Post on 31-Oct-2015
Minicurs
conducere auto
Cuprins:
Autovehicolul repere
Manevre interioare
Reglaj scaun sofer
Reglarea oglinzilor
Portiera
Reglajul la faruri
Comenzi de baza
Comanda ambreiajului
Turarea
Comanda schimbatorului de viteze
Frinarea
Manevrarea volanului
Controlul directiei de mers
Folosirea luminilor
Manevre de baza
Pornirea de pe loc
Pornirea n ramp
Pornirea in rampa cu spatele
Reducerea vitezei
Oprire temporara
Oprirea totala
Virajele
Depasirea
Intoarcerea
Mersul inapoi
Manevre compuse
Garare
Parcare laterala paralela cu bordura
Iesirea din parcare
Manevrarea schimbatorului la parcare
La trecerea de nivel la calea ferata
Schimbarea benzilor
Plecarea rapida de la semafor
Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?
Intoarcerea la linia de tramvai simpla
Intoarcerea la linia de tramvai protejata
Intoarcerea la scuar
Urcarea/ coborirea bordurilor
Urcarea coborirea pantelor
Circulatia in coloana
Anticiparea si conducerea preventiva
Generalitati
Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate).....
Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare
nainte sa va urcati la volan
Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe
care nu o cunoaste ?
Plecarea corecta de pe loc
Reducerea "unghiului mort"
Variatiile de aderenta
Pornirea de pe loc
Patinarea
Acvaplanarea
Mersul debreiat
Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc
Virajele
Viteza
Manevrele
Oprirea
Frinarea
Intersectiile
Depasirile
Rampa/ panta
Conducerea de noapte si oboseala la volan
Conducerea de noapte
Oboseala la volan
Tips & tricks
Aprecierea distantelor in fata
Elemente specifice mediului urban respectiv rural
Conducerea pe ceata
Conducerea pe ploaie
Condusul masinii pe timp de iarna
Conducerea la inundatii
Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele
Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele
Tractarea
Evitarea agresivitatii
Reducerea uzurii
Consumul de combustibil
Doamnele singure
Limbajul nonverbal al soferilor
Exercitii de perfectionare pentru incepatori
Manual (BMW) de conducere avansata (extrase)
Pregatirea de plecare
Virajele generalitati
Virajele controlul acestora
Virajele pregatirea acestora
Cnd bunul sim d rateuri...
Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala.
Repere autovehicol
Repere constructive:
- Geamuri
o Parbriz (fata)
o Luneta (spate)
o Geamuri laterale
Fata/ spate
Stinga/ dreapta
- Portiere
o Fata/ spate
o Stinga /dreapta
- Scaune
o Fata = fotolii
o Spate = banchete
Interiorul
- Pedale:
o Ambreiaj
se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea
o Frina de serviciu
Se manevreaza cu piciorul drept
Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul
de
frinare
o Acceleratie
Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea
- Schimbator de viteze:
o Grupuri de pozitii
In acelasi plan
Intermediara
o Centrala, este pozitia de start si cea de translatie
Anterioara fata de pozitia intermdiara
o 1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta)
Posterioara fata de pozitia intermediara
o 2 (stinga), 4 (dreapta)
In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara
Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau
posterioara si in extrema dreapta
o Marche-arierre
- Frine:
o De serviciu (v. mai sus)
- actioneaza asupra tuturor rotilor
o De ajutor (de mina)
Blocheaza rotile spate
Face asigurarea la stationare
Are 2 pozitii:
Eliberata
Blocata
o Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare
mecanic
sau servofrina)
- Bloc lumini:
o Lumini de pozitie (la stationare)
o Faza intilnire (scurta)
o Faza de drum (lunga)
o Faruri de ceata:
Preferabile si in fata si in spate
Pun in evidenta in special marcajele
o Semnalizari:
Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers)
Schimbarea directiei de mers
Luminile de avarie
Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind
obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie)
o Lampa tripla din spate
Pozitie
Semnalizare schimbare directie de mers
Stop/ frina
o Lumina de interior:
Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului
Pozitii:
Stinga/ dreapta
Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala)
- Oglinzi:
o Retrovizoare interioara:
Frontala
Are 2 pozitii
Pozitie de lucru
Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul
din spate direct in ochii conducatorului auto)
o Retrovizoare exterioare:
Laterale:
Stinga/ dreapta
Reglajul se face:
o mai intii la cea din stinga
o astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara
de dincolo de stilpul central al caroseriei
Suplimentare:
Convexe
Ajuta la manevre
o Comanda dezaburire oglinzi laterale
- Stergatoare de parbriz:
o 2 parbriz si 1 luneta
o Comanda pozitii
Stergatoare parbriz:
Pozitie de repaos
Pozitie de activare temporara:
Pozitii de activare in trepte:
o I : intermitent (temporizator) reglabil
Reglare: Rapid:
Reglare: Lent:
o II: continuu lent:
o III: continuu rapid
Stergatoare luneta
Activitate lenta
- Parasolare:
- Climatizare:
o Bloc de comanda (sub bord):
Climatizare duala (stinga/dreapta)
Climatizare partiala (separat stinga/dreapta)
Comanda dezaburire:
Parbriz
Luneta
Ventilator:
In trepte
Preferabil treptele 1,2
Clapete pneumatice de dirijare flux de aer
o Fante de dirijare (deasupra bordului):
Reglaj manual
Se orienteaza spre geamurile laterale
Manevre interioare
Reglaj scaun sofer
- Fata spate
- Pe verticala
- In plan sagital
- Reglaj lateral
Reglarea oglinzilor
Laterale:
In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si
atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte
de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa
fie cat mai mic.
In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv
asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai
departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci
cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind
poriuni de cer.
Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine
sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le
folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole.
Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n
dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni
deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din
dreapta.
Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare
se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira
conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul
pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul.
Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta
prin oglinzile retrovizoare.
Interioara:
Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se
poate observa prin geamul din spate (lunet).
La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul
care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme.
Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul
din fa.
Suplimentare:
Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe
masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce
vad elevii in oglinda propriu-zisa
Utilizare:
Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii
in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa
ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte.
'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului
spate/fata).
Portiera:
Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina
opusa
portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi
din prima larg).
Reglajul la faruri
E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu
obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si
logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri
Comenzi de baza
Comanda ambreiajului:
Ambreiajul se calca doar la
- plecarea de pe loc,
- la schimbarea vitezelor
- atunci cand intentionezi sa opresti
Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total
(pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie
limitata la un minim necesar.
La pornire
- cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor
de putere, pe care
in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind
a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul
fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel,
autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe
loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc.
- nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a
pedalei
de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite
popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc
pentru invingerea inertiei.
- masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai
mult decat
trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei
Cand schimbi vitezele
- din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai
repede la ambreiaj
pentru exploatarea inertiei.
- Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic
artificiu: se aduce turatia
motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in
frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti
scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de
deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea
cutiei.
In mers si la oprire
- s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl
unor nceptori, nu se
mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne
fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat
prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i
devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor.
- n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori
mararier, conductorul
regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala
ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se
cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a
autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de acceleraie.
Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte
periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor
propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz
frna de motor.
Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc
Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca
foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul,
adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala.
Turarea
Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la
turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe
de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de
ambreiaj va conduce la o uzura prematura.
Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari.
Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm,
pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e,
sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au
relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia
de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari involuntare "in
tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si sa loveasca
masina din fata.
Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar
neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o
greeal grav.
Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se
rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina
practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea
raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i
turaie mic la sarcini mici. Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se
cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este o comoditate
satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare. Pentru exerciii,
turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa 1000 rot/min. Potrivit
acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru a furniza
putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu
are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de
autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept
superioar.
Comanda schimbatorului de viteze:
Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se
foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile
propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul
se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si
vrei sa iesi din zapada .
La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de
comenzi,
a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng.
b) - Apas complet pedala ambreiajului.
c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche".
d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o
e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului.
f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar.
g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat.
h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd
dorete frnarea, va reduce
accelerarea.
Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr
comanda e. Totui, nainte
de g nu poate lipsi comanda e.
