Notiuni Generale de Desen

Post on 05-Jul-2015

560 views 38 download

Transcript of Notiuni Generale de Desen

NOŢIUNI GENERALE DE NOŢIUNI GENERALE DE DESEN TEHNICDESEN TEHNIC

1.4.Standarde generale utilizate 1.4.Standarde generale utilizate în desenul tehnicîn desenul tehnic

1.4.1.Formatele desenelor tehnice1.4.1.Formatele desenelor tehnice Formatele utilizate în desen Formatele utilizate în desen SR ISO 5457-1994SR ISO 5457-1994

se aleg în următoarea ordine de preferinţă:se aleg în următoarea ordine de preferinţă: ►►Formate preferenţialeFormate preferenţiale sau de bază din seria sau de bază din seria

principală A (tab.1.1):principală A (tab.1.1): ►►Formate alungite specialFormate alungite special se obţin din se obţin din

formatele de bază prin alungirea dimensiunii formatele de bază prin alungirea dimensiunii aa, , astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea bb) ) a formatului alungit să fie multiplu întreg de a formatului alungit să fie multiplu întreg de dimensiune dimensiune aa a formatului de bază ales. Ordinul a formatului de bază ales. Ordinul de multiplicare este indicat în simbolul formatului de multiplicare este indicat în simbolul formatului (tab.1.2).(tab.1.2).

Tabelul 1.1 Tabelul 1.2

Simbolul a x b [mm] Simbolul a x b [mm]

A 0 841 x 1189 A 3 x 3 420 x 891

A 1 594 x 841 A 3 x 4 420 x 1189

A 2 420 x 594 A 4 x 3 297 x 630

A 3 297 x 420 A 4 x 4 297 x 841

A 4 210 x 297 A 4 x 5 297 x 1051

A 5 148 x 210

1.4.2.Elementele grafice ale 1.4.2.Elementele grafice ale formatului folosit la desenareformatului folosit la desenare

1.4.3. Plierea desenelor tehnice1.4.3. Plierea desenelor tehnice

Împăturirea formatului A3Împăturirea formatului A3

împăturirea formatului A3împăturirea formatului A3 in in picioarepicioare

împăturirea formatului Aîmpăturirea formatului A2 in 2 in picioarepicioare

Formatul A2 culcatFormatul A2 culcat

Formatul AFormatul A11 culcat culcat

formatul A1 în picioareformatul A1 în picioare

1.4.4.Linii utilizate în desenul 1.4.4.Linii utilizate în desenul tehnictehnic

Pentru executarea desenelor tehnice se Pentru executarea desenelor tehnice se folosesc mai multe tipuri de linii (linie folosesc mai multe tipuri de linii (linie continuă, linie întreruptă, linie punct şi linie continuă, linie întreruptă, linie punct şi linie două puncte) a căror grosime este două puncte) a căror grosime este împărţită în două clase: linie groasă şi linie împărţită în două clase: linie groasă şi linie subţire (subţire (STAS 103-84STAS 103-84).).

Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime, sau de o combinaţie a celor tip şi de o anumită clasă de grosime, sau de o combinaţie a celor două clase, se simbolizează printr-o literă, astfel:două clase, se simbolizează printr-o literă, astfel:

cu litera cu litera AA, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea , se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0,18 ÷ 2 mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor),b = 0,18 ÷ 2 mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor),

cu litera cu litera BB, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3,, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3, cu litera cu litera CC, linia continuă subţire ondulată,, linia continuă subţire ondulată, cu litera cu litera DD, linia continuă subţire trasatã în zig-zag,, linia continuă subţire trasatã în zig-zag, cu litera cu litera EE, linia întreruptă groasă,, linia întreruptă groasă, cu litera cu litera FF, linia întreruptă subţire,, linia întreruptă subţire, cu litere cu litere GG, linia-punct subţire,, linia-punct subţire, cu litere cu litere HH, linia-punct mixtă,, linia-punct mixtă, cu litera cu litera II, linia-punct groasă,, linia-punct groasă, cu litera cu litera KK, linia-două puncte subţire., linia-două puncte subţire.

1.4.5.Scrierea în desenul tehnic1.4.5.Scrierea în desenul tehnic

Standardul Standardul SR ISO 3098/1:1993SR ISO 3098/1:1993 stabileşte stabileşte modul de scriere cu mâna liberă sau cu modul de scriere cu mâna liberă sau cu şablonul, precum şi caracteristicile scrierii şablonul, precum şi caracteristicile scrierii tehnice. tehnice.

Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h [mm] a literelor mari, aleasă potrivit scopului, din [mm] a literelor mari, aleasă potrivit scopului, din şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai jos:jos:

h = 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0 mm,h = 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0 mm,

1.4.6.Indicatorul şi tabelul de 1.4.6.Indicatorul şi tabelul de componenţă ale desenului tehniccomponenţă ale desenului tehnic

În standardul În standardul SR ISO 7200:1994SR ISO 7200:1994 se se stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate care pot fi subdivizate în rubrici.care pot fi subdivizate în rubrici.

REPREZENTAREA PIESELOR ÎN REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE ORTOGONALÃPROIECŢIE ORTOGONALÃ

2.1.Sisteme de proiecţie2.1.Sisteme de proiecţie

În domeniul tehnic, între obiectul spaţial şi În domeniul tehnic, între obiectul spaţial şi imaginea sa plană trebuie să existe o imaginea sa plană trebuie să existe o corespondenţă biunivocă, astfel încât ceea corespondenţă biunivocă, astfel încât ceea ce s-a dorit să se proiecteze, să se ce s-a dorit să se proiecteze, să se regăsească şi în planul desenului realizat.regăsească şi în planul desenului realizat.

sistemul central (sau conic)sistemul central (sau conic) şi şi sistemul paralel (sau cilindric)sistemul paralel (sau cilindric)..

Imaginile, sau proiecţiile utilizate pentru Imaginile, sau proiecţiile utilizate pentru înţelegerea completã a configuraţiei unei înţelegerea completã a configuraţiei unei piese şi a desenului acesteia sunt (piese şi a desenului acesteia sunt (STAS STAS 105-87105-87 – Desene tehnice. Reguli de – Desene tehnice. Reguli de reprezentare şi notare a vederilor şi a reprezentare şi notare a vederilor şi a secţiunilor în desenele industriale): secţiunilor în desenele industriale):

reprezentarea în vederereprezentarea în vedere, , reprezentarea în secţiunereprezentarea în secţiune, , reprezentarea rupturilor.reprezentarea rupturilor.

2.2. Reprezentarea pieselor în 2.2. Reprezentarea pieselor în vedere. Reguli de reprezentarevedere. Reguli de reprezentare

VEDEREAVEDEREA este reprezentarea în este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese nesecţionate şi se realizeazã prin piese nesecţionate şi se realizeazã prin proiectarea în totalitate a elementelor proiectarea în totalitate a elementelor vãzute de observatorul uman, conform vãzute de observatorul uman, conform regulilor geometriei descriptiveregulilor geometriei descriptive

A

A5:1

2.3.Reprezentarea pieselor în 2.3.Reprezentarea pieselor în secţiune secţiune

2.3.1.Clasificarea sec2.3.1.Clasificarea secttiunilor. iunilor. Reguli de reprezentare a pieselor Reguli de reprezentare a pieselor

secţionate secţionate

2.3.2.Reprezentarea rupturilor. 2.3.2.Reprezentarea rupturilor. Reguli de reprezentare în rupturã Reguli de reprezentare în rupturã

a pieselora pieselor

2.3.3.Norme generale pentru 2.3.3.Norme generale pentru reprezentarea secreprezentarea secttiunilor iunilor

2.3.4.Ha2.3.4.Hassuri utilizate uri utilizate iin desenul n desenul tehnictehnic

COTAREA DESENELOR COTAREA DESENELOR TEHNICETEHNICE

3.1.PRINCIPII 3.1.PRINCIPII GENERALE DE COTARE GENERALE DE COTARE

Cotarea desenelor tehnice se efectueazã Cotarea desenelor tehnice se efectueazã conform reglementãrilor prevãzute în conform reglementãrilor prevãzute în standardul standardul SR ISO 129:1994SR ISO 129:1994 (Desene (Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definiţii, tehnice. Cotare. Principii generale, definiţii, metode de executare şi indicaţii speciale). metode de executare şi indicaţii speciale).

