ANALIZA MUNCII I PROIECTAREA FIELOR DE POST
Introducere Analiza muncii ocup un loc central în managementul personalului. În mod obinuit pân când nu sunt identificate precis cerinele fa de deintorul unui post de munc, aceasta sub aspectul sarcinilor i al comportamentului solicitat, nu se poate proiecta un sistem de selecie profesional, un program de instruire  profesional sau structura unui sistem de evaluare a personalului. Un patron trebuie s tie ce tip de posturi are i în ce numr acestea sunt disponibile, în ce constau sarcinile de munc specifice fiecrui post, care este dificultatea acestora, ce deprinderi de munc, aptitudini i alte particulariti individuale necesit un  post de munc pentru ca acesta s funcioneze la parametri de eficien maxim etc. Aceste informaii el le obine numai pe baza unei minuioase analize a activitilor de munc din compania sa. evine !"#$$% amintete de "" implicaii ale analizei muncii la nivel de organizaie. Analiza muncii este o activitate continu pe care departamentele de resurse umane sunt obligate s o desfoare. &osturile de munc se caracterizeaz prin dinamicitate, îi sc'imb continuu coninutul, apar sarcini noi, implicaiile psi'ologice se restructureaz i ele, ori, deciziile de personal, organizarea cursurilor de instruire etc., nu sunt posibile fr a reactualiza analiza muncii i a desprinde din aceasta elementele de care avem nevoie. Analiza muncii este adesea îneleas greit, perceput ca o (corvoad) sau simplu transformat într*o activitate formal de ctre patroni i departamentele de resurse umane. +umai dup un timp se fac resimite efectele tratrii cu superficialitate a acestei aciuni, ulterior se dovedete c s*au comis greeli adesea generatoare de conflicte organizaionale maore. În linii foarte generale, analiza muncii îi aduce o contribuie substanial la !a%
67
-up parcurgerea acestui capitol vei cunoate activitile specifice managementului resurselor umane în care se pornete de la analiza muncii vei face deosebirea între noiunile de profesie, ocupaie, meserie vei cunoate modele de analiz a muncii vei fi familiarizai cu metodele i te'nicile de analiz a muncii vei putea denumi avantaele i dezavantaele utilizrii diverselor metode de analiz a muncii vei face diferena între analiza muncii orientat pe postul de munc !ob description% i analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc !ob specification% vei cunoate modaliti de întocmire a fiei postului de munc vei fi familiarizai cu te'nicile analitice i nonanalitice de evaluare a posturilor de munc vei contientiza importana evalurii posturilor de munc în proiectarea unei politici salariale ec'itabile
/biective de studiu
 
reorganizarea forei de munc dintr*o companie0 !b% la structurarea mai raional a salariilor0 !c% identificarea trebuinelor de instruire !1mit' 2 3obertson, "##4%.
Un exemplu. 5ompania 6lectro7eta 1A productoare de componente electronice s*a  privatizat, noul patron fiind interesat în redresarea produciei i rentabilizarea companiei. &entru aceasta el a iniiat un studiu constatativ !diagnoz organizaional% pentru a*i da seama de situaia companiei sub aspectul utilaului existent, piaa de desfacere a  produselor i eficiena concurenei, calificarea personalului i implicarea sa în realizarea obiectivelor companiei. Având acest tablou, patronul împreun cu ali factori de rspundere, a sc'iat un plan de sc'imbare al managementului vec'i. &unctele sale de atac s*au referit la rete'nologizarea procesului de producie, dezvoltarea unui proiect de mar8eting mai agresiv i o politic de personal mai eficient. 9otui, startul l*a fcut prin departamentul de resurse umane care a procedat la o redefinire a posturilor de munc i la declanarea unei aciuni ample de analiz a muncii i proiectare a fielor de post. În urma acestei aciuni, fiecare deintor al unui post de munc a primit fia postului respectiv pe care studiind*o tia clar ce îndatoriri are i care este comportamentul pe care compania îl ateapt de la el.
Încercai s rspundei la urmtoarele întrebri • -e ce patronul companiei 6lectro7eta 1A i*a început activitatea cu
reconsiderarea posturilor de munc, analiza muncii i redactarea fielor de post: • 5e putei spune despre fiele de post din organizaia în care suntei angaat: • -ac vi s*ar cere s alctuii fia postului pe care îl ocupai, ve*i putea s o
facei:
3spunsurile la aceste întrebri le primii numai dac studiai cu atenie acest capitol.
3.1 Un cadru conceptua a ana!"e! #unc!!
Într*o accepiune general, un post de munc poate fi definit ca o colecie de sarcini afectate unei poziii dintr*o structur organizaional !5ole, "##;%. 9otui, dintr*o perspectiv psi'ologic, postul de munc reprezint mult mai mult. 6l înseamn i responsabiliti, pentru munca prestat, asumarea de roluri din  partea deintorului postului, implicarea unor aptitudini i deprinderi etc.
Analiza muncii este de fapt un proces de colectare sistematic de date care descriu sarcinile aferente unui  post de munc, precum i cunotinele, deprinderile, aptitudinile i alte particulariti ale muncii, care atribuie unei persoane calitatea de a îndeplini sarcinile impuse de acesta. Aciunea în sine constituie una din cele mai importante i complexe activiti ale managementului resurselor umane, cu numeroase valene interdisciplinare !<anolescu, "##$%. =irtual, pe analiza muncii este construit întregul sistem al managementului resurselor umane !7utler 2 >arve?, "#$$%. 5osturile legate de analiza muncii i susinere a unui sistem curent de analiz a muncii, sunt estimate de la "@ B, la C B pentru companiile mari !evine, 1istrun8, <c+utt 2 Dael, "#$$%. and? !"#$#% leag analiza muncii de activitatea de construire a criteriului din psi'ologia muncii i organizaional care reprezint o cale de descriere a factorilor de succes !criteriul are rol de variabil dependent asupra creia se fac predicii%. Analiza muncii este o metod de descriere a unui post de munc i a atributelor umane necesare ocuprii postului respectiv !1pector, E%.
68
!  Analiza muncii este un proces de colectare sistematic de date care descriu
sarcinile aferente unui post de munc. 6a presupune i identificarea cunotinelor, deprinderilor, aptitudinilor care atribuie unei persoane calitatea de a îndeplini sarcinile impuse de acesta.
 
