Metode Evaluare Cost Accident de Munca

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞIFacultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor

Departamentul Securitate şi Sănătate în Muncă

METODE DE EVALUARE A COSTULUI ACCIDENTELOR DE

MUNCĂ

Prelegeri curs master:Securitate şi Sănătate în Muncă

1

IAŞI

METODE DE EVALUARE A COSTULUI

ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

CUPRINS

pag.1. NECESITATEA UTILIZĂRII CALCULULUI ECONOMIC ÎN

DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ......…….. 3

2. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A FENOMENULUI ACCIDENTĂRII ŞI ÎMBOLNĂVIRII PROFESIONALE ........………………………... 6

3. CONSECINŢELOR ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE .............…………………………………………... 8

4. EFECTELE ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .................................................................................................…..

9

5. EVALUAREA DIMENSIUNII ECONOMICE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .....….

14

6. METODA MODULARĂ DE EVALUARE A COSTULUI ACCI-DENTELOR DE MUNCĂ .................................................….…………… 166.1. Principiul metodei ...................................................................... 166.2. Etapele metodei ......................................................................... 166.3. Instrumente utilizate .................................................................. 176.4. Modulele de calcul ..................................................................... 18

MODULUL 1 – Calculul pierderii de venit pe care o suportă victima şi/sau persoanele întreţinute de aceasta (MOD_VP) ..............

18

MODULUL 2 – Determinarea pierderii de venit brut la firma unde a avut loc (se poate produce) accidentul (MOD_VF) ......…

27

ANEXA 1 LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ .................................................…………….……………… 43

ANEXA 2 CHESTIONAR pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă ........................................…….. 45

APLICATIE Accident individual soldat cu ITM……………………………………… 47BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… 65

2

1. NECESITATEA UTILIZĂRII CALCULULUI ECONOMIC

ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Eficienţa economică – criteriu obiectiv în fundamentarea deciziei de alocare

a resurselor pentru activitatea de realizare a securităţii şi sănătăţii în muncă

Începând după cel de al doilea război mondial, în cercetările efectuate pentru

îmbunătăţirea securităţii muncii s-au degajat progresiv două orientări.

Prima este de natură psihologică: lucrătorii trebuie sensibilizaţi la ideea că

accidentul este evitabil, că nu reprezintă o fatalitate. În această direcţie, prevenirea

accidentelor constă în principal în protejarea lucrătorului şi în evitarea comportamentelor

potenţial periculoase.

Al doilea curent este de sorginte economică, pionierii lui fiind cercetătorii americani.

Se pleacă de la ideea că prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, ca

orice activitate consumatoare de resurse, trebuie tratată prin prisma eficienţei sale.

La nivel macro şi microeconomic, decidentul dispune, în fiecare moment dat,

de un volum limitat de resurse, pe care trebuie să le aloce tuturor domeniilor

dezvoltării. Se pune întrebarea cât trebuie să repartizeze activităţii de prevenire a

accidentelor şi bolilor profesionale?

În condiţii obişnuite, decidentul – indiferent de nivel – are nevoie de un criteriu

de ierarhizare a valorilor raţional, obiectiv, care să-i permită o repartizare a eforturilor

corespunzătoare optimului social sau local. Altfel cum ar putea răspunde unor situaţii

de genul: între realizarea unui produs care ar duce la ameliorarea sănătăţii sau la

asigurarea condiţiilor de viaţă pentru mii de persoane şi un dispozitiv ce realizează

protecţia unui singur individ împotriva riscului de deces prin accidentare în muncă,

costul de producţie al ambelor fiind identic, care să fie ales? Sau pentru care să se

3

aloce mai mult? Între un singur om, considerat ca deosebit de valoros pentru societate

şi o mulţime de indivizi care pot fi afectaţi de producerea unui accident de muncă

grav, către cine să fie orientate eforturile preventive, cui să i se acorde mai mult?

Mai mult, riscurile care provoacă accidentele şi bolile cele mai grave şi cele

conştientizate ca atare, în general, de către populaţie sunt total diferite. O consecinţă

directă a acestui fapt o constituie risipirea unor sume de bani mai mult sau mai puţin

inutil. O altă urmare, mai gravă, este aceea că se pierd vieţi numeroase, fie prin

deces, fie prin invaliditate.

Atât vieţile, cât şi resursele, pot fi salvate printr-o tratare mai riguroasă şi mai

raţională a problemei securităţii şi în sănătăţii în muncă. Una dintre căile prin care se

urmăreşte abordarea corectă a eliminării/diminuării riscurilor o reprezintă evaluarea

acestora, ceea ce conduce la o ierarhizare corectă a lor în vederea adoptării măsurilor

adecvate. Dar nici o firmă nu dispune de suficientă forţă economică pentru a trata

simultan toate riscurile de acelaşi nivel şi, oricum, toată lumea doreşte securitate cu

cele mai mici costuri. Astfel încât ar fi deosebit de util ca managerul să dispună şi de

argumente economice şi, mai ales, financiare.

Nici la nivel de societate lucrurile nu se petrec altfel. Resursele sunt limitate şi

nu este posibilă alocarea lor integral pentru salvarea vieţii, oricâtă valoare s-ar atribui

acesteia. Dorinţa este deci ca fondurile limitate alocate pentru realizarea securităţii în

muncă să fie cât mai eficient utilizate, în sensul unor efecte sociale şi economice

pozitive maxime.

În concluzie, criteriul economic este cel care permite decidentului, pe de o

parte, să stabilească locul protecţiei muncii printre celelalte activităţi sociale, iar pe de

altă parte, în cadrul ei, în ce direcţii majore trebuie alocate mai multe fonduri.

Respectarea criteriului eficienţei economice înseamnă compararea rezultatelor

cu resursele, care nu se poate realiza decât dacă acestea sunt cuantificate.

Referitor la resurse, este evident că ele sunt cuantificabile, fiind de natură

concretă – materială şi financiară (cheltuielile cu protecţia muncii). Probleme apar în

legătură cu evaluarea consecinţelor.

Firma – sistem unitar ale cărui componente trebuie corelate şi intercon-

diţionate în virtutea unui scop comun: obţinerea de profit

Activitatea de protecţie a muncii este parte integrantă a activităţii de producţie,

ca loc de desfăşurare a evenimentelor, de aplicare a măsurilor şi de manifestare a

unei părţi a efectelor, deci este supusă legilor economice. Apare întrebarea ce impact

4

are modul ei de realizare din punct de vedere economico-financiar.

În centrul economiei capitaliste se situează firma, a cărei funcţionare este

condiţionată de existenţa profitului. Preocuparea şi obiectivul prim al oricărui patron

este obţinerea, pe urma produselor/serviciilor realizate, a unui profit de o asemenea

mărime, încât să permită nu numai reluarea aceluiaşi ciclu de activitate, dar şi

permanenta adaptare la condiţiile economice dificile actuale: variaţiile rapide de pe

piaţă, evoluţia explozivă a tehnologiilor informaţionale, globalizarea etc.

În contextul descris, cum poate fi motivat conducătorul unei firme să aloce din

resursele acesteia pentru o activitate care aparent nu are decât finalitate socială, cum

este considerată protecţia muncii? Mai mult, ideea generală este că măsurile preventive

diminuează productivitatea muncii, sau cel puţin grefează cheltuielile neproductive ale

unei unităţi economice.

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să se ţină seama în primul rând

de un fenomen obiectiv care se manifestă actualmente: căile clasice de creştere a

eficienţei economice, bazate pe capacitatea de intensificare a profitabilităţii pe seama

materiilor prime şi a tehnologiilor, nu mai sunt suficiente. Economiştii şi-au îndreptat

atenţia asupra intensivităţii intelectuale, respectiv spre posibilităţile oferite de îmbunătăţirea

activităţilor de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii, ca şi spre căile de

creştere a performanţei resurselor umane.