Corespondenta treapta viteza
Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a.
Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci
ceva: impingi foarte usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte
de a-l misca mai hotarat, o sa observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu
stiu daca aceasta metoda e o.k. din punctul de vedere al uzurii.
Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers.
Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj
suficient.
La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50.
Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu depasim
cu mai mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta respective.
Trebuie sa asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l asculti,nici nu e
nevoie sa te uiti la turometru):daca face prea urat,schimbi in treapta superioara,daca
"dardaie" dand sa se opreasca,schimbi in treapta inferioara! In general orice masina
te smuceste daca vrei sa schimbi in viteza superioara cand ai turatia motorului prea
mica.
Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in
functie de cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta
respectiva. Poti s-o faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in frana
de motor) si n-ai mai apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a
scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat astfel incat sa fie buna pt noua treapta,
altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si un pic acceleratia dar doar un
pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa accelerezi pana la
1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva momente
inainte ca ambreiajul sa cupleze.
Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat
ambreiajul, altfel se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul se
face tocanita...
Frinarea:
1) - Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce
autoturismul se ndreapt spre un sector unde este permis oprirea.
2) - Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a
pedalei poate avea ca efect un moment de frnare brutal.
3) - Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea.
Astfel, att frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o
msur preventiv i o obligaie profesional.
4) - In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept,
pentru o frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit.
Conductorul ncepe frnarea din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc)
urmrind mai nti eficitatea frnrii. El frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz,
mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i momentul opririi. Se maid a drumul
la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai elibereaz pentru a stopa linitit
autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si ferodoul frinelor creste pe
masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea pedalei de frina
trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala
apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia
sa nu te infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume... de
asta, trebuie sa franezi din timp).
5) Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de
motor dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se
opri motorul odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este,
s zicem, auxiliar cci nu are scopul de a frna ori de a opri din mers.
6) - Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la
intersecii, pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul peste
ali participani la trafic, n cazul unei tamponri din spate, ori n cazul drumului cu
declivitate.
7) - Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng alturi
de pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c o
vreme, autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea la
semafor, dar dac n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul
autoturismului oprit pentru a acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai
slbete pedala ambreiajului, se introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt
clipa eliberrii drumului, innd pedala ambreiajului apsat.
Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii
pedalei frnei, motorul merge cu turaie mic
3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o
turaie mic a motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent
cu pedala frnei. Dac nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu
va fora oprirea motorului, iar acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul.
Totui, dac se frneaz n acest mod defectuos dar se asigur astfel evitarea unui
pericol neateptat, nendemnarea conductorului ar putea conta mai puin ca
greeal.
Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi
ambreiajul la podea si scoti pe liber.
La orice oprire sunt deci 2 situatii:
1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi
ambreiajul si apoi frana
2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa nu
apesi din prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la relanti
apesi si ambeiajul.
Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din
viteza si o lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii de
un semafor si il vezi rosu)
Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand
nu apesi ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus
considerabil din viteza de deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana
scade viteza considerabil dupa care poti sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa caz
...la schimbarea treptei de viteza.
Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa
franezi dupa aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de
motor si apoi oprire cu ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei
piciorul de pe acceleratie mai din timp ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3 in
2.
Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol; e
nasol pt tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In
general,cand schimbi 4-3 franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt
reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000 rpm,la motor pe benzina ->cifrele sunt
orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa incetinesti mult/opresti,nu e
nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si opresti sau dupa ce
ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp masina e in
miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie cand
e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic pentru
ca am vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu se
sesizau la schimbarea 2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea vrea
sa intre si nici macar dupa socul resimtit in masina la ridicarea ambreiajului!
O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara franare
(cand apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul ca e
incomoda, poate duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune) si
uzura excesiva la motor(din supraturare).
Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina.
Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor:
1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie
2. metoda retrogradarii
Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie
foarte mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi mai
tii un pic piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura specifica
retrogradarii). Iar ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid
ambreiajul,ca daca adormi cu el patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba
dimpotriva,masina merge aproape pe liber...