3.2.ELEMENTELE COTÃRII. 3.2.ELEMENTELE COTÃRII. NORME ŞI REGULI DE COTARENORME ŞI REGULI DE COTARE

3.3. INDICAŢII SPECIALE DE 3.3. INDICAŢII SPECIALE DE COTARECOTARE

COTAREA PIESELOR SIMETRICECOTAREA PIESELOR SIMETRICE

COTAREA ARCELOR DE CERC, COTAREA ARCELOR DE CERC, A UNGHIURILOR, A RAZELOR ŞI A UNGHIURILOR, A RAZELOR ŞI

A DIAMETRELORA DIAMETRELOR

COTAREA SUPRAFEŢELOR COTAREA SUPRAFEŢELOR SFERICESFERICE

COTAREA ELEMENTELOR COTAREA ELEMENTELOR ECHIDISTANTEECHIDISTANTE

COTAREA TEŞITURILOR ŞI A COTAREA TEŞITURILOR ŞI A ADÂNCITURILORADÂNCITURILOR

COTAREA SUPRAFEŢELOR COTAREA SUPRAFEŢELOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR

SUPRAFEŢELOR PRISMATICE:SUPRAFEŢELOR PRISMATICE:

COTAREA ELEMENTELOR COTAREA ELEMENTELOR DISPUSE SIMETRIC PE UN DISPUSE SIMETRIC PE UN

CERCCERC

COTAREA ELEMENTELOR COTAREA ELEMENTELOR IDENTICE DISPUSE SIMETRICIDENTICE DISPUSE SIMETRIC

3.4.METODE DE COTARE3.4.METODE DE COTARECOTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ, COTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ,

ÎN SUCCESIUNE)ÎN SUCCESIUNE)

COTAREA FAŢÃ DE UN COTAREA FAŢÃ DE UN ELEMENT COMUN (COTAREA ELEMENT COMUN (COTAREA

TEHNOLOGICÃ, SAU COTAREA TEHNOLOGICÃ, SAU COTAREA ÎN PARALEL)ÎN PARALEL)

COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ)COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ)

COTAREA CU COTE SUPRAPUSECOTAREA CU COTE SUPRAPUSE

COTAREA ÎN COORDONATECOTAREA ÎN COORDONATE

3.5.CLASIFICAREA COTELOR3.5.CLASIFICAREA COTELOR

Dupã importanţa funcţionalã a cotelor, Dupã importanţa funcţionalã a cotelor, acestea se clasificã în:acestea se clasificã în:

cote (dimensiuni) nominalecote (dimensiuni) nominale cote (dimensiuni) efectivecote (dimensiuni) efective

Din punct de vedere al importanţei şi al rolului funcţional deosebim:

PRECIZIA PRODUSULUI FINITPRECIZIA PRODUSULUI FINIT

PRECIZIA CARACTERISTICILOR PRECIZIA CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ŞI MECANICEFIZICO-CHIMICE ŞI MECANICE

PRECIZIA GEOMETRICĂPRECIZIA GEOMETRICĂ

4.1.Precizia dimensională4.1.Precizia dimensională4.1.1.Dimensiuni, abateri, toleran4.1.1.Dimensiuni, abateri, toleranttee

TD = Dmax - Dmin

Td = dmax - dmin

abaterea superioarăabaterea superioară (Es, es) reprezintă diferena algebrică (Es, es) reprezintă diferena algebrică dintre dimensiunea maximă i dimensiunea nominală dintre dimensiunea maximă i dimensiunea nominală corespunzătoare:corespunzătoare:

Es = Dmax -N,Es = Dmax -N, es = dmax - Nes = dmax - N abaterea inferioarăabaterea inferioară (Ei, ei) reprezintă diferena (Ei, ei) reprezintă diferena

algebrică dintre dimensiunea minimă i dimensiunea nominală algebrică dintre dimensiunea minimă i dimensiunea nominală corespunzătoare.corespunzătoare.

Ei = Dmin - N,Ei = Dmin - N, ei = dmin - Nei = dmin - N În afara abaterilor limită definim:În afara abaterilor limită definim: abaterea efectivăabaterea efectivă care reprezintă diferena algebrică care reprezintă diferena algebrică

dintre dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală:dintre dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală: Eef = Def - N,Eef = Def - N, eef = def - Neef = def - N

AAssadar, între abaterile limită, dimensiunile adar, între abaterile limită, dimensiunile limită limită ssi dimensiunea nominală există i dimensiunea nominală există relarelattiile:iile:

Dmax = N + Es, Dmin = N + EiDmax = N + Es, Dmin = N + Ei dmax = N+ es, dmin = N + eidmax = N+ es, dmin = N + ei

ToleranTolerantta dimensională poate fi definită a dimensională poate fi definită ssi i în funcîn functtie de abaterile limită:ie de abaterile limită:

- pentru suprafe- pentru suprafette gen alezaje gen alezaj TD = Dmax - Dmin = ( N + Es) - (N + Ei) TD = Dmax - Dmin = ( N + Es) - (N + Ei)