Referitor la prima modalitate, una dintre variantele prin care se urmăreşte

creşterea profitabilităţii este armonizarea tuturor obiectivelor diverselor activităţi din

cadrul firmei. Dacă unitatea economică sau socială nu este privită ca un sistem unitar,

se vor produce disfuncţionalităţi, suprapuneri de sarcini, deci cheltuieli inutile, nu vor

exista coeziunea şi adeziunea forţei de muncă, necesare pentru ca personalul să

acţioneze în sensul intereselor firmei etc.

Ca urmare, activitatea de realizare a securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate fi

gândită distinct de activitatea generală a firmei şi de finalitatea acesteia – obţinerea de

beneficii financiare.

Într-adevăr, o soluţie de creştere a folosirii timpului de muncă (deci a profitului)

o reprezintă reducerea întreruperilor datorate producerii accidentelor de muncă,

precum şi a absenteismului pe seama accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. Dar

pentru ca acest efect pozitiv să se producă, trebuie să se dimensioneze în aşa fel

consumurile de resurse umane, materiale, financiare şi de timp destinate protecţiei

muncii, încât beneficiile să fie mai mari decât eforturile. Ceea ce nu este posibil dacă

5

nu se poate aprecia costul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale.

Elaborarea unor metode de evaluare a costului accidentelor şi bolilor

profesionale – argument de persuasiune a patronilor pentru alocarea de

resurse în vederea realizării securităţii şi sănătăţii în muncă

Deşi impactul negativ, inclusiv pe planul profitabilităţii firmelor, al nerealizării

securităţii şi sănătăţii în muncă pare evident, realitatea faptică arată că el este luat în

considerare într-o măsură insuficientă.

Statisticile Uniunii Europene au relevat faptul că anual în aceste ţări circa 5.977

de accidente de muncă se soldează cu decesul lucrătorului. Incidenţa bolilor profesionale

nu este nici ea minoră. În faţa acestor statistici, conştientizându-se importanţa omului

ca resursă care asigură continuitatea şi dezvoltarea societăţii, în ultimul timp s-a

acordat o atenţie deosebită problematicii securităţii şi sănătăţii în muncă.

Opinia publică, prin organismele sale legislative, executive, nonguvernamentale,

solicită într-o măsură tot mai mare protejarea lucrătorilor în procesul de muncă. Conflictul

latent care există între interesele societăţii şi cele ale întreprinzătorului individual a

impus găsirea unor argumente care să îl convingă pe acesta din urmă că este în

avantajul său financiar să aplice măsurile de securitate şi sănătate în muncă.

Pentru aceasta ar trebui să se găsească răspunsul la o serie de întrebări

fundamentale pentru toţi partenerii sociali la circuitul economic: securitatea produce

beneficii pentru firme, reglementările de securitate influenţează negativ competitivitatea,

cum se pot calcula costurile şi cum pot fi utilizate pentru fundamentarea deciziei politice

în domeniu, cum pot fi alocate resursele şi cum pot fi economisite, reglementările de

securitate sunt prea costisitoare pentru societate, aduc ele şi beneficii?

2. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A FENOMENULUI ACCIDENTĂRII ŞI

ÎMBOLNĂVIRII PROFESIONALE

Accidentele şi bolile profesionale sunt într-o legătură indestructibilă cu munca.

Ele întrerup sau îngreunează desfăşurarea procesului de muncă şi afectează cel puţin

una dintre componentele sistemului de muncă. Dar procesul şi sistemul de muncă

sunt elemente fundamentale ale oricărei microeconomii.

Rezultă că accidentul sau boala dereglează de fapt funcţionarea acesteia din

urmă, producând efecte asupra componentelor sale şi asupra relaţiilor dintre ele,

efecte de natură strict economică: pierdere de timp de muncă, reducerea productivităţii

6

muncii, diminuarea capitalului fix etc. Prin natura relaţiei subsistem – sistem dintre

micro şi macroeconomie, consecinţele accidentelor şi bolilor profesionale asupra

firmei se propagă până la nivelul economiei naţionale.

Se poate afirma astfel că una dintre laturile dimensiunii economice a

fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor şi

bolilor profesionale, respectiv consecinţele acestora asupra elementelor şi

modului de funcţionare a micro şi macroeconomiei.

Dacă luăm în considerare că omul apare în cadrul procesului de muncă într-o

dublă ipostază – de fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă, este

evident că accidentele/bolile, impietând asupra sa, vor avea şi alte consecinţe. În

primul rând cele rezultate din afectarea individului ca entitate biopsihosocială, dar şi

altele: consecinţe de natură fizică, psihică, financiară, politică etc., dintre care o parte

sunt cuantificabile.

O evaluare cantitativă a tuturor consecinţelor accidentelor şi bolilor profesionale,

sau cel puţin a celor cuantificabile, va însemna determinarea unui cost al acestui tip

de eveniment, care poate fi utilizat ca indicator economic.

În consecinţă, dimensiunea economică a fenomenului accidentării şi

îmbolnăvirii profesionale înglobează două componente: efectele economice ale

acestor evenimente; costul accidentelor şi bolilor, ca indicator economic care

reflectă toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente.

Este oare utilă evaluarea acestor componente?

Am arătat că în condiţiile economiei moderne, caracterizată prin relaţii de piaţă

extrem de dinamice şi mai ales prin fenomenul de globalizare, resursele de mărire a

profitului firmelor sunt căutate în domeniul organizării producţiei şi a muncii, în care se

încadrează securitatea şi sănătatea în muncă.

Stabilirea mărimii şi sensului (negativ sau pozitiv) efectelor economice ale

accidentului sau bolii profesionale oferă o premisă importantă pentru aflarea unor noi

resurse de mărire a performanţei economice a firmei. La ce poate fi însă utilă determinarea

valorică a tuturor consecinţelor cuantificabile ale accidentului de muncă/bolii profesionale?

Ea răspunde dificultăţilor întâmpinate în aplicarea criteriului eficienţei economice

în domeniu, deoarece permite stabilirea unui cost al securităţii, respectiv al

nonsecurităţii, care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Costul nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi bolilor

profesionale produse, respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de

7

accident/boală. Cu alte cuvinte, realizarea securităţii muncii – în accepţia de stare

absolută – aduce drept beneficiu echivalentul costurilor care ar fi fost generate

de accidentele şi îmbolnăvirile profesionale care au fost eliminate, diminuat cu

costul măsurilor preventive.

Stabilirea costului accidentelor şi bolilor nu se poate realiza dacă nu se cunosc

consecinţele lor şi, implicit, dacă aceste consecinţe nu pot fi cuantificate prin indicatori

cantitativi, respectiv financiari sau economici.

3. CONSECINŢELE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE

Un prim nivel de referinţă pentru delimitarea consecinţelor accidentelor şi bolilor

profesionale îl constituie elementele sistemului de muncă. Datorită caracteristicilor

sistemelor de muncă, orice eveniment produs în interiorul acestora va afecta atât

fiecare element, cât şi sistemul în ansamblu. Rezultă că se vor distinge:

a. Consecinţe asupra executantului

În cazul executantului victimă, consecinţa principală este afectarea capacităţii sale

de muncă: pierderea temporară sau definitivă, însoţită de cele mai multe ori de

diminuarea productivităţii individuale la reluarea activităţii, reducerea aptitudinilor

profesionale, a calităţii muncii prestate.

