Minicurs Conducere Auto

download Minicurs Conducere Auto

of 99

Transcript of Minicurs Conducere Auto

  • Minicurs

    conducere auto

  • Cuprins:

    Autovehicolul repere

    Manevre interioare

    Reglaj scaun sofer

    Reglarea oglinzilor

    Portiera

    Reglajul la faruri

    Comenzi de baza

    Comanda ambreiajului

    Turarea

    Comanda schimbatorului de viteze

    Frinarea

    Manevrarea volanului

    Controlul directiei de mers

    Folosirea luminilor

    Manevre de baza

    Pornirea de pe loc

    Pornirea n ramp

    Pornirea in rampa cu spatele

    Reducerea vitezei

    Oprire temporara

    Oprirea totala

    Virajele

    Depasirea

    Intoarcerea

    Mersul inapoi

    Manevre compuse

    Garare

    Parcare laterala paralela cu bordura

    Iesirea din parcare

    Manevrarea schimbatorului la parcare

    La trecerea de nivel la calea ferata

    Schimbarea benzilor

    Plecarea rapida de la semafor

  • Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?

    Intoarcerea la linia de tramvai simpla

    Intoarcerea la linia de tramvai protejata

    Intoarcerea la scuar

    Urcarea/ coborirea bordurilor

    Urcarea coborirea pantelor

    Circulatia in coloana

    Anticiparea si conducerea preventiva

    Generalitati

    Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate).....

    Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare

    nainte sa va urcati la volan

    Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe

    care nu o cunoaste ?

    Plecarea corecta de pe loc

    Reducerea "unghiului mort"

    Variatiile de aderenta

    Pornirea de pe loc

    Patinarea

    Acvaplanarea

    Mersul debreiat

    Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc

    Virajele

    Viteza

    Manevrele

    Oprirea

    Frinarea

    Intersectiile

    Depasirile

    Rampa/ panta

    Conducerea de noapte si oboseala la volan

    Conducerea de noapte

    Oboseala la volan

    Tips & tricks

    Aprecierea distantelor in fata

  • Elemente specifice mediului urban respectiv rural

    Conducerea pe ceata

    Conducerea pe ploaie

    Condusul masinii pe timp de iarna

    Conducerea la inundatii

    Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele

    Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele

    Tractarea

    Evitarea agresivitatii

    Reducerea uzurii

    Consumul de combustibil

    Doamnele singure

    Limbajul nonverbal al soferilor

    Exercitii de perfectionare pentru incepatori

    Manual (BMW) de conducere avansata (extrase)

    Pregatirea de plecare

    Virajele generalitati

    Virajele controlul acestora

    Virajele pregatirea acestora

    Cnd bunul sim d rateuri...

    Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala.

    Repere autovehicol

    Repere constructive:

    - Geamuri

    o Parbriz (fata)

    o Luneta (spate)

    o Geamuri laterale

    Fata/ spate

    Stinga/ dreapta

    - Portiere

    o Fata/ spate

    o Stinga /dreapta

  • - Scaune

    o Fata = fotolii

    o Spate = banchete

    Interiorul

    - Pedale:

    o Ambreiaj

    se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea

    o Frina de serviciu

    Se manevreaza cu piciorul drept

    Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul

    de

    frinare

    o Acceleratie

    Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea

    - Schimbator de viteze:

    o Grupuri de pozitii

    In acelasi plan

    Intermediara

    o Centrala, este pozitia de start si cea de translatie

    Anterioara fata de pozitia intermdiara

    o 1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta)

    Posterioara fata de pozitia intermediara

    o 2 (stinga), 4 (dreapta)

    In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara

    Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau

    posterioara si in extrema dreapta

    o Marche-arierre

    - Frine:

    o De serviciu (v. mai sus)

    - actioneaza asupra tuturor rotilor

    o De ajutor (de mina)

    Blocheaza rotile spate

    Face asigurarea la stationare

    Are 2 pozitii:

    Eliberata

  • Blocata

    o Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare

    mecanic

    sau servofrina)

    - Bloc lumini:

    o Lumini de pozitie (la stationare)

    o Faza intilnire (scurta)

    o Faza de drum (lunga)

    o Faruri de ceata:

    Preferabile si in fata si in spate

    Pun in evidenta in special marcajele

    o Semnalizari:

    Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers)

    Schimbarea directiei de mers

    Luminile de avarie

    Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind

    obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie)

    o Lampa tripla din spate

    Pozitie

    Semnalizare schimbare directie de mers

    Stop/ frina

    o Lumina de interior:

    Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului

    Pozitii:

    Stinga/ dreapta

    Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala)