&unerea bazelor unei companii înseamn, printre altele, crearea organigramei cu ansamblul de posturi de munc i funciile deinute de angaai. Fiecare post de munc reprezint percepia superiorului direct i a managerului, c'iar a patronului, despre ce este el, ce sarcini revin deintorului postului respectiv, ce responsabiliti are acesta, care este nivelul de competen solicitat etc. -epartamentul de personal este antrenat nemilocit în proiectarea pentru fiecare post de munc a fiei postului respectiv. -ac avem de*a face cu o companie nou înfiinat, fia postului este discutat cu superiorii direci, dar pentru fiecare post este necesar i o documentare te'nic utilizând documentaiile existente, alte fie proiectate pentru posturi similare din alte companii etc. 6xist c'iar dicionare care prezint succinte descrieri ale profesiunilor  existente i care pot auta la redactarea fielor de post. 5el mai popular dintre aceste dicionare este  Dictionary of Occupational Titles !-/9%, editat de ctre <inisterul <uncii din U1A i care pe lâng nomenclatorul de profesiuni existente, prezint i o scurt descriere a fiecrei profesii dup un standard recunoscut. a noi în ar a fost editat de puin timp nomenclatorul auto'ton de profesii Clasificarea ocupaiilor din România  !"##@%. 1ubliniem îns c fia postului este personalizat, ea difer de la o companie la alta, este deci construit pentru compania în cauz i reflect percepia companiei legat de  postul respectiv de munc. -e exemplu, postul de economist presupune existena unor sarcini i responsabiliti diferite când este vorba de o banc, o companie, un liber profesionist i o întreprindere mic. -eci, elaborarea fielor de post este posibil numai prin realizarea unei atente analize a muncii.
Analiza muncii este activitatea sau procesul prin intermediul cruia sunt studiate posturile de munc dintr*o organizaie cu scopul identificrii elementelor componente specifice ale acestora, adic îndatoririle angaatului pe post, responsabilitile fa de produsele create, rezultatele ateptate, sarcinile maore, relaiile postului de munc cu altele din ierar'ia organizaional etc. !5ole, "##;%. <ulte lucrri care se ocup de analiza muncii ne prezint o viziune reducionist care se oprete la ceea ce a fost numit descrierea muncii. &unctul nostru de vedere este diferit, cadrul conceptual al analizei muncii depind aceast sfer îngust. 6xist un cadru psi'ologic al fiecrui post de munc pe care nu*l putem neglia, relaia om*post de munc nu este doar una mecanic, ci i una psi'ologic. -eci acesta este punctul nostru de vedere pe care îl vom respecta pe tot parcursul acestei lucrri.
&si'ologul sau specialistul în analiza muncii din cadrul departamentului de resurse umane este preocupat de  ptrunderea în intimitatea unei activiti de munc cu scopul de a gsi cele mai eficiente miloace de a o  perfeciona sau de a mri performanele celor care sunt angaai în practicarea activitilor respective. -ac cineva intenioneaz s*i desc'id o companie, este interesat s*i angaeze un personal performant i s fixeze salariile dup dificultatea muncii prestate. &roblema nu este simpl, un patron trebuie s tie ce tip de  posturi i în ce numr vor fi ele create, în ce constau sarcinile de munc pentru fiecare post, care este dificultatea sa, ce deprinderi de munc, aptitudini i alte particulariti individuale presupune practicarea fiecrei profesii etc. Aceste informaii el le obine numai pe baza unei minuioase analize a activitilor de munc din compania pe care o conduce.
În linii foarte generale, analiza muncii descrie aspectele importante ale unei activiti de munc, elementele sale componente discrete, cu scopul de a ne auta s o distingem de alte activiti de munc i de a evalua munca respectiv. 6a const într*un studiu de profunzime a unui post de munc atât sub aspectul sarcinilor  sau a cerinelor profesionale, cât i sub acela al exigenelor comportamentale. Analiza muncii st la baza tuturor deciziilor cu caracter organizaional.
Analiza posturilor de munc poate fi privit dintr*o perspectiv funcional ca fiind o precondiie pentru numeroase activiti specifice managementului resurselor umane !As' 2 evine, "#$0 ees 2 5order?, E0 /mbredane 2 Faverge, "#@@%
• &lanificarea 3U • Utilizarea eficient a 3U • &roiectarea planurilor de carier • <anagementul evalurii performanelor  • 3ecrutarea i selecia profesional • Gnstruire i dezvoltare • <anagementul cunotinelor  • -escrierea posturilor de munc
69
• &roiectarea i reproiectarea muncii • <anagementul sntii i proteciei muncii • 5lasificarea i gruparea posturilor în familii de posturi • 6valuarea muncii i compensaiile • 5erine legaleHcvasi*legale privitor la munc.
&lanificarea 3U este rezultatul traducerii obiectivelor economice ale companiei în obiective care  privesc resursele umane ale acesteia. &entru a implementa un plan strategic operaional de 3U trebuie s cunoatem fluxul personalului din interiorul i spre exteriorul organizaiei !mobilitatea i fluctuaia de  personal%. 3U sunt angaaii organizaiei care sunt caracterizai prin cunotine, aptitudini, deprinderi, diferite trsturi de personalitate etc. <igrarea de la un post de munc la altul sau prsirea organizaiei, înseamn i deplasarea acestor particulariti individuale împreun cu persoana respectiv. -in acest motiv, gestiunea resurselor umane presupune mai mult decât simpla denumire a postului ocupat sau numrul de marc al ocupantului unui post0 analitii de 3U fac descrieri ale deintorilor de posturi de munc în termeni de cunotine deprinderi, aptitudini, competene i performane. Astfel ei vor ti care sunt pierderile i în cât timp vor fi ele recuperate prin prsirea unui anume post de munc sau a altuia.
Utilizarea eficient a 3U înseamn prezentarea precis a calitilor pe care postul de munc le  pretinde ocupantului, repartiia optim a angaailor pe posturi. 5erinele postului relativ la calitile deintorilor lor pot fi derivate numai pe baza unei foarte atente analize a muncii, ele situându*se la baza aciunilor de selecie i repartiie !clasificare% a personalului. &e baza lor este stabilit nivelul cunotinelor  necesare practicrii eficiente a muncii, coninutul i procedeele de identificareHmsurare a acestora.
&roiectarea planurilor de carier definete pac'etul de cunotine, deprinderi aptitudini i alte dimensiuni de personalitate ale angaailor în vederea determinrii oportunitilor de avansare în cariere, de reconversie profesional etc. <ulte organizaii îi construiesc adevrate baze de date de personal care includ o serie de date psi'ologice !profile de personalitate%, date asupra absolvirii unor cursuri de specialitate, evoluii ale aprecierilor profesionale periodice etc. Astfel, apariia unor cerine de personal, reorganizrile te'nice i te'nologice, sunt rezolvate mult mai uor în ceea ce privete necesarul de personal. 9otodat, angaaii pot fi consiliai tiinific în contextul c doresc sc'imbarea profesiei din diferite motive  personale sau impuse de unele motivaii aferente procesului de sc'imbare organizaional.
<anagementul evalurii performanelor. 6valuarea performanelor este unul din factorii motivatori importani. &rin analiza muncii sunt stabilite criteriile sau standardele de performan specifice diferitelor posturi de munc, stabilirea i înelegerea a ce înseamn un occupant al unui post cu performan  bun i cu performan slab. Firete, analiza muncii ne ofer informaiile necesare proiectrii sistemelor de apreciere a personalului.
3ecrutarea i selecia profesional. definete procesul complex de identificare a acelor   particulariti individuale ale potenialilor candidai pentru angaarea pe un post de munc. 3ecrutarea i selecia profesional sunt practici mai vec'i dar care nu i*au pierdut din importan, aceasta cu atât mai mult cu cât contextul te'nic i te'nologiile de vârf au avansat de o aa manier încât în zilele noastre se recunoate c nu oricine poate presta orice activitate de munc. Anumite posturi de munc din ce în ce mai multe, solicit un pac'et de exigene psi'ologice de o complexitate tot mai mare.
Gnstruire i dezvoltare. Una din utilizrile cele mai ample ale analizei muncii este implicarea ei în organizarea instruirii profesionale. Un sistem sau curs de instruire profesional este inoperant dac nu se  bazeaz pe o serioas analiz a trebuinelor de instruire. -esigur, analiza trebuinelor de instruire nu înseamn a face analiza muncii, ea privete o serie de interviuri, studiul rapoartelor de productivitate, a aprecierilor periodice de personal etc., dar alctuirea structurii i coninutului cursului utilizeaz rezultatele analizei muncii. Analiza muncii este prezent în toate etapele de organizare a unui curs de instruire  profesional.
<anagementul cunotinelor. <anagementul performant al unei organizaii înseamn, printre altele i operarea cu baze mari de cunotine. +e referim în acest context, atât la cunotine fizice legate nemilocit de producie, dar i la cunotine mai puin tangibile care privesc 3U. 6ste vorba de evantaiul cunotinelor profesionale, deprinderile de munc ale personalului, potenialul aptitudinal etc. / imagine clar, global, a acestora permite formularea unor predicii privind implementarea unei rete'nologizri, lansarea unor produse noi pe pia, restructurarea organizaiei sau potenialul profesional al 3U existente.
-escrierea posturilor de munc este o activitate care de*a lungul timpului a cunoscut abordri diferite. Într*o accepiune mai simpl, ea const în redactarea unor descrieri succinte a coninutului postului
70
 
de munc sub forma sarcinilor i responsabilitilor deintorului postului de munc respectiv. Aceste descrieri ale unui post de munc au dus iniial la cunoscutele intervenii ta?loriene de raionalizare a muncii i care au auns ulterior la descoperirea benzii rulante. În prezent, analiza cognitiv a sarcinilor de munc este o preocupare maor atunci când se are în vedere studiul muncii în vederea proiectrii unei relaii cât mai compatibile între om i munc.
&roiectarea i reproiectarea muncii. &rocesele de sc'imbare la nivel de organizaii, includem aici i fenomenul tranziiei ca variabil moderatoare cu implicaii dure care se succed într*un ritm neobinuit de rapid, înseamn proiectarea i reproiectarea unor organizaii de un tip uneori complet diferit fa de ceea ce a fost sau exist într*o manier similar. 6i bine, apariia de posturi de munc noi, reconfigurarea celor  vec'i presupune apelarea la procedurile de analiz a muncii i apoi la reluarea acestora cu o periodicitate mare. Aici adugm i ritmul accelerat al dinamicii lumii profesiunilor care acord mereu noi valene locurilor de munc.
<anagementul sntii i proteciei muncii. În general, responsabilii de calitatea sntii  personalului i de protecia muncii redacteaz simple (colecii) de îndatoriri i recomandri pentru evitarea incidentelor i accidentelor de munc. 6le sunt frecvent împrumutate i au un caracter destul de general. /rientarea lor trebuie s se fac pe un post de munc specific, ori, pentru aceasta, analiza muncii ne aduce informaiile necesare.
5lasificarea i gruparea posturilor în familii de posturi. +umrul profesiilor contemporane este imens. &ractic, lumea profesiunilor este extrem de dinamic apar profesii noi i dispar altele. În acest caz a aprut necesitatea gruprii profesiilor în familii de profesii, adic profesii care au o orientare relativ similar, atât sub aspectul coninutului, cât i al particularitilor individuale solicitate. În ultimul timp, inând seama de coninutul sarcinilor de munc i caracteristicile individuale ale acestora, au fost construite diferite sisteme de grupare a profesiilor în familii. -esigur, acest aspect duce la o mai bun gestionare a forei de munc, la o lrgire a ariei de cuprindere a pregtirii profesionale i totodat la optimizarea ocuprii forei de munc i reducerii omaului.
6valuarea muncii i compensaiile. 1alariul este frecvent o surs de conflict social. Acesta este motivul pentru care multe organizaii sunt foarte atente în proiectarea sistemelor de salarizare. -ar, a  proiecta un sistem de salarizare transparent, uor de îneles i bazat pe reguli tiinifice, înseamn s fie dezvoltat o procedur de ierar'izare a posturilor de munc i de traducere a ierar'iei acestora în salar dup o gril cât mai obiectiv. Analiza muncii este tocmai aceea care aut la ierar'izarea posturilor de munc i la acordarea de ponderi în funcie de investiia pe care o solicit din partea deintorului acestuia fiecare loc de munc.
5erine legaleHcvasi*legale privitor la munc. 1unt puine rile care nu au o legislaie a muncii care s legifereze activitatea organizaiilor privitor la managementul resurselor umane. 1ub incidena legii intr, în multe ri, însi activitatea specialitilor în resurse umane, aici adugându*se i aceea a  psi'ologilor industrialiHorganizaionali. Astfel, sunt prevenite abuzurile care pot s apar în diferite aciuni de personal. &entru analiza muncii, sarcina este de a oferi legiuitorului materialul de baz pe care s se spriine legile în cauz.
<c5ormic8 i 9iffin !"#;#% i mai recent, 5ascio !"##"% ne prezint un tabel sintetizator al utilizrii informaiilor rezultate în urma analizei muncii la nivel organizaional i în care regsim i domeniile menionate de psi'ologii francezi /mbredane i Faverge !"#@@%, completate cu cele care caracterizeaz  procesele contemporane de munc !ees 2 5order?, E% !9abelul 4."%.
71
Controlul administrativ
Administrarea personalului
&lanificarea forei de munc
5onsiliere pe probleme de recuperare  profesional
-efinirea rolurilor  în organizaie
1isteme de clasificare a  profesiilor 
3epartiia personalului 1igurana muncii 5ercetri de personal Gnstruirea profesional Aprecierea profesional &romovri i transfer  &lanificarea evoluiei carierei 3elaiile de munc
-e la început se impune o precizare. Analiza muncii este o te'nic de investigare obiectiv efectuat cu instrumente i dup o metodologie bine precizat. I.<. Faverge, la timpul su a respins ceea ce se numete metoda eseist de descompunere i traducere artificial a operaiilor de munc în aptitudini sau prelucrarea simpl de interviuri !/mbredane 2 Faverge, "#@@%. 6l susine necesitatea ca în analiza muncii problema studiat s fie formulat clar, obiectivul studiului fiind definit fr ambiguiti. Un alt aspect asupra cruia se oprete I.*<. Faverge, este acela al coninutului informaional al muncii i legat de acesta, al limbaelor  de comunicare !Jarnas, "##"%.
3.$ Pro%e&!a' con(!nut )! d!na#!c*
În mod obinuit, viaa cotidian ne pune în contact cu persoane care au o anumit pregtire profesional i care practic o anumit profesie. 9ermenul de profesie are o conotaie precis, el presupune o îndeletnicire cu caracter permanent exercitat în baza unei calificri corespunztoare.
Într*o accepiune psi'o*pedagogic, profesia desemneaz un complex de cunotine teoretice i deprinderi  practice care definesc pregtirea unei persoane ! Dicionarul explicativ al limbii române, "#;@%. A practica o  profesie înseamn operarea cu un ansamblu de cunotine, priceperi i deprinderi, însuite într*un cadru organizat i care se concretizeaz prin aciuni bine precizate. 3ezult c premisa fundamental a practicrii unei profesii este  pregtirea profesional. 9otui, un rol important aparine i calitilor aptitudinale care faciliteaz procesul formrii profesionale sub aspectul reducerii timpului de instruire i al calitii  prestaiilor. 1tudierea unei profesii impune cunoaterea ei în profunzime atât sub aspectul coninutului de cunotine necesare practicrii ei, al priceperilor i deprinderilor utilizate, cât i acela al constelaiei de aptitudini necesare. 6ste pe deplin ustificat conturarea prezent a unor noi discipline, ca aceea a  psi'ologiei profesiunilor sau psi'ologia carierei !1uper, "#;$0 1uper 2 7o'n, "#;"%.
72
!  I nformaiile obinute în urma analizei muncii se concretizeaz în fia postului.
Aceste informaii sunt utile în activiti ca planificarea i utilizarea eficient a resurselor umane, recrutarea i selecia profesional, evaluarea performanelor, instruirea i dezvoltarea profesional, managementul cunotinelor, proiectarea i reproiectarea muncii, evaluarea muncii i stabilirea compensaiilor, dezvoltarea carierei.
 