Dacă ne gândim numai la accidente şi luăm în considerare executantul în

sensul de lucrător colectiv (locurile de muncă unde sarcina de muncă este îndeplinită

de mai mulţi lucrători), ceilalţi participanţi la procesul de muncă întrerupt prin eveniment

sunt şi ei afectaţi, sub forma pierderii de timp de muncă în perioada imediat următoare

(primul ajutor acordat victimei, comentarea situaţiei, pregătirea locului de muncă în

vederea reluării activităţii, participarea ca martori la cercetarea accidentului etc.), dar şi

prin reducerea productivităţii în timp ca urmare a neîncrederii în siguranţa conferită de

locul de muncă.

b. Consecinţe asupra sarcinii de muncă

Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă, neîndeplinirea

ei la timp sau îndeplinirea necorespunzătoare (la reluarea lucrului de către victima

unui accident/boli sau înlocuirea sa cu o persoană cu experienţă profesională mai redusă).

c. Consecinţe asupra mijloacelor de producţie

Ca urmare numai a accidentelor de muncă se pot produce deteriorări sau

distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor,

proiectarea de corpuri ş.a.). Afectarea echipamentelor tehnice are un impact negativ

8

asupra eficienţei utilizării capitalului fix, modifică gradul de înzestrare tehnică etc.

d. Consecinţe asupra mediului de muncă

Ambele categorii de mediu – fizic şi social – pot fi afectate de accidentele de

muncă şi bolile profesionale, dar în mod deosebit cel social.

Mediul fizic de muncă este afectat numai indirect şi numai de producerea

accidentelor, ca o consecinţă a deteriorării unor echipamente tehnice, a recipientelor

în care se păstrează la locul de muncă materiile prime şi materialele utilizate etc.,

dacă astfel se eliberează în atmosferă substanţe nocive sau periculoase, dacă se

pierde controlul asupra parametrilor microclimatului ş.a.

Consecinţele asupra mediului social se concretizează prin stressul suportat de

cei aflaţi la locurile de muncă învecinate celui al victimei accidentului sau bolii,

neîncrederea în politica de securitate a muncii promovată în întreprindere etc.

Al doilea nivel de referinţă pentru identificarea consecinţelor accidentelor şi

bolilor profesionale îl reprezintă societatea, cu subsistemele sale interdependente –

individul şi întreprinderea. Cele trei niveluri acoperă integral aria de manifestare a

efectelor posibile ale accidentelor sau bolilor.

Introducând şi principalele planuri de manifestare a vieţii umane în general (inclusiv

sociale): fizic, psihic, spiritual, economic, financiar, demografic, politic, se obţine o

imagine de ansamblu a consecinţelor posibile, oricât de îndepărtate în spaţiu şi în

timp, ale unui accident de muncă sau boală profesională.

Lista propusă nu are pretenţia să epuizeze subiectul, fenomenele fiind complexe

şi conexiunile multiple, surprinderea lor exhaustivă necesitând, obligatoriu, reveniri şi

revizuiri. De asemenea, realitatea nu permite o delimitare statică şi atât de riguroasă a

planurilor de manifestare a diverselor efecte. Important este că din această clasificare

rezultă că accidentele şi bolile profesionale produc şi pierderi cuantificabile, de natură

economică şi financiară. Ele reprezintă argumentul fundamental pentru utilizarea

analizei cost – beneficiu în legătură cu securitatea muncii.

4. EFECTELE ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

Consecinţele economice ale accidentelor şi bolilor profesionale sunt evident

cuantificabile şi constituie baza pentru determinarea costului acestor evenimente. Ne

vom restrânge prezentarea la accidentele de muncă, deoarece ele sunt acelea care

produc în principal asemenea consecinţe.

9

Efectele economice se produc la nivelul micro şi macroeconomiei, respectiv

al firmelor în care are loc accidentul şi al economiei naţionale.

Efecte economice la nivelul firmelor

Economia oricărei firme poate fi privită ca un sistem cibernetic de tipul:

intrări deresurse

consum rezultate

Performanţele sale vor fi condiţionate de cantitatea, calitatea şi modul de

fructificare a resurselor, respectiv a factorilor de producţie.

Factorii de producţie sunt elemente intrate în procesul de producţie, în

activităţile economice în general, reprezentând condiţiile necesare şi suficiente pentru

desfăşurarea acelui proces din care rezultă bunuri economice.

Prima categorie de efecte economice ale accidentelor de muncă se manifestă

în legătură cu intrările şi consumul de factori de producţie, respectiv munca şi

capitalul, sub forma distrugerii, modificării structurii, calităţii, a utilizării lor în alte

scopuri decât fusese programat etc.

- Munca

Întreruperea procesului de producţie prin accidentul de muncă provoacă două

tipuri de consecinţe asupra factorului „muncă” al firmei:

- imposibilitatea exercitării acţiunii transformatoare, respectiv neutilizarea forţei

de muncă sau utilizarea sa în alte scopuri decât cele programate, atât în

cazul victimei, cât şi al altor angajaţi, ceea ce se traduce prin pierdere de

timp de muncă;

- modificarea „capitalului uman” – capacitatea oamenilor de a produce în mod

eficient bunuri şi servicii.

Timpul de muncă reprezintă elementul comun al tuturor activităţilor sociale

desfăşurate în societate. Indiferent de modul de organizare a producţiei materiale,

serviciilor, sectorului public şi privat, rezultatele activităţii prestate în cadrul lor pot fi

exprimate ca un consum de timp de muncă.

Orice eveniment care afectează procesele de muncă poate fi apreciat, în ultimă

instanţă, ca fiind pozitiv sau negativ, în funcţie de cum răspunde cerinţei respectivei

legi. Analizând în acest sens accidentele de muncă se constată că ele determină

întotdeauna pierderi de timp de muncă, sub forme diferite:

- prin întreruperea procesului de muncă;

10

- prin absenţa victimei o anumită perioadă de la locul de muncă;

- prin consacrarea unei părţi din timpul productiv al colegilor victimei pentru:

- primele îngrijiri acordate accidentatului;

- transportul victimei la unitatea sanitară;

- anunţarea accidentului factorilor de conducere;

- comentarea accidentului;

- pregătirea locului de muncă în vederea reluării activităţii;

- participarea (ca martori) la investigarea accidentului;

- prin întreruperea executării sarcinilor curente de către:

- personalul stabilit să facă parte din comisia de cercetare a accidentului;

- persoanele care comunică, respectiv ţin evidenţa accidentelor;

- personalul care se ocupă cu angajarea înlocuitorilor;

- managerii care trebuie să decidă asupra acţiunilor de întreprins în

vederea anihilării implicaţiilor accidentului (dacă şi cum se înlocuieşte

accidentatul, dacă se achiziţionează un nou mijloc fix sau diverse

materiale, dacă se efectuează curăţenia locului de muncă, reparaţiile etc.

de personalul propriu sau de firme terţe ş.a.).

Capitalul uman reflectă stocul de cunoştinţe profesionale, deprinderi, abilităţi şi

de sănătate ale unei persoane.

Privind din acest punct de vedere, capitalul uman al victimei este clar diminuat

prin accidentul de muncă:

- sănătatea sa este deteriorată temporar (pe perioada incapacităţii temporare de

muncă) sau permanent (invaliditate);

- deprinderile şi abilităţile profesionale se diminuează sau se pierd integral,

datorită problemelor fizice (invaliditatea), a fricii induse de accidentul suportat,

sau din cauza lipsei de experienţă în cazul schimbării locului de muncă,

profesiei;

- în cazul accidentelor mortale, capitalul uman se pierde integral, prin decesul

victimei.

Distressul şi frica provocate de accident pot antrena reducerea şi modificarea

în sens negativ a deprinderilor şi abilităţilor colegilor victimei, afectând deci permanent

sau temporar şi capacitatea lor de muncă.

Indicatorii economici prin care se exprimă efectele asupra factorului „muncă” sunt:

dinamica efectivului de personal; stabilitatea personalului; calificarea personalului;

11

utilizarea timpului de muncă; productivitatea muncii.

