Post on 03-Apr-2018
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 1/20
1. Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie
Obiectul de studiu al microeconomiei – reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor
economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor
economice.
Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC – Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice)
Disciplinile economice
1. Fundamentale
statistica matematica,teoria economica
(formeaza mentalitatea
economica)
2. Aplicative
marketing, comert,merceologie,
management,
contabilitate
3. De granita
drept economic,geografie economica
Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie
Nivel Microeconomic – proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea
economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc)
Nivel Mezoeconomic – pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la sectoare de activitate
economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura,transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative.
Nivel Macroeconomic – procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de
subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum
si la intreaga economie privita ca agregat
Nivel Mondoeconomic – procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor
internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg
considerat la scara planetara sau zonal-internationala
2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si
importanta lui.Premisele modelului posibilitatilor de productie:
1. Alegerea intre 2 bunuri
2. Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta
3. Gospodaria poarta un caracter inchis
Variante alterntive Grau Fy Porumb Tx Cost de oportunitate
A 10 0
B 9 1 1
C 6 3 1.5
D 0 6 2
Co =-
=1 Cost de oportunitate–
exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi
resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara „castigul obtinut” prin „pierderea” celei mai bune
dintre variantele sacrificate
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 2/20
Un punct din afara acestei curbe – semnifica o cantitate care nu poate fi produsa din cauza insuficientei de
resurse
Un punct din interiorul curbei – semnifica nefolosirea totala a resurselor.
Caracteristica curbei:
1. Puncte pe CPP semnifica cantitatea maximala de bunuri care poate fi produsa cu resursele si
tehnologiile existente.
2. CPP este descrescatoare cand cantitatea de grau↑si porumb↓si invers.
3. Inclinatia pantei CPP semnifica gradul de realocare a resurselor EC si se calculeaza prin intermadiul
costului de oportunitate (cost alternativ)
Co =-
majoram cantitatea de porumb
Co =-
majoram cantitatea de grau
* Cost de oportunitate – reprezinta castigul obtinut din pierderea celei mai bune variante sacrificate.
4. Legea costurilor de oportunitate crescande – CPP este concava din cauza actiunii acetei legi si
datorita cheltuielilor suplimentare de adaptare si respecializaare a resurselor pentru producerea
bunurilor alternative.
Reactia CPP la modificarea resurselor tehnologice.
↑R Tehnologiile seperfectioneazadeplasarea la dreapta
producerea unei contitati
suplimentar de grau si
porumb
↓R Tehnologiile sau uzat deplasarea la stangaposibilitati mai mici
↑R ↑T doar pentru grau(Y) iar X constant seschimba panta care poate
creasca spre dreapta,
descreasca spre stanga
↑R ↑T doar pentruporumb iar Y- constant,Creste spre dreapta
Descreste spre stanga
Cum de produs – semnifica modalitatea de combinare a Resurselor (R) EC in vederea cresterii eficientei EC
E=
> 1
1. Principiul maximizarii – majorarea costurilor suportarea pentru obtinerea rezultatelor maxime
obtinute
0
2
4
6
8
10
12
0 1 3 6
curba posibilitatilor de productie
curba posibilitatilor de
productie
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 3/20
2. Principiul minimizarii – celasi rezultat cu mai putine cheltuieli
Pentru cine de produs – alegerea segmentului de consumatori
*Interesele economice – reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care determina anumite
comportamente in vederea realizarii performantelor economice necesare dobandirii bunurilor capabile sa
satisfaca nevoi.
* Resurse economice – reprezinta totalitatea elementelor si posibilitatilor utilizate ca premise la producerea si
obtinerea de bunuri economice
3. Comportamenul consumatorului in abordare cardinalista. Legea I II a lui Gossen si conditiile de maximalizare
a utilitatii totale.
Utilitatea (U) – satisfactia obtinuta de consumator in urma consumului bunurilor (caracter subiectivo-
obiectiv)
Unitatea de masura Utilitatea totala (TU) Utilitatea marginala (MU)
„Utili”
1,2,3,4...etc.
Satisfactia obtinuta dintr-o
cantitate dintr-un bun
TU=f(Qi)
TU=∑MU
Utilitatea suplimentara obtinuta
din consumul unui bun
suplimentar
MU=
MU=TU’(Q)=
Ex. TU= 100+25Q+4Q2
MU=TU’(Q)=25+8Q
Mecanismul alegerii consumatorului a cantitatii consumate dintr-un bun
Ex.
Felii de paine
MU =
MU1 =
= 20
MU2 =
= 15
MU3 =
= 10
MU4 =
= 5
Cantitatea optimala = 5 (Q opt)
MU=0 – punct de satietate → Tumax
Legea utilitatii marginale descrescande (Legea I a lui Gossen) – Pe masura cresterii cantitatii consumate
dintr-un bun utilitatea lui scade
Q TU MU
1 20 20
2 35 15
3 45 10
4 50 5
5 50 0
6 45 -5
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 4/20
TU=50 → TU max
TU= 130Q-2,5Q2 Qopt - ?
Tumax → MU=0
MU = 130 -5Q MU=0 → 130-5Q=0 → -5Q=0 → Q= 26 un.
Mecanismul alegerii consumatorului intre 2 bunuri in cazul restrictiei bugetare
Restrictia bugetara – puterea de cumparare a consumatorului reesind din venitul disponibil si preturile
bunurilor dorite.
------------------------ - reprezinta dreapta ce uneste totalitatea combinatiilor din bunurile X,Y ce pot fi cumparate
de catre consumator prin utilizarea integrala a bugetului disponibil.