-ar, un aspect deosebit de important cu care se confrunt lumea profesiunilor este marea lor dinamicitate. -inamica profesiunilor este un fenomen care se caracterizeaz prin dispariia sau restrângerea unor meserii sau profesii. Au fost afectate mai ales profesiile meteugreti datorit introducerii mecanizrii, automatizrii i informatizrii.
5ascio !"##"% enumer trei tipuri maore de sc'imbri care stau la baza dinamicii profesiilor
". 1c'imbri determinate de timp. &rogresul te'nologic a produs mutaii masive în coninutul unor   profesii, unele c'iar au disprut iar altele noi i*au fcut apariia în lumea profesiunilor. -e multe ori, cauza dispariiei sau reconfigurrii unei profesii nu se datoreaz creterii complexitii ei, ci dimpotriv, banalizrii activitii respective. ampagiul i sacagiul sunt profesii care au disprut nu pentru c le era greu celor care practicau profesiile în cauz s învee electrote'nica sau mecanica fluidelor, ci pentru c lumina electric i apa au devenit utiliti atât de la îndemân încât nu se cere o specializare pentru a folosi un comutator electric sau un robinet de ap. În prezent, datorit procesoarelor de text asistm la o reconfigurare a profesiei de secretar0 profesia de operator la calculator va dispare datorit reconsiderrii activitilor din care este compus i care  pot fi practicate de oricine care lucreaz cu un calculator personal. /binuit, pe parcursul vieii  profesionale a unui individ se produc dou sau trei sc'imbri sau reconfigurri ale profesiei. 5eea ce este îns important e c toate aceste modificri se pot anticipa din timp, prin te'nicile de analiz a muncii fiind posibil descifrarea exigenelor comportamentale solicitate i astfel pregtite aciunile de orientare, selecie i formare profesional.
E. 1c'imbri determinate de angaai. În unele profesii particularitile individuale ale celor care le  practic !aptitudini, deprinderi, atitudini, preferine, valori etc.%, interacioneaz cu caracteristicile muncii. Astfel, munca respectiv îi va redefini dimensiunile sub aciuni mai mult sau mai puin contiente. +e întrebm adesea de ce unele întreprinderi prosper într*o economie de pia i altele nu. Adesea cauza o gsim în concepia sau strategia managerial a unora i a altora. Unii directori  proiecteaz strategii de lucru bazate pe convingeri i o experien învec'it care, transpuse în situaii noi se dovedesc a fi incompatibile cu noile transformri sociale i economice. 1trict vorbind nu munca de conducere se sc'imb, ci aceasta este ceea ce face deintorul postului de munc din ea. Acest fenomen se manifest în activitile caracterizate printr*o mare latitudine de expresie !director de companie, profesor, cercettor, antrenor de fotbal etc.%. Unde exigenele  procedurale ale profesiei sunt mai rigide, acest fenomen nu apare !lefuitor de lentile de oc'elari, operator la calculator, controlor de calitate, ceasornicar etc.%.
4. 1c'imbri determinate de situaie. Acest tip de sc'imbri sunt greu de anticipat deoarece sunt multicauzale, pot fi derivate din mediul contextual în care se face munca. 5ând ia foc un vapor, întregul personal, indiferent de funciile deinute, va participa la stingerea incendiului ca oricare alt  pompier.
Analiza muncii este implicat în toate cele trei tipuri de sc'imbri care pot surveni la nivelul profesiei prin identificarea informaiilor relevante privitor la o anumit activitate de munc.
73
!  P rofesia presupune o îndeletnicire cu caracter permanent exercitat în baza unei
 
GLOA!  În domeniul managementului resurselor umane vom gsi un anumit argon, specific oricrui domeniu profesional. 5âiva dintre termenii pe care îi vom utiliza mai frecvent, o s*i definim în cele ce urmeaz !5ascio, "##"0 <c5ormic8 2 9iffin,"#;#0 5ostin 2 &itariu, "##;%.
 Element  unitate primar în care poate fi divizat o activitate de munc !încrcarea unui program în calculator%.
 Sarcin !tas8% o activitate de munc distinct care urmrete un obiectiv precis !lucrul cu o baz de date pe calculator, dactilografierea unei scrisori de ctre o secretar%.
Obligaii, îndatoriri  !dut?% un segment mai larg de munci prestate de o persoan, poate include i câteva sarcini de munc !luarea unui interviu, consilierea personalului, participarea psi'ologului la expertiza unui accident de munc%.
 Post de munc !position% const din una sau mai multe obligaii, sarcini, prestate de o persoan dintr*o companie la un moment dat. Într*o companie întâlnim tot atâtea posturi de munc, câi muncitori avem !secretar ", oelar E%.
 Profesie !ob% un grup de posturi de munc similare prin obligaiile solicitate. / profesie poate fi îndeplinit de una sau mai multe persoane !macaragiu, strungar%.
Familie de profesii  !ob famil?% un grup de dou sau mai multe profesii care presupun aceleai exigene din partea persoanelor care le practic sau care constau din sarcini de munc paralele, determinate prin analiza muncii !prelucrtori prin ac'iere%.
Ocupaie un grup de profesii similare identificate în diferite organizaii în momente diferite !electricieni, operatori calculator, tipografi%.
Vocaie orientare spre o anumit profesie, înclinaie !vocation, vocational occupation% similar cu ocupaia, termenul în sine este utilizat mai mult în legtur cu un muncitor cu o anumit pregtire  profesional, decât referitor la un angaat.
arier !career% termenul acoper o secven de posturi de munc, profesii, sau ocupaii deinute de o persoan de*a lungul istoriei sale profesionale. În zilele noastre se discut tot mai mult despre orientarea spre o carier decât despre orientarea profesional. a nivel organizaional se discut despre Kplanuri de carierL care reprezint secvena de posturi de muncHpromovri pe care le poate realiza deintorul unui post de munc pe baza experienei câtigate i a performanelor   profesionale obinute.
 eserie este complexul de cunotine obinute prin colarizare i prin practic, necesare pentru executarea anumitor operaii de prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestarea anumitor  servicii !5/3%.
Funcia este activitatea desfurat de o persoan într*o ierar'ie funcional de conducere sau execuie !5/3%.
Orientarea "colar  !/1% const într*un complex de aciuni desfurate în scopul orientrii copilului spre formele de învmânt care îi convin, care sunt conforme cu disponibilitile i aspiraiile sale i care îi permit dezvoltarea la maximum a posibilitilor. /rientarea colar are în vedere asigurarea dezvoltrii armonioase a personalitii aflate în formare, inând cont atât de  posibilitile i predispoziiile individului, cât i de cerinele sociale caracteristice epocii i societii date !&opescu*+eveanu, "#;$%. /rientarea colar constituie un set de aciuni concentrate ale familiei, colii i societii, care acioneaz de la intrarea în coal i pe tot  parcursul colarizrii, obiectul fiind asigurarea unei integrri eficiente în viaa social*economic.
74
 
6a asigur baza favorabil orientrii profesionale prin care, de fapt, se continu. &e parcursul colarizrii, orientarea colar se îmbin cu diferite proceduri de selecie impuse de trecerea de la o gam de instruire la alta. În momentul în care copilul sau tânrul este orientat ctre o form de instruire care îi ofer a calificare profesional !de exemplu, o coal profesional, o facultate, o coal postliceal de calificare%, aciunea poate fi considerat ca fiind orientare profesional.
&rin orientare profesional  !/&% se înelege acel complex de aciuni destinate s îndrume o  persoan ctre o profesie sau o familie de profesii, în conformitate cu interesele i aptitudinile sale. /rientarea profesional are ca scop identificarea, pentru fiecare individ, a profesiei celei mai  potrivite !&opescu*+eveanu, "#;$%. -e obicei, orientarea profesional se face ctre o familie de  profesii, cel în cauz având posibilitatea de a alege profesia pe care o consider ca fiind aductoare de satisfacii maxime. &e plan social orientarea profesional contribuie la atenuarea dezec'ilibrului dintre cererea i oferta de potenial uman, alegerea unei profesii de ctre un individ fcându*se i în funcie de  poziia i de perspectivele profesiei pe piaa forei de munc.
 #eorientarea profesional  are loc în momentul în care, din diferite motive !insatisfacie  profesional, imposibilitatea gsirii unui loc de munc, dorina de câtig material% o persoan decide s*i abandoneze profesia i s se pregteasc pentru o nou profesie, s se recalifice  profesional. Alegerea unei forme de învmânt sau a unei profesii i, cu atât mai mult, sc'imbarea  profesiei reprezint decizii importante în viaa unei persoane, cu repercusiuni maore asupra viitorului su profesional.
Formarea profesional continu, înelegând prin aceasta pregtirea profesional pe tot parcursul vieii active i c'iar dup pensionare, a devenit un principiu universal recunoscut. 6voluia tiinei i te'nicii este atât de rapid în zilele noastre, încât, fr un efort continuu de acualizare a cunotinelor, nimeni nu mai poate face fa sc'imbrilor care se petrec în lumea profesiilor. -ac se accept caracterul de continuitate al formrii profesionale, acelai atribut trebuie asociat i orientrii profesionale, ca proces care precede, în mod logic, orice decizie privind cariera.
3.3 Un #ode +enera de ana!"* a #unc!!
Abordarea sistemic a activitii de munc presupune studierea binomului om*main sau om*munc dintr* o perspectiv unitar. Între cele dou subsisteme se impune existena unei compatibiliti, de calitatea ei depinzând performana sau productivitatea muncii. 6xist numeroase sisteme de abordare a analizei muncii, mai mult sau mai puin structurate.
1perandio !"#$C% propune un model de studiu al muncii, în care se au în vedere dou niveluri de analiz analiza sarcinii, descriptiv i diagnostic, i analiza conduitelor operatorii, care se refer la cunoaterea regulilor dup care acioneaz operatorul. -ar, un model multinivelar bine structurat i fundamentat, este susinut de eplat i 5un? !"#;;% !Figura 4."%.
75
 