- Capitalul, numit tehnic sau real, cuprinde bunurile rezultate din producţie şi

care sunt folosite pentru producerea altor bunuri economice; este format din

capitalul fix şi capitalul circulant.

Capitalul fix este acea parte a capitalului real formată din bunuri durabile care

participă la mai multe cicluri de producţie, se consumă (depreciază) treptat şi se

înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare: clădiri şi construcţii speciale, agregate şi

utilaje energetice etc. El este afectat în cazul accidentelor de muncă însoţite şi de

deteriorări şi/sau distrugeri de echipamente tehnice. Efectul este atât cantitativ – se

diminuează potenţialul tehnic (atunci când nu se înlocuieşte utilajul distrus sau până la

înlocuirea sa), cât şi calitativ (se modifică structura şi calitatea potenţialului tehnic).

Consecinţe apar şi în situaţiile în care utilajul la care lucra victima este indisponibilizat

o perioadă (pe durata incapacităţii temporare de muncă sau până la înlocuirea cu alt

lucrător a accidentatului, ca şi pe perioada efectuării reparaţiilor la utilajele deteriorate),

ceea ce diminuează intensitatea utilizării sale.

Se poate concluziona deci că deteriorarea/distrugerea capitalului fix determină:

- modificarea volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic;

- inutilizarea fondurilor fixe.

Capitalul circulant este partea capitalului real formată din bunuri care participă

la un singur ciclu de producţie, consumându-se în întregime în decursul acestuia şi

care trebuie înlocuite cu fiecare nou ciclu: materii prime, materiale de bază şi auxiliare,

energie, combustibili, semifabricate, producţie neterminată, alte materiale

consumabile.

Există multe accidente care se soldează cu distrugerea materiilor prime aflate

în lucru la locul de muncă respectiv sau depozitate în apropierea acestuia, a

produselor finite care nu fuseseră încă îndepărtate, a altor materiale.

De asemenea, firma va trebui să consume în plus: materiale pentru curăţarea

locului de muncă, pentru schiţe, declaraţii scrise, redactarea comunicărilor şi a celorlalte

acte care însoţesc cercetarea accidentului; rechizite folosite în operaţia de angajare de

noi lucrători ş.a.

Toate acestea se concretizează în modificarea stocurilor şi a consumului

specific de materii prime, auxiliare şi consumabile.

Datorită relaţiei dintre elementele circuitului economic, accidentele de muncă

produc efecte şi la nivelul rezultatelor alocării şi consumului de resurse. Afectând

12

volumul, structura şi modul de utilizare a factorilor de producţie, aceasta va conduce şi

la efecte asupra performanţelor economice ale firmei.

Prin urmare, a doua categorie de efecte economice ale accidentului constau

în modificarea (de regulă negativă) a indicatorilor de rezultat: cifra de afaceri;

valoarea adăugată; producţia fizică; costurile de producţie.

Toate aceste consecinţe – la nivelul intrărilor, consumului şi rezultatelor – se

pot exprima sintetic prin modificarea rentabilităţii activităţii firmei.

Cum sensul modificării este negativ, dată fiind relaţia de feed-back, diminuarea

rentabilităţii va afecta condiţiile de reluare a circuitului economic – se va diminua

posibilitatea de atragere de resurse la acelaşi nivel cu cel iniţial (ciclul următor va

dispune, în general, de mai puţine resurse sau de resurse de calitate mai slabă decât

ciclul în care s-a produs accidentul).

Efecte economice la nivel macroeconomic

Economia reală este ansamblul activităţilor economice de susţinere a ofertei

agregate de bunuri materiale şi servicii, menite să asigure satisfacerea cererii agregate

pentru astfel de bunuri. Principalii indicatori economici ai nivelului şi dinamicii

economiei reale sunt: populaţia ocupată pe structuri de ramură, niveluri de pregătire

profesională; populaţia salariată; investiţiile; cererea internă de bunuri (pe categorii

ale acestora); producţia industrială; producţia agricolă; comerţul exterior.

Analizându-le, se constată că accidentele de muncă produc efecte economice

şi la acest nivel, care pot să apară sub următoarele forme:

- modificarea structurii populaţiei ocupate pe ramuri şi pe niveluri de pregătire

- accidentele soldate cu incapacitate permanentă de muncă şi cele urmate de

recalificarea profesională şi ocuparea altui loc de muncă;

- diminuarea volumului populaţiei ocupate – accidentele soldate cu invaliditate

de gradul II şi I şi cu deces;

- diminuarea producţiei industriale şi agricole, pe de o parte datorită cazurilor

în care munca lucrătorului accidentat nu este recuperată prin alte forme, iar

pe de alta, prin micşorarea capacităţii firmelor de a relua ciclul de producţie

la acelaşi nivel;

- modificarea volumului şi structurii componentelor de comerţ exterior (import

– export): se pot reduce posibilităţile de export; se importă suplimentar

echipamente tehnice, materii prime etc. distruse prin accident.

Indicatorul economic prin care se exprimă modificările macroeconomice este

13

produsul naţional brut.

5. EVALUAREA DIMENSIUNII ECONOMICE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

Obiectivul general al evaluării este acela de a stabili o modalitate de exprimare

cantitativă a consecinţelor cuantificabile ale accidentelor de muncă.

Dar la ce se va folosi rezultatul evaluării? Sunt posibile mai multe răspunsuri,

dependent de componenta dimensiunii economice evaluată şi de consecinţele care

se exprimă cantitativ.

Dacă se au în vedere efectele economice produse de accidente, rezultatul

evaluării poate fi folosit în principal pentru stabilirea de măsuri de rentabilizare a

activităţii firmei (cele în care se produc sau se pot produce asemenea evenimente). De

asemenea, poate fi un element de fundamentare a programelor sectoriale de

dezvoltare macroeconomică.

În condiţiile în care se are în vedere semnificaţia de „cost” al accidentelor,

utilizările posibile sunt multiple:

- cuantificarea efectelor economice ale accidentelor de muncă la nivelul:

firmei în care s-a produs (se poate produce) accidentul (inclusiv posibilitatea

identificării şi evaluării consecinţelor asupra potenţialului generic de profit);

unui sector al macroeconomiei;

macroeconomiei;

- calcularea costului accidentului de muncă pentru:

victimă (efectivă sau potenţială);

firma în care s-a produs accidentul;

societatea de asigurare pentru riscul de accidentare în muncă;

un sector economic sau structural (sector bugetar, de stat, privat);

societate (cost socioeconomic);

- cuantificarea tuturor tipurilor de consecinţe, astfel încât costul final calculat

să includă atât costurile directe, cât şi cele indirecte;

14

- efectuarea calculului atât pe date certe, pentru evenimente efectiv

produse, cât şi ante eveniment, pe baza efectelor potenţiale ale unui accident

posibil;

- exprimarea rezultatului evaluării în:

unităţi monetare (băneşti);

unităţi de măsură „economice” sau „economico-financiare”;

- determinarea oricărui tip de cost pentru accidentele de muncă:

urmate de incapacitate temporară de muncă;

soldate cu invaliditate, de indiferent ce grad;

mortale, indiferent că decesul este imediat sau ulterior;

- posibilitatea folosirii rezultatului evaluării pentru:

analizele de rentabilizare a activităţii firmelor;

fundamentarea programului de prevenire;

alegerea variantei optime de investiţie în domeniul protecţiei muncii;

fundamentarea prevederilor legislative naţionale de securitate a muncii.

În vederea evaluării dimensiunii economice a accidentelor de muncă, în cadrul

I.N.C.D.P.M. s-au elaborat două metode, care răspund tuturor obiectivelor specificate:

metoda „modulară” – pentru calculul costului accidentelor de muncă; metoda analitică

– de cuantificare a efectelor economice şi a influenţelor acestora asupra indicatorilor de

performanţă economico-financiară micro şi macroeconomici.