Ecuatia liniei bugetului : I = X*Px+Y*Py
Qx TUx MUx Mux/Px Qy TUy MUy Muy/Py
1 60 ut 60 60/5=12 1 400 ut 400 400/25=16
2 115 ut 55 55/5=11 2 750 ut 350 14
3 165 ut 50 10 3 1050 ut 300 12
4 210 ut 45 9 4 1300 ut 250 10
5 250 ut 40 8 5 1500 ut 200 8
6 285 ut 35 7 6 1650 ut 150 6
Restrictia bugetara
Px = 5 u.m MU =
Py = 25 u.m TU=∑MU I = 150 u.m
1. Varianta: 1*5+3*25=80 TU=60+1050=1110 ut
2. Varianta: 3*5+4*25=115 TU=165+1300=1465 ut
3. Varianta: 5*5+5*25=150 TU=250+1500=1750 ut I=150
Raspuns: 5 unitati din bunul X si 5 unitati din bunul Y
Legea II Gossen – Consumatorul isi va aloca venitul sau in asa mod in care utilitatea marginala ponderata la
pret pentru diferite bunuri sa devina egala
Formula:
=
=...=
→ Ecuatia de echilibru a consumatorului in abordarea cardinalista
4. Abordarea ordinalista. Axiomele preferintele consumatorilor si caracteristicile curbelor de indiferenta. Rata
marginala de substitutie a bunurilor.
Premisele modelului ordinalist
Axioma ierarhizarii Axioma tranzitivitatii Axioma nonsatietatii
-10
-5
0
5
10
15
20
25
0
10
20
30
40
50
60
1 2 3 4 5 6
TU
MU
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 5/20
Capacitatea consumatorului de a-si
ordona preferintele
A}B; B}A; A~B
Capacitatea consumatorului de a-si
transfera preferintele de la un bun
la altul
A}B}C}D; A}D
Consumatorul prefera o cantitate
mai mare de bunuri fata de una mai
mica
Preferintele de consum – sunt reflectate de curba de indiferenta care reprezinta cantitatea de bunuri care
aduc consumatorului acelasi nivel de satisfactie.
A~B~C~D
Caracteristica curbei:
1. Exista o multitudine de curbe de indiferenta care formeaza harta curbelor de indiferenta
2. Curbele de indiferenta plasate la dreapta de cele anterioare presupun o satisfactie mai mare
TU1<TU2<TU3
3. Curbele de indiferenta nu se intersecteaza
4. Curbele de indiferenta sunt descrescatoare prezentand o dependenta inversa ↓Qy→↑Qx si invers,TU
const
5. Inclinatia pantei curbelor de indiferenta semnifica rata marginala de substitutie a bunurilor
(1) MRSxy = -
TU-constant; Ceteris paribus
6. Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine deoarece pe masura substituirii bunurilor scade
MRS (semnificand reducerea coeficientului)
(2) MRS =
Din puntul 1 si 2 deducem: ∆QxMUx= -
= -
Posibilitati de consum –sunt determinate de restrictia bugetara a consumatorului
Cheltuieti Venit
+
I
0
2
4
6
8
10
12
14
2 4 6 8
Curba de indiferenta
TU
Cantitateaalternativa
QyPaine
QxLapte
A 12 2
B 6 4
C 4 6
D 3 8
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 6/20
5. Linia bugetara a consumatorului: caracteristici si modificari posibile
Linia bugetara – combinatia de bunuri consumate care presupun utilizarea integrala a venitului disponibil.
Ex.
Inclinatia pantei liniei bugetare – reprezinta posibilitatile monetare de substitutie a bunurilor
Echilibru consumatorului in conditii statice
Punct de echilibru
TU1 Puncte de intersectie cu TU
Echilibru se obtine in punctul de tangenta a liniei bugetare cu una din curbele de indiferenta
E=
Conditia analitica de echilibru a consumatorului – raportul utilitatii marginale ale celor 2 bunuri – ce
reflecta preferintele consumatorilor – sa fie egal cu raportul preturilor celor 2 bunuri, ca expresie a
constrangerii carora trebuie sa le faca fata consumatorul
Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:
sau
sau MRSXY
Modificarea restrictiei bugetare
∆I Px; Py-const ∆Px I; Py-const ∆Py I; Px - const ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon
↑I – la dreapta
↓I – la stanga
↓Px – la dreapta
↑Px – la stanga
↓Py – la dreapta
↑Py – la stanga
↓Px,Py – la dreapta
↑Px,Py – la stanga
↑Py
↓Px
0
2
4
6
8
10
12
0 1 2 3 4 5
Linia bugetara
I (Px)
I QxPx=20
QyPy=10
5 0
0 10
100 u.m1 8
2 6
3 4
4 2
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 7/20
6. Echilibru consumatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului consumatorului prezentata de curbele
”venit -consum” si „pret -consum”
Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:
sau
sau MRSXY
Modificarea restrictiei bugetare
∆I Px; Py-const ∆Px I; Py-const ∆Py I; Px - const ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon
↑I – la dreapta
↓I – la stanga
↓Px – la dreapta
↑Px – la stanga
↓Py – la dreapta
↑Py – la stanga
↓Px,Py – la dreapta
↑Px,Py – la stanga
↑Py
↓Px
7. Procesul de productie, factorii de productie si functia de productie. Perioada scurta si perioada lunga de
timp.
Proces de productie – transformare a reurselor economice in bunuri economice
resurse economice bunuri economice
Factorii de productie:
1. Pamant → N (limitat)
2.
