Post on 30-Aug-2019
Modalităţi de abordare a
personajului literar
Moara cu noroc
Ioan Slavici
prof. BANDEAN SEBASTIAN
Liceul Teoretic “Solomon Halita
” Singeorz-Bai
I. PERSONAJUL. ACCEPŢIUNI GENERALE
I. 1. Taxonomie
I. 2. Schema actanţială
II. APLICAŢIE (Ghiţă – protagonistul nuvelei Moara cu noroc)
CUPRINS
Moto: „Un text literar propune o lume – indivizii care populează lumea
se reduc la combinaţii de proprietăţi. Opţiunea pentru anumite
proprietăţi ale indivizilor este exclusivă, ea are în vedere lumea pe
care autorul vrea să o circumscrie, ea îndreaptă cititorul spre o
enciclopedie a lumii reale. Textul pune în mişcare indivizi
recognoscibili fără a-i reconstitui proprietate cu proprietate; textul
furnizează indivizi recognoscibili prin nume proprii sau comune”.
(Umberto Eco – “Lector in fabula”)
Pag. 1
I. PERSONAJUL
Generic, trebuie relaţionat cu latinescul persona, preluat în evul Mediu
de germani. Desemna o gravură sau o mască, ambele sugerând un
relief sau o înfăţişare absentă, pe care o evocă. Deci sensul ar fi:
înfăţişare falsă, mască interpusă între om şi lume.
Personajul se manifestă prin actele şi spusele sale, care înseamnă tot
un act. A acţiona, a întreprinde o acţiune asupra altcuiva sau asupra a
ceva, îi conferă, potrivit lui V. I. Propp şi Tzvetan Todorv, calitatea de
actant.
Personajele sunt construite pe principiul interrelaţionării. În personaj
există simultan celălat, adică personajele se află într-un continuu joc de
oglinzi; sunt provocate, activate de celelalte personaje. Acţionează ca o
răsfrângere, ca o oglindire reciprocă.
Pag. 2
Accepţiuni generale
Mobilurile
personajelor
Externe: destinul,
determinismul social, forţa
oarbă din literatura absurdului
Interne: pasiunea, instinctul,
obsesiile, complexele
ÎNTREBĂRI:
1. Cum mai este numit personajul, în viziunea unor teoreticieni?
2. Pe ce principiu sunt construite personajele?
Moto: “Personajele sunt marionetele unui păpuşar, ale căror sfori, manipulate de creatorul lor, se văd sau nu se văd cu ochiul liber “
(Mario Vargas Llosa – Scrisori către un tânăr romancier)
Pag. 3
I. 1. TAXONOMIE
Dupa locul ocupat in structura operei:
1. Principale
2. Secundare
3.Episodice
Dupa semnificatia morala
1.Pozitive
2.Negative
Din punct de vedere al complexitatii:
1.Caractere
2.Tipuri
Dupa modul in care sunt constituite:
1.Individuale
2.Colective
Din punctul de vedere al relatiilor dintre ele:
1. Antagoniste
2.Complementare
Dupa gradul de transfigurare a realitatii:
1.Fantastice
2.Istorice
3.Alegorice
PERSONAJUL
Pag. 4
I. 2. SCHEMA ACTANŢIALĂ
Relaţie de dorinţă (A VREA) sau de căutare: Subiect → Obiect de valoare
Relaţie de comunicare (A ŞTI): Remitent → (Subiect → Obiect) → Destinatar
Relaţie de luptă (A PUTEA): Adjuvant → (Subiect → Obiect) → Opozant
• Observaţie:
• - un personaj nu îşi duce la bun sfârşit căutarea decât dacă reuşeşte să
reunească modalităţile: A VREA să facă, A ŞTI să facă, A PUTEA să facă.
• - absenţa uneia iese la iveală prin apariţia neputinţei (a nu PUTEA), apatiei (a
nu VREA), sau a ignoranţei (a nu ŞTI).
• ÎNTREBĂRI:
1. Pornind de la schema de mai sus, stabiliţi în ce tip de relaţie se înscrie Ghiţă,
personajul din Moara cu noroc de Ioan Slavici. (A vrea şi A şti)
2. Arătaţi ce relaţie lipseşte. (A putea)
Pag. 5
1. Completează spaţiile punctate cu substantive potrivite sentimentelor tale faţă de personaj, selectate din acvariul impresiilor:
………………………….. ……………………….
…………………………. ……………………….
