Post on 02-Aug-2015
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞIFacultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor
Departamentul Securitate şi Sănătate în Muncă
METODE DE EVALUARE A COSTULUI ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ
Prelegeri curs master:Securitate şi Sănătate în Muncă
1
IAŞI
METODE DE EVALUARE A COSTULUI
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
CUPRINS
pag.1. NECESITATEA UTILIZĂRII CALCULULUI ECONOMIC ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ......…….. 3
2. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A FENOMENULUI ACCIDENTĂRII ŞI ÎMBOLNĂVIRII PROFESIONALE ........………………………... 6
3. CONSECINŢELOR ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE .............…………………………………………... 8
4. EFECTELE ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .................................................................................................…..
9
5. EVALUAREA DIMENSIUNII ECONOMICE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .....….
14
6. METODA MODULARĂ DE EVALUARE A COSTULUI ACCI-DENTELOR DE MUNCĂ .................................................….…………… 166.1. Principiul metodei ...................................................................... 166.2. Etapele metodei ......................................................................... 166.3. Instrumente utilizate .................................................................. 176.4. Modulele de calcul ..................................................................... 18
MODULUL 1 – Calculul pierderii de venit pe care o suportă victima şi/sau persoanele întreţinute de aceasta (MOD_VP) ..............
18
MODULUL 2 – Determinarea pierderii de venit brut la firma unde a avut loc (se poate produce) accidentul (MOD_VF) ......…
27
ANEXA 1 LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .................................................…………….……………… 43
ANEXA 2 CHESTIONAR pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă ........................................…….. 45
APLICATIE Accident individual soldat cu ITM……………………………………… 47BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… 65
2
1. NECESITATEA UTILIZĂRII CALCULULUI ECONOMIC
ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Eficienţa economică – criteriu obiectiv în fundamentarea deciziei de alocare
a resurselor pentru activitatea de realizare a securităţii şi sănătăţii în muncă
Începând după cel de al doilea război mondial, în cercetările efectuate pentru
îmbunătăţirea securităţii muncii s-au degajat progresiv două orientări.
Prima este de natură psihologică: lucrătorii trebuie sensibilizaţi la ideea că
accidentul este evitabil, că nu reprezintă o fatalitate. În această direcţie, prevenirea
accidentelor constă în principal în protejarea lucrătorului şi în evitarea comportamentelor
potenţial periculoase.
Al doilea curent este de sorginte economică, pionierii lui fiind cercetătorii americani.
Se pleacă de la ideea că prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, ca
orice activitate consumatoare de resurse, trebuie tratată prin prisma eficienţei sale.
La nivel macro şi microeconomic, decidentul dispune, în fiecare moment dat,
de un volum limitat de resurse, pe care trebuie să le aloce tuturor domeniilor
dezvoltării. Se pune întrebarea cât trebuie să repartizeze activităţii de prevenire a
accidentelor şi bolilor profesionale?
În condiţii obişnuite, decidentul – indiferent de nivel – are nevoie de un criteriu
de ierarhizare a valorilor raţional, obiectiv, care să-i permită o repartizare a eforturilor
corespunzătoare optimului social sau local. Altfel cum ar putea răspunde unor situaţii
de genul: între realizarea unui produs care ar duce la ameliorarea sănătăţii sau la
asigurarea condiţiilor de viaţă pentru mii de persoane şi un dispozitiv ce realizează
protecţia unui singur individ împotriva riscului de deces prin accidentare în muncă,
costul de producţie al ambelor fiind identic, care să fie ales? Sau pentru care să se
3
aloce mai mult? Între un singur om, considerat ca deosebit de valoros pentru societate
şi o mulţime de indivizi care pot fi afectaţi de producerea unui accident de muncă
grav, către cine să fie orientate eforturile preventive, cui să i se acorde mai mult?
Mai mult, riscurile care provoacă accidentele şi bolile cele mai grave şi cele
conştientizate ca atare, în general, de către populaţie sunt total diferite. O consecinţă
directă a acestui fapt o constituie risipirea unor sume de bani mai mult sau mai puţin
inutil. O altă urmare, mai gravă, este aceea că se pierd vieţi numeroase, fie prin
deces, fie prin invaliditate.
Atât vieţile, cât şi resursele, pot fi salvate printr-o tratare mai riguroasă şi mai
raţională a problemei securităţii şi în sănătăţii în muncă. Una dintre căile prin care se
urmăreşte abordarea corectă a eliminării/diminuării riscurilor o reprezintă evaluarea
acestora, ceea ce conduce la o ierarhizare corectă a lor în vederea adoptării măsurilor
adecvate. Dar nici o firmă nu dispune de suficientă forţă economică pentru a trata
simultan toate riscurile de acelaşi nivel şi, oricum, toată lumea doreşte securitate cu
cele mai mici costuri. Astfel încât ar fi deosebit de util ca managerul să dispună şi de
argumente economice şi, mai ales, financiare.
Nici la nivel de societate lucrurile nu se petrec altfel. Resursele sunt limitate şi
nu este posibilă alocarea lor integral pentru salvarea vieţii, oricâtă valoare s-ar atribui
acesteia. Dorinţa este deci ca fondurile limitate alocate pentru realizarea securităţii în
muncă să fie cât mai eficient utilizate, în sensul unor efecte sociale şi economice
pozitive maxime.
În concluzie, criteriul economic este cel care permite decidentului, pe de o
parte, să stabilească locul protecţiei muncii printre celelalte activităţi sociale, iar pe de
altă parte, în cadrul ei, în ce direcţii majore trebuie alocate mai multe fonduri.
Respectarea criteriului eficienţei economice înseamnă compararea rezultatelor
cu resursele, care nu se poate realiza decât dacă acestea sunt cuantificate.
Referitor la resurse, este evident că ele sunt cuantificabile, fiind de natură
concretă – materială şi financiară (cheltuielile cu protecţia muncii). Probleme apar în
legătură cu evaluarea consecinţelor.
Firma – sistem unitar ale cărui componente trebuie corelate şi intercon-
diţionate în virtutea unui scop comun: obţinerea de profit
Activitatea de protecţie a muncii este parte integrantă a activităţii de producţie,
ca loc de desfăşurare a evenimentelor, de aplicare a măsurilor şi de manifestare a
unei părţi a efectelor, deci este supusă legilor economice. Apare întrebarea ce impact
4
are modul ei de realizare din punct de vedere economico-financiar.
În centrul economiei capitaliste se situează firma, a cărei funcţionare este
condiţionată de existenţa profitului. Preocuparea şi obiectivul prim al oricărui patron
este obţinerea, pe urma produselor/serviciilor realizate, a unui profit de o asemenea
mărime, încât să permită nu numai reluarea aceluiaşi ciclu de activitate, dar şi
permanenta adaptare la condiţiile economice dificile actuale: variaţiile rapide de pe
piaţă, evoluţia explozivă a tehnologiilor informaţionale, globalizarea etc.
În contextul descris, cum poate fi motivat conducătorul unei firme să aloce din
resursele acesteia pentru o activitate care aparent nu are decât finalitate socială, cum
este considerată protecţia muncii? Mai mult, ideea generală este că măsurile preventive
diminuează productivitatea muncii, sau cel puţin grefează cheltuielile neproductive ale
unei unităţi economice.
Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să se ţină seama în primul rând
de un fenomen obiectiv care se manifestă actualmente: căile clasice de creştere a
eficienţei economice, bazate pe capacitatea de intensificare a profitabilităţii pe seama
materiilor prime şi a tehnologiilor, nu mai sunt suficiente. Economiştii şi-au îndreptat
atenţia asupra intensivităţii intelectuale, respectiv spre posibilităţile oferite de îmbunătăţirea
activităţilor de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii, ca şi spre căile de
creştere a performanţei resurselor umane.
Referitor la prima modalitate, una dintre variantele prin care se urmăreşte
creşterea profitabilităţii este armonizarea tuturor obiectivelor diverselor activităţi din
cadrul firmei. Dacă unitatea economică sau socială nu este privită ca un sistem unitar,
se vor produce disfuncţionalităţi, suprapuneri de sarcini, deci cheltuieli inutile, nu vor
exista coeziunea şi adeziunea forţei de muncă, necesare pentru ca personalul să
acţioneze în sensul intereselor firmei etc.
Ca urmare, activitatea de realizare a securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate fi
gândită distinct de activitatea generală a firmei şi de finalitatea acesteia – obţinerea de
beneficii financiare.
Într-adevăr, o soluţie de creştere a folosirii timpului de muncă (deci a profitului)
o reprezintă reducerea întreruperilor datorate producerii accidentelor de muncă,
precum şi a absenteismului pe seama accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. Dar
pentru ca acest efect pozitiv să se producă, trebuie să se dimensioneze în aşa fel
consumurile de resurse umane, materiale, financiare şi de timp destinate protecţiei
muncii, încât beneficiile să fie mai mari decât eforturile. Ceea ce nu este posibil dacă
5
nu se poate aprecia costul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale.
Elaborarea unor metode de evaluare a costului accidentelor şi bolilor
profesionale – argument de persuasiune a patronilor pentru alocarea de
resurse în vederea realizării securităţii şi sănătăţii în muncă
Deşi impactul negativ, inclusiv pe planul profitabilităţii firmelor, al nerealizării
securităţii şi sănătăţii în muncă pare evident, realitatea faptică arată că el este luat în
considerare într-o măsură insuficientă.
Statisticile Uniunii Europene au relevat faptul că anual în aceste ţări circa 5.977
de accidente de muncă se soldează cu decesul lucrătorului. Incidenţa bolilor profesionale
nu este nici ea minoră. În faţa acestor statistici, conştientizându-se importanţa omului
ca resursă care asigură continuitatea şi dezvoltarea societăţii, în ultimul timp s-a
acordat o atenţie deosebită problematicii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Opinia publică, prin organismele sale legislative, executive, nonguvernamentale,
solicită într-o măsură tot mai mare protejarea lucrătorilor în procesul de muncă. Conflictul
latent care există între interesele societăţii şi cele ale întreprinzătorului individual a
impus găsirea unor argumente care să îl convingă pe acesta din urmă că este în
avantajul său financiar să aplice măsurile de securitate şi sănătate în muncă.
Pentru aceasta ar trebui să se găsească răspunsul la o serie de întrebări
fundamentale pentru toţi partenerii sociali la circuitul economic: securitatea produce
beneficii pentru firme, reglementările de securitate influenţează negativ competitivitatea,
cum se pot calcula costurile şi cum pot fi utilizate pentru fundamentarea deciziei politice
în domeniu, cum pot fi alocate resursele şi cum pot fi economisite, reglementările de
securitate sunt prea costisitoare pentru societate, aduc ele şi beneficii?
2. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A FENOMENULUI ACCIDENTĂRII ŞI
ÎMBOLNĂVIRII PROFESIONALE
Accidentele şi bolile profesionale sunt într-o legătură indestructibilă cu munca.
Ele întrerup sau îngreunează desfăşurarea procesului de muncă şi afectează cel puţin
una dintre componentele sistemului de muncă. Dar procesul şi sistemul de muncă
sunt elemente fundamentale ale oricărei microeconomii.
Rezultă că accidentul sau boala dereglează de fapt funcţionarea acesteia din
urmă, producând efecte asupra componentelor sale şi asupra relaţiilor dintre ele,
efecte de natură strict economică: pierdere de timp de muncă, reducerea productivităţii
6
muncii, diminuarea capitalului fix etc. Prin natura relaţiei subsistem – sistem dintre
micro şi macroeconomie, consecinţele accidentelor şi bolilor profesionale asupra
firmei se propagă până la nivelul economiei naţionale.
Se poate afirma astfel că una dintre laturile dimensiunii economice a
fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor şi
bolilor profesionale, respectiv consecinţele acestora asupra elementelor şi
modului de funcţionare a micro şi macroeconomiei.
Dacă luăm în considerare că omul apare în cadrul procesului de muncă într-o
dublă ipostază – de fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă, este
evident că accidentele/bolile, impietând asupra sa, vor avea şi alte consecinţe. În
primul rând cele rezultate din afectarea individului ca entitate biopsihosocială, dar şi
altele: consecinţe de natură fizică, psihică, financiară, politică etc., dintre care o parte
sunt cuantificabile.
O evaluare cantitativă a tuturor consecinţelor accidentelor şi bolilor profesionale,
sau cel puţin a celor cuantificabile, va însemna determinarea unui cost al acestui tip
de eveniment, care poate fi utilizat ca indicator economic.
În consecinţă, dimensiunea economică a fenomenului accidentării şi
îmbolnăvirii profesionale înglobează două componente: efectele economice ale
acestor evenimente; costul accidentelor şi bolilor, ca indicator economic care
reflectă toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente.
Este oare utilă evaluarea acestor componente?
Am arătat că în condiţiile economiei moderne, caracterizată prin relaţii de piaţă
extrem de dinamice şi mai ales prin fenomenul de globalizare, resursele de mărire a
profitului firmelor sunt căutate în domeniul organizării producţiei şi a muncii, în care se
încadrează securitatea şi sănătatea în muncă.
Stabilirea mărimii şi sensului (negativ sau pozitiv) efectelor economice ale
accidentului sau bolii profesionale oferă o premisă importantă pentru aflarea unor noi
resurse de mărire a performanţei economice a firmei. La ce poate fi însă utilă determinarea
valorică a tuturor consecinţelor cuantificabile ale accidentului de muncă/bolii profesionale?
Ea răspunde dificultăţilor întâmpinate în aplicarea criteriului eficienţei economice
în domeniu, deoarece permite stabilirea unui cost al securităţii, respectiv al
nonsecurităţii, care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.
Costul nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi bolilor
profesionale produse, respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de
7
accident/boală. Cu alte cuvinte, realizarea securităţii muncii – în accepţia de stare
absolută – aduce drept beneficiu echivalentul costurilor care ar fi fost generate
de accidentele şi îmbolnăvirile profesionale care au fost eliminate, diminuat cu
costul măsurilor preventive.
Stabilirea costului accidentelor şi bolilor nu se poate realiza dacă nu se cunosc
consecinţele lor şi, implicit, dacă aceste consecinţe nu pot fi cuantificate prin indicatori
cantitativi, respectiv financiari sau economici.
3. CONSECINŢELE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE
Un prim nivel de referinţă pentru delimitarea consecinţelor accidentelor şi bolilor
profesionale îl constituie elementele sistemului de muncă. Datorită caracteristicilor
sistemelor de muncă, orice eveniment produs în interiorul acestora va afecta atât
fiecare element, cât şi sistemul în ansamblu. Rezultă că se vor distinge:
a. Consecinţe asupra executantului
În cazul executantului victimă, consecinţa principală este afectarea capacităţii sale
de muncă: pierderea temporară sau definitivă, însoţită de cele mai multe ori de
diminuarea productivităţii individuale la reluarea activităţii, reducerea aptitudinilor
profesionale, a calităţii muncii prestate.