Munca → L (costisitor) 3. Capital → K (variat)
4. * aptitudini antreprenoriale → A
Functia de productie – combinarea tehnologica a factorilor de productie care asigura obtinerea unui volum
maximal de bunuri / este expresia matematica a unui fenomen tehnic, adika o relatie matematica (liniara sau
neliniara) care reflecta, pe baza conditiilor fiecarei firme, relatia dintre iesiri (rezultate) si intrari (factori de
productie utilizati) din si in activitatea economica.
Q = f(N,L,K)= f(L,K) factorul N este inclus ca K
Resurse:
1. Resurse fixe – sunt acelea al caror nivel de utilizare nu poate fi schimbat intr-un interval scurt de timp
2.
Resurse variabile – sunt acelea al caror nivel de utilizare poate fi modificat intr-un interval scurt detimp, pentru a raspune necesitatilor procesului de productie
Perioade de timp:
1. Pe termen scurt / perioada – bazata pe ipoteza ca intreprinzatorul urmareste maximizarea productiei
prin majorarea unui factor de productie variabil (de obicei, munca), iar ceilalti factori sunt ficsi.
2. Pe termen lung / perioada – tati factorii sunt variabili
8. Produsul total, marginal si mediu al factorului de productie variabil. Esenta legeii randamentelor
neproportionale. Conditia eficientei maxime a factorului de productie variabil si maximizarii produsului total.
Produs total → TPL = Q =∑ MP
(al factorului de productie variabil L reprezinta volumul total de bunuri produse intr-o perioada determinatade timp, cu ajutorul factorului variabil, ceilalti factori, sunt supusi principiului ceteres paribus)
Produs marginal → MPL =
=
→ Productivitatea merginala a muncii
Combinarea factorilor de
productie
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 8/20
(al factorului variabil reprezita volumul suplimentar de bun obtinut prin utilizarea unei unitati suplimentare de
factor de productie variabil. Se exprima prin raportul variatiei produsului total al acestui factor si variatia
cantitatii factorului respectiv)
Produs mediu → APL =
→ productivitatea medie a muncii
(al factorului de productie de productie variabil reprezinta volumul de bun obtinut pe o unitate de factor de
productie utilizat, exprimat prin raportul produsului total al acestui factor si cantitatea utilizata al factorului
respectiv)
Legea randamentelor nonproportionale – stipuleaza ca, atunci cand cantitati crescande dintr-un factor de
productie variabil se considera cantitati fixe din ceilalti factori de productie, productivitatea medie si cea
marginala s factorului variabil cresc, ating un nivel maxim dupa care se cunoaste o evolutie descrescatoare, in
conditiile in care productia totala creste
K L TPL MPL APL Randamentul factorului variabil
6 1 4 4 4
MPL>APL
Zona randamentelui crescator al factorului variabil6 2 14 10 7
6 3 25 11 8.5
6 4 40 15 10
6 5 60 20 12
6 6 72 12 12 MPL=APL - randament constant 6 7 77 5 11 MPL<APL
Zona randamentului descrescator al factoruluivariabil
6 8 80 3 10
6 9 80 0 9
6 10 75 -5 7.5 Zona ineficienta
Concluzii:
1. Pe termen scurt volumul de productie are o limita de crestere
2. Pe termen scurt actioneaza legea randamentelor neproportionale
3. Eficienta ce mai mare a utilitatii factorului de productie variabil este cand APL=MPL
4. Producatorul maximizeaza produsul total cand produsul marginal se egaleaza cu zero TPmax↔MP=0
5. Produsul mediu este maximal cand se egaleaza cu cel marginal APmax↔MP=AP in aceste conditii firma
va obtine profit maxim
6. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului
de productie variabil
7. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma
inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.
8. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat
factorului de productie variabil.
9. Cand produsul marginal este pozitiv, productia totala crest.
10. Cand produsul marginal este negativ, productia totala scade; de aceea nici un producator nu va opta
pentru o productivitate marginala negativa.
11. Produsul marginal reflecta actiune legii productivitatii marginale descrescande sau legea
randamentelor nonproportionale
9. Izocuantele si caracteristicile lor. Rata marginala de substitutie tehnologica. Randamentele de scara
Izocuantele - reprezinta combinatiile de factori de productie care permit sub aspect tehnologic permite
producerea unui anumit volum de lucru
Q L K QL L K
10 1 5 12 2 6
10 2 3 12 3 4
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 9/20
Caracteristicile izocuantelor:
1. Exista o multitudine de izocuante care formeaza – harta izocuantelor
2. Izocuantele plasate la dreapta de cele anterioare reflecta un volum mai mare de productie Q3>Q2>Q1
3. Izouantele nu se intersecteaza, deoarece reflecta volumul de productie.
Punctele pe izocuante reflecta diferite volume deproductie
4. Pentru majoritatea cazurilor izocuantele sunt descrescatoare.
5. Panta izocuantelor semnifica raportul de schimb a factorilor de productie numit rata marginala de
substitutie tehnologica
MRSTLK
MRSTKL
Rata marginala de substitutie tehnologica – indica de la cate unitati dintr-un factor de productie va
refuza producatorul pentru a utiliza un alt factor de productie suplimentar, volumul de productie
ramanand constant
6. Izocuantele sunt convexe fata de origine deoarece MRST scade
Posibilitatea economica de producere a bunurilor este determinata de restrictia bugetara a producatorului
L*PL+K*PK TC (cost total)
12. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului
de productie variabil
13. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma
inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.
14. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat
factorului de productie variabil.
10. Linia izocost a producatorului: caracateristici si modificarile posibile.
Linia izocost – semnifica combinatiile de factori de productie carora le corespunde un nivel dat al costurilor
totale.
