezentate la data de 31 august a ultimilor trei ani, se constatata ca
numarul total al somerilor, cel al somerilor de sex masculin precum si numarul femeilor
somere din teritoriul vizat, a inregistrat o crestere.
II.2.1.4 Patrimoniul de mediu
Raurile reprezinta resursele de apa cele mai importante ale judeţului Braila. Arterele
hidrografice sunt reprezentate de fluviul Dunarea si raurile Siret, Buzau si Calmaţui. Dintre
acestea, doar raurile Buzau si Calmatui se afla pe teritoriul vizat de GAL.
Pe teritoriul judeţului, Raul Buzau, se desfasoara pe o lungime de 141 km, intre
Faurei si confluenţa cu Siretul la Voinesti. Raul Buzau asigura o mica parte din cerinţa de apa
pentru irigaţii si piscicultura, iar comparativ cu apele Dunarii si Siretului, cele ale Buzaului
prezinta calitaţi potabile mai reduse.
In zona localitatii Visani, Buzaul prezinta un ridicat grad de sinuozitate şi o mare
mobilitate in cadrul luncii, ce se intinde spre sud şi est pana la Faurei, Filipeşti, Mircea Voda
şi Deduleşti.
Reprezentand un vechi traseu al Buzaului, Raul Calmaţui nu are un bazin hidrografic
prea dezvoltat (820 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale
parasite. Albia este ingusta si adancita cu 2-3 m in aluviunile de lunca.
20
Din observaţiile hidrometrice efectuate in localitatea Ciresu, reiese ca debitul mediu
multianual este de 1,20 m3/s, iar la varsare se apreciaza la 1,4 m3/s. In raport cu debitul mediu,
cel minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, acest lucru fiind datorat alimentarii din panza
freatica. Mineralizarea apelor raului Calmaţui este ridicata iar caracteristicile hidrochimice
permit ca apele sa fie folosite puţin in irigaţii, fapt ce conduce la oportunitatea unor investitii
in sistemele de irigatii din zona GAL.
Rezervatii naturale
Rezervaţia naturala Lacul Jirlau – Visani, este un lac eutrof, putin adanc, format pe
cursul inferior al raului Buzau, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlau, Visani si
Galbenu si are o suprafaţa a luciului de apa de 838,66 ha. Lacul are importanţa turistica prin
fondul piscicol pe care il deţine si prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apa. Rezervatia
prezinta o vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii in care predomina stuful, papura si
pipirigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari
migratoare si sedentare, de zona umeda. Prezenţa unor habitate şi specii de interes comunitar
a motivat includerea lacului in aria de protecţie speciala avifaunistica ROSPA0004 Balta
Alba-Amara-Jirlau, precum şi din situl de importanţa comunitara ROSCI0005 Balta
Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni (situri Natura 2000 – arii naturale protejate de interes
comunitar). De asemenea, lacul Jirlau a fost menţionat in anul 1989 in lista “Important Bird
Areas in Europe”(Arii avifaunistice de importanţa europeana), publicata in Anglia.
Totodata, rezervatia poate fi exploatata oferind turistilor variate si bogate posibilitati
de recreere si instruire in care turistul poate gasi loc de odihna. In jurul acestei rezervatii pot fi
amenajate locuri de cazare oferind astfel posibilitatea dezvoltarii agro-turistice a zonei. De
asemenea poate fi dezvoltat turismul piscicol, oferindu-se produse neafectate de fertilizanti
chimici sau pesticide.
Rezervatia a fost declarata drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Braila nr. 20/1994 iar
prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – secţiunea a III-a, a fost declarata zona protejata – rezervaţie naturala, cod 2260.
Situri de importanta comunitara
Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanţa comunitara, ca parte integranta a reţelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 98 din
7.02.2008), se instituie regimul de arie naturala protejata urmatoarelor situri din judeţul
Braila – teritoriul Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei”:
21
Nr.
Crt.
Denumire
situri de importanţa
comunitara
Cod Suprafaţa
totala a
sitului
(ha)
Unitaţi administrativ teritoriale din
judeţul Braila in care este localizata
aria
1. Balta Alba-Amara-Jirlau-
Lacul Sarat Caineni
ROSCI0005 6411 Galbenu, Gradiştea, Jirlau, Vişani
2. Valea Calmaţuiului ROSCI0259 17363 Bordei Verde, Cireşu, Insuraţei,
Surdila-Greci, Ulmu, Zavoaia
Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro
Arii de protectie speciala avifaunistica
In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicata
H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie speciala avifaunistica ca parte
integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, prin care in teritoriul
Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei”au fost declarate urmatoarele
situri, care au regim de arie naturala protejata:
Nr.
Crt.
Denumire
arii de protecţie speciala
avifaunistica
Cod Suprafaţa
totala a
ariei
(ha)
Unitaţi administrativ teritoriale din
judeţul Braila in care este localizata
aria
1. Balta Alba-Amara-Jirlau ROSPA0004 4509,6 Galbenu, Gradiştea, Jirlau, Vişani
Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro
Lacuri intalnite pe teritoriul GAL
Lacul Caineni – este situat spre extremitatea vestica a judeţului, pe partea stanga a
raului Buzau. Aparţine, din punct de vedere administrativ, satului Caineni – Bai, sat
component al comunei Visani, accesul spre lac realizandu-se pe cale rutiera. Suprafaţa lacului
este in medie de 96 ha, din care aproape 2 ha sunt acoperite cu stuf.
Caracteristicile hidrochimice ale apei lacului au suferit modificari determinate de
regimul pluviometric si de perioadele de seceta. Apa minerala este de tip clorurata, sulfatata,
sodica, magneziana, calcica, hipertona. Analizele fizico-chimice efectuate de-a lungul anilor
de catre Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, asupra
stratului de namol ce se exploateaza in mod curent pentru tratament balneologic, au evidenţiat
22
un namol cu continut ridicat de substante minerale, substanţe si acizi humici care il apropie de
namolul Lacului Techirghiol.
Lacul Balta Alba – se afla la limita intre judeţele Buzau si Braila, cuveta lacustra fiind
imparţita intre cele doua judeţe. Partea de lac atribuita judeţului Braila se afla pe teritoriul
administrativ al comunei Gradistea. Accesul se face pe cale rutiera, pe DN 22
(DE 85/Rm. Sarat – Gradistea – Braila – Tulcea – Constanţa), comuna Gradistea fiind situata
la 50 km de municipiul Braila, resedinţa de judeţ si la 33 km de orasul Rm. Sarat.
Apa lacului este clorurata, sulfatata, sodica, slab magneziana, cu o mineralizaţie totala
care variaza, in diverse puncte si adancimi. Cercetarile au pus in evidenta un namol sapropelic
de lac, negru, onctuos, foarte valoros terapeutic prin conţinutul in acizi humici.
Lacu Sarat Batogu se gaseste langa localitatea cu acelasi nume, ocupand un vechi
curs al Calmaţuiului pe terasa acestuia. Lacul conţine namol cu calitaţi terapeutice, fiind
folosit de populaţia locala.
Alte categorii de ape de suprafaţa:
• lacuri de acumulare (Galbeni si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea
Voda pe Buzoel Nord);
• lacuri cu apa dulce si amenajari piscicole (Gradistea,Vultureni si Jirlau).
Potentialul acestor ape aflate pe teritoriul GAL poate fi exploatat in vederea
dezvoltarii sectorului turistic balnear si piscicol. De asemenea, pe teritoriul comunei Gradistea
exista un fond de vantoare generos care atrage, in zona, numerosi pasionati de acest sport, atat
din tara, cat si din strainatate, fapt ce poate conduce la dezvoltarea sectorului turistic.
Pe teritoriul Grupului de Actiunea Locala „Campia de Vest a Brailei” exista si
zone defavorizate de conditii naturale specifice, conform Ghidului solicitantului, precum
Ciresu, Faurei, Surdila Greci, Ulmu, Visani.
24
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
Din punct de vedere cultural, zona Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei” se caracterizeaza prin existenta in fiecare unitate administrativ teritoriala a caminelor
culturale, in cadrul carora se desfasoara diverse activitati la nivelul comunitatilor respective si
cel putin o biserica, precum si cateva case cu vechea arhitectura taraneasca, cu prispe, stalpi
de lemn si florarii traforate.
Lacasuri de cult:
− Biserica “Sfintii Imparati si Elena” din comuna Sutesti, ce a fost construita in anul 1842
de catre logofatul Costache Grigore Sutu. Biserica este situata pe DN 22 ce face legatura
dintre Ramnicu Sarat si Braila. In cadrul bisericii se gaseste Evanghelia Veche cu
inscriptia: „Eu Constantin Nicolae Voievodul, cu blagoslovenia prea sfintitului Mitropolit
al Ungaro-Valahiei, K. Neofil, tiparita la Ramnicu Valcea, in timpul episcopului
Clement”. De asemenea, in biserica sunt adapostite mormintele ctitorului ei, Costache Gr.
Sutu si al parintilor sai Grigore si Irina C. Sutu. In anul 1850, biserica a primit o donatie
de carti de cult, donatia fiind facuta de Mihail Grigore Sturdza. Acestea sunt 12 „miniere”
care se folosesc la slujbe pentru fiecare luna a anului. Obiectivul este de o importanta
istorica si culturala deosebita si ar putea face parte dintr-un eventual traseu turistic si
ecumenic pentru vizitatorii zonei;
− Biserica „Sf. Ioan Botezatorul” din Faurei, a fost finalizata in anul 1938, cand a avut loc
si sfintirea acesteia. Dupa cum isi amintesc batranii, biserica a fost construita la initiativa
primarului de atunci, I. Simionescu, sprijinit indeaproape de preotul paroh Vasile
Manolescu, precum si de toti negustorii din localitate. Se apreciaza ca toate materialele au
fost donate de negustori, asa cum pe usa de la intrarea in biserica sta incrustata in metal
inscriptia: „Donata de familia C. Radovici”. Constructia a fost supravegheata de Giovani
Galidangelo. Incepand din 1989, in Biserica din Faurei slujeste preotul Enache Viorel
care, cu sprijinul locuitorilor, a realizat cateva lucrari deosebite: refacerea picturii
interioare in anii 1991 si 1992 si sfintirea acesteia la 6 decembrie 1992, introducerea
incalzirii centrale in Biserica (in aceeasi perioada), precum si constructia cladirii
„Protoeriei”, in perioada 1994-1996. Protoeria s-a infiintat la 1 septembrie 1993,
protoereu fiind numit preotul Enache Viorel;
− In comuna Jirlau, exista o singura biserica, fondata in anul 1865, renovata si pictata
de-a lungul timpului prin contributia enoriasilor;
25
− Biserica „Sfantul Gheorghe”, fondata in 1870, in comuna Gradistea;
− Biserica „Sfantul Gheorghe”, in satul Surdila Gaiseanca, comuna Surdila Gaiseanca;
− Biserica „Sfantul Nicolaie”, in satul Filipesti, comuna Surdila Gaiseanca;
− Biserica „Sfintii Trei Ierarhi”, in satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci;
− Biserica „Sfantul Ilie Tesviteanul” in satul Horia, comuna Surdila Greci;
− Biserica „Sfantul Nicolae”, satul Faurei Sat, comuna Surdila Greci, biserica ridicata in
anul 1846, avand forma de nava;
− Biserica “Tuturor Sfintilor” sat Dedulesti, comuna Mircea Voda;
− Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” comuna Mircea Voda.
Monumente istorice:
� In satul Jirlau se afla amplasat in centrul satului langa Consiliul Local Jirlau, un
impunator monument, ridicat in anul 1937 in cinstea si amintirea soldatilor ce au luptat
in primul razboi mondial;
� In satul Surdila Gaiseanca se afla doua monumente ale eroilor si o locuinta particulara
construita la sfarsitul secolului al-XIX-lea, ce a pastrat unele elemente din acea
perioada – floraria de la bazie si alte cateva elemente din constructie;
� In satul Scarlatesti, comuna Ciresu se afla o serie de morminte sarmatice si situl
arheologic Scarlatesti, dupa cum urmeaza:
• Situl arheologic Scarlatesti, situat la 500 m N distanta de sat si la 150 m V de
calea ferata ce leaga Buzau de Constanta;
• Mormintele sarmatice din cadrul sitului dateaza din Epoca Bronzului timpuriu si
mijlociu.
� Monumentul Eroilor din Faurei – simbol al recunostintei fata de cei ce si-au dat jertfa
suprema pentru pastrarea fiintei nationale, pentru libertate si dreptate. Initiativa
constructiei acestui monument a apartinut primarului din 1991 (prof. Ilie Caraman).
Monumentul a fost finalizat si inaugurat cu ocazia „Zilei Armatei”, pe 25 octombrie
1991.
� Monumentul Eroilor - amplasat in centrul parcului din localitatea Mircea Voda;
� In satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci se afla „Monumentul eroilor 1877-1878,
1916-1919”, monument istoric cu caracter memorial, inscris in Lista Monumentelor
istorice din Romania, sub nr. cod BR-IV-m-B-02180;
26
� In localitatea Horia, comuna Surdila Greci, exista o casa taraneasca, construita in
perioada de mijloc a secolului XX, care conserva cu suficienta fidelitate caracteristici
ale constructiilor cu functiune de locuinta, precum: modul de organizare a spatiului
interior in zona de locuit, raportul dintre spatiul interior si cel exterior, modul de tratare
a prispei, acoperirea cu stuf, tamplaria usilor si ferestrelor si care se doreste a fi clasata
ca monument istoric.
De asemenea, aceste monumente si lacasuri de cult pot face parte dintr-un traseu turistic
de promovare a zonei GAL, care alaturi de valorificarea mestesugurilor locale si de
imbunatatirea situatiei infrastructurii turistice prin accesarea de fonduri nerambursabile
(PNDR 2007-2013, POR 2007-2013) sa contribuie la dezvoltarea socio-economica a
teritoriului vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”.
Mestesuguri si traditii specifice
Pe teritoriul vizat de GAL, inca din cele mai vechi timpuri localnicii s-au indeletnicit
cu diferite mestesuguri si obiceiuri traditionale. Astfel membrii parteneriatului doresc, ca prin
intermediul proiectelor propuse sa fie promovate valorile locale si sa fie perpetuate aceste
mestesuguri catre generatiile viitoare.
In zona comunitatilor au fost practicate ca mestesuguri:
- confectionarea tesaturilor din lana,
- dogaria,
- fieraria,
- confectionarea covoarelor,
- pictura pe sticla,
- confectionarea maturilor,
- confectionarea cosurilor din rachita.
Mentionam ca traditia practicarii acestora s-a pierdut, insa exista posibilitatea
reinvierii acestor obiceiuri.
In privinta tesaturilor in comuna Mircea Voda, exista mai multe persoane care inca
mai cunosc tainele tesutului si care la infiintarea grupului “Mirceanca” au confectionat
costumele populare. De asemenea sunt si tinere femei interesate de confectionarea lucrurilor
artizanale, dovada si participarea acestora la un curs de tesaturi ce se desfasoara la Caminul
cultural din Mircea Voda. O alta indeletnicire a localnicilor din comuna Mircea Voda este
pictura pe sticla. In localitate un pictor amator si-a facut publica colectia de pictura, fiind
invitat sa-si prezinte lucrarile in cadrul a doua sezatori organizate la Caminul Cultural, astfel,
27
el reusind, cu succes, sa starneasca interesul celor prezenti si chiar sa-si vanda o parte dintre
lucrari.
