Transcript of MODULUL 3
ANALIZA MUNCII I PROIECTAREA FIELOR DE POST
Introducere Analiza muncii ocup un loc central în managementul
personalului. În mod obinuit pân când nu sunt identificate precis
cerinele fa de deintorul unui post de munc, aceasta sub aspectul
sarcinilor i al comportamentului solicitat, nu se poate proiecta un
sistem de selecie profesional, un program de instruire
profesional sau structura unui sistem de evaluare a
personalului. Un patron trebuie s tie ce tip de posturi are i în ce
numr acestea sunt disponibile, în ce constau sarcinile de munc
specifice fiecrui post, care este dificultatea acestora, ce
deprinderi de munc, aptitudini i alte particulariti individuale
necesit un post de munc pentru ca acesta s funcioneze la
parametri de eficien maxim etc. Aceste informaii el le obine numai
pe baza unei minuioase analize a activitilor de munc din compania
sa. evine !"#$$% amintete de "" implicaii ale analizei muncii la
nivel de organizaie. Analiza muncii este o activitate continu pe
care departamentele de resurse umane sunt obligate s o desfoare.
&osturile de munc se caracterizeaz prin dinamicitate, îi sc'imb
continuu coninutul, apar sarcini noi, implicaiile psi'ologice se
restructureaz i ele, ori, deciziile de personal, organizarea
cursurilor de instruire etc., nu sunt posibile fr a reactualiza
analiza muncii i a desprinde din aceasta elementele de care avem
nevoie. Analiza muncii este adesea îneleas greit, perceput ca o
(corvoad) sau simplu transformat într*o activitate formal de ctre
patroni i departamentele de resurse umane. +umai dup un timp se fac
resimite efectele tratrii cu superficialitate a acestei aciuni,
ulterior se dovedete c s*au comis greeli adesea generatoare de
conflicte organizaionale maore. În linii foarte generale, analiza
muncii îi aduce o contribuie substanial la !a%
67
-up parcurgerea acestui capitol vei cunoate activitile specifice
managementului resurselor umane în care se pornete de la analiza
muncii vei face deosebirea între noiunile de profesie, ocupaie,
meserie vei cunoate modele de analiz a muncii vei fi familiarizai
cu metodele i te'nicile de analiz a muncii vei putea denumi
avantaele i dezavantaele utilizrii diverselor metode de analiz a
muncii vei face diferena între analiza muncii orientat pe postul de
munc !ob description% i analiza muncii orientat pe deintorul
postului de munc !ob specification% vei cunoate modaliti de
întocmire a fiei postului de munc vei fi familiarizai cu te'nicile
analitice i nonanalitice de evaluare a posturilor de munc vei
contientiza importana evalurii posturilor de munc în proiectarea
unei politici salariale ec'itabile
/biective de studiu
reorganizarea forei de munc dintr*o companie0 !b% la structurarea
mai raional a salariilor0 !c% identificarea trebuinelor de
instruire !1mit' 2 3obertson, "##4%.
Un exemplu. 5ompania 6lectro7eta 1A productoare de componente
electronice s*a privatizat, noul patron fiind interesat în
redresarea produciei i rentabilizarea companiei. &entru aceasta
el a iniiat un studiu constatativ !diagnoz organizaional% pentru
a*i da seama de situaia companiei sub aspectul utilaului existent,
piaa de desfacere a produselor i eficiena concurenei,
calificarea personalului i implicarea sa în realizarea obiectivelor
companiei. Având acest tablou, patronul împreun cu ali factori de
rspundere, a sc'iat un plan de sc'imbare al managementului vec'i.
&unctele sale de atac s*au referit la rete'nologizarea
procesului de producie, dezvoltarea unui proiect de mar8eting mai
agresiv i o politic de personal mai eficient. 9otui, startul l*a
fcut prin departamentul de resurse umane care a procedat la o
redefinire a posturilor de munc i la declanarea unei aciuni ample
de analiz a muncii i proiectare a fielor de post. În urma acestei
aciuni, fiecare deintor al unui post de munc a primit fia postului
respectiv pe care studiind*o tia clar ce îndatoriri are i care este
comportamentul pe care compania îl ateapt de la el.
Încercai s rspundei la urmtoarele întrebri • -e ce patronul
companiei 6lectro7eta 1A i*a început activitatea cu
reconsiderarea posturilor de munc, analiza muncii i redactarea
fielor de post: • 5e putei spune despre fiele de post din
organizaia în care suntei angaat: • -ac vi s*ar cere s alctuii fia
postului pe care îl ocupai, ve*i putea s o
facei:
3spunsurile la aceste întrebri le primii numai dac studiai cu
atenie acest capitol.
3.1 Un cadru conceptua a ana!"e! #unc!!
Într*o accepiune general, un post de munc poate fi definit ca o
colecie de sarcini afectate unei poziii dintr*o structur
organizaional !5ole, "##;%. 9otui, dintr*o perspectiv psi'ologic,
postul de munc reprezint mult mai mult. 6l înseamn i
responsabiliti, pentru munca prestat, asumarea de roluri din
partea deintorului postului, implicarea unor aptitudini i
deprinderi etc.
Analiza muncii este de fapt un proces de colectare sistematic de
date care descriu sarcinile aferente unui post de munc,
precum i cunotinele, deprinderile, aptitudinile i alte
particulariti ale muncii, care atribuie unei persoane calitatea de
a îndeplini sarcinile impuse de acesta. Aciunea în sine constituie
una din cele mai importante i complexe activiti ale managementului
resurselor umane, cu numeroase valene interdisciplinare
!<anolescu, "##$%. =irtual, pe analiza muncii este construit
întregul sistem al managementului resurselor umane !7utler 2
>arve?, "#$$%. 5osturile legate de analiza muncii i susinere a
unui sistem curent de analiz a muncii, sunt estimate de la "@ B, la
C B pentru companiile mari !evine, 1istrun8, <c+utt 2 Dael,
"#$$%. and? !"#$#% leag analiza muncii de activitatea de construire
a criteriului din psi'ologia muncii i organizaional care reprezint
o cale de descriere a factorilor de succes !criteriul are rol de
variabil dependent asupra creia se fac predicii%. Analiza muncii
este o metod de descriere a unui post de munc i a atributelor umane
necesare ocuprii postului respectiv !1pector, E%.
68
! Analiza muncii este un proces de colectare sistematic
de date care descriu
sarcinile aferente unui post de munc. 6a presupune i identificarea
cunotinelor, deprinderilor, aptitudinilor care atribuie unei
persoane calitatea de a îndeplini sarcinile impuse de acesta.
&unerea bazelor unei companii înseamn, printre altele, crearea
organigramei cu ansamblul de posturi de munc i funciile deinute de
angaai. Fiecare post de munc reprezint percepia superiorului direct
i a managerului, c'iar a patronului, despre ce este el, ce sarcini
revin deintorului postului respectiv, ce responsabiliti are acesta,
care este nivelul de competen solicitat etc. -epartamentul de
personal este antrenat nemilocit în proiectarea pentru fiecare post
de munc a fiei postului respectiv. -ac avem de*a face cu o companie
nou înfiinat, fia postului este discutat cu superiorii direci, dar
pentru fiecare post este necesar i o documentare te'nic utilizând
documentaiile existente, alte fie proiectate pentru posturi
similare din alte companii etc. 6xist c'iar dicionare care prezint
succinte descrieri ale profesiunilor existente i care pot
auta la redactarea fielor de post. 5el mai popular dintre aceste
dicionare este Dictionary of Occupational Titles !-/9%,
editat de ctre <inisterul <uncii din U1A i care pe lâng
nomenclatorul de profesiuni existente, prezint i o scurt descriere
a fiecrei profesii dup un standard recunoscut. a noi în ar a fost
editat de puin timp nomenclatorul auto'ton de profesii Clasificarea
ocupaiilor din România !"##@%. 1ubliniem îns c fia postului
este personalizat, ea difer de la o companie la alta, este deci
construit pentru compania în cauz i reflect percepia companiei
legat de postul respectiv de munc. -e exemplu, postul de
economist presupune existena unor sarcini i responsabiliti diferite
când este vorba de o banc, o companie, un liber profesionist i o
întreprindere mic. -eci, elaborarea fielor de post este posibil
numai prin realizarea unei atente analize a muncii.
Analiza muncii este activitatea sau procesul prin intermediul cruia
sunt studiate posturile de munc dintr*o organizaie cu scopul
identificrii elementelor componente specifice ale acestora, adic
îndatoririle angaatului pe post, responsabilitile fa de produsele
create, rezultatele ateptate, sarcinile maore, relaiile postului de
munc cu altele din ierar'ia organizaional etc. !5ole, "##;%.
<ulte lucrri care se ocup de analiza muncii ne prezint o viziune
reducionist care se oprete la ceea ce a fost numit descrierea
muncii. &unctul nostru de vedere este diferit, cadrul
conceptual al analizei muncii depind aceast sfer îngust. 6xist un
cadru psi'ologic al fiecrui post de munc pe care nu*l putem neglia,
relaia om*post de munc nu este doar una mecanic, ci i una
psi'ologic. -eci acesta este punctul nostru de vedere pe care îl
vom respecta pe tot parcursul acestei lucrri.
&si'ologul sau specialistul în analiza muncii din cadrul
departamentului de resurse umane este preocupat de ptrunderea
în intimitatea unei activiti de munc cu scopul de a gsi cele mai
eficiente miloace de a o perfeciona sau de a mri performanele
celor care sunt angaai în practicarea activitilor respective. -ac
cineva intenioneaz s*i desc'id o companie, este interesat s*i
angaeze un personal performant i s fixeze salariile dup
dificultatea muncii prestate. &roblema nu este simpl, un patron
trebuie s tie ce tip de posturi i în ce numr vor fi ele
create, în ce constau sarcinile de munc pentru fiecare post, care
este dificultatea sa, ce deprinderi de munc, aptitudini i alte
particulariti individuale presupune practicarea fiecrei profesii
etc. Aceste informaii el le obine numai pe baza unei minuioase
analize a activitilor de munc din compania pe care o conduce.
În linii foarte generale, analiza muncii descrie aspectele
importante ale unei activiti de munc, elementele sale componente
discrete, cu scopul de a ne auta s o distingem de alte activiti de
munc i de a evalua munca respectiv. 6a const într*un studiu de
profunzime a unui post de munc atât sub aspectul sarcinilor
sau a cerinelor profesionale, cât i sub acela al exigenelor
comportamentale. Analiza muncii st la baza tuturor deciziilor cu
caracter organizaional.