Capital:
1. Cap uman – L
2. Capital funciar – N
3. Tehnic – K fix si circulant
4. Capital financiar
Area ce cuprinde linia izocost cuprinde combinatii posibile a factorilor de productie
Modificarea liniei izocost
∆TC – PK;PL-const ∆PL – TC;PK-const ∆PK – TC;PL-const ∆PL;PK-prop –TC-
con
∆PL;PK;TC –prop
0
1
2
3
4
5
6
7
1 2 3 5 6
Q
QL
10 5 1 12 6 2
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 10/20
↑TC – la dreapta↓TC – la stanga
↑PL – la stanga↓PL – la dreapta
↑PK – la stanga↓PK – la dreapta
↑PL;PK – la stanga↓PL;PK – la dreapta
11. Echilibru producatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului producatorului reprezentata prin
curba de extensie a firmei
E=∆k/∆L=P(L)/P(k)=MP(L)/MP(K)
Echilibru producatorului in conditii statice – combinatia factorilor de productie care asigura un volum minimal
de costuri necesara producerii volumului dat de bunuri
Modificarea echilibrului producatorului in conditii dinamice (∆K,L) Curba de extensie a firmei
12. Costul de productie pe termen scurt. Costul total mediu si marginal, relatiile dintre ele
Costul de productie este expresia monetara a consumului de factori de productie pentru obtinerea unui bun
economic dat. Costul de productie este o marime agregata (el cumuleaza toate cheltuielile ocazionate de
realizarea bunului economic)
Ele pot fi implicite (includ cea mai buna alternativa de alocare a resurselor proprii sacrificate de intreprinzator
in favoarea obtinerii unei productii date) contabile (cheltuieli explicite, adica platile efectuate de firma
furnizorilor externi pentru factorii de productie cumparati la pretul pietii) economic (includ chleltuielile
implicite, explicite si profitul normal)
Costul total (TC) reprezinta ansamblu cheltuielilor necesare producerii unui volum dat de bunuri
TC=TFC+TVC
Costul mediu (AC) reprezinta cheltuielile necesare producerii unei unitati de bun
AFC =TFC/Q
AVC=TVC/Q
ATC=AFC+AVC
Costul marginal (MC) – exprima sporul de cheltuieli necesare producerii unei unitati suplimentare, determina
limita pana unde este rational de majorat volumul de productie
Analiza costului marginal ne permite sa deducem unele lucruri importante in privinta volumului de productie
de exemplu daca:
MC<P – este rational de majorat volumul de productie
MC<P – de redus volumul de productie
MC=P avem un volum optim de productie
Pe termen scurt modificarea costului total este determinata de modificarea factorului de productie variabil
Intre produsul mediu si marginal al factprului de productie variabil si costul mediu si marginal exista o actiune
inversa: daca produsul mediu si marginal creste, costul mediu si marginal scade si invers
Costul marginal indica pragul pana la care este justificata majorarea volumului de productie aceasta fiind MC=P
Costul mediu este minimal cand se egaleaza cu cel marginal ACmin↔AC=MC
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 11/20
13. Costul de productie pe termen lung. Economiile si dezeconomiile de scara. Dimensiunea optimala a firmei
Curba costului total de productie pe termen lung se deduce din „traiectoria de extindere a firmei pe termen
lung”
Regiunea segmentelor curbelor costurilor medii pe termen scurt permit obtinerea curbei costului mediu pe
termen lung.
Randament de scara crescator semnifica o majorare proportionala mai mare a volumului de productie
comparativ cu majorarea factorilor de productie utilizati
Tendinta de scadere pe termen lung a costurilor medii se numeste economie de scara
Randament de scara descrescatori se inregistreaza cand o data cu cresterea volumului de productie,
costurile incep a creste mai repede decat cantitatile produse
Tendinta de majorare pe termen lung a costurilor medii se numeste dezeconomie de scara
In cazul randamentului de scara constant costurile pe termen lung vor fi constante
Volumul de productie in care finiseaza economiile de scara si incep efectele randamentului de scara constant se
numeste efect de scara minimal eficient
14. Incasari din vanzari (totale, medii marginale) si profiturile (totale, medii, marginale). Maximizarea
profitului total in abordarea indicatorilor totali si marginali
Incasari totale (TR) veniturile obtinute din vinderea unui volum dat de bunur TR=QxP
Incasari marginale (MR) venitul suplimentar obtinut din vinderea unei unitati suplimentare de bun
MR=∆TR/∆Q
Incasari medii (AR) venitul obtinut din vinderea unei unitati de bun AR=TR/Q
Profitul – rezultatul activitatii economice care se formeaza din direferenta dintre veniturile incasata si
cheltuielile suportate
Profit total TП: TП=TR-TC
Profit marginal MП: MП=MR-MC
Profit mediu AП: AП=AR-AC
Profitul normal este castigul minimal pe care proprietarul firmei il poate obtine din indeplinirea functiei
antreprenoriale in cadrul firmei date
Daca din incasarile firmei se scad costurile contabile obtinem profitul contabil
Daca din incasarile firmei se scad costurile economice se obtine profitul economic (sau profit pur)
Profitul poate fi dimensionat prin intermediul a doi indicatori
Masa profitului constituie suma totala de profit obtinuta de un agent economic, calculat ca diferenta dintre
venituri si cheltuieli
Rata profitului reprezinta raportul dintre masa profitului, costurile realizate, exprimat in procente