II. APLICAŢII
Rezolvă
uimire nedumerire dispreţ
milă indiferenţă amuzament
bucurie melancolie antipatie
2. Ghiţă, personaj din nuvela Moara cu noroc, concentrează în devenirea sa întreaga problematică a nuvelei. Stabiliţi statutul acestuia în operă, încercuind literele corespunzătoare:
a) personaj plat; d) secundar; b) tridimensional; e) eponim; c) protagonist; f) tragic;
g) realist
Pag. 6
3. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă, sau litera F, dacă o consideri greşită:
I. A F Ioan Slavici prezintă caractere deja formate
II. A F Atenţia scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza zbuciumului lăuntric
III. A F Personajele create de Slavici au o viaţă interioară tensionată, ele sunt în permanent conflict cu lumea
IV. A F Nuvela Moara cu noroc, privită din perspectiva evoluţiei protagonistului, este o dramă a dedublării, a incapacităţii de a înţelege
4. Ce întâmplare declanşează drama protagonistului:
a) venirea lui Lică la han;
b) mutarea la Moara cu noroc;
c) intervenţia lui Pintea
Rezolvă
Pag. 7
Tragicul s-ar putea defini: dacă-ţi depăşeşti limitele, eşti pedepsit; dacă nu ţi le depăşeşti, nu eşti om” (Gabriel Liiceanu)
Rezolvă
I. A F Ana îi spune lui Ghiţă: “…am făcut din tine om vinovat”.
II. A F Ghiţă este înzestrat cu un spirit realist şi pragmatic.
III. A F Lumea în care s-a mutat Ghiţă este o “lume pe dos”, în care viciile sunt luate drept virtuţi.
IV. A F Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiţă este un scop în sine, ca şi la Lică.
V. A F La început, Ghiţă încearcă să opună rezistenţă sămădăului.
VI. A F Zbuciumul interior al lui Ghiţă creşte în intensitate, fiind determinat de imposibilitatea luării unei decizii.
VII. A F Ghiţă devine un disimulat faţă de Ana şi de soacra lui.
VIII. A F Ghiţă se înscrie pe o traiectorie tragică, prin încercarea lui de a-şi schimba condiţia.
IX. A F Tragicul condiţiei sale este provocat doar de factori exteriori.
X. A F Venirea în pustiu a lui Ghiţă aminteşte de episodul biblic al ispitirii mântuitorului
Pag. 8
5. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă, sau litera F, dacă o consideri greşită:
Rezolvă
Recunoaşteţi personajul, unind informaţiile din cele două coloane:
a) “Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci,
dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale
te face fericit…”.
b) “… un ungur înalt ca un brad”.
c) “… un om de treizeci şi şase de ani, înalt,
uscăţiv şi supt la faţă, cu mustaţa lungă, cu ochii
mici şi verzi şi cu sprâncenele dese şi împreunate
la mijloc”.
d) “- Tu vezi prea bine că am nevastă şi copii şi
că nu-ţi pot face nimic… Mi-ai luat liniştea
sufletului şi mi-ai stricat viaţa… Dar să nu crezi
că mă ţii legat…”.
e) “Fă cum ştii, dar eu îşi spun… că Lică e om
rău şi primejdios…”.
1. LICĂ
2. ANA
3. GHIŢĂ
4. PINTEA
5. MARŢI
6. BĂTRÂNA
Pag. 9
Rezolvă
Pag. 10
5. Dă un titlu nuvelei, raportându-te la evoluţia protagonistului.
6. Atitudinea autorului faţă de Ghiţă este:
a) de compătimire;
b) ironie;
c) admiraţie.
7. Drumul lui Ghiţă la moară poate simboliza:
a) dobândirea unui statut social mai bun;
b) o coborâre în Infern (catabasis);
c) o căutare a sinelui
8. Numele lui Ghiţă înseamnă:
a) nume predestinat jertfei;
b) biruitorul balaurului, al întunericului, al păcatelor;
c) un învins al destinului
Rezolvă
Pag. 11
9. Moartea lui Ghiţă poate fi interpretată ca:
a) o transcendere cosmică;
b) eşecul vieţii lui;
c) o ispăşire a greşelilor sale
10. Completează spaţiile punctate conform cerinţelor şi argumentează răspunsul:
a) Indică o plantă care să-l reprezinte pe Ghiţă……………………….
b) Indică un animal care să-l reprezinte pe Ghiţă……………………..
c) Indică un obiect care să-l definească pe acesta…………………….