Analiza posturilor de munc poate fi privit dintr*o perspectiv
funcional ca fiind o precondiie pentru numeroase activiti specifice
managementului resurselor umane !As' 2 evine, "#$0 ees 2 5order?,
E0 /mbredane 2 Faverge, "#@@%
• &lanificarea 3U • Utilizarea eficient a 3U • &roiectarea
planurilor de carier • <anagementul evalurii performanelor
• 3ecrutarea i selecia profesional • Gnstruire i dezvoltare •
<anagementul cunotinelor • -escrierea posturilor de
munc
69
• &roiectarea i reproiectarea muncii • <anagementul sntii i
proteciei muncii • 5lasificarea i gruparea posturilor în familii de
posturi • 6valuarea muncii i compensaiile • 5erine
legaleHcvasi*legale privitor la munc.
&lanificarea 3U este rezultatul traducerii obiectivelor
economice ale companiei în obiective care privesc resursele
umane ale acesteia. &entru a implementa un plan strategic
operaional de 3U trebuie s cunoatem fluxul personalului din
interiorul i spre exteriorul organizaiei !mobilitatea i fluctuaia
de personal%. 3U sunt angaaii organizaiei care sunt
caracterizai prin cunotine, aptitudini, deprinderi, diferite
trsturi de personalitate etc. <igrarea de la un post de munc la
altul sau prsirea organizaiei, înseamn i deplasarea acestor
particulariti individuale împreun cu persoana respectiv. -in acest
motiv, gestiunea resurselor umane presupune mai mult decât simpla
denumire a postului ocupat sau numrul de marc al ocupantului unui
post0 analitii de 3U fac descrieri ale deintorilor de posturi de
munc în termeni de cunotine deprinderi, aptitudini, competene i
performane. Astfel ei vor ti care sunt pierderile i în cât timp vor
fi ele recuperate prin prsirea unui anume post de munc sau a
altuia.
Utilizarea eficient a 3U înseamn prezentarea precis a calitilor pe
care postul de munc le pretinde ocupantului, repartiia optim
a angaailor pe posturi. 5erinele postului relativ la calitile
deintorilor lor pot fi derivate numai pe baza unei foarte atente
analize a muncii, ele situându*se la baza aciunilor de selecie i
repartiie !clasificare% a personalului. &e baza lor este
stabilit nivelul cunotinelor necesare practicrii eficiente a
muncii, coninutul i procedeele de identificareHmsurare a
acestora.
&roiectarea planurilor de carier definete pac'etul de cunotine,
deprinderi aptitudini i alte dimensiuni de personalitate ale
angaailor în vederea determinrii oportunitilor de avansare în
cariere, de reconversie profesional etc. <ulte organizaii îi
construiesc adevrate baze de date de personal care includ o serie
de date psi'ologice !profile de personalitate%, date asupra
absolvirii unor cursuri de specialitate, evoluii ale aprecierilor
profesionale periodice etc. Astfel, apariia unor cerine de
personal, reorganizrile te'nice i te'nologice, sunt rezolvate mult
mai uor în ceea ce privete necesarul de personal. 9otodat, angaaii
pot fi consiliai tiinific în contextul c doresc sc'imbarea
profesiei din diferite motive personale sau impuse de unele
motivaii aferente procesului de sc'imbare organizaional.
<anagementul evalurii performanelor. 6valuarea performanelor
este unul din factorii motivatori importani. &rin analiza
muncii sunt stabilite criteriile sau standardele de performan
specifice diferitelor posturi de munc, stabilirea i înelegerea a ce
înseamn un occupant al unui post cu performan bun i cu
performan slab. Firete, analiza muncii ne ofer informaiile necesare
proiectrii sistemelor de apreciere a personalului.
3ecrutarea i selecia profesional. definete procesul complex de
identificare a acelor particulariti individuale ale
potenialilor candidai pentru angaarea pe un post de munc.
3ecrutarea i selecia profesional sunt practici mai vec'i dar care
nu i*au pierdut din importan, aceasta cu atât mai mult cu cât
contextul te'nic i te'nologiile de vârf au avansat de o aa manier
încât în zilele noastre se recunoate c nu oricine poate presta
orice activitate de munc. Anumite posturi de munc din ce în ce mai
multe, solicit un pac'et de exigene psi'ologice de o complexitate
tot mai mare.
Gnstruire i dezvoltare. Una din utilizrile cele mai ample ale
analizei muncii este implicarea ei în organizarea instruirii
profesionale. Un sistem sau curs de instruire profesional este
inoperant dac nu se bazeaz pe o serioas analiz a trebuinelor
de instruire. -esigur, analiza trebuinelor de instruire nu înseamn
a face analiza muncii, ea privete o serie de interviuri, studiul
rapoartelor de productivitate, a aprecierilor periodice de personal
etc., dar alctuirea structurii i coninutului cursului utilizeaz
rezultatele analizei muncii. Analiza muncii este prezent în toate
etapele de organizare a unui curs de instruire
profesional.
<anagementul cunotinelor. <anagementul performant al unei
organizaii înseamn, printre altele i operarea cu baze mari de
cunotine. +e referim în acest context, atât la cunotine fizice
legate nemilocit de producie, dar i la cunotine mai puin tangibile
care privesc 3U. 6ste vorba de evantaiul cunotinelor profesionale,
deprinderile de munc ale personalului, potenialul aptitudinal etc.
/ imagine clar, global, a acestora permite formularea unor predicii
privind implementarea unei rete'nologizri, lansarea unor produse
noi pe pia, restructurarea organizaiei sau potenialul profesional
al 3U existente.
-escrierea posturilor de munc este o activitate care de*a lungul
timpului a cunoscut abordri diferite. Într*o accepiune mai simpl,
ea const în redactarea unor descrieri succinte a coninutului
postului
70
de munc sub forma sarcinilor i responsabilitilor deintorului
postului de munc respectiv. Aceste descrieri ale unui post de munc
au dus iniial la cunoscutele intervenii ta?loriene de raionalizare
a muncii i care au auns ulterior la descoperirea benzii rulante. În
prezent, analiza cognitiv a sarcinilor de munc este o preocupare
maor atunci când se are în vedere studiul muncii în vederea
proiectrii unei relaii cât mai compatibile între om i munc.
&roiectarea i reproiectarea muncii. &rocesele de sc'imbare
la nivel de organizaii, includem aici i fenomenul tranziiei ca
variabil moderatoare cu implicaii dure care se succed într*un ritm
neobinuit de rapid, înseamn proiectarea i reproiectarea unor
organizaii de un tip uneori complet diferit fa de ceea ce a fost
sau exist într*o manier similar. 6i bine, apariia de posturi de
munc noi, reconfigurarea celor vec'i presupune apelarea la
procedurile de analiz a muncii i apoi la reluarea acestora cu o
periodicitate mare. Aici adugm i ritmul accelerat al dinamicii
lumii profesiunilor care acord mereu noi valene locurilor de
munc.
<anagementul sntii i proteciei muncii. În general, responsabilii
de calitatea sntii personalului i de protecia muncii
redacteaz simple (colecii) de îndatoriri i recomandri pentru
evitarea incidentelor i accidentelor de munc. 6le sunt frecvent
împrumutate i au un caracter destul de general. /rientarea lor
trebuie s se fac pe un post de munc specific, ori, pentru aceasta,
analiza muncii ne aduce informaiile necesare.
5lasificarea i gruparea posturilor în familii de posturi. +umrul
profesiilor contemporane este imens. &ractic, lumea
profesiunilor este extrem de dinamic apar profesii noi i dispar
altele. În acest caz a aprut necesitatea gruprii profesiilor în
familii de profesii, adic profesii care au o orientare relativ
similar, atât sub aspectul coninutului, cât i al particularitilor
individuale solicitate. În ultimul timp, inând seama de coninutul
sarcinilor de munc i caracteristicile individuale ale acestora, au
fost construite diferite sisteme de grupare a profesiilor în
familii. -esigur, acest aspect duce la o mai bun gestionare a forei
de munc, la o lrgire a ariei de cuprindere a pregtirii profesionale
i totodat la optimizarea ocuprii forei de munc i reducerii
omaului.
6valuarea muncii i compensaiile. 1alariul este frecvent o surs de
conflict social. Acesta este motivul pentru care multe organizaii
sunt foarte atente în proiectarea sistemelor de salarizare. -ar, a
proiecta un sistem de salarizare transparent, uor de îneles i
bazat pe reguli tiinifice, înseamn s fie dezvoltat o procedur de
ierar'izare a posturilor de munc i de traducere a ierar'iei
acestora în salar dup o gril cât mai obiectiv. Analiza muncii este
tocmai aceea care aut la ierar'izarea posturilor de munc i la
acordarea de ponderi în funcie de investiia pe care o solicit din
partea deintorului acestuia fiecare loc de munc.
5erine legaleHcvasi*legale privitor la munc. 1unt puine rile care
nu au o legislaie a muncii care s legifereze activitatea
organizaiilor privitor la managementul resurselor umane. 1ub
incidena legii intr, în multe ri, însi activitatea specialitilor în
resurse umane, aici adugându*se i aceea a psi'ologilor
industrialiHorganizaionali. Astfel, sunt prevenite abuzurile care
pot s apar în diferite aciuni de personal. &entru analiza
muncii, sarcina este de a oferi legiuitorului materialul de baz pe
care s se spriine legile în cauz.
<c5ormic8 i 9iffin !"#;#% i mai recent, 5ascio !"##"% ne prezint
un tabel sintetizator al utilizrii informaiilor rezultate în urma
analizei muncii la nivel organizaional i în care regsim i domeniile
menionate de psi'ologii francezi /mbredane i Faverge !"#@@%,
completate cu cele care caracterizeaz procesele contemporane
de munc !ees 2 5order?, E% !9abelul 4."%.
71
Controlul administrativ
Administrarea personalului
&lanificarea forei de munc
5onsiliere pe probleme de recuperare profesional
-efinirea rolurilor în organizaie
1isteme de clasificare a profesiilor
3epartiia personalului 1igurana muncii 5ercetri de personal
Gnstruirea profesional Aprecierea profesional &romovri i
transfer &lanificarea evoluiei carierei 3elaiile de
munc
-e la început se impune o precizare. Analiza muncii este o te'nic
de investigare obiectiv efectuat cu instrumente i dup o metodologie
bine precizat. I.<. Faverge, la timpul su a respins ceea ce se
numete metoda eseist de descompunere i traducere artificial a
operaiilor de munc în aptitudini sau prelucrarea simpl de
interviuri !/mbredane 2 Faverge, "#@@%. 6l susine necesitatea ca în
analiza muncii problema studiat s fie formulat clar, obiectivul
studiului fiind definit fr ambiguiti. Un alt aspect asupra cruia se
oprete I.*<. Faverge, este acela al coninutului informaional al
muncii i legat de acesta, al limbaelor de comunicare !Jarnas,
"##"%.
3.$ Pro%e&!a' con(!nut )! d!na#!c*
În mod obinuit, viaa cotidian ne pune în contact cu persoane care
au o anumit pregtire profesional i care practic o anumit profesie.
9ermenul de profesie are o conotaie precis, el presupune o
îndeletnicire cu caracter permanent exercitat în baza unei
calificri corespunztoare.