    - Oglinzi:

    o Retrovizoare interioara:

    Frontala

    Are 2 pozitii

    Pozitie de lucru

    Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul

    din spate direct in ochii conducatorului auto)

    o Retrovizoare exterioare:

  • Laterale:

    Stinga/ dreapta

    Reglajul se face:

    o mai intii la cea din stinga

    o astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara

    de dincolo de stilpul central al caroseriei

    Suplimentare:

    Convexe

    Ajuta la manevre

    o Comanda dezaburire oglinzi laterale

    - Stergatoare de parbriz:

    o 2 parbriz si 1 luneta

    o Comanda pozitii

    Stergatoare parbriz:

    Pozitie de repaos

    Pozitie de activare temporara:

    Pozitii de activare in trepte:

    o I : intermitent (temporizator) reglabil

    Reglare: Rapid:

    Reglare: Lent:

    o II: continuu lent:

    o III: continuu rapid

    Stergatoare luneta

    Activitate lenta

    - Parasolare:

    - Climatizare:

    o Bloc de comanda (sub bord):

    Climatizare duala (stinga/dreapta)

    Climatizare partiala (separat stinga/dreapta)

    Comanda dezaburire:

    Parbriz

    Luneta

    Ventilator:

    In trepte

  • Preferabil treptele 1,2

    Clapete pneumatice de dirijare flux de aer

    o Fante de dirijare (deasupra bordului):

    Reglaj manual

    Se orienteaza spre geamurile laterale

    Manevre interioare

    Reglaj scaun sofer

    - Fata spate

    - Pe verticala

    - In plan sagital

    - Reglaj lateral

    Reglarea oglinzilor

    Laterale:

    In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si

    atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte

    de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa

    fie cat mai mic.

    In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv

    asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai

    departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci

    cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind

    poriuni de cer.

    Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine

    sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le

    folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole.

    Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n

    dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni

    deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din

    dreapta.

    Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare

  • se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira

    conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul

    pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul.

    Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta

    prin oglinzile retrovizoare.

    Interioara:

    Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se

    poate observa prin geamul din spate (lunet).

    La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul

    care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme.

    Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul

    din fa.

    Suplimentare:

    Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe

    masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce

    vad elevii in oglinda propriu-zisa

    Utilizare:

    Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii

    in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa

    ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte.

    'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului

    spate/fata).

    Portiera:

    Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina

    opusa

    portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi

    din prima larg).

    Reglajul la faruri

    E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu

  • obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si

    logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri

    Comenzi de baza

    Comanda ambreiajului:

    Ambreiajul se calca doar la

    - plecarea de pe loc,

    - la schimbarea vitezelor

    - atunci cand intentionezi sa opresti

    Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total

    (pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie

    limitata la un minim necesar.

    La pornire

    - cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor

    de putere, pe care

    in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind

    a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul

    fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel,

    autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe

    loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc.

    - nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a

    pedalei

    de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite

    popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc

    pentru invingerea inertiei.

    - masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai

    mult decat

    trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei

    Cand schimbi vitezele

    - din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai

  • repede la ambreiaj

    pentru exploatarea inertiei.

    - Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic

    artificiu: se aduce turatia

    motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in

    frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti

    scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de

    deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea

    cutiei.

    In mers si la oprire

    - s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl

    unor nceptori, nu se

    mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne

    fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat

    prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i

    devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor.

    - n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori

    mararier, conductorul

    regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala

    ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se

    cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a

    autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de acceleraie.

    Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte

    periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor

    propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz

    frna de motor.

    Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc

    Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca

    foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul,

    adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala.

  • Turarea

    Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la

    turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe

    de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de

    ambreiaj va conduce la o uzura prematura.

    Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari.

    Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm,

    pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e,

    sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au

    relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia

    de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari involuntare "in

    tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si sa loveasca

    masina din fata.

    Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar

    neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o

    greeal grav.

    Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se

    rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina

    practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea

    raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i

    turaie mic la sarcini mici. Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se

    cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este o comoditate

    satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare. Pentru exerciii,

    turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa 1000 rot/min. Potrivit

    acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru a furniza

    putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu

    are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de

    autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept

    superioar.

    Comanda schimbatorului de viteze:

    Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se

    foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile

  • propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul

    se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si

    vrei sa iesi din zapada .

    La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de

    comenzi,

    a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng.

    b) - Apas complet pedala ambreiajului.

    c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche".

    d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o

    e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului.

    f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar.

    g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat.

    h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd

    dorete frnarea, va reduce

    accelerarea.

    Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr

    comanda e. Totui, nainte

    de g nu poate lipsi comanda e.

    Corespondenta treapta viteza

    Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a.

    Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci

    ceva: impingi foarte usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte

    de a-l misca mai hotarat, o sa observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu

    stiu daca aceasta metoda e o.k. din punctul de vedere al uzurii.

    Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers.

    Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj

    suficient.

    La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50.

    Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu depasim

    cu mai mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta respective.

    Trebuie sa asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l asculti,nici nu e

    nevoie sa te uiti la turometru):daca face prea urat,schimbi in treapta superioara,daca

    "dardaie" dand sa se opreasca,schimbi in treapta inferioara! In general orice masina

  • te smuceste daca vrei sa schimbi in viteza superioara cand ai turatia motorului prea

    mica.

    Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in

    functie de cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta

    respectiva. Poti s-o faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in frana

    de motor) si n-ai mai apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a

    scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat astfel incat sa fie buna pt noua treapta,

    altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si un pic acceleratia dar doar un

    pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa accelerezi pana la

    1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva momente

    inainte ca ambreiajul sa cupleze.

    Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat

    ambreiajul, altfel se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul se

    face tocanita...

    Frinarea:

    1) - Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce

    autoturismul se ndreapt spre un sector unde este permis oprirea.

    2) - Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a

    pedalei poate avea ca efect un moment de frnare brutal.

    3) - Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea.

    Astfel, att frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o

    msur preventiv i o obligaie profesional.

    4) - In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept,

    pentru o frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit.

    Conductorul ncepe frnarea din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc)

    urmrind mai nti eficitatea frnrii. El frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz,

    mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i momentul opririi. Se maid a drumul

    la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai elibereaz pentru a stopa linitit

    autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si ferodoul frinelor creste pe

    masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea pedalei de frina

    trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala

    apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia

  • sa nu te infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume... de

    asta, trebuie sa franezi din timp).

    5) Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de

    motor dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se

    opri motorul odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este,

    s zicem, auxiliar cci nu are scopul de a frna ori de a opri din mers.

    6) - Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la

    intersecii, pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul peste

    ali participani la trafic, n cazul unei tamponri din spate, ori n cazul drumului cu

    declivitate.

    7) - Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng alturi

    de pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c o

    vreme, autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea la

    semafor, dar dac n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul

    autoturismului oprit pentru a acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai

    slbete pedala ambreiajului, se introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt

    clipa eliberrii drumului, innd pedala ambreiajului apsat.

    Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii

    pedalei frnei, motorul merge cu turaie mic

    3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o

    turaie mic a motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent

    cu pedala frnei. Dac nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu

    va fora oprirea motorului, iar acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul.

    Totui, dac se frneaz n acest mod defectuos dar se asigur astfel evitarea unui

    pericol neateptat, nendemnarea conductorului ar putea conta mai puin ca

    greeal.

    Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi

    ambreiajul la podea si scoti pe liber.

    La orice oprire sunt deci 2 situatii:

    1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi

    ambreiajul si apoi frana

    2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa nu

  • apesi din prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la relanti

    apesi si ambeiajul.

    Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din

    viteza si o lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii de

    un semafor si il vezi rosu)

    Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand

    nu apesi ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus

    considerabil din viteza de deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana

    scade viteza considerabil dupa care poti sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa caz

    ...la schimbarea treptei de viteza.

    Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa

    franezi dupa aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de

    motor si apoi oprire cu ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei

    piciorul de pe acceleratie mai din timp ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3 in

    2.

    Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol; e

    nasol pt tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In

    general,cand schimbi 4-3 franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt

    reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000 rpm,la motor pe benzina ->cifrele sunt

    orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa incetinesti mult/opresti,nu e

    nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si opresti sau dupa ce

    ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp masina e in

    miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie cand

    e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic pentru

    ca am vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu se

    sesizau la schimbarea 2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea vrea

    sa intre si nici macar dupa socul resimtit in masina la ridicarea ambreiajului!

    O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara franare

    (cand apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul ca e

    incomoda, poate duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune) si

    uzura excesiva la motor(din supraturare).

    Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina.

    Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor:

    1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie

  • 2. metoda retrogradarii

    Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie

    foarte mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi mai

    tii un pic piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura specifica

    retrogradarii). Iar ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid

    ambreiajul,ca daca adormi cu el patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba

    dimpotriva,masina merge aproape pe liber...