Necesitând cunoştinţe aprofundate de analiză economico-financiară şi fiind

mult mai laborioasă, metoda analitică nu se recomandă decât în analizele de

rentabilizare a activităţii firmelor, efectuate de personal de specialitate.

Deşi se adresează unor categorii diferite de utilizatori, cele două metode se

completează reciproc, aplicarea lor simultană oferind imaginea globală a impactului

economic şi financiar al accidentelor de muncă, pe toată durata producerii efectelor

lor şi asupra tuturor părţilor implicate.

15

6. METODA MODULARA DE EVALUARE A COSTULUI

ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

6.1. PRINCIPIUL METODEI

Principiul metodei modulare îl reprezintă identificarea, cu ajutorul unei liste

prestabilite, a tuturor consecinţelor cuantificabile ale accidentului de muncă,

certe pentru nivelul adoptat de calcul, şi determinarea valorii lor în unităţi

monetare (în auxiliar se folosesc şi alte unităţi de măsură).

Utilizarea listei prestabilite facilitează operaţia de identificare a consecinţelor

efective ale evenimentelor pentru care se face calculul şi exclude posibilitatea omiterii

vreunui tip semnificativ de consecinţă.

6.2. ETAPELE METODEI

Aplicarea metodei trebuie să respecte o succesiune clară de paşi, care reprezintă

practic etapele calculării costului accidentului de muncă.

a. Stabilirea nivelului de referinţă pentru care se va face calculul

În funcţie de finalitatea calculului, se stabileşte în primul rând nivelul de

referinţă, care poate fi:

- victima şi/sau persoanele aflate în întreţinerea acesteia;

- firma unde s-a produs accidentul sau pentru care se urmăreşte costul

aplicării unor măsuri preventive (calcul preaccident) sau alte obiective de

optimizare managerială;

- un sector economic, o zonă teritorial-administrativă;

- societatea de asigurare;

- sectorul public;

- economia naţională;

- societatea în ansamblu (costul socioeconomic).

16

b. Identificarea consecinţelor cuantificabile certe

Prin analiza elementelor care caracterizează accidentul şi a situaţiei de fapt la

nivelul la care se efectuează calculul, se selectează din „Lista consecinţelor cuantificabile

ale accidentelor de muncă” (ANEXA 1) pierderile şi cheltuielile considerate certe

pentru evenimentul în discuţie.

Pentru identificarea acestor consecinţe se va proceda la:

- analiza datelor din Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă;

- discuţii purtate cu persoanele implicate în accident – victimă, rude, colegi,

conducători ai locurilor de muncă, respectiv cu administratorii firmei.

c. Completarea „Chestionarului pentru colectarea datelor primare privind

consecinţele accidentului” (ANEXA 2)

d. Stabilirea modulelor de calcul care se vor utiliza pentru determinarea costului

accidentului de muncă

Luând în considerare consecinţele cuantificabile identificate se vor selecta modulele

de calcul care pot fi utilizate în evaluarea acestora. Pentru identificarea rapidă a cores-

pondenţelor dintre module şi consecinţe a fost construit un instrument ajutător, tabelar.

e. Culegerea datelor primare specifice fiecărui modul selectat

Folosind inventarul datelor primare necesitate de fiecare modul de calcul,

formalizate în instrumente corespunzătoare, se preiau din sursele indicate informaţiile

privind efectele accidentului asupra diverselor niveluri de referinţă. Prin surse se

înţeleg evidenţele personale, ale firmelor, ale organismelor publice, discuţii cu persoane

implicate, materiale statistice oficiale etc.

f. Calculul dimensiunii consecinţelor

Aplicând relaţiile de calcul din cadrul fiecărui modul selectat, se stabileşte

dimensiunea valorică, în lei – ca pierdere de venit – şi/sau în alte unităţi de măsură

semnificative, a fiecărei consecinţe.

g. Calculul final al costului accidentului de muncă

În ultima etapă se însumează rezultatele aplicării diverselor module selectate,

cu atenţie, ţinându-se seama de semnificaţia lor economico-financiară.

6.3. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

În afara celor două formulare – Lista consecinţelor cuantificabile ale accidentelor

de muncă şi Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului

17

de muncă – se utilizează, în etapa de stabilire a algoritmului de lucru, „Lista corespondenţelor

între modulele de calcul şi consecinţele accidentului de muncă” – tabelul 1.

În etapele de evaluare propriu-zisă, se folosesc ca instrumente ajutătoare, specifice

fiecărui modul, şi fişele de date pentru calculul costului.

Tabelul 1

Lista corespondenţelor între modulele de calcul şi

consecinţele accidentului de muncă

Nr. crt.

CONSECINŢAINDICATIVUL MODULULUI

1. PIERDERI DE VENIT PERSONAL MOD_VP1.1 Pierdere de venit pentru victimă MODVP_11.2 Pierdere de venit pentru persoanele aflate în întreţinerea victimei MODVP_2

2. PIERDERE DE VENIT BRUT LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE POATE PRODUCE) ACCIDENTUL, DIN CARE:

MOD_VF

2.1 Pierdere sau consum suplimentar de timp de muncă MOD_VF_T2.2 Deteriorarea/distrugerea capitalului fix MOD_VF_F2.3 Distrugere şi/sau consum suplimentar de capital circulant MOD_VF_C2.4 Pierderi financiare diverse MOD_VF_D

3. COSTUL ACCIDENTULUI LA COMPANIA DE ASIGURARE MOD_VAS3.1 Prime de asigurare plătite MOD_VAS_A3.2 Alte prestaţii consumate MOD_VAS_P

4. a b

COSTUL SOCIOECONOMIC AL ACCIDENTULUIPIERDERE DE VENIT NAŢIONAL SAU DE PRODUS NAŢIONAL BRUT LA NIVEL MACROECONOMIC

MOD_VS

MOD_PNB4.1 Pierdere de venit individual MOD_VP4.2 Pierdere la firma în care are loc accidentul MOD_VF4.3 Pierdere la compania de asigurare MOD_VAS4.4 Pierdere/consum din bugetul public şi/sau din bugetele locale MOD_VB

6.4. MODULELE DE CALCUL

Modulele de calcul sunt algoritmi care trebuie parcurşi pentru a determina

segmentul din costul total al accidentului de muncă generat de un anumit tip de

consecinţă a acestuia. Ca urmare, ele au fost concepute în funcţie de consecinţele

accidentelor stabilite ca fiind cuantificabile (ANEXA 1) şi de relaţiile dintre acestea şi

categoriile de venit specifice fiecărui nivel de referinţă. Dintre module, le vom prezenta

detaliat pe cele aferente victimei şi firmei unde s-a produs accidentul.

MODULUL 1 – Calculul pierderii de venit pe care o suportă victima şi/sau

persoanele întreţinute de aceasta (MOD_VP)

18

În urma accidentului de muncă, venitul personal al victimei, concretizat în salariu,

se poate diminua ca urmare a:

- diferenţei dintre salariu şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;

- diferenţei dintre salariu şi pensia de invaliditate;

- diferenţei de salarizare în cazul modificării locului de muncă;

- diferenţei de salarizare (acord individual) datorită diminuării productivităţii muncii

în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă;

- cheltuielilor pentru medicamente, diverse îngrijiri medicale, tratamente în

staţiuni balneare etc., neacoperite de asigurarea de sănătate sau pentru

riscul de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În cazul decesului, persoanele aflate în întreţinerea victimei vor suporta drept

pierdere de venit în principal diferenţa dintre cota din salariu ce le revenea şi pensia

de urmaş.