Într*o accepiune psi'o*pedagogic, profesia desemneaz un complex de
cunotine teoretice i deprinderi practice care definesc
pregtirea unei persoane ! Dicionarul explicativ al limbii
române, "#;@%. A practica o profesie înseamn operarea cu un
ansamblu de cunotine, priceperi i deprinderi, însuite într*un cadru
organizat i care se concretizeaz prin aciuni bine precizate. 3ezult
c premisa fundamental a practicrii unei profesii este
pregtirea profesional. 9otui, un rol important aparine i
calitilor aptitudinale care faciliteaz procesul formrii
profesionale sub aspectul reducerii timpului de instruire i al
calitii prestaiilor. 1tudierea unei profesii impune
cunoaterea ei în profunzime atât sub aspectul coninutului de
cunotine necesare practicrii ei, al priceperilor i deprinderilor
utilizate, cât i acela al constelaiei de aptitudini necesare. 6ste
pe deplin ustificat conturarea prezent a unor noi discipline, ca
aceea a psi'ologiei profesiunilor sau psi'ologia carierei
!1uper, "#;$0 1uper 2 7o'n, "#;"%.
72
! I nformaiile obinute în urma analizei muncii se
concretizeaz în fia postului.
Aceste informaii sunt utile în activiti ca planificarea i
utilizarea eficient a resurselor umane, recrutarea i selecia
profesional, evaluarea performanelor, instruirea i dezvoltarea
profesional, managementul cunotinelor, proiectarea i reproiectarea
muncii, evaluarea muncii i stabilirea compensaiilor, dezvoltarea
carierei.
-ar, un aspect deosebit de important cu care se confrunt lumea
profesiunilor este marea lor dinamicitate. -inamica profesiunilor
este un fenomen care se caracterizeaz prin dispariia sau
restrângerea unor meserii sau profesii. Au fost afectate mai ales
profesiile meteugreti datorit introducerii mecanizrii, automatizrii
i informatizrii.
5ascio !"##"% enumer trei tipuri maore de sc'imbri care stau la
baza dinamicii profesiilor
". 1c'imbri determinate de timp. &rogresul te'nologic a produs
mutaii masive în coninutul unor profesii, unele c'iar
au disprut iar altele noi i*au fcut apariia în lumea profesiunilor.
-e multe ori, cauza dispariiei sau reconfigurrii unei profesii nu
se datoreaz creterii complexitii ei, ci dimpotriv, banalizrii
activitii respective. ampagiul i sacagiul sunt profesii care au
disprut nu pentru c le era greu celor care practicau profesiile în
cauz s învee electrote'nica sau mecanica fluidelor, ci pentru c
lumina electric i apa au devenit utiliti atât de la îndemân încât
nu se cere o specializare pentru a folosi un comutator electric sau
un robinet de ap. În prezent, datorit procesoarelor de text asistm
la o reconfigurare a profesiei de secretar0 profesia de operator la
calculator va dispare datorit reconsiderrii activitilor din care
este compus i care pot fi practicate de oricine care lucreaz
cu un calculator personal. /binuit, pe parcursul vieii
profesionale a unui individ se produc dou sau trei sc'imbri
sau reconfigurri ale profesiei. 5eea ce este îns important e c
toate aceste modificri se pot anticipa din timp, prin te'nicile de
analiz a muncii fiind posibil descifrarea exigenelor
comportamentale solicitate i astfel pregtite aciunile de orientare,
selecie i formare profesional.
E. 1c'imbri determinate de angaai. În unele profesii
particularitile individuale ale celor care le practic
!aptitudini, deprinderi, atitudini, preferine, valori etc.%,
interacioneaz cu caracteristicile muncii. Astfel, munca respectiv
îi va redefini dimensiunile sub aciuni mai mult sau mai puin
contiente. +e întrebm adesea de ce unele întreprinderi prosper
într*o economie de pia i altele nu. Adesea cauza o gsim în concepia
sau strategia managerial a unora i a altora. Unii directori
proiecteaz strategii de lucru bazate pe convingeri i o
experien învec'it care, transpuse în situaii noi se dovedesc a fi
incompatibile cu noile transformri sociale i economice. 1trict
vorbind nu munca de conducere se sc'imb, ci aceasta este ceea ce
face deintorul postului de munc din ea. Acest fenomen se manifest
în activitile caracterizate printr*o mare latitudine de expresie
!director de companie, profesor, cercettor, antrenor de fotbal
etc.%. Unde exigenele procedurale ale profesiei sunt mai
rigide, acest fenomen nu apare !lefuitor de lentile de oc'elari,
operator la calculator, controlor de calitate, ceasornicar
etc.%.
4. 1c'imbri determinate de situaie. Acest tip de sc'imbri sunt greu
de anticipat deoarece sunt multicauzale, pot fi derivate din mediul
contextual în care se face munca. 5ând ia foc un vapor, întregul
personal, indiferent de funciile deinute, va participa la stingerea
incendiului ca oricare alt pompier.
Analiza muncii este implicat în toate cele trei tipuri de sc'imbri
care pot surveni la nivelul profesiei prin identificarea
informaiilor relevante privitor la o anumit activitate de
munc.
73
! P rofesia presupune o îndeletnicire cu caracter
permanent exercitat în baza unei
GLOA! În domeniul managementului resurselor umane vom gsi un
anumit argon, specific oricrui domeniu profesional. 5âiva dintre
termenii pe care îi vom utiliza mai frecvent, o s*i definim în cele
ce urmeaz !5ascio, "##"0 <c5ormic8 2 9iffin,"#;#0 5ostin 2
&itariu, "##;%.
Element unitate primar în care poate fi divizat o
activitate de munc !încrcarea unui program în calculator%.
Sarcin !tas8% o activitate de munc distinct care urmrete
un obiectiv precis !lucrul cu o baz de date pe calculator,
dactilografierea unei scrisori de ctre o secretar%.
Obligaii, îndatoriri !dut?% un segment mai larg de munci
prestate de o persoan, poate include i câteva sarcini de munc
!luarea unui interviu, consilierea personalului, participarea
psi'ologului la expertiza unui accident de munc%.
Post de munc !position% const din una sau mai multe
obligaii, sarcini, prestate de o persoan dintr*o companie la un
moment dat. Într*o companie întâlnim tot atâtea posturi de munc,
câi muncitori avem !secretar ", oelar E%.
Profesie !ob% un grup de posturi de munc similare prin
obligaiile solicitate. / profesie poate fi îndeplinit de una sau
mai multe persoane !macaragiu, strungar%.
Familie de profesii !ob famil?% un grup de dou sau mai
multe profesii care presupun aceleai exigene din partea persoanelor
care le practic sau care constau din sarcini de munc paralele,
determinate prin analiza muncii !prelucrtori prin ac'iere%.
Ocupaie un grup de profesii similare identificate în diferite
organizaii în momente diferite !electricieni, operatori calculator,
tipografi%.
Vocaie orientare spre o anumit profesie, înclinaie !vocation,
vocational occupation% similar cu ocupaia, termenul în sine este
utilizat mai mult în legtur cu un muncitor cu o anumit pregtire
profesional, decât referitor la un angaat.
arier !career% termenul acoper o secven de posturi de munc,
profesii, sau ocupaii deinute de o persoan de*a lungul istoriei
sale profesionale. În zilele noastre se discut tot mai mult despre
orientarea spre o carier decât despre orientarea profesional. a
nivel organizaional se discut despre Kplanuri de carierL care
reprezint secvena de posturi de muncHpromovri pe care le poate
realiza deintorul unui post de munc pe baza experienei câtigate i a
performanelor profesionale obinute.
eserie este complexul de cunotine obinute prin colarizare i
prin practic, necesare pentru executarea anumitor operaii de
prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestarea anumitor
servicii !5/3%.
Funcia este activitatea desfurat de o persoan într*o ierar'ie
funcional de conducere sau execuie !5/3%.
Orientarea "colar !/1% const într*un complex de aciuni
desfurate în scopul orientrii copilului spre formele de învmânt
care îi convin, care sunt conforme cu disponibilitile i aspiraiile
sale i care îi permit dezvoltarea la maximum a posibilitilor.
/rientarea colar are în vedere asigurarea dezvoltrii armonioase a
personalitii aflate în formare, inând cont atât de
posibilitile i predispoziiile individului, cât i de cerinele
sociale caracteristice epocii i societii date !&opescu*+eveanu,
"#;$%. /rientarea colar constituie un set de aciuni concentrate ale
familiei, colii i societii, care acioneaz de la intrarea în coal i
pe tot parcursul colarizrii, obiectul fiind asigurarea unei
integrri eficiente în viaa social*economic.
74
6a asigur baza favorabil orientrii profesionale prin care, de fapt,
se continu. &e parcursul colarizrii, orientarea colar se îmbin
cu diferite proceduri de selecie impuse de trecerea de la o gam de
instruire la alta. În momentul în care copilul sau tânrul este
orientat ctre o form de instruire care îi ofer a calificare
profesional !de exemplu, o coal profesional, o facultate, o coal
postliceal de calificare%, aciunea poate fi considerat ca fiind
orientare profesional.
&rin orientare profesional !/&% se înelege acel
complex de aciuni destinate s îndrume o persoan ctre o
profesie sau o familie de profesii, în conformitate cu interesele i
aptitudinile sale. /rientarea profesional are ca scop
identificarea, pentru fiecare individ, a profesiei celei mai
potrivite !&opescu*+eveanu, "#;$%. -e obicei, orientarea
profesional se face ctre o familie de profesii, cel în cauz
având posibilitatea de a alege profesia pe care o consider ca fiind
aductoare de satisfacii maxime. &e plan social orientarea
profesional contribuie la atenuarea dezec'ilibrului dintre cererea
i oferta de potenial uman, alegerea unei profesii de ctre un
individ fcându*se i în funcie de poziia i de perspectivele
profesiei pe piaa forei de munc.
#eorientarea profesional are loc în momentul în care,
din diferite motive !insatisfacie profesional,
imposibilitatea gsirii unui loc de munc, dorina de câtig material%
o persoan decide s*i abandoneze profesia i s se pregteasc pentru o
nou profesie, s se recalifice profesional. Alegerea unei
forme de învmânt sau a unei profesii i, cu atât mai mult,
sc'imbarea profesiei reprezint decizii importante în viaa
unei persoane, cu repercusiuni maore asupra viitorului su
profesional.
Formarea profesional continu, înelegând prin aceasta pregtirea
profesional pe tot parcursul vieii active i c'iar dup pensionare, a
devenit un principiu universal recunoscut. 6voluia tiinei i
te'nicii este atât de rapid în zilele noastre, încât, fr un efort
continuu de acualizare a cunotinelor, nimeni nu mai poate face fa
sc'imbrilor care se petrec în lumea profesiilor. -ac se accept
caracterul de continuitate al formrii profesionale, acelai atribut
trebuie asociat i orientrii profesionale, ca proces care precede,
în mod logic, orice decizie privind cariera.