Dacă ne gândim numai la accidente şi luăm în considerare executantul în
sensul de lucrător colectiv (locurile de muncă unde sarcina de muncă este îndeplinită
de mai mulţi lucrători), ceilalţi participanţi la procesul de muncă întrerupt prin eveniment
sunt şi ei afectaţi, sub forma pierderii de timp de muncă în perioada imediat următoare
(primul ajutor acordat victimei, comentarea situaţiei, pregătirea locului de muncă în
vederea reluării activităţii, participarea ca martori la cercetarea accidentului etc.), dar şi
prin reducerea productivităţii în timp ca urmare a neîncrederii în siguranţa conferită de
locul de muncă.
b. Consecinţe asupra sarcinii de muncă
Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă, neîndeplinirea
ei la timp sau îndeplinirea necorespunzătoare (la reluarea lucrului de către victima
unui accident/boli sau înlocuirea sa cu o persoană cu experienţă profesională mai redusă).
c. Consecinţe asupra mijloacelor de producţie
Ca urmare numai a accidentelor de muncă se pot produce deteriorări sau
distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor,
proiectarea de corpuri ş.a.). Afectarea echipamentelor tehnice are un impact negativ
8
asupra eficienţei utilizării capitalului fix, modifică gradul de înzestrare tehnică etc.
d. Consecinţe asupra mediului de muncă
Ambele categorii de mediu – fizic şi social – pot fi afectate de accidentele de
muncă şi bolile profesionale, dar în mod deosebit cel social.
Mediul fizic de muncă este afectat numai indirect şi numai de producerea
accidentelor, ca o consecinţă a deteriorării unor echipamente tehnice, a recipientelor
în care se păstrează la locul de muncă materiile prime şi materialele utilizate etc.,
dacă astfel se eliberează în atmosferă substanţe nocive sau periculoase, dacă se
pierde controlul asupra parametrilor microclimatului ş.a.
Consecinţele asupra mediului social se concretizează prin stressul suportat de
cei aflaţi la locurile de muncă învecinate celui al victimei accidentului sau bolii,
neîncrederea în politica de securitate a muncii promovată în întreprindere etc.
Al doilea nivel de referinţă pentru identificarea consecinţelor accidentelor şi
bolilor profesionale îl reprezintă societatea, cu subsistemele sale interdependente –
individul şi întreprinderea. Cele trei niveluri acoperă integral aria de manifestare a
efectelor posibile ale accidentelor sau bolilor.
Introducând şi principalele planuri de manifestare a vieţii umane în general (inclusiv
sociale): fizic, psihic, spiritual, economic, financiar, demografic, politic, se obţine o
imagine de ansamblu a consecinţelor posibile, oricât de îndepărtate în spaţiu şi în
timp, ale unui accident de muncă sau boală profesională.
Lista propusă nu are pretenţia să epuizeze subiectul, fenomenele fiind complexe
şi conexiunile multiple, surprinderea lor exhaustivă necesitând, obligatoriu, reveniri şi
revizuiri. De asemenea, realitatea nu permite o delimitare statică şi atât de riguroasă a
planurilor de manifestare a diverselor efecte. Important este că din această clasificare
rezultă că accidentele şi bolile profesionale produc şi pierderi cuantificabile, de natură
economică şi financiară. Ele reprezintă argumentul fundamental pentru utilizarea
analizei cost – beneficiu în legătură cu securitatea muncii.
4. EFECTELE ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
Consecinţele economice ale accidentelor şi bolilor profesionale sunt evident
cuantificabile şi constituie baza pentru determinarea costului acestor evenimente. Ne
vom restrânge prezentarea la accidentele de muncă, deoarece ele sunt acelea care
produc în principal asemenea consecinţe.
9
Efectele economice se produc la nivelul micro şi macroeconomiei, respectiv
al firmelor în care are loc accidentul şi al economiei naţionale.
Efecte economice la nivelul firmelor
Economia oricărei firme poate fi privită ca un sistem cibernetic de tipul:
intrări deresurse
consum rezultate
Performanţele sale vor fi condiţionate de cantitatea, calitatea şi modul de
fructificare a resurselor, respectiv a factorilor de producţie.
Factorii de producţie sunt elemente intrate în procesul de producţie, în
activităţile economice în general, reprezentând condiţiile necesare şi suficiente pentru
desfăşurarea acelui proces din care rezultă bunuri economice.
Prima categorie de efecte economice ale accidentelor de muncă se manifestă
în legătură cu intrările şi consumul de factori de producţie, respectiv munca şi
capitalul, sub forma distrugerii, modificării structurii, calităţii, a utilizării lor în alte
scopuri decât fusese programat etc.
- Munca
Întreruperea procesului de producţie prin accidentul de muncă provoacă două
tipuri de consecinţe asupra factorului „muncă” al firmei:
- imposibilitatea exercitării acţiunii transformatoare, respectiv neutilizarea forţei
de muncă sau utilizarea sa în alte scopuri decât cele programate, atât în
cazul victimei, cât şi al altor angajaţi, ceea ce se traduce prin pierdere de
timp de muncă;
- modificarea „capitalului uman” – capacitatea oamenilor de a produce în mod
eficient bunuri şi servicii.
Timpul de muncă reprezintă elementul comun al tuturor activităţilor sociale
desfăşurate în societate. Indiferent de modul de organizare a producţiei materiale,
serviciilor, sectorului public şi privat, rezultatele activităţii prestate în cadrul lor pot fi
exprimate ca un consum de timp de muncă.
Orice eveniment care afectează procesele de muncă poate fi apreciat, în ultimă
instanţă, ca fiind pozitiv sau negativ, în funcţie de cum răspunde cerinţei respectivei
legi. Analizând în acest sens accidentele de muncă se constată că ele determină
întotdeauna pierderi de timp de muncă, sub forme diferite:
- prin întreruperea procesului de muncă;
10
- prin absenţa victimei o anumită perioadă de la locul de muncă;
- prin consacrarea unei părţi din timpul productiv al colegilor victimei pentru:
- primele îngrijiri acordate accidentatului;
- transportul victimei la unitatea sanitară;
- anunţarea accidentului factorilor de conducere;
- comentarea accidentului;
- pregătirea locului de muncă în vederea reluării activităţii;
- participarea (ca martori) la investigarea accidentului;
- prin întreruperea executării sarcinilor curente de către:
- personalul stabilit să facă parte din comisia de cercetare a accidentului;
- persoanele care comunică, respectiv ţin evidenţa accidentelor;
- personalul care se ocupă cu angajarea înlocuitorilor;
- managerii care trebuie să decidă asupra acţiunilor de întreprins în
vederea anihilării implicaţiilor accidentului (dacă şi cum se înlocuieşte
accidentatul, dacă se achiziţionează un nou mijloc fix sau diverse
materiale, dacă se efectuează curăţenia locului de muncă, reparaţiile etc.
de personalul propriu sau de firme terţe ş.a.).
Capitalul uman reflectă stocul de cunoştinţe profesionale, deprinderi, abilităţi şi
de sănătate ale unei persoane.
Privind din acest punct de vedere, capitalul uman al victimei este clar diminuat
prin accidentul de muncă:
- sănătatea sa este deteriorată temporar (pe perioada incapacităţii temporare de
muncă) sau permanent (invaliditate);
- deprinderile şi abilităţile profesionale se diminuează sau se pierd integral,
datorită problemelor fizice (invaliditatea), a fricii induse de accidentul suportat,
sau din cauza lipsei de experienţă în cazul schimbării locului de muncă,
profesiei;
- în cazul accidentelor mortale, capitalul uman se pierde integral, prin decesul
victimei.
Distressul şi frica provocate de accident pot antrena reducerea şi modificarea
în sens negativ a deprinderilor şi abilităţilor colegilor victimei, afectând deci permanent
sau temporar şi capacitatea lor de muncă.
Indicatorii economici prin care se exprimă efectele asupra factorului „muncă” sunt:
dinamica efectivului de personal; stabilitatea personalului; calificarea personalului;
11
utilizarea timpului de muncă; productivitatea muncii.
- Capitalul, numit tehnic sau real, cuprinde bunurile rezultate din producţie şi
care sunt folosite pentru producerea altor bunuri economice; este format din
capitalul fix şi capitalul circulant.
Capitalul fix este acea parte a capitalului real formată din bunuri durabile care
participă la mai multe cicluri de producţie, se consumă (depreciază) treptat şi se
înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare: clădiri şi construcţii speciale, agregate şi
utilaje energetice etc. El este afectat în cazul accidentelor de muncă însoţite şi de
deteriorări şi/sau distrugeri de echipamente tehnice. Efectul este atât cantitativ – se
diminuează potenţialul tehnic (atunci când nu se înlocuieşte utilajul distrus sau până la
înlocuirea sa), cât şi calitativ (se modifică structura şi calitatea potenţialului tehnic).
Consecinţe apar şi în situaţiile în care utilajul la care lucra victima este indisponibilizat
o perioadă (pe durata incapacităţii temporare de muncă sau până la înlocuirea cu alt
lucrător a accidentatului, ca şi pe perioada efectuării reparaţiilor la utilajele deteriorate),
ceea ce diminuează intensitatea utilizării sale.
Se poate concluziona deci că deteriorarea/distrugerea capitalului fix determină:
- modificarea volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic;
- inutilizarea fondurilor fixe.
Capitalul circulant este partea capitalului real formată din bunuri care participă
la un singur ciclu de producţie, consumându-se în întregime în decursul acestuia şi
care trebuie înlocuite cu fiecare nou ciclu: materii prime, materiale de bază şi auxiliare,
energie, combustibili, semifabricate, producţie neterminată, alte materiale
consumabile.
Există multe accidente care se soldează cu distrugerea materiilor prime aflate
în lucru la locul de muncă respectiv sau depozitate în apropierea acestuia, a
produselor finite care nu fuseseră încă îndepărtate, a altor materiale.
De asemenea, firma va trebui să consume în plus: materiale pentru curăţarea
locului de muncă, pentru schiţe, declaraţii scrise, redactarea comunicărilor şi a celorlalte
acte care însoţesc cercetarea accidentului; rechizite folosite în operaţia de angajare de
noi lucrători ş.a.
Toate acestea se concretizează în modificarea stocurilor şi a consumului
specific de materii prime, auxiliare şi consumabile.
Datorită relaţiei dintre elementele circuitului economic, accidentele de muncă
produc efecte şi la nivelul rezultatelor alocării şi consumului de resurse. Afectând
12
volumul, structura şi modul de utilizare a factorilor de producţie, aceasta va conduce şi
la efecte asupra performanţelor economice ale firmei.
Prin urmare, a doua categorie de efecte economice ale accidentului constau
în modificarea (de regulă negativă) a indicatorilor de rezultat: cifra de afaceri;
valoarea adăugată; producţia fizică; costurile de producţie.
Toate aceste consecinţe – la nivelul intrărilor, consumului şi rezultatelor – se
pot exprima sintetic prin modificarea rentabilităţii activităţii firmei.
Cum sensul modificării este negativ, dată fiind relaţia de feed-back, diminuarea
rentabilităţii va afecta condiţiile de reluare a circuitului economic – se va diminua
posibilitatea de atragere de resurse la acelaşi nivel cu cel iniţial (ciclul următor va
dispune, în general, de mai puţine resurse sau de resurse de calitate mai slabă decât
ciclul în care s-a produs accidentul).
Efecte economice la nivel macroeconomic
Economia reală este ansamblul activităţilor economice de susţinere a ofertei
agregate de bunuri materiale şi servicii, menite să asigure satisfacerea cererii agregate
pentru astfel de bunuri. Principalii indicatori economici ai nivelului şi dinamicii
economiei reale sunt: populaţia ocupată pe structuri de ramură, niveluri de pregătire
profesională; populaţia salariată; investiţiile; cererea internă de bunuri (pe categorii
ale acestora); producţia industrială; producţia agricolă; comerţul exterior.
Analizându-le, se constată că accidentele de muncă produc efecte economice
şi la acest nivel, care pot să apară sub următoarele forme:
- modificarea structurii populaţiei ocupate pe ramuri şi pe niveluri de pregătire
- accidentele soldate cu incapacitate permanentă de muncă şi cele urmate de
recalificarea profesională şi ocuparea altui loc de muncă;
- diminuarea volumului populaţiei ocupate – accidentele soldate cu invaliditate
de gradul II şi I şi cu deces;
- diminuarea producţiei industriale şi agricole, pe de o parte datorită cazurilor
în care munca lucrătorului accidentat nu este recuperată prin alte forme, iar
pe de alta, prin micşorarea capacităţii firmelor de a relua ciclul de producţie
la acelaşi nivel;
- modificarea volumului şi structurii componentelor de comerţ exterior (import
– export): se pot reduce posibilităţile de export; se importă suplimentar
echipamente tehnice, materii prime etc. distruse prin accident.
Indicatorul economic prin care se exprimă modificările macroeconomice este
13
produsul naţional brut.
5. EVALUAREA DIMENSIUNII ECONOMICE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
Obiectivul general al evaluării este acela de a stabili o modalitate de exprimare
cantitativă a consecinţelor cuantificabile ale accidentelor de muncă.
Dar la ce se va folosi rezultatul evaluării? Sunt posibile mai multe răspunsuri,
dependent de componenta dimensiunii economice evaluată şi de consecinţele care
se exprimă cantitativ.
Dacă se au în vedere efectele economice produse de accidente, rezultatul
evaluării poate fi folosit în principal pentru stabilirea de măsuri de rentabilizare a
activităţii firmei (cele în care se produc sau se pot produce asemenea evenimente). De
asemenea, poate fi un element de fundamentare a programelor sectoriale de
dezvoltare macroeconomică.
În condiţiile în care se are în vedere semnificaţia de „cost” al accidentelor,
utilizările posibile sunt multiple:
- cuantificarea efectelor economice ale accidentelor de muncă la nivelul:
firmei în care s-a produs (se poate produce) accidentul (inclusiv posibilitatea
identificării şi evaluării consecinţelor asupra potenţialului generic de profit);
unui sector al macroeconomiei;
macroeconomiei;
- calcularea costului accidentului de muncă pentru:
victimă (efectivă sau potenţială);
firma în care s-a produs accidentul;
societatea de asigurare pentru riscul de accidentare în muncă;
un sector economic sau structural (sector bugetar, de stat, privat);
societate (cost socioeconomic);
- cuantificarea tuturor tipurilor de consecinţe, astfel încât costul final calculat
să includă atât costurile directe, cât şi cele indirecte;
14
- efectuarea calculului atât pe date certe, pentru evenimente efectiv
produse, cât şi ante eveniment, pe baza efectelor potenţiale ale unui accident
posibil;
- exprimarea rezultatului evaluării în:
unităţi monetare (băneşti);
unităţi de măsură „economice” sau „economico-financiare”;
- determinarea oricărui tip de cost pentru accidentele de muncă:
urmate de incapacitate temporară de muncă;
soldate cu invaliditate, de indiferent ce grad;
mortale, indiferent că decesul este imediat sau ulterior;
- posibilitatea folosirii rezultatului evaluării pentru:
analizele de rentabilizare a activităţii firmelor;
fundamentarea programului de prevenire;
alegerea variantei optime de investiţie în domeniul protecţiei muncii;
fundamentarea prevederilor legislative naţionale de securitate a muncii.