"i#ura 3.1 1c'ema general a condiiilor i consecinelor activitii de munc !citete a   b, b depinde de a%. G +ivelul condiiilor de munc0 GG +ivelul activitii operatorului0 GGG +ivelul rezultatelor activitii.
&entru I. eplat i M. 5un?, obiectul central al analizei psi'ologului este conduita muncitorului sau operatorului !activitatea sau conduita sunt termeni sinonimi0 într*o accepiune general, pentru psi'olog, munca reprezint o conduit sau o manifestare comportamental%.
Activitatea operatorului !conduita% depinde de condiiile de munc, adic de ansamblul factorilor care determin conduita operatorului. Aceti factori sunt constituii din cerinele impuse operatorului obiective !sortarea unui set de piese dup calitate%, condiii de execuie !miloacele te'nice utilizabile, ambiana fizic, regulile de supraveg'ere etc.%. Astfel,  sarcina operatorului este definit ca ansamblul exigenelor pe care operatorul trebuie s le satisfac printr*un anume comportament !conduit%. +otm c noiunea de sarcin este definit la nivelul exigenelor !al cerinelor%, în timp ce noiunea de activitate este raportat la comportament sau conduit.
5omportamentul sau conduita !activitatea de munc% depinde i de caracteristicile sau particularitile individuale ale operatorului uman !fizice, de personalitate, intelectuale i de cunotine, experien etc.%. În mod firesc, sfera componentelor condiiilor de munc este mult mai larg, ea poate include la fel de bine o serie de factori externi care influeneaz activitatea de munc, cum sunt de pild facilitile de transport, condiiile de locuit, c'iar i complexul de contraindicaii profesionale.
Activitatea operatorului, ca rspuns la cerinele formulate, i în funcie de particularitile sale individuale, va antrena un set de consecine !încrcare, oboseal, stres, satisfacie etc.%. Acestea, la rândul lor pot influena i c'iar modifica anumite însuiri ale personalitii, rsfrângându*se nemilocit asupra conduitei sale. În consecin, comportamentul sau activitatea de munc se va traduce în performan care poate fi cuantificat pe baza anumitor criterii. a rândul su, performana operatorului este dependent i de ali factori cum sunt materia prim care i se pune la dispoziie sau ec'ipamentul pe care lucreaz. &erformana este confruntat apoi cu obiectivele, abaterile constatate devenind un motiv al autoreglrii activitii operatorului i astfel al îndeplinirii sarcinilor de munc sau al normei. +ivelurile specificate în Figura "*" se gsesc deci într*o strâns interdependen, se condiioneaz unele pe altele. -e fapt, aa trebuie îneleas noiunea de analiz a muncii privit dintr*un ung'i de vedere sistemic.
5ondiiile de munc sunt di'otomizate în condiii interne !particularitile individuale ale operatorului antropometrice, sex, vârst, calificare, experien, personalitate etc.% i condiii externe sau particulariti ale mediului muncii !condiii fizice, te'nice, organizaionale, socio*economice etc.%.
76
5ondiii de
 
Într*un astfel de context, ceea ce am numit activitatea operatorului, ne apare ca rspunsul individului la ansamblul condiiilor de munc. 6a se poate aplica atât propriului corp sau obiectelor materiale, dar i reprezentrilor. În primul caz se discut despre o activitate fizic sau manual, observabil. În al doilea caz, se discut despre o activitate de reprezentare sau mental !sau cognitiv ori intelectual%, inobservabil i care trebuie dedus pe parcursul diferitelor trasee de derulare !eplat 2 5un?, "#;;0 eplat, "#$%. >oc !"#;#%, la rândul lui insist asupra necesitii unei articulri între sarcinile i comportamentulHconduita de munc. !5onduita este în acelai timp comportament observabil i procese inobservabile0 1arcina  presupune ansamblul condiiilor obiective pe care operatorul trebuie s le ia în considerare în vederea construirii unui rspuns sau manifestri comportamentale.% 5onduita, rspunsul sau comportamentul, se  bazeaz atât pe mecanismele cognitive de care dispune operatorul cât i pe caracteristicile sarcinii care trebuie executat. Aceste dou componente trebuie studiate în corelaie, ele constituie în final o unitate fundamental a analizei psi'ologice a muncii i care reprezint  situaia de munc. 5u alte cuvinte, analiza muncii din perspectiv psi'ologic opereaz cu un model al sarcinii asociat unui model al conduitei.
  !olul teoriei co#nitive $n analiza muncii
(3evoluia cognitiv) a modificat multe din câmpurile de aplicare ale &si'ologiei muncii i organizaionale. Analiza muncii, pân nu de mult, a fost tributar concepiei  be'avioriste0 era considerat ca un domeniu pur te'nic de culegere de date despre un post de munc. 1e poate c'iar afirma c analiza muncii a rezistat un timp îndelungat asalturilor teoriei cognitive, dei muli cercettori au contientizat importana unei restructurri i în aceast sfer. <odelul lui I. eplat i M. 5un? este un exemplu, iar în domeniul metodologiilor, 5'estionarul de Analiz a &ostului !&AN% !<c5ormic8, Ieanneret 2 <ec'am, "#;E% a însemnat un pas important spre o abordare cognitiv a analizei muncii. 1pector, 7rannic8 i 5oovert !"#$#% menioneaz c sunt puine studiile care s analizeze cum este utilizat informaia de ctre specialitii în analiza muncii i deintorii posturilor  de munc pentru elaborarea unei analize a muncii. Astfel de preocupri au devenit îns mai frecvente în ultimul timp. 1anc'ez i evine !"#$$% au studiat maniera în care O de angaai provenii de la patru posturi de munc evalueaz pe un inventar de sarcini de munc cât de critic este ea pentru activitatea prestat, responsabilitatea, dificultile de învare i timpul dedicat instruirii. 5ercettorii au constatat c dificultatea învrii i cât de critic este ea pentru activitate în sarcina respectiv, sunt cele mai importante aspecte în efectuarea unei activiti de munc. -ei studiul a fost criticat, el a subliniat importana realizrii unei conexiuni între ceea ce este obiectiv într*o sarcin de munc i ceea ce  poate fi numai evaluat subiectiv. Alte studii s*au ocupat de compararea între abordarea statistic în analiza muncii i abordarea 'olist !descompunerea sarcinii pe baza unei analize calitative sau clinice%. Între cele dou abordri nu s*au identificat diferene semnificative. and? i =ase? !"##"% a comparat evalurile efectuate de experi în analiza muncii, astfel reuind s descopere unele mecanisme care pot afecta rezultatele analizei muncii. indell, 5lause, 7arandt i andis !"##$% au studiat variana diferit obinut în evaluarea diferitelor aspecte ale muncii atunci când se utilizeaz grupuri de experi constituite din persoane cu formaie diferit. <ai mult ei demonstreaz incidena reciproc a relaiilor dintre contextul organizaional i evaluarea sarcinilor de munc. Au
77
!  $ n analiza muncii se folosesc o serie de modele. eplat i 5un? !"#;;% propun un
nivel multinivelar  +ivelul condiiilor de munc0  +ivelul activitii operatorului0  +ivelul rezultatelor activitii.
 
 putut astfel s fie detectate unele corelaii semnificative între evaluarea sarcinilor de munc i unele dimensiuni ale contextului organizaional sau între deintorii postului de munc studiat i analitii specializai. 6xist bineîneles i deosebiri sau absena corelaiilor semnificative în numeroase contexte. &e aceast linie se înscrie i un studiu cu caracter metaanalitic care abordeaz problema surselor sociale i cognitive de imprecizii  poteniale manifestate în analiza muncii !<orgeson 2 5ampion, "##;%. Autorii au plecat de la ideea pragmatic cum c impreciziile în analiza muncii pot avea consecine extrem de importante de natur financiar i uman pentru organizaie. Astfel, exagerarea sarcinilor de munc aferente unui post poate crea un impact advers, creterea costurilor  de recrutare i selecie, ridicarea costurilor de instruire etc. Gmpreciziile de evaluare a  posturilor pot genera nemulumiri legate de distribuirea salariilor, crearea unor inec'iti etc. Autorii au di'otomizat sursele de imprecizie în sociale i cognitive. 1ursele sociale de imprecizie sunt create de presiunile normative emanate de mediul social i reflect faptul c indivizii acioneaz la nivelul unui anumit context social. 1ursele cognitive, pe de alt parte, reflect probleme care rezult în primul rând dinspre indivizi ca procesori de informaii i care au unele limitri inerente. Autorii studiului amintit au colecionat "O tipuri de surse de imprecizie în derularea activitilor de analiz a muncii
1urse sociale • &rocesri legate de influenarea social • &resiuni pentru conformitate • 1c'imbri extreme • &ierderea motivaiei
&rocesri influenate de autoprezentare • <anagementul impresiei • -ezirabilitatea social • 6fecte ale solicitrilor  1urse cognitive Gnformaii limitate privitor la procesarea sistemelor  • Încrcarea cu informaii • 6uristici • 5ategorizri -istorsiuni privitor la procesarea informaiilor sistemice • Dria exagerat • Gnformaiile venite din exterior  • Gnformaii inadecvate • 6fectele de ordine i contrast • 6fectul de 'alou • 6fectul indulgenei i severitii • 6fectele metodei
Autorii descriu i efectele probabile ale impreciziilor menionate asupra analiza muncii. -ei studiul respectiv este o sintez bibliografic, el reuete s ofere numeroase sugestii  pentru proiectarea unor cercetri ulterioare.
-esigur, investigarea proceselor cognitive care stau la baza evalurilor privind analiza muncii sunt abia într*un stadiu incipient. 6ste înc neclar ce fel de informaii utilizeaz experii în analiza muncii ca s fac evaluri, cum le proceseaz, tipurile de erori pe care le comit i motivaia lor cauzal etc. 5eea ce este o certitudine, este c analiza muncii se îndreapt spre o fundamentare teoretic mai solid, spre desprinderea de artificiile empirice care adesea au dus*o la interpretri simpliste incongruente cu cerinele te'nicilor  i te'nologiilor avansate.
78
 