3.3 Un #ode +enera de ana!"* a #unc!!
Abordarea sistemic a activitii de munc presupune studierea
binomului om*main sau om*munc dintr* o perspectiv unitar. Între
cele dou subsisteme se impune existena unei compatibiliti, de
calitatea ei depinzând performana sau productivitatea muncii. 6xist
numeroase sisteme de abordare a analizei muncii, mai mult sau mai
puin structurate.
1perandio !"#$C% propune un model de studiu al muncii, în care se
au în vedere dou niveluri de analiz analiza sarcinii, descriptiv i
diagnostic, i analiza conduitelor operatorii, care se refer la
cunoaterea regulilor dup care acioneaz operatorul. -ar, un model
multinivelar bine structurat i fundamentat, este susinut de eplat i
5un? !"#;;% !Figura 4."%.
75
"i#ura 3.1 1c'ema general a condiiilor i consecinelor
activitii de munc !citete a b, b depinde de a%. G +ivelul
condiiilor de munc0 GG +ivelul activitii operatorului0 GGG +ivelul
rezultatelor activitii.
&entru I. eplat i M. 5un?, obiectul central al analizei
psi'ologului este conduita muncitorului sau operatorului
!activitatea sau conduita sunt termeni sinonimi0 într*o accepiune
general, pentru psi'olog, munca reprezint o conduit sau o
manifestare comportamental%.
Activitatea operatorului !conduita% depinde de condiiile de munc,
adic de ansamblul factorilor care determin conduita operatorului.
Aceti factori sunt constituii din cerinele impuse operatorului
obiective !sortarea unui set de piese dup calitate%, condiii de
execuie !miloacele te'nice utilizabile, ambiana fizic, regulile de
supraveg'ere etc.%. Astfel, sarcina operatorului este
definit ca ansamblul exigenelor pe care operatorul trebuie s le
satisfac printr*un anume comportament !conduit%. +otm c noiunea de
sarcin este definit la nivelul exigenelor !al cerinelor%, în timp
ce noiunea de activitate este raportat la comportament sau
conduit.
5omportamentul sau conduita !activitatea de munc% depinde i de
caracteristicile sau particularitile individuale ale
operatorului uman !fizice, de personalitate, intelectuale i de
cunotine, experien etc.%. În mod firesc, sfera componentelor
condiiilor de munc este mult mai larg, ea poate include la fel de
bine o serie de factori externi care influeneaz activitatea de
munc, cum sunt de pild facilitile de transport, condiiile de
locuit, c'iar i complexul de contraindicaii profesionale.
Activitatea operatorului, ca rspuns la cerinele formulate, i în
funcie de particularitile sale individuale, va antrena un set de
consecine !încrcare, oboseal, stres, satisfacie etc.%. Acestea, la
rândul lor pot influena i c'iar modifica anumite însuiri ale
personalitii, rsfrângându*se nemilocit asupra conduitei sale. În
consecin, comportamentul sau activitatea de munc se va traduce în
performan care poate fi cuantificat pe baza anumitor criterii. a
rândul su, performana operatorului este dependent i de ali factori
cum sunt materia prim care i se pune la dispoziie sau ec'ipamentul
pe care lucreaz. &erformana este confruntat apoi cu
obiectivele, abaterile constatate devenind un motiv al autoreglrii
activitii operatorului i astfel al îndeplinirii sarcinilor de munc
sau al normei. +ivelurile specificate în Figura "*" se gsesc deci
într*o strâns interdependen, se condiioneaz unele pe altele. -e
fapt, aa trebuie îneleas noiunea de analiz a muncii privit dintr*un
ung'i de vedere sistemic.
5ondiiile de munc sunt di'otomizate în condiii interne
!particularitile individuale ale operatorului antropometrice, sex,
vârst, calificare, experien, personalitate etc.% i condiii externe
sau particulariti ale mediului muncii !condiii fizice, te'nice,
organizaionale, socio*economice etc.%.
76
5ondiii de
Într*un astfel de context, ceea ce am numit activitatea
operatorului, ne apare ca rspunsul individului la ansamblul
condiiilor de munc. 6a se poate aplica atât propriului corp sau
obiectelor materiale, dar i reprezentrilor. În primul caz se discut
despre o activitate fizic sau manual, observabil. În al doilea caz,
se discut despre o activitate de reprezentare sau mental !sau
cognitiv ori intelectual%, inobservabil i care trebuie dedus pe
parcursul diferitelor trasee de derulare !eplat 2 5un?, "#;;0
eplat, "#$%. >oc !"#;#%, la rândul lui insist asupra necesitii
unei articulri între sarcinile i comportamentulHconduita de munc.
!5onduita este în acelai timp comportament observabil i procese
inobservabile0 1arcina presupune ansamblul condiiilor
obiective pe care operatorul trebuie s le ia în considerare în
vederea construirii unui rspuns sau manifestri comportamentale.%
5onduita, rspunsul sau comportamentul, se bazeaz atât pe
mecanismele cognitive de care dispune operatorul cât i pe
caracteristicile sarcinii care trebuie executat. Aceste dou
componente trebuie studiate în corelaie, ele constituie în final o
unitate fundamental a analizei psi'ologice a muncii i care
reprezint situaia de munc. 5u alte cuvinte, analiza
muncii din perspectiv psi'ologic opereaz cu un model al sarcinii
asociat unui model al conduitei.
!olul teoriei co#nitive $n analiza muncii
(3evoluia cognitiv) a modificat multe din câmpurile de aplicare ale
&si'ologiei muncii i organizaionale. Analiza muncii, pân nu de
mult, a fost tributar concepiei be'avioriste0 era considerat
ca un domeniu pur te'nic de culegere de date despre un post de
munc. 1e poate c'iar afirma c analiza muncii a rezistat un timp
îndelungat asalturilor teoriei cognitive, dei muli cercettori au
contientizat importana unei restructurri i în aceast sfer.
<odelul lui I. eplat i M. 5un? este un exemplu, iar în domeniul
metodologiilor, 5'estionarul de Analiz a &ostului !&AN%
!<c5ormic8, Ieanneret 2 <ec'am, "#;E% a însemnat un pas
important spre o abordare cognitiv a analizei muncii. 1pector,
7rannic8 i 5oovert !"#$#% menioneaz c sunt puine studiile care s
analizeze cum este utilizat informaia de ctre specialitii în
analiza muncii i deintorii posturilor de munc pentru
elaborarea unei analize a muncii. Astfel de preocupri au devenit
îns mai frecvente în ultimul timp. 1anc'ez i evine !"#$$% au
studiat maniera în care O de angaai provenii de la patru posturi de
munc evalueaz pe un inventar de sarcini de munc cât de critic este
ea pentru activitatea prestat, responsabilitatea, dificultile de
învare i timpul dedicat instruirii. 5ercettorii au constatat c
dificultatea învrii i cât de critic este ea pentru activitate în
sarcina respectiv, sunt cele mai importante aspecte în efectuarea
unei activiti de munc. -ei studiul a fost criticat, el a subliniat
importana realizrii unei conexiuni între ceea ce este obiectiv
într*o sarcin de munc i ceea ce poate fi numai evaluat
subiectiv. Alte studii s*au ocupat de compararea între abordarea
statistic în analiza muncii i abordarea 'olist !descompunerea
sarcinii pe baza unei analize calitative sau clinice%. Între cele
dou abordri nu s*au identificat diferene semnificative. and? i
=ase? !"##"% a comparat evalurile efectuate de experi în analiza
muncii, astfel reuind s descopere unele mecanisme care pot afecta
rezultatele analizei muncii. indell, 5lause, 7arandt i andis !"##$%
au studiat variana diferit obinut în evaluarea diferitelor aspecte
ale muncii atunci când se utilizeaz grupuri de experi constituite
din persoane cu formaie diferit. <ai mult ei demonstreaz
incidena reciproc a relaiilor dintre contextul organizaional i
evaluarea sarcinilor de munc. Au
77
! $ n analiza muncii se folosesc o serie de modele.
eplat i 5un? !"#;;% propun un
nivel multinivelar +ivelul condiiilor de munc0 +ivelul
activitii operatorului0 +ivelul rezultatelor activitii.
putut astfel s fie detectate unele corelaii semnificative
între evaluarea sarcinilor de munc i unele dimensiuni ale
contextului organizaional sau între deintorii postului de munc
studiat i analitii specializai. 6xist bineîneles i deosebiri sau
absena corelaiilor semnificative în numeroase contexte. &e
aceast linie se înscrie i un studiu cu caracter metaanalitic care
abordeaz problema surselor sociale i cognitive de imprecizii
poteniale manifestate în analiza muncii !<orgeson 2
5ampion, "##;%. Autorii au plecat de la ideea pragmatic cum c
impreciziile în analiza muncii pot avea consecine extrem de
importante de natur financiar i uman pentru organizaie. Astfel,
exagerarea sarcinilor de munc aferente unui post poate crea un
impact advers, creterea costurilor de recrutare i selecie,
ridicarea costurilor de instruire etc. Gmpreciziile de evaluare a
posturilor pot genera nemulumiri legate de distribuirea
salariilor, crearea unor inec'iti etc. Autorii au di'otomizat
sursele de imprecizie în sociale i cognitive. 1ursele sociale de
imprecizie sunt create de presiunile normative emanate de mediul
social i reflect faptul c indivizii acioneaz la nivelul unui anumit
context social. 1ursele cognitive, pe de alt parte, reflect
probleme care rezult în primul rând dinspre indivizi ca procesori
de informaii i care au unele limitri inerente. Autorii studiului
amintit au colecionat "O tipuri de surse de imprecizie în derularea
activitilor de analiz a muncii
1urse sociale • &rocesri legate de influenarea social •
&resiuni pentru conformitate • 1c'imbri extreme • &ierderea
motivaiei
&rocesri influenate de autoprezentare • <anagementul
impresiei • -ezirabilitatea social • 6fecte ale solicitrilor
1urse cognitive Gnformaii limitate privitor la procesarea
sistemelor • Încrcarea cu informaii • 6uristici • 5ategorizri
-istorsiuni privitor la procesarea informaiilor sistemice • Dria
exagerat • Gnformaiile venite din exterior • Gnformaii
inadecvate • 6fectele de ordine i contrast • 6fectul de 'alou •
6fectul indulgenei i severitii • 6fectele metodei
Autorii descriu i efectele probabile ale impreciziilor menionate
asupra analiza muncii. -ei studiul respectiv este o sintez
bibliografic, el reuete s ofere numeroase sugestii pentru
proiectarea unor cercetri ulterioare.