Toate aceste diminuări de venit pot fi reduse, după caz, de volumul ajutoarelor

sociale, sub formă de alocaţii băneşti de la buget, facilităţi pentru invalizi, ajutoare

umanitare acordate de persoane juridice şi fizice, compensaţii acordate de firma în care

a avut loc accidentul, despăgubiri suportate de persoanele a căror vinovăţie pentru

accident a fost stabilită prin sentinţe judecătoreşti definitive etc.

Prima observaţie care se impune este că modificările de venituri personale sunt

strict dependente de urmările accidentului asupra victimei – incapacitate temporară de

muncă, invaliditate sau deces.

În cazul incapacităţii temporare de muncă, situaţiile diferă dacă accidentatul

revine la acelaşi loc de muncă, la un alt loc de muncă din cadrul aceleiaşi firme sau

părăseşte definitiv vechea unitate. De asemenea, se poate remarca faptul că efectele

accidentului se manifestă pe durate diferite de timp, unele chiar foarte îndelungate.

Pe baza factorilor de influenţă şi a relaţiilor de calcul care permit determinarea

pierderii finale de venit personal s-au stabilit datele primare de care este nevoie

pentru efectuarea calculului, sintetizate în Fişa de date pentru calculul pierderii de

venit personal (tabelul 2).

Tabelul 2 se completează cu date:

- culese cu ajutorul Chestionarului pentru colectarea datelor primare privind

consecinţele accidentului de muncă;

- preluate din statisticile oficiale şi din reglementările legale în domeniu;

- obţinute prin investigarea persoanelor implicate.

19

În funcţie de momentul în care se efectuează şi de rigurozitatea dorită a calculului,

în tabel se vor introduce informaţii reale sau previzionate.

20

Tabelul 2Nume victimă:

Data completării fişei:Firma:

Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:

Fişa de date pentru calculul pierderii de venit personal

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A D

E

DA

TE

UN

ITA

TE

DE

M

ĂS

UR

Ă

TIP DE URMĂRI ALE ACCIDENTULUI

ITM1 INV III2 INVII ŞI I3

DECES

imed

iat

ult

erio

r

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra victimei – C4 – x x x x x2. Durata incapacităţii temporare de muncă ZITM C zile x x x3. Salariul net lunar în momentul accidentului C lei/lună x x x x x4. Indemnizaţia lunară de boală IB C lei/lună x x x5. Salariul net lunar la noul loc de muncă I5 lei/lună x x x x6. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic β se calculează7. Valoarea pensiei de invaliditate (temporară sau permanentă) PINV A lei/lună x x x x8. Durata pensionării provizorii DP C luni x x x x9. Durata acomodării la reluarea activităţii, la vechiul/noul loc Ta I ore x x x x10. Coeficient de transformare venit orar în venit lunar β2 ore/lună se calculează

Tabelul 2 – continuare1 ITM – incapacitate temporară de muncă; 2 INV III – invaliditate gradul III;3 INV II şi I – invaliditate gradul II şi I;4 C – Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă;5 I – investigaţie, discuţii cu persoana accidentată.

21

0 1 2 3 4 5 6 7 8 911. Indice de diminuare a productivităţii muncii IW se calculează

12. Normă fizică de producţie orară np I

număr unităţi

produs/ oră

x x x x

13.Volum orar de producţie fizică realizat de victimă la reluarea activităţii (vechiul, respectivul noul loc de muncă)

q I

număr unităţi

produs/oră

x x x x

14. Tarif (salariu) orar Sh I lei/oră x x x x

15. Preţ unitar de producţie p I

lei per unitate

de produs

x x x x

16. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual β1 se calculează

17.Număr mediu de luni cu venit într-un an (se ia în considerare rata şomajului)

I sau A

luni x x

18.Perioada lucrată postaccident înainte de deces/declararea invalidităţii fără posibilitate de reluare a activităţii

Np l luni x x

19. Vârsta accidentatului – C ani x x x x x20. Vârsta normală de pensionare – A ani x x x x

21.Număr de ani rămaşi până la vârsta de pensionare pentru limită de vârstă

– ani se calculează

22.Număr de ani rămaşi de la data accidentului până la atingerea duratei medii de viaţă

NV – ani se calculează

23.Număr mediu de ani la acelaşi loc de muncă sau până la pensionare

– ani se calculează

24. Valoarea preconizată a pensiei de limită de vârstă PV A lei/lună x x x

Tabelul 2 – continuare

22

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

25.Tipul de pensie pentru care optează accidentatul la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă

– I – x x x

26. Cheltuieli din bugetul personal pentru spitalizare Cs I lei/lună x x x x27. Număr zile spitalizare Ns C zile x x x x

28. Cheltuieli din bugetul personal pentru medicamente CMED Ilei sau lei/luna

x x x x

29. Număr luni cu cheltuielile de la pct. 28 NLMED I luni x x x x30. Cheltuieli din bugetul personal pentru îngrijiri medicale Cm I lei x x x x31. Cheltuieli din bugetul personal pentru servicii medicale CSS I lei x x x x

32.Cheltuieli din bugetul personal pentru alte servicii medicale de refacere a sănătăţii şi capacităţii de muncă

CAS I lei/lună x x

33. Ajutoare de la bugetul de stat pentru victimă şi/sau urmaşi ABS

C şi/sau

A1lei x x x x x

34. Număr luni cu ajutor de la bugetul de stat LBS I luni x x x x x

35. Ajutor de la bugetele locale pentru victimă şi/sau urmaşi ABL

C şi/sau

Alei x x x x x

36. Număr luni cu ajutor de la bugetul local LBL I luni x x x x x

37.Ajutoare primite de la firma în care s-a produs accidentul de către victimă şi/sau urmaşi

AF Ilei sau lei/lună

x x x x x

38. Număr luni cu ajutor de la firmă LF I luni x x x x x39. Ajutoare primite de la compania de asigurare AC l lei/lună x x x x x40. Număr luni cu ajutoare de la compania de asigurare LC I luni x x x x x

41.Ajutoare primite de la asociaţii neguvernamentale de către victimă şi/sau de urmaşi

ANG I idem x x x x x


1 A - Anuarul statistic al României, documente ale Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale şi alte documente statistice oficiale.

23

0 1 2 3 4 5 6 7 8 942. Număr luni cu ajutor de la alte organizaţii LNG I luni x x x x x43. Alte ajutoare şi facilităţi pentru victimă şi/sau urmaşi: ΣAi A lei x x x x x

- abonament gratuit transport A lei/lună x x- abonament gratuit telefon A lei/lună x x- abonament gratuit TV A lei/trim x x

- alte facilităţi, detaliat I

lei sau lei per unitate de timp

x x x x x

44. Durata primirii altor ajutoare şi facilităţi

45.Ajutor primit de la persoane fizice, inclusiv despăgubiri stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive pentru victimă şi/sau urmaşi

APF Ilei sau lei/lună

x x x x x

46. Număr luni cu ajutor de la persoane fizice LPF I luni x x x x x47. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual se calculează

48.Cuantum din venitul anteaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere

l lei/lună x x

49.Cuantum din venitul postaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere

I lei/lună x x

50.Durata primirii de către persoanele întreţinute a cuantumului din venitul victimei postaccident, până la decesul acesteia

Dv I lună x x

51. Număr întreţinuţi (urmaşi) cu aceleaşi drepturi Nu l om x x x52. Pensie lunară de urmaş Pu C lei/lună x x53. Număr previzionat de ani de primire a pensiei de urmaş I ani x x

54.Număr de ani de la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă până la deces

DP – ani se previzionează

55. Rată de actualizare φ – – se calculează

24

Pentru ca toate datele să fie certe, mai ales în cazul accidentelor urmate de

invaliditate sau de decesul victimei, completarea tabelului ar necesita o perioadă extrem

de îndelungată. O astfel de tratare nu pare să fie recomandabilă în raport cu semnificaţia

rezultatelor care s-ar putea obţine decât pentru calcule de înaltă specialitate.