In localitatea Sutesti exista o importanta comunitate a minoritatilor de etnie rroma,
cu traditie inca din secolul al XIX lea. Istoria acestora incepe in anul 1829, cand Costache
Grigore Sutu ajunge mare logofat in divanul de la Bucuresti, ceea ce il face sa-si extinda
proprietatea si pe malul drept al raului Buzau. Odata cu aceasta schimbare in cadrul
proprietatii acestuia, aduce 100 de tigani robi (muncitori la camp, fierari, rotari, caramidari si
lautari). Meseriile de caramidari si fierari sunt practicate de rromi si in prezent. Biserica si
prima scoala au fost ridicate cu caramida facuta de acestia.
Dupa ce satul a inceput sa se dezvolte construit si prima scoala de meserii care avea in
componenta si o clasa de muzica pentru tinerii rromi talentati, ce au invatat sa cante la
instrumente precum: vioara, tambal si cobza. Astfel, dupa anul 1900 si pana in prezent
formatiile de muzicanti din comuna Sutesti au devenit renumite.
Dupa colectivizarea din anul 1957 pe raza comunei s-a stabilit un numar de 20 de
familii tigani nomazi(spoitori) care se ocupau cu mestesuguri legate de prelucrarea fierului si
a aluminiului. Cu timpul aceste traditii mestesugaresti au disparut datorita lipsei pietei de
desfacere a produselor finite (galeti, cratite etc.), si au fost inlocuite de alte indeletniciri
precum selectarea manuala a semintelor de cereale asa-numitul "ciuruit manual", meserie ce
s-a promovat pana in zilele noastre din tata in fiu.
Dupa revolutia din anul 1989 aceste traditii au fost reluate de urmasii rromilor insa nu
au capatat amploarea de alta data. In prezent, pe raza comunei, in cadrul caminului cultural se
desfasoara activitati cultural-artistice ale ansamblului "Taraful din Sutesti", cu prilejul zilelor
comunei Sutesti si a altor evenimente.
Un atu al teritoriului „Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei” il
reprezinta dimensiunea etnografica. Cercetarile ultimelor decenii au evidentiat un bogat fond
autohton de cultura populara romaneasca, in care se remarca:
- Locuinta, construita in sistemul „paiantei”;
- Amenajarea interiorului, stergare cusute din canepa, din bumbac gros numit „tipirlic”
si din borangic, tesaturile din lana numite „foite” de perete, de pat, scoarta si
paretarul – decorate cu motive geometrice si antropomorfe stilizate realizate
predominant in rosu si negru;
- Mestesuguri legate, ocupatiile traditionale;
- Costumul popular. Toate aceste elemente se incadreaza in portul popular al Dunarii de
Jos.
29
PUNCTE DE CONCENTRARE TURISTICA
Tipurile de turism practicate in zona Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei”:
Resursele turistice naturale, cat si cele antropice din judetul Braila permit dezvoltarea
unui turism durabil in zona. Pe teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala „Campia de
Vest a Brailei” exista resurse hidrominerale cu calitati terapeutice (Lacul Caineni, Lacul
Sarat Batogu si Lacul Balta Alba) si resurse piscicole. Turismul piscicol poate fi practicat cu
precadere in zonele unde exista lacuri, aici putand aminti zona comunei Ciresu, pe raza careia
se afla Lacul Fleasca – in satul Vultureni si Lacul Sarat - Batogu.
Turismul balnear este practicat la nivel empiric in zona Lacului Caineni, situat in
extremitatea vestica a judetului Braila, pe partea stanga a raului Buzau. Din punct de vedere
administrativ, apartine satului Caineni – Bai, sat component al comunei Visani. Accesul spre
lac se realizeaza pe cale rutiera. Caracteristicile namolului lacului sunt asemanatoare cu cele
ale lacului Teghirghiol.
GRUPUL DE
ACTIUNE
LOCALA
“CAMPIA DE
VEST A BRAILEI”
30
Teritoriul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” se remarca si
prin cantece si jocuri populare specifice zonelor reprezentate de ansambluri folclorice:
� Ansamblul „Vulturasii” - Scoala Mircea Voda,
� grupul „Mirceanca”, comuna Mircea-Voda,
� formatia de dansuri „Exotic” ale Caminului Cultural Mircea Voda,
� grupul” Ionu” fondat de parintele Balaban parohul bisericii din Mircea Voda,
� ansamblul de dansuri populare al comunei Surdila Gaiseanca, care are o traditie renumita
in zona si a fost infiintat in anul 1965, condus de catre indrumatorii sai neintrerupt pana
in anul 1995. Pe parcursul acestor ani ansamblul folcloric a avut multe participari
regionale si nationale in aproape toata tara si aici amintim cateva evenimente importante:
“Festivalul Judetelor de pe Dunare”, Orsova - premiul special al juriului 1971,
“Aniversarea Republicii“ Galati – premiul intai, ”Cantarea Romaniei”, de asemenea
multe participari in tara precum Constanta, Iasi, Sulina, Focsani, Craiova, Tulcea si multe
altele,
� Sectia de dansuri populare a caminului cultural din Surdila Gaiseanca a fost multi ani
simbolul de cultura al comunitatii locale fiind implicate in jur de 40 – 50 persoane din
care 17 perechi casatorite, instrumentisti si taraf,
� Dansurile specifice locale: Jianu, Ovreicuta, Ca la Gheorghe, Floricica, Cazniceasca,
Schioapa, Tiganeasca ca la Gaiseanca, Brau cu carlige, jocuri care prin viziunea
batranilor satului sunt amprenta traditionala si de patrimoniu local popular.
Evenimente cu traditie in comunitatile componente ale Grupului de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei:
Comuna Mircea Voda:
1. Ziua Floriilor - concurs interjudetean de interpretere si dansuri copii;
2. Ziua Mircenilor - ziua comunei:
• Manifestari sportive-Cupa Mircenilor la fotbal unde participa 4 echipe de fotbal;
• Manifestari culturale - participa ansambluri de dans si interpreti locali;
3. Cupa Mircenilor la tenis de masa- se desfasoara in fiecare iarna la caminul Cultural din
Mircea Voda (concurenti din mai multe sate);
4. Cupa Verii - se desfasoara pe doua categorii de varsta: adulti si copii. Participa 6 echipe
din mai multe localitati care se intrec intr-un campionat de fotbal pe teren mic.
31
Comuna Surdila Greci
1. Ziua Comunei Surdila Greci - eveniment organizat in prima sambata dupa inceperea
anului scolar;
2. Intalnirea Fiii satului – are loc o data la 5 ani in data sarbatoririi zilei comunei;
3. Cupa Surdila Greci la oina – intrecere sportiva inclusa in calendarul competitional al
Federatiei Romane de Oina din anul 2007. Oina, sport national, a fost practicata de catre
tinerii din Surdila Greci la nivel competitional national inca din anii 1950, iar dupa o pauza de
cativa ani, incepand cu anul 2007, echipa de oina a reintrat in circuitul competitional;
4. Hramurile Bisericilor din comuna: Sfintii “Trei Ierarhi” – satul Surdila Greci, “Sfantul
Nicolae” – Faurei Sat, Sfantul “Ilie Tesviteanul” – satul Horia;
5. Concursul de matematica Rural Math - concurs initiat de Scoala Surdila Greci ca fiind un
concurs de matematica intre scolile din mediul rural din judetul Braila, devenit in scurt timp
un concurs interjudetean de matematica. Proiectul este derulat in parteneriat cu Primaria
Surdila Greci si Inspectoratul Scolar Judetean Braila, iar concursul se desfasoara anual;
6. Ziua Scolii - 6 decembrie – Sfantul Nicolae - eveniment sarbatorit prin oferirea de cadouri
copiilor si prin activitati festive: ziua portilor deschise, concursuri, intreceri sportive etc.
Orasul Faurei:
1. Zilele orasului Faurei – 19-21 mai. In anul 2000 a fost aleasă, la initativa prof. Ilie
Caraman, presedintele Comisiei pentru invatamant si cultura a Consiliului Local, drept “Zi a
orasului Faurei” ziua de 21 mai, ziua Sfintilor Mari Imparati Constantin si Elena, patroni
spirituali ai localitatii. Datorita activitatilor social-culturale desfasurate cu aceasta ocazie, in
anul 2003 s-a hotarat desfasurarea festivitatilor timp de 3 zile consecutiv, in perioada 19-21
mai;
2. Festivalul Flori de campie este un concurs intercomunal de cântece populare, pentru elevii
de scoala generala si se desfasoara, de obicei, in prima Zi a orasului Faurei, 19 mai;
3. Ziua scolii – 23 aprilie, cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a intrat în tradiţie şi
a devenit nu numai sărbătoarea elevilor, cadrelor didactice, ci si a întregului oraş.
Comuna Surdila Gaiseanca
1. Hramul bisericii din satul Surdila Gaiseanca – “Sf. Gheorghe” - patronul spiritual al
satului si al scolii generale;
2. Hramul bisericii din satul Filipesti – “Sf. Nicolae”;
3. Ziua Eroilor, prilej de intalnire a fiilor satului cu activitati comemorative si depunere de
coroane.
32
In afara de sarbatorile mentionate mai sus, fiecare comunitate organizeaza evenimente
pentru celebrarea sarbatorilor religioase de peste an, in functie de patronul spiritual al
comunei, de hramul lacasurilor de cult si cu ocazia altor datini, obiceiuri si credinte
(„Calusul”, „Irod”, „Plugusorul”, „Capra”, „Sorcova”, „Seara de Sf. Vasile si Sf. Ioan”,
„Boboteaza” etc).
II.2.1.6 Economia locală
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Populaţia
activă Sector agricol
Sector industrial şi de
artizanat
Sector de comerţ
Sector privind
serviciile Ciresu 1.357 1.106 78 45 128 Faurei 1.658 151 134 183 586
Galbenu 1.100 850 0 150 100 Gradistea 1.250 1.210 0 20 20
Jirlau 2.100 1.800 100 40 160 Mircea Voda
1.050 610 250 180 10
Surdila Gaiseanca
1.124 342 342 346 158
Surdila Greci
865 810 0 34 21
Sutesti 2.572 2.368 4 80 120 Ulmu 2.723 2.723 28 12 4 Visani 1.540 1.500 0 30 10 Total 17.339 13.470 936 1.120 1.317
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila – editia 2009
Din punct de vedere al repartizarii populatiei pe sectoare de activitate se observa ca
sectorul serviciilor este cel mai bine reprezentat de persoanele din cele 11 comunitati.
Agricultura reprezinta aproape singura sursa de venit si de ocupare a fortei de munca.
Dominanta activitatilor agricole, promovarea altor tipuri de activitati care nu solicita un nivel
ridicat de pregatire, si mai ales atractia centrelor urbane din apropiere pentru forta de munca
calificata sunt elementele care au perpetuat gradul redus de pregatire profesionala.
Principala disfunctionalitate privind modul de ocupare a fortei de munca o constituie
faptul ca persista indicele redus de atractivitate al mediului economic si al facilitatilor sociale.
In teritoriu exista un grad redus de modernizare al structurii socio-economice a populatiei
active ocupate in principal de ponderea redusa a populatiei in sectorul tertiar.
33
In ceea ce priveste structura resurselor de munca, predomina resursele de munca tinere
(15-44 ani) in localitatile Faurei, Jirlau, Galbenu, Surdila Greci si Surdila Gaiseanca.
II.2.1.6.2 Agricultură
Nume UAT Terenuri arabile (Ha) – pe zone de
relief
Productive pe zonă de relief
(Ha)
Păşuni pe zonă de relief
(Ha)
Viţă de vie şi livezi pe
zonă de relief (Ha)
Ciresu 8.439 7.057 1.641 247 Faurei 1.400 739 632 29 Galbenu 7.362 7.051 186 125 Gradistea 4.401 3.645 639 117 Jirlau 3.963 3.342 506 136 Mircea Voda 9.725 8.887 690,74 106 Surdila Gaiseanca 5.460 4.819 534 107 Surdila Greci 7.504 6.480 536 177 Sutesti 5.782 4.930 718 133 Ulmu 9.081 7.300 1.570 260 Visani 5.309 4.075 1.104 130 Total 59.345 51.025 7.186,74 1.307
Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila – editia 2009
34
Nr. crt.
Unitatea Administrativ
Teritoriala
Grau Orz-orzoaica Porumb Rapita Floarea-soarelui
Supraf.
(ha)
Prod. Totala
(to)
Prod. Medie
ha (kg)
Supraf.
(ha)
Prod. Totala
(to)
Prod. Medie
ha (kg)
Supraf.
(ha)
Prod. Totala
(to)
Prod. Medie
ha (kg)
Supraf.
(ha)
Prod. Totala
(to)
Prod. Medie
ha (kg)
Supraf.
(ha)
Prod. Totala
(to)
Prod. Medie
ha (kg)
1. Ciresu 1.466 4.104,8 2.800 786 2.515 3.200 1.595 7.337 4.600 739 960 1.300 1.340 1.943 1.450
2. Faurei 30 90.000 3.000 5 15.000 3.000 40 320.000 8.000 - - - 20 64.000 3.200
3. Galbenu 2.500 5.000 2.000 400 1.000 2.500 2.500 10.000 4.000 600 600 1.000 1.700 2.550 1.500
4. Gradistea 900 24.000 3.000 150 300 1.500 650 5.000 3.000 450 2.200 1.000 1.100 2.200 1.200
5. Jirlau 800 2.000 2.500 380 874 2.300 944 5.192 5.500 270 22 1.100 400 880 220
6. Mircea Voda
2.038 6.144 3.000 674 2.022 3.000 2.738 16.428 6.000 301 390 1.300 1.868 4.109 2.200
7. Surdila Gaiseanca
2.408 7.946,2 3.300 200 400 2.000 1.285 5.397 4.200 20 30 1.500 437 6.555 1.500
8. Surdila Greci
864 3.456 4 240 720 3 630 5.040 8 150 300 2 733 1.466 2
9. Sutesti 1.064 3.192 3.000 433 1.299 3.000 1.660 8.300 5.000 650 975.000 1.500 736 1.104 1.500
10. Ulmu 1.010 3.030 3.000 1.078 1.617 3.000 2.833 1.274 4.500 - - - 1.310 3.275 2.500
11. Visani 610 1.830 3.000 180 558 3.100 1.400 8.400 6.000 100 200 2.000 695 1.807 2.600
TOTAL 13.690 150.703 28.604 4.526 26.305 26.603 16.275 392.368 50.808 3.280 5.677 10.70
2 10.33
9 89.889
17.872
35
Nr. crt
Unitatea Administrativ Teritoriala
Bovine Porcine Ovine Caprine Pasari Cabaline Albine
Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total Matca Total
1 Ciresu 604 505 1.441 126 7.380 6.639 1.185 1.112 30.630 25.000 463 104 585
2 Faurei 307 234 403 237 281 127 123 64 18.000 8.700 57 32 264
3 Galbenu 680 600 1.250 50 2.000 1.500 300 200 25.000 18.000 420 400 470
4 Gradistea 1.100 550 900 200 2.500 1.700 1.500 1.200 15.000 7.500 250 70 0
5 Jirlau 876 706 812 17 2.633 2.310 378 292 10.932 7.664 385 127 272
6 Mircea Voda 707 550 2.104 234 3.241 1.458 288 128 4.700 2.798 90 37 300
7 Surdila Gaiseanca
493 15 279 50 1.199 500 200 84 12.000 9.500 278 23 369
8 Surdila Greci 592 320 1.057 510 1.586 714 519 231 3.512 1.347 211 103 100
9 Sutesti 700 586 1.600 62 2.500 2.080 390 372 30.000 15.000 470 120 400
10 Ulmu 3.031 845 1.040 120 7.200 5.800 297 250 28.000 20.800 720 580 300
11 Visani 839 586 828 808 2.823 2.790 430 400 40.000 38.000 536 530 200
TOTAL 9.929 5.497 11.714 2.414 33.343 25.618 5.610 4.333 217.774 154.309 3.880 2.126 3.260
36
II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Nr.crt
U.A.T. Total
întreprinderi
Micro-întreprinder
i cu 1-10 salariaţi
Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi
Întreprinderi cu 50 - 250
salariaţi
Întreprinderi cu peste 250 salariaţi
1 Ciresu 54 51 3 - -
2 Faurei 60 56 2 2
3 Galbenu 55 55 - - - 4 Gradistea 17 17 - - - 5 Jirlau 9 7 2 - - 6 Mircea
Voda 33 31 2 - -
7 Surdila Gaiseanca
32 31 1 - -
8 Surdila Greci
30 29 1 - -
9 Sutesti 62 58 4 - -
10 Ulmu 2 2 - - -
11 Visani 20 20 - - - Total 374 357 15 2 -
Persoanele fizice/juridice ce activeaza in domeniul comertului sunt bine reprezentate
numeric, in special microintreprinderile. Ramura cea mai dezvoltata a comertului este
Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun (CAEN 4711).