Algera i Dreuter !"##$% atrag atenia asupra faptului c analiza muncii a dus uneori la concluzii false. 6i discut despre o modalitate de discriminare direct i o discriminare ca efect . În ambele cazuri, este vorba de stoparea de la practicarea profesiei a unei categorii de candidai la un anumit loc de munc. În cazul discriminrii directe se amintete c anumite particulariti individuale sunt incorect menionate ca relevante pentru practicarea unei profesii. -e pild, pân nu de mult, o cerin definitorie pentru a fi poliist a fost (fora fizic). Aceasta a dus la o respingere a femeilor de la practicarea acestei profesii. În prezent, în  profesia de poliist se pune un accent tot mai mare pe prevenirea conflictelor i soluii nonagresive din  punct de vedere fizic !rezolvarea problemelor prin negocieri%.
6ste adevrat c practicarea cu succes a unei profesii solicit o serie de caliti individuale. &ractica a demonstrat c bazarea pe aceste caliti ca repere, de exemplu în selecia de personal, poate, în anumite cazuri, s exclud de la practicarea unei profesii anumite grupuri de candidai. -e exemplu, adesea întâlnim în situaii de selecie persoane cu studii superioare i medii care opteaz pentru un anumit post de munc. a un test care msoar capacitile intelectuale, de genul <atricilor &rogresive Avansate, ne ateptm ca cei cu studii superioare sau inginerii fa de filologi, s obin performane superioare. În acest context este vorba de o discriminare ca efect. -eci, psi'ologul care face selecia de personal trebuie s fie foarte atent la astfel de distorsiuni.
-iscriminarea direct este mai puin problematic decât discriminarea ca efect0 discriminarea direct este rezultatul unei analize incorecte a muncii, aspect care e corectabil. -iscriminarea ca efect este mult mai  problematic, ea poate duce la conflicte serioase. 5eea ce se poate face în acest caz este o intervenie la nivelul standardelor de selecie, oferirea unor cursuri suplimentare de instruire pentru cei defavorizai etc. =izavi de problemele discriminrii i implicaiile lor, psi'ologul trebuie s fie foarte atent i s evite  posibilele distorsiuni.
Analiza muncii este o metod prin intermediul creia putem s descriem sarcinile, activitile i responsabilitile aferente unui anumit post de munc. 6ste vorba deci de analiza muncii orientat pe postul de munc. -ar analiza muncii are ca obiectiv i identificarea exigenelor umane implicate în efectuarea activitilor specifice postului respectiv de munc0 analiza muncii orientat pe particularitile psi'ice ateptate din partea deintorului postului de munc. -istingem deci dou orientri maore în analiza muncii !"% Analiza muncii orientat pe postul de munc !Iob description% i !E% Analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc !Iob specifications%.
3., Ana!"a #unc!! or!entat* pe po&tu de #unc* -o/ de&cr!pt!on0
Analiza muncii orientat pe postul de munc nu este altceva decât o activitate de colectare de informaii cu  privire la natura sarcinilor i îndatoririlor sau responsabilitilor care trebuiesc îndeplinite în contextul unui anumit post de munc. 6ste o încercare de a defini munca la nivelul a ceea ce am subliniat c sunt condiiile de munc. Acestea, noi le*am grupat în trei elemente fundamentale
!"% obiective de îndeplinit, !E% particulariti ale mediului muncii i !4% exigene privind particularitile individuale ale operatorului.
&rimele dou se refer la analiza muncii orientat pe postul de munc. &articularitile individuale solicitate deintorului postului de munc, aparin analizei muncii orientat pe operatorul deintor al postului respectiv de munc. 9rebuie s subliniem faptul c atât descrierea sarcinilor de munc, cât i solicitrile
79
 
 
 psi'ologice ale acesteia caracterizeaz postul respectiv, ele fiind independente de cel care se angaeaz pe  postul în cauz.
1perandio !"#$C%, enumer câteva puncte pe care trebuie s le includ analiza condiiilor sau sarcinilor de munc
• -elimitarea sistemului om*main care face obiectul studiului0 • 6laborarea unui croc'iu de ansamblu care definete operatorul, maina, informaiile, aciunile0 • -escrierea dinamic a funcionrii sistemului0 • Gdentificarea exigenelorHcerinelor muncii0 • 3eperarea eventualelor disfunciuni i contraindicaii.
 Anali%a cogniti& a sarcinii de munc' o orientare de actualitate. 1oluiile oferite de diferii autori în relaie cu analiza sarcinilor de munc sunt diferite. 5eea ce se poate afirma este faptul c problematica analizei sarcinilor de munc s*a dezvoltat în paralel cu  progresul te'nic. -e numele lui F.P. 9a?lor se leag primele încercri de studiu a sarcinilor de munc, Fran8 i illian Dilbret' mergând pân acolo încât au descompus activitatea de munc în uniti foarte mrunte ! therblings%. 1tudiul muncii a devenit la timpul respectiv foarte popular prin aceea c se realiza o raionalizare a muncii operaionalizându*se la nivelul factorilor motivaionali i ai satisfaciei profesionale. -ei activitatea acestor analiti ai muncii a avut numeroase fisuri, psi'ologii fiind împotriva  practicilor respective, totui ideile ta?loriene au avut o contribuie pozitiv în domeniul  proiectrii produciei industriale, al activitilor inginereti, al normrii i al analizei muncii !Algera, "##$%. În timp, metodele de analiz a sarcinilor de munc au evoluat. &e msur ce natura muncii s*a sc'imbat, munca fiind caracterizat prin transformri marcante la nivel te'nologic, transport i comunicaii, prin instaurarea unor noi ierar'ii te'nologice dominate de te'nologiile de vârf i modul de analiz a muncii a trebuit s se sc'imbe. Analiza cognitiv a sarcinilor de munc este, în actualul context, o procedur de obinere a datelor despre sarcinile pe care le au persoanele care le îndeplinesc i dobândirea unei înelegeri de profunzime a coninutului lor !Pelie van, E"%. a baza sc'imbrilor produse la nivelul naturii muncii, în prezent stau dou aspecte noi aspectul cognitiv al muncii i munca în ec'ip. 5a un rezultat al acestor sc'imbri, psi'ologii industriali au iniiat proceduri de analiz cognitiv a sarcinilor de munc !3e?nolds 2 7ranni8, E"%. Gniial direcia de intervenie a psi'ologilor industriali i a proiectanilor a fost captat de reducerea efortului fizic. În prezent asistm la o augmentare a cerinelor  cognitive în derularea procesului de munc !Doldstein, "##4%. Activiti de munc odinioar rutiniere i predictibile, acum presupun diagnoze, monitorizare i luare de decizii. În economia curent, avantaele competitivitii se bazeaz pe cunotine, calitate, vitez i flexibilitate. 5a urmare, ne confruntm cu orientri legate de selecia ec'ipei de munc, aprecierea performanei ec'ipei, structuri de recompensare a ec'ipei, instruirea ec'ipei etc. a baza acestor activiti st analiza muncii orientat spre ceea ce se numete analia cognitiv a sarcinilor de munc a echipei .
Analiza cognitiv a sarcinii a fost utilizat intens în proiectarea interfeelor om*calculator. <etodele utilizate vizeaz înelegerea modalitilor de operaionalizare a cunotinelor, implicarea proceselor de gândire, descifrarea modelului mintal al utilizatorului unui calculator etc. !>aan de, E0 =eer van der, "###0 Pelie van, E"%. / serie de metode i te'nici de analiz de sarcin au fost dezvoltate i experimentate. Astfel datele utilizate în analiza de sarcin sunt obinute prin te'nica interviului, observaii, protocoale verbale i studii etnografice ale locului de munc. În afar de aceste te'nici, de altfel cunoscute, redactarea, modelarea i structurarea lor este o problem maor. &rocesul de structurare a datelor i obinerea unei imagini globale este ceea ce se numete modelarea sarcinii. <odelul sarcinii este (produsul) întregii activiti de analiz de sarcin. Una din primele metode de analiz utilizate este  !nalia ierarhic de sarcin !>ierarc'ical 9as8 Anal?sis  Q >9A%. <ai recent, a fost iniiat  !nalia de sarcin a grupului  !DroupRare 9as8  Anal?sis * D9A !=eer van der, enting 2 7ergevoet, "##O%. Gdeea de la care au plecat
80
 
