Pedagogia CA Stiinta a Educatiei

Post on 05-Dec-2014

421 views 31 download

Transcript of Pedagogia CA Stiinta a Educatiei

Pedagogia ca stiinta a educatiei

Prof.univ.dr.Ecaterina Vrasams

Planul de idei

• Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei

• Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.• Legatura pedagogiei cu alte stiinte.• Sistemul stiintelor educatiei si extinderea

domeniului de studiu al pedagogiei.

Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei

• Termen curent in a doua jumatate a secolului 19, conceptual de pedagogie apartine in special de cultura francofila. Anglo-saxonii si americanii folosesc mai curand termenul de educatie si educational.

• Pedagogia, ca principală ştiinţa asupra educaţiei a atins o demnitate epistemică prin îndeplinirea unor condiţii legate de:

• - obiectul ei de interogaţie, care este fenomenul complex, cu o multitudine de variabile, al educaţiei

• - oferă câmpul unei analize teoretice, dar şi empirice, care se materializează in norme acceptate şi validate de practică.

Pedagogia se refera la o teorie generala a actului educatiei.

• E. Durkheim a infiintat prima catedra de pedagogie.

• Este o disciplina centrală in stiintele care studiaza educatia.

• Defineste notiuni, legi cu caracter general ce guverneaza procesul educational folosind metode si tehnici pozitive de cercetare, dar facand apel si la filozofie.

J. Luis GARCIA GARRIDO (1995)

Analizand ştiinţele educaţiei consideră că putem identifica trei grupe ale acestora

• 1. ştiinţele TELEOLOGICE in care intră filozofia şi teleologia care propune scopurile

2.ştiinţele ANTROPOLOGICE, care se ocupă de actorii procesului educativ prin biologie, psihologie, sociologie, antropologie

• 3. ştiinţele METODOLOGICE de tip didactică, politică, economie, planificarea educaţiei, etc.

• Toate cele trei categorii sunt STIINŢE ANALITICE ale educaţiei. La ele se adaugă ŞTINŢELE ANALITICO - SINTETICE ca istoria educaţiei şi pedagogia comparată şi ŞTIINŢELE SINTETICE ale educaţiei cum sunt pedagogia generală şi pedagogia diferenţiată.

Momentele principale în constituirea pedagogiei ca ştiinţă

Despre pedagogie ca ştiinţă au vorbit mai intâi HERBART şi DISTERWEG. Primul considera că pedagogia este o ştiinţă bazată pe etică şi psihologie şi al doilea vorbea de norme şi principii.

KANT considera ca pedagogia este ştiinţă pentru că e bazată nu numai pe filozofie ci şi pe artă. Dar nu era suficient pentru a deveni o ştiinţă. Statutul de ştiinţă este dat de analiza ştiinţifică a datelor educaţionale. Acest lucru s-a realizat odată cu primele studii asupra copilului şi mai apoi cu studiile care au evidenţiat în sociologie mecanismele dezvoltarii sociale.

Astfel, primele laboratoare de psihologie experimentală unde au lucrat WUNDT, RIBOT, BINET, LAY, MEUMAN, CHRISMAN; CLAPAREDE şi DECROLY şi apoi cercetarile sociologice ale lui DURKHEIM şi teoriile dezvoltate de J. DEWEY.au construit pas cu pas ştiinţa pedagogiei.

Etapele

• Sf. Secolului 19 primele laboratoare de psihologie experimentala. 1896, O. CHRISMAN.

• H.KAY, 1903, Secolul copilului, • M. MONTESSORI, 1905.• A.BINET si TH:SIMON

1. ED. CLAPAREDE lanseaza dupa 1907 <scoala pe masura>. Educatia functionala bazata pe psihologie functionala, satisfacerea intereselor si trebuintelor. El lanseaza si temenul de stiinte ale educatiei. Laboratorul de PEDOTEHNICA. El face deosebirea intre pedologie (stiinta pura) si pedotehnie (Stiinta aplicata). Prin teoriile lui C. a atras atenţia asupra necesităţii conoaşterii copilului înainte de a-l educa şi asupra pericolului de a-l concepe ca un adult în miniatură. El consideră că situarea copilului în centrul sistemului educaţional constituie o adevarată revoluţie coperniciană.

• O.DECROLY. Interesul copilului si centrele de interes ca si o teorie globala a invatarii scris cititului. Interesul constituie corespondenţa dintre o tendinţă sau o nevoie prezentă în subiect şi obiectul sau comportamnetul care ii corespunde. Cele patru trebuinte fundamentale sunt

» A trai» A se apara» A se odihni» A munci

• E.DURKHEIM. Manifestand insatisfactie fata de caracterul filozofic al pedagogiei traditionale propune termenul de stiintele educatiei ca fiind mai adecvat. El se refera la o stiinta asupra societatii si nu asupra copilului. Se refera la actiunea sociala de formare a noilor generatii. Daca pedagogia priveste in viitor, stiintele educatiei sa priveasca in trecut si in prezent prin studiul sistemelor educationale.

• XYPAS, 1985, vorbeste de triunghiul pedagogiei. Dupa el pedagogia nu este o disciplina bine structurata. Este mai degraba un sistem de cunostinte amalgamate care au ca dominanta comuna educatia.