-esigur, investigarea proceselor cognitive care stau la baza
evalurilor privind analiza muncii sunt abia într*un stadiu
incipient. 6ste înc neclar ce fel de informaii utilizeaz experii în
analiza muncii ca s fac evaluri, cum le proceseaz, tipurile de
erori pe care le comit i motivaia lor cauzal etc. 5eea ce este o
certitudine, este c analiza muncii se îndreapt spre o fundamentare
teoretic mai solid, spre desprinderea de artificiile empirice care
adesea au dus*o la interpretri simpliste incongruente cu cerinele
te'nicilor i te'nologiilor avansate.
78
Algera i Dreuter !"##$% atrag atenia asupra faptului c analiza
muncii a dus uneori la concluzii false. 6i discut despre o
modalitate de discriminare direct i o discriminare ca
efect . În ambele cazuri, este vorba de stoparea de la
practicarea profesiei a unei categorii de candidai la un anumit loc
de munc. În cazul discriminrii directe se amintete c anumite
particulariti individuale sunt incorect menionate ca relevante
pentru practicarea unei profesii. -e pild, pân nu de mult, o cerin
definitorie pentru a fi poliist a fost (fora fizic). Aceasta a dus
la o respingere a femeilor de la practicarea acestei profesii. În
prezent, în profesia de poliist se pune un accent tot mai
mare pe prevenirea conflictelor i soluii nonagresive din
punct de vedere fizic !rezolvarea problemelor prin
negocieri%.
6ste adevrat c practicarea cu succes a unei profesii solicit o
serie de caliti individuale. &ractica a demonstrat c bazarea pe
aceste caliti ca repere, de exemplu în selecia de personal, poate,
în anumite cazuri, s exclud de la practicarea unei profesii anumite
grupuri de candidai. -e exemplu, adesea întâlnim în situaii de
selecie persoane cu studii superioare i medii care opteaz pentru un
anumit post de munc. a un test care msoar capacitile intelectuale,
de genul <atricilor &rogresive Avansate, ne ateptm ca cei cu
studii superioare sau inginerii fa de filologi, s obin performane
superioare. În acest context este vorba de o discriminare ca efect.
-eci, psi'ologul care face selecia de personal trebuie s fie foarte
atent la astfel de distorsiuni.
-iscriminarea direct este mai puin problematic decât discriminarea
ca efect0 discriminarea direct este rezultatul unei analize
incorecte a muncii, aspect care e corectabil. -iscriminarea ca
efect este mult mai problematic, ea poate duce la conflicte
serioase. 5eea ce se poate face în acest caz este o intervenie la
nivelul standardelor de selecie, oferirea unor cursuri suplimentare
de instruire pentru cei defavorizai etc. =izavi de problemele
discriminrii i implicaiile lor, psi'ologul trebuie s fie foarte
atent i s evite posibilele distorsiuni.
Analiza muncii este o metod prin intermediul creia putem s descriem
sarcinile, activitile i responsabilitile aferente unui anumit post
de munc. 6ste vorba deci de analiza muncii orientat pe postul de
munc. -ar analiza muncii are ca obiectiv i identificarea exigenelor
umane implicate în efectuarea activitilor specifice postului
respectiv de munc0 analiza muncii orientat pe particularitile
psi'ice ateptate din partea deintorului postului de munc. -istingem
deci dou orientri maore în analiza muncii !"% Analiza muncii
orientat pe postul de munc !Iob description% i !E% Analiza muncii
orientat pe deintorul postului de munc !Iob specifications%.
3., Ana!"a #unc!! or!entat* pe po&tu de #unc* -o/
de&cr!pt!on0
Analiza muncii orientat pe postul de munc nu este altceva decât o
activitate de colectare de informaii cu privire la natura
sarcinilor i îndatoririlor sau responsabilitilor care trebuiesc
îndeplinite în contextul unui anumit post de munc. 6ste o încercare
de a defini munca la nivelul a ceea ce am subliniat c sunt
condiiile de munc. Acestea, noi le*am grupat în trei elemente
fundamentale
!"% obiective de îndeplinit, !E% particulariti ale mediului muncii
i !4% exigene privind particularitile individuale ale
operatorului.
&rimele dou se refer la analiza muncii orientat pe postul de
munc. &articularitile individuale solicitate deintorului
postului de munc, aparin analizei muncii orientat pe operatorul
deintor al postului respectiv de munc. 9rebuie s subliniem faptul c
atât descrierea sarcinilor de munc, cât i solicitrile
79
psi'ologice ale acesteia caracterizeaz postul respectiv, ele
fiind independente de cel care se angaeaz pe postul în
cauz.
1perandio !"#$C%, enumer câteva puncte pe care trebuie s le includ
analiza condiiilor sau sarcinilor de munc
• -elimitarea sistemului om*main care face obiectul studiului0 •
6laborarea unui croc'iu de ansamblu care definete operatorul,
maina, informaiile, aciunile0 • -escrierea dinamic a funcionrii
sistemului0 • Gdentificarea exigenelorHcerinelor muncii0 •
3eperarea eventualelor disfunciuni i contraindicaii.
Anali%a cogniti& a sarcinii de munc' o orientare de
actualitate. 1oluiile oferite de diferii autori în relaie cu
analiza sarcinilor de munc sunt diferite. 5eea ce se poate afirma
este faptul c problematica analizei sarcinilor de munc s*a
dezvoltat în paralel cu progresul te'nic. -e numele lui F.P.
9a?lor se leag primele încercri de studiu a sarcinilor de munc,
Fran8 i illian Dilbret' mergând pân acolo încât au descompus
activitatea de munc în uniti foarte mrunte ! therblings%. 1tudiul
muncii a devenit la timpul respectiv foarte popular prin aceea c se
realiza o raionalizare a muncii operaionalizându*se la nivelul
factorilor motivaionali i ai satisfaciei profesionale. -ei
activitatea acestor analiti ai muncii a avut numeroase fisuri,
psi'ologii fiind împotriva practicilor respective, totui
ideile ta?loriene au avut o contribuie pozitiv în domeniul
proiectrii produciei industriale, al activitilor inginereti,
al normrii i al analizei muncii !Algera, "##$%. În timp, metodele
de analiz a sarcinilor de munc au evoluat. &e msur ce natura
muncii s*a sc'imbat, munca fiind caracterizat prin transformri
marcante la nivel te'nologic, transport i comunicaii, prin
instaurarea unor noi ierar'ii te'nologice dominate de te'nologiile
de vârf i modul de analiz a muncii a trebuit s se sc'imbe. Analiza
cognitiv a sarcinilor de munc este, în actualul context, o procedur
de obinere a datelor despre sarcinile pe care le au persoanele care
le îndeplinesc i dobândirea unei înelegeri de profunzime a
coninutului lor !Pelie van, E"%. a baza sc'imbrilor produse la
nivelul naturii muncii, în prezent stau dou aspecte noi aspectul
cognitiv al muncii i munca în ec'ip. 5a un rezultat al acestor
sc'imbri, psi'ologii industriali au iniiat proceduri de analiz
cognitiv a sarcinilor de munc !3e?nolds 2 7ranni8, E"%. Gniial
direcia de intervenie a psi'ologilor industriali i a proiectanilor
a fost captat de reducerea efortului fizic. În prezent asistm la o
augmentare a cerinelor cognitive în derularea procesului de
munc !Doldstein, "##4%. Activiti de munc odinioar rutiniere i
predictibile, acum presupun diagnoze, monitorizare i luare de
decizii. În economia curent, avantaele competitivitii se bazeaz pe
cunotine, calitate, vitez i flexibilitate. 5a urmare, ne confruntm
cu orientri legate de selecia ec'ipei de munc, aprecierea
performanei ec'ipei, structuri de recompensare a ec'ipei,
instruirea ec'ipei etc. a baza acestor activiti st analiza muncii
orientat spre ceea ce se numete analia cognitiv a sarcinilor de
munc a echipei .
Analiza cognitiv a sarcinii a fost utilizat intens în proiectarea
interfeelor om*calculator. <etodele utilizate vizeaz înelegerea
modalitilor de operaionalizare a cunotinelor, implicarea proceselor
de gândire, descifrarea modelului mintal al utilizatorului unui
calculator etc. !>aan de, E0 =eer van der, "###0 Pelie van, E"%.
/ serie de metode i te'nici de analiz de sarcin au fost dezvoltate
i experimentate. Astfel datele utilizate în analiza de sarcin sunt
obinute prin te'nica interviului, observaii, protocoale verbale i
studii etnografice ale locului de munc. În afar de aceste te'nici,
de altfel cunoscute, redactarea, modelarea i structurarea lor este
o problem maor. &rocesul de structurare a datelor i obinerea
unei imagini globale este ceea ce se numete modelarea sarcinii.
<odelul sarcinii este (produsul) întregii activiti de analiz de
sarcin. Una din primele metode de analiz utilizate este
!nalia ierarhic de sarcin !>ierarc'ical 9as8 Anal?sis
Q >9A%. <ai recent, a fost iniiat !nalia de
sarcin a grupului !DroupRare 9as8 Anal?sis * D9A !=eer
van der, enting 2 7ergevoet, "##O%. Gdeea de la care au
plecat
80
autorii D9A este c rareori utilizatorii folosesc sistemele
proiectate izolat. &rin urmare, D9A pune accent pe studierea
activitilor unui grup sau organizaii. În acest context au fost
proiectate o serie de produse informatice pe baza crora se
realizeaz modelele respective precum i diferite limbae de modelare
!>aan de, E0 &itariu, =âlcea, 3apauzu 2 pdatu, "##0 =eer van
der, "###0 Pelie van,E"%.
Analiza de sarcin orientat pe principii cognitive nu trebuie
îneleas ca un substitut al analizei muncii de tip clasic, ea este o
metod intensiv superioar care se va limita la acele sarcini de munc
despre care se poate afirma c au o component cognitiv lrgit
precum i la aspectele complexe ale muncii în ec'ip. Analiza
muncii tradiional nu este aa de bine ec'ipat pentru a analiza
procesele cognitive ale sarcinilor de munc. 5ogniia este mai
dificil de observat, intervievat sau autorelatat, oamenii
nerealizând mecanismele de gândire care stau la baza efecturii unei
sarcini de munc. -ac ne gândim la demersul pe care analistul îl
face când descifreaz un protocol verbal legat de remedierea unei
disfunciuni sau incident de munc, realizm c traducerea aciunilor în
mecanisme cognitive nu este de loc simpl. <ai mult, analiza
muncii obinuit, este centrat pe îndeplinirea unei sarcini i nu pe
interconexiunile dintre sarcinile de munc, pe mecanismele
gândirii operatorului sau pe modelul mintal al acestuia. &entru
psi'ologia muncii i organizaional, analiza cognitiv a sarcinilor de
munc rmâne înc un deziderat, cercetrile în acest domeniu fiind înc
reduse !and?, 1'an8ster*5aRle?, ., <oran, 1.J. !"##@%.