În vederea evaluării dimensiunii economice a accidentelor de muncă, în cadrul
I.N.C.D.P.M. s-au elaborat două metode, care răspund tuturor obiectivelor specificate:
metoda „modulară” – pentru calculul costului accidentelor de muncă; metoda analitică
– de cuantificare a efectelor economice şi a influenţelor acestora asupra indicatorilor de
performanţă economico-financiară micro şi macroeconomici.
Necesitând cunoştinţe aprofundate de analiză economico-financiară şi fiind
mult mai laborioasă, metoda analitică nu se recomandă decât în analizele de
rentabilizare a activităţii firmelor, efectuate de personal de specialitate.
Deşi se adresează unor categorii diferite de utilizatori, cele două metode se
completează reciproc, aplicarea lor simultană oferind imaginea globală a impactului
economic şi financiar al accidentelor de muncă, pe toată durata producerii efectelor
lor şi asupra tuturor părţilor implicate.
15
6. METODA MODULARA DE EVALUARE A COSTULUI
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
6.1. PRINCIPIUL METODEI
Principiul metodei modulare îl reprezintă identificarea, cu ajutorul unei liste
prestabilite, a tuturor consecinţelor cuantificabile ale accidentului de muncă,
certe pentru nivelul adoptat de calcul, şi determinarea valorii lor în unităţi
monetare (în auxiliar se folosesc şi alte unităţi de măsură).
Utilizarea listei prestabilite facilitează operaţia de identificare a consecinţelor
efective ale evenimentelor pentru care se face calculul şi exclude posibilitatea omiterii
vreunui tip semnificativ de consecinţă.
6.2. ETAPELE METODEI
Aplicarea metodei trebuie să respecte o succesiune clară de paşi, care reprezintă
practic etapele calculării costului accidentului de muncă.
a. Stabilirea nivelului de referinţă pentru care se va face calculul
În funcţie de finalitatea calculului, se stabileşte în primul rând nivelul de
referinţă, care poate fi:
- victima şi/sau persoanele aflate în întreţinerea acesteia;
- firma unde s-a produs accidentul sau pentru care se urmăreşte costul
aplicării unor măsuri preventive (calcul preaccident) sau alte obiective de
optimizare managerială;
- un sector economic, o zonă teritorial-administrativă;
- societatea de asigurare;
- sectorul public;
- economia naţională;
- societatea în ansamblu (costul socioeconomic).
16
b. Identificarea consecinţelor cuantificabile certe
Prin analiza elementelor care caracterizează accidentul şi a situaţiei de fapt la
nivelul la care se efectuează calculul, se selectează din „Lista consecinţelor cuantificabile
ale accidentelor de muncă” (ANEXA 1) pierderile şi cheltuielile considerate certe
pentru evenimentul în discuţie.
Pentru identificarea acestor consecinţe se va proceda la:
- analiza datelor din Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă;
- discuţii purtate cu persoanele implicate în accident – victimă, rude, colegi,
conducători ai locurilor de muncă, respectiv cu administratorii firmei.
c. Completarea „Chestionarului pentru colectarea datelor primare privind
consecinţele accidentului” (ANEXA 2)
d. Stabilirea modulelor de calcul care se vor utiliza pentru determinarea costului
accidentului de muncă
Luând în considerare consecinţele cuantificabile identificate se vor selecta modulele
de calcul care pot fi utilizate în evaluarea acestora. Pentru identificarea rapidă a cores-
pondenţelor dintre module şi consecinţe a fost construit un instrument ajutător, tabelar.
e. Culegerea datelor primare specifice fiecărui modul selectat
Folosind inventarul datelor primare necesitate de fiecare modul de calcul,
formalizate în instrumente corespunzătoare, se preiau din sursele indicate informaţiile
privind efectele accidentului asupra diverselor niveluri de referinţă. Prin surse se
înţeleg evidenţele personale, ale firmelor, ale organismelor publice, discuţii cu persoane
implicate, materiale statistice oficiale etc.
f. Calculul dimensiunii consecinţelor
Aplicând relaţiile de calcul din cadrul fiecărui modul selectat, se stabileşte
dimensiunea valorică, în lei – ca pierdere de venit – şi/sau în alte unităţi de măsură
semnificative, a fiecărei consecinţe.
g. Calculul final al costului accidentului de muncă
În ultima etapă se însumează rezultatele aplicării diverselor module selectate,
cu atenţie, ţinându-se seama de semnificaţia lor economico-financiară.
6.3. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE
În afara celor două formulare – Lista consecinţelor cuantificabile ale accidentelor
de muncă şi Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului
17
de muncă – se utilizează, în etapa de stabilire a algoritmului de lucru, „Lista corespondenţelor
între modulele de calcul şi consecinţele accidentului de muncă” – tabelul 1.
În etapele de evaluare propriu-zisă, se folosesc ca instrumente ajutătoare, specifice
fiecărui modul, şi fişele de date pentru calculul costului.
Tabelul 1
Lista corespondenţelor între modulele de calcul şi
consecinţele accidentului de muncă
Nr. crt.
CONSECINŢAINDICATIVUL MODULULUI
1. PIERDERI DE VENIT PERSONAL MOD_VP1.1 Pierdere de venit pentru victimă MODVP_11.2 Pierdere de venit pentru persoanele aflate în întreţinerea victimei MODVP_2
2. PIERDERE DE VENIT BRUT LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE POATE PRODUCE) ACCIDENTUL, DIN CARE:
MOD_VF
2.1 Pierdere sau consum suplimentar de timp de muncă MOD_VF_T2.2 Deteriorarea/distrugerea capitalului fix MOD_VF_F2.3 Distrugere şi/sau consum suplimentar de capital circulant MOD_VF_C2.4 Pierderi financiare diverse MOD_VF_D
3. COSTUL ACCIDENTULUI LA COMPANIA DE ASIGURARE MOD_VAS3.1 Prime de asigurare plătite MOD_VAS_A3.2 Alte prestaţii consumate MOD_VAS_P
4. a b
COSTUL SOCIOECONOMIC AL ACCIDENTULUIPIERDERE DE VENIT NAŢIONAL SAU DE PRODUS NAŢIONAL BRUT LA NIVEL MACROECONOMIC
MOD_VS
MOD_PNB4.1 Pierdere de venit individual MOD_VP4.2 Pierdere la firma în care are loc accidentul MOD_VF4.3 Pierdere la compania de asigurare MOD_VAS4.4 Pierdere/consum din bugetul public şi/sau din bugetele locale MOD_VB
6.4. MODULELE DE CALCUL
Modulele de calcul sunt algoritmi care trebuie parcurşi pentru a determina
segmentul din costul total al accidentului de muncă generat de un anumit tip de
consecinţă a acestuia. Ca urmare, ele au fost concepute în funcţie de consecinţele
accidentelor stabilite ca fiind cuantificabile (ANEXA 1) şi de relaţiile dintre acestea şi
categoriile de venit specifice fiecărui nivel de referinţă. Dintre module, le vom prezenta
detaliat pe cele aferente victimei şi firmei unde s-a produs accidentul.
MODULUL 1 – Calculul pierderii de venit pe care o suportă victima şi/sau
persoanele întreţinute de aceasta (MOD_VP)
18
În urma accidentului de muncă, venitul personal al victimei, concretizat în salariu,
se poate diminua ca urmare a:
- diferenţei dintre salariu şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;
- diferenţei dintre salariu şi pensia de invaliditate;
- diferenţei de salarizare în cazul modificării locului de muncă;
- diferenţei de salarizare (acord individual) datorită diminuării productivităţii muncii
în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă;
- cheltuielilor pentru medicamente, diverse îngrijiri medicale, tratamente în
staţiuni balneare etc., neacoperite de asigurarea de sănătate sau pentru
riscul de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
În cazul decesului, persoanele aflate în întreţinerea victimei vor suporta drept
pierdere de venit în principal diferenţa dintre cota din salariu ce le revenea şi pensia
de urmaş.
Toate aceste diminuări de venit pot fi reduse, după caz, de volumul ajutoarelor
sociale, sub formă de alocaţii băneşti de la buget, facilităţi pentru invalizi, ajutoare
umanitare acordate de persoane juridice şi fizice, compensaţii acordate de firma în care
a avut loc accidentul, despăgubiri suportate de persoanele a căror vinovăţie pentru
accident a fost stabilită prin sentinţe judecătoreşti definitive etc.
Prima observaţie care se impune este că modificările de venituri personale sunt
strict dependente de urmările accidentului asupra victimei – incapacitate temporară de
muncă, invaliditate sau deces.
În cazul incapacităţii temporare de muncă, situaţiile diferă dacă accidentatul
revine la acelaşi loc de muncă, la un alt loc de muncă din cadrul aceleiaşi firme sau
părăseşte definitiv vechea unitate. De asemenea, se poate remarca faptul că efectele
accidentului se manifestă pe durate diferite de timp, unele chiar foarte îndelungate.
Pe baza factorilor de influenţă şi a relaţiilor de calcul care permit determinarea
pierderii finale de venit personal s-au stabilit datele primare de care este nevoie
pentru efectuarea calculului, sintetizate în Fişa de date pentru calculul pierderii de
venit personal (tabelul 2).
Tabelul 2 se completează cu date:
- culese cu ajutorul Chestionarului pentru colectarea datelor primare privind
consecinţele accidentului de muncă;
- preluate din statisticile oficiale şi din reglementările legale în domeniu;
- obţinute prin investigarea persoanelor implicate.
19
În funcţie de momentul în care se efectuează şi de rigurozitatea dorită a calculului,
în tabel se vor introduce informaţii reale sau previzionate.
20
Tabelul 2Nume victimă:
Data completării fişei:Firma:
Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:
Fişa de date pentru calculul pierderii de venit personal
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A D
E
DA
TE
UN
ITA
TE
DE
M
ĂS
UR
Ă
TIP DE URMĂRI ALE ACCIDENTULUI
ITM1 INV III2 INVII ŞI I3
DECES
imed
iat
ult
erio
r
0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra victimei – C4 – x x x x x2. Durata incapacităţii temporare de muncă ZITM C zile x x x3. Salariul net lunar în momentul accidentului C lei/lună x x x x x4. Indemnizaţia lunară de boală IB C lei/lună x x x5. Salariul net lunar la noul loc de muncă I5 lei/lună x x x x6. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic β se calculează7. Valoarea pensiei de invaliditate (temporară sau permanentă) PINV A lei/lună x x x x8. Durata pensionării provizorii DP C luni x x x x9. Durata acomodării la reluarea activităţii, la vechiul/noul loc Ta I ore x x x x10. Coeficient de transformare venit orar în venit lunar β2 ore/lună se calculează
Tabelul 2 – continuare1 ITM – incapacitate temporară de muncă; 2 INV III – invaliditate gradul III;3 INV II şi I – invaliditate gradul II şi I;4 C – Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă;5 I – investigaţie, discuţii cu persoana accidentată.
21
0 1 2 3 4 5 6 7 8 911. Indice de diminuare a productivităţii muncii IW se calculează
12. Normă fizică de producţie orară np I
număr unităţi
produs/ oră
x x x x
13.Volum orar de producţie fizică realizat de victimă la reluarea activităţii (vechiul, respectivul noul loc de muncă)
q I
număr unităţi
produs/oră
x x x x
14. Tarif (salariu) orar Sh I lei/oră x x x x
15. Preţ unitar de producţie p I
lei per unitate
de produs
x x x x
16. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual β1 se calculează
17.Număr mediu de luni cu venit într-un an (se ia în considerare rata şomajului)
I sau A
luni x x
18.Perioada lucrată postaccident înainte de deces/declararea invalidităţii fără posibilitate de reluare a activităţii
Np l luni x x
19. Vârsta accidentatului – C ani x x x x x20. Vârsta normală de pensionare – A ani x x x x
21.Număr de ani rămaşi până la vârsta de pensionare pentru limită de vârstă
– ani se calculează
22.Număr de ani rămaşi de la data accidentului până la atingerea duratei medii de viaţă
NV – ani se calculează
23.Număr mediu de ani la acelaşi loc de muncă sau până la pensionare
– ani se calculează
24. Valoarea preconizată a pensiei de limită de vârstă PV A lei/lună x x x
Tabelul 2 – continuare
22
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
25.Tipul de pensie pentru care optează accidentatul la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă
– I – x x x
26. Cheltuieli din bugetul personal pentru spitalizare Cs I lei/lună x x x x27. Număr zile spitalizare Ns C zile x x x x
28. Cheltuieli din bugetul personal pentru medicamente CMED Ilei sau lei/luna
x x x x
29. Număr luni cu cheltuielile de la pct. 28 NLMED I luni x x x x30. Cheltuieli din bugetul personal pentru îngrijiri medicale Cm I lei x x x x31. Cheltuieli din bugetul personal pentru servicii medicale CSS I lei x x x x
32.Cheltuieli din bugetul personal pentru alte servicii medicale de refacere a sănătăţii şi capacităţii de muncă
CAS I lei/lună x x
33. Ajutoare de la bugetul de stat pentru victimă şi/sau urmaşi ABS
C şi/sau
A1lei x x x x x
34. Număr luni cu ajutor de la bugetul de stat LBS I luni x x x x x
35. Ajutor de la bugetele locale pentru victimă şi/sau urmaşi ABL
C şi/sau
Alei x x x x x
36. Număr luni cu ajutor de la bugetul local LBL I luni x x x x x
37.Ajutoare primite de la firma în care s-a produs accidentul de către victimă şi/sau urmaşi
AF Ilei sau lei/lună
x x x x x
38. Număr luni cu ajutor de la firmă LF I luni x x x x x39. Ajutoare primite de la compania de asigurare AC l lei/lună x x x x x40. Număr luni cu ajutoare de la compania de asigurare LC I luni x x x x x
41.Ajutoare primite de la asociaţii neguvernamentale de către victimă şi/sau de urmaşi
ANG I idem x x x x x
Tabelul 2 – continuare
1 A - Anuarul statistic al României, documente ale Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale şi alte documente statistice oficiale.
23
0 1 2 3 4 5 6 7 8 942. Număr luni cu ajutor de la alte organizaţii LNG I luni x x x x x43. Alte ajutoare şi facilităţi pentru victimă şi/sau urmaşi: ΣAi A lei x x x x x
- abonament gratuit transport A lei/lună x x- abonament gratuit telefon A lei/lună x x- abonament gratuit TV A lei/trim x x
- alte facilităţi, detaliat I
lei sau lei per unitate de timp
x x x x x
44. Durata primirii altor ajutoare şi facilităţi
45.Ajutor primit de la persoane fizice, inclusiv despăgubiri stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive pentru victimă şi/sau urmaşi
APF Ilei sau lei/lună
x x x x x
46. Număr luni cu ajutor de la persoane fizice LPF I luni x x x x x47. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual se calculează
48.Cuantum din venitul anteaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere
l lei/lună x x
49.Cuantum din venitul postaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere
I lei/lună x x
50.Durata primirii de către persoanele întreţinute a cuantumului din venitul victimei postaccident, până la decesul acesteia
Dv I lună x x
51. Număr întreţinuţi (urmaşi) cu aceleaşi drepturi Nu l om x x x52. Pensie lunară de urmaş Pu C lei/lună x x53. Număr previzionat de ani de primire a pensiei de urmaş I ani x x
54.Număr de ani de la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă până la deces
DP – ani se previzionează
55. Rată de actualizare φ – – se calculează
24
Pentru ca toate datele să fie certe, mai ales în cazul accidentelor urmate de
invaliditate sau de decesul victimei, completarea tabelului ar necesita o perioadă extrem
de îndelungată. O astfel de tratare nu pare să fie recomandabilă în raport cu semnificaţia
rezultatelor care s-ar putea obţine decât pentru calcule de înaltă specialitate.