    Frana de motor e recomandata pentru

    - iarna

    - pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra cubica.

    - la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de

    picior.

    Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare.

    Manevrarea volanului

    In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in

    pumni foarte tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa il

    ajuti putin sa revina in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn.

    Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin

    dreapta merge, dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse mari

    sa busesti masina.

    Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi

    degetele intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand

    virezi stanga incepi cu mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga.

    Cand te apropii de un viraj spre dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10

    unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat

    viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul cu stanga, iar dreapta

    aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu volanul la ora

    12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi la

    ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana

    dreapta a ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel sigur

    nu se incurca.

  • E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul

    virajului; cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe

    volan, lasandu-l sa-ti invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la

    intrarea in curba si la manevre de parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma si

    poate aluneca. La drum lung sa nu te gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa

    stea pe volan neaparat.

    Controlul directiei de mers

    Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie sa

    se afle in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi.

    Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul

    din dreapta jos al parbrizului.

    Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate.

    Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca

    tin mana prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe

    mijloc iar masina oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il

    tii relaxat, nu de parca ti l-ar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da

    cineva seama cum sa tina mana pe volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub

    control in acelasi timp.

    In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente

    imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la

    viraje inutile pe sosele.

    Folosirea luminilor

    Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:

    1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa

    2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru

    ceilalti participanti la trafic

    3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel obstacol

  • Manevre de baza

    Pornirea de pe loc:

    asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunul- Deschizi usa si

    intri in masina

    verifici ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci

    ambreiajul si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort) se poate ca

    peste noapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de siguranta in functie de cum

    ajungi la ambreiaj: sa poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta

    dar nici sa nu dai cu ghenunchii de volan iar la oglinzile exterioare

    - Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna ca

    poti da la

    farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric)cheie) in afara de 3,

    martorul de benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu

    semnul exclamarii);

    Acordarea prioritatii daca e necesar Semnalizare la stinga/ dreapta - Asigurare

    fata spate

    dai cheie la- Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare

    frina de serviciu

    Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta Imotor

    asigurare din nou- Eliberare totala frina de mina

    - Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce

    piciorul se ridica,

    eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc,

    cand masina s-a pus in miscare si continui sa accelerezidreptul se muta de pe frana

    pe acceleratie apasind-o usor

    Legat de aceasta sunt 2 metode:

    1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv

    2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care

    continui sa ridici usor ambr pana la capat

    - Oprirea semnalizarii

    Precautii

  • Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca

    rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar

    autoturismul la nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur

    preventiv). Dac maneta nu va fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat

    dup rsucirea cheii n contact, autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce

    poate deveni extrem de grav, numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una

    dintre trepte.

    In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va

    decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de

    siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez".

    Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv).

    Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la

    bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de

    funcionare.

    Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine automat

    la poziia "contact pentru funcionarea motorului".

    Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii

    calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2

    masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie.

    Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea

    motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele

    artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel,

    cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De

    asemenea, pornirea motorului rece poate fi o problem specific modelului

    constructiv sau o problem datorat strii tehnice.

    Pornirea n ramp

    - Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata

    Semnalizare- Asigurare

    Viteza I- Ambreiaj la podea

    - Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de

    blocare)

    se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000- Eliberare pedala

    frina de serviciu

  • eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin

    (ambreiajul se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem)

    pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarte- Eliberare

    frina de ajutor

    accelerare apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului putin pentru

    optimizarea propulsiei

    Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este urmtoarea:

    Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un ir de vehicule,

    lumina verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se lampa verde,

    comenzile pornirii de pe loc s nu permit micarea autoturismului spre spate, nici

    mcar 1-2 centimetri.

    In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la

    punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul

    in care cablul de frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de picior

    (mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata in

    viteza )

    Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana apasata,

    ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s mearg

    napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din rampa (de

    fapt 3, dar al doilea nu se recomanda deoarece masina ori tot o sa se dea in spate

    ori o sa moara motorul; Bine, la oricare din variante e posibil sa moara dar la asta

    mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua)

    Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt:

    1) - Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze.

    2) - Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul

    drept ramine pe frina de serviciu.

    3) - La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept,

    pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un

    drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca

    altfel iti moare motorul.

    - Metode de plecare

    - A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori):

    a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o

    asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras)

  • b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece

    conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il tii

    in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul

    c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa

    2000 rot/min).

    d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului scade

    ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul este

    frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un timp, n

    aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie. Pedala

    acceleraiei rmne mereu apsat.

    e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna

    dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala

    ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac

    pornirea este prea nceat.

    Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor:

    -daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit

    reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla:

    tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in

    situatii de stres mai uiti chestia asta.

    - B) Jocul de picioare.

    In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe

    aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce

    piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul in

    care prinde.

    Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii

    punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca, sa-l

    ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci cand

    ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la vale).

    Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa

    turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca

    incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si

    desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de

    soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti cand iti moare pe un dum drept dar

    atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci

    sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel

  • din spate.

    - C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic

    modificata.

    Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana

    cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a

    prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe

    frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj.

    E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe

    acceleratie, decat sa te misti foarte repede.

    Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai

    piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in situatiile

    obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior).

    4) - Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie

    de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul

    n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea

    vitezei autoturismului.

    In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen

    (metoda A).

    1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se

    cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite.

    2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel ...necazul

    este atunci cand nu se poate rezolva corect.

    3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii

    motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de

    ferodou incins...si o schimbare de ambreiaj...ce costuri ..???

    4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...????

    5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu

    ...incearca sa o executi cum este scrisa la carte.

    Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva

    mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le puteti

    face cu masina... El nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el este cu tine

    in masina pentru prima data si nu va cunoaste asa cum va cunoaste instructorul

    capacitatile. Examinatorul nu apreciza plecarea cu scart, demarajul, viteza marita,

  • fandarile spectaculoase pentru a evita un alt participant la trafic sau o nenorocita de

    groapa ce apare pe carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in intersectie, chiar

    daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza si am putea

    enumera multe.

    In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de mana

    atunci asa o vei executa.

    Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele

    necesare respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul ca

    sa conduci pe drumurile publice.

    Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa,

    atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum

    efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala.

    Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se

    opreste dar nici nu se ambaleaza.

    Pornirea in rampa cu spatele

    Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului

    coboara putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe

    acceleratie.

    Reducerea vitezei se poate face:

    - luand putin piciorul de pe acceleratie

    schimbare a vitezei- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare

    a ambreiajul la podea

    intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj

    - prin frinare directa: apasand pe pedala de frana

    Oprire temporara:

    Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si

    trecerea lui pe frina

    La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu

  • piciorul sting

    - Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu

    ambreiajul apasat: in

    felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza.

    Stopurile prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod

    - Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la

    punctul mort si

    normal...ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de serviciu sau se coboara frana de

    ajutor etc, etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de

    tot. De principiu totusi nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare.

    Greseala e ca poate apare ceva neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La

    viteze mici(sub 20 la ora) nu prea mai conteaza chestia astaapoi doar apesi pe

    frana lasind masina sa curga pana la punctual de oprire, controlul fiind din frana.

    Eventual actionezi apoi frana de ajutor. La pornire

    Oprirea totala:

    Semnalizare la dreapta- Asigurare spate

    Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea

    lui pe frina

    - La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu

    piciorul sting si se

    aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort

    - PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu

    pana se opreste

    verificati inca odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa

    aceea ridicati usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana.masina, apoi scoateti

    din viteza

    - Se opreste semnalizarea

    In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau

    nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea

    este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti

    acolo unde presupune pericol sau stinjenirea altora.

    Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire

  • pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca

    poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el p-acolo)

    Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit,

    pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi

    pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este

    daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte de

    a-l opri tu

    Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de

    mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in

    cazul de fata, sa bagi a-ntaia).

    Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge - ca

    sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare.

    Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati

    pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca

    nu, e posibil ca masina sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa

    acceleratia din greseala

    In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa.

    De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe

    o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din

    rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in

    spatele tau.

    Virajele

    Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga dreapta)

    - Asigurarea din spate si lateral: stinga dreapta

    - Semnalizare la: stinga dreapta

    - Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) ocuparea benzii

    sau rindului din

    dreapta

    - Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II)

    - Marirea atentiei

    o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie pentru

    a

    cunoaste daca manevra este permisa si posibila

  • o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de

    circulatie,

    semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii

    o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta

    o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie

    - Efectuarea virajului la stinga ocolind centrul imaginar aldreapta cu viteza

    redusa

    intersectiei la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa

    acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor

    - Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de

    mers pe

    partea dreapta

    - Se opreste semnalizarea

    In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel

    - putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun

    inceput ci in timp

    ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent

    sau poate stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau

    - la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi

    prioritate.

    Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa obtii

    o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda pe

    care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba

    (viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu

    vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc, pleci cu viteza I dupa care schimbi a

    doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare. Dupa finalizarea virajelor,

    cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta 3.

    Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 7-

    8% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e

    mai mare , mai mica , incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza.