II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii
In ceea ce priveste sectorul comert si servicii, putem face referire si la targurile si
pietele care se organizeaza constant in localitatile existente pe teritoriul GAL.
De exemplu, in fiecare marti in satul Mircea Voda este zi de piata. Piata se desfasoara
intr-un spatiu recent amenajat. Este dotata cu tarabe unde comerciantii isi expun produsele. In
acest moment, in cadrul pietei nu exista hala sau spatii comerciale inchise, dar pe viitor se
doreste amenajarea unei piete moderne. Avantajul pietii este ca produsele scoase la vanzare
de comercianti au un pret mai mic si cumparatorii gasesc aici o gama larga de produse pe care
agentii economici din zona nu o detin. Un alt avantaj este acela ca producatorii agricoli isi
vand aici o parte din productie (legume si branzeturi autohtone, maturi, seminte de legume,
rasaduri). Sunt practicate si schimburi de marfuri intre producatorii locali si cei din alte zone
37
(de exemplu porumb sau grau pe mere). De asemenea, vin si producatori de mobila din alte
localitati. In afara de latura economica piata este si un loc al schimburilor de idei (discutii
despre vreme, semanatul graului, porumbului, animale etc). Tot aici se discuta si despre
primarie, ce a facut si ce trebuie sa faca primarul. Cu alte cuvinte piata este un eveniment in
viata localitatii si nu numai, pentru ca aici vin oameni din doua comune, Mircea Voda si
Surdila Gaiseanca.
In fiecare zi de duminica in centrul comunei Sutesti, intr-un spatiu amenajat, este
gazduit Targul Comunal, targ care aduce laolalta agenti economici, producatori agricoli,
mestesugari si crescatori de animale care fac schimb de produse. Targul prin amploarea si
numarul mare de comercianti a devenit deja o traditie in comunitate fiind loc de intalnire
pentru cei de la munte cu cei de la ses.
Practicarea comertului de acest tip in localitatile din cadrul GAL-ului asigura o
diversitate a produselor, fapt ce conduce la necesitatea amenajarii unor spatii adecvate pe
viitor. Membrii parteneriatului au in vedere realizarea unor astfel de proiecte care sa sprijine
latura comerciala cu mijloace inovative si totodata sa contribuie la promovarea teritoriala a
zonei (recunoastarea calitatii unor produse locale, la nivel european, dezvoltarea unui brand
teritorial).
38
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate
Nr. crt
UAT Medical Educatie Dotari sportive
Spitale
Cabinete medicale
(+scolare)
Cabinete stomatologice
Farmacii Primar +Gimnazial
Secundar Universitar Biblioteci Teren de fotbal
Sala de sport
1. Ciresu - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -
2. Faurei 1
public
2 publice
1 privat
1 public
1 privat 2 private - 1 public - 1 public 1 -
3. Galbenu - 1 public 1 public - 1 public - - 1 public 1 -
4. Gradistea - 2 publice - 1 privat 1 public - - 1 public 3 -
5. Jirlau - 1 public 1 privat - 1 public - - 1 public 1 -
6. Mircea Voda - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -
7. Surdila Gaiseanca
- 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -
8. Surdila Greci - 1 public - - 1 public - - 1 public 1 -
9. Sutesti - 2 publice - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -
10. Ulmu - 1 public - - 1 public - - 1 public 1 -
11. Visani - 1 public - 1 privat 1 public - - 1 public 1 -
Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila – editia 2009
39
Sanatate
Infrastructura medicala in cele 11 comunitati componente ale Grupului de Actiune
Locala „Campia de Vest a Brailei” se prezinta astfel: in fiecare localitate exista cel putin
1 cabinet medical, dotat cu minimul necesar si cu medici din localitate sau care fac naveta.
De asemenea, unele localitati au la dispozitie farmacii si cabinete stomatologice, de
aceste servicii beneficiind si localitatile invecinate.
Educatie
Infrastructura educationala este caracterizata prin faptul ca in fiecare comuna elevii au
posibilitatea de a frecventa invatamantul primar, insa in ceea ce priveste invatamantul
secundar, alternativa consta in a merge la liceul din orasul Faurei (Grupul Scolar Industrial
„George Valsan” Faurei) sau la cele din municipiul Braila. Invatamantul universitar nu se
regaseste in zona Grupului de Actiune Locala.
Sistemul de alimentare cu apa a comunitatilor locale din zonele cuprinse in GAL este
preponderent dezvoltat, fiind realizat atat din fonduri proprii ale consiliilor locale, fie prin
accesarea fondurilor structurale. De exemplu, in orasul Faurei a fost implementat proiectul
PHARE 2006 „Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile in Faurei, judetul Braila” prin
care au fost inlocuiti 11.485 m retea distributie apa potabila, au fost bransate/rebransate 698
gospodarii, au fost instalate 18 camine echipate cu vane si 112 hidranti in partea de nord
(centrala) a orasului. Reabilitarea partii de sud a retelei se va realiza prin investitiile
Companiei de utilitati „Dunarea” Braila.
Sistemul de canalizare
Retelele pentru canalizarea apelor uzate exista in zona GAL-ului doar in orasul Faurei si
in comuna Ciresu. Reteaua de canalizare a apelor uzate din orasul Faurei acopera doar zona
centrala a orasului, existand mai multe zone alimentate cu apa potabila, fara canalizarea
apelor uzate. Apele uzate se scurg gravitational pana la statia de repompare, de unde sunt
pompate pe conducta de refulare pana la statia de epurare.
In celelalte comunitati locale se intentioneaza crearea unui sistem de canalizare a apelor
uzate, deoarece in acest moment in marea majoritate a satelor, locuitorii deverseaza apele
uzate in haznale traditionale, in unele cazuri, apa ajungand in panza freatica.
Alimentare cu gaze naturale
In ceea ce priveste alimentarea cu gaze, orasul Faurei este singurul care furnizeaza
comunitatii locale gaze naturale. In celelalte comune, membre ale Grupului de Actiune
Locala „Campia de Vest a Brailei”, se intentioneaza racordarea la acest sistem.
40
Gospodarirea comunala
In ceea ce priveste colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor menajere si
industriale, acestea au constituit o problema inca de la primele organizari spontane ale
comunitatilor omenesti si nu au gasit o rezolvare adecvata pana in prezent. Concomitent cu
procesele tehnologice inregistrate au crescut si exigentele privind protectia mediului
inconjurator.
Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile cotidiene sunt:
- gunoi de grajd;
- deseuri menajere produse in gospodarii;
- deseuri stradale rezultate de pe suprafata salubrizata a localitatii;
- deseuri asimilabile cu deseuri menajere produse de unitatile prestatoare de
servicii.
In urma implementarii proiectului PHARE 2005 - „Reabilitarea sistemului de colectare
si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul
Braila” (finalizat in 2009) au fost achizitionate si puse in functiune 2 autogunoiere
compactoare, au fost construite 14 platforme – pe care sunt instalate cate 5 containere
metalice de 1.100 litri pentru deseuri menajere si cate 1 container plastic pentru colectare
DEEE, au fost construite inca 40 platforme echipate cu cate 3 europubele de 140 litri pentru
colectare selectiva sticla, hartie si deseuri plastic. In plus, au fost achizitionate si repartizate
catre gospodariile individuale – curti 875 recipiente de 10 litri pentru colectare DEEE.
In cadrul celorlalte comunitati locale, gropile de gunoi au fost inchise, in conformitate
cu solicitarile Agentiei de Protectia Mediului Braila, iar autoritatile au incheiat sau sunt in
curs de aprobare a contractelor privind colectarea deseurilor de catre un operator extern.
Telecomunicaţii
Comunicarea in zona cuprinsa in Grupul de Actiune Locala se realizeaza in conditii
normale, existand centrale telefonice digitale, reteaua fiind aeriana, sau in unele zone trecand
prin cablu telefonic subteran. De asemenea exista semnal pentru telefonia mobila de la diversi
operatori.
In vederea imbunatatirii situatiei existente la nivel local, in ceea ce priveste utilitatile,
in special alimentarea cu apa, canalizarea si gestionarea deseurilor au fost infiintate Asociatia
de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
“Eco Dunarea”. Acestea reprezinta doua asociatii infiintate la nivel judetean (conf. OG
26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii) la care au aderat ca membri fondatori unitatile
administrative teritoriale. Scopul principal al infiintarii asociatiilor este acela de imbunatatire
41
a conditiilor de trai a locuitorilor prin implementarea normelor de mediu impuse prin
normativele internationale. A.D.I. “Dunarea” are ca scop principal regionalizarea si
centralizarea serviciilor de furnizare a apei potabile si a modernizarii si infiintarii retelelor de
canalizare pentru apele uzate si a infiintarii si modernizarii statiilor de epurare aferente, iar
A.D.I. “Eco Dunarea” are ca principal scop regionalizarea si centralizarea activitatilor de
colectare si transport a deseurilor menajere.
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
Institutii locale:
Administraţia publică în unitatea administrativ-teritoriala se organizează şi funcţionează
în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţii administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală este consiliul
local, ca autoritate deliberativa, şi primarul, ca autoritate executiva. Consiliul local şi primarul
se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale.
Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale, în
condiţiile legii.
1. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA CIRESU este formata din 5 sate:
Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti, Vultureni.
Consiliul local este compus dintr-un numar de 13 consilieri locali alesi prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit in urmatoarele compartimente:
- buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;
- administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;
- cadastru si agricultura;
- cultura-culte;
- serviciul public de asistenta sociala;
- serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.
42
In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 21
persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 9 functionari publici si 10 personal
contractual.
Consiliul local al comunei Ciresu este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
2. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA FAUREI
Consiliul local al orasului Faurei este autoritatea deliberativa formata dintr-un numar de
13 consilieri locali.
Atributiile Consiliului local sunt prevazute de art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul local al orasului Faurei este organizat pe 4 comisii de specialitate, dupa cum
urmeaza:
- Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala si religie,
- Comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii
publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti;
- Comisia pentru programe economico–sociala, buget-finante, administrarea domeniului
public si privat, servicii si comert;
- Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea lucrarilor publice,
protectia mediului, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura, sport si
agrement.
Orasul Faurei este asociat la:
- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Dunarea” Braila;
- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
- Asociatia Oraselor din Romania;
- Reteaua Europeana a Oraselor Mici. De asemenea, orasul Faurei este infratit cu
localitatea Lecce nei Marsi, Italia.
3. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GALBENU este formata din 5
sate componente: Galbenu, Sătuc, Pântecani, Zamfireşti şi Drogu. Consiliul Local este
format din 13 consilieri.
Comisiile de specialitate pe domenii:
43
a. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget, finante,
administrarea domeniului public si privat al comunei, urbanism, agricultura,
gospodarire comunala, protectia mediului, servicii si control;
b. Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala, activitati
sportive si de agrement;
c. Comisia pentru administratie publica, juridica, apararea ordinii si linistii
publice, a drepturilor cetatenilor.
Consiliul local al comunei Galbenu este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
4. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GRADISTEA este formata din
3 sate: Gradistea, Ibrianu si Maraloiu. Consiliul Local este format din 11 consilieri,
2 demnitari, 6 functii publice si 8 personal contractual. Comisii:
- Buget finante;
- Sport cultura;
- Gospodarire comunala.
Consiliul local al comunei Gradistea este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
5. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA JIRLAU
Activitatea administrativa la nivelul comunei este reprezentata de consiliul local format
din 13 consilieri care isi desfasoara activitatea in 3 comisii si primaria care functioneaza cu un
numar de 9 functionari publici si 6 functionari contractuali care asigura structura bugetului de
venituri si cheltuieli si executia acestuia. Aparatul de specialitate este format din urmatoarele
compartimente: birou agricol, un birou juridic, birou impozite si taxe, birou contabilitate,
birou achiizitii publice, birou stare civila, birou pentru situatii de urgenta, birou de asistenta
sociala, bibliotecar, primar, viceprimar si secretar.
Consiliul local al comunei Jirlau este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila. Aceste asocieri
au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii localitatii si a serviciilor.
44
• Asociatia Comunelor din Romania.
6. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MIRCEA VODA este formata
din 2 sate: Mircea Voda si Dedulesti.
- Funcţionează din anul 1924 si cladirea a fost reabilitată în anul 2008;
- Echipată cu electricitate, telefon, internet , încălzire centrală;
- În cadrul primăriei funcționează și Consiliul Local Mircea Vodă.
Primăria Mircea Vodă desfasoara activități administrative curente (colectare de taxe și
impozite, eliberare de adeverințe, asigurarea serviciului de cadastru, urbanism, stare civilă,
situații de urgență, asistență socială și registrul agricol), urmărește și stimulează dezvoltarea
economico-socială a comunei.
Consiliul local al comunei Mircea Voda este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
7. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GAISEANCA este
formata din 2 sate: Surdila Gaiseanca si Filipesti. Numele satului Filipesti isi are originile de
la Costache Filipescu, proprietarul mosiei din secolul al-IX-lea de pe teritoriul actual
administrativ, personaj de marca al lumii boieresti din secolul amintit, descendent din familii
vechi de pe timpul lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti. Numele localitatii ii este
datorat si a fost un semn de respect al locuitorilor ce au fost improprietariti de acesta. Nepotul
lui Costache Filipescu, Nicolaie Filipescu, a fost Ministrul Apararii Nationale in perioada
1910 – 1912, este inmormantat in cimitirul Filipesti avand chiar si o piatra funerara deosebita.
Activitatea consiliului local este asigurata de 11 consilieri si 3 comisii de specialitate:
- Programe de dezvoltare economică, socială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al comunei, urbanism, agricultură, gospodărie comunală, protecţia mediului, servicii şi control;
- Învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement;
- Administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor cetăţenilor.
Primaria are asigurata activitatea prin intermediul a 2 functii de demnitate publica,
11 functii publice si 9 functii contractuale dupa cum urmeaza: compartiment agricol şi
cadastru, serviciul public de asistenţă socială, compartiment de audit intern, compartiment
financiar contabil – impozite şi taxe, compartiment dezvoltare rurală şi achiziţii publice,
45
compartiment administrativ, cultură – bibliotecă, serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă,
compartiment ordine publică.
Consiliul local al comunei Surdila Gaiseanca este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
8. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GRECI este formata
din 4 sate: Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi, Horia.