-escrierea sarcinilor de munc presupune efectuarea unei incursiuni
în ceea ce este specific pentru un anumit post de munc. Aceasta
înseamn apelarea la o serie de metode de culegere i sintez a
datelor relativ la postul respectiv de munc. În practica
existent în ara noastr, descrierea posturilorHsarcinilor de munc, o
gsim sub denumirea de "ia postului de munc. &entru a nu se face
confuzii, am pstrat aceast denumire pe tot parcursul lucrrii.
9e'nicile de culegere a datelor i de descriere a lor cunosc o
varietate foarte mare !principalele te'nici i metode de lucru vor
fi descrise într*un paragraf separat%. Un aspect asupra cruia
atragem atenia este limbaul adoptat în descrierea faptelor. Acest
lucru este important deoarece exist multe te'nici de descriere care
pot oferi portrete sensibil diferite ale sarcinii de munc
analizate. -e pild, descrierea dinamic a unui sistem în termeni
procedurali sau nonprocedurali, ne poate furniza dou imagini
diferite ale sistemului studiat. imbaul utilizat va duce la
modaliti diferite de înelegere a fenomenului studiat cu
repercusiuni nemilocite asupra msurilor practice de amenaare a
muncii, de proiectare a instruirii, de formulare a obiectivelor de
atins etc.
Analiza muncii orientat pe postul de munc const în culegerea de
informaii despre natura sarcinilor solicitate deintorului
postului respectiv de munc. Aceste informaii pot fi simple
descrieri sau enunuri ale sarcinilor respective. 6le pot fi îns
completate i cu informaii despre particularitile sarcinilor. -e
exemplu, o sarcin pentru un agent de circulaie rutier este
Completea un raport dup amendarea unui contravenient
Aceasta este una din sarcinile obinuite ale agenilor de circulaie.
/ particularitate a activitii postului de agent de circulaie
este
"tiliea creioane #i pixuri
&articularitile sarcinii, aa cum se vede în exemplul dat, nu
putem spune c reprezint o sarcin specific, ele sunt ceva comun dar
care contribuie la realizarea sarcinii. Analiza muncii are menirea
de a surprinde o ierar'izare a sarcinilor de munc în funcie de
importana pe care o are fiecare dintre ele. -escrierea sarcinilor
de munc ne ofer o imagine a ceea ce deintorii unui post de munc
fac. 5eea ce am vzut c sunt particularitile sarcinii de munc ne
permite s realizm comparaii legat de natura unei sarcini de munc
prezente în mai multe posturi de munc. Atât agentul de circulaie
cât i profesorul utilizeaz creioane i pixuri într*o manier similar,
dar pentru realizarea unor sarcini de munc diferite.
81
+u toate sarcinile de munc au o pondere egal în prestarea
acesteia. Apoi, fiecare sarcin poate fi descompus în subsarcini i
acestea, la rândul lor în uniti mai mici. Acest lucru a dus cu muli
ani în urm la dezvoltarea unor te'nici de studiu al muncii
promovate de F.P. 9a?lor i Fran8 i illian Dilbret' !la timpul lor,
psi'ologii i*au manifestat dezacordul fa de utilizarea acestor
te'nici ca baz pentru instruirea profesional în vederea
creterii randamentului muncitorilor0 te'nicile respective mai sunt
utilizate în prezent doar în unele experimente de laborator
sau de ctre specialitii în probleme de normare i organizare a
muncii%. evine !"#$4% a propus o procedur care poate fi folosit
pentru a genera o ierar'izare a componentelor muncii. Astfel, el a
împrit funciile maore ale unui post de munc în patru nivele
specifice !9abelul 4.E%
Tabelul 3.% &rocedura de ierar'izare a componentelor muncii a
lui evine !"#$4%
". 3esponsabilitateHîndatorire E. 1arcin 4 Activitate C
AciuniH6lemente
/ $ndatorire%responsabilitate este un grup de sarcini
orientate toate spre atingerea unui obiectiv specific pentru un
anumit loc de munc. Un lupttor antitero, printre alte îndatoriri o
are i pe aceea de
!restare a unui terorist
Fiecare îndatorireHresponsabilitate presupune îndeplinirea
unui set de sarcini sau obiective specifice. Una
dintre sarcini poate fi în cazul nostru
Deplasarea la locul incidentului cu ma#ina poliiei pentru a
prelua teroristul capturat
Fiecrei sarcini îi pot corespunde o familie sau grup de activiti
orientate spre îndeplinirea acesteia. Un exemplu de activitate
legat de arestarea teroristului capturat, poate fi
&unerea ctu#elor teroristului
-ar, la rândul ei o activitate este compus dintr*un numr mai mare
sau mai mic de aciuni sau de elemente. Astfel, lupttorul
antiterorist va efectua o suit de activiti ca
Desprinde ctu#ele de la centur &rinde ctu#ele cu
mâna dreapt Deblochea ctu#ele cu mâna stâng &lasea
ctu#ele pe $ncheietura mâinii teroristului 'nchide%blochea
ctu#ele
3einem faptul c posturilor de munc le sunt caracteristice un anumit
numr de îndatoririHresponsabiliti, în general nu prea multe0
fiecreia dintre acestea, pentru a putea fi îndeplinite, le
corespund câteva sarcini0. fiecrei sarcini îi sunt asociate câteva
activiti0 i, fiecare activitate poate fi descompus într*un numr de
aciuniHelemente. 6ste uor de realizat faptul c în contextul
analizei muncii se opereaz cu un numr mare de informaii despre un
post de munc, informaii care trebuie sistematizate într*un aa*numit
raport i dup
82
! Analiza muncii orientat pe postul de munc const în
culegerea de informaii
principii bine definite. În funcie de obiectivul urmrit,
acest raport este mai detaliat sau mai restrâns. -e obicei,
activitatea de descriere a postului de munc este prezentat sub
forma unui eseu sau printr*o enumerare pe puncte când se pune
problema fielor de post !5ascio, "##"0 evine, "#$40 <uc'ins8?,
"##0 1mit' 2 3obertson, "##4%. Analiza muncii orientat pe postul de
munc, o întâlnim în fiele de post care sunt înmânate unui angaat în
momentul ocuprii viitorului su post de munc.
În general, pentru realizarea unei analize a sarcinilor de munc au
fost menionai ase pai !1mit' 2 3obertson, "##4%
". 5olectarea i analiza documentelor privitor la postul de munc
analizat, astfel ca manuale de instruciuni i instruire, fie te'nice
etc., tot ce poate oferi informaii privitoare la postul de munc în
cauz.
E. Gnterpelarea managerilor avizai despre specificul postului de
munc respectiv. 6ste vorba de obiectivele postului de munc,
activitile pe care le presupune acesta, relaiile deintorilor
postului cu ali angaai pe alte posturi de munc.
4. Gnterpelarea deintorilor postului de munc i a efilor nemilocii
relativ la probleme similare solicitate. Uneori se procedeaz la
obinerea de la deintorii posturilor a unor înregistrri detaliate în
scris a activitilor prestate o anumit perioad de timp.
C. /bservarea deintorilor postului a modului în care lucreaz i
înregistrarea evenimentelor mai importante. -e obicei, aceste
observaii se fac câteva zile la rând, uneori apelându*se la te'nici
de înregistrare mai sofisticate !camer video, te'nici de
fotografiere a zilei de munc, cronometrarea secvenelor de munc
etc.%.
@. Încercarea de a presta activitatea de munc impus de postul de
munc respectiv. -esigur, când aceasta implic o anumit doz de risc,
se poate apela la te'nica învrii mentale a activitilor de
munc.
O. 3edactarea descrierilor activitilor de munc specifice postului
respectiv !Fia postului de munc%. &entru aceasta au fost
proiectate o serie de sc'eme sau formate de redactare. Un g'id
posibil de redactare a fiei postului de munc este cel de mai
os. -esigur, paragrafele nu sunt fixe, dup necesiti se mai pot
aduga i altele.
1. &ate despre postul de munc -enumirea postului de munc. -e
obicei, denumirea unei profesii este luat din nomenclatorul naional
al profesiilor, referiri fcându*se i la nomenclatoare ori lucrri de
referin internaionale, cum este Dicionarul de titluri
profesionale !-/9% editat în 1UA sau Clasificarea Ocupaiilor
din România !5/3%!"##@%. +umrul persoanelor care sunt
angaate pe postul respectiv i persoana responsabil de întreaga
activitate. Fia postului de munc nu include numele
deintorilor acestuia. 6a este o descriere a sarcinilor care
revin oricrui deintor al postului de munc în cauz.
%. Obiectivul principal al postului de munc 6ste trecut o singur
propoziie care s clarifice obiectul postului de munc în cauz.
3. 'nte#rarea postului de munc $n structura or#aniza(ional. 6ste
vorba de poziia postului de munc în structura ierar'ic a
organizaiei. 1unt definite poziiile de subordonare, distana fa de
posturile superioare pe cale ierar'ic, relaiile cu posturile
învecinate etc. Gnformaia este util în vederea stabilirii unui plan
de promovare sau de rezolvare a unor probleme critice ori pentru
realizarea unor aglutinri de posturi de munc.
). !esponsabilit(i* arcini* Activit(i* Ac(iuni+,lemente Aceast
seciune conine lista de obligaii care revin deintorului postului de
munc i de care acesta trebuie s se ac'ite. 1unt listate
responsabilitile deintorului postului de munc fa de oameni,
materiale, bani, unelte, ec'ipamente etc. 6ste util s se menioneze
i rezultatele îndeplinirii responsabilitilor i sarcinilor
respective. -e exemplu, cantitatea minim de produse realizate,
standardele de calitate, utilizarea eficient a resurselor, cerinele
de instruire etc. 5u alte cuvinte responsabilitile de munc ce vor
fi înregistrate reprezint un grup de sarcini i activiti care se cer
efectuate de ctre angaat pentru a rspunde obiectivului postului de
munc respectiv. 3edactarea responsabilitilor, sarcinilor de munc, a
activitilor i aciunilor, trebuie s fie simpl, pe puncte !uneori vom
gsi redactri i sub form de eseuri, acestea nefiind îns
suficient
83
de operaionale pentru deintorii postului de munc%. Formularea unei
sarcini de munc din cadrul unei responsabiliti, pretinde
respectarea unei anumite structuri semantice !Figura 4.E%.
"i#ura 3.% 1tructura semantic a redactrii unei sarcini de
munc
&entru a veni în autorul proiectanilor de fie de post au fost
alctuite liste cu verbele care au o utilizare mai frecvent !5ole,
"##;0 <cGntire, 7uc8lan, 1cott, "##@% !9abelul 4.4% Tabelul
3.3
=erbe specifice pe categorii de posturi !5ole, "##;% <anager
1pecialist într*un post
superior Funcionar
Analizeaz &ropune Gnterpreteaz 5onsiliaz Apreciaz 3ecomand
6laboreaz
=erific &une la dispoziie 6fectueaz Furnizeaz Sine evidena
Înainteaz &rezint
Gat câteva formulri <anager -ecide asupra standardelor de
calitate a produsului -irector de mar8eting bancar Analizeaz
serviciile i produsele bancare i face propuneri. 5asier
6fectueaz monetarul la sfâritul zilei de lucru.