    In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa

    te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi in

    viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat.

    La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija sa

  • nu faci aceasta trecere in zona de preselectie.

    Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn

    numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei

    se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru

    propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei,

    att ct este necesar pentru a merge confortabil n curb. Apoi, vom schimba o

    treapt potrivit mersului confortabil i curburii drumului. Dar, n aceeai clip n care

    ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s accelerm uor, fie c am

    schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai treapt.

    Depasirea

    - Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in

    situatie limita.....mai

    retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire)

    - Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare

    - Semnalizare la stinga (50 100 m)

    - Asigurare din fata

    - Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu mareste

    viteza,

    accelerarecircula cit mai mult pe partea dreapta)

    - In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea unei

    portiere

    deschise)

    - La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare

    dreapta ),

    revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai

    constituie un pericol pentru acesta

    La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul

    necesar. PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE

    (DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza

    in sine,ci de cum obtii cat mai repede viteza respectiva.

    Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta

    in treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu atat

  • mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza mai

    mare se trece intr-o treapta inf. dupa care se revine in treapta superioara. Normal ca

    motorul se va supratura dar iti va da si un cuplu mare.

    Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus

    nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul

    poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in

    nici un caz nu schimbi in treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar

    retrogradezi.

    Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea ferata

    ori in viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de la motor

    tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de momentul in

    care cuplul scade iar in treapta in care trecem motorul sa poata accelera la maxim.

    Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca

    ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata.

    Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile.

    Intoarcerea

    - Manevre comune initiale

    o Asigurare fata spate

    o Semnalizare la stinga

    o Acordarea prioritatii

    o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul spre

    stinga inainte de a porni de pe loc

    - Prin ocolire (daca spatiul permite)

    o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si

    acostament

    o Se opreste semnalizarea

    - Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari)

    o - Cea mai utilizata manevra

    o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si

    asigurare

    o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura

    se opreste

    o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in

  • marche

    arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior

    o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare

    o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu

    scaunul la

    jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga

    o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in

    treapta I

    o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece

    la

    efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe partea

    dreapta a drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament

    o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic

    - Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi

    dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in

    marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia inainte

    indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers.

    - Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid,

    se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De

    aici se merge in marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se

    merge la dreapta pentru incadrare pe sens.

    Mersul inapoi

    - Asigurarea fata spate

    - Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi

    - Acordarea prioritatii

    - Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II:

    ambreiaj patinat

    pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri

    - La terminare se opreste semnalizarea

    La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera

    scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/

    acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar

  • nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta).

    Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu misca

    volanul catre stanga...

    in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin inclinata fata de

    marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa

    descreasca spre spate. Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza

    distantele si chiar paralelismul

    Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca in

    timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta.

    Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul

    de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care

    tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul volanului.

    Continua drumul astfel, asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se departeze de

    tusa, roteste putin volanul spre stanga, pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora

    12" la pozitia "ora 11".

    Manevre compuse

    Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare

    data.

    Garare

    - Pe dreapta

    o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de

    1,5

    2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper

    o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta

    o Acordare prioritate

    o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre

    o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi

    o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul

    patinat)

    o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se

  • roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture)

    o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si

    distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se continua

    deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat

    - Pe stinga

    o Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului

    Parcare laterala paralela cu bordura

    - Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului

    parcam)

    - Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de

    masina,

    asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm

    - Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga)

    - Asigurare

    - Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi

    - Acordare prioritate

    - Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat

    - Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o tura

    (cel mai sigur)

    dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta

    spate dai complet dreapta.

    - Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau pina

    cind tangentiala la

    oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de

    reper sau ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda

    stanga). Oprim auto si rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul

    total stinga la unele masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal.

    Daca am lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda retrovizoare

    laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita bordurii si ulterior

    rotim pina la refuz stinga volanul

    - Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre

    este paralela cu

  • bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura)

    E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la

    centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar

    trebui, gata ai si lovit-o.

    Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto

    la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu

    traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu

    spatele, etc in oglinzile masinii...

    Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in pericol

    siguranta circulatiei.

    Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe

    care doriti sa o parcati.

    Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita

    distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu

    ai pe nimeni in spate ci doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in

    spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci trebuie

    sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l

    lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata.

    Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face

    astfel:

    - duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub

    bara fata a masinii

    din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele

    masinii la linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma

    rog,impropriu spus "intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de

    intersectia "virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il

    determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia imaginara ca

    intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi putin,ptr siguranta.

    - sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a

    lunetei depaseste

    marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi deloc

    capota celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din

    spate,dar in general merge.

    - mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi.

  • Iesirea din parcare

    - iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de

    intalnire a usii din fatza

    cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini.

    - daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci

    nu este nici un

    pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini.

    - oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este sa

    indrepti volanul...

    Manevrarea schimbatorului la parcare:

    Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz

    de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea

    motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac

    autovehiculul are transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe

    timpul parcarii (stationarii) cu frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete

    avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea autoturismului staionat, s avem n vedere

    c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este necesar

    fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului.

    Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta

    inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe deal

    in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul

    imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul trebuie

    s bracheze roile directoare (adic s le lase virate i cu volanul blocat).

    In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si

    dimineta vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul

    ...condensul ...are mari efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini sa

    nu cuplezi frana de mana...poate sa inghete ...cablul sau chiar sabotii (placutele) ...In

    cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti manevra inainte ....inapoi...pana la

    deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe orizontala ...iar manevra de mers

    inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana ...puteti folosi ceva alcool

    pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie blocat

  • cablul...(hmmm...mecanica asta)

    n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant),

    putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru

    parcare, i nu are alt rol

    La trecerea de nivel la calea ferata

    Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este

    vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece

    cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele

    eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la

    inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra de pornire respectiv eliberarea

    ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea acesteia, ca in cazul in care se

    opreste motorul, sa n-o faca pe sine.

    Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a

    depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele

    trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care ar

    pune incarcatura in pericol.

    Schimbarea benzilor

    Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului folosim

    benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este libera.Banda din

    stanga o folosim pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai este un caz specificat

    in lege pe un drum cu 3 benzi pe sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3

    vor sa intre simultan pe banda din mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe

    banda 3. In rest cel care schimba banda este obligat sa acorde prioritate celor care

    circula pe acea banda

    Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe

    banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea.

    Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu

    viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e

    plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste

    cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de comportament cineva tot te va

    lasa.

  • Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este cazul

    in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa te lase

    pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa treaca pe banda 2.

    In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te incadrezi

    pe banda 2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei, incadrare,

    asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si claxoneza 50

    de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul...

    Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi te

    bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui semnalizeaza

    si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca ocolesc un

    obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe a doua

    astfel, in momentul in care ajungi in dreptul obstacolului tu sa fii demult pe banda 2.

    Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu numai la 50m in fata ta ci sa vezi si mai

    departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu stai pana

    ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te bagi si tu. Si

    inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt ca

    1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de pietoni

    obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens.

    2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima banda)

    nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus

    depasirilor riscante a celor care vin din sens invers

    3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus

    Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe

    banda dintr-o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se da

    un pic inapoi si apoi treci.

    Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp):

    - la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos

    pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce

    incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in

    viteza 1)

    - urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca

    sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai

    in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza)

  • -cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici din

    ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat.

    - ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor

    ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie

    Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?

    Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si

    se termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei

    care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens

    giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care vin din stanga lui.

    Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea benzi sau la iesirea de pe acest

    drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza dreapta la iesire obligatoriu,

    restul sunt recomandari.

    NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se

    semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate

    patrunde in el decat spre dreapta. De principiu NU este obligatorie semnalizarea

    stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar dreapta la iesirea din el! ns daca nu

    iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii de centrul sensului

    giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta. Intrnd n intersecia cu

    sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la dreapta semnalizeaz numai la

    dreapta iar cei care vor vira pe alt drum semnalizeaz la stnga, se duc spre partea

    dreapt a centrului interseciei i apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre

    drumul pe care l urmresc. Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul

    giratoriu si nu executi viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar

    daca intri pe banda 1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi

    stanga, firesc. (sau intri pe 2 dar te duci pe 3).

    Care ar fi aadar avantajele semnalizrii:

    Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa arate

    celor din spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n giratoriu ca nu o iei

    pe urmatoarea iesire la dreapta din intersecie ci mai mergi, pentru ca ceilai sa nu

    aiba probleme cu tine.

    In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii:

    Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in

    giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua

  • deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca

    si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect e sa semnalizeze

    dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi sa faca dreapta.

    Intoarcerea la linia de tramvai simpla

    Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje.

    Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei

    de a schimba directia de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare

    si inceperea franarii lente pana la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai.

    Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a observa traficul (tramvai in circulatie

    sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si acordati-le prioritate.

    Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de dreapta).

    Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre

    benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam

    banda dorita pentru a circula in directia stabilita.