Primaria Surdila Greci, a carei activitate se desfasoara, sub conducerea unui primar si a
unui viceprimar, cu statut de demnitari, de catre un aparat de specialitate al primarului format
din 8 functionari publici si 7 angajati contractual. Serviciile oferite cetatenilor de catre
Primarie sunt cele stipulate in legislatie, prin serviciile si compartimentele de specialitate:
secretariat, compartiment financiar-contabil - impozite si taxe, compartiment de audit intern,
compartiment de relatii cu publicul, compartiment integrare europeana si dezvoltare rurala,
compartiment agricol, serviciul public de asistenta sociala, stare civila si autoritate tutelara,
serviciul de paza, serviciul pentru activitati gospodaresti, serviciul voluntar pentru situatii de
urgenta, cultura–biblioteca, urbanism;
Comuna Surdila Greci este membra a:
• Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
In comuna Surdila Greci isi are sediul ONG-ul „Asociatia de dezvoltare economico-
sociala si culturala Surdila Greci”.
9. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SUTESTI este formata
din 2 sate: Sutesti si Mihail Kogalniceanu. Consiliul local este compus dintr-un numar de
13 consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile
stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit din urmatoarele compartimente:
- buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;
- administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;
- cadastru si agricultura;
- cultura-culte;
- serviciul public de asistenta sociala;
46
- serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.
In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 30
persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 11 functionari publici si 17 personal
contractual. In cadrul serviciului public de asistenta sociala sunt incadrate 8 persoane cu
contract de munca si 33 persoane cu handicap indemnizabile.
Consiliul local al comunei Sutesti este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia comunelor din Romania.
10. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ULMU este formata din doua
sate: Ulmu si Jugureanu. Consiliul Local este format din 13 consilieri locali.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit din:
- buget-finante, contabilitate, impozit si taxe locale,
- administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;
- cadastru si agricultura;
- cultura-culte;
- serviciul public de asistenta sociala;
- serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.
In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 25 persoane
din care: 9 functionari publici, 15 personal contractual.
Consiliul local al comunei Ulmu este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
11. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA VISANI este formata din 3 sate:
Visani, Câineni-Bai si Plăsoiu. Activitatea Consiliului Local este asigurata de
11 consilieri impartiti in 3 comisii de specialitate:
- Programe de dezvoltare economico-sociala, buget-finante, administratia domeniului
public si privat al comunei, urbanism-agricultura, gospodarie comunala, protectia
mediului, servicii si control;
- Invatamant–sanatate, cultura protectie sociala, activitati sportive si de agrement;
- Administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor
cetatenilor.
47
U.A.T. Visani are asigurata activitatea prin 2 functii de demnitate publica, 11 functii
publice si 7 functii contractuale, dupa cum urmeaza: compartiment agricol si cadastru,
compartiment contabilitate, impozite si taxe locale, compartiment asistenta sociala,
compartiment achizitii publice, compartiment situatii de urgenta, compartiment cultura,
compartiment deservire si compartiment paza comunala.
Consiliul local al comunei Visani este asociat la:
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Dunarea” Braila;
• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „ ECO Dunarea” Braila;
• Asociatia Comunelor din Romania.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca pe teritoriul Grupului de Actiune Locala, la
vinel institutional, se afla puncte de informare Europe Direct ale Centrului de Informare
Europe Direct Braila, gazduit de catre Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru
Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila” Braila. Aceste puncte au fost infiintate in anul
2008, cu sprijinul Asociatiei si al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, si
functioneaza ca vectori de informare europeana la nivelul U.A.T. Faurei, Sutesti si Visani. Cu
sprijinul promotorilor de informatie europeana care activeaza in cadrul acestor puncte locale,
partenerii vor implementa planul de dezvoltare al Grupului de Actiune Locala „Campia de
Vest a Brailei”.
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
48
Nr. crt.
U.A.T. Tip proiect/Obiectivul de investitii
Sursa de finantare
Rol in proiect
Anul realizarii
1. Ciresu Nu este cazul
2. Faurei Phare 2002 „Primul pas spre descentralizare”
Phare, buget local
Unic aplicant
2005
Phare 2002 „Participarea activa a cetatenilor in procesul de elaborare si gestionare a bugetelor locale”
Phare, bugete locale
Partener 2005
„Parteneriat pentru dezvoltare durabila”
SGG prin Agentia Nationala pentru Rromi si PNUD
Unic aplicant
2005
Contorizarea retelei de apa potabila
Consiliul local si M.A.I.
Unic aplicant
2007
Infiintarea unui parc de agrement
AFM si Consiliul Local
Unic aplicant
2009
Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare Str. Republicii
Consiliul local Unic aplicant
2008
Phare 2005 „Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilornsi extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul Braila”
Phare si buget local
Unic aplicant
2009
Phare 2006 „Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile in Faurei, judetul Braila”
Phare si buget local
Unic aplicant
2010
POS DRU „Belsug in Baragan”
POS DRU si Consiliul Local
Partener aplicant
2009-2011
3. Galbenu Infiintare sistem alimentare cu apa
FRDS Partener 2006
49
Satuc Infiintare sistem alimentare cu apa Pintecani
FRDS Partener 2006
Reabilitare Scoala sat Drogu
MECI Unic aplicant
2007
Reabilitare Scoala Zamfiresti
MECI Unic aplicant
2007
Reabilitare Gradinita Sat Godeni
MECI Unic aplicant
2008
Constructie Gradinita sat Satuc
MECI Unic aplicant
2007
Reabilitare Gradinita Galbenu
FRDS Partener 2009
Constructie scoala noua Sat Galbenu
MECI Unic aplicant
2009
Infiintare sistem alimentare cu apa Sat Zamfiresti
Consiliul local Unic aplicant
2006
4. Gradistea Consolidare si extindere sediul Primariei
Consiliul local Unic aplicant
2008-2009
Reabilitare scoala si gradinita sat Maraloiu
Buget de stat/Buget local
Unic aplicant
2008
Reabilitare scoala si gradinita Ibrianu
Buget de stat/Buget local
Unic aplicant
2008
Reabilitare scoala si gradinita sat Gradistea de Jos
Buget de stat/Buget local
Unic aplicant
2008
Instalatie de incalzire la scoala si gradinita Ibrianu
Consiliul local si Consiliul Judetean
Partener 2009
Reabilitare 3 camine culturale Gradistea, Ibrianu, Maraloiu
H.G. si Consiliul Local
Unic aplicant
2005-2007
Racordare retea apa Ibrianu Maraloiu
O.G. 7 Unic aplicant
2009
5. Jirlau Reabilitare cladire Camin cultural
Consiliul local si Consiliul Judetean
Unic aplicant
2007
Extindere si modernizare retea de alimentare cu apa
O.G. 7-Buget Unic aplicant
2008-2009
Extindere sediu Consiliu local Unic 2008
50
Primarie aplicant 6. Mircea
Voda Alimentare cu apa sat Dedulesti
Fonduri europene
aplicant 2005
Reabilitare si modernizare scoala Dedulesti
MECI si buget local
Beneficiar si aplicant
2008
Gradinita Dedulesti Buget local Unic aplicant
2008
Canalizare sistem centralizat sat Mircea Voda si Dedulesti
OG 7 si buget local
Aplicant 2007-2011
Reabilitare iluminat public
Buget local Unic aplicant
2008-2009
Extindere si reabilitare sediu primarie
Buget local Unic aplicant
2009
Constructie si montaj sistem incalzire termica si infiintare grup sanitar gradinita Mircea Voda
Buget local MECI
Aplicant 2009
Reabilitare si extindere dispensar uman
Buget local si CJ
Aplicant 2009
Amenajare parc Dedulesti
Buget local Unic aplicant
2009
Imprejmuire gard teren fotbal Dedulesti
Buget local Unic aplicant
2008
Reabilitare camin cultural Mircea Voda
Buget local Unic aplicant
2009
Imprejmuire gard teren fotbal Mircea Voda
Buget local Unic aplicant
2009
Schimbare invelitoare acoperis gradinita Mircea Voda
Buget local Unic aplicant
2009
construire gard parc mircea voda
Buget local Unic aplicant
2010
Strategia de dezvoltare durabila a microzonei de vest a judetului Braila
PODCA Partener In curs de contractare
Pietruiri strazi Buget local Unic aplicant
2010
51
Reabilitare alei stradale
Buget local Unic aplicant
2010
7. Surdila Gaiseanca
Extindere constructii Scoala Surdila Gaiseanca
Consiliul local Partener lider
2009
Infiintare constructii cimitir Filipesti
Consiliul local Unic aplicant
2008
Reabilitare covor asfaltic
Consiliul local Unic aplicant
2007
Extindere constructie retea de apa potabila
Consiliul local Unic aplicant
2007
Modernizari iluminat public
Consiliul local Unic aplicant
2006
Infiintari constructii Grup Sanitar Scoala Filipesti
Consiliul local Unic aplicant
2007
Constructie si montaj Sistem incalzire termica Scoala Filipesti
Consiliul local si Consiliul Judetean
Partener 2008
Construire/Reabilitare sediu administrativ Filipesti
Consiliul local Unic aplicant
2008
Modernizare/pietruire strazi
Consiliul local Unic aplicant
2007
8. Surdila Greci
Eficientizarea si modernizarea sistemului de iluminat public in comuna Surdila Greci
Consiliul local si Consiliul Judetean
Unic aplicant
2008
Alimentare cu apa a comunei Surdila Greci, satele Surdila Greci, Bratesu Vechi, Faurei Sat si Horia
Fonduri guvernamentale O.G. 7/2006
Unic aplicant
2009
Sala de sport scolara cu nivel de practica sportiva competionala locala, teren de handbal si 150 de locuri pentru spectatori
Fonduri guvernamentale prin C.N.I.
Unic aplicant
In curs de implementare
52
Strategia de dezvoltare durabila a microzonei de vest a judetului Braila
PODCA – Axa I
Partener Urmeaza sa se semneze contractul de finantare
Reconstructia ecologica forestiera a terenurilor degradate
Fonduri guvernamentale Ministerul Agriculturii, Padurilor di Dezvoltarii Rurale
Beneficiar 2008
Reabilitarea spatiilor de depozitare a gunoaielor prin salubrizarea zonei si reintroducerea ei in circuitul natural
Bugetul local Unic aplicant
2009
Construirea unui Asezamant Cultural de tip I – Camin Cultural localitatea Surdila Greci
Fonduri guvernamentale Ministerul Culturii
Unic aplicant
In curs de evaluare
Reabilitare Scoala cu clasele I-VIII Surdila Greci
Banca Mondiala
Beneficiar 2003
1. Viitorul scolii, viitorul comunitatii
2. Micul Tandarica
Banca Mondiala 90% si comuntatea locala 10% -
Unic aplicant Proiecte prin Ministerul Educatiei -Programul pentru invatamantul rural (PIR)
2005 – 2006
9. Sutesti Reabilitare retea apa potabila
Consiliul local si Consiliul Judetean
Unic aplicant
2007
10. Ulmu Nu este cazul 11. Visani Reabilitare sistem
alimentare cu apa sat Plasoiu
Consiliul local Unic aplicant
2007
Reabilitare si modernizare drum comunal Ciineni - Bai
Consiliul local Unic aplicant
2008
Modernizare si reparare iluminat
Consiliul local Unic aplicant
2008
53
Sursa: Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila 2010-2015
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
PARTEA A-II-A – ANALIZA SWOT
TERITORIUL (caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes – patrimoniu – cultura – mediul inconjurator) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Existenta unor suprafete intinse de terenuri
plane pretabile mecanizarii si irigarii;
• Existenta solurilor fertile;
• Potential hidrografic;
• Resurse termice care permit cultivarea
unor culturi energetice;
• Practicarea unor culturi succesive;
• Resurse minerale si zacaminte de gaze
naturale;
• Existenta unor lacuri sarate, ce au calitati
terapeutice;
• Retea de alimentare cu apa;
• Retea de iluminat public;
• Retea de telefonie fixa si mobila;
• Existenta drumurilor nationale DN 2B si
DN 22 pe teritoriul GAL;
• Existenta unei retele de drumuri judetene
si comunale care acopera intreaga zona;
• Existenta unei retele de cai ferate si a unui
important nod feroviar in loc. Faurei;
• Existenta obiectivelor de patrimoniu
(lacasuri de cult, situri arheologice,
monumente istorice etc);
• Fragmentarea suprafetelor agricole ce
conduce la practicarea unei agriculturi
traditionale slab competitiv economice;
• Productivitatea relativ scazuta a muncii in
agricultura;
• Lipsa unui sistem competitiv de desfacere
a produselor agricole;
• Insuficienta dezvoltare a utilitatilor si a
serviciilor publice;
• Infrastructura de transport slab dezvoltata,
raportata la cerintele actuale ale Uniunii
Europene;
• Lipsa solutiilor eficiente pentru utilizarea
de ingrasaminte naturale si renuntarea la
substantele chimice;
• Lipsa perdelelor de protectie;
• Gestionarea deseurilor necorespunzatoare;
• Procent slab de accesare a fondurilor
nerambursabile.
public Sala de educatie fizica scolara
CNI Unic aplicant
2009
54
• Distanta mica fata de capitala tarii;
• Existenta unor arii naturale protejate:
a) de interes national: rezervatii naturale
(Lacul Jirlau);
b) de interes comunitar sau situri
„NATURA 2000” (ROSCI0005 Balta
Alba-Amara-Jirlau-Lacu Sarat
Caineni, ROSPA0004 Balta Alba-
Amara-Jirlau);
• Existenta unor conditii climatice
favorabile pentru accesarea de fonduri in
vederea producerii de energie din surse
alternative;
• Aplicarea riguroasa a legislatiei privind
protectia mediului.
OPORTUNITATI RISCURI
• Conditii favorabile de obtinere a
produselor ecologice, ce pot fi exportate
in conditii avantajoase;
• Facilitati legislative privind arendarea
suprafetelor agricole;
• Existenta unor asociatii profesionale si a
unor organisme de sprijin a
producatorilor;
• Accesarea fondurilor europene;
• Existenta cadrului legislativ pentru
intemeierea si dezvoltarea exploatatiilor
agricole;
• Realizarea sistemului de canalizare;
• Cresterea capacitatii antreprenoriale;
• Dezvoltarea turismului durabil;
• Realizarea de parteneriate cu teritorii din
• Eroziunea si degradarea solurilor ce
conduc la scaderea randamentului;
• Frecventa ridicata a perioadelor
secetoase in agricultura;
• Capacitatile reduse de prelucrare si de
stocare in zona a productiei de legume si
fructe ce pot determina pierderi in
perioadele de varf de productie;
• Numarul de concurenti in crestere pentru
produsele agroalimentare de pe piata
Uniunii Europene;
• Lipsa resurselor materiale pentru
indeplinirea obiectivelor de investitii
propuse.
55
tara sau Uniunea Europeana in vederea
dezvoltarii zonei GAL.
POPULATIA
(demografie – populatie activa- imbatranire – nivel de instruire –
cunostinte si competente specifice )
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Personal instruit si calificat in
implementarea programelor cu finantare
nerambursabila si alte domenii;
• Numar sporit al populatiei active;
• Existenta unor grupuri de minoritati in
zona GAL;
• Grad ridicat de ocupare a populatiei in
sectorul agricol, sector ce predomina in
desfasurarea activitatilor economice din
zona.
• Imbatranirea populatiei;
• Existenta unor grupuri sociale
defavorizate;
• Cresterea ratei somajului in teritoriu.
