Post on 04-Jun-2018
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
1/24
Dinu Georgiana Mara
102
geografie
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
2/24
Precipitatiile atmosferice sunt produse finale alecondensarii si sublimarii vaporilor de apa,constituindtotalitatea particulelor de apa lichida si solida ce cad dinnori si ating suprafata terestra.
Pot fi sub forma de:ploaie, zpad, lapovi, burni, mzriche,grindina,etc.
mpreuna cu depunerile pe suprafaa terestr(roua, bruma,
chiciura, poleiul etc.) alctuiesc hidrometeorii.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
3/24
a)In functie de conditiile
de formare:
de convectie;
frontale
orografice;
b)dupa starea de
agregare:
lichide;
solide;
mixte;
c)in functie de cantitatea deapa si durata:
de lunga durata si
abundente;
de lunga durata sineabundente;
de scurta durata si
abundente;
de scurta durata si
neabundente;
d)in functie de intensitate:
torentiale;
netorentiale;
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
4/24
a.1. Precipitatiile de convectie :
se formeaza in urma maselor cu miscare ascensionala si
destindere adiabatica;
iau nastere in interiorul maselor de aer, caracterizate printr-o pronuntata instabilitate termica;
cad din norii de tip Cumulonimbus, pe suprafete nu prea
intinse, in cantitati mari, intr-un interval de timp de 1-3 ore;
cad de obicei dupa amiaza, iar desupra marilor cad seara sidimineata.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
5/24
a.2. Precipitatiile de relief sau orografice :
se formeaza ori de cate ori o masa de aer este fortata la o
miscare ascensionala, determinata de un obstacol; deal sau
munte; se formeaza in partea pe care are loc escalada.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
6/24
a.3. Precipitatiile frontale :
se datoreaza fronturilor calde si reci;
sunt generate de miscarea ascensionala fortata a aerului
cald; pentru frontul cald, apar precipitatii de slaba intensitate dar
de durata mare la o distanta de frontul cald 300-700 km;
pentru frontul rece apar precipitatii abundente de scurta
durata, intindandu-se pe o distanta de pana la 60 km fata defrontul rece.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
7/24
b.1.Precipitatiile lichideploaia,burnita;
Ploaiaeste formata din picaturi de apa cu dimensiunivariate intre 0,5 mm-5 mm diametru.
Ploaia cu picaturi mici si rare cade din nori mijlocii si inalti
si se poate evapora pana la sol.
Ploaia cu picaturi mari si dese cade din nori cu dezvoltaremare pe verticala.
Burnitaeste o precipitatie alcatuita din particule foartefine de apa cu diametrul < 0,5 mm si densitate mare si cade dinnorii stratiformi.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
8/24
b.2.Precipitatii solidezapada,mazariche,grindina;
Zapadaeste formata din cristale fine de gheata ramificate
sau neramificate;marimea cristalelor depinde de conditiile de
condensare si sublimare a vaporilor de apa.
Mazaricheaeste formata din cristale de gheata ce au undiametru cuprins intre 2 si 5 mm;este specifica anotimpului
rece;se produce prin sublimarea vaporilor de apa in jurul
cristalelor de gheata;cade din nori in care exista miscari
turbulente.
Grindina apare in urma maselor de aer rece, de origine
oceanica, in perioada calda; este o precipitatie formata din
portiuni de gheata, de diferite forme si dimensiuni.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
9/24
b.3.Precipitatii mixtelapovita;
Lapovitaeste un amestec de picaturi de ploaie si fulgi de
zapada. La latitudini mijlocii, apare la inceputul si sfarsitul
perioadei reci, provenind din nori de tip Nimbostratus.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
10/24
c.1.Precipitatii de lunga durata si abundente:
sunt caracteristice anotimpului de toamna si in zonemontane inalte;
se numesc ploi mocanesti; dureaza minim 6 ore;
cad din norii Altostratus si Nimbostratus;
c.2.Precipitatii de lunga durata si neabundente: sunt alcatuite din picaturi foarte fine de apa;
sunt frecvente in perioade reci;
se numesc burnite;
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
11/24
c.3.Precipitatii de scurta durata si abundente: sunt caracteristice perioadei calde;
se numesc averse;
cad din norii Cumulonimbus;
incep si se sfarsesc brusc; dau cantitati mari de apa;
c.4.Precipitatii de scurta durata si neabundente:
se numesc bure de ploaie sau fulguieli; cad din norii de tip Stratus;
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
12/24
d.1.Precipitatii torentiale:
depasesc o anumita limita de intensitate care variaza de la o
zona la alta;
d.2.Precipitatii netorentiale
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
13/24
Precipitatiile prezinta variatii zilnice si anuale,care le imprimaun anumit tip de regim pluviometric.