= Es - Ei= Es - Ei - pentru suprafe- pentru suprafette gen arboree gen arbore Td = dmax - dmin = (N + es) - (N + ei) = Td = dmax - dmin = (N + es) - (N + ei) =

es- eies- ei

Ajustaje, jocuri şi strângeri, Ajustaje, jocuri şi strângeri, sisteme de ajustajesisteme de ajustaje

O+-

N

ajustaj cu joc

ajustaj cu strangere

ajustaj intermediar

O+-

N

ajustaj cu joc

ajustaj intermediar

ajustajcu strangere

Precizia calităţii suprafeţeiPrecizia calităţii suprafeţei

DEFINIŢIE:DEFINIŢIE: Ansamblul microneregularită Ansamblul microneregularităttilor de pe ilor de pe suprafasuprafatta unei piese reprezintă a unei piese reprezintă rugozitatea supraferugozitatea suprafetteiei considerate considerate ssi definei definesste te calitatea (prelucrării) calitatea (prelucrării) suprafesuprafettei.ei.

Problematica legată de calitatea suprafeProblematica legată de calitatea suprafettelor este elor este reglementată prin standardele:reglementată prin standardele:

SR ISO 4287-1:1993 - Rugozitatea suprafeSR ISO 4287-1:1993 - Rugozitatea suprafettelor. elor. Terminologie. SuprafaTerminologie. Suprafatta a ssi parametrii săi,i parametrii săi,

SR ISO 4287-2:1993 - Rugozitatea. Măsurarea SR ISO 4287-2:1993 - Rugozitatea. Măsurarea parametrilor de rugozitate,parametrilor de rugozitate,

STAS 5730/2-85STAS 5730/2-85 - Starea suprafe - Starea suprafettelor. elor. Parametri de rugozitate Parametri de rugozitate ssi specificarea rugozităi specificarea rugozităttii ii suprafesuprafettei.ei.

Simbolizarea Simbolizarea ssi notarea pe desen i notarea pe desen a rugozităa rugozităttiiii

Precizia formei geometrice şi Precizia formei geometrice şi precizia poziţiei relativeprecizia poziţiei relative

Abateri de la forma geometricã datăAbateri de la forma geometricã dată

TOLERANŢA LA RECTILINITATETOLERANŢA LA RECTILINITATE

TOLERANŢA LA PLANITATETOLERANŢA LA PLANITATE

TOLERANŢA LA CIRCULARITATETOLERANŢA LA CIRCULARITATE

TOLERANŢA LA CILINDRICITATE

TOLERANŢA LA FORMA DATÃ A PROFILULUITOLERANŢA LA FORMA DATÃ A PROFILULUI

TOLERANŢA LA FORMA DATĂ A SUPRAFEŢEI

Notarea pe desen a toleranNotarea pe desen a toleranttelor de pozielor de pozittie relativă. ie relativă.

Exemple graficeExemple grafice TOLERANŢA LA PARALELISM

TOLERANŢA LA PERPENDICULARITATE

TOLERANŢA LA ÎNCLINARETOLERANŢA LA ÎNCLINARE

TOLERANŢA LA SIMETRIETOLERANŢA LA SIMETRIE

TOLERANŢA LA COAXIALITATE ŞI LA CONCENTRICITATE

TOLERANŢA BĂTĂII RADIALE ŞI FRONTALE

TOLERANŢA LA POZIŢIA NOMINALĂ

TOLERANŢA LA INTERSECTARE

REPREZENTAREA ŞI REPREZENTAREA ŞI COTAREA FILETELOR ŞI COTAREA FILETELOR ŞI

A ASAMBLĂRILOR A ASAMBLĂRILOR FILETATEFILETATE

8.1.GENERALITĂŢI8.1.GENERALITĂŢI

Elementele constructive care Elementele constructive care definesc o suprafaţã filetatãdefinesc o suprafaţã filetatã

REGULI DE REPREZENTARE A REGULI DE REPREZENTARE A FILETELORFILETELOR

COTAREA FILETELORCOTAREA FILETELOR

ASAMBLÃRI FILETATEASAMBLÃRI FILETATE

Reprezentarea şi Reprezentarea şi cotarea şuruburilorcotarea şuruburilor

Reprezentarea şi cotarea piuliţeloReprezentarea şi cotarea piuliţelor r

Reprezentarea asamblărilor prin Reprezentarea asamblărilor prin şuruburişuruburi

REPREZENTAREA ŞI COTAREA REPREZENTAREA ŞI COTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN PENEASAMBLĂRILOR PRIN PENE

9.1.GENERALITĂŢI9.1.GENERALITĂŢI

Pene longitudinalePene longitudinale Pene transversalePene transversale

ASAMBLĂRI PRIN PENE ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALELONGITUDINALE

Asamblări prin pene paraleleAsamblări prin pene paralele

Asamblări prin pene discAsamblări prin pene disc

Asamblări prin pene înclinateAsamblări prin pene înclinate

a

aaaaaaa

bc

Asamblări prin pene tangenţialeAsamblări prin pene tangenţiale

ASAMBLĂRI PRIN PENE ASAMBLĂRI PRIN PENE TRANSVERSALETRANSVERSALE

REPREZENTAREA ŞI COTAREA REPREZENTAREA ŞI COTAREA CANELURILOR. ASAMBLĂRI CANELURILOR. ASAMBLĂRI

PRIN CANELURIPRIN CANELURI

REPREZENTAREA ŞI COTAREA REPREZENTAREA ŞI COTAREA ARBORILOR ŞI A BUTUCILOR ARBORILOR ŞI A BUTUCILOR

CANELAŢICANELAŢI

ASAMBLĂRI PRIN CANELURIASAMBLĂRI PRIN CANELURI

REPREZENTAREA ROŢILOR REPREZENTAREA ROŢILOR DINŢATE ŞI A ANGRENAJELORDINŢATE ŞI A ANGRENAJELOR

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ELEMENTELE CONSTRUCTIVE FUNDAMENTALE ALE ROŢILOR FUNDAMENTALE ALE ROŢILOR

DINŢATEDINŢATE

ÎNTOCMIREA DESENELOR DE ÎNTOCMIREA DESENELOR DE EXECUŢIE PENTRU ROŢILE EXECUŢIE PENTRU ROŢILE

DINŢATE DINŢATE

Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate cilindrice

Reprezentarea şi cotarea roţilor Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate conicedinţate conice

Reprezentarea roţii melcate şi a Reprezentarea roţii melcate şi a melculuimelcului

REPREZENTAREA REPREZENTAREA ANGRENAJELORANGRENAJELOR

Reprezentarea angrenajelor cilindrice

Reprezentarea angrenajelor coniceReprezentarea angrenajelor conice

Reprezentarea angrenajelor Reprezentarea angrenajelor melcatemelcate

REPREZENTAREA ŞI COTAREA REPREZENTAREA ŞI COTAREA lagÃrelorlagÃrelor

LAGĂRE CU ALUNECARELAGĂRE CU ALUNECARE

LAGĂRELE CU ROSTOGOLIRELAGĂRELE CU ROSTOGOLIRE

REPREZENTAREA ŞI COTAREA REPREZENTAREA ŞI COTAREA ELEMENTELOR ELASTICE ŞI A ELEMENTELOR ELASTICE ŞI A ASAMBLÃRILOR CU ELEMENTE ASAMBLÃRILOR CU ELEMENTE

ELASTICEELASTICE

REPREZENTAREA ARCURILOR REPREZENTAREA ARCURILOR ŞI COTAREA ARCURILORŞI COTAREA ARCURILOR

Arcuri elicoidale de compresiuneArcuri elicoidale de compresiune Arcurile elicoidale de compresiune cilindrice

Arcuri elicoidale de compresiune Arcuri elicoidale de compresiune coniceconice

Arcurile elicoidale cilindrice de Arcurile elicoidale cilindrice de tracţiunetracţiune

Arcuri elicoidale cilindrice de Arcuri elicoidale cilindrice de torsiunetorsiune

Arcuri discArcuri disc

Arcuri spirale planeArcuri spirale plane

Arcuri cu foiArcuri cu foi

Arcuri din cauciucArcuri din cauciuc

REPREZENTAREA FLANŞELORREPREZENTAREA FLANŞELOR

Flanşele independente se îmbină cu conductele sau armăturile prin filet

Flanşele independente se îmbină cu conductele sau armăturile prin borduire

Flanşele independente se îmbină cu conductele sau armăturile prin sudare

Reprezentarea şi cotarea Reprezentarea şi cotarea flanşelorflanşelor

Flanşe cilindice

Flanşe patrateFlanşe patrate

Flanşe triunghiulareFlanşe triunghiulare

Flanşe ovaleFlanşe ovale

Flanşe oarecareFlanşe oarecare

REALIZAREA ETANŞĂRILOR LA REALIZAREA ETANŞĂRILOR LA FLANŞEFLANŞE

Suprafeţe netede cu prag sau adâncitură

Suprafeţe netede cu şanţuri de etanşare fără şanţuri

Suprafeţe netede cu canal sau pană

Suprafeţe speciale de etanşare, la presiuni înalte cu lentilă sau cu inel