Din acest motiv se recomandă cea de a doua cale, respectiv de stabilire a
cuantumului pierderilor prin extrapolarea situaţiei prezente (din punct de vedere al
dimensiunii alocaţiilor, ajutoarelor, duratei de viaţă etc.) cu ajutorul unor coeficienţi adecvaţi.
În tabelul 4 sunt bifate căsuţele care pot lua valori pentru fiecare tip de accident.
Odată decelate categoriile de informaţii necesare pentru calculul pierderii de
venit personal datorată accidentului de muncă, următorii paşi care trebuie făcuţi sunt:
- consultarea surselor de date şi completarea cu valori efective a Fişei de date;
- calculul propriu-zis al pierderii;
- interpretarea rezultatelor, pentru validarea calculelor.
Folosind notaţiile din ANEXA 2 (Lista consecinţelor cuantificabile ale accidentelor
de muncă) şi din tabelul 2, relaţiile matematice de calcul al dimensiunii pierderii de
venit personal, corespunzător celor două submodule, sunt precizate în continuare.
MOD_VP_1
- accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă (ITM),
revenire la acelaşi loc de muncă:
- accident de muncă soldat cu ITM şi revenire la alt loc de muncă:
;
- accident de muncă soldat cu ITM, pensionare provizorie şi revenire la
acelaşi loc de muncă:
;
- accident de muncă soldat cu ITM, perioadă de pensionare temporară şi
revenire la alt loc de muncă:
25
;
- accident de muncă urmat imediat de invaliditate:
;
Observaţie: În loc de se poate utiliza .
- accident de muncă urmat de ITM şi invaliditate manifestată ulterior:
,
cu aceeaşi observaţie ca la relaţia precedentă;
- accident de muncă soldat cu decesul imediat al victimei – nu există consecinţe
financiare la nivelul victimei;
- accident de muncă soldat cu decesul ulterior al victimei, survenit după un
timp de la data accidentului, interval în care victima s-a aflat în incapacitate
temporară de muncă şi/sau a fost declarat invalid, revenind chiar o perioadă
în activitate:
.
Observaţie: În cazul în care salarizarea la locul de muncă al victimei – vechi sau nou – este în
acord direct, la pierderea de venit personal se adaugă, după caz, pierderea înregistrată pe
durata acomodării la reluarea lucrului ( ):
.
MOD_VP_2
În cazul persoanelor aflate în întreţinerea victimei, există consecinţe financiare
semnificative, numai în cazul a două tipuri de accidente:
26
- accident soldat cu invaliditatea permanentă a victimei, indiferent de gradul
de invaliditate şi de momentul manifestării ei; costul se calculează pe
categorii de urmaşi, în funcţie de drepturile pe care le primesc:
;
- accident soldat cu decesul victimei:
.
Costul total al accidentului de muncă pentru victimă şi urmaşii acesteia se obţine
prin însumarea diferitelor componente de cost calculate cu ajutorul relaţiilor de mai sus.
MODULUL 2 – Determinarea pierderii de venit brut la firma unde a avut loc
(se poate produce) accidentul (MOD_VF)
Pierderea de venit brut a firmei este determinată de patru categorii diferite de
factori, a căror prezenţă în totalitate nu este obligatorie în orice caz concret. Pentru
fiecare dintre ele a fost conceput câte un submodul specific. În funcţie de situaţia reală,
pierderea de venit a firmei va fi dată de rezultatul unuia sau de însumarea rezultatelor
aplicării mai multora dintre submodulele prezentate în continuare.
În legătură cu acest nivel de calcul se impune o observaţie foarte importantă:
costul accidentului nu este identic cu pierderea înregistrată de firma în care s-a
produs acesta, cu excepţia cazurilor în care se îndeplinesc următoarele ipoteze de
lucru:
- se putea obţine, de către firmă, acelaşi venit, chiar dacă salariatul nu era
angajat (rezervă de productivitate a muncii, respectiv personalul nu este
încărcat la capacitatea normală de muncă sau nu există piaţă de desfacere
pentru producţia realizată în mod normal de salariat);
- se putea obţine un surplus de venit dacă victima ar fi fost prezentă la lucru
prin intensificarea muncii acesteia (rezervă de piaţă de desfacere sigură);
- accidentul se produce la altă firmă decât la cea la care este angajat salariatul.
Cu alte cuvinte, indemnizaţia de boală pe care o primeşte victima pe durata
incapacităţii de muncă este un element de cost al accidentului, fiind o consecinţă
27
cuantificabilă. Dar, în conformitate cu legislaţia română, deşi ea este plătită de firma în
care s-a produs accidentul şi la care acesta este angajat, nu reprezintă şi o pierdere,
deoarece oricum ar fi trebuit plătit salariul.
În unele situaţii, firma poate înregistra economii pe seama accidentului:
plecarea definitivă a angajatului, în condiţiile în care nu există suficientă piaţă de
desfacere pentru producţia/serviciile realizate de firmă; angajarea definitivă, în locul
victimei, a unei persoane cu un salariu inferior acesteia, la aceeaşi calificare şi
productivitate individuală etc. În aceste cazuri însă, economia în sine este un element
de cost. Din aceste motive, s-a făcut o diferenţiere în stabilirea relaţiilor de calcul între
costul accidentului şi pierderea pentru firmă, dar numai legat de indemnizaţia de
boală.
Tot sub aspectul calculului, menţionăm că atât pentru cost, cât şi pentru
pierderea înregistrată de firmă, s-au construit două tipuri de relaţii, în funcţie de datele
primare care se pot obţine şi de rigurozitatea dorită a calculului.
În primul caz, relaţiile de calcul conduc la determinarea numai a costurilor,
respectiv pierderilor financiare directe, generate de cheltuielile de natura salariilor şi
de alte cheltuieli financiare identificabile ca atare.
În cel de al doilea caz, calculul este mult mai exact, luându-se în considerare şi
pierderile de producţie, efective sau potenţiale (producţia care s-ar fi putut realiza).
Aceste observaţii sunt valabile numai pentru evaluarea pierderii de timp de
muncă a victimei, nu şi pentru celelalte consecinţe, al căror mod de calcul este unic.
MOD_VF_T: Calculul pierderii de venit brut generată de pierderea de timp
de muncă
Elementele specifice de calcul sunt, în esenţă, următoarele:
- numărul de persoane implicate;
- durata pierderii de timp de muncă;
- salariul orar al persoanelor respective.
Pierderile de timp de muncă se diferenţiază de la un accident la altul în primul
rând în funcţie de tipul de urmări produse de acesta asupra accidentatului.
Incapacitatea temporară de muncă a victimei reprezintă un factor de reducere
a venitului din exploatare al firmei pe seama veniturilor plătite lucrătorilor dacă:
- indemnizaţia de boală este plătită de firmă şi este mai mare decât salariul;
- locul de muncă rămâne neocupat până la reîntoarcerea la lucru a victimei,
sarcinile sale de muncă nu sunt preluate de alţi lucrători prin redistribuire, deşi
28
există contracte ferme pentru rezultatul activităţii sale, indiferent dacă firma
plăteşte indemnizaţia de boală sau nu;
- sarcinile de muncă ale victimei sunt preluate de un angajat temporar, iar firma
plăteşte simultan şi indemnizaţia de boală; sau nu plăteşte indemnizaţia,
dar salariul noului angajat este mai mare decât al victimei; sau sarcinile de
muncă sunt realizate de alţi lucrători prin ore suplimentare, plătite cu sume mai
mari decât salariul victimei, indiferent de cine plăteşte indemnizaţia de boală;
- productivitatea individuală a muncii la reluarea lucrului de către victimă este
mai mică decât normal, indiferent dacă revine la acelaşi loc de muncă sau la
un nou loc din cadrul aceleiaşi firme, dar salariul nu este modificat faţă de
perioada dinainte de accident.
Aşa cum s-a menţionat deja, perioada de incapacitate temporară de muncă
poate determina însă şi economii pentru firmă, în situaţia în care indemnizaţia de
boală este plătită (integral sau parţial) de compania de asigurare, iar sarcinile de muncă
ale victimei: nu sunt preluate de altă persoană, fără ca aceasta să conducă la diminuarea
producţiei marfă vândute şi încasate (există stocuri); sau sarcinile sunt preluate, dar prin
intensificarea activităţii la locurile de muncă similare, fără o plată suplimentară; sau
accidentatul nu îndeplinea sarcini productive.
Acelaşi fenomen se poate produce şi în cazul accidentelor soldate cu invaliditatea
sau decesul victimei. Dacă activitatea sa poate fi preluată prin mărirea normei de
producţie, prin redistribuirea de personal sau de sarcini fără ca aceasta să implice
creşteri de salariu sau plata unor ore suplimentare, firma nu va înregistra pierderi de
venit, dimpotrivă.
Prin urmare, factorii care determină dimensiunea pierderii de venit din exloatare a
firmei pe seama incapacităţii temporare sau permanente de muncă a victimei sunt:
- responsabilitatea plăţii indemnizaţiei de boală;
- mărimea indemnizaţiei de boală;
- durata incapacităţii de muncă;
- modul de recuperare a sarcinii de muncă pe care ar fi realizat-o victima;
- modul de ocupare a locului de muncă în cazul părăsirii definitive a locului de
muncă de către accidentat (prin redistribuirea accidentatului pe alt post, prin
părăsirea definitivă a firmei, inclusiv datorită încetării definitive a activităţii sale
din cauză de invaliditate sau deces);
29
- modul de distribuire a accidentatului după reluarea activităţii (la acelaşi loc de
muncă sau la altul, plătit diferit);
- productivitatea individuală a muncii accidentatului la reluarea lucrului sau/şi
a noului angajat, în perioada de acomodare.
Celelalte categorii de pierderi de timp de muncă, specifice altor persoane decât
victima, determină întotdeauna, atunci când apar, numai creşterea pierderii de venit din
exploatare, nu şi economii, iar dimensiunea lor este dependentă de următorii factorii:
- numărul de persoane care folosesc o parte din timpul lor de muncă pentru
operaţii şi acţiuni legate de accident;
- durata întreruperii lucrului;
- venitul pe unitatea de timp a persoanelor implicate;
- modul de îndeplinire a propriilor lor sarcini care erau programate pentru
perioada în care execută operaţii legate de accident.
Incapacitatea de muncă a accidentatului poate atrage şi o pierdere efectivă de
producţie marfă, respectiv de producţie marfă vândută şi încasată. O asemenea situaţie
se produce atunci când:
- nu se recuperează sarcinile de producţie ale victimei (care este lucrător direct
productiv) pe care le-ar fi realizat în perioada de incapacitate de muncă şi
firma nu are stocuri din care să acopere pierderea;
- se recuperează producţia pe care trebuia să o realizeze accidentatul de
către alţi lucrători din cadrul firmei, dar nu îşi îndeplinesc aceştia sarcinile,
ceea ce determină o diminuare a producţiei altui produs din programul de
fabricaţie (similar şi pentru servicii);
- diminuarea productivităţii muncii în perioada de acomodare a victimei la
reluarea activităţii sau a noului angajat (cu condiţia ca salariul să fie acelaşi
ca în cazul în care ar fi realizat norma întreagă), care nu este compensată
din stocuri sau de munca celorlalţi lucrători.
Relaţiile de calcul efectiv pentru pierderile de venit din exploatare generate de
pierderea de timp de muncă al victimei şi al altor persoane din firmă care realizează
operaţii şi activităţi legate de accident sunt prezentate în continuare. Semnificaţia
notaţiilor folosite se regăseşte în tabelul 3.
Pierderea de venit din exploatare din cauza pierderii de timp de muncă
30
A. Calcul realizat numai pe baza cheltuielilor financiare directe
- Costul accidentului, în cazul înlocuirii temporare a victimei
Elementele care compun costul (Ct) sunt:
- indemnizaţia plătită1;
- salariul plătit înlocuitorului;
- plata orelor suplimentare efectuate de către colegi pentru recuperarea sarcinii
de muncă a victimei;
- contravaloarea timpului consumat în legătură cu accidentul de către alţi
angajaţi, inclusiv contravaloarea timpului pierdut de către colegii de la sau
din apropierea locului de muncă al victimei:
;
- Pierderea pentru firmă ( ), în situaţia înlocuirii temporare a victimei
Din costul determinat în baza elementelor enumerate la relaţia precedentă se
deduce valoarea salariului care s-ar fi plătit pe perioada incapacităţii temporare de muncă:
.
- Costul accidentului pentru cazul când victima este înlocuită definitiv
În acest caz, elementul care se adaugă costului este diferenţa dintre cele două
salarii, pe toată durata rămasă de ocupare a aceluiaşi loc de muncă. La determinarea
ratei de actualizare care se aplică la această diferenţă trebuie să se ţină seama nu
numai de rata inflaţiei, ci şi de evoluţia salariului în funcţie de creşterea vechimii în
muncă, a calificării pe acelaşi post etc.
Relaţia globală de calcul este:
.
- Pierderea pentru firmă în aceeaşi situaţie
Se determină ca şi în primul caz, prin deducerea salariului care s-ar fi plătit pe
durata corespunzătoare incapacităţii temporare de muncă.
Tabelul 3Nume victimă:
Data completării fişei:
1 S-a luat în considerare numai situaţia în care indemnizaţia de boală este plătită de firma la care este angajată victima şi unde s-a produs accidentul, caz valabil pentru actuala legislaţie română.