Astfel,regimul pluviometric reprezinta totalitateacaracteristicilor pe care le au precipitatiile in cursul unei zile si al unuian,in special distributia lor in timp.
Regimul precipitatiilor este definit prin anumite marimi:
cantitatea de precipitatii;
zi cu precipitatii;
intensitatea precipitatiilor;
cantitatea maxima cazuta in 24 de ore;nr zilelor cu anumite cantitati de precipitatii;
frecventa zilelor cu anumite cantitati de precipitatii;
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
14/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
15/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
16/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
17/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
18/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
19/24
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
20/24
Pluviometrul tip I.M. (I.M.C.) este cel mai utilizat tip de instrumentdin categoria celor cu citire directa.
Este alcatuit din receptor, colectorul si dispozitivul de zapada, carorali se mai adauga doua accesorii: eprubeta cilindrica si capacul pluviometrului.
Receptoruleste un cilindru confectionat din tabla de zinc, terminatla partea superioara cu un inel de bronz sau arama, cu diametrul de 159,5mm. Suprafata sa receptoare masoara 200 cm. La exterior este prevazut cu
doua cercuri de tabla groasa care servesc si la suspendarea acestuia desuportul metalic. Receptorul prezinta si orificii pentru ventilare.
Colectoruleste un vas cilindric de tabla a carui parte superioara areforma unui trunchi de con. Este prevazut cu o toarta si are capacitatea de 2,5l.
Dispozitivul pentru zapada se foloseste pe timpul iernii. Eprubeta
este un vas cilindric gradat, din sticla, cu ajutorul caruia se masoara cantitateade apa acumulata in colectorul pluviometrului. Capacul se foloseste lainchiderea suprafetei receptoare atunci cand vasul se scoate pentru a masuracantitatea de apa acumulata in intervalul dintre observatii.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
21/24
Pluviometrul de tip Tretyakov se compune din corpul
pluviometric, ecranul protector si un trepied sau stalp de
sustinere, la care se mai adauga eprubeta pluviometrica.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
22/24
Pluviograful model rusesc se compune dinreceptor si
inregistrator.
Receptorul este un vas cilindric de metal si suprafata
receptoare de 500 mm. Este fixat la partea superioara a unei
carcase cilindrice de metal, prevazuta cu o usa, care are rolul de
a proteja piesele si angrenajele componente ale inregistratorului.
Acesta din urma este alcatuit dintr-un recipient in care se
colecteaza apa, un sistem de parghii si axe cu rol de transmisie si
un tambur pe care se instaleaza pluviograma (diagrama deprecipitatii).
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
23/24
Statiile meteorologice sunt dotate cu cate douapluviometre, din care unul este descoperit, de serviciu, iarcelalalt de rezerva este acoperit cu capacul.
Instalarea pluviometrului se face in centrul platformeimeteorologice, pe acelasi aliniament cu pluviometrul Tretyakovsi pluviograful, prin intermediul unui stalp de lemn sau metal,astfel incat intre partea superioara a celor doua receptoare sisuprafata terestra sa fie distanta de 150 cm.
Pluviometrele sunt fixate pe un stalp la 1,45m deasuprasolului, astfel incat gura receptoare a cilindrului sa se situeze la oinaltime de 1,50m fata de platforma meteorologica.
8/13/2019 Nebulozitatea Si Precipitatiile Atm
24/24
Masurarea cantitatii de apa rezultata din precipitatii
lichide se face la orele climatologice 01:00,7:00,13:00,19:00 si ori
de cate ori situatia o cere.
Pentru a masura corect cantitatea de apa cazuta se
aseaza eprubeta pe o suprafata orizontala si se ciresc mm de
apa.