d) Indică un loc preferat al protagonistului……………………………
11. Realizează un blazon care să cuprindă următoarele elemente (plantă, animal,obiect, loc preferat).
FIŞĂ DE CARACTERIZARE
I
Fragmente Mijloace de
caracterizare
Trăsături
„… acum el se făcuse mai de tot
ursuz, se aprindea pentru orişice lucru
de nimic, nu mai zâmbea ca mai
nainte, ci râdea cu hohot”;
„Lică, tu trebuie să înţelegi că
oamenii ca mine sunt slugi
primejdioase, dar prieteni nepreţuiţi”
“Tu eşti om Lică, iar Ghiţă nu e decât
o muiere îmbrăcată în haine
bărbăteşti” (Ana)
„Tu eşti om cinstit Ghiţă, şi am făcut
din tine om vinovat” (Lică)
PAG. 12
FIŞĂ DE CARACTERIZARE
II
Fragmente Mijloace de caracterizare Trăsături
“- Săracul de mine! grăi
Ghiţă aşa în glumă. Dar
năzuroasă mi s-a făcut
nevasta! Joacă, muiere;
parcă are să-ţi ia ceva din
frumuseţe…
“Tu poţi să mă omori, Lică,
tu cu oamenii tăi: eu pot să te
duc pe tine la spânzurătoare.
Nu te juca dar cu mine.
Gândeşte-te că tu m-ai făcut
să nu mai am multe de perdut
şi bagă de seamă să nu mai
perd şi cele c am! Să-ţi fie
frică de mine”.
Pag. 13
Rezolvă
• Lică
• Pintea
• Ana
• Legea
• Iubirea – datorie
• Aventura
12. Uneşte prin săgeţi opţiunile lui Ghiţă, în funcţie de personajul la care se raportează:
Pag. 14
-Ghiţă se supune lui Lică, dar este
torturat de remuşcări;
- Cap de familie, Ghiţă se simte
răspunzător pentru viaţa copiilor;
- Banii sunt, pentru el, modalitatea
prin care obţine confort material şi
financiar;
- crima este un gest disperat, un
rezultat al dezumanizării lui Ghiţă
- Lică Sămădăul este
lipsit de scrupule;
- Nonconformist şi
singuratic, Lică este
propriul stăpân;
- Banii îi asigură lui
Lică statut social şi putere
asupra semenilor;
- Crima este un act de
dominare, de sadism şi de
bucurie perversă
Trăsătura
dominantă a celor
două personaje
este dragostea faţă
de bani şi femeie;
Amândoi cunosc
atracţia fatală a
sângelui
Rezolvă 13. Stabileşte asemănări şi deosebiri între Ghiţă şi Lică Sămădăul
Diagrama Venn
Pag. 15
Ghiţă Lică
1. Titlul nuvelei se validează ca………….
2. Ghiţă deţine rolul de personaj………….
3. După clasificarea lui Wayne Booth, Ghiţă este
un personaj………………
4. În fragmentul: “Ce să-mi fac dacă e în mine
cava mai tare decât voinţa mea”, se identifică ca
modalitatea de caracterizare directă………
5. Veriga slabă din lanţul Lică – Pintea, este….
6. Lică îi descoperă lui Ghiţă…………… pentru
bani
7. Sub influenţa nefastă a banilor, Ghiţă parcurge
un proces de………….
8. Asupra lui Ghiţă acţionează un
determinism………..
9. Privit din perspectiva supratemei destinului,
Ghiţă este un personaj……..
A-B Conform teoriei lui Freud Ghiţă aparţine
tipului………..
Rezolvă
Pag. 16
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A
M P U D
O R T E
T I O Z
I N C U
V C A M
I R G A
A P T A H N
A N A R C I S I S T B
T L I T Ţ L Z O R
I D E Ă Ă A C A
C I R B R I G
I M I I E A I
P E Z C L C
A N A I
T S R U
I I E N
V O E
N A
A
L
Rezolvă
Cubul
1. Descrie în cinci rânduri “toposul” în care se mută Ghiţă.
2. Analizează stările lui de spirit, după apariţia lui Lică.
3. Asociază trăirile lui Ghiţă cu cele ale Anei.
4. Compară trăsăturile lui Ghiţă cu cele ale lui Lică.
5. Aplică ceea ce ştii din mitologie în interpretarea evoluţiei protagonistului.
6. Argumentează că protagonistul nuvelei este un predestinat.
Pag. 17