31
Firma:Numele şi prenumele persoanei care completează fişa:
Data accidentului:
Fişa de date pentru calculul pierderii de venit din exploatare
datorită pierderii de timp de muncă
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A D
E D
AT
E
UN
ITA
TE
A D
E
MĂ
SU
RĂ
TIP DE URMĂRI ALE ACCIDENTULUI
ITMINV III
INV II ŞI I
DECES
IME
DIA
T
UL
TE
RIO
R
0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra
victimei– C - x x x x x
2. Durata incapacităţii temporare de muncă
ZINC C zile x x x1 x
3. Salariul net în momentul AM C lei/lună x x x x x4. Sursa indemnizaţiei de boală – I x x1 x1 x1
5. Indemnizaţia pentru boală IB C lei/lună x x1 x1 x1
6. Salariul lunar net al persoanei angajate temporar sau definitiv pe locul de muncă al victimei
ST I lei/lună x x x x x
7. Durata înlocuirii temporare (când diferă de durata incapacităţii de muncă)
Di I luni x x x x
8. Durata neocupării locului de muncă (numai pentru cazul în care diferă de durata incapacităţii)
Dn I luni x x x x
9. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic
β –zile/lună
se calculează
10. Plata suplimentară a persoanelor care preiau sarcina de muncă a victimei
Sh I lei/oră x x x x x
11. Număr ore suplimentare Σhs I ore x x x x x12. Număr persoane care efectuează
ore suplimentareΣns I om x x x x x
13. Coeficient de transformare a venitului orar în venit zilnic
β2 – ore/zi se calculează
14. Număr mediu ani rămaşi de ocupare acelaşi loc de muncă
ALM I ani x x x x
Tabelul 3 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
15. Rată actualizare – –
1 Până la declararea definitivă a invalidităţii, respectiv decesului.
32
16. Durată medie rămasă de realizare a aceluiaşi produs
I ani x x x x x
17. Normă fizică orară de producţie programată la vechiul, respectiv noul loc de muncă
Iproduse unitatea de timp
x x x x
18. Producţie fizică programată anual (din produsul realizat de accidentat)
Qa Iproduse
anx x x x
19. Indice de variaţie a productivităţii muncii indivi-duale orare
IW – –
20.Tarif orar (salariu orar) la vechiul, respectiv noul loc de muncă
I lei/oră x x x x
21. Producţie fizică orară realizată de către victimă la vechiul sau noul loc de muncă la reluarea activităţii, respectiv de înlocuitor
Iproduse unitatea de timp
x x x x
22.Preţ unitar de producţie p I
leix x x x x
produs23. Durata acomodării la reluarea
activităţii (la vechiul sau noul loc de muncă) de către victimă, respectiv înlocuitor
I ore x x x x x
24. Salariu lunar la noul loc de muncă al victimei
S1 I lei/lună x x x x
25. Număr ore efective de lucru lunar I ore/lună x x x x x
26. Număr persoane implicate în acţiuni şi activităţi legate de accident (exclusiv de producţie)
ΣN C om x x x x x
27. Timp consumat de persoanele de la punctul 26
Σti I ore x x x x x
28. Salariu net mediu lunar al angajaţilor de la punctul 26
I lei/lună x x x x x
29. Salariu net colegi care preiau definitiv sarcina de muncă, înainte şi după modificare tarif
I lei/oră x x x x x
30. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit orar
β3 –1 per
ore/lunăse calculează
31. Coeficient de transformare a venitului orar în venit lunar
β1 – ore/lună se calculează
B. Relaţiile de calcul pentru situaţia în care există şi pierderi de producţie
Deoarece pierderea pentru firmă se determină ca şi la punctul A, prin scăderea
indemnizaţiei aferente perioadei de indisponibilitate din costul accidentului, se prezintă
în continuare numai formulele de calcul al acestuia din urmă.
B1. Accidentatul se reîntoarce la vechiul loc de muncă, nu se utilizează
înlocuitor şi nu se recuperează producţia prin ore suplimentare
33
.
O altă modalitate de determinare a pierderii are la bază aproximarea valorii
producţiei pierdute (ΔQ) prin intermediul relaţiei dintre sarcina de muncă şi salariul victimei:
,
unde este cota cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
B2. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, sarcina sa se recuperează
prin angajarea unui înlocuitor pe toată durata incapacităţii victimei
.
B3. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, firma angajează un
înlocuitor, dar numai pe o perioadă din durata incapacităţii de muncă,
astfel încât se înregistrează totuşi pierdere de producţie (nu se recuperează
nici prin ore suplimentare efectuate de către colegi)
.
B4. Victima revine la acelaşi loc de muncă, firma nu angajează înlocuitor, dar
recuperează producţia prin regimul de ore suplimentare
.
B5. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, iar pe durata incapacităţii o
parte din producţie se recuperează prin ore suplimentare şi prin angajarea
unui înlocuitor, în timp ce o parte se pierde
.
B6. Accidentatul revine în activitate la un alt loc de muncă din cadrul
aceleiaşi firme, producţia pe care ar fi realizat-o el nu se recuperează
nici prin ore suplimentare, nici prin înlocuire cu un nou angajat
34
.
B7. Victima revine în activitate la un alt loc de muncă din aceeaşi firmă,
sarcina sa de muncă fiind preluată imediat de către un nou angajat
.
B8. Victima revine în aceeaşi unitate, dar la alt loc de muncă, sarcina sa de
muncă este preluată de un nou angajat, dar după o perioadă de neocupare
a locului de muncă, în care producţia care s-ar fi realizat se pierde
.
B9. Victima se reîntoarce în unitate, la un alt loc de muncă, iar producţia pe
care ar fi realizat-o dacă nu s-ar fi produs accidentul se recuperează prin
ore suplimentare efectuate de colegi
.
B10. Victima se reîntoarce în activitate la alt loc de muncă din cadrul aceleiaşi
firme, sarcina sa este preluată de un nou angajat, dar după o perioadă
de neocupare a locului de muncă, în care producţia se recuperează
parţial, prin ore suplimentare efectuate de către colegi
.
B11. Victima părăseşte definitiv firma, iar sarcina sa de muncă nu este recuperată
.
B12. Victima părăseşte definitiv firma, locul său de muncă fiind ocupat imediat
de către un nou angajat
35
.
B13. Victima părăseşte definitiv firma, care angajează un nou lucrător, dar
după o perioadă de neocupare a locului de muncă, în care producţia pe
care ar fi realizat-o accidentatul se pierde
.
B14. Victima părăseşte definitiv firma, care angajează un nou lucrător, dar
după o perioadă de neocupare a locului de muncă, în care numai parţial
se recuperează producţia prin ore suplimentare efectuate de către
ceilalţi lucrători
.B15. Victima părăseşte definitiv firma, producţia pe care ar fi realizat-o
recuperându-se prin modificarea normei de producţie a celorlalţi lucrători,
dar fără să se mărească tariful orar
.
B16. Victima părăseşte definitiv firma, iar sarcina sa de muncă este transferată
celorlalţi lucrători, prin mărirea atât a normei lor de producţie, cât şi a
tarifului corespunzător
.
MOD_VF_F: Calculul pierderii de venit brut generată de deteriorarea şi
distrugerea capitalului fix
În raport cu capitalul fix, accidentul de muncă se poate solda cu deteriorarea sau
distrugerea acestuia, ceea ce conduce la următoarele surse de pierderi de venit din
exploatare pentru firmă:
- indisponibilitatea mijlocului fix pe perioada de timp pe care se repară sau
înlocuieşte, deci imposibilitatea creerii de valoare cu ajutorul lui;
- necesitatea reparării mijlocului fix (cu personal propriu sau de către terţi);
- distrugerea mijlocului fix, care determină:
36
- pierderea valorii rămase neamortizată;
- înlocuirea mijlocului fix prin achiziţionarea unui nou echipament sau
închirierea acestuia, dacă firma are resurse;
- pierderea definitivă a posibilităţii de realizare a producţiei respective,
dacă utilajul era unicat şi firma nu dispune de resurse pentru înlocuirea sa
(cu condiţia să existe piaţă de desfacere pentru produsele la a căror
realizare contribuie mijlocul fix);
- obligativitatea achiziţionării de instalaţii şi dispozitive de protecţie care să
elimine posibilitatea producerii unui accident de muncă similar sau să le
înlocuiască pe cele care în urma accidentului şi-au pierdut calităţile de protecţie.
Dacă elementele distruse de capital fix erau închiriate printr-o formă legală
(contract de închiriere, leasing etc.), pierderea va fi egală cu valoarea cheltuielilor de
reparare a prejudiciului adus firmei proprietare.
Există şi situaţii când firma nu înregistrează pierderi, şi anume:
- mijlocul fix era în conservare, din lipsă de comenzi sau fiind defect;
- utilajul era casat şi rezerva de capacitate a celorlalte echipamente asigură
realizarea producţiei care se obţinea cu mijlocul afectat;
- echipamentul nu făcea parte dintre utilajele productive;
- se achiziţionează un echipament nou care, datorită performanţelor mult
superioare conduce în final la un cost de producţie mai redus, care
compensează pierderea vechiului mijloc şi costul achiziţionării celui nou
(situaţie care nu se ia în considerare în modelul elaborat).
Datele necesare pentru calculul pierderii de venit din exploatare în legătură cu
capitalul fix sunt prezentate în tabelul 4.
37
Tabelul 4Nume victimă:
Data completării fişei:Firma:
Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:
Fişa de date necesare calculului pierderii de venit din exploatare pe seama distrugerii şi/sau deteriorării capitalului fix
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A
DE
DA
TE
UN
ITA
TE
D
E
MĂ
SU
RĂ VALOARE
UTILAJUL 1 2 ... n
0 1 2 3 4 5 6 7 81. Apartenenţa echipamentului (proprietate, închiriat etc.) – I -2. Dauna suportată – C -3. Valoarea rămasă a echipamentului Vr C lei4. Normă medie lunară de amortizare C lei/lună
5. Număr de ani de la accident până la scoaterea din folosinţă1 sau casare
na se calculează
6. Fond de timp efectiv de lucru total programat t0 I ore/an7. Număr total de ore efectiv2 nelucrate (durata
indisponibilităţii utilajelor)Tind C ore/an
8.Randamentul mediu orar pe total fonduri fixe programat (calculat la producţia marfă anuală)
Ilei prod. marfă/or
ă9. Valoarea imputabilă conform contractului de leasing sau
de închiriereVi I lei
10. Rată de actualizare φ se calculează11. Număr angajaţi ai firmei care realizează repararea
echipamentuluiNr C om
12. Timp consumat de personalul propriu pentru repararea echipamentului (inclusiv probe şi punere în funcţiune)
Tr C ore
13. Salariul mediu orar al persoanelor de la punctul 11 C lei/oră14. Cheltuieli materiale efectuate pentru reparaţie C lei15. Costul reparaţiei executate de terţi (inclusiv probe şi
punere în funcţiune)Cr C lei
16. Costul instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie Cp I lei17. Normă medie lunară de amortizare a mijlocului fix nou
achiziţionatI lei/lună
18. Valoarea lunară a chiriei pentru mijlocul fix închiriat în locul celui dezafectat
Chl I lei/lună
19. Durata închirierii Di I luni
Elementele care pot compune costul generat de deteriorarea sau distrugerea
1 Poate să depăşească durata de întrebuinţare normată (practic se are în vedere durata de viaţă).2 Se ţine seama de raportul dintre timpul efectiv lucrat şi timpul maxim calendaristic.
capitalului fix datorită accidentului sunt următoarele:
- valoarea rămasă neamortizată a utilajului distrus;
- valoarea producţiei pierdute pe durata indisponibilităţii utilajului;
- valoarea producţiei pierdute pe durata rămasă de viaţă (cel puţin până la
casare) a utilajului distrus;
- chiria plătită pe durata închirierii pentru utilajul închiriat în locul celui distrus;
- norma de amortizare a noului utilaj – cumpărat sau închiriat (dacă legislaţia
în vigoare conferă utilizatorului dreptul de a amortiza utilajul închiriat) – pe
durata rămasă până la casarea utilajului distrus;
- norma de amortizare a utilajului distrus, care nu se mai înregistrează la
cheltuieli, pe durata rămasă până la casarea sa;
- costul de achiziţie a protectorilor, dacă nu este inclus în valoarea de intrare
a noilor mijloace fixe sau dacă se adaugă la mijloacele fixe existente;
- plata orelor efectuate de către angajaţii firmei pentru repararea utilajului;
- costul materialelor utilizate pentru repararea mijlocului fix;
- plata unor terţi pentru repararea şi darea în funcţiune a utilajului avariat sau
a utilajului nou achiziţionat/închiriat.
Relaţiile de calcul care se aplică pentru determinarea pierderii de venit din
exploatare ( ) pe seama acestor elemente de cost sunt prezentate în continuare:
- producţia pierdută în perioada de indisponibilitate în cazul deteriorării
mijloacelor:
;- costul cu repararea fondurilor fixe deteriorate:
- cu mijloace proprii:
;- de către terţi:
;- pierderea valorii rămase (consecinţă care nu se produce dacă echipamentul era
casat) în cazul distrugerii mijloacelor fixe:
;- pierderea definitivă a capacităţii de producţie a utilajului distrus:
;- achiziţionarea de fonduri fixe prin închiriere:
39
;
- achiziţionare de fonduri fixe prin cumpărare:
;
- achiziţionarea instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie:
.Formulele nu se vor aplica direct, ci se va efectua mai întâi o analiză
amănunţită pentru a se clarifica toate aspectele necesare unei identificări corecte a
pierderilor suportate de firmă.
MOD_VF_C: Calculul pierderii de venit brut generată de distrugerea şi
consumul suplimentar de capital circulant
Consecinţele accidentului de muncă asupra victimei pot fi însoţite şi de efecte
distructive asupra celorlalte elemente aflate la locul de muncă, respectiv: produsele
finite care nu fuseseră evacuate spre spaţiul de depozitare, materii prime, materiale,
semifabricate etc. cu care fusese aprovizionat locul de muncă pentru realizarea sarcinilor
de producţie din ziua respectivă.
Cuantificarea pierderilor de acest gen nu se poate face decât dacă imediat
după eveniment se măsoară efectiv, cantitativ, materialele distruse.
O altă modalitate prin care este afectat capitalul circulant o constituie creşterea
volumului de rebuturi peste nivelul normal în perioada de:
- reacomodare a victimei la vechiul loc de muncă la reluarea activităţii;
- acomodare a accidentatului la un nou loc de muncă la care este redistribuit
la reluarea activităţii;
- acomodare a persoanei angajate să înlocuiască victima, temporar sau
definitiv.
Pentru a putea cuantifica aceste pierderi este necesară supravegherea locului de
muncă un interval de timp suficient de mare, astfel încât să se poată constata cu
certitudine că există diferenţe de calitate a producţiei realizate de persoana respectivă.
Ambele categorii de consecinţe pot să determine:
- diminuarea volumului fizic de producţie marfă realizată, respectiv a valorii
producţiei marfă vândută şi încasată;
- diminuarea volumului fizic de producţie marfă fabricată, dar nu şi a valorii cifrei
de afaceri (producţia marfă vândută şi încasată);
40
- creşterea consumului specific pe unitatea de produs, deci mărirea costului
unitar de producţie şi, implicit, reducerea profitului brut pe produs.
Indiferent de faptul că producţia fabricată are sau nu asigurată desfacerea,
materialele distruse reprezintă o cheltuială pe care firma a efectuat-o fără ca pe seama
ei să se realizeze venit.
Cel de al doilea tip de efecte a fost deja luat în considerare la calculul pierderii
de venit din exploatare pe seama pierderii de timp de muncă, sub forma diminuării
randamentului în perioada de acomodare a victimei sau înlocuitorului.
Din acest motiv, în cadrul acestei metode nu se vor face analize de detaliu, ci se
va asimila costul produselor şi materialelor distruse (inclusiv al echipamentelor
individuale de protecţie) cu o pierdere de venit din exploatare, care se determină prin
înmulţirea cantităţii din reperul respectiv cu preţul său de achiziţie sau de producţie
unitar:
.