Frana de motor e recomandata pentru
- iarna
- pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra cubica.
- la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de
picior.
Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare.
Manevrarea volanului
In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in
pumni foarte tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa il
ajuti putin sa revina in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn.
Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin
dreapta merge, dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse mari
sa busesti masina.
Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi
degetele intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand
virezi stanga incepi cu mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga.
Cand te apropii de un viraj spre dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10
unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat
viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul cu stanga, iar dreapta
aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu volanul la ora
12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi la
ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana
dreapta a ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel sigur
nu se incurca.
E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul
virajului; cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe
volan, lasandu-l sa-ti invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la
intrarea in curba si la manevre de parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma si
poate aluneca. La drum lung sa nu te gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa
stea pe volan neaparat.
Controlul directiei de mers
Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie sa
se afle in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi.
Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul
din dreapta jos al parbrizului.
Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate.
Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca
tin mana prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe
mijloc iar masina oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il
tii relaxat, nu de parca ti l-ar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da
cineva seama cum sa tina mana pe volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub
control in acelasi timp.
In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente
imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la
viraje inutile pe sosele.
Folosirea luminilor
Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:
1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa
2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru
ceilalti participanti la trafic
3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel obstacol
Manevre de baza
Pornirea de pe loc:
asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunul- Deschizi usa si
intri in masina
verifici ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci
ambreiajul si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort) se poate ca
peste noapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de siguranta in functie de cum
ajungi la ambreiaj: sa poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta
dar nici sa nu dai cu ghenunchii de volan iar la oglinzile exterioare
- Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna ca
poti da la
farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric)cheie) in afara de 3,
martorul de benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu
semnul exclamarii);
Acordarea prioritatii daca e necesar Semnalizare la stinga/ dreapta - Asigurare
fata spate
dai cheie la- Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare
frina de serviciu
Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta Imotor
asigurare din nou- Eliberare totala frina de mina
- Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce
piciorul se ridica,
eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc,
cand masina s-a pus in miscare si continui sa accelerezidreptul se muta de pe frana
pe acceleratie apasind-o usor
Legat de aceasta sunt 2 metode:
1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv
2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care
continui sa ridici usor ambr pana la capat
- Oprirea semnalizarii
Precautii
Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca
rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar
autoturismul la nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur
preventiv). Dac maneta nu va fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat
dup rsucirea cheii n contact, autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce
poate deveni extrem de grav, numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una
dintre trepte.
In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va
decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de
siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez".
Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv).
Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la
bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de
funcionare.
Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine automat
la poziia "contact pentru funcionarea motorului".
Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii
calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2
masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie.
Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea
motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele
artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel,
cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De
asemenea, pornirea motorului rece poate fi o problem specific modelului
constructiv sau o problem datorat strii tehnice.
Pornirea n ramp
- Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata
Semnalizare- Asigurare
Viteza I- Ambreiaj la podea
- Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de
blocare)
se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000- Eliberare pedala
frina de serviciu
eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin
(ambreiajul se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem)
pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarte- Eliberare
frina de ajutor
accelerare apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului putin pentru
optimizarea propulsiei
Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este urmtoarea:
Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un ir de vehicule,
lumina verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se lampa verde,
comenzile pornirii de pe loc s nu permit micarea autoturismului spre spate, nici
mcar 1-2 centimetri.
In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la
punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul
in care cablul de frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de picior
(mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata in
viteza )
Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana apasata,
ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s mearg
napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din rampa (de
fapt 3, dar al doilea nu se recomanda deoarece masina ori tot o sa se dea in spate
ori o sa moara motorul; Bine, la oricare din variante e posibil sa moara dar la asta
mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua)
Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt:
1) - Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze.
2) - Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul
drept ramine pe frina de serviciu.
3) - La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept,
pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un
drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca
altfel iti moare motorul.
- Metode de plecare
- A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori):
a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o
asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras)
b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece
conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il tii
in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul
c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa
2000 rot/min).
d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului scade
ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul este
frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un timp, n
aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie. Pedala
acceleraiei rmne mereu apsat.
e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna
dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala
ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac
pornirea este prea nceat.
Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor:
-daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit
reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla:
tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in
situatii de stres mai uiti chestia asta.
- B) Jocul de picioare.
In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe
aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce
piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul in
care prinde.
Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii
punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca, sa-l
ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci cand
ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la vale).
Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa
turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca
incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si
desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de
soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti cand iti moare pe un dum drept dar
atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci
sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel
din spate.
- C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic
modificata.
Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana
cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a
prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe
frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj.
E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe
acceleratie, decat sa te misti foarte repede.
Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai
piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in situatiile
obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior).
4) - Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie
de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul
n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea
vitezei autoturismului.
In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen
(metoda A).
1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se
cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite.
2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel ...necazul
este atunci cand nu se poate rezolva corect.
3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii
motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de
ferodou incins...si o schimbare de ambreiaj...ce costuri ..???
4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...????
5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu
...incearca sa o executi cum este scrisa la carte.
Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva
mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le puteti
face cu masina... El nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el este cu tine
in masina pentru prima data si nu va cunoaste asa cum va cunoaste instructorul
capacitatile. Examinatorul nu apreciza plecarea cu scart, demarajul, viteza marita,
fandarile spectaculoase pentru a evita un alt participant la trafic sau o nenorocita de
groapa ce apare pe carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in intersectie, chiar
daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza si am putea
enumera multe.
In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de mana
atunci asa o vei executa.
Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele
necesare respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul ca
sa conduci pe drumurile publice.
Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa,
atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum
efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala.
Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se
opreste dar nici nu se ambaleaza.
Pornirea in rampa cu spatele
Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului
coboara putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe
acceleratie.
Reducerea vitezei se poate face:
- luand putin piciorul de pe acceleratie
schimbare a vitezei- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare
a ambreiajul la podea
intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj
- prin frinare directa: apasand pe pedala de frana
Oprire temporara:
Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si
trecerea lui pe frina
La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu
piciorul sting
- Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu
ambreiajul apasat: in
felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza.
Stopurile prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod
- Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la
punctul mort si
normal...ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de serviciu sau se coboara frana de
ajutor etc, etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de
tot. De principiu totusi nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare.
Greseala e ca poate apare ceva neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La
viteze mici(sub 20 la ora) nu prea mai conteaza chestia astaapoi doar apesi pe
frana lasind masina sa curga pana la punctual de oprire, controlul fiind din frana.
Eventual actionezi apoi frana de ajutor. La pornire
Oprirea totala:
Semnalizare la dreapta- Asigurare spate
Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea
lui pe frina
- La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu
piciorul sting si se
aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort
- PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu
pana se opreste
verificati inca odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa
aceea ridicati usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana.masina, apoi scoateti
din viteza
- Se opreste semnalizarea
In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau
nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea
este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti
acolo unde presupune pericol sau stinjenirea altora.
Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire
pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca
poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el p-acolo)
Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit,
pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi
pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este
daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte de
a-l opri tu
Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de
mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in
cazul de fata, sa bagi a-ntaia).
Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge - ca
sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare.
Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati
pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca
nu, e posibil ca masina sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa
acceleratia din greseala
In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa.
De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe
o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din
rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in
spatele tau.
Virajele
Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga dreapta)
- Asigurarea din spate si lateral: stinga dreapta
- Semnalizare la: stinga dreapta
- Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) ocuparea benzii
sau rindului din
dreapta
- Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II)
- Marirea atentiei
o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie pentru
a
cunoaste daca manevra este permisa si posibila
o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de
circulatie,
semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii
o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta
o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie
- Efectuarea virajului la stinga ocolind centrul imaginar aldreapta cu viteza
redusa
intersectiei la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa
acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor
- Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de
mers pe
partea dreapta
- Se opreste semnalizarea
In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel
- putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun
inceput ci in timp
ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent
sau poate stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau
- la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi
prioritate.
Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa obtii
o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda pe
care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba
(viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu
vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc, pleci cu viteza I dupa care schimbi a
doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare. Dupa finalizarea virajelor,
cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta 3.
Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 7-
8% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e
mai mare , mai mica , incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza.