Din acest motiv se recomandă cea de a doua cale, respectiv de stabilire a

cuantumului pierderilor prin extrapolarea situaţiei prezente (din punct de vedere al

dimensiunii alocaţiilor, ajutoarelor, duratei de viaţă etc.) cu ajutorul unor coeficienţi adecvaţi.

În tabelul 4 sunt bifate căsuţele care pot lua valori pentru fiecare tip de accident.

Odată decelate categoriile de informaţii necesare pentru calculul pierderii de

venit personal datorată accidentului de muncă, următorii paşi care trebuie făcuţi sunt:

- consultarea surselor de date şi completarea cu valori efective a Fişei de date;

- calculul propriu-zis al pierderii;

- interpretarea rezultatelor, pentru validarea calculelor.

Folosind notaţiile din ANEXA 2 (Lista consecinţelor cuantificabile ale accidentelor

de muncă) şi din tabelul 2, relaţiile matematice de calcul al dimensiunii pierderii de

venit personal, corespunzător celor două submodule, sunt precizate în continuare.

MOD_VP_1

- accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă (ITM),

revenire la acelaşi loc de muncă:

- accident de muncă soldat cu ITM şi revenire la alt loc de muncă:

;

- accident de muncă soldat cu ITM, pensionare provizorie şi revenire la

acelaşi loc de muncă:

;

- accident de muncă soldat cu ITM, perioadă de pensionare temporară şi

revenire la alt loc de muncă:

25

;

- accident de muncă urmat imediat de invaliditate:

;

Observaţie: În loc de se poate utiliza .

- accident de muncă urmat de ITM şi invaliditate manifestată ulterior:

,

cu aceeaşi observaţie ca la relaţia precedentă;

- accident de muncă soldat cu decesul imediat al victimei – nu există consecinţe

financiare la nivelul victimei;

- accident de muncă soldat cu decesul ulterior al victimei, survenit după un

timp de la data accidentului, interval în care victima s-a aflat în incapacitate

temporară de muncă şi/sau a fost declarat invalid, revenind chiar o perioadă

în activitate:

.

Observaţie: În cazul în care salarizarea la locul de muncă al victimei – vechi sau nou – este în

acord direct, la pierderea de venit personal se adaugă, după caz, pierderea înregistrată pe

durata acomodării la reluarea lucrului ( ):

.

MOD_VP_2

În cazul persoanelor aflate în întreţinerea victimei, există consecinţe financiare

semnificative, numai în cazul a două tipuri de accidente:

26

- accident soldat cu invaliditatea permanentă a victimei, indiferent de gradul

de invaliditate şi de momentul manifestării ei; costul se calculează pe

categorii de urmaşi, în funcţie de drepturile pe care le primesc:

;

- accident soldat cu decesul victimei:

.

Costul total al accidentului de muncă pentru victimă şi urmaşii acesteia se obţine

prin însumarea diferitelor componente de cost calculate cu ajutorul relaţiilor de mai sus.

MODULUL 2 – Determinarea pierderii de venit brut la firma unde a avut loc

(se poate produce) accidentul (MOD_VF)

Pierderea de venit brut a firmei este determinată de patru categorii diferite de

factori, a căror prezenţă în totalitate nu este obligatorie în orice caz concret. Pentru

fiecare dintre ele a fost conceput câte un submodul specific. În funcţie de situaţia reală,

pierderea de venit a firmei va fi dată de rezultatul unuia sau de însumarea rezultatelor

aplicării mai multora dintre submodulele prezentate în continuare.

În legătură cu acest nivel de calcul se impune o observaţie foarte importantă:

costul accidentului nu este identic cu pierderea înregistrată de firma în care s-a

produs acesta, cu excepţia cazurilor în care se îndeplinesc următoarele ipoteze de

lucru:

- se putea obţine, de către firmă, acelaşi venit, chiar dacă salariatul nu era

angajat (rezervă de productivitate a muncii, respectiv personalul nu este

încărcat la capacitatea normală de muncă sau nu există piaţă de desfacere

pentru producţia realizată în mod normal de salariat);

- se putea obţine un surplus de venit dacă victima ar fi fost prezentă la lucru

prin intensificarea muncii acesteia (rezervă de piaţă de desfacere sigură);

- accidentul se produce la altă firmă decât la cea la care este angajat salariatul.

Cu alte cuvinte, indemnizaţia de boală pe care o primeşte victima pe durata

incapacităţii de muncă este un element de cost al accidentului, fiind o consecinţă

27

cuantificabilă. Dar, în conformitate cu legislaţia română, deşi ea este plătită de firma în

care s-a produs accidentul şi la care acesta este angajat, nu reprezintă şi o pierdere,

deoarece oricum ar fi trebuit plătit salariul.

În unele situaţii, firma poate înregistra economii pe seama accidentului:

plecarea definitivă a angajatului, în condiţiile în care nu există suficientă piaţă de

desfacere pentru producţia/serviciile realizate de firmă; angajarea definitivă, în locul

victimei, a unei persoane cu un salariu inferior acesteia, la aceeaşi calificare şi

productivitate individuală etc. În aceste cazuri însă, economia în sine este un element

de cost. Din aceste motive, s-a făcut o diferenţiere în stabilirea relaţiilor de calcul între

costul accidentului şi pierderea pentru firmă, dar numai legat de indemnizaţia de

boală.

Tot sub aspectul calculului, menţionăm că atât pentru cost, cât şi pentru

pierderea înregistrată de firmă, s-au construit două tipuri de relaţii, în funcţie de datele

primare care se pot obţine şi de rigurozitatea dorită a calculului.

În primul caz, relaţiile de calcul conduc la determinarea numai a costurilor,

respectiv pierderilor financiare directe, generate de cheltuielile de natura salariilor şi

de alte cheltuieli financiare identificabile ca atare.

În cel de al doilea caz, calculul este mult mai exact, luându-se în considerare şi

pierderile de producţie, efective sau potenţiale (producţia care s-ar fi putut realiza).

Aceste observaţii sunt valabile numai pentru evaluarea pierderii de timp de

muncă a victimei, nu şi pentru celelalte consecinţe, al căror mod de calcul este unic.

MOD_VF_T: Calculul pierderii de venit brut generată de pierderea de timp

de muncă

Elementele specifice de calcul sunt, în esenţă, următoarele:

- numărul de persoane implicate;

- durata pierderii de timp de muncă;

- salariul orar al persoanelor respective.

Pierderile de timp de muncă se diferenţiază de la un accident la altul în primul

rând în funcţie de tipul de urmări produse de acesta asupra accidentatului.

Incapacitatea temporară de muncă a victimei reprezintă un factor de reducere

a venitului din exploatare al firmei pe seama veniturilor plătite lucrătorilor dacă:

- indemnizaţia de boală este plătită de firmă şi este mai mare decât salariul;

- locul de muncă rămâne neocupat până la reîntoarcerea la lucru a victimei,

sarcinile sale de muncă nu sunt preluate de alţi lucrători prin redistribuire, deşi

28

există contracte ferme pentru rezultatul activităţii sale, indiferent dacă firma

plăteşte indemnizaţia de boală sau nu;

- sarcinile de muncă ale victimei sunt preluate de un angajat temporar, iar firma

plăteşte simultan şi indemnizaţia de boală; sau nu plăteşte indemnizaţia,

dar salariul noului angajat este mai mare decât al victimei; sau sarcinile de

muncă sunt realizate de alţi lucrători prin ore suplimentare, plătite cu sume mai

mari decât salariul victimei, indiferent de cine plăteşte indemnizaţia de boală;

- productivitatea individuală a muncii la reluarea lucrului de către victimă este

mai mică decât normal, indiferent dacă revine la acelaşi loc de muncă sau la

un nou loc din cadrul aceleiaşi firme, dar salariul nu este modificat faţă de

perioada dinainte de accident.