OPORTUNITATI RISCURI
• Cresterea sporului natural prin
incurajarea stabilirii de familii tinere in
zona;
• Incurajarea persoanelor aflate la munca
in strainatate pentru a se stabili in zona
prin oferirea unor facilitati (teren pentru
familii tinere pus la dispozitie de catre
Consiliile Locale, facilitati fiscale si
consultanta pentru accesarea surselor
europene etc);
• Acces pe piata fortei de munca in
municipiul Braila sau in judetele
invecinate;
• Cresterea gradului de saracie;
• Scaderea ratei natalitatii;
• Cresterea numarului de emigranti;
• Riscul deprofesionalizarii.
56
• Existenta fondurilor nerambursabile ce
pot fi accesate in domeniu;
• Implicarea minoritatilor in dezvoltarea
comunitatii;
• Crearea de job-cluburi.
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – tertiar – servicii - turism)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Existenţa în zona a agenţilor economici;
• Preocuparea pentru introducerea
tehnologiilor noi;
• Profil economic al societatilor care
permite posibilităţi de diversificare a
activitatilor;
• Existenta potenţialului agricol si
zootehnic;
• Terenuri şi spaţii disponibile pentru
dezvoltarea activitatilor economice;
• Practicarea turismului balnear si piscicol;
• Productie de cereale si produse
legumicole crescuta;
• Pondere crescuta a microintreprinderilor.
• Resurse financiare la nivel local,
insuficiente pentru susţinerea/promovarea
unor investitii;
• Utilizarea unor tehnologii vechi, cu
productivitate şi eficienţă economică
scazută;
• Absenţa implementării sistemului de
calitate în cadrul proceselor de producţie
şi a produselor;
• Lipsa unui sistem centralizat de desfacere
a produselor agricole si produselor finite;
• Utilaje agricole insuficiente pentru
efectuarea la timp a lucrarilor agricole;
• Lipsa marketingului şi promovării locale.
OPORTUNITATI RISCURI
• Dezvoltarea cooperării locale;
• Dezvoltarea antreprenoriatului;
• Creşterea competitivităţii sectorului
IMM;
• Diversificarea activităţilor economice;
• Facilitati legislative privind arendarea
suprafetelor agricole;
• Existenta unor programe
guvernamentale şi europene privind
• Legislaţia în continuă schimbare;
• Oferte de creditare greu accesibile;
• Interes scăzut al investitorilor;
• Creşterea ponderii muncii la negru;
• Lipsa capitalului de sustinere a
activitatilor economice;
• Numarul de concurenti in crestere pentru
produsele agroalimentare de pe piata
Uniunii Europene;
57
stimularea dezvoltării întreprinderilor;
• Implicarea actorilor locali în rezolvarea
problemelor comunităţii şi dezvoltarea
acesteia;
• Cerere de produse agricole ecologice;
• Introducerea tehnologiilor noi si
transferul de know-how;
• Promovarea produselor locale,
traditionale;
• Interes crescut la nivel international
pentru promovarea turismului durabil;
• Valorificarea spiritului antreprenorial şi
încurajarea sectorului terţiar pentru
atragerea forţei de muncă existente în
zona vizata de GAL.
• Continuarea procedurilor birocratice,
complexe şi cu durata mare de timp
pentru obţinerea finanţărilor;
• Costuri mari de conformare a agentilor
economici la standardele de mediu;
• Proceduri dificile de obtinere a avizelor
de catre societatile comerciale;
• Dificultati in implementarea proiectelor
de turism datorate proprietatii terenurilor
vizate;
• Pierderea ocupaţiilor tradiţionale locale.
ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activitati asociative – ONG – organizare institutionala)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Disponibilitatea autoritatilor publice catre
realizarea de parteneriate (public-public,
public-privat);
• Organizare institutionala eficienta si
structurata;
• Deschiderea administratiei si a mediului
privat catre nou;
• Reprezentare egala a tuturor sectoarelor de
activitate.
• Resurse insuficiente pentru sustinerea
activitatilor institutionale.
OPORTUNITATI RISCURI
• Crearea de proiecte integrate in vederea
dezvoltarii durabile a zonei vizate de
GAL;
• Retragerea membrilor din cadrul
structurii;
• Dizolvarea Asociatiei.
58
• Infratiri intre localitati;
• Schimburi de experienta cu alte
GAL-uri;
• Aderarea de membri noi la GAL.
PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI
In cadrul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” au fost identificate trei
prioritati majore, care vor conduce la dezvoltarea teritoriului vizat:
1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului
turistic;
2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural;
3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala.
Obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in cadrul celor trei prioritati majore
stabilite se gasesc in Anexa nr. 1. Atat masurile cat si prioritatile au fost stabilite in
conformitate cu prevederile Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 si cu
Strategiile de dezvoltare locala ale comunitatilor incluse in GAL, avand in vedere si
prioritatile de dezvoltare ale reprezentantilor mediului privat si societatii civile.
1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic
Aceasta prioritate se adreseaza unui grup tinta predominant in spatiul rural al teritoriului
GAL, si anume persoanelor fizice/juridice ocupate in agricultura si turism. Acest sector este
slab dezvoltat, majoritar cu exploatatii agricole mici sau chiar agricultura de subzistenta.
Grupul de Actiune Locala va aplica, in vederea dezvoltarii acestui obiectiv, in cadrul
masurilor ce coincid cu cele existente in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala
(PNDR 2007-2013) – Masurile 141, 112, 121, 123, 142, 312, 313, 125.
2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
Prioritatea se adreseaza deopotriva sectorului public, cat si celui privat, deoarece vizeaza
atat dezvoltarea infrastructurii de mediu, sanatate, transport etc, cat si dezvoltarea sectorului
serviciilor. Proiectele ce urmeaza sa fie propuse in cadrul acestui obiectiv vor fi finantate in
cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 – Masurile 125, 221, 322.
3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala
59
Aceasta prioritate se adreseaza atat persoanelor fizice locuitori ai teritoriului GAL, cat
si grupurilor de producatori. Se urmareste incurajarea fenomenului de asociere (asociere
economica, de promovare etc) care pe teritoriul GAL este aproape inexistent, imbunatatirea
calitatii resurselor umane si promovarea identitatii teritoriale.
Masurile vizate in cadrul PNDR 2007-13 pentru indeplinirea acestei prioritati vor fi
Masurile 313, 322, 312.
Avand in vedere ca Programul National de Dezvoltare Rurala se desfasoara in
perioada 2007-2013, Grupul de Actiune Locala va accesa si alte masuri din PNDR
(de ex. Masura 511), pentru care la acest moment nu au fost lansate apeluri si nu exista
specificatii care sa permita dezvoltarea particularitatilor acestor masuri in cadrul Anexei nr. 2.
Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare
Desi GAL-urile vor aplica initial pentru a obitne finantare in cadrul masurilor PNDR,
asociatia odata constituita va dori sa aduca plus valoare prin acceasarea tuturor oportunitatilor
de finantare:
a) Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) – parte din masurile de
finantare propuse prin Strategie sunt incluse in PNDR;
b) Programul Operational Regional 2007-2013. In cadrul acestui program, autoritatile
publice locale pot accesa si obtine finantare nerambursabila pentru obiective care vizeaza
infrastructura de sanatate, situatii de urgenta, infrastructura educationala si turistica. De
asemenea partenerii privati pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului
microintreprinderilor;
c) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013
incurajeaza in special proiectele propuse de catre autoritatile publice, care vizeaza elaborarea
si implementarea strategiilor de dezvoltare locala si formarea profesionala pentru functionarii
publici;
d) Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 – prin intermediul acestui
program pot fi accesate fonduri nerambursabile pentru infrastructura de apa, apa uzata,
canalizare, imbunatatirea managementului deseurilor si sprijinirea managementului ariilor
protejate. Toate investitiile vor respecta normativele in vigoare si principiul dezvoltarii
durabile, pentru adaptarea mecanismelor locale de mediu la schimbarile climatice;
e) Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013
reprezinta un pachet de oportunitati de finantare, adresat in mod special mediului privat
pentru dezvoltarea capacitatii de productie, cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi,
60
a Internetului, realizarea unei afaceri independente etc. care sa vina in completarea
investitiilor realizate de catre administratia publica;
f) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea mediului rural din perspectiva resurselor umane.
Pot fi propuse spre finantare proiecte pentru calificare/recalificarea/perfectionarea
personalului angajat, al managerilor, al somerilor/persoanelor inactive etc. din mediul rural.
Proiectele pot viza diferite domenii de activitate si incurajeaza combaterea excluziunii sociale.
POS DRU 2007-2013 va fi accesat in paralel cu celelalte programe de finantare derulate in
domeniul infrastructurii pentru a asigura personal instruit in domeniu, inclusiv prin includerea
categoriilor de persoane de etnii diferite di a grupurilor vulnerabile in activitatile socio-
economice care vor conduce la dezvoltarea comunitatilor locale in ceea ce priveste
capacitatea de productie, demararea unor afaceri proprii, astfel depansindu-se statutul de
simplu consumator al cetateanului.
g) Programul Operational Sectorial de Transport 2007-2013 – In cadrul acestui
program pot fi finantate programe majore care vizeaza infrastructura de transport;
h) Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2007-2013;
i) Strategiei de dezvoltare a Judetului Braila 2010-2015.
Consideram ca masurile de finantare propuse prin Planul de dezvoltare sustin dezvoltarea
economica a teritoriului prin incurajarea competivitatii micro-intreprinderilor, precum si
cresterea atractivitatii si dezvoltarii culturale a teritoriului prin promovarea identitatii si
patrimoniului cultural existent in cele 16 comunitati aferente. Astfel documentul este
complementare obiectivelor Planului de Dezvoltare Regionala Sud-Est.
61
PARTEA A – IV – A: MĂSURA Anexa nr. 1.
Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic
2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala
Infiintarea, modernizarea si extinderea de intreprinderi mici si mijlocii, inclusiv prin introducerea de noi tehnologii in intreprinderile locale
Dezvoltarea sectorului serviciilor la nivelul teritoriului GAL
Reabilitarea/Valorificarea obiectivelor de interes turistic din teritoriu
Dezvoltarea sectoarelor social si educational
Reabilitarea/modernizarea elementelor de infrastructura
Valorificarea elementelor de patrimoniu
Diversificarea formelor de promovare a identitatii teritoriale si a serviciilor locale
Promovare turistica si culturala
Masura 112
Masura 121
Submasura 125 b Masura 141
Masura 142
Masura 123
Masura 313
Masura 125 a
Masura 221
Masura 322 cu submasuri
Masura 322 cu submasuri Masura 313
Masura 322
Masura 312
Masura 313
62
Alocare financiara GAL Nr. crt.
Categorii de cheltuieli Grad de finantare Alocare financiara
-EURO- 1. Cheltuieli de investii proiecte 89,14% 2.546.300,00 2. Cheltuieli de functionare 10,86 % 310.491,00 TOTAL 100% 2,856,791.00
Alocarea financiara (cheltuielile de investitii proiecte si cheltuieli de functionare) a fost calculata pe un orizont de timp de 3 ani (2011 – 2013). Datorita alocarii financiare destul de mici in raport cu necesitatile si aria de acoperire a teritoriuliui si capacitatea de cofinantare a proiectelor, GAL va incuraja investitiile de mici dimensiuni. Astfel se va asigura un numar mai mare de proiecte finantate si o dezvoltare omogena a teritoriului.
63
Anexa nr. 2
Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri: cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin imbunatatirea si cresteerea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca. Beneficiari : Tipuri de beneficiari:
Publici: nu este cazul Privaţi: fermierii in varsta de pana la 40 de ani persoane fizice sau juridice
Evaluarea numărului: 5 proiecte. Precizări privind acţiunile eligibile :
Tipuri de acţiuni eligibile : - construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; - achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; - achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; - achizitionarea de teren pentru activitati agricole;
64
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
5 25.000 125.000 100.000 25.000 0%
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Femei care se instaleaza ca tineri fermieri, cu varsta pana in 40 de ani 25 2. Beneficiari care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Proiectele care vizeaza protectia mediului 20 4. Achizitionarea de tehnologii inovative 40 TOTAL 100
Măsura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii, etc. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin introducerea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.
65
Beneficiari : Tipuri de beneficiari:
Publici: nu este cazul.
Privaţi:
Persoana fizica autorizata Intreprinderi individuale Societate in nume colectiv Societate pe actiuni Societate cu raspundere limitata Societate agricola Grup de producatori
Evaluarea numărului: 5 proiecte. Precizări privind acţiunile eligibile:
Tipuri de acţiuni eligibile: - construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor - construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol - construirea si/sau modrnizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii; - construirea si/sau moderizarea serelor - infiinatrea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni - investitii pentru procesarea produselor agricole, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire.
66
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 40 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
5 50.000 250.000 80.000 20.000 150.000
Criterii de selectie locala: Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Exploatatii agricole de semi-subzistenta 25
2. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate 15
3. Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului 5 4. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole 20 5. Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic 20
6. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 5
7. Proiecte cu valoare maxima de 20.000 Euro 10 TOTAL 100
Măsura 123 – Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele general ale acestei masuri vizeaza: Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere, prin imbunatatirea performanetei genrale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin introducerea si dezvoltarea de tehnologii si
67
procedee pentru obtinerea de noi produse agricole si forestire, adaptarea intreprinderilor la noile standarde europene atat in etapa de procesare cat si in cea de distributie a produselor obtinute. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul Privaţi: Micro-intreprinderi si Intreprinderi Mici si Mijlocii Cooperative agricole Asociatii familiale Grupuri de producatori
Evaluarea numărului: 2 proiecte Precizări privind acţiunile eligibile :
* Acţiuni imateriale :
Tip de acţiuni eligibile : - constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate mediului - constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross - investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 50 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
2 200.000 400.000 160.000 40.000 200.000
68
Criterii de selectie locala: Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. IMM-uri din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare 30
2. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 5
3. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 10 4. IMM-uri care sunt atat producatoare de materie prima cat si procesatoare 20 5. IMM-uri care proceseaza produse traditionale si asimilate 20 6. Sa colecteze si/ sau sa proceseze produse ecologice 15 TOTAL 100
Submăsura 125 b – Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza: - Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, căi ferate forestiere şi funiculare); - Lucrări de corectarea torenţilor în păduri. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii sectorului forestier si prin diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale persiculoase asupra padurii. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul. Privaţi: proprietari/deţinători (cu drept de administrare) privaţi de pădure, persoane fizice şi juridice; asociaţii de proprietari/ deţinători privaţi de pădure;
Evaluarea numărului: 1 proiect
69
Precizări privind acţiunile eligibile :
* Acţiuni imateriale :
Tip de acţiuni eligibile : A. Infrastructură rutieră forestieră - construirea şi/sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de apărare -
consolidare, lucrări de siguranţa circulaţiei (parapeţi), semnalizare şi avertizare; B. Infrastructură feroviară forestieră - construirea şi modernizarea terasamentelor şi calea de rulare, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de
apărare - consolidare, tunele, lucrări de semnalizare şi avertizare; C. Lucrări de corectare a torenţilor, situate în pădure – construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrări. Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 75 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
1 100.000 100.000 60.000 15.000 25.000
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 20
2. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Investitii care vizeaza infrastructura rutiera forestiera 40 4. Investitii care vizeaza infrastructura feroviar forestiera 5 5. Construire baraje, diguri, canale situate in padure 20 TOTAL 100
70
Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie prin stimularea spiritului antreprenorial si diversificarea activitatilor si veniturilor.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile economic si divesrificarea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse. Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul Privaţi: Persoanele fizice in varsta de pana la 62 ani
Evaluarea numărului: 5 proiecte
Precizări privind acţiunile eligibile :
Tip de acţiuni eligibile :
Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani. După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerinţelor minime din Planul de afaceri depus iniţial la solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să demonstreze că faţă de situaţia iniţială a activităţii precizată în Planul de afaceri:
- producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20%; - si dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE.