autorii D9A este c rareori utilizatorii folosesc sistemele proiectate izolat. &rin urmare, D9A pune accent pe studierea activitilor unui grup sau organizaii. În acest context au fost proiectate o serie de produse informatice pe baza crora se realizeaz modelele respective precum i diferite limbae de modelare !>aan de, E0 &itariu, =âlcea, 3apauzu 2 pdatu, "##0 =eer van der, "###0 Pelie van,E"%.
Analiza de sarcin orientat pe principii cognitive nu trebuie îneleas ca un substitut al analizei muncii de tip clasic, ea este o metod intensiv superioar care se va limita la acele sarcini de munc despre care se poate afirma c au o component cognitiv lrgit  precum i la aspectele complexe ale muncii în ec'ip. Analiza muncii tradiional nu este aa de bine ec'ipat pentru a analiza procesele cognitive ale sarcinilor de munc. 5ogniia este mai dificil de observat, intervievat sau autorelatat, oamenii nerealizând mecanismele de gândire care stau la baza efecturii unei sarcini de munc. -ac ne gândim la demersul pe care analistul îl face când descifreaz un protocol verbal legat de remedierea unei disfunciuni sau incident de munc, realizm c traducerea aciunilor în mecanisme cognitive nu este de loc simpl. <ai mult, analiza muncii obinuit, este centrat pe îndeplinirea unei sarcini i nu pe interconexiunile dintre sarcinile de munc,  pe mecanismele gândirii operatorului sau pe modelul mintal al acestuia. &entru psi'ologia muncii i organizaional, analiza cognitiv a sarcinilor de munc rmâne înc un deziderat, cercetrile în acest domeniu fiind înc reduse !and?, 1'an8ster*5aRle?, ., <oran, 1.J. !"##@%.
-escrierea sarcinilor de munc presupune efectuarea unei incursiuni în ceea ce este specific pentru un anumit post de munc. Aceasta înseamn apelarea la o serie de metode de culegere i sintez a datelor  relativ la postul respectiv de munc. În practica existent în ara noastr, descrierea posturilorHsarcinilor de munc, o gsim sub denumirea de "ia postului de munc. &entru a nu se face confuzii, am pstrat aceast denumire pe tot parcursul lucrrii.
9e'nicile de culegere a datelor i de descriere a lor cunosc o varietate foarte mare !principalele te'nici i metode de lucru vor fi descrise într*un paragraf separat%. Un aspect asupra cruia atragem atenia este limbaul adoptat în descrierea faptelor. Acest lucru este important deoarece exist multe te'nici de descriere care pot oferi portrete sensibil diferite ale sarcinii de munc analizate. -e pild, descrierea dinamic a unui sistem în termeni procedurali sau nonprocedurali, ne poate furniza dou imagini diferite ale sistemului studiat. imbaul utilizat va duce la modaliti diferite de înelegere a fenomenului studiat cu repercusiuni nemilocite asupra msurilor practice de amenaare a muncii, de proiectare a instruirii, de formulare a obiectivelor de atins etc.
Analiza muncii orientat pe postul de munc const în culegerea de informaii despre natura sarcinilor  solicitate deintorului postului respectiv de munc. Aceste informaii pot fi simple descrieri sau enunuri ale sarcinilor respective. 6le pot fi îns completate i cu informaii despre particularitile sarcinilor. -e exemplu, o sarcin pentru un agent de circulaie rutier este
Completea un raport dup amendarea unui contravenient 
Aceasta este una din sarcinile obinuite ale agenilor de circulaie. / particularitate a activitii postului de agent de circulaie este
"tiliea creioane #i pixuri
&articularitile sarcinii, aa cum se vede în exemplul dat, nu putem spune c reprezint o sarcin specific, ele sunt ceva comun dar care contribuie la realizarea sarcinii. Analiza muncii are menirea de a surprinde o ierar'izare a sarcinilor de munc în funcie de importana pe care o are fiecare dintre ele. -escrierea sarcinilor de munc ne ofer o imagine a ceea ce deintorii unui post de munc fac. 5eea ce am vzut c sunt particularitile sarcinii de munc ne permite s realizm comparaii legat de natura unei sarcini de munc prezente în mai multe posturi de munc. Atât agentul de circulaie cât i profesorul utilizeaz creioane i pixuri într*o manier similar, dar pentru realizarea unor sarcini de munc diferite.
81
 
 +u toate sarcinile de munc au o pondere egal în prestarea acesteia. Apoi, fiecare sarcin poate fi descompus în subsarcini i acestea, la rândul lor în uniti mai mici. Acest lucru a dus cu muli ani în urm la dezvoltarea unor te'nici de studiu al muncii promovate de F.P. 9a?lor i Fran8 i illian Dilbret' !la timpul lor, psi'ologii i*au manifestat dezacordul fa de utilizarea acestor te'nici ca baz pentru instruirea  profesional în vederea creterii randamentului muncitorilor0 te'nicile respective mai sunt utilizate în  prezent doar în unele experimente de laborator sau de ctre specialitii în probleme de normare i organizare a muncii%. evine !"#$4% a propus o procedur care poate fi folosit pentru a genera o ierar'izare a componentelor muncii. Astfel, el a împrit funciile maore ale unui post de munc în patru nivele specifice !9abelul 4.E%
Tabelul 3.% &rocedura de ierar'izare a componentelor muncii a lui evine !"#$4%
". 3esponsabilitateHîndatorire E. 1arcin 4 Activitate C AciuniH6lemente
/ $ndatorire%responsabilitate  este un grup de sarcini orientate toate spre atingerea unui obiectiv specific pentru un anumit loc de munc. Un lupttor antitero, printre alte îndatoriri o are i pe aceea de
 !restare a unui terorist 
  Fiecare îndatorireHresponsabilitate presupune îndeplinirea unui set de  sarcini  sau obiective specifice. Una dintre sarcini poate fi în cazul nostru
 Deplasarea la locul incidentului cu ma#ina poliiei pentru a prelua teroristul capturat 
Fiecrei sarcini îi pot corespunde o familie sau grup de activiti orientate spre îndeplinirea acesteia. Un exemplu de activitate legat de arestarea teroristului capturat, poate fi
 &unerea ctu#elor teroristului
-ar, la rândul ei o activitate este compus dintr*un numr mai mare sau mai mic de aciuni sau de elemente. Astfel, lupttorul antiterorist va efectua o suit de activiti ca
 Desprinde ctu#ele de la centur  &rinde ctu#ele cu mâna dreapt  Deblochea ctu#ele cu mâna stâng  &lasea ctu#ele pe $ncheietura mâinii teroristului  'nchide%blochea ctu#ele
3einem faptul c posturilor de munc le sunt caracteristice un anumit numr de îndatoririHresponsabiliti, în general nu prea multe0 fiecreia dintre acestea, pentru a putea fi îndeplinite, le corespund câteva sarcini0. fiecrei sarcini îi sunt asociate câteva activiti0 i, fiecare activitate poate fi descompus într*un numr de aciuniHelemente. 6ste uor de realizat faptul c în contextul analizei muncii se opereaz cu un numr mare de informaii despre un post de munc, informaii care trebuie sistematizate într*un aa*numit raport i dup
82
!  Analiza muncii orientat pe postul de munc const în culegerea de informaii
 
 principii bine definite. În funcie de obiectivul urmrit, acest raport este mai detaliat sau mai restrâns. -e obicei, activitatea de descriere a postului de munc este prezentat sub forma unui eseu sau printr*o enumerare pe puncte când se pune problema fielor de post !5ascio, "##"0 evine, "#$40 <uc'ins8?, "##0 1mit' 2 3obertson, "##4%. Analiza muncii orientat pe postul de munc, o întâlnim în fiele de post care sunt înmânate unui angaat în momentul ocuprii viitorului su post de munc.
În general, pentru realizarea unei analize a sarcinilor de munc au fost menionai ase pai !1mit' 2 3obertson, "##4%
". 5olectarea i analiza documentelor privitor la postul de munc analizat, astfel ca manuale de instruciuni i instruire, fie te'nice etc., tot ce poate oferi informaii privitoare la postul de munc în cauz.
E. Gnterpelarea managerilor avizai despre specificul postului de munc respectiv. 6ste vorba de obiectivele postului de munc, activitile pe care le presupune acesta, relaiile deintorilor   postului cu ali angaai pe alte posturi de munc.
4. Gnterpelarea deintorilor postului de munc i a efilor nemilocii relativ la probleme similare solicitate. Uneori se procedeaz la obinerea de la deintorii posturilor a unor înregistrri detaliate în scris a activitilor prestate o anumit perioad de timp.
C. /bservarea deintorilor postului a modului în care lucreaz i înregistrarea evenimentelor mai importante. -e obicei, aceste observaii se fac câteva zile la rând, uneori apelându*se la te'nici de înregistrare mai sofisticate !camer video, te'nici de fotografiere a zilei de munc, cronometrarea secvenelor de munc etc.%.
@. Încercarea de a presta activitatea de munc impus de postul de munc respectiv. -esigur, când aceasta implic o anumit doz de risc, se poate apela la te'nica învrii mentale a activitilor de munc.
O. 3edactarea descrierilor activitilor de munc specifice postului respectiv !Fia postului de munc%. &entru aceasta au fost proiectate o serie de sc'eme sau formate de redactare. Un g'id  posibil de redactare a fiei postului de munc este cel de mai os. -esigur, paragrafele nu sunt fixe, dup necesiti se mai pot aduga i altele.
1. &ate despre postul de munc -enumirea postului de munc. -e obicei, denumirea unei profesii este luat din nomenclatorul naional al profesiilor, referiri fcându*se i la nomenclatoare ori lucrri de referin internaionale, cum este Dicionarul de titluri profesionale !-/9% editat în 1UA sau Clasificarea Ocupaiilor din  România  !5/3%!"##@%. +umrul persoanelor care sunt angaate pe postul respectiv i persoana responsabil de întreaga activitate. Fia postului de munc nu include  numele deintorilor  acestuia. 6a este o descriere a sarcinilor care revin oricrui deintor al postului de munc în cauz.
%. Obiectivul principal al postului de munc 6ste trecut o singur propoziie care s clarifice obiectul postului de munc în cauz.
3. 'nte#rarea postului de munc $n structura or#aniza(ional. 6ste vorba de poziia postului de munc în structura ierar'ic a organizaiei. 1unt definite poziiile de subordonare, distana fa de posturile superioare pe cale ierar'ic, relaiile cu posturile învecinate etc. Gnformaia este util în vederea stabilirii unui plan de promovare sau de rezolvare a unor probleme critice ori pentru realizarea unor aglutinri de posturi de munc.
). !esponsabilit(i* arcini* Activit(i* Ac(iuni+,lemente Aceast seciune conine lista de obligaii care revin deintorului postului de munc i de care acesta trebuie s se ac'ite. 1unt listate responsabilitile deintorului postului de munc fa de oameni, materiale, bani, unelte, ec'ipamente etc. 6ste util s se menioneze i rezultatele îndeplinirii responsabilitilor i sarcinilor respective. -e exemplu, cantitatea minim de produse realizate, standardele de calitate, utilizarea eficient a resurselor, cerinele de instruire etc. 5u alte cuvinte responsabilitile de munc ce vor fi înregistrate reprezint un grup de sarcini i activiti care se cer efectuate de ctre angaat pentru a rspunde obiectivului postului de munc respectiv. 3edactarea responsabilitilor, sarcinilor de munc, a activitilor i aciunilor, trebuie s fie simpl, pe puncte !uneori vom gsi redactri i sub form de eseuri, acestea nefiind îns suficient
83
de operaionale pentru deintorii postului de munc%. Formularea unei sarcini de munc din cadrul unei responsabiliti, pretinde respectarea unei anumite structuri semantice !Figura 4.E%.
"i#ura 3.% 1tructura semantic a redactrii unei sarcini de munc
&entru a veni în autorul proiectanilor de fie de post au fost alctuite liste cu verbele care au o utilizare mai frecvent !5ole, "##;0 <cGntire, 7uc8lan, 1cott, "##@% !9abelul 4.4% Tabelul 3.3
=erbe specifice pe categorii de posturi !5ole, "##;% <anager 1pecialist într*un post
superior  Funcionar 
Analizeaz &ropune Gnterpreteaz 5onsiliaz Apreciaz 3ecomand 6laboreaz
=erific &une la dispoziie 6fectueaz Furnizeaz Sine evidena Înainteaz &rezint
Gat câteva formulri <anager -ecide asupra standardelor de calitate a produsului -irector de mar8eting bancar Analizeaz serviciile i produsele bancare i face  propuneri. 5asier 6fectueaz monetarul la sfâritul zilei de lucru.
Formula de prezentare a responsabilitilor specifice unui post de munc poate fi în detaliu, ea servind în acest fel scopurilor de cercetare i operaionalizare a postului, sau condensat, destinat informrii în scop de orientare profesional, angaare etc.
-. Competen(ele postului de munc -e fapt, competenele postului nu sunt altceva decât performanele solicitate deintorului postului de munc. 5ompetenele sunt incluse în ceea ce este numit criteriul de eficien profesional, ele constituie, în aceeai msur, i setul de dimensiuni profesionale pe baza crora sunt construite fiele de apreciere periodic a performanelor.
84
cu autorul aparaturii din dotare
 