De ce este PEDAGOGIA considerata stiinta

• Obiectul ei de interogatie este fenomenul educativ si din unele consideratii empirice asupra acestui process elaborandu-se chiar norme educative, in masura in care au fost adoptate si practicate.

• Prezinta o serie de metode specifice pentru a cerceta si procesele paideutice. Dispune de un instrumentar investigativ, relativ autonom care studiaza fenomenul complexul al educatiei.

• Stabileste norme, legi care poarta denumirea de principii pedagogice, identificate la nivel structural si functional al educatiei in genere. Orice stiinta identifica legitati si norme ca sa cerceteze domeniul propriu.

• Rezultatele cercetarii si reflexiei pedagogice sunt stocate in teorii ca ansambluri explicative, consistente, sistematice, capabile sa instrumenteze practica educatiei şi să cerceteze fenomenul educational.

Ce studiaza pedagogia cu precadere

– Esenta si trasaturile fenomenului educational– Scopul si sarcinile educatiei– Valoarea si limitele educatiei– Continutul– Principiile– Metodele– Formele de desfasurare a procesului paideutic

• Vladimir GHIDIONESCU definea pedagogia secolului XX ca o constructie in forma de copac.

• In primul rand a aparut PEDAGOGIA FILOZOFICA care studia cu precadere finalitatile educatiei (COROANA). Apoi a aparut PEDOLOGIA ca studiul copilului si ca masurarea acestuia (RADACINA) si abia in al treilea val s-a dezvoltat PEDAGOGIA EXPERIMENTALA (TULPINA) caracterizata de studiul fenomenelor educatiei.

Dimensiunile pedagogiei ca stiinta si arta.

• Daca facem o sinteză a diferelor opinii referitoare la pedagogie observam că sunt trei stratificari, fiecare cu modul sau de cunoastere

– Pedagogia ca arta– Pedagogia ca filozofie– Pedagogia ca stiinta.

Putem sintetiza ca:

• Pedagogia este stiinta pozitivă si integrată pentru ca integreaza cunostinte din mai multe alte stiinte.

• Ea este si practica, adică o actiune sistematica, care se manifestă în arta de educare a copiilor.

• Este filozofie pentru ca nu se poate lipsi de o conceptie generala despre om si viata.

Emil Planchard• Pedagogie se ocupa, după PLANCHARD, de• - ceea ce este, existentialul, esentialul, planul

descriptive• - ceea ce trebuie sa fie – metodele, regulile, teoriile,

idealul, planul normativ• - ceea ce se face – practica, arta didactica, morala in

actiune, planul etic si practic.

De aceea este în acelaşi timp şi o stiinta DESCRIPTIVA, şi o TEORIE NORMATIVA dar şi o REALITATE PRACTICA.

R.HUBERT.

• Trebuie sa concepem ansamblul peadagogiei ca un edificiu cu mai multe etaje, unul rezervat stiintei, altul moralei sau filozofiei practice, al treilea tehnicilor si ultimul creatiei estetice. Privita astfel, nu ise poate aplica nici o calificare exclusivă, este stiinta si reflectie practica totodata.

Dar ce este pedagogul ?

• Rolul pedagogului, dupa PLANCHARD, sarcinile lui sunt

• a studia datele concrete si conceptiile folozofice si religioase in raport cu educatia

• a deduce din aceste baze un ansamblu de principii orientative, de norme

• a le aplica, a le converti in eficientas educative si scolara.

Legatura pedagogiei cu alte stiinte.

• Biologia – pedagogia se bazeaza intai pe biologie pentru ca se ocupa de omul viu. Se folosesc cunostinte din biologia generala, biologia umana si din biologia educationala.

• Psihologia – izvorul dezvoltarii este si pentru pedagogie cercetarea psihologica, psihologia experimentala.

• Antropologia• Sociologia – legaturile pedagogiei cu sociologia se refera la

istoria institutiilor pedagogice, istoria doctrinelor, sociologia educationala, sociologia scolara.

• politologia

Conexiunile

• Intradisciplinaritate care se referă la dezvoltarea unui aspect anumit din cadrul unei discipline.

• Interdisciplinaritate care studiază aspecte de intersecţie.

• Multidisciplinaritate-Pluridisciplinaritate. Acelaşi fenomen este analizat diferit in discipline diferite şi se f ace un sumum de aspecte ale analizei.

• Transdisciplinaritate atunci cand o problema este analizata în aspectele ei diferite relevate de discipline diferite.

Sistemul stiintelor educatiei si extinderea domeniului de studiu al

pedagogiei.• Adancirea gradului de institutionalizare a

educatiei. Se dezvolta astfel grija de proiectare si sistematizare a influenterlor educative identificate la nivelul nonformal si la cel incidental. Scoala ca centru al influentelor prin care familia, comunitatea, societatea pot interveni.

• Studiul si analiza unor noi domenii care se nasc din laturi, forme, sarcini ale educatiei.

• Aparitia unor discipline noi.

Modelul ecologic al educatiei

SSocietatea prin cultura, legislatie,normative

I, Institutiile:Familia , scoala , comunitatea

E, educatul , copilul

Bibliografie

• Cezar Barzea, Arta si stiinta educatiei, EDP, 1995, p.28-30

• E. Planchard, Pedagogie scoalara contemporana, p.29-40 şi p.62

• Sorin Cristea, Dictionar de termini pedagogici, EDP, 1998 si 2004, p.430-439