71
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
5 1.500 7.500 6.000 1.500 0%
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 10 2. Benficiarul sa aiba varsta pana in 40 de ani 15 3. Reprezentantii legali ai beneficiarilor sunt femei 15 4. Productia agricola obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de minim 20% 30 5. Dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE 30 TOTAL 100
Măsura 142 – Infiintarea grupurilor de producatori
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul specific al acestei masuri vizeaza: încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare si adaptarea productiei din punct de vedere cantitativ si calitativ la cerintele consumatorilor.
72
Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul
Privaţi: Societati comerciale
Societati agricole
Asociatii
Cooperative agricole
Evaluarea numărului: 1 proiect
Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale :
Tip de acţiuni eligibile :
În cadrul Măsurii 142 se acordă sprijin pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare, care activează în următoarele sectoare:
1. Sectorul agricol: culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);
horticultură ( flori, plante ornamentale);
viticultură (viţă de vie pentru vin);
creşterea animalelor pentru lapte;
creşterea animalelor (excluzând laptele);
granivore (porci şi păsări);
mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).
2. Sectorul forestier:
produse lemnoase;
produse nelemnoase.
73
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
1 200.000 200.000 160.000 40.000 0%
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Membrii sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 2. Aplicarea unor tehnologii de productie unitara 40 3. Beneficiari care activeaza in sectorul agricol 40 4. Beneficiari care activeaza in sectorul forestier 5 TOTAL 100
Măsura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: 1. Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural; 2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; 3. Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale; 4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic” prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
74
Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul Privaţi: Micro-intreprinderile Persoane fizice
Evaluarea numărului: 5 proiecte Precizări privind acţiunile eligibile:
Tip de acţiuni eligibile
Investiţii în activităţi non-agricole:
- Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.); - În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă); - Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti
Servicii pentru populaţia rurală (croitorie, frizerie, cizmarie, conectare si difuzare internet,, mecanizare, transport, )
Investiţii în producerea de energie regenerabilă Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70 %
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
5 50.000 250.000 140.000 35.000 75.000
75
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani
15
2. Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat 15 3. Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor 20 4. Micro-intreprinderi nou infiintate (start-up-uri) 20 5. Proiecte care vizeaza acordarea de servicii pentru populatia rurala 20 6. Proiecte care vizeaza investitii in energia regenerabila TOTAL 100
MASURA 125 - Submasura 125 a - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei : Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza: - Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje, lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor, etc.). - Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie, lucrările de corectare a
torenţilor, situate în fondul funciar agricol. Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL se pot construi/moderniza elementele de infrastructura de acces in zonele agricole, precum si anumite tehnologizari de irigatii, drenaje etc.
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume „imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural” prin constructia/modernizarea/reabilitarea elementelor de infrastructura existente.
76
Beneficiari: Tipuri de beneficiari:
Publici:
- unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole, prin reprezentanţii lor legali;
- Organizaţii/ federaţii de utilitate publică proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole.
Privati:
- Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deţinătoare de terenuri agricole şi/ sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole;
Evaluarea numarului: 2 proiecte. Precizari privind actiunile eligibile: Investitii eligibile: A. Infrastructura rutieră agricolă – construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri şi podeţe, drumurilor agricole de
exploataţie; B. Sisteme de irigatii – modernizare şi/sau retehnologizare, inclusiv lucrări pentru staţiile de pompare, de contorizare; C. Sisteme de desecare şi drenaj şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare – modernizare şi/ sau retehnologizare; D. Lucrări de corectare a torenţilor situate în fondul funciar agricol - constând în construirea şi/sau modernizarea barajelor, digurilor,
canalelor sau alte asemenea lucrări. Finantare : • Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100 %
Nr. de proiecte
prevazute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
masura
Contributia FEADR – masura
Contributia publica nationala
Contributia privata
2 200.000 400.000 320.000 80.000 0%
77
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 20
2. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 15 3. Investitii care vizeaza infrastructura rutiera agricola 30 4. Investitii care vizeaza sisteme de irigatii 15 5. Sisteme de desecare, drenaj, imbunatatiri funciare 20 TOTAL 100
MASURA 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare – miza interventiei : Prin intermediul obiectivelor acestei masuri, partenerii din cadrul GAL pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii in teritoriul vizat. Obiectivul specific Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia. Obiectivul operaţional Extinderea suprafeţei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor
Descrierea interventiei – domeniul de acoperire al masurii : Masura 221 urmareste îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire
78
Beneficiari : Tipuri de beneficiari:
Publici:
- Autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol, numai pentru compensarea costurilor legate de înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi pentru cheltuielile aferente întocmirii proiectului de împădurire
Privati:
- Persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate);
- Persoanele juridice;
- Grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice;
- Fermieri
- Alţi deţinători de teren agricol
Evaluarea numarului: 2 proiecte. Precizari privind actiunile eligibile :
Zone geografice Foioase Rasinoase Campie Stejar pedunculat, Stejar
pufos, Cer , Garnita, Frasin comun, Par salbatic, Cires salbatic, Ulm de camp, Tei argintiu, Anin negru, Jugastru, Mojdrean, Salcam, Gladita, Plop alb, Plop negru
Pin negru
Deal Cer, Garnita, Gorun, Fag, Paltin de munte, Frasin comun, Ulm de munte, Tei de deal, Carpen, Salcam,
Molid, Brad, Pin slivestru, Pin negru
79
Investitii eligibile:
Plantaţiile forestiere trebuie să fie constituite, în funcţie de zona geografică, din speciile prezentate în tabelul de mai sus. Tipurile de plăţi aferente măsurii 221 sunt următoarele: - O primă pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere, în funcţie de zona geografică în care se efectuează împădurirea - O primă anuală pentru lucrările de întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani, (începând cu anul infiintarii plantatiei), variabilă în
funcţie de zona geografică în care s-a făcut împădurirea şi de anul de întreţinere; - O primă compensatorie anuală pe ha, pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi, fixă pentru o perioadă de 15 ani (începând cu
anul infiintarii plantatiei) dar variabilă în funcţie de clasificarea beneficiarilor ca fermieri sau alţi deţinători de terenuri agricole. Cheltuieli eligibile pentru realizarea proiectului de împădurire - Cheltuielile cu întocmirea proiectului tehnic, se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a
proiectului, în limita plafoanelor stabilite. - Cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic de împădurire nu trebuie să depăşească 70 euro/ha pentru suprafeţe de până la 50
ha, 50 euro pentru suprafeţe între 50 ha(inclusiv) şi 150 ha(inclusiv) sau 30 euro pentru suprafeţe mai mari de 150 ha. Finantare : • Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 70 %
Nr. de proiecte
prevazute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
masura
Contributia FEADR – masura
Contributia publica nationala
Contributia privata
2 1.900 3.800 2.128 532 1.140
Gladita, Mojdrean, Jugastru, Cires salbatic, Par salbatic, Carpinita
Munte Fag, Gorun, Paltin de munte, Scorus,Ulm de munte
Molid, Brad alb, Larice, Pin silvestru, Zambru, Pin negru
* Arbusti ce pot fi folositi Paducel, com, maces, calin, liliac, catina alba, lemn cainesc, scumpie, salcioara
80
Criterii de selectie locala: Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 20 2. O primă pentru lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere 30 3. Beneficiari personae fizice tineri fermieri/femei 30 4. Asociatii de persoane fizice/juridice 20 TOTAL 100
Măsura 313 Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: - Cresterea si imbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica; - Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica; - Crearea facilitatilor reacreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic. Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL pot fi dezvoltate infrastructura de primire turistica, activitatile recreationale, infrastructura la scara mica precum centrele de informare turistica si de asemenea, pot fi promovate serviciile turistice din mediul rural. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1, 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume Cresterea competitivitatii intreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic, Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, din zonele rurale, prin constructia si reabilitarea infrastructurii de turism precum si prin promovarea turismului (servicii si obiective turistice) Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici, (va fi precizat : comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) : Comunele; Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara; Privaţi, (va fi precizat: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ) Microintreprinderi;
81
ONG; Persoane fizice ((neinregistrate ca agenti economici).
Evaluarea numărului: 3 proiecte
Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni materiale :
- Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si restaurante);
- Investitii private in infrastructura turistica de agrement (saptii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic, rafting, etc;
- Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
- Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice , conectate la sistemele regionale si nationale;
- Amenjarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica;
- Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora;
- Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice;
- Elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice;
- Achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, softuri, etc.
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70%
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
3 70.000 210.000 117.600 29.400 63.000
82
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani
25
2. Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectului 25 3. Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale 25 4. Achizitionare de tehnologii inovative 25 TOTAL 100
Măsura 322 Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: - Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural; - Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru popultaia rurala; - Cresterea numarului de sate renovate; - Cresterea numarului de obictive de patrimoniu din spatiul rural sprijinite; Conform acestor obiective pe teritoriul GAL pot fi realizate urmatoarele investitii: - crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza (drumuri comunale, retele publice de apa, de alimentare cu gaz, de joasa tensiune statii de transfer pentru deseuri); - crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia din teritoriu ( spatii publice de recreere, cladiri publice, sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile, infrastructura sociala, educationala, achizitionarea de utilaje si echipamente, asezaminte culturale); - protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului, si anume Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, prin reabilitarea infrastructurii de baza si valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural.
83
Beneficiari : Tipuri de beneficiari :
Publici, (va fi precizat : comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) : Autoritatile locale (comune); Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara Asezaminte culturale Institutii publice Privaţi, (va fi precizat: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,…) : ONG Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural sau natural
Evaluarea numărului: 3 proiecte
Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni materiale:
Tip de acţiuni eligibile:
- Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local; - Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa; - Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata; - Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si /sau a reteli publice de iluminat; - Prima infiintare si extinderea reteli publice locale de alimentare cu gaz; - Investitii in statii de transfer pentru deseuri; - Infiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere; - Renovarea cladirilor publice; - Investitii in sisteme de producere di furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat; - Prima infiiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale; - Constructia si dotarea gradinitelor; - Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public; - Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice; - Renovarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale. - Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural; - Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
84
Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%
Nr. de proiecte
prevăzute Cost total mediu
Estimarea costului total pe
măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
3 200.000 600.000 160.000 40.000 0%
Criterii de selectie locala:
Nr. crt.
Criterii de selectie Punctaj
1. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani
15
2. Proiecte care vizeaza infrastructura rutiera si de amenajare a spatiilor verzi 30 3. Proiecte care vizeaza infrastructura de utilitati 30 4. Proiecte cara vizeaza domeniul social, educational, cultural 25 TOTAL 100
85
Dupa cum reiese din informatiile cuprinse in Anexa 2, Grupul de Actiune Locala
„Campia de Vest a Brailei” propune sa implementeze prezentul plan de dezvoltare prin
intermediul a cel putin 34 proiecte, dupa cum urmeaza:
MASURA DENUMIREA MASURII NUMAR
PROIECTE
112 „Instalarea tinerilor fermieri” 5
121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” 5
123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”
2
125, Submasura 125 b „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”
1
141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”
5
142 „Infiintarea grupurilor de producatori” 1
312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”
5
125, Submasura 125 a „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii”
2
221 „Prima impadurire a terenurilor agricole”
2
313 „Incurajarea activitatilor turistice” 3
322, cu submasurile ce
urmeaza sa fie lansate in
perioada 2010-2013
„Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”
3
TOTAL 34
Propunerile de proiecte ale parteneriatului, ce pot fi adaptate in functie de
oportunitatile de finantare active, sunt urmatoarele:
Nr. crt. Propunere proiect Tip proiect/Aplicant
1 Amenajare trasee turistice, spatii de agrement, unitati de cazare
Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
2 Reabilitare/modernizare drumuri comunale, drumuri forestiere etc.
Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
3 Realizarea de targuri, materiale si evenimente de promovare
Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)
4 Infiintare/extindere/modernizare/dotare Proiect destinat parteneri privati
86
intreprinderi noi si existente
5 Amenajare spatii pentru organizarea de targuri/piete comunale
Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
6 Reabilitarea/modernizarea obiectivelor aflate in patrimoniul comunitatilor
Proiect integrat destinat APL
7 Infiintare/amenajare centru de servicii sociale Proiect integrat destinat APL
8 Investitii in infrastructura de transport Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
9 Proiecte de cooperare transfrontaliera Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)
10 Infiintare/modernizare ferma agricola Proiect destinat parteneri privati
11 Infiintare de asociatii si grupuri de producatori Proiect destinat parteneri privati
12 Impadurire terenuri agricole Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
13 Infiintarea/extinderea de micro-intreprinderi cu profil non-agricol
Proiect destinat parteneri privati
14 Incurajarea tinerilor fermieri prin acordarea unei prime de instalare
Proiect destinat parteneri privati
15 Renovarea cladirilor publice Proiect integrat destinat APL
16 Pietruire drum de exploatare Proiect integrat destinat GAL „Campia de Vesta Brailei”
17 Amenajare ferma piscicola Proiect destinat parteneri privati
18 Amenajare debracader Proiect destinat parteneri privati
19 Amenajare spatii publice (spatii de joaca tematice pentru copii, piste de biciclete)
Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)
20 Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile
Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)
21 Dezvoltarea/crearea de sere/peiniere/livezi Proiect destinat parteneri privati
22 Cultivarea plantelor energetice Proiect destinat parteneri privati
23 Elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice
Proiect destinat parteneriatului (APL, ONG, parteneri privati)
24 Achizitionarea de echipamente, utilaje, hardware, software etc.
Proiect destinat parteneri privati
25 Modernizare si tehnologizare sisteme de irigatii Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)
26 Tehnologizare sisteme de desecare, drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare
Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)
27 Construire/modernizare baraje, diguri, canale etc.
Proiect destinat parteneriatului (APL, parteneri privati)
87
28 Constructii noi/modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate mediului
Proiect destinat parteneri privati
29 Constructii noi/modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross
Proiect destinat parteneri privati
30 Investitii pentru imbunatattirea controlului intern al calitatii materiei prime, produselor semifabricate si a produselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing
Proiect destinat parteneri privati
31 Investitii in industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje etc.)
Proiect destinat parteneri privati
32 Asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
Proiect destinat parteneri privati
33 Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti
Proiect destinat parteneri privati
34 Dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala (croitorie, frizerie, coafura etc.)
Proiect destinat parteneri privati
88
Denumirea măsurii
Ponderea măsurii în planul de finanţare
Cost total Contribuţii publice
Contribuţii naţionale Contribuţii private FEADER
% din costul total
% de contribuţie
FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %
1. Masura 112 5% 80%
125,000 € 100% 100,000 € 80% 25,000 € 20% 0 € 0%
2. Masura 121 10% 32%
250,000 € 100% 80,000 € 32% 20,000 € 8% 150,000 € 60%
3. Masura 123 16% 40%
400,000 € 100% 160,000 € 40% 40,000 € 10% 200,000 € 50%
4.Masura 125 - Submasura 125 b
4% 60% 100,000 € 100% 60,000 € 60% 15,000 € 15% 25,000 € 25%
5. Masura 141 0% 80%
7,500 € 100% 6,000 € 80% 1,500 € 20% 0 € 0%
6. Masura 142 8% 80%
200,000 € 100% 160,000 € 80% 40,000 € 20% 0 € 0%
7. Masura 312 10% 56%
250,000 € 100% 140,000 € 56% 35,000 € 14% 75,000 € 30%
8. Masura 125 - Submasura 125 a 16% 80%
400,000 € 100% 320,000 € 80% 80,000 € 20% 0 € 0%
9. Masura 221 0% 56%
3,800 € 100% 2,128 € 56% 532 € 14% 1,140 € 30%
10. Masura 313 8% 56%
210,000 € 100% 117,600 € 56% 29,400 € 14% 63,000 € 30%
11. Masura 322 24% 80%
600,000 € 100% 480,000 € 80% 120,000 € 20% 0 € 0%
Asistenţă tehnică 0% #DIV/0!