15. Cererea si factorii ei determinanti. Legea cererii. Modificarea cantitatii cerute si modificarea cererii.
Cererea individuala (d) pentru un bun reprezinta cantitatea de bun pe care cumparatorul doreste si este in
stare sa o cumpere intr-o perioada de timp, la un nivel anumit al pretului. Cererea poate fi reprezentata grafic,
tabelar si analitic cu ajutorul functiei
Cererea pietii (D) este egala cu suma cererilor individuale
Curba cererii indica cantitatea maxima de bun pe care cumparatorul poate s-o achizitioneze, in perioada dat, la
diferite nivele de pret
Factorii care influienteaza cererea:
1. Pretul bunului
Legea cererii – la cresterea pretului cantitatea ceruta scade
Exceptii bunurile Veblen (bunurile de lux, dependenta directa dintre cantitatea consumata dintr-un bun
si pretul acestuia); si bunurile Giffen (bunuri inferioare, pentru care cantitatatea ceruta va creste chiar
daca acest bun va deveni mai scump)
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 12/20
2. Venitul disponibil I↑→D↑ (bunuri normale)
I↑→D↓
3. Preturile la bunurile substituibile si complementare
↑Pa→↑Qb (substituibile)
↑Pa→↓Qb
4. Anticiparea viitoarelor preturi
↑Pa→↑Da ↓Pa→↓Da
5. Publicitatea (dependenta directa)6. Moda
7. Traditiile obiceiurile
8. Numarul de consumatori (dependenta directa)
La modificarea cantitatii cerute are loc deplasarea punctului pe curba in dependenta de cresterea sau scaderea
cantitatii (ceteris paribus)
La modificarea cererii are loc deplasarea curbei (ceteris paribus)
16. Oferta si factorii ei determinanti. Legea ofertei. Modificarea cantitatii cerute si modificarea ofertei
Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la unanumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe
piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat
,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.
Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul
legii ofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers.
Oferta poate fi:
a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit)
b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale).
Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri
oferita este mai mare.
Factorii de influenta:
1.pretul;
2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca
din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru
bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va
contribui la cresterea ofertei,indiferent de prêt.
4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate
prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.
5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si
invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite
subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei.
6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de
pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile
cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile(schimbarea frecventa a guvernelor si aregulior de joc)
7. Anticiparea preturilor.
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 13/20
17. Echilibru de piata. Reechilibrarea pietii modelul Walras si modelul Marshall
Formarea echilibrului de piata se face prin imbinarea cererii si ofertei.Avem pret de echilibru si cantitatea de
echilibru , la intersectia lor pe grafic obtinem punctul de echilibru. Avem modelele de reechilibrare a pietei:
modelul Walras(reechilibrarea pietei prin modificarea pretului), modelul Marshall (reechilibrarea pietii prin
modificarea cantitatii)
a) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii preturilor
Daca pretul se stabileste la un nivel superior celui de echilibru (P1), cantitatea ceruta (Q1) va fi mai
mica decat cantitatea oferita (Q2) formandu-se un excedent pe piata. Datorita concurentei, vanzatoriivor reduce preturile ce va atrage cresterea cererii cumparatorilor. Astfel cererea va absorbi excedentul
de bunuri, determinand restabilirea echilibrului. (Walras)
b) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii cantitatilor de bunuri
Cand cantitatea Q1<Q2, pretul cererii P1>pretul ofertei P2, vanzatorii fiind interesati sa majoreze oferta
la un pret atat de favorabil, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru. Cand cantitatea Q2>QE
pretul ofertei P1> pretul cererii P2 vanzatorii fiind impusi sa reduca oferta pentru a-si vinde bunurile,
restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru (Marshall)
18. Modificari ale echilibrului de piata cauze si consecinte
8 grafice (determinam ce facem P si Q)
1. D↑ S-constant
2. D↓ S constant
3. D constant S↑
4. D constant S↓
5. D↑ S↑ proportional
6. D↓ S↓ proportional
7. D↑ S↓ proportional
8. D↓ S↑ proportional
19. Implicarea statului in mecanismul de functionare a statului
Interventia statului in cadrul pietii. Sunt 2 metode: met. de interventie directa si met. de interventie
indirecta.cea directa implica fixarea pretului maximal si fixarea pretului minimal.cea indirecta implica
introducerea impozitelor si subventiilor.
Metode directe:
Fixarea pretului maximal – in scopul apararii intereselor consumatorilor statul fizeaza un nivel maximal
posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon ce nu poate fi depasit. Acest pret este mai mic decat pretul
de echilibru. Astfel bunurile devin mai putin atractive pentru producatori si mai accesibile pentru consumatori,
ceea ce va genera deficit de produse, sau descresterea calitatii produselor
Fixarea pretului minimal – in scopul apararii intereselor producatorilor statul fixeaza un nivel minimal
posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon sub care nu se pate vinde un anumit bun sau serviciu. Acest
pret este mai mare decat pretul de echilibru. Astfel se reduce cererea consumatorilor, bunurile devin mai
scumpe, oferta creste ceea ce va genera excedent pe piata
Metode de interventie indirecta:
Impunerea taxelor – impunerea taxelor determina majorarea costurilor de productie, acestea la randul lor
reduc oferta dela S0 la S1 astfel volumul de echilibru se va diminua de la Qe0 la Qe1 pretul majorandu-se de la
Pe0 la Pe1 Drept consecinte: consumatorii vor achita preturi mai mari,consumand mai putin; producatorii vor
vinde mai scump, dar dupa achitarea impozitelor vor obtine venituri mai mici din cauza reducerii ofertei; pe
termen scurt – statul obtine venituri
Acordarea subventiilor – acordarea subventiilor duce la diminuarea costurilor de productie, acestea ka
randull lor majoreaza oferta de la S0 la S1 astfel volumul de echilibru creste de la Qe0 la Qe1, reducand pretul
de la Pe0 la Pe1. Drept consecinta: consumatorii vor achita preturi mai mici, consumand mai mult; producatorii
vor vinde mai ieftin, dar vor obtine venituri mai mari datorita volumului de bunuri mai mare vanduta, statul
suporta cheltuieli, subventiile fiind platite din bugetul de stat.