Formula de prezentare a responsabilitilor specifice unui post de
munc poate fi în detaliu, ea servind în acest fel scopurilor de
cercetare i operaionalizare a postului, sau condensat, destinat
informrii în scop de orientare profesional, angaare etc.
-. Competen(ele postului de munc -e fapt, competenele postului nu
sunt altceva decât performanele solicitate deintorului postului de
munc. 5ompetenele sunt incluse în ceea ce este numit criteriul de
eficien profesional, ele constituie, în aceeai msur, i setul de
dimensiuni profesionale pe baza crora sunt construite fiele de
apreciere periodic a performanelor.
84
cu autorul aparaturii din dotare
. Atribu(iile postului de munc Aceast secven a fiei de post
are o mare importan. -eintorul postului de munc este astfel
informat asupra comportamentului pe care trebuie s*l aib vizavi de
unele componente ale activitii de munc.
/. Condi(iile materiale ale muncii 6ste vorba de uneltele i
materialele cu care se lucreaz. Gnformaia este util pentru
proiectarea cursurilor de formare profesional.
0. !ela(iile cu al(i an#aa(i În orice fi de post vor fi menionate
relaiile de munc cu colegii, alte posturi de munc, efii milocii i
nemilocii sau cu persoane din afara organizaiei etc. În acest
context se va indica natura relaiei !colaborare, consultan, control
i îndrumare etc.%. -ac angaatul trebuie s lucreze în ec'ip, sau are
de*a face cu diferite alte persoane, se va specifica natura acestor
relaii.
2. Condi(iile de munc Fia de post trebuie s fac referire la
condiiile fizice de munc. Astfel se menioneaz orele de munc !orarul
care poate fi unul fix, flexibil, de $ ore sau C ore etc.%,
posibilitile de lucru peste program. 1e noteaz dac munca este
sedentar sau activ, particularitile mediului fizic al muncii Q
vibraii, acceleraii, noxe, umiditate etc.
1. Pre#tirea necesar postului de munc Aceast specificare este o
precondiie pentru angaare. -e obicei, cerinele educaionale sunt
trecute în anunul de recrutare, adesea fiind o condiie inclus în
activitatea de preselecie.
11. alariul i condi(iile de promovare În fia de post se trec clar
condiiile de salarizare, recompensare, bonusurile i alte faciliti
acordate angaailor. -e asemenea, se ofer date privind absenteismul,
concediile, pensionrile etc. 6ste important s fie menionate în
detaliu sc'ema de promovare transfer i decontare.
Firete, exist i alte puncte care pot figura într*o fi de post.
9otul depinde de obiectivul pe care aceasta trebuie s*l
serveasc.
3.. Ana!"a #unc!! or!entat* pe de(!n*toru po&tuu! de #unc* -o/
&pec!%!cat!on&0
85
! P entru realizarea unei analize a sarcinilor de
munc au fost menionai ase
Am artat c analiza muncii are multe aplicaii în activitile de
<3U. -e pild, selecia profesional presupune derularea unor
activiti specifice care pot avea în vedere dou activiti maore
examinarea psi'ologic i examenul de cunotine. -eci,
întrebrile pe care i le pune cel implicat în selecia de
personal sunt
• 5andidatul pentru postul M are calitile psi'ologice pe care le
solicit postul respectiv de munc i care s fie un indicator al
succesului profesional viitor: Întrebarea vizeaz candidaii neiniiai
în profesie, pe cei lipsii de experiena necesar ocuprii
postului de munc.
• 5andidatul pentru postul M are cunotinele i deprinderile
solicitate de postul pe care dorete s*l ocupe: În acest caz este
vorba de persoane cu experien, calificate.
• 5andidatul pentru postul M este o persoan calificat, dar care
este profilul su psi'ologic: Îi ofer acesta baza pentru a promova,
pentru a face fa sc'imbrilor te'nologice i pentru a rezista în timp
la solicitrile postului de munc:
a aceste întrebri trebuie s rspund cei în sarcina crora intr
analiza muncii i proiectarea fielor de post dintr*o
organizaie. Fiecare post de munc deine un set de exigente care îi
sunt solicitate deintorului postului respectiv de munc.
-eterminarea lor este destul de dificil i se face dup anumite
reguli de ctre un psi'olog specializat în domeniul psi'ologiei
muncii i organizaionale.
<odelul analizei muncii din Figura 4." situeaz la nivelul al
doilea activitatea propriu*zis de munc desfurat de operator.
Aceasta este un rspuns la obiectiveleHsarcinile muncii, condiiile
de munc, incluzând totodat i particularitile individuale ale
operatorului.
Analiza condiiilor muncii pare un domeniu de investigaie relativ
mai structurat decât analiza comportamentului sau activitii de
munc. 1ub raportul informaiilor furnizate, studiul comportamentului
de munc ne ofer o suit de repere obiective eseniale pentru
descifrarea sau analiza muncii. Acest stadiu al analizei se refer
direct la psi'olog. 1ub aspect metodologic, el pune în oc cunotine
i metode foarte variate, specifice psi'ologiei, nerezumându*se la o
simpl aplicare a unor te'nici mai mult sau mai puin standardizate
de ctre persoane mai mult sau mai puin avizate.
Jarnas !"##% sintetizeaz trei raiuni fundamentale care stau la baza
aciunilor de analiz a activitiiHcomportamentului de munc
!"% <aniera de a desfura o activitate de munc este mai puin
standardizat decât activitile concentrate la palierul condiiilor de
munc. În desfurarea muncii exist o abatere mai mare sau mai mic de
la aplicarea unor prescripii. Aciunile de formare profesional i
selecie au astfel menirea tocmai de a reduce cât mai mult erorile
sau abaterile de la ceea ce munca trebuie s fie.
!E% /biectivul primordial al analizei muncii este cel mai adesea o
ameliorare a condiiei omului implicat în procesul muncii iHsau a
eficacitii sale !se discut despre eficacitatea sistemului om*main%.
6ste evident c un astfel de obiectiv nu poate fi atins pe deplin
decât dac activitatea real este în centrul preocuprilor
noastre.
!4% <ai nou, activitatea de munc, sub influena puternic a
psi'ologiei cognitive, a devenit unul din suporturile empirice
importante ale psi'ologiei tiinifice.
9ot mai mult psi'ologii cercettori se consacr de fapt
investigaiilor a ceea ce este numit o psi'ologie fundamental
elaborat i aplicat situaiilor întâlnite pe teren.
5ând se pune problema determinrii cerinelor psi'ologice ale muncii
!Iob specifications%, acestea se refer la cunotine, deprinderi,
aptitudini i ali indicatori personali sau de personalitate implicai
milocit sau nemilocit în practicarea unei profesii. Aprecierea
corect a distanelor este o calitate solicitat unui macaragiu, la
fel coordonarea oc'i*mân sau ec'ilibrul emoional, cunotinele de
mecanic etc. În general, exigenele muncii care in de
particularitile individuale ale operatorului nu trebuie privite
rigid, ori ca inflexibile0 ele servesc numai ca g'id orientativ în
proiectarea unor strategii de orientare profesional sau
86
pentru recrutare, selecie i repartiie profesional. Un rol
maor îl oac în acest context proiectarea programelor de
formare profesional.
Gmportana acordat exigenelor psi'ologice depinde îns i de
complexitatea muncii, cu cât aceasta este mai dificil, cu atât
ponderea implicaiilor psi'ologice crete. În general, activitile de
munc ce se caracterizeaz printr*un nivel de mecanizare i
automatizare ridicat i la care consecinele unor erori umane
pot deveni devastatoare, pun un accent deosebit pe problemele
asistenei psi'ologice sub diversele ei forme. 6xemple edificatoare
sunt în acest context accidentele celebre de la centralele nucleare
Three (ile )sland i Cernobâl.
Aa cum am mai specificat, domeniul caracteristicilor individuale
ale operatorului nu trebuie privit rigid. &articularitile
individuale ale operatorului uman au un caracter dinamic, sunt cele
mai flexibile componente ale procesului muncii. 6ste motivul pentru
care simulatoarele de pregtire profesional oac un rol maor în
industria modern. În aviaie, piloii i personalul navigant de la
sol, petrec multe ore pe simulator, la fel i operatorii centralelor
nucleare electrice sau de la alte locuri de munc cu risc ridicat de
accidentare.
În ceea ce privete solicitrile psi'ologice ale muncii este
recomandabil s se specifice doar unele standarde minime de selecie
i performan !5ascio, "##"%. +u trebuie uitat faptul c aptitudinile
posed numeroase valene formative, c deprinderile de munc se formeaz
în timp graie unor programe de instruire adecvate.
Analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc !ob
specifications% se refer la analiza i consemnarea atributelor sau
particularitilor individuale care trebuie s caracterizeze deintorul
unui post de munc. 6ste vorba despre profilul psi'ologic al
postului de munc sau mai precis al exigenelor
psi'ologice care trebuie s caracterizeze un deintor al unui
anumit post de munc. Analiza postului de munc duce la formularea
cerinelor comportamentale fa de deintorul postului de munc i a
determinrii calitilor psi'ologice fizice i fiziologice necesare
obinerii unor performane ridicate pe post. 1tudiul comportamentului
de munc este unul laborios, la baza sa stând un instrumentar
statistic bine fundamentat. <ult timp acest tip de analiz s*a
bazat pe (intuiia) psi'ologului antrenat în analiza muncii, deci,
pe repere strict subiective. Aceast rezolvare a creat foarte multe
neaunsuri sau inexactiti care s*au repercutat asupra selectrii
instrumentelor de selecie, a validrii lor ori pe orientarea
nerealist în evaluarea personalului bazat exclusiv pe
dimensiuni psi'ologice.
-e*a lungul timpului au fost propuse diferite formule de elaborare
a profilului psi'ologic al postului de munc. =ec'ile psi'ograme sau
(ob ps?c'ograp'*ul) lui =iteles !"#4E%, bazate pe evaluarea
coninutului unor liste de aptitudini, constituie o etap de debut,
depit în momentul de fa. În acest context au fost experimentate i
adoptate câteva soluii mai mult sau mai puin fundamentate tiinific.
5u mici excepii, elementul subiectiv rmâne totui predominant.
În <area 7ritanie, se bucur de o mare popularitate sc'ema în
apte puncte propus de profesorul Alec 3oger de la Gnstitutul
+aional de &si'ologie Gndustrial !3ogerLs Kseven point planL% i
care este utilizat în armata britanic din anii "#@. 5ele apte
puncte ale sc'emei i explicaiile aferente sunt redate în 9abelul
4.C.
87
Tabelul 3.) 5ele apte puncte ale sitemului propus de A. 3oger
!1mit' 2 3obertson, "##4%
". 5aliti fizice Gnclude sntatea, fora fizic, energie, aspectul
fizic extern, exprimarea verbal.