- € #DIV/0! 0 € #DIV/0! 0 € #DIV/0! 0 € #DIV/0!
TOTAL 100% 64% 2,546,300 € 100% 1,625,728 € 64% 406,432 € 16% 514,140 € 20%
89
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)
In vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala pentru Grupul de Actiune Locala
„Campia de Vest a Brailei”, s-au desfasurat urmatoarele activitati:
• Au avut loc intalniri de informare privind infiintarea Grupului de Actiune Locala
„Campia de Vest a Brailei”. In cadrul acestora a fost prezentat Ghidul solicitantului
pentru Masura 431 si a fost subliniata importanta accesarii acestei oportunitati de
finantare in vederea dezvoltarii durabile a zonei. In urma intalnirilor s-au intocmit dosare
ale actiunilor (liste prezenta, minute, material prezentate etc.)
• Au fost realizate activitati de promovare a programului LEADER atat in randul
reprezentantilor sectorului public, cat si in randul reprezentantilor sectorului privat prin
distribuirea unor materiale informative cu privire la procesul de constituire al GAL-urilor
si cu privire la activitatea altor GAL-uri din Uniunea Europeana. De asemenea la
avizierul fiecarei unitati administrativ teritoriale membra a Grupului de Actiune Locala
“Campia de Vest a Brailei” a fost postat anuntul ptivind selectia GAL-urilor si
documentatia necesara aferenta.
• In vederea identificarii necesitatilor comunitatilor locale, in perioada martie-iunie 2010, a
fost realizata o caravana in judetul Braila, in cadrul careia au avut loc discutii pe
domeniile social, cultural, economic etc cu reprezentantii sectorului public, privat si cu
societatea civila. In urma acestei caravane, reprezentantii U.A.T.-urilor au decis infiintarea
GAL-ului “Campia de Vest a Brailei”. Informatiile colectate au fost utilizate in
elaborarea Planului de Dezvoltare Locala.
• O parte din membrii GAL-ului “Campia de Vest a Brailei” au participat la sesiunile de
instruire organizate de catre MADR, atat in faza 1, cat si in faza 2.
• Metodologia de animare în vederea elaborării candidaturii Leader în cadrul
PNDR 2007 – 2013 s-a realizat următorii paşi:
a) Stabilirea leader-ului – reprezentat de catre Unitatea Administrativ Teritoriala
Faurei;
b) O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate,
număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în GAL;
90
c) Identificarea colaboratorilor in randul membrilor GAL. In acest sens fiecare
membru GAL a desemnat o persoana de contact pentru colaborare;
d) Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi selectarea lor în
vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la initiativa membrilor GAL
si in prezenta unui reprezentant al AM PNDR judetean;
e) Organizarea grupurilor de lucru si a intalnirilor acestora.
Întâlnirile au avut urmatoarea ordine de zi:
Prima întâlnire:
a) identificarea potentialilor parteneri ai mediului privat;
b) stabilirea mijloacelor de colectare a datelor necesare in vederea realizarii Planului de
Dezvoltare Locala;
c) identificarea masurilor din PNDR in vederea realizarii Planului, urmand a fi discutate cu
reprezentantii AM PNDR judetean;
d) prezentarea unor initiative in vederea dezvoltarii zonei de acoperire a GAL-ului prin
elaborarea unor proiecte integrate;
e) stabilirea urmatoarei intalniri.
A doua întâlnire:
a) stabilirea denumirii finale a Grupului de Actiune Locala;
b) discutarea componentei grupului;
c) discutarea continutului Planului de dezvoltare locala si corelarea cu punctajul mentionat
in Grila de evaluare din cadrul Ghidului solicitantului;
d) stabilirea graficului activitatilor ce vor fi desfasurate in cadrul GAL in vederea depunerii
documentatiei la AM-PNDR judetean.
A treia întâlnire:
a) stabilirea leadearului GAL si a componentei Consiliului Director;
b) discutarea documentelor statutare ale GAL-ului (act constitutiv, statut);
c) completarea Planului de Dezvoltare cu date furnizate de membri GAL.
A patra întâlnire:
a) Validarea planului, a propunerilor şi a alegerii organizării acţiunilor;
91
b) Prezentarea concluziilor lucrărilor în faţa reprezentanţilor localităţilor din teritoriu şi a
celorlalţi parteneri esenţiali ai teritoriului, apoi oficializarea parteneriatului, prin
semnarea documentelor statutare;
c) Elaborarea candidaturii şi rediscutarea acesteia cu reprezentanţii AM PNDR Judetean;
d) Validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.
In cazul selectarii pentru finantare a Planului de dezvoltare locala, Grupul de Actiune
Locala „Campia de Vest a Brailei” se va inregistra conform O.G. 26/2000 referitoare la
Asociatii si Fundatii.
92
Mob
iliz
are
Coo
rdon
are
- el
abor
are
Val
idar
e În
suşire
LEADER + ANIMATOR
U.A.T. FAUREI
Grup de lucru 1
Grup de lucru 2
Grup de lucru 3
Elaborarea şi centralizarea Procesele verbale ale întârnirilor
Depunerea candidaturii
A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e
93
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional
III.2.1 Descrierea partenerilor
PARTENERI PUBLICI Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Radu Popa U.A.T. Ciresu Primar
Stancescu Virginia U.A.T. Faurei Primar
Enache Drogeanu U.A.T. Galbenu Primar Petre Andrei U.A.T. Gradistea Primar Rica Tutulan U.A.T. Jirlau Primar Mosescu Alexandru U.A.T. Mircea Voda Primar
Petre Cazacu U.A.T. Surdila Gaiseanca
Primar
Ionel Meirosu U.A.T. Surdila Greci Primar Cristian Codreanu U.A.T. Sutesti Primar Iconaru Marian U.A.T. Ulmu Primar Neagu Caraman U.A.T. Visani Primar
PARTENERI PRIVAŢI Nume şi prenume Funcţia Tip* /Observaţii Mitica Valcu S.C. Kirov Comimex
S.R.L, oras Faurei Administrator
Otilia Andrei S.C. Bogdandra Com S.R.L, oras Faurei
Administrator
Per Villumsen S.C. Firstfarms Agro East S.R.L, oras Faurei
Administrator
Dumitru Patranoiu S.C. Bricks Production S.R.L, oras Faurei
Administrator
Ochirosi Costica S.C. Unicom S.R.L., com. Sutesti
Administrator
Dumitru Merisan PartenerRom, Faurei Administrator Popa Alexandru S.C Popalex Com
S.R.L, com. Ciresu Administrator
Nanu Gheorghe S.C Banakys S.R.L, com. Surdila Gaiseanca
Administrator
Lazar Ion Ulpast S.A., com. Sutesti
Administrator
Meirosu Ioana Întreprindere individuala Meirosu Ioana, com. Surdila Greci
Administrator
Zaharia Costel Întreprindere individuala Zaharia Costel, com. Surdila Greci
Administrator
Andrei Fanuta Întreprindere individuala Andrei Fanuta, com. Gradistea
Administrator
Stroescu Nicolaie S.C. Sanir Impex Administrator
94
S.R.L., com. Jirlau Dumitrache Aurelia S.C. DAEDANA COM
S.R.L., oras Faurei reprezentant
Lascu Filofteia Lascu Petre
SC Filocori Prod S.R.L, oras Faurei
Reprezentanti
Cretu Rosca Adrian S.C. Viadon Pet S.R.L Administrator Mocanu Grigore Gabriel
S.C. Aligand Protect S.R.L, oras Faurei
Administrator
Societate Civila – ONG Nume şi prenume Instituţia/ P.F. Funcţia Tip* /Observaţii Secuiu Constantin P.F Secuiu Constantin Administrator Staicu Iulian P.F. Staicu Iulian, sat
Drogu, com. Galbenu Administrator
Cocos Sorin Danut A.F. Cocos, com. Gradistea
Administrator
Chiru Emanuel Asociatia pentru Dezvoltarea Socio-Culturala si Economica a comunei Surdila Gaiseanca
vicepresedinte
Vizireanu Sandita Asociatia crescatorilor de bovine „BOVIS-DED”, sat Dedulesti, com. Mircea Voda
Reprezentant
Negoita Nicu Asociatia „Tinerii Euro-agronomi”, com.Gradistea
Reprezentant
Tanase Fanel S.C. Galrom S.R.L, com. Gradistea
Reprezentant
Grosu Sandel Filiala Sutesti - Alianta pentru unitatea rromilor din judetul Braila
Presedinte
Buzea Ion
Asociatia Sportiva „Victoria” – sat Dedulesti, com. Mircea Voda
Presedinte
Oancea Gheorghe Asociatia „Miorita” a crescatorilor de ovine si caprine, com. Mircea Voda
Presedinte
Mosescu Alexandru Asociatia Sportiva „Avantul”, com. Mircea Voda
Presedinte
Mocanu Aurel Asociatia „Club sportiv VICTORIA Surdila Greci”, com. Surdila Greci
Presedinte
95
Gheorghe-Dragos Scorteanu
Club Sportiv oras Faurei
Presedinte
Tarau Ionut Valentin
„Asociatia de Dezvoltare Economico-Sociala si Culturala Surdila Greci”, com. Surdila Greci
Presedinte
Candel Leonard Mihael
South-East Metropolitan Development Association, oras Faurei
Reprezentant
Bardas Stefan Asociatia Sportiva „Unirea” Gradistea
Reprezentant
Enache Viorel Parohia Faurei Preot Anton Gina Centrul Comunitar
Cultural „Anton Pann” Reprezentant
Grupul de Acţiune Locala „Campia de Vest a Brailei” reprezintă un parteneriat public-
privat alcătuit din reprezentanţi ai sectoarelor:
• Public:
� administraţii publice (la nivel local);
• Privat:
� sector comercial (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată etc.);
� sector agricol;
• Societate civilă:
� organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii (asociaţii de mediu, asociaţii
culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult etc.);
� persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial. In cadrul GAL-ului se
regaseste atat reprezentarea echilibrata a femeilor, cat si a tinerilor si a organizatiilor cu
profil agricol.
III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului
In cadrul Asociatiei, organele de conducere si control sunt reprezentate de catre:
- Adunarea Generala;
- Consiliul Director;
- Cenzorul;
96
- Comitetul de selectare a proiectelor;
- Aparatul tehnic.
Sectiunea I - Adunarea Generala
Adunarea Generala este organul de conducere alcatuit din totalitatea membrilor
Asociatiei. Adunarea Generala are urmatoarele atributii:
a) stabileste strategia si obiectivele generale ale Asociatiei;
b) elaboreaza planul de dezvoltare a zonei;
c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil;
d) alege si revoca Consiliul Director;
e) alege si revoca cenzorul;
f) hotaraste infiintarea sau desfiintarea de filiale/sucursale;
g) modifica actul constitutiv si statutul;
h) hotaraste dizolvarea si lichidarea Asociatiei, precum si destinatia bunurilor
ramase dupa lichidare;
i) hotareste infiintarea de societati comerciale in conditiile art. 47, din OG 26/2000,
cu modificarile si completarile ulterioare;
j) hotaraste primirea de noi membri asociati si excluderea asociatilor, in conditiile
prezentului statut;
k) stabileste cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere, daca este cazul;
l) orice atributii prevazute de lege sau statut.
Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, in sedinta ordinara si are drept
de control permanent asupra Consiliului Director si asupra activitatii cenzorului.
Adunarea Generala se convoaca in scris de Consiliul Director, prin intermediul
presedintelui acestuia, cu cel putin 15 zile inainte de data desfasurarii.
Convocarea Adunarii Generale va fi insotita de documente care sa precizeze ordinea
de zi si sa aduca informatii despre subiectele in dezbatere.
Participantii pot solicita introducerea unor probleme pe ordinea de zi cu 5 zile inante
de sedinta.
Adunarea Generala se poate intruni si in sedinta extraordinara, prin decizia Consiliului
Director.
97
La Adunarea Generala participa membrii Asociatiei sau reprezentantii lor, precum si
invitati, potrivit hotararii Consiliului Director. In cadrul Adunarii Generale fiecare membru
are dreptul la un vot.
Asociatii care, intr-o anumita problema supusa dezbaterii Adunarii Generale, sunt
interesati personal sau prin sotii lor, ascendentii dau descendentii, rude in linie colaterala si
afinii pana la gradul patru inclusiv, nu vor putea lua parte la deliberare si nici la vot, in caz
contrar raspunzand pentru daunele cauzate Asociatiei, daca, fara votul lor nu s-ar fi putut
obtine majoritatea ceruta.
Rapoartele de activitate ale Consiliului Director, programele de activitate, bugetele de
venituri si cheltuieli, bilanturile contabile se dezbat de catre Adunarea Generala si se supun
aprobarii acesteia.
Adunarea Generala este statutar constituita in prezenta a cel putin jumatate plus unu
dintre membrii cu drept de vot, iar hotararile se adopta cu votul a jumatate plus unu.
Hotararile privind modificarea Actului constitutiv si a Statutului sau dizolvarea si
lichidarea Asociatiei se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept
de vot ai Asociatiei.
Daca nu se indeplineste cvorumul prevazut la alin (1) Adunarea Generala se convoaca
din nou, in scris, cu cel putin 7 zile inainte de sedinta. In acest caz, Adunarea generala este
statutar constituita si poate decide, oricare ar fi numarul membrilor prezenti cu o majoritate de
¾ din voturi.
Votul se exercita in mod deschis sau, la cererea Consiliului Director ori a unei treimi
din numarul membrilor prezenti, in mod secret.
Hotararile luate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii chiar daca
acestia nu au luat parte la Adunarea Generala sau au votat impotriva.
Adunarea Generala este condusa de presedinte, in lipsa acestuia de un vicepresedinte,
iar in caz de indisponibilitate a presedintelui si a vicepresedintelui de catre secretarul
Consiliului Director. La fiecare sedinta a Adunarii Generale se intocmeste proces-verbal.
Hotararile Adunarii Generale contrare legii, Actului constitutiv sau dispozitiilor
cuprinse in Statut pot fi atacate in justitie, in conditiile legii.
Trebuie mentionat faptul ca la nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali,
precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor reprezinta peste 50% din parteneriatul local.
98
Sectiunea a II a - Consiliul Director
Consiliul Director asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.
Consiliul Director este alcatuit din 3 membri alesi de catre Adunarea Generala dintre
membrii cu drept de vot ai Asociatiei.
Alegerile pentru Consiliul Director si a cenzorului au loc odata la 3 ani, cu exceptia
cazurilor de retragere, revocare sau deces, cand ele se pot organiza, pentru posturile ramase
vacante, in cadrul primei Adunari Generale.
In exercitarea competentelor sale, Consiliul Director:
a) prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate, executarea bugetului de venituri si
cheltuieli, proiectul programelor Asociatiei, etc.
b) incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei;
c) accepta donatii, sponsorizari, in conditiile legii;
d) stabileste politica de personal a Asociatiei, organigrama, statul de functii si propune
cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere si conditiile in care se achita.
e) isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare pe care il supune spre
aprobare Adunarii Generale.
f) hotaraste, la nevoie, schimbarea sediului Asociatiei.
g) imputerniceste, in caz de nevoie si in conditiile legii, una sau mai multe persoane pentru a
indeplini anumite atributii cu caracter special in numele si in favoarea Asociatiei;
h) indeplineste orice alte atributii prevazute prin Statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului constitutiv sau Statutului pot fi
atacate in justitie, conform legii.