Al doilea tip de consecinţe pe care le provoacă accidentul de muncă asupra
capitalului circulant constă în consumul suplimentar de astfel de elemente:
- materiale pentru curăţarea locului de muncă şi repunerea în funcţiune a
echipamentelor (exclusiv cele consumate pentru reparaţii, care au fost deja
luate în calcul);
- materiale igienico-sanitare folosite pentru primul ajutor;
- materiale consumabile (birotică) folosite pentru:
- raportarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentului;
- angajarea de personal înlocuitor;
- analiza şi planificarea reorganizării activităţii;
- instruirea suplimentară de protecţie a muncii;
- pregătirea materialelor pentru prezentarea în instanţă etc.
Evaluarea pierderii de venit pe seama acestui tip de consecinţă este dificilă nu
din cauza relaţiei de calcul, care este similară cu precedenta, ci a greutăţii stabilirii
cantităţii de materiale consumate în scopurile descrise. Din motive de relevanţă,
considerăm că se poate menţine calculul la nivel de aproximare, fără să se măsoare
efectiv dimensiunea consumului.
41
Pe baza tuturor acestor elemente, se identifică datele necesare calculului
(tabelul 5).
Dacă se calculează costul accidentelor de muncă produse în cadrul unei firme
pe o perioadă mai îndelungată de timp, se poate ajunge la o statistică a cheltuielilor
cu materialele consumabile (pentru curăţenie, birotică), pe baza căreia să se obţină o
valoare medie aplicabilă în toate cazurile de accident ulterioare (cu actualizarea de
rigoare), fără să mai fie necesară măsurarea cantitativă pe tipuri, sortimente etc.
Tabelul 5Nume victimă: Data completării fişei:Firma: Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:
Fişa de date necesare pentru calculul pierderii de venit brut datorată distrugerii şi consumului suplimentar de capital circulant
Nr. crt.
DATE PRIMARE
SIM
BO
L SURSA DE
DATE
UNITATE DE
MĂSURĂ
VALOARE
REPERUL
1 2 ... n
0 1 2 3 4 5 6 7 81. Cantitatea de produse finite distruse qf I buc2. Cantitatea de rebuturi qr I buc3. Cantitatea de materii prime distruse qmp I buc4. Cantitatea de materiale auxiliare,
consumabile etc. folosite în procesul de producţie distruse
qam I buc
5. Echipament individual de protecţie distrus qEIP I buc6. Cantitatea de materiale folosite pentru
curăţenia locului de muncăqc I buc
7. Cantitatea de materiale igienico-sanitare folosită pentru primul ajutor (şi al altor
persoane care, deşi rănite, nu sunt victime ale accidentului de muncă)
qs I buc
8. Cantitatea de materiale consumabile (birotică) utilizate suplimentar
qb I buc
9. Cost unitar de producţie (în cazul semifabricatelor)
c I lei/buc
10. Preţ unitar de producţie pp I lei/buc11. Preţ unitar de achiziţie al reperelor de la
punctele 3 – 8...
pa I lei/buc12....
n
42
MOD_VF_D: Calculul pierderii de venit brut datorată diverselor cheltuieli
financiare implicate de producerea unui accident de muncă
Toate accidentele de muncă antrenează o serie de cheltuieli directe, strict
financiare, regăsibile în evidenţele contabile ale firmei, cum sunt:
- plata îngrijirilor medicale acordate victimei (la faţa locului sau în instituţii de
specialitate, în măsura în care plata nu revine companiei asiguratoare);
- plata a diverse ajutoare pentru victimă sau urmaşii acesteia;
- plata experţilor angajaţi pe parcursul cercetării accidentului;
- plata cursurilor de instruire şi/sau de calificare a persoanelor accidentate
sau a unor înlocuitori pentru acestea;
- plata convorbirilor telefonice generate de diversele acţiuni care trebuie
întreprinse după producerea evenimentului (angajare personal, comunicare
accident, investigare, discuţii cu clienţii, cu avocaţii etc.);
- plata onorariului pentru avocaţi;
- plata cheltuielilor de judecată;
- plata despăgubirilor către parteneri stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive;
- plata diverselor penalităţi contractuale;
- plata amenzilor aplicate de organisme abilitate etc.
Însumarea tuturor acestor cheltuieli conduce la o valoare care reprezintă
pierderea de venit brut a firmei, care poate fi diminuată doar de sumele care se
recuperează pe cale legală de la persoanele găsite vinovate de producerea
accidentului.
Relaţia de calcul este:
,
unde Cf sunt cheltuieli financiare directe; i - număr de tipuri de cheltuieli financiare; VR
– sume recuperate de la persoanele declarate vinovate.
Valoarea totală a costului accidentului de muncă pentru firmă se determină prin
însumarea tuturor pierderilor de venit din exploatare determinate cu ajutorul relaţiilor de
calcul prezentate.
43
ANEXA 1
LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
IND
ICA
TIV NIVELUL DE REFERINŢĂ
DA
NU
CONSECINŢA1
0 1 2 3 41. VICTIMĂ ŞI PERSOANELE AFLATE ÎN ÎNTREŢINERE
1.1
PIERDERE DE VENIT PERSONAL DIN CAUZA:
incapacităţii temporare de muncă1.2 pierderii definitive a capacităţii de muncă1.3 modificării locului de muncă1.3 perioadei de reacomodare la vechiul loc de muncă1.4 perioadei de acomodare la un nou loc de muncă1.5 veniturilor alocate din bugetul individual pentru
refacerea capacităţii de muncă, menţinerea stării de sănătate, recalificare, însoţitor etc.
1.6 decesului victimei întreţinătoare2. FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE VA PRODUCE) ACCIDENTUL
2.1
PIERDERE SAU CONSUM SUPLIMENTAR AL TIMPULUI DE MUNCĂ AL VICTIMEI, AL COLEGILOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI AL ALTOR ANGAJAŢI:
pe durata incapacităţii temporare de muncă a victimei sau până la ocuparea definitivă a locului de muncă de către alt lucrător
2.2 pentru observarea şi comentarea accidentului2.3 pentru anunţarea accidentului în întreprindere şi la
organismele publice de resort2.4 pentru transportul accidentatului2.5 pentru pregătirea locului de muncă în vederea
reluării activităţii2.6 perioada de acomodare în cazul înlocuirii temporare
sau definitive a muncii lucrătorului indisponibilizat prin accident
2.7 ore suplimentare pentru realizarea sarcinii de muncă a accidentatului
2.8 perioada de acomodare a victimei, în cazul modificării locului de muncă sau al reluării activităţii după încetarea incapacităţii temporare de muncă
2.9 pentru cercetarea şi înregistrarea accidentului 2.10 instruirea suplimentară de protecţie a muncii a
victimei, a noului angajat şi a altor lucrători2.11 pentru angajarea temporară sau definitivă a unui alt
lucrător 2.12 pentru decizii privind redistribuirea lucrătorilor,
angajări, coordonare lucrări de repunere în funcţiune a echipamentelor, tratative cu clienţii şi alte acţiuni de management general impuse de producerea accidentului
1 Se au în vedere numai pierderile şi cheltuielile; compensaţiile, ajutoarele etc. nu se consideră consecinţe.
44
ANEXA 1 – continuare0 1 2 3 4
2.13
DETERIORAREA SAU DISTRUGEREA CAPITALULUI FIX:
indisponibilitatea mijlocului fix în timpul reparării 2.14 repararea mijloacelor fixe deteriorate 2.15 distrugerea capitalului fix2.16 repararea/înlocuirea instalaţiilor şi dispozitivelor de
protecţie deteriorate sau distruse şi/sau achiziţionarea sau realizarea de noi protectori
2.17
DISTRUGERI SAU CONSUM SUPLIMENTAR DE CAPITALCIRCULANT:
creşterea rebuturilor în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă al victimei sau al înlocuitorului
2.18 produse finite, materii prime şi materiale distruse în timpul accidentului
2.19 echipament individual de protecţie înlocuit 2.20 materiale consumabile distruse sau consumate în
plus: materiale igienico-sanitare, rechizite, formulare etc., folosite pentru cercetarea, raportarea şi înregistrarea accidentului, angajarea de noi lucrători, reorganizarea activităţii, instruirea de protecţie a muncii etc.
2.21 ALTE PIERDERI FINANCIARE: DIN LITIGII, AMENZI, PENALITĂŢI, CHELTUIELI DE JUDECATĂ, PLATA ASISTENŢEI MEDICALE, AJUTOARE Ş.A.
3. COMPANIA DE ASIGURARE PENTRU RISCUL DE ACCIDENTARE ÎN MUNCĂ3.1 PRIME DE ASIGURARE3.2 PRESTAŢII PENTRU RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ3.3 ALTE PRESTAŢII ŞI AJUTOARE3.4 ALTE CHELTUIELI: PENTRU INVESTIGAREA ACCIDENTULUI, CHELTUIELI
DE JUDECATĂ ETC.4. SOCIETATE/MACROECONOMIE
4.1 PIERDERE DE VENIT PERSONAL4.2 PIERDERE LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL 4.3 COSTUL LA NIVELUL FIRMEI DE ASIGURĂRI4.4 CHELTUIELI DE SPITALIZARE ŞI TRATAMENT MEDICAL ŞI/SAU
RECUPERATORIU NEACOPERIT DIN ASIGURARE SAU BUGETUL PROPRIU4.5 MODIFICAREA NIVELULUI TAXELOR ŞI IMPOZITELOR BUGETARE4.6 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CALIFICAREA ÎN
VECHEA MESERIE SAU PROFESIE4.7 CHELTUIELI DE RECALIFICARE4.8 FACILITĂŢI PENTRU INVALIZI4.9 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CREŞTEREA, EDUCAŢIA
ŞI FORMAREA VICTIMEI4.10 AJUTOARE SOCIALE PENTRU VICTIME, PENTRU URMAŞI4.11 PENSII PLĂTITE PE PERIOADA DINTRE MOMENTUL PENSIONĂRII
ANTICIPATE ŞI ATINGEREA VÂRSTEI NORMALE DE PENSIONARE
45
ANEXA 2CHESTIONAR
pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncăprodus în data de ......... la ...................
I. DATE REFERITOARE LA VICTIMĂ/VICTIME ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA/LOR
a. Numele şi prenumele
accidentatului
Sex1
Vârstă
într
eţin
ere
2 Vechime în muncă
(ani)
Calificare Durata incapacităţii de muncă
(zile)
Salariu mediu lunarnet
(lei/lună) Ind
emn
izaţ
ie
de b
oală
şi
cine
plă
teşt
e(le
i/lu
nă)
b. Diagnosticul accidentatului/ţilor (conform certificatului medical):Victima Diagnostic
c. Îngrijiri medicale acordate accidentatului/ţilor:Spitalizare:
Număr zile spitalizare3
(zile)Cost/zi de spitalizare
(lei/zi)
Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor consumate, plată consultaţii medicale etc.) (lei):
Primul ajutorServicii de sănătate
MedicamenteAlte servicii
d. Instruirea, recalificarea victimei/lor:- Costul cursurilor efectuate de accidentat/accidentaţi în exterior:Victima Costul cursurilor
(lei)Sursa de finanţare
- Cursuri susţinute de persoane din întreprindere:Nume, prenume instructor Timp consumat
pentru instruire(zile)
Salariu mediu net pe zi
(lei/zi)
ANEXA 2 – continuare1 M – masculin; F – feminin.2 Se completează numai în caz de accident soldat cu deces sau cu invaliditate permanentă.3 Se va menţiona numărul de zile pe categorii, dacă există diferenţe mari între cheltuielile pe zi de
spitalizare.
46
e. Ajutoare acordate de firmă
47
Persoana care primeşte ajutorul
Tipul de ajutor Durata ajutorului
(luni)
Valoarea ajutorului(lei sau lei/lună)
II. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENTa. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul, care au întrerupt lucrul în timpul şi
imediat după producerea accidentului:
Numele şi prenumeleDurata întreruperii
lucrului(ore)
Salariu mediu net orar
(lei/oră)
b. Persoane din afara zonei de lucru care au acordat ajutor la faţa locului (primul ajutor, diverse operaţii vitale privind echipamentele – opriri, întreruperi ale alimentării cu energie, transport materiale ş.a. de la locul accidentului etc., persoane care au participat la transportul accidentatului etc.):
Numele şi prenumeleDurata întreruperii
lucrului(ore)
Salariu mediu net orar
(lei/oră)
c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii:- efectuate de personalul întreprinderii:
Numele şi prenumeleTimp consumat
(ore)Salariu mediu net orar
(lei/oră)
- efectuate de personal angajat din exterior (suma plătită):lei
d. Raportarea şi cercetarea accidentului:- persoane din firmă care au participat la cercetarea accidentului şi la întocmirea
dosarului (în calitate de anchetatori şi persoanele investigate):Numele şi prenumele Timp consumat
(ore)Salariu mediu net orar
(lei/oră)
- plăţi către persoane din afara firmei implicate în cercetarea accidentului (experţi): lei
ANEXA 2 – continuareIII. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT
48
A. MIJLOACE FIXE:a. Mijloacele fixe (maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport, clădiri, construcţii
etc.) deteriorate/distruse:Denumire mijloc fix Dauna suportată
(deteriorare sau distrugere)
Valoarea rămasă a
mijloacelor fixe distruse
(lei)
Normă medie de amortizare
lunară
(lei/lună)
b. Reparaţii:- efectuate cu forţe proprii:Numele şi prenumele persoanelor care
realizează reparaţiaTimp consumat
(ore)
Salariu mediu net orar
(lei/oră)
Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) lei
- efectuate de persoane din exterior:lei
c. Mijloace fixe închiriate/achiziţionate:Denumire mijloc fix Chirie lunara/Norma lunara
de amortizare(lei/luna)
B. PRODUSE FINITE, SEMIFABRICATE, MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE ŞI CONSUMABILE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI ŞI/SAU CONSUMATE
ULTERIOR
Denumire produsCantitate
(unitate de produs)Preţ unitar
(lei/unitate de produs)
IV. PROCESE, PENALITĂŢIa. Cheltuieli de judecată (lei):
b. Amenzi (valoare totală, lei):
Data completării: Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a completat: ..........
APLICATIE PRACTICA
49
CAZUL 1 :ACCIDENT INDIVIDUAL, SOLDATCU INCAPACITATEA TEMPORARA DE MUNCA A VICTIMEI
Etapa 1 – Stabilirea nivelului de referinta pentru care se face calculul
Pentru acest accident de munca s-a stabilit ca se va determina costul său atat pentru victima, cat si pentru firma – S.C.MEVA S.A.
Etapa a-2-a –Identificarea consecintelor cuantificabile certe.