  . Atribu(iile postului de munc Aceast secven a fiei de post are o mare importan. -eintorul postului de munc este astfel informat asupra comportamentului pe care trebuie s*l aib vizavi de unele componente ale activitii de munc.
/. Condi(iile materiale ale muncii 6ste vorba de uneltele i materialele cu care se lucreaz. Gnformaia este util pentru proiectarea cursurilor de formare profesional.
0. !ela(iile cu al(i an#aa(i În orice fi de post vor fi menionate relaiile de munc cu colegii, alte posturi de munc, efii milocii i nemilocii sau cu persoane din afara organizaiei etc. În acest context se va indica natura relaiei !colaborare, consultan, control i îndrumare etc.%. -ac angaatul trebuie s lucreze în ec'ip, sau are de*a face cu diferite alte persoane, se va specifica natura acestor relaii.
2. Condi(iile de munc Fia de post trebuie s fac referire la condiiile fizice de munc. Astfel se menioneaz orele de munc !orarul care poate fi unul fix, flexibil, de $ ore sau C ore etc.%, posibilitile de lucru peste  program. 1e noteaz dac munca este sedentar sau activ, particularitile mediului fizic al muncii Q vibraii, acceleraii, noxe, umiditate etc.
1. Pre#tirea necesar postului de munc Aceast specificare este o precondiie pentru angaare. -e obicei, cerinele educaionale sunt trecute în anunul de recrutare, adesea fiind o condiie inclus în activitatea de preselecie.
11. alariul i condi(iile de promovare În fia de post se trec clar condiiile de salarizare, recompensare, bonusurile i alte faciliti acordate angaailor. -e asemenea, se ofer date privind absenteismul, concediile, pensionrile etc. 6ste important s fie menionate în detaliu sc'ema de promovare transfer i decontare.
Firete, exist i alte puncte care pot figura într*o fi de post. 9otul depinde de obiectivul pe care aceasta trebuie s*l serveasc.
3.. Ana!"a #unc!! or!entat* pe de(!n*toru po&tuu! de #unc* -o/ &pec!%!cat!on&0
85
!  P entru realizarea unei analize a sarcinilor de munc au fost menionai ase
 
Am artat c analiza muncii are multe aplicaii în activitile de <3U. -e pild, selecia profesional  presupune derularea unor activiti specifice care pot avea în vedere dou activiti maore examinarea  psi'ologic i examenul de cunotine. -eci, întrebrile pe care i le pune cel implicat în selecia de  personal sunt
• 5andidatul pentru postul M are calitile psi'ologice pe care le solicit postul respectiv de munc i care s fie un indicator al succesului profesional viitor: Întrebarea vizeaz candidaii neiniiai în  profesie, pe cei lipsii de experiena necesar ocuprii postului de munc.
• 5andidatul pentru postul M are cunotinele i deprinderile solicitate de postul pe care dorete s*l ocupe: În acest caz este vorba de persoane cu experien, calificate.
• 5andidatul pentru postul M este o persoan calificat, dar care este profilul su psi'ologic: Îi ofer acesta baza pentru a promova, pentru a face fa sc'imbrilor te'nologice i pentru a rezista în timp la solicitrile postului de munc:
a aceste întrebri trebuie s rspund cei în sarcina crora intr analiza muncii i proiectarea fielor de  post dintr*o organizaie. Fiecare post de munc deine un set de exigente care îi sunt solicitate deintorului  postului respectiv de munc. -eterminarea lor este destul de dificil i se face dup anumite reguli de ctre un psi'olog specializat în domeniul psi'ologiei muncii i organizaionale.
<odelul analizei muncii din Figura 4." situeaz la nivelul al doilea activitatea propriu*zis de munc desfurat de operator. Aceasta este un rspuns la obiectiveleHsarcinile muncii, condiiile de munc, incluzând totodat i particularitile individuale ale operatorului.
Analiza condiiilor muncii pare un domeniu de investigaie relativ mai structurat decât analiza comportamentului sau activitii de munc. 1ub raportul informaiilor furnizate, studiul comportamentului de munc ne ofer o suit de repere obiective eseniale pentru descifrarea sau analiza muncii. Acest stadiu al analizei se refer direct la psi'olog. 1ub aspect metodologic, el pune în oc cunotine i metode foarte variate, specifice psi'ologiei, nerezumându*se la o simpl aplicare a unor te'nici mai mult sau mai puin standardizate de ctre persoane mai mult sau mai puin avizate.
Jarnas !"##% sintetizeaz trei raiuni fundamentale care stau la baza aciunilor de analiz a activitiiHcomportamentului de munc
!"% <aniera de a desfura o activitate de munc este mai puin standardizat decât activitile concentrate la palierul condiiilor de munc. În desfurarea muncii exist o abatere mai mare sau mai mic de la aplicarea unor prescripii. Aciunile de formare profesional i selecie au astfel menirea tocmai de a reduce cât mai mult erorile sau abaterile de la ceea ce munca trebuie s fie.
!E% /biectivul primordial al analizei muncii este cel mai adesea o ameliorare a condiiei omului implicat în procesul muncii iHsau a eficacitii sale !se discut despre eficacitatea sistemului om*main%. 6ste evident c un astfel de obiectiv nu poate fi atins pe deplin decât dac activitatea real este în centrul preocuprilor noastre.
!4% <ai nou, activitatea de munc, sub influena puternic a psi'ologiei cognitive, a devenit unul din suporturile empirice importante ale psi'ologiei tiinifice.
9ot mai mult psi'ologii cercettori se consacr de fapt investigaiilor a ceea ce este numit o psi'ologie fundamental elaborat i aplicat situaiilor întâlnite pe teren.
5ând se pune problema determinrii cerinelor psi'ologice ale muncii !Iob specifications%, acestea se refer la cunotine, deprinderi, aptitudini i ali indicatori personali sau de personalitate implicai milocit sau nemilocit în practicarea unei profesii. Aprecierea corect a distanelor este o calitate solicitat unui macaragiu, la fel coordonarea oc'i*mân sau ec'ilibrul emoional, cunotinele de mecanic etc. În general, exigenele muncii care in de particularitile individuale ale operatorului nu trebuie privite rigid, ori ca inflexibile0 ele servesc numai ca g'id orientativ în proiectarea unor strategii de orientare profesional sau
86
 
 pentru recrutare, selecie i repartiie profesional. Un rol maor îl oac în acest context proiectarea  programelor de formare profesional.
Gmportana acordat exigenelor psi'ologice depinde îns i de complexitatea muncii, cu cât aceasta este mai dificil, cu atât ponderea implicaiilor psi'ologice crete. În general, activitile de munc ce se caracterizeaz printr*un nivel de mecanizare i automatizare ridicat i la care consecinele unor erori umane  pot deveni devastatoare, pun un accent deosebit pe problemele asistenei psi'ologice sub diversele ei forme. 6xemple edificatoare sunt în acest context accidentele celebre de la centralele nucleare Three (ile  )sland  i Cernobâl. 
Aa cum am mai specificat, domeniul caracteristicilor individuale ale operatorului nu trebuie privit rigid. &articularitile individuale ale operatorului uman au un caracter dinamic, sunt cele mai flexibile componente ale procesului muncii. 6ste motivul pentru care simulatoarele de pregtire profesional oac un rol maor în industria modern. În aviaie, piloii i personalul navigant de la sol, petrec multe ore pe simulator, la fel i operatorii centralelor nucleare electrice sau de la alte locuri de munc cu risc ridicat de accidentare.
În ceea ce privete solicitrile psi'ologice ale muncii este recomandabil s se specifice doar unele standarde minime de selecie i performan !5ascio, "##"%. +u trebuie uitat faptul c aptitudinile posed numeroase valene formative, c deprinderile de munc se formeaz în timp graie unor programe de instruire adecvate.
Analiza muncii orientat pe deintorul postului de munc !ob specifications% se refer la analiza i consemnarea atributelor sau particularitilor individuale care trebuie s caracterizeze deintorul unui post de munc. 6ste vorba despre profilul psi'ologic al postului de munc sau mai precis al exigenelor   psi'ologice care trebuie s caracterizeze un deintor al unui anumit post de munc. Analiza postului de munc duce la formularea cerinelor comportamentale fa de deintorul postului de munc i a determinrii calitilor psi'ologice fizice i fiziologice necesare obinerii unor performane ridicate pe post. 1tudiul comportamentului de munc este unul laborios, la baza sa stând un instrumentar statistic bine fundamentat. <ult timp acest tip de analiz s*a bazat pe (intuiia) psi'ologului antrenat în analiza muncii, deci, pe repere strict subiective. Aceast rezolvare a creat foarte multe neaunsuri sau inexactiti care s*au repercutat asupra selectrii instrumentelor de selecie, a validrii lor ori pe orientarea nerealist în evaluarea  personalului bazat exclusiv pe dimensiuni psi'ologice.
-e*a lungul timpului au fost propuse diferite formule de elaborare a profilului psi'ologic al postului de munc. =ec'ile psi'ograme sau (ob ps?c'ograp'*ul) lui =iteles !"#4E%, bazate pe evaluarea coninutului unor liste de aptitudini, constituie o etap de debut, depit în momentul de fa. În acest context au fost experimentate i adoptate câteva soluii mai mult sau mai puin fundamentate tiinific. 5u mici excepii, elementul subiectiv rmâne totui predominant.
În <area 7ritanie, se bucur de o mare popularitate sc'ema în apte puncte propus de profesorul Alec 3oger de la Gnstitutul +aional de &si'ologie Gndustrial !3ogerLs Kseven point planL% i care este utilizat în armata britanic din anii "#@. 5ele apte puncte ale sc'emei i explicaiile aferente sunt redate în 9abelul 4.C.
87
 