Consiliul Director se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui. Convocarea se face cu cel putin 5 zile inainte de data sedintei. Conducerea
sedintei Consiliului Director se exercita de catre presedinte, iar in lipsa acestuia de catre un
inlocuitor desemnat potrivit regulamentului propriu de functionare.
Consiliul Director este statutar constituit in prezenta a cel putin 2/3 din membrii sai.
Consiliul Director adopta decizii valabile cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Deliberarile si deciziile Consiliului Director se consemneaza in procese verbale
incheiate cu ocazia fiecarei intruniri. Procesele verbale vor fi semnate de pesedinte,
vicepresedinte si de secretar.
99
Sectiunea a III a - Controlul financiar
Controlul financiar al Asociatiei este asigurat de cenzorul ales de Adunarea Generala.
In realizarea competentei sale, cenzorul:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul Asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
d) isi poate elabora un regulament propriu de functionare;
e) indeplineste orice alte atributii prevazute de statut, stabilite de Adunarea Generala sau
rezultate din legislatia in vigoare.
Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cenzorul trebuie sa fie contabil
autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.
Adunarea Generala aproba regulamentul de organizare si functionare a activitatilor
cenzorului.
Sectiunea a IV a – Comitetul de selectare a proiectelor
Avand in vedere componenta Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei”, comitetul de selectie va fi format din fi alcătuit din aprox. 15 de persoane, membri
ai GAL-ului. La nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alti
reprezentanti ai societatii civile, vor reprezenta mai mult de 50% din parteneriatul local. Daca
unul din proiectele depuse pentru selectare, apartine unuia din membrii comitetului, in aceasta
situatie persoana (organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea
comitetului respectiv.
Sectiunea a V a – Aparatul tehnic
Aparatul tehnic este format din personalul executiv al Asociatiei.
Adunarea Generala poate infiinta un aparat tehnic, ce va fi angajat prin contract de
munca/contract de prestari servicii pe perioada nedeterminata/determinate cu respectarea
prevederilor legale in domeniu.
Printre atributiile aparatului tehnic, care vor fi stabilite de catre Consiliul Director, se
numara: coordonarea activitatii GAL sub aspect organizatoric, cat si sub aspectul respectarii
procedurilor de lucru; participarea la procedurile de verificare, selectie si implementare a
proiectelor derulate in cadrul GAL etc.
100
PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI
III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi:
a) informare – comunicare;
b) apel pentru proiecte;
c) sprijinirea aplicantilor;
d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor.
Aceste activitati vor fi derulate de catre aparatul tehnic care va fi angajat in cadrul
Asociatiei Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei”. Fiecare angajat al
GAL-ului va avea responsabilitati clar definite in fisa postului, document ce va fi intocmit la
momentul angajarii.
De asemenea, in cadrul GAL-ului vor fi implicate si resurse umane din partea
structurilor partenere care vor contribui la implementarea programului, in special echipa
locala care a contribuit la animarea teritoriului, in componenta careia se regasesc persoane cu
pregatire specifica in domeniul dezvoltarii rurale, LEADER faza 1 si faza 2, managementul
Aleşii comunali şi intercomunali
Întreprinderi private
Comitet de selecţie LEADER
Public: 32,35
%
Privat: 67,65
%
Reprezentanţi ai Administraţiilor locale şi judeţene
Număr de membri: între 15 şi 40. Pentru fiecare membru titular, vor fi prevăzuţi supleanţi
Asociaţii private
101
proiectelor, management strategic etc. Alaturi de personalul ce va fi angajat in cadrul
aparatului tehnic care va asigura functionarea Grupului de Actiune Locala, echipa de animare
formata din personal specializat vor contribui la implementarea planului de dezvoltare, avand
in vedere experienta acestora inca din etapa de elaborare a dosarului de candidatura.
Personalul implicat in echipa de animare atat in etapa de elaborare, cat si in cea de
implementare a planului va pastra forma de organizare a grupurilor de lucru si vor realiza
proiectele propuse pe masuri specifice. Pe langa pregatirea pe care acestia o detin in domeniu
trebuie mentionat faptul ca personalul respectiv a fost si este implicat in implementarea
strategiilor de dezvoltare locala/proiecte cu finantare nerambursabila la nivelul comunitatilor
pe care le reprezinta. Echipa va colabora permanent si cu Centrele Locale de Consultanta
Agricola existente, pe teritoriul GAL, in localitatile Faurei, Galbenu, Sutesti si Visani.
Avand in vedere structura organizatorica propusa a GAL-ului in organisme precum
Adunare Generala, Consiliu Director, Comitetul de selectie a proiectelor, Cenzor si Aparat
Tehnic, membrii parteneriatului dispun de capacitatea administrativa pentru asigurarea
functionarii in bune conditii a Asociatiei. Aceasta structura tip piramida asigura o comunicare
adecvata si o ierarhizare conforme cu atributiile fiecarui organism.
III.3.2 Descrierea resurselor materiale
(echipamente, localuri disponibile)
Sediul Grupului de Actiune Locala „Campia de Vest a Brailei” a fost stabilit de
catre membri parteneri in judetul Braila, Localitatea Faurei, Str. Republicii, nr. 38, cod
postal: 815100, la sediul Consiliului Local Faurei.
In ceea ce priveste resursele materiale de care dispune GAL-ul, mentionam ca fiecare
partener dispune de un sediu administrativ care poate deservi activitatilor desfasurate in
cadrul parteneriatului. In cadrul fiecarei locatii exista echipamente necesare desfasurarii
activitatilor (calculatoare, telefon, fax, imprimanta) si conexiune Internet. De asemenea,
CO
MU
NIC
AR
E
OR
GA
NIZ
AR
E
IMP
LE
ME
NT
AR
E
APARAT TEHNIC
CONSILIUL DIRECTOR COMITET DE SELECTIE A PROIECTELOR
CENZORUL
ADUNAREA GENERALA
102
partenerii vor utiliza in scopul atingerii obiectivelor strategiei, mijloacele de transport din
dotare.
In vederea desfasurarii activitatilor GAL, vor fi achizitionate echipamentele necesare
si consumabile ce se vor afla la sediul Asociatiei.
III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului
Nr. crt.
Denumire Valoare -EURO-
% din total cheltuieli
functionare Componenta A
1. Salarii pentru personal 100.000,00
80%
2. Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza
80.393,38
3. Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 3.000,00
4. Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice
20.000,00
5. Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor 10.000,00
6. Cheltuieli legate de comunicare, transport si plata utilitatilor
15.000,00
7. Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii
20.000,00
Total componenta A 248.393,38 Componenta B
1. Studii ale zonei 20.000,00
20%
2. Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala
10.000,00
3. Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala
10.000,00
4. Evenimente de promovare 15.000,00 5. Instruirea liderilor locali 7.097,62
Total componenta B 62.097,62 TOTAL 310.491,00 100%
In ceea ce priveste capacitatea financiara a parteneriatului, aceasta va fi asigurata de
catre toti membrii, conform angajamentelor acestora. De asemenea, fiecare membru al
Asociatiei va plati o cotizatie stabilita de catre Adunarea Generala si va putea sa ofere si alte
beneficii in sprijinul activitatilor GAL, sub forma unor donatii, sponsorizari, co-finantari.
Trebuie subliniat faptul ca aceste co-finatari vor fi asigurate atat din bugetul partenerilor
publici, cat si privati, dupa caz. Fiecare membru al parteneriatului va avea prevazut anual in
103
bugetul sau de venituri si cheltuilei sumele necesare functionarii/co-finantarii activitatii din
cadrul Grupului de Actiune Locala.
III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare
Pentru buna functionare a GAL si pentru promovarea si sporirea vizibilitatii
proiectelor desfasurate, vor fi elaborate urmatoarele materiale suport:
- Brosura de prezentare a GAL;
- Afis personalizat;
- Web-site destinat GAL-ului
- Comunicate de presa/interviuri.
In ceea ce priveste instrumentele si metodologia de desfasurare a activitatii de
comunicare si informare, membrii parteneriatului vor organiza intalniri/conferinte tematica,
work-shopuri, targuri, focus grupuri si vizite de lucru in cadrul altor GAL-uri din tara si din
alte state membre ale Uniunii Europene.
In cadrul intalnirilor care se vor organiza se vor pune la dispozitia potentialilor
beneficiari informatii privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include:
tipurile de investitii eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile
de eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finantare.
Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind
implementarea Planului de Dezvoltare Locala al GAL sunt realizate in conformitate cu
nevoile identificate in baza de date a PNDR, urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de
interes corespunzatoare masurilor din program.
III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului
PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de Grupul de Actiune
Locala „Campia de Vest a Brailei” presupune:
- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea
problemelor);
- Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
104
- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor, inclusiv coordonarea cu pista
de audit;
- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;
- Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de
decizie la cel mai înalt nivel.
Monitorizarea include un mecanism prin intermediul caruia se va realiza:
- definirea continutului tehnic al proiectelor ce vor fi implementate;
- definirea în detaliu a costurilor si a termenelor;
- identificarea, evaluarea si contracararea riscurilor în curs;
- determinarea responsabilitatilor si a circuitului informatiei si deciziei;
- conceperea si punerea în functiune a mijloacelor care permit controlul proiectului
în derulare. Toate aceste elemente vor permite colectarea sistematică şi structurarea
zilnica/lunara/anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.
Evaluarea se va realiza in baza raportarilor transmise de catre Grupul de Actiune Locala
catre Autoritatea de Management si structurile desemnate de aceasta sa se ocupe de astfel de
proceduri. Evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază stabilită şi presupune
elaborarea unui set de indicatori şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de
evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea vor
asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor publice,
inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectelor, monitorizarea efectivă şi evaluarea
activităţilor şi rezultatelor acestora. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul
efectuării plăţilor se va realiza auditul.
Evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul GAL se va orienta catre:
- continutul Planului de dezvoltare si implementarea acestuia;
- termene;
- costuri;
- calitate (a proiectelor si a rezultatelor);
- procesul de realizare.
si va avea drept obiective:
105
- punerea în evidenta a punctelor din planul de origine care nu au fost respectate;
- analizarea cauzelor acestei deviatii;
- evidentierea consecintelor previzibile asupra derularii ulterioare a proiectelor;
- cautarea unor solutii permanente care, în ciuda devierii si a posibilelor întârzieri, sa
permita mentinerea obiectivelor initiale ale planului, sau, daca acest lucru este
imposibil, sa dea factorilor decizionali elementele necesare justificarii schimbarii
obiectivelor.
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de
implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.
Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar
fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar
a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Controlul implementarii planului va fi
facilitat de urmatorii factori:
- manipularea si tratarea mai mult sau mai putin centralizata a datelor proiectului în
totalitatea lor;
- punerea la dispozitia persoanelor interesate a informatiei de care au nevoie într-o
forma adecvata;
- integrarea planningurilor si a bugetelor;
- alegerea corecta a nivelului la care se situeaza derularea (un factor cheie al
reusitei).
De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, modul de distribuire a
responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi
autoritatea de management, va fi urmatorul:
Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi Informare X Sprijinirea elaborării proiectelor
X
Lansarea apelului pentru proiecte
X
Selectarea proiectelor X Controlul administrativ al dosarelor
X X
Decizie X
106
Notificarea către beneficiar
X X
Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X
III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR
PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA
REŢELEI
III.5.1 Cooperare
La nivel european si national, Grupul de Actiune Locala „Campia de Vest a
Brailei”, nu a intreprins actiuni de cooperare pana in prezent, insa membrii parteneriatului
si-au exprimat intentia de a realiza vizite de practica/studiu in cadrul teritoriilor vizate de alte
GAL-uri, atat din tara, cat si din Uniunea Europeana.
Nr.
crt
.
Partenerul/parteneri Tematica
cooperării
Obiective Valoarea
proiectului/proiectelor
de cooperare (euro)
Rezultate
1. Experienţe de cooperare deja întreprinse
- ----------------------- ---------- ---------- -------------------- -----------
2. Intenţii de cooperare
1. GAL Marsica Vizite de
studiu
Dezvoltare
a durabila a
teritoriului
GAL
20.000 Euro Schimb de
experienta
Membrii GAL vor realiza o vizita de colaborare cu GAL Marsica din Italia. In cadrul
acestei vizite, rezultatele asteptate vizeaza inovaţia în zonele rurale ce poate implica transferul
şi adaptarea acesteia, modernizarea formelor tradiţionale de know-how sau descoperirea de
noi soluţii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente nu au reuşit să le rezolve
într-un mod durabil şi satisfăcător. Acestea pot furniza răspunsuri noi la problemele zonelor
rurale.
107
Parteneriatul: Intentiile de cooperare in cadrul GAL vizeaza structuri similare din alte state
membre ale Uniunii Europene si se bazeaza pe relatiile de infratire intre localitati (Lecce Nei
Marsi (LAG Marsica), Italia – oras Faurei, judetul Braila).
Integrarea in strategia teritoriului: Proiectul de cooperare va avea ca valoare adaugata
experienta capatata de membri parteneriatelor in cadrul unor vizite tip studiu, in ceea ce
priveste diversificarea activitatilor derulate in cadrul GAL, dimensionarea proiectelor ce vor fi
finantate etc.
Tipuri de proiecte: In acest moment, membrii parteneriatului vizeaza realizarea unui proiect
de cooperare care sa includa schimburi de experienta, insa demersurile sunt la stadiul de
intentie.
Aspecte tehnice: Pentru stabilirea activitatilor derulate in cadrul cooperarii vor avea loc
discutii in cadrul intalnirilor Adunarii Generale si se vor corela obiectivele acestui tip de
proiect cu obicetivele strategiei. De asemenea se vor realiza toate documentele aferente
aplicatiei (calendar de desfasurare a activitatilor, proceduri de implementare, monitorizare
etc).
Aspecte financiare: In prezent membrii partaneritului au decis alocarea a aproximativ 20.000
Euro din bugetul de functionare al GAL pentru concretizarea intentiilor de cooperare. Aceasta
suma va fi utilizata si eventual modificata functie de necesitatile exitente la momentul
realizarii proiectului si stabilirii de comun acord cu celelalte GAL-uri a activitatilor.
III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei
Grupul de Actiune Locala “Campia de Vest a Brailei” va juca un rol semnificativ
in promovarea politicilor si activitatilor Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala in domeniul
dezvoltarii rurale, implicandu-se activ in toate proiectele. GAL va identifica evenimentele ce
vor urma, in Romania sau in afara tarii, care pot oferi oportunitati importante de a acumula
informatii sau de a face schimb de idei si experienta in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.
GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze in scopul de a
dezvolta activitati antreprenoriale, in contextul PNDR, ca de exemplu:
• promovarea produselor rurale traditionale;
• crearea si functionarea grupurilor de producatori;
• imbunatatirea si promovarea facilitatilor si serviciilor turistice etc.
108
Echipa GAL va avea personal specializat care va oferi expertiza tematica si va avea
capacitatea de a utiliza experienta pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltarii rurale
acoperite de PNDR.
Expertiza va fi aplicata in mod flexibil tuturor aspectelor activitatii RNDR, spre
exemplu in sprijinirea schimbului de idei, in identificare bunelor practici, in sprijinirea
aplicarii bunelor practici in regiuni noii, in sprijinirea promovarii produselor traditionale,
infiintarii grupurilor de producatori si imbunatatirii si promovarii facilitatilor si serviciilor
turistice.