    Intoarcerea la linia de tramvai protejata

    Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si

    se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat

    dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile cuvenite.

    Intoarcerea la scuar

    Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1

    daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi

    manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi

    manevra de intoarcere la scuar sa te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile

    cuvenite.

    Urcarea coborirea pantelor

    De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a.

    Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare, coborind

  • in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la 10 km/h si

    apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti putin frana, fara

    sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema daca se mai ambaleaza motorul, isi revine

    daca actionezi usor frana.

    E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie

    de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal.

    - in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o

    turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr

    invingerea fortelor care se opun deplasarii.

    - daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu a-

    4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare in

    zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj

    accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a.

    - daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit

    valoare sau simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi

    rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si

    te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si motorul tinde sa se

    opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe rampa apesi acceleratia

    putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu exceptia cazului in

    care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa acceleratia la

    ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult vrei sa

    reduci viteza)

    - schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept.

    La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune

    cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate > cele

    cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor +

    tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele

    inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers, deoarece usurind greutatea

    repartizata pe spate datorita inclinarii masinii, aderenta scade si se poate produce

    patinare)

    La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele

    urmatoare:

    - consum redus de benzina

  • - uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase

    - zgomot mai mic, trepidatii reduse

    - posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie

    rezerva mare de putere disponibila

    Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si

    sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai

    cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci

    nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara.

    Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si plina

    de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat mai

    mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai sa ai

    grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e lunga

    rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare

    strict pe frana de motor, e foarte important sa nu franezi in groapa.

    Urcarea/ coborirea bordurilor

    Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai

    bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe

    rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca

    bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult

    rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa bordura,cu ambreiajul patinat (care cam

    dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa urci

    si bordura.

    Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti

    frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.

    Circulatia in coloana

    1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul.

    2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in caz

    de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta banda,

    nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului)

  • 3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se

    intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata

    ...atunci va dati seama ce se intampla).

    4. Pastrati-va calmul.

    5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a parasi

    banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti prioritate.

    6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de

    carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa

    tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa

    cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare.

    7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa.

    Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina.

    Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il

    apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc., asta nu e uzura foarte mare, dar

    sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e bine deloc!

    8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet

    puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1

    9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!

    Folosirea luminilor

    Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la

    portbagajul celui din fata ta.

    Anticiparea si conducerea preventiva

    Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de

    vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea

    situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor

    de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile atmosferice , de

    vizibilitate, de drum si de trafic. Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii

    pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident care nu a putut fi evitat in

    nici un fel.

    Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al individului.

  • nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei,

    raportndu-se totodat la prevederile regulamentare.

    Cond preventiva urmareste

    1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de

    conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto)

    2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice

    3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii

    4. Contientizeaz existena factorilor de risc

    Elementele conducerii preventive

    cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/ conduit

    preventiv, tehnicile de conducere n siguran, efectele negative asupra conducerii

    generate de starea psihic

    prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar putea

    deveni periculoase

    - imediata (deduci in timpul conducerii);

    - indepartata (inainte de a pleca la durm)

    vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent permanent

    la tot ce se intampla in jurul lui.

    - drum (stare, semnalizare, geometrie)

    - ceilali participani la trafic

    - autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote)

    judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a

    gasi cele mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs.

    - prompta ;

    - rapida ;

    - selectiva

    ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in

    siguranta si rapid manevrele autovehiculului

    Timpul de reacie

    In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor creste la peste

    3 secunde

    Depinde de:

    starea psihica/ emoionala

    vrsta , starea de sntate

  • consumul de alcool, medicamente, droguri

    oboseala, lipsa somnului

    complexitatea si numrul de stimuli

    < Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai

    < Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai

    complexa

    Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic cuprinde 5 etape:

    sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii formarea

    ipotezei

    Se face n mod activ (se caut, se urmrete,se detecteaz informaii) sau pasiv

    (ateapt s vad ce se ntmpl)

    Metode de a sesiza de a detecta pericole:

    privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde

    pstreaz imaginea global a situaiei

    menine ochii mobili

    pstreaz o soluie de rezerv

    se asigur c este vizibil

    identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor sesizate i

    legtura acestora cu propria persoan ca participant la trafic

    Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica orice situaie

    din trafic.

    Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i nelegerea

    raporturilor lor cauzale se capt prin educaie i experien.

    prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i elaborarea, pe

    aceast baz a variantelor comportamentale corespunztoare situaiei date

    Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii corespunztoare

    diverselor probleme

    decizia = procesul psihic care determin a