In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa
te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi in
viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat.
La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija sa
nu faci aceasta trecere in zona de preselectie.
Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn
numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei
se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru
propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei,
att ct este necesar pentru a merge confortabil n curb. Apoi, vom schimba o
treapt potrivit mersului confortabil i curburii drumului. Dar, n aceeai clip n care
ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s accelerm uor, fie c am
schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai treapt.
Depasirea
- Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in
situatie limita.....mai
retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire)
- Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare
- Semnalizare la stinga (50 100 m)
- Asigurare din fata
- Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu mareste
viteza,
accelerarecircula cit mai mult pe partea dreapta)
- In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea unei
portiere
deschise)
- La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare
dreapta ),
revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai
constituie un pericol pentru acesta
La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul
necesar. PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE
(DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza
in sine,ci de cum obtii cat mai repede viteza respectiva.
Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta
in treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu atat
mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza mai
mare se trece intr-o treapta inf. dupa care se revine in treapta superioara. Normal ca
motorul se va supratura dar iti va da si un cuplu mare.
Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus
nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul
poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in
nici un caz nu schimbi in treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar
retrogradezi.
Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea ferata
ori in viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de la motor
tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de momentul in
care cuplul scade iar in treapta in care trecem motorul sa poata accelera la maxim.
Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca
ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata.
Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile.
Intoarcerea
- Manevre comune initiale
o Asigurare fata spate
o Semnalizare la stinga
o Acordarea prioritatii
o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul spre
stinga inainte de a porni de pe loc
- Prin ocolire (daca spatiul permite)
o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si
acostament
o Se opreste semnalizarea
- Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari)
o - Cea mai utilizata manevra
o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si
asigurare
o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura
se opreste
o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in
marche
arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare
o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu
scaunul la
jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga
o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in
treapta I
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece
la
efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe partea
dreapta a drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament
o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic
- Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi
dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in
marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia inainte
indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers.
- Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid,
se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De
aici se merge in marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se
merge la dreapta pentru incadrare pe sens.
Mersul inapoi
- Asigurarea fata spate
- Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi
- Acordarea prioritatii
- Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II:
ambreiaj patinat
pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri
- La terminare se opreste semnalizarea
La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera
scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/
acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar
nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta).
Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu misca
volanul catre stanga...
in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin inclinata fata de
marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa
descreasca spre spate. Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza
distantele si chiar paralelismul
Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca in
timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta.
Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul
de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care
tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul volanului.
Continua drumul astfel, asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se departeze de
tusa, roteste putin volanul spre stanga, pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora
12" la pozitia "ora 11".
Manevre compuse
Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare
data.
Garare
- Pe dreapta
o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de
1,5
2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper
o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta
o Acordare prioritate
o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre
o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi
o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul
patinat)
o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se
roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture)
o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si
distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se continua
deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat
- Pe stinga
o Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului
Parcare laterala paralela cu bordura
- Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului
parcam)
- Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de
masina,
asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm
- Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga)
- Asigurare
- Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi
- Acordare prioritate
- Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat
- Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o tura
(cel mai sigur)
dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta
spate dai complet dreapta.
- Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau pina
cind tangentiala la
oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de
reper sau ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda
stanga). Oprim auto si rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul
total stinga la unele masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal.
Daca am lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda retrovizoare
laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita bordurii si ulterior
rotim pina la refuz stinga volanul
- Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre
este paralela cu
bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura)
E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la
centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar
trebui, gata ai si lovit-o.
Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto
la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu
traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu
spatele, etc in oglinzile masinii...
Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in pericol
siguranta circulatiei.
Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe
care doriti sa o parcati.
Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita
distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu
ai pe nimeni in spate ci doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in
spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci trebuie
sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l
lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata.
Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face
astfel:
- duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub
bara fata a masinii
din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele
masinii la linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma
rog,impropriu spus "intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de
intersectia "virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il
determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia imaginara ca
intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi putin,ptr siguranta.
- sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a
lunetei depaseste
marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi deloc
capota celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din
spate,dar in general merge.
- mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi.
Iesirea din parcare
- iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de
intalnire a usii din fatza
cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini.
- daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci
nu este nici un
pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini.
- oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este sa
indrepti volanul...
Manevrarea schimbatorului la parcare:
Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz
de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea
motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac
autovehiculul are transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe
timpul parcarii (stationarii) cu frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete
avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea autoturismului staionat, s avem n vedere
c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este necesar
fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului.
Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta
inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe deal
in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul
imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul trebuie
s bracheze roile directoare (adic s le lase virate i cu volanul blocat).
In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si
dimineta vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul
...condensul ...are mari efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini sa
nu cuplezi frana de mana...poate sa inghete ...cablul sau chiar sabotii (placutele) ...In
cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti manevra inainte ....inapoi...pana la
deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe orizontala ...iar manevra de mers
inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana ...puteti folosi ceva alcool
pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie blocat
cablul...(hmmm...mecanica asta)
n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant),
putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru
parcare, i nu are alt rol
La trecerea de nivel la calea ferata
Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este
vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece
cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele
eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la
inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra de pornire respectiv eliberarea
ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea acesteia, ca in cazul in care se
opreste motorul, sa n-o faca pe sine.
Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a
depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele
trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care ar
pune incarcatura in pericol.
Schimbarea benzilor
Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului folosim
benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este libera.Banda din
stanga o folosim pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai este un caz specificat
in lege pe un drum cu 3 benzi pe sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3
vor sa intre simultan pe banda din mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe
banda 3. In rest cel care schimba banda este obligat sa acorde prioritate celor care
circula pe acea banda
Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe
banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea.
Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu
viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e
plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste
cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de comportament cineva tot te va
lasa.
Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este cazul
in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa te lase
pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa treaca pe banda 2.
In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te incadrezi
pe banda 2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei, incadrare,
asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si claxoneza 50
de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul...
Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi te
bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui semnalizeaza
si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca ocolesc un
obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe a doua
astfel, in momentul in care ajungi in dreptul obstacolului tu sa fii demult pe banda 2.
Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu numai la 50m in fata ta ci sa vezi si mai
departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu stai pana
ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te bagi si tu. Si
inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt ca
1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de pietoni
obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens.
2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima banda)
nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus
depasirilor riscante a celor care vin din sens invers
3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus
Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe
banda dintr-o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se da
un pic inapoi si apoi treci.
Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp):
- la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos
pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce
incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in
viteza 1)
- urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca
sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai
in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza)
-cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici din
ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat.
- ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor
ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie
Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?
Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si
se termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei
care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens
giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care vin din stanga lui.
Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea benzi sau la iesirea de pe acest
drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza dreapta la iesire obligatoriu,
restul sunt recomandari.
NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se
semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate
patrunde in el decat spre dreapta. De principiu NU este obligatorie semnalizarea
stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar dreapta la iesirea din el! ns daca nu
iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii de centrul sensului
giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta. Intrnd n intersecia cu
sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la dreapta semnalizeaz numai la
dreapta iar cei care vor vira pe alt drum semnalizeaz la stnga, se duc spre partea
dreapt a centrului interseciei i apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre
drumul pe care l urmresc. Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul
giratoriu si nu executi viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar
daca intri pe banda 1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi
stanga, firesc. (sau intri pe 2 dar te duci pe 3).
Care ar fi aadar avantajele semnalizrii:
Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa arate
celor din spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n giratoriu ca nu o iei
pe urmatoarea iesire la dreapta din intersecie ci mai mergi, pentru ca ceilai sa nu
aiba probleme cu tine.
In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii:
Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in
giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua
deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca
si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect e sa semnalizeze
dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi sa faca dreapta.
Intoarcerea la linia de tramvai simpla
Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje.
Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei
de a schimba directia de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare
si inceperea franarii lente pana la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai.
Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a observa traficul (tramvai in circulatie
sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si acordati-le prioritate.
Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de dreapta).
Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre
benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam
banda dorita pentru a circula in directia stabilita.