Tabelul 3.) 5ele apte puncte ale sitemului propus de A. 3oger !1mit' 2 3obertson, "##4%
". 5aliti fizice Gnclude sntatea, fora fizic, energie, aspectul fizic extern, exprimarea verbal.
E. +ivelul de realizare individual
&regtirea colar i profesional, experien profesional, cursuri de instruire absolvite, diplome, membru al unor asociaii  profesionale, membru al unor cluburi i societi, succese în competiii, ruta profesional !cariera%.
4. Gnteligena general 5apacitatea de identificare a aspectelor c'eie legate de rezolvarea unor probleme, stabilirea unor conexiuni între acestea i utilizarea lor în inferene predictive logice. 6ste important s se fac distincie între nivelul inteligenei unui individ i cât din acesta este utilizat.
C. Aptitudini speciale Gnclude diferite forme de raionament matematic, raionament verbal sau spaial, mecanic, mnezic, aptitudinile muzicale, artistice, dexteritatea manual.
@. -omenii de interes <ecanice, tiinifice, artistice, literare, practice, intelectuale etc., care ar putea influena pozitiv munca.
O. &ersonalitatea Gntegrare social, temperament stabil, ec'ilibrat, asertivitate, capacitatea de operare în situaii de tensiune !dificile%, independen, orientarea pe experimentare etc.
;. Alte circumstane de interes
5ondiiile familiale, mobilitate facilitat de familie, suportul familial, oportunitatea de a efectua ore de munc suplimentare.
Gat i un exemplu legat de maniera de redactare a specificaiilor unui post de munc. +e vom referi la  postul de steRard sau însoitor de bord la o companie aviatic pentru curse interne !adaptare dup 5ole, "##;% !9abelul 4.@%
Tabelul 3.- Un exemplu de redactare a specificaiilor H calitilor psi'ice !5ole, "##;%
9ipul de atribut cutat 5aliti eseniale 5aliti dorite 5aliti fizice Dreutate proporional cu înlimea0 acuitate
vizual i auditiv perfect0 înfiare îngriit i curat0 vârsta între E"*E$ ani
 +ivelul de realizare -iplom de absolvire a liceului 6xperien în activitate de îngriire medicalH servicii tip catering
Gnteligena general Dândire rapid, spontaneitate i spirit de observaie
Aptitudini speciale Aptitudini de relaionare social0 capabil de comportament politicos, dar ferm, fa de  pasageri
=orbire fluent a limbilor strine cerute
-omenii de interes 5ltoriile, zborul cu avionul, acordarea primului autor 
&ersonalitatea &ersonalitate desc'is i prietenoas, capacitate de pstrare a calmului i sângelui rece în situaii de criz, capacitate de a lucra sub stare de tensiune intens i în perioade scurte de timp
1imul umorului
5ircumstane familiale
9rebuie s poat respecta un program de lucru neregulat0 s presteze o activitate ortostatic timp îndelungat0 s locuiasc în apropierea aeroportului
Flexibilitate în privina  ptrecerii timpului liber !în familie%
Împrirea calitilor în  *seniale i  De dorit , aduce o not suplimentar care creaz posibilitatea utilizrii acestui plus de informaie în scopul seleciei de personal.
<unroe Frazer !"#O% a propus o alt sc'em de lucru care const în cinci puncte !"% Gmpactul asupra celorlali atributele fizice ale persoanei, stilul vestimentar, maniera
de exprimare, manierele i reaciile la stimulii externi. !E% 5unotinele i deprinderile dobândite este vorba de bac8ground*ul educaional,
experiena i competena profesional. !4% Aptitudini capacitatea individului de a*i utiliza inteligena într*o varietate mare de
situaii. &otenialitile pe care le are individul pentru a*i dezvolta unele caliti care s*i asigure succesul într*o activitate sau alta.
!C% <otivaia este vorba de motivele care dinamizeaz comportamentul uman spre atingerea unui obiectiv.
!@% 5apacitatea de adaptare se are în vedere complexul de procese afective implicate în relaionarea reactiv fa de mediul înconurtor0 modalitatea în care un individ reacioneaz în faa unor factori de presiune.
 +ici una din sc'emele propuse nu se poate afirma c ofer satisfacie. Uneori soluiile oferite simplific exagerat faptul psi'ologic. Aceast optic reducionist a fcut adesea loc adoptrii unor soluii simpliste de  bun sim care adesea au creat iluzii de psi'olog unor economiti sau ingineri ai firmelor de consultan în 3U sau angaai din departamentul de resurse umane ai unor companii.
<odelul lui A. 3oger i <. Fraser au adus un plus de rafinament metodologic asigurând un cadru practic de aciune, oferind în acelai timp un acces mai larg la efectuarea analizei muncii i a comparaiilor dintre candidaii pentru un post de munc. Aceste modele se potrivesc foarte bine te'nicii interviului de selecie, intervievatorul urmrind, dup o sc'em pe care el o concepe !adesea bazat pe bunul sim, deci fr o baz tiinific%, sau copiat dintr*un manual, pac'etul de întrebri pe care le adreseaz candidatului pentru un  post de munc.
În ultimul timp, tot din raiuni practice, s*a impus o variant sintetic de prezentare a specificaiilor  deintorului unui post de munc, aceasta incluzând patru componente fundamentale
!"% 5unotine !JoRledge%. 1unt ceea ce deintorul unui post de munc trebuie s tie pentru a se ac'ita de sarcinile pe care le are. -e exemplu, un depanator de calculatoare trebuie s posede cunotine de electronic, de funcionare a componentelor calculatorului etc.
!E% -eprinderi !18ills%. 1e refer la ceea ce o persoan trebuie s fac în postul respectiv de munc. -epanatorul de calculatoare trebuie s tie s instaleze softul necesar, s tie s fac conexiunile dintre componentele calculatorului etc.
!4% Aptitudini !Abilit?%. 1e refer la capacitatea unei persoane de a fi performant în realizarea unei sarcini de munc, la potenialitile de a înva i dezvolta unele caliti impuse de realizarea unor   performane i structurarea unor deprinderi specifice activitii respective de munc. Una sau mai multe deprinderi de munc solicit participarea, în general, a mai multor aptitudini. -e pild,  pentru un depanator de calculatoare, deprinderea de asamblare a unui calculator solicit o bun coordonare oc'i*mân, dexteritate manual i digital, capacitate de planificare a secvenei de aciuni de asamblare etc.
!C% Alte particulariti individuale !/t'er personal c'aracteristics%. Acestea includ orice particulariti individuale relevante care nu sunt cuprinse în celelalte trei componente menionate. Astfel, depanatorul de calculatoare trebuie s dea dovad de iniiativ, siguran de sine i independen etc.
În literatura de specialitate, cele patru componente care circumscriu domeniul particularitiilor individuale aparintoare analizei muncii sunt cunoscute sub acronimul J1A/ !pe parcursul acestei lucrri vom pstra i noi aceast formul de lucru%. Un exemplu de utilizare a J1A/ este urmtorul !9abelul 4.O%
89
Tabelul 3. Un exemplu de utilizare a J1A/ !1pector, E%
J1A/ 361&/+1A7GG9A9G 5unotine legate de procedurile legale de capturare i reinere a teroritilor 
-eprinderi de utilizare a ec'ipamentului de foc din dotare
Aptitudini de comunicare cu ceilali
5ura !i alte caliti personale care presupun o serie de trsturi de personalitate%
5apturarea i reinerea teroristului
5omunic cu colegii de ec'ip în vederea coordonrii aciunilor 
&reia iniiativa într*o serie de aciuni care implic risc sau situaii extreme  
Un exempluUn exemplu
Fia de post a Referentului de mar+eting ,sucursal banc  pe care o gsim în Anexa E, poate fi completat cu exigenele psi'ologice solicitate de postul de munc respectiv. 3espectând procedura J1A/, vom obine tabelul de mai os care poate fi utilizat în proiectarea unor cursuri de instruire profesional, cu ocazia interviurilor de selecie, în construirea sistemului de evaluare profesional etc.
4AO !esponsabilit
• <ediatizeaz activitatea bncii0 • 1tudiaz concurena0 • &roiecteaz strategii de atragere a
clienilor0 • &roiecteaz studii de pia.
 (eprinderi  • -e utilizare a ec'ipamentului0 • -e comunicare verbal i în scris0 • -e negociere.
• 3edacteaz rapoarte0 • Utilizeaz soft*uri de grafic i
statistice0 • Folosete fax*ul i copiatorul, cât i
alte miloace audio*vizuale din dotare.
 Aptitudini  • -e comunicare cu persoanele cu care este în
contact0 • -e coordonare a unor activiti complexe0 • -e finalizare a sarcinilor în care este implicat0 • /rganizatorice legat de iniierea unor aciuni de
amploare.
• 5omunic cu colegii, superiorii i clienii în vederea realizrii unor aciuni0
• 5onduce realizarea unui studiu • &romoveaz imaginea bncii în
exterior. aliti personale Q dimensiuni de personalitate critice
• Gnteligen social0 •  +ivel de aspiraie ridicat0 • 5reativitate i ingeniozitate în iniierea unor
aciuni0
• Gniiaz aciuni publicitare i de mediere de anvergur0
90
întreprinde.
• 5oordoneaz o diversitate mare de direcii de promovare a imaginii  bncii0
• ucreaz în ec'ip la definitivarea studiilor pe care le întreprinde.
 -esigur, acest tabel ne ofer doar o imagine general a cerinelor fa de o persoan care ocup un post de referent mar8eting dintr*o banc. 1tudiindu*l îns, realizm cu uurin ce cursuri de pregtire profesional necesit un referent de mar8eting bancar, putem formula un pac'et de probleme pentru operarea unui interviu de selecie etc.
Gndiferent de soluia de prezentare propus pentru descrierea particularitilor psi'ologice ale unui post de munc, apreciem c acest lucru este cel mai dificil i necesit operarea cu o metodologie care s duc la obinerea unor date cât mai lipsite de distorsiuni subiective. <etodologia dezvoltat în acest scop este variat, de la te'nicile simple intuitive la metodologiile bazate pe un aparata statistic sofisticat. Acest domeniu de interes poate fi rezolvat numai de un psi'olog specializat în psi'ologia muncii i organizaional i nicidecum de alt persoan nespecializat în aceast arie de activitate.
)n e*emplu de stabilire a profilului psi+ologic al muncii and? !"#$@0 "#$#% descrie în detaliu metodologia de construire a sistemului de selecie al poliitilor i pompierilor. +e vom opri numai asupra celei de a doua profesii i numai asupra prii de analiz a muncii. 1c'ema de lucru adoptat este ilustrat în Figura 4.4.
6tapa ". Familiarizarea cu profesia. Autorii studiului au petrecut mai multe sc'imburi cu diferite grupuri de pom