In baza FIAM si a discutiilor purtate cu responsabilul compartimentului de Protectia Muncii s-a stabilit ca in mod cert s-au produs urmatoarele consecinte :
A. Pentru victima : pierdere de venit personal din cauza :1.incapacitatii temporare de munca :2.perioadei de reacomodare la vechiul loc de munca la reluarea activitatii :
B. Pentru firma : 1. pierdere de timp de munca pe durata incapacitatii temporare de
munca a victimei ;2. pierdere de timp de munca a persoanelor care se aflau in vecinatatea
locului de munca al victimei si care au intrerupt lucrul pentru a interveni in ajutorul acesteia,pentru a anunta seful de sectie si a comunica evenimentul ;
3. pierdere de timp de munca a persoanei care a transportat victima la spital ;
4. pierdere de timp de munca a persoanelor care au facut curatenie la locul de munca,in vederea reluarii activitatii ;
5. pierdere de timp de munca in perioada de acomodare a victimei la reluarea activitatii la acelasi loc de munca ;
6. pierdere de timp de munca a maistrului care a facut instructajul de protectia muncii la revenirea victimei in activitate ;
7. pierdere de timp de munca a instructorului din cadrul compartimentului de Protectia Muncii care a prelucrat accidentul cu tot personalul din sectie,precum si pierderea de timp de munca a respectivelor persoane ;
8. pierdere de timp de munca a persoanelor care au participat la anchetarea accidentului : seful compartimentului de Protectia Muncii,colegii de la locul de munca, maistrul care era conducatorul direct al locului de munca ;
9. pierdere de timp de munca a prsoanei care a comunicat accidentul si a intocmit dosarul acestuia (din cadrul compartimentului de Protectia Muncii) ;
10. pierdere de productie in perioada de neocupare al locului de munca ;11. materiale consumabile distruse s-au consumate in plus : rechizite,
formulare etc.folosite pentru cercetarea ,raportarea si inregistrarea accidentului , precum si pentru realizarea instructajelor suplimentare ;
50
12. plata,de catre firma , unei amenzi in suma de 45.66$ , deoarece persoana accidentata nu avea instructajul periodic efectuat la termenul prevazut.
- MOD_VF_T: din punct de vedereal firmei, evenimentul est de tipul ,,accidentatul se reintoarce la vechiul loc de munca, nu se utilizeaza inlocuitor si nu se recupereaza productia prin ore suplimentare ’’( nu s-a folosit decat relatia care ia in considerare si pierderile de productie)care se aplica sunt :
- Costurile accidentului :
- Pierderea pentru firma :
-MOD_VF_C :
-MOD_VF_D :
51
-MOD_VAS :Costul la nivelul CJAS este compus din cheltuielile de spitalizare si celelalte cheltuieli cu medicamentele si ingrijirile medicale platite de la asigurari,respectiv :
-MOD_VS :Folosind notatiile din tabelul 24 si rezultatele modulelor care au fost aplicate, costul socio-economic pentru accident este :
-MOD_PNB:Costul pentru economia nationala in cazul accidentului analizat este egal cu valoarea pierderii la firma unde s-a produs,respective 99.46$ .
-Etapa a 7-a –Calculul final al costului accidentului de munca
Costul final al accidentului de munca este :
-Pentru victima : 19.96$ ;-Pentru firma unde s-a produs accidentul :
-Pentru CJAS : 160.79$ ;
-Pentru societate :-cost socio-economic : 382.47$ ;
-Pentru economia nationala : 201.72$ ;
Tabelul 1
Lista corespondenţelor între modulele de calcul şi
52
consecinţele accidentului de muncă
Nr. crt.
CONSECINŢAINDICATIVUL MODULULUI
1. PIERDERI DE VENIT PERSONAL MOD_VP1.1 Pierdere de venit pentru victimă MODVP_11.2 Pierdere de venit pentru persoanele aflate în întreţinerea victimei MODVP_2
2. PIERDERE DE VENIT BRUT LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE POATE PRODUCE) ACCIDENTUL, DIN CARE:
MOD_VF
2.1 Pierdere sau consum suplimentar de timp de muncă MOD_VF_T2.2 Deteriorarea/distrugerea capitalului fix MOD_VF_F2.3 Distrugere şi/sau consum suplimentar de capital circulant MOD_VF_C2.4 Pierderi financiare diverse MOD_VF_D
3. COSTUL ACCIDENTULUI LA COMPANIA DE ASIGURARE MOD_VAS3.1 Prime de asigurare plătite MOD_VAS_A3.2 Alte prestaţii consumate MOD_VAS_P
4. a b
COSTUL SOCIOECONOMIC AL ACCIDENTULUIPIERDERE DE VENIT NAŢIONAL SAU DE PRODUS NAŢIONAL BRUT LA NIVEL MACROECONOMIC
MOD_VS
MOD_PNB4.1 Pierdere de venit individual MOD_VP4.2 Pierdere la firma în care are loc accidentul MOD_VF4.3 Pierdere la compania de asigurare MOD_VAS4.4 Pierdere/consum din bugetul public şi/sau din bugetele locale MOD_VB
53
Tabelul 2Nume victimă: Dinita Maria
Data completării fişei:Firma: SC MEVA SA
Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: 18.03.1998 care completează fişa:
Fişa de date pentru calculul pierderii de venit personal
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A D
E
DA
TE
UN
ITA
TE
DE
M
ĂS
UR
Ă
TIP DE URMĂRI ALE ACCIDENTULUI
ITM1 INV III2INVII ŞI
I3
DECES
imed
iat
ult
erio
r
0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra victimei – C4 – ITM x x x x2. Durata incapacităţii temporare de muncă ZITM C zile 32 x x x3. Salariul net lunar în momentul accidentului C $/lună 34,24 x x x x4. Indemnizaţia lunară de boală IB C $/lună 34,24 x x x5. Salariul net lunar la noul loc de muncă I5 $/lună - x x x6. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic β - 1/zile/luna 21,25 x x x x7. Valoarea pensiei de invaliditate (temporară sau permanentă) PINV A $/lună - x x x8. Durata pensionării provizorii DP C luni - x x9. Durata acomodării la reluarea activităţii, la vechiul/noul loc Ta I ore 24 x x x10. Coeficient de transformare venit orar în venit lunar β2 ore/lună 170 x x x x
1 ITM – incapacitate temporară de muncă; 2 INV III – invaliditate gradul III;3 INV II şi I – invaliditate gradul II şi I;4 C – Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă;5 I – investigaţie, discuţii cu persoana accidentată.
Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 911. Indice de diminuare a productivităţii muncii IW - - - x x x x
12. Normă fizică de producţie orară np I
număr unităţi
produs/ oră
10rep/ora
x x x x
13.Volum orar de producţie fizică realizat de victimă la reluarea activităţii (vechiul, respectivul noul loc de muncă)
q I
număr unităţi
produs/oră
6rep/ora
x x
14. Tarif (salariu) orar Sh I $/oră 0,20 x x x
15. Preţ unitar de producţie p I $ / unitate de produs 0,03 x x x x
16. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual β1 - Luni/an 12 x x x x
17.Număr mediu de luni cu venit într-un an (se ia în considerare rata şomajului)
I sau A
luni 10 x x x
18.Perioada lucrată post-accident înainte de deces/declararea invalidităţii fără posibilitate de reluare a activităţii
Np l luni - x
19. Vârsta accidentatului – C ani 38 x x x x20. Vârsta normală de pensionare – A ani - x x x x
21.Număr de ani rămaşi până la vârsta de pensionare pentru limită de vârstă
– ani x x x x
22.Număr de ani rămaşi de la data accidentului până la atingerea duratei medii de viaţă
NV – ani x x
23.Număr mediu de ani la acelaşi loc de muncă sau până la pensionare
– ani - x x x
24. Valoarea preconizată a pensiei de limită de vârstă PV A $/lună x x x
55
Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
25.Tipul de pensie pentru care optează accidentatul la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă
– I – x x x
26. Cheltuieli din bugetul personal pentru spitalizare Cs I $/lună 1,79 x x x
27. Număr zile spitalizare Ns C zile 8 x x x28. Cheltuieli din bugetul personal pentru medicamente CMED I $ / luna 3,7 x x x29. Număr luni cu cheltuielile de la pct. 28 NLMED I luni 1 x x x30. Cheltuieli din bugetul personal pentru îngrijiri medicale Cm I $ - x - x31. Cheltuieli din bugetul personal pentru servicii medicale CSS I $ 1,94 x x x
32.Cheltuieli din bugetul personal pentru alte servicii medicale de refacere a sănătăţii şi capacităţii de muncă
CAS I $/lună - x x
33. Ajutoare de la bugetul de stat pentru victimă şi/sau urmaşi ABS
C şi/sau
A1$ - x - x x
34. Număr luni cu ajutor de la bugetul de stat LBS I luni - x - x x
35. Ajutor de la bugetele locale pentru victimă şi/sau urmaşi ABL
C şi/sau
A$ - x - x x
36. Număr luni cu ajutor de la bugetul local LBL I luni - x - x x
37.Ajutoare primite de la firma în care s-a produs accidentul de către victimă şi/sau urmaşi AF I
$ sau $/
lună- x - x x
38. Număr luni cu ajutor de la firmă LF I luni - x - x x
39. Ajutoare primite de la compania de asigurare AC l $/lună - x - x x
40. Număr luni cu ajutoare de la compania de asigurare LC I luni - x - x x
41.Ajutoare primite de la asociaţii neguvernamentale de către victimă şi/sau de urmaşi
ANG I luni - x - x x
1 A - Anuarul statistic al României, documente ale Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale şi alte documente statistice oficiale.
56
Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 942. Număr luni cu ajutor de la alte organizaţii LNG I luni - x - x x43. Alte ajutoare şi facilităţi pentru victimă şi/sau urmaşi: ΣAi A $ - x x x x
- abonament gratuit transport A $/lună - x x
- abonament gratuit telefon A $/lună - x x
- abonament gratuit TV A $/trim - x x
- alte facilităţi, detaliat I$ sau $
per unitate de timp
- x x x x
44. Durata primirii altor ajutoare şi facilităţi luni - - - - -
45.Ajutor primit de la persoane fizice, inclusiv despăgubiri stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive pentru victimă şi/sau urmaşi APF I
$ sau $/
lună- x - x x
46. Număr luni cu ajutor de la persoane fizice LPF I luni - x - x x
47.Cuantum din venitul anteaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere
l $/lună x x
48.Cuantum din venitul postaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere
I $/lună x x
49.Durata primirii de către persoanele întreţinute a cuantumului din venitul victimei postaccident, până la decesul acesteia
Dv I lună x
50. Număr întreţinuţi (urmaşi) cu aceleaşi drepturi Nu l om x x x
51. Pensie lunară de urmaş Pu C $/lună x x
52. Număr previzionat de ani de primire a pensiei de urmaş I ani x x
53.Număr de ani de la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă până la deces
DP – ani x x x
54. Rată de actualizare φ – – 1 x x x x
57
Tabelul 3Nume victimă:
Data completării fişei:Firma:
Numele şi prenumele persoanei care completează fişa:
Data accidentului:
Fişa de date pentru calculul pierderii de venit din exploatare
datorită pierderii de timp de muncă
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A D
E D
AT
E
UN
ITA
TE
A D
E
MĂ
SU
RĂ
TIP DE URMĂRI ALE ACCIDENTULUI
ITMINV III
INV II ŞI I
DECES
IME
DIA
T
UL
TE
RIO
R
0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra
victimei– C - ITM x x x x
2. Durata incapacităţii temporare de muncă
ZINC C zile 32 x x1 x
3. Salariul net în momentul AM C $/lună 34,24 x x x x4.
Sursa indemnizaţiei de boală – I -MEVA
SAx1 x1 x1
5. Indemnizaţia pentru boală IB C $/lună 34,24 x1 x1 x1
6. Salariul lunar net al persoanei angajate temporar sau definitiv pe locul de muncă al victimei
ST I $/lună - x x x x
7. Durata înlocuirii temporare (când diferă de durata incapacităţii de muncă)
Di I luni - x x x
8. Durata neocupării locului de muncă (numai pentru cazul în care diferă de durata incapacităţii)
Dn I luni - x x x
9. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic
β – zile/lună 21,25 x x x x
10. Plata suplimentară a persoanelor care preiau sarcina de muncă a victimei
Sh I $/oră - x x x x
11. Număr ore suplimentare Σhs I ore - x x x x12. Număr persoane care efectuează
ore suplimentareΣns I om - x x x x
13. Coeficient de transformare a venitului orar în venit zilnic
β2 – ore/zi 8 x x x x
14. Număr mediu ani rămaşi de ocupare acelaşi loc de muncă
ALM I ani - x x x
Tabelul 3 – continuare
1 Până la declararea definitivă a invalidităţii, respectiv decesului.
58
0 1 2 3 4 5 6 7 8 915. Rată actualizare – – 1 x x x x16. Durată medie rămasă de realizare
a aceluiaşi produsI ani - x x x x
17. Normă fizică orară de producţie programată la vechiul, respectiv noul loc de muncă
Iproduse unitatea de timp
10 rep./o
rax x x
18. Producţie fizică programată anual (din produsul realizat de accidentat)
Qa Iproduse
an- x x x
19. Indice de variaţie a productivităţii muncii indivduale orare
IW – – - x x
20.Tarif orar (salariu orar) la vechiul, respectiv noul loc de muncă
I $/oră 0,20 x x x
21. Producţie fizică orară realizată de către victimă la vechiul sau noul loc de muncă la reluarea activităţii, respectiv de înlocuitor
Iproduse unitatea de timp
6rep/ora
x x x
22.Preţ unitar de producţie p I
$0,03 x x x x
reper23. Durata acomodării la reluarea
activităţii (la vechiul sau noul loc de muncă) de către victimă, respectiv înlocuitor
I ore 24 x x x x
24. Salariu lunar la noul loc de muncă al victimei
S1 I $/lună - x x x
25. Număr ore efective de lucru lunar I ore/lună 170 x x x x
26. Număr persoane implicate în acţiuni şi activităţi legate de accident (exclusiv de producţie)
ΣN C om 24 x x x x
27. Timp consumat de persoanele de la punctul 26
Σti I ore 1,79 x x x x
28. Salariu net mediu orar al angajaţilor de la punctul 26
I $/lună 0,46 x x x x
29. Salariu net colegi care preiau definitiv sarcina de muncă, înainte şi după modificare tarif
I $/oră - x x x x
30. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit orar
β3 –1 /
ore/lună1/170 x x x x
31. Coeficient de transformare a venitului orar în venit lunar
β1 – ore/lună 170
Tabelul 4Nume victimă:
Data completării fişei:
59
Firma:Numele şi prenumele persoanei
Data accidentului: care completează fişa:
Fişa de date necesare calculului pierderii de venit din exploatare pe seama distrugerii şi/sau deteriorării capitalului fix
Nr. crt.