Intoarcerea la linia de tramvai protejata
Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si
se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat
dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile cuvenite.
Intoarcerea la scuar
Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1
daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi
manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi
manevra de intoarcere la scuar sa te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile
cuvenite.
Urcarea coborirea pantelor
De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a.
Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare, coborind
in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la 10 km/h si
apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti putin frana, fara
sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema daca se mai ambaleaza motorul, isi revine
daca actionezi usor frana.
E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie
de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal.
- in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o
turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr
invingerea fortelor care se opun deplasarii.
- daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu a-
4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare in
zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj
accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a.
- daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit
valoare sau simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi
rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si
te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si motorul tinde sa se
opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe rampa apesi acceleratia
putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu exceptia cazului in
care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa acceleratia la
ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult vrei sa
reduci viteza)
- schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept.
La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune
cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate > cele
cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor +
tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele
inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers, deoarece usurind greutatea
repartizata pe spate datorita inclinarii masinii, aderenta scade si se poate produce
patinare)
La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele
urmatoare:
- consum redus de benzina
- uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase
- zgomot mai mic, trepidatii reduse
- posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie
rezerva mare de putere disponibila
Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si
sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai
cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci
nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara.
Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si plina
de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat mai
mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai sa ai
grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e lunga
rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare
strict pe frana de motor, e foarte important sa nu franezi in groapa.
Urcarea/ coborirea bordurilor
Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai
bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe
rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca
bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult
rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa bordura,cu ambreiajul patinat (care cam
dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa urci
si bordura.
Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti
frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.
Circulatia in coloana
1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul.
2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in caz
de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta banda,
nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului)
3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se
intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata
...atunci va dati seama ce se intampla).
4. Pastrati-va calmul.
5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a parasi
banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti prioritate.
6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de
carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa
tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa
cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare.
7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa.
Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina.
Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il
apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc., asta nu e uzura foarte mare, dar
sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e bine deloc!
8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet
puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1
9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!
Folosirea luminilor
Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la
portbagajul celui din fata ta.
Anticiparea si conducerea preventiva
Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de
vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea
situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor
de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile atmosferice , de
vizibilitate, de drum si de trafic. Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii
pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident care nu a putut fi evitat in
nici un fel.
Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al individului.
nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei,
raportndu-se totodat la prevederile regulamentare.
Cond preventiva urmareste
1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de
conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto)
2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice
3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii
4. Contientizeaz existena factorilor de risc
Elementele conducerii preventive
cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/ conduit
preventiv, tehnicile de conducere n siguran, efectele negative asupra conducerii
generate de starea psihic
prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar putea
deveni periculoase
- imediata (deduci in timpul conducerii);
- indepartata (inainte de a pleca la durm)
vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent permanent
la tot ce se intampla in jurul lui.
- drum (stare, semnalizare, geometrie)
- ceilali participani la trafic
- autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote)
judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a
gasi cele mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs.
- prompta ;
- rapida ;
- selectiva
ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in
siguranta si rapid manevrele autovehiculului
Timpul de reacie
In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor creste la peste
3 secunde
Depinde de:
starea psihica/ emoionala
vrsta , starea de sntate
consumul de alcool, medicamente, droguri
oboseala, lipsa somnului
complexitatea si numrul de stimuli
< Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai
< Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai
complexa
Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic cuprinde 5 etape:
sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii formarea
ipotezei
Se face n mod activ (se caut, se urmrete,se detecteaz informaii) sau pasiv
(ateapt s vad ce se ntmpl)
Metode de a sesiza de a detecta pericole:
privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde
pstreaz imaginea global a situaiei
menine ochii mobili
pstreaz o soluie de rezerv
se asigur c este vizibil
identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor sesizate i
legtura acestora cu propria persoan ca participant la trafic
Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica orice situaie
din trafic.
Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i nelegerea
raporturilor lor cauzale se capt prin educaie i experien.
prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i elaborarea, pe
aceast baz a variantelor comportamentale corespunztoare situaiei date
Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii corespunztoare
diverselor probleme
decizia = procesul psihic care determin a