E. +ivelul de realizare individual
®tirea colar i profesional, experien profesional, cursuri de
instruire absolvite, diplome, membru al unor asociaii
profesionale, membru al unor cluburi i societi, succese în
competiii, ruta profesional !cariera%.
4. Gnteligena general 5apacitatea de identificare a aspectelor
c'eie legate de rezolvarea unor probleme, stabilirea unor conexiuni
între acestea i utilizarea lor în inferene predictive logice. 6ste
important s se fac distincie între nivelul inteligenei unui individ
i cât din acesta este utilizat.
C. Aptitudini speciale Gnclude diferite forme de raionament
matematic, raionament verbal sau spaial, mecanic, mnezic,
aptitudinile muzicale, artistice, dexteritatea manual.
@. -omenii de interes <ecanice, tiinifice, artistice, literare,
practice, intelectuale etc., care ar putea influena pozitiv
munca.
O. &ersonalitatea Gntegrare social, temperament stabil,
ec'ilibrat, asertivitate, capacitatea de operare în situaii de
tensiune !dificile%, independen, orientarea pe experimentare
etc.
;. Alte circumstane de interes
5ondiiile familiale, mobilitate facilitat de familie, suportul
familial, oportunitatea de a efectua ore de munc
suplimentare.
Gat i un exemplu legat de maniera de redactare a specificaiilor
unui post de munc. +e vom referi la postul de steRard sau
însoitor de bord la o companie aviatic pentru curse interne
!adaptare dup 5ole, "##;% !9abelul 4.@%
Tabelul 3.- Un exemplu de redactare a specificaiilor H calitilor
psi'ice !5ole, "##;%
9ipul de atribut cutat 5aliti eseniale 5aliti dorite 5aliti fizice
Dreutate proporional cu înlimea0 acuitate
vizual i auditiv perfect0 înfiare îngriit i curat0 vârsta între
E"*E$ ani
+ivelul de realizare -iplom de absolvire a liceului 6xperien
în activitate de îngriire medicalH servicii tip catering
Gnteligena general Dândire rapid, spontaneitate i spirit de
observaie
Aptitudini speciale Aptitudini de relaionare social0 capabil de
comportament politicos, dar ferm, fa de pasageri
=orbire fluent a limbilor strine cerute
-omenii de interes 5ltoriile, zborul cu avionul, acordarea primului
autor
&ersonalitatea &ersonalitate desc'is i prietenoas,
capacitate de pstrare a calmului i sângelui rece în situaii de
criz, capacitate de a lucra sub stare de tensiune intens i în
perioade scurte de timp
1imul umorului
5ircumstane familiale
9rebuie s poat respecta un program de lucru neregulat0 s presteze o
activitate ortostatic timp îndelungat0 s locuiasc în apropierea
aeroportului
Flexibilitate în privina ptrecerii timpului liber !în
familie%
Împrirea calitilor în *seniale i De dorit ,
aduce o not suplimentar care creaz posibilitatea utilizrii acestui
plus de informaie în scopul seleciei de personal.
<unroe Frazer !"#O% a propus o alt sc'em de lucru care const în
cinci puncte !"% Gmpactul asupra celorlali atributele fizice ale
persoanei, stilul vestimentar, maniera
de exprimare, manierele i reaciile la stimulii externi. !E%
5unotinele i deprinderile dobândite este vorba de bac8ground*ul
educaional,
experiena i competena profesional. !4% Aptitudini capacitatea
individului de a*i utiliza inteligena într*o varietate mare
de
situaii. &otenialitile pe care le are individul pentru a*i
dezvolta unele caliti care s*i asigure succesul într*o activitate
sau alta.
!C% <otivaia este vorba de motivele care dinamizeaz
comportamentul uman spre atingerea unui obiectiv.
!@% 5apacitatea de adaptare se are în vedere complexul de procese
afective implicate în relaionarea reactiv fa de mediul înconurtor0
modalitatea în care un individ reacioneaz în faa unor factori de
presiune.
+ici una din sc'emele propuse nu se poate afirma c ofer
satisfacie. Uneori soluiile oferite simplific exagerat faptul
psi'ologic. Aceast optic reducionist a fcut adesea loc adoptrii
unor soluii simpliste de bun sim care adesea au creat iluzii
de psi'olog unor economiti sau ingineri ai firmelor de consultan în
3U sau angaai din departamentul de resurse umane ai unor
companii.
<odelul lui A. 3oger i <. Fraser au adus un plus de
rafinament metodologic asigurând un cadru practic de aciune,
oferind în acelai timp un acces mai larg la efectuarea analizei
muncii i a comparaiilor dintre candidaii pentru un post de munc.
Aceste modele se potrivesc foarte bine te'nicii interviului de
selecie, intervievatorul urmrind, dup o sc'em pe care el o concepe
!adesea bazat pe bunul sim, deci fr o baz tiinific%, sau copiat
dintr*un manual, pac'etul de întrebri pe care le adreseaz
candidatului pentru un post de munc.
În ultimul timp, tot din raiuni practice, s*a impus o variant
sintetic de prezentare a specificaiilor deintorului unui post
de munc, aceasta incluzând patru componente fundamentale
!"% 5unotine !JoRledge%. 1unt ceea ce deintorul unui post de munc
trebuie s tie pentru a se ac'ita de sarcinile pe care le are. -e
exemplu, un depanator de calculatoare trebuie s posede cunotine de
electronic, de funcionare a componentelor calculatorului etc.
!E% -eprinderi !18ills%. 1e refer la ceea ce o persoan trebuie s
fac în postul respectiv de munc. -epanatorul de calculatoare
trebuie s tie s instaleze softul necesar, s tie s fac conexiunile
dintre componentele calculatorului etc.
!4% Aptitudini !Abilit?%. 1e refer la capacitatea unei persoane de
a fi performant în realizarea unei sarcini de munc, la
potenialitile de a înva i dezvolta unele caliti impuse de
realizarea unor performane i structurarea unor
deprinderi specifice activitii respective de munc. Una sau mai
multe deprinderi de munc solicit participarea, în general, a mai
multor aptitudini. -e pild, pentru un depanator de
calculatoare, deprinderea de asamblare a unui calculator solicit o
bun coordonare oc'i*mân, dexteritate manual i digital, capacitate
de planificare a secvenei de aciuni de asamblare etc.
!C% Alte particulariti individuale !/t'er personal
c'aracteristics%. Acestea includ orice particulariti individuale
relevante care nu sunt cuprinse în celelalte trei componente
menionate. Astfel, depanatorul de calculatoare trebuie s dea dovad
de iniiativ, siguran de sine i independen etc.
În literatura de specialitate, cele patru componente care
circumscriu domeniul particularitiilor individuale aparintoare
analizei muncii sunt cunoscute sub acronimul J1A/ !pe parcursul
acestei lucrri vom pstra i noi aceast formul de lucru%. Un exemplu
de utilizare a J1A/ este urmtorul !9abelul 4.O%
89
Tabelul 3. Un exemplu de utilizare a J1A/ !1pector, E%
J1A/ 361&/+1A7GG9A9G 5unotine legate de procedurile legale de
capturare i reinere a teroritilor
-eprinderi de utilizare a ec'ipamentului de foc din dotare
Aptitudini de comunicare cu ceilali
5ura !i alte caliti personale care presupun o serie de trsturi de
personalitate%
5apturarea i reinerea teroristului
5omunic cu colegii de ec'ip în vederea coordonrii
aciunilor
&reia iniiativa într*o serie de aciuni care implic risc sau
situaii extreme
Un exempluUn exemplu
Fia de post a Referentului de mar+eting ,sucursal banc
pe care o gsim în Anexa E, poate fi completat cu exigenele
psi'ologice solicitate de postul de munc respectiv. 3espectând
procedura J1A/, vom obine tabelul de mai os care poate fi utilizat
în proiectarea unor cursuri de instruire profesional, cu ocazia
interviurilor de selecie, în construirea sistemului de evaluare
profesional etc.
4AO !esponsabilit
• <ediatizeaz activitatea bncii0 • 1tudiaz concurena0 •
&roiecteaz strategii de atragere a
clienilor0 • &roiecteaz studii de pia.
(eprinderi • -e utilizare a ec'ipamentului0 • -e
comunicare verbal i în scris0 • -e negociere.
• 3edacteaz rapoarte0 • Utilizeaz soft*uri de grafic i
statistice0 • Folosete fax*ul i copiatorul, cât i
alte miloace audio*vizuale din dotare.
Aptitudini • -e comunicare cu persoanele cu care este
în
contact0 • -e coordonare a unor activiti complexe0 • -e finalizare
a sarcinilor în care este implicat0 • /rganizatorice legat de
iniierea unor aciuni de
amploare.
• 5omunic cu colegii, superiorii i clienii în vederea realizrii
unor aciuni0
• 5onduce realizarea unui studiu • &romoveaz imaginea bncii
în
exterior. aliti personale Q dimensiuni de personalitate
critice
• Gnteligen social0 • +ivel de aspiraie ridicat0 •
5reativitate i ingeniozitate în iniierea unor
aciuni0
• Gniiaz aciuni publicitare i de mediere de anvergur0
90
întreprinde.
• 5oordoneaz o diversitate mare de direcii de promovare a imaginii
bncii0
• ucreaz în ec'ip la definitivarea studiilor pe care le
întreprinde.
-esigur, acest tabel ne ofer doar o imagine general a
cerinelor fa de o persoan care ocup un post de referent mar8eting
dintr*o banc. 1tudiindu*l îns, realizm cu uurin ce cursuri de
pregtire profesional necesit un referent de mar8eting bancar, putem
formula un pac'et de probleme pentru operarea unui interviu de
selecie etc.
Gndiferent de soluia de prezentare propus pentru descrierea
particularitilor psi'ologice ale unui post de munc, apreciem c
acest lucru este cel mai dificil i necesit operarea cu o
metodologie care s duc la obinerea unor date cât mai lipsite de
distorsiuni subiective. <etodologia dezvoltat în acest scop este
variat, de la te'nicile simple intuitive la metodologiile bazate pe
un aparata statistic sofisticat. Acest domeniu de interes poate fi
rezolvat numai de un psi'olog specializat în psi'ologia muncii i
organizaional i nicidecum de alt persoan nespecializat în aceast
arie de activitate.
)n e*emplu de stabilire a profilului psi+ologic al muncii and?
!"#$@0 "#$#% descrie în detaliu metodologia de construire a
sistemului de selecie al poliitilor i pompierilor. +e vom opri
numai asupra celei de a doua profesii i numai asupra prii de analiz
a muncii. 1c'ema de lucru adoptat este ilustrat în Figura
4.4.
6tapa ". Familiarizarea cu profesia. Autorii studiului au petrecut
mai multe sc'imburi cu diferite grupuri de pom