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 14/20
Consecintele :pret maximal nu poate fi depasit ,este fixat de catre stat.scopul-sustinere consumatorilor cu
venituri mici. Solutia- subventii sau dotatii care iar cointeresa pe producatori sa produca aceste bunuri.
Pret minimal:scopul-sustinerea veniturilor anumitor producatori(agricoli)-problema securitatii alimentare a
tarii. Solutii-export,achizitii publice, prelucrarea si lichidarea stocurilor.
20. Elasticitatea cererii in functie de pret esenta modalitati de evaluare, tipuri
Elasticitatea – masura in care o variabila oarecare „raspunde” la modificarea altei variabile
Elasticitatea cererii – masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintrefactorii sai de influienta.
Elasticitatea cererii in functie de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a
cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Elasticitatea cererii
masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate
fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.
In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :
a)elastic, >1
b)inelastica(rigida) <1
c) cu elasticitatea unitara =1
d)perfect elastica →∞ e) perfect inelastica = 0
Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De exemplu ,daca
pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In cazul cererii rigide sau
inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,chibriturile
,vesela ,sarea),o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi,
rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.
21. Elasticitatea cererii in functie de venit esenta, modalitati de evaluare, tipuri
Elasticitatea cererii in raport cu venitul exprima modificarea cantitatii cerute dintr-un bun generata de
modificarea venitului consumatorilorCoeficientul de elasticitatea a cererii in functie de venit se calculeaza raportand modificarea procentuala a
cantitatii cerute la modificarea procentuala a venitului, celelalte conditii ramanand neschimbate
ED/I=∆Q(%)/∆I(%)=∆Q/∆I*I0/Q0
Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii cerere-venit
1. Daca ED/I <0 atunci bunui i este un bun inferior (bun de tip Giffen) cererea scade pe masura ce venitul
creste
2. Daca 0<ED/I<1 atunci bunui i este un bun normal al carui coeficient bugetar scade odata cu cresterea
venitului. Acestea sunt bunuri de prima necesitate
3. Daca ED/I=1 atunci cantitatea ceruta creste in aceeasi proportie cu cresterea venitului
4. Daca ED/I>1 atunci bunul i este un bun de lux coeficient bugetar creste odata cu cresterea venitului iarcresterea cantitatii consumate este superioara cresterii venitului
Tipurile elasticitatii
a)elastic, >1
b)inelastica(rigida) <1
c) cu elasticitatea unitara =1
d)perfect elastica →∞
e) perfect inelastica = 0
Modalitati de evaluare
Elasticitatea cererii arcAlasticitatea cererii punct
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 15/20
22. Elasticitatea cererii incrucisate esenta modalitati de evalure tipuri
Elasticitatea incrucisata a cererii exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun, ca
urmare a modificarii procentuale a pretului pentru alte bunuri, celelalte conditii ramanand neschimbate
EX/Y=∆QX(%)/∆PY(%)=∆QX/∆PY*P0(y)/Q0(x)
Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii incrucisate
1. Daca EX/Y <0 atunci bunurile X si Y sunt complementare – cresterea pretului bunului X genereaza
descresterea cererii bunului Y
2. Daca EX/Y >0 atunci bunurile X si Y sunt substituibile – cresterea pretului bunului X a genereazacresterea cererii la bunul Y
3. Daca EX/Y =0 atunci bunurile X si Y sunt autonome (indiferente unul fata de celalalt) cresterea sau
descresterea pretului la bunul Y nu influienteaza nici intr-un fel cererea la bunul X
cererea poate fi :
a)elastic, >1
b)inelastica(rigida) <1
c) cu elasticitatea unitara =1
d)perfect elastica →∞
e) perfect inelastica = 0
23. Elasticitatea ofertei esenta modalitati de evaluare tipuri
Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile
pretului. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E )
Elasticitatea ofertei in functie de pret – exprima gradul modificarii ofertei dintr-un bun in functie de
modificarea pretului sau celelalte conditii ramanand constante
Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:
• unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului.
• elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.
• inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.
Perfect inelasticaFactorii care determina elasticitatea sunt:
• costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.
• gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.
• posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.
• perioada de timp de la modificarea pretului
Modalitati de evaluare
Punct
Arc
24. Analiza comparativa a caracteristicilor concurentei perfecte, monopolului si concurentei monopolisteConcurenta
perfecta
Monopol Concurentei monopoliste
Difinitie Forma ipotetica apietii in care niciun producator sau
consumator nuare puterea de a
influenta preturilede pe piata
Structura a pietei pecare exista o singurafirma ce vinde un
anumit produs si careeste protejata de
intrarea concurentilorpe piata prin existenta
barierilor
Existenta unui numar mare de firme care vandproduse similare, dar difirentiate, barierele deintrare fiind nesemnificative
Caracteris-
ticileconditiile
1. Atomicitate a
pietii2. Omogenitatea
perfecta abunurilor
1. Existenta pe piata a
unui singurofertant
2. Controlul absolut asupra accesului la
1. Concurenta monopolistica se apropie de
concurenta perfecta prin numarul mare devanzatori, dar se diferentiaza de aceasta prin
preferintele consumatorului pentru produseleunei firme
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 16/20
3. Intrarea –
iesirea libera
de pe piata
4. Transparentapietii
5. Factorii de
productie aumobilitate
perfecta
resurse
3. Protectia integrala
a informatiilor
4. Existenta unorputernice barierede intrare pe piata
5. Produsul oferit nuare un substituient
apropiat
2. Concurenta monopolistica se apropie si de
monopol caci vanzatorii decid pretul la care isi
vand produsele tinand cont de relatia dintre
pret si cererea care le este adresata3. Curba cererii areo inclinatie descrescatoare,
astfel ca si monopolul firma va trebui sa tina
cont de relatia dintre pretul produselor pecare le comercializeaza si cererea ce ii este
adresata4. Se distinge de monopol prin aceea ca pentru
fiecare firma azista concurenti ce produc
bunuri substituibile
Numarulsi
marimeafirmelor
Multe firme mici O singura firma Multe firme toate mici
Naturaprodusului
Produse omogene Un singur produs Produse difirentiate
Conditiile
de intraresi iesire
Nu exista bariere Protectie totala fata de
intrarea rivalilor pepiata
Nu exista bariere
25. Cererea optimizarea volumului de productie a formei in conditiile concurentei perfecte. Maximizarea
profitului total si minimizarea pierderilor. Conditia de incetare a activitatii firmei
Maximizarea profitului
Fiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul, deci obiectivul lui prioritar se poate scrie
astfel:
π = TR - TC ---> maxPentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim, este necesar ca prima derivata sa fie nula,
iar derivata a doua sa fie negativa.