DATE PRIMARE
NO
TA
ŢIE
SU
RS
A
DE
DA
TE
UN
ITA
TE
D
E
MĂ
SU
RĂ VALOARE
UTILAJUL 1 2 ... n
0 1 2 3 4 5 6 7 81) Apartenenţa echipamentului (proprietate, închiriat etc.) – I -2) Dauna suportată – C -3) Valoarea rămasă a echipamentului Vr C $4) Normă medie lunară de amortizare C $/lună
5) Număr de ani de la accident până la scoaterea din folosinţă1 sau casare
na se calculează
6) Fond de timp efectiv de lucru total programat t0 I ore/an7) Număr total de ore efectiv2 nelucrate (durata
indisponibilităţii utilajelor)Tind C ore/an
8)Randamentul mediu orar pe total fonduri fixe programat (calculat la producţia marfă anuală)
I$ prod.
marfă/oră
9) Valoarea imputabilă conform contractului de leasing sau de închiriere
Vi I $
10) Rată de actualizare φ se calculează11) Număr angajaţi ai firmei care realizează repararea
echipamentuluiNr C om
12) Timp consumat de personalul propriu pentru repararea echipamentului (inclusiv probe şi punere în funcţiune)
Tr C ore
13) Salariul mediu orar al persoanelor de la punctul 11 C $/oră14) Cheltuieli materiale efectuate pentru reparaţie C $15) Costul reparaţiei executate de terţi (inclusiv probe şi
punere în funcţiune)Cr C $
16) Costul instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie Cp I $17) Normă medie lunară de amortizare a mijlocului fix nou
achiziţionatI $/lună
18) Valoarea lunară a chiriei pentru mijlocul fix închiriat în locul celui dezafectat
Chl I $/lună
19) Durata închirierii Di I luni
Tabelul 5Nume victimă: Data completării fişei:Firma: Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:
1 Poate să depăşească durata de întrebuinţare normată (practic se are în vedere durata de viaţă).2 Se ţine seama de raportul dintre timpul efectiv lucrat şi timpul maxim calendaristic.
60
Fişa de date necesare pentru calculul pierderii de venit brut datorată distrugerii şi consumului suplimentar de capital circulant
Nr. crt. DATE PRIMARE S
IMB
OL SURSA
DE DATE
UNITATE DE
MĂSURĂ
VALOARE
REPERUL
0 1 2 3 4 51. Cantitatea de produse finite distruse qf I buc -2. Cantitatea de rebuturi qr I buc -3. Cantitatea de materii prime distruse qmp I buc Tabla OL45
5mp4. Cantitatea de materiale auxiliare,
consumabile etc. folosite în procesul de producţie distruse
qam I buc-
5. Echipament individual de protecţie distrus qEIP I buc -6. Cantitatea de materiale folosite pentru
curăţenia locului de muncăqc I buc
1
7. Cantitatea de materiale igienico-sanitare folosită pentru primul ajutor (şi al altor persoane care, deşi rănite, nu sunt victime ale accidentului de muncă)
qs I buc
1
8. Cantitatea de materiale consumabile (birotică) utilizate suplimentar
qb I buc1
9. Cost unitar de producţie (în cazul semifabricatelor)
c I $/buc-
10. Preţ unitar de producţie pp I $/buc -11. VALOARE TOTALA:
Tabla OL45Materiale pt. curatenieMateriale igienico-sanitareBirotica
.
.
.
pa I $/buc 56,6$12. 50$... 1,25$
n 3,74$1,61$
61
ANEXA 1
LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
IND
ICA
TIV NIVELUL DE REFERINŢĂ
DA
NU
CONSECINŢA1
0 1 2 3 41. VICTIMĂ ŞI PERSOANELE AFLATE ÎN ÎNTREŢINERE
1.1
PIERDERE DE VENIT PERSONAL DIN CAUZA:
incapacităţii temporare de muncă1.2 pierderii definitive a capacităţii de muncă1.3 modificării locului de muncă1.3 perioadei de reacomodare la vechiul loc de muncă1.4 perioadei de acomodare la un nou loc de muncă1.5 veniturilor alocate din bugetul individual pentru
refacerea capacităţii de muncă, menţinerea stării de sănătate, recalificare, însoţitor etc.
1.6 decesului victimei întreţinătoare2. FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE VA PRODUCE) ACCIDENTUL
2.1
PIERDERE SAU CONSUM SUPLIMENTAR AL TIMPULUI DE MUNCĂ AL VICTIMEI, AL COLEGILOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI AL ALTOR ANGAJAŢI:
pe durata incapacităţii temporare de muncă a victimei sau până la ocuparea definitivă a locului de muncă de către alt lucrător
2.2 pentru observarea şi comentarea accidentului2.3 pentru anunţarea accidentului în întreprindere şi la
organismele publice de resort2.4 pentru transportul accidentatului2.5 pentru pregătirea locului de muncă în vederea
reluării activităţii2.6 perioada de acomodare în cazul înlocuirii temporare
sau definitive a muncii lucrătorului indisponibilizat prin accident
2.7 ore suplimentare pentru realizarea sarcinii de muncă a accidentatului
2.8 perioada de acomodare a victimei, în cazul modificării locului de muncă sau al reluării activităţii după încetarea incapacităţii temporare de muncă
2.9 pentru cercetarea şi înregistrarea accidentului 2.10 instruirea suplimentară de protecţie a muncii a
victimei, a noului angajat şi a altor lucrători2.11 pentru angajarea temporară sau definitivă a unui alt
lucrător 2.12 pentru decizii privind redistribuirea lucrătorilor,
angajări, coordonare lucrări de repunere în funcţiune a echipamentelor, tratative cu clienţii şi alte acţiuni de management general impuse de producerea accidentului
ANEXA 1 – continuare
1 Se au în vedere numai pierderile şi cheltuielile; compensaţiile, ajutoarele etc. nu se consideră consecinţe.
62
0 1 2 3 42.13
DETERIORAREA SAU DISTRUGEREA CAPITALULUI FIX:
indisponibilitatea mijlocului fix în timpul reparării 2.14 repararea mijloacelor fixe deteriorate 2.15 distrugerea capitalului fix2.16 repararea/înlocuirea instalaţiilor şi dispozitivelor de
protecţie deteriorate sau distruse şi/sau achiziţionarea sau realizarea de noi protectori
2.17
DISTRUGERI SAU CONSUM SUPLIMENTAR DE CAPITALCIRCULANT:
creşterea rebuturilor în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă al victimei sau al înlocuitorului
2.18 produse finite, materii prime şi materiale distruse în timpul accidentului
2.19 echipament individual de protecţie înlocuit 2.20 materiale consumabile distruse sau consumate în
plus: materiale igienico-sanitare, rechizite, formulare etc., folosite pentru cercetarea, raportarea şi înregistrarea accidentului, angajarea de noi lucrători, reorganizarea activităţii, instruirea de protecţie a muncii etc.
2.21 ALTE PIERDERI FINANCIARE: DIN LITIGII, AMENZI, PENALITĂŢI, CHELTUIELI DE JUDECATĂ, PLATA ASISTENŢEI MEDICALE, AJUTOARE Ş.A.
3. COMPANIA DE ASIGURARE PENTRU RISCUL DE ACCIDENTARE ÎN MUNCĂ3.1 PRIME DE ASIGURARE3.2 PRESTAŢII PENTRU RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ3.3 ALTE PRESTAŢII ŞI AJUTOARE3.4 ALTE CHELTUIELI: PENTRU INVESTIGAREA ACCIDENTULUI, CHELTUIELI
DE JUDECATĂ ETC.4. SOCIETATE/MACROECONOMIE
4.1 PIERDERE DE VENIT PERSONAL4.2 PIERDERE LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL 4.3 COSTUL LA NIVELUL FIRMEI DE ASIGURĂRI4.4 CHELTUIELI DE SPITALIZARE ŞI TRATAMENT MEDICAL ŞI/SAU
RECUPERATORIU NEACOPERIT DIN ASIGURARE SAU BUGETUL PROPRIU
63
4.5 MODIFICAREA NIVELULUI TAXELOR ŞI IMPOZITELOR BUGETARE4.6 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CALIFICAREA ÎN
VECHEA MESERIE SAU PROFESIE4.7 CHELTUIELI DE RECALIFICARE4.8 FACILITĂŢI PENTRU INVALIZI4.9 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CREŞTEREA, EDUCAŢIA
ŞI FORMAREA VICTIMEI4.10 AJUTOARE SOCIALE PENTRU VICTIME, PENTRU URMAŞI4.11 PENSII PLĂTITE PE PERIOADA DINTRE MOMENTUL PENSIONĂRII
ANTICIPATE ŞI ATINGEREA VÂRSTEI NORMALE DE PENSIONARE
ANEXA 2CHESTIONAR 1
pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncăprodus în data de 16.03.1998 la S.C.MEVA S.A.
I. DATE REFERITOARE LA VICTIMĂ/VICTIME ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA/LOR
a. Numele şi prenumele
accidentatului
Sex1
Vârstă
Per
soan
e în
în
treţ
iner
e2 Vechime
în muncă
(ani)
Calificare Durata incapacităţii de muncă
(zile)
Salariu mediu lunarnet
($/lună) Ind
emn
izaţ
ie
de b
oală
şi
cine
plă
teşt
e($
i/lu
nă)
Dinita Maria F/38 17 stantor 32 34,24 34,24
b. Diagnosticul accidentatului/ţilor (conform certificatului medical):Victima Diagnostic
Dinita Maria Fractura deschisa la bratul stang; contuzie regiunea craniana
c. Îngrijiri medicale acordate accidentatului/ţilor:Spitalizare:
Număr zile spitalizare3
(zile)Platitor Cost/zi de spitalizare
(l$/zi)8 CJAS
Dinita Maria
1 M – masculin; F – feminin.2 Se completează numai în caz de accident soldat cu deces sau cu invaliditate permanentă.3 Se va menţiona numărul de zile pe categorii, dacă există diferenţe mari între cheltuielile pe zi de
spitalizare.
64
Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor
consumate, plată consultaţii medicale etc.) ($):
Platitor Valoare totala($)
Primul ajutor S.C..MEVA S.A. 3,74Servicii de sănătate CJAS 40,6
Dinita Maria 1,94Medicamente( exclusiv cheltuielile din spital)
CJAS 27,39Dinita Maria 3,7
Alte servicii
d. Instruirea, recalificarea victime/lor:- Costul cursurilor efectuate de accidentat/accidentaţi în exterior:Victima Costul cursurilor
($)Sursa de finanţare
- - -
- Cursuri susţinute de persoane din întreprindere:Nume, prenume instructor Timp consumat pentru instruire
(zile)Salariu mediu net
pe zi(l$/zi)
Steiner Ion 1 3,39ANEXA 2 – continuare
e. Ajutoare acordate de firmăPersoana care primeşte
ajutorulTipul de ajutor Durata
ajutorului(luni)
Valoarea ajutorului($ sau $/lună)
- - - -
II. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENTa. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul, care au întrerupt lucrul în timpul
şi imediat după producerea accidentului:
Numele şi prenumeleDurata întreruperii
lucrului(ore)
Salariu mediu net orar
(l$/oră)Mocofan Ion 0,5 0,38Stainer Ion 0,5 0,42
Total 1,0 0,4
b. Persoane din afara zonei de lucru care au acordat ajutor la faţa locului (primul ajutor, diverse operaţii vitale privind echipamentele – opriri, întreruperi ale alimentării cu energie, transport materiale ş.a. de la locul accidentului etc., persoane care au participat la transportul accidentatului etc.):
Numele şi prenumeleDurata întreruperii
lucrului(ore)
Salariu mediu net orar
($/oră)Gherase Silviu 1 0,42
c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii:- efectuate de personalul întreprinderii:
Numele şi prenumeleTimp consumat
(ore)Salariu mediu net orar
($/oră)
65
Anton Vasile 1 0,43Manea Ion 1 0,43Andrei Mitica 2 0,47Dragu Ilie 1 0,38
TOTAL 5 0,436- efectuate de personal angajat din exterior (suma plătită):
0- $
d. Raportarea şi cercetarea accidentului:- persoane din firmă care au participat la cercetarea accidentului şi la
întocmirea dosarului (în calitate de anchetatori şi persoanele investigate):Numele şi prenumele Timp consumat
(ore)Salariu mediu net orar
($/oră)Antonescu Constantin 24 0,52Stefan Ovidiu 3 0,59Mocofan Ion 2 0,38Stainer Ion 16 0,42Nicolae Alexandru 3 0,47
TOTAL 48 0,48- plăţi către persoane din afara firmei implicate în cercetarea accidentului (experţi):
($)
ANEXA 2 – continuareIII. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT
A. MIJLOACE FIXE:a. Mijloacele fixe (maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport, clădiri,
construcţii etc.) deteriorate/distruse:Denumire mijloc fix Dauna suportată
(deteriorare sau distrugere)
Valoarea rămasă a
mijloacelor fixe distruse
($)
Normă medie de amortizare
lunară
($/lună)- - - -
b. Reparaţii:- efectuate cu forţe proprii:Numele şi prenumele persoanelor care
realizează reparaţiaTimp consumat
(ore)
Salariu mediu net orar
($/oră)- - -
Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) 0-$
- efectuate de persoane din exterior: 0-$$
c. Mijloace fixe închiriate/achiziţionate:Denumire mijloc fix Chirie lunara/Norma lunara
de amortizare($/luna)
- -
66
B. PRODUSE FINITE, SEMIFABRICATE, MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE ŞI CONSUMABILE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI ŞI/SAU CONSUMATE
ULTERIOR
Denumire produsCantitate
(unitate de produs)Preţ unitar
($/unitate de produs)
Tabla OL-45 5mp 10,00Mat. igienico sanitare x 3.74Mat. pentru curatenie x 1.25Birotica x 1,61
TOTAL 56,6IV. PROCESE, PENALITĂŢI
a. Cheltuieli de judecată ($):0
b. Amenzi (valoare totală, $):45.56 SC MEVA S.A.
Data completării: Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a completat: ..........
BIBLIOGRAFIE
1. A. DASCALESCU Costul accidentelor de munca Ed. ATLAS Bucuresti 20032. ANTONESCU V.,
CONSTANTINESCU D.Managementul calităţii totale, OID-CM-MCT, Bucureşti, 1993;
3. DARABONT A., PECE ŞT.,DĂSCĂLESCU A.
Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Ed. Agir, Bucureşti, 2001;
4. DARABONT A., NISIPEANU S., DARABONT D.
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Ed. AGIR, Bucureşti, 2002;
5. DARABONT AL. Managementul protecţiei muncii, Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M., Bucureşti, nr.3 – 4, 1994, p. 5;
6. DARABONT AL., PECE ST. şi col.
Protecţia muncii (manual pentru învăţământul universitar), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
7. DĂSCĂLESCU A. Contribuţii la evaluarea dimensiunii economice a fenomenului accidentării în muncă. Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 2002;
8. DOBROTĂ N. şi col. Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999;9. NICOLESCU O. (coord) Ghidul managerului eficient, vol. I – II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993 – 1994;10. NICOLESCU O.,
VERBONCU I.Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
11. PECE ŞT. Geneza accidentelor de muncă, I.N.I.D., Bucureşti, 1993;12. PECE ŞT. Metodă de evaluare a securităţii în sistemul om – maşină.
Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 1997;
67
13. PECE ŞT., DĂSCĂLESCU A. şi col.
Securitate şi sănătate în muncă – dicţionar explicativ, Ed. Genicod, Bucureşti, 2001;
68