Prima conditie de profit maxim: π’= 0, adica:
de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci când încasarea marginala devineegala cu costul marginal, adica:
MC = MR (=p)
A doua conditie de profit maxim: π” < 0, adica:
de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci când ritmul de crestere a costului marginal
vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC, atunci este suficient sa verificam îndeplinirea doar a primei
depaseste ritmul de crestere a încasarii marginale, adica:
A doua conditie de profit maxim este îndeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal,
atunci când MC intersecteaza de jos în sus MR. Ca urmare, daca avem în conditii de profit maxim (MR = MC).
Inchiderea firmei pe termen scurt si lung:
Atunci cnad pretul produsului pe piata scade atat de mult incat firma nu-si poate acoperi cheltielile, firma
trebuie inchisa pentru a-si minimiza pierderile pe termen scurt. In aceasta situatie, pretul pietii nu permite
firmei sa obtina profit pentru nici un nivel al productiei. Inchiderea firmei poate fi temporara sau poate
presupune iesirea de pe piataInchiderea temporara a firmei se refera la decizia pe termen scurt a firmei de a nu produce nimic o perioada
determinata de timp datorita conditiilor curente ale pietii. In acest caz firma isi mentine capacitatea de
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 17/20
productie si suporta in continuare costurile fixe, cand conditiile pietii se modifica si pretul incepe sa creasca,
firma poate produce din nou.
Iesirea de pe piata a firmei se refera la decizia pe termen lung de a parasi piata. Atunci cand firma iese de pe
piata ea elimina in totalitate cheltuielile fize – isi vinde echipamentele de productie renunta la contractul de
inchiriere al cladirii in care isi desfasoara activitatea etc. Firma va lua decizia de a se inchide daca curba
costului marginal intersecteaza cura venitului marginal intr-un punct situat sub curba costului variabil mediu.
26. Cererea si optimizarea volumului de productie a firmei in conditiile monopolului. Pretul de monopol simaximizarea profitului total.
Monopolul se confrunta cu toata cererea de pe piata. In aceste conditii nivelul optim al productiei monopolului
(Q*) corespunde punctului de intersectie a venitului marginal (MRportacaliu) cu curba costului marginal
(MCpunctat). Pretul de vanzare este P* (corespunde combinatiei Q, Pde pe curba cererii). Nivelul pretului
cerespunzator ofertei Q* este mai mare decat pretul produsul pe o piata concurentiala (Pc), deoarece
monopolul pate fiza nivelul ofertei dupa cum doreste. Firma monopolista va restriciona oferta, pentru a obtine
un pret de vanzare ridicat
P
Q
Pentru P* si Q* (dreptungiul mare din grafic) profitul monopolului e maxim, orice alta combinatie profit-pret il
micsoreaza. Atunci cand produce Q* monopolul obtine un profit supranormal denumit profit de monopol
(micul dreptunghi) Maximizarea profitului se poate mentine pe termen lung datorita lipsei concurentei.
Volumul optim de productie corespunde conditiei
MC=MR insa P>MR
Nivelul pretului stabilit de firma monopol depinde de gradul de elasticitate a cererii la produsele firmei
27. Practicile anticoncurentila si masurile antimonopoliste
Masuri
animonopoliste
Actiunile anticoncurentiale
Interzicereaintelegerii
intreintreprinderi
1. Fixarea, intelegerea de modificare uniforma a preturilor de vanzare a bunurilor sau atarifelor la servicii
2. Limitarea productiei in scopul vinderii ulterioare a bunurilor la preturi mai inalte3. Divizarea pietilor de desfacere, sau a surselor de aprovizionare
Interzicereaabuzului de
positiedominanta
1. Stabilirea la produsele proprii a preturilor inalte de monopol si la materiile prime a unorpreturi mici
2. Practicarea preturilor de ruinare adica a preturilor care pot provoca ruinarea falimentareaconcurentilor si descurajarea celor care ar dori sa intre pe piata
3. Refuzul de a trata cu anumiti furnizori daca acestea nu accepta conditiile impuse lor.
Controlul
asupra
concentrarilor
1. In UE se cere autorizarea pentru tranzactiile de concentrare la nivel national doar pentru
firmele cu o cifra de afaceri de peste 2,5 mlrd eu, iar la nivel comunitar de peste 5 mlrd eu
2. In R.M se cer a fi autorizate toate tranzactiile de concentrare interdictia poate interveni
daca in urma concentrarii agentul economic va detine o cota de piata mai mare de 35 %
Controlul
ajutoarelor destat
1. Prescrierea datoriilor unor firme
2. Garantii de stat pentru imprumuturile contractate de la agentii financiari3. Stabilirea unor facilitati fiscale privilegiale
4. Finantarea privilegiata a infrastructurilor
5. Vanzarea privelegiata a terenurilor apartinand domeniului politic
28. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste concurentiale: Modelul Cournot si modelul Bertrand
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 18/20
Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de
intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata
oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.
Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,producerea de avioane,calculatoare etc.
Trasaturile pietei oligopoliste:
*Concurenta redusa
*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.
Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasilucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga
intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.
Modelul Cournot(strategii de duopol bisatelit):
Trasaturi generale:
1. Cei doi duopolisti sunt complet independenti (nu exista nici un fel de intelegere intre ei)
2. Fiecare isi urmareste maximizarea profitului propriu
3. Pentru fiecare duopolist exista incertitudine cu privire la comportamentul celuilalt
4. Fiecare duopolist are o functie de reactie la deciziile celuilalt (adika isi fundamenteaza deciziile tinand
cont de modul si gradul in care deciziile celuilalt ii afecteaza atingerea scopuluo propriu)
Functia de reactie represinta nivelul ofertei care maximizeaza profitul pentru orice nivel al ofertei firmeiconcurente
Daca firma 1 anticipand ca firma 2 va produce volumul q2, decide sa produca volumul q1, atunci productia
totala anticipara de 1 va fi q1+q2, vanduta la pretul P. Cererea este descrescatoare in functie de pret: P=f(q*).
Venitul fiecarui duopolist depinde de volumul propriu de productie cat si de productia concurentului, deoarece
pretul de piata se stabileste in functie de volumul total de productie (q*=q1+q2)
TR1=q1*P=q1*f(q1,q2) functiile de profit: TП1=TR1(q1,q2)-TC1(q1)
TR2=q2*P=q2*f(q1,q2) TП2=TR2(q1,q2)-TC2(q2)
Modelul Bertrand (strategii de duopol simetric)
Trasaturi generale:
1. Este un caz particulat al duopolului de tip Bowley (strategii de duopol cu dubla dominanta ori de doupolnon-satelit) – cazul in care bunurile produse de cei doi duopolisti sunt perfect omogene;
2. Intre preturile celor doi duopolisti pot exista trei relatii
a) p1=p2: cererea globala se imparte in mod egal intre cei doi duopolisti (q1=q2=q/2), datorita
omogenitatii bunurilor (oferta influenteaza cererea;)
b) p1<p2: toti clientii fug de la firma 2 la firma 1 (q1=q; q2=0)
c) p1>p2: toti clientii fug de la firma 1 la firma 2 (q1=0; q2=q)
29. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste cooperante curba Sweezy si modelul cartelului
Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de
intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerataoligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.
Trasaturile pietei oligopoliste:
*Concurenta redusa
*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.
Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi
lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga
intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.
In cazul oligopolului cooperant , in mod ideal, ansamblu firmelor pe piata de oligopol se comporta ca un
monopol adoptantand o politica unica de pret si un volum de productie care ar permite maximizarea
„profiturilor lor reunite” Cererea de tip Sweezy la produsele firmei pe piata oligopol
Conditia fixarii volumului de productie MC=MR
Daca pe piata domina doua firme, A si B, iar firma A decide diminuarea pretului in comparatie cu pretul P* ar fi
posibile doua situatii
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 19/20
1. Firma B isi modifica si ea pretul iar cererea la nivelul firmei A este inelastica (deoarece se modifica
preturile pe intreaga piata) si clientele firmei A va ramane aproximativ acceasi
2. Firma B ignora comportamentul firmei A si cererea la nivelul firmei A va fi foarte elastica, deoarece
cumparatorii celeilalte firme vor opta, pentru produsul firmei A
Grafic.
P P
J J D2 MC0
P* M P* M MC1
D2 K
D1 L D1
MR1 MR2 MR
Q* Q Q* N T Q
Punctul M corespundeacelui nivel al productiei firmei A in care MC=MR pretul practicat de firma este P*
D1 si MR1 – semnifica cererea si venitul marginal in cazul in care cealalta firma urmeaza politica firmei A
D2 si MR2 – reprezinta cererea si venitul marginal al firmei A daca cealalta firma o ignora.
Daca firma A decide reducerea pretului iar cealalta firma nu face acelasi lucru, ea va pierde din piata in favoarealui A; de aceea reducerea pretului de catre firma a va fi urmata de cealalta firma – mai jos de punctul M, iar
cererea la nivelul firmei va fi data de D1
modelul cartelului
Cartelul – acord intre producatori care isi pastreaza individualitatea, dar se inteleg in raport cu nivelul pretului
si impart piata
In cazul cartelului ramura functionala ca un monopol, maximizarea profitului reunit realizandu-se la nivel de
productie ce corespunde conditiei MC=MR
C,P
P* MC
D
MCA
MCB
MR
QA QB Q* Q
MCA – curba costului marginal al firmei A
MCB - curba costului marginal al firmei B
MC – curba costului marginal al cartelului, construita prin adunarea curbelor MCA si MCB
D – curba cererii
MR – curba veniturilor marginale ale cartelului
Pentru ca profitul global sa fie maxim este necesar ca MR=Mc, q este volumul de productie a cartelului ce
corespunde conditiei de maximizare, qA si qB cotele de productie a fiecarei firme care corespund conditiei
MCA(qA)= MR
MCB(qB)=MR
Profitul obtinut de catre firma va fi
ПA= TRA (qA)-TCA(qA)
ПB=TRB(qB)-TCB
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]
http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 20/20