Aşa cum s-a menţionat deja, perioada de incapacitate temporară de muncă

poate determina însă şi economii pentru firmă, în situaţia în care indemnizaţia de

boală este plătită (integral sau parţial) de compania de asigurare, iar sarcinile de muncă

ale victimei: nu sunt preluate de altă persoană, fără ca aceasta să conducă la diminuarea

producţiei marfă vândute şi încasate (există stocuri); sau sarcinile sunt preluate, dar prin

intensificarea activităţii la locurile de muncă similare, fără o plată suplimentară; sau

accidentatul nu îndeplinea sarcini productive.

Acelaşi fenomen se poate produce şi în cazul accidentelor soldate cu invaliditatea

sau decesul victimei. Dacă activitatea sa poate fi preluată prin mărirea normei de

producţie, prin redistribuirea de personal sau de sarcini fără ca aceasta să implice

creşteri de salariu sau plata unor ore suplimentare, firma nu va înregistra pierderi de

venit, dimpotrivă.

Prin urmare, factorii care determină dimensiunea pierderii de venit din exloatare a

firmei pe seama incapacităţii temporare sau permanente de muncă a victimei sunt:

- responsabilitatea plăţii indemnizaţiei de boală;

- mărimea indemnizaţiei de boală;

- durata incapacităţii de muncă;

- modul de recuperare a sarcinii de muncă pe care ar fi realizat-o victima;

- modul de ocupare a locului de muncă în cazul părăsirii definitive a locului de

muncă de către accidentat (prin redistribuirea accidentatului pe alt post, prin

părăsirea definitivă a firmei, inclusiv datorită încetării definitive a activităţii sale

din cauză de invaliditate sau deces);

29

- modul de distribuire a accidentatului după reluarea activităţii (la acelaşi loc de

muncă sau la altul, plătit diferit);

- productivitatea individuală a muncii accidentatului la reluarea lucrului sau/şi

a noului angajat, în perioada de acomodare.

Celelalte categorii de pierderi de timp de muncă, specifice altor persoane decât

victima, determină întotdeauna, atunci când apar, numai creşterea pierderii de venit din

exploatare, nu şi economii, iar dimensiunea lor este dependentă de următorii factorii:

- numărul de persoane care folosesc o parte din timpul lor de muncă pentru

operaţii şi acţiuni legate de accident;

- durata întreruperii lucrului;

- venitul pe unitatea de timp a persoanelor implicate;

- modul de îndeplinire a propriilor lor sarcini care erau programate pentru

perioada în care execută operaţii legate de accident.

Incapacitatea de muncă a accidentatului poate atrage şi o pierdere efectivă de

producţie marfă, respectiv de producţie marfă vândută şi încasată. O asemenea situaţie

se produce atunci când:

- nu se recuperează sarcinile de producţie ale victimei (care este lucrător direct

productiv) pe care le-ar fi realizat în perioada de incapacitate de muncă şi

firma nu are stocuri din care să acopere pierderea;

- se recuperează producţia pe care trebuia să o realizeze accidentatul de

către alţi lucrători din cadrul firmei, dar nu îşi îndeplinesc aceştia sarcinile,

ceea ce determină o diminuare a producţiei altui produs din programul de

fabricaţie (similar şi pentru servicii);

- diminuarea productivităţii muncii în perioada de acomodare a victimei la

reluarea activităţii sau a noului angajat (cu condiţia ca salariul să fie acelaşi

ca în cazul în care ar fi realizat norma întreagă), care nu este compensată

din stocuri sau de munca celorlalţi lucrători.

Relaţiile de calcul efectiv pentru pierderile de venit din exploatare generate de

pierderea de timp de muncă al victimei şi al altor persoane din firmă care realizează

operaţii şi activităţi legate de accident sunt prezentate în continuare. Semnificaţia

notaţiilor folosite se regăseşte în tabelul 3.

Pierderea de venit din exploatare din cauza pierderii de timp de muncă

30

A. Calcul realizat numai pe baza cheltuielilor financiare directe

- Costul accidentului, în cazul înlocuirii temporare a victimei

Elementele care compun costul (Ct) sunt:

- indemnizaţia plătită1;

- salariul plătit înlocuitorului;

- plata orelor suplimentare efectuate de către colegi pentru recuperarea sarcinii

de muncă a victimei;

- contravaloarea timpului consumat în legătură cu accidentul de către alţi

angajaţi, inclusiv contravaloarea timpului pierdut de către colegii de la sau

din apropierea locului de muncă al victimei:

;

- Pierderea pentru firmă ( ), în situaţia înlocuirii temporare a victimei

Din costul determinat în baza elementelor enumerate la relaţia precedentă se

deduce valoarea salariului care s-ar fi plătit pe perioada incapacităţii temporare de muncă:

.

- Costul accidentului pentru cazul când victima este înlocuită definitiv

În acest caz, elementul care se adaugă costului este diferenţa dintre cele două

salarii, pe toată durata rămasă de ocupare a aceluiaşi loc de muncă. La determinarea

ratei de actualizare care se aplică la această diferenţă trebuie să se ţină seama nu

numai de rata inflaţiei, ci şi de evoluţia salariului în funcţie de creşterea vechimii în

muncă, a calificării pe acelaşi post etc.

Relaţia globală de calcul este:

.

- Pierderea pentru firmă în aceeaşi situaţie

Se determină ca şi în primul caz, prin deducerea salariului care s-ar fi plătit pe

durata corespunzătoare incapacităţii temporare de muncă.


Data completării fişei:

1 S-a luat în considerare numai situaţia în care indemnizaţia de boală este plătită de firma la care este angajată victima şi unde s-a produs accidentul, caz valabil pentru actuala legislaţie română.

31

Firma:Numele şi prenumele persoanei care completează fişa:

Data accidentului:

Fişa de date pentru calculul pierderii de venit din exploatare

datorită pierderii de timp de muncă

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A D

E D

AT

E

UN

ITA

TE

A D

E

MĂ

SU

RĂ


ITMINV III

INV II ŞI I

DECES

IME

DIA

T

UL

TE

RIO

R

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra

victimei– C - x x x x x

2. Durata incapacităţii temporare de muncă

ZINC C zile x x x1 x

3. Salariul net în momentul AM C lei/lună x x x x x4. Sursa indemnizaţiei de boală – I x x1 x1 x1

5. Indemnizaţia pentru boală IB C lei/lună x x1 x1 x1

6. Salariul lunar net al persoanei angajate temporar sau definitiv pe locul de muncă al victimei

ST I lei/lună x x x x x

7. Durata înlocuirii temporare (când diferă de durata incapacităţii de muncă)

Di I luni x x x x

8. Durata neocupării locului de muncă (numai pentru cazul în care diferă de durata incapacităţii)

Dn I luni x x x x

9. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic

β –zile/lună

se calculează

10. Plata suplimentară a persoanelor care preiau sarcina de muncă a victimei

Sh I lei/oră x x x x x

11. Număr ore suplimentare Σhs I ore x x x x x12. Număr persoane care efectuează

ore suplimentareΣns I om x x x x x

13. Coeficient de transformare a venitului orar în venit zilnic

β2 – ore/zi se calculează

14. Număr mediu ani rămaşi de ocupare acelaşi loc de muncă

ALM I ani x x x x

Tabelul 3 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

15. Rată actualizare – –

1 Până la declararea definitivă a invalidităţii, respectiv decesului.

32

16. Durată medie rămasă de realizare a aceluiaşi produs

I ani x x x x x

17. Normă fizică orară de producţie programată la vechiul, respectiv noul loc de muncă

Iproduse unitatea de timp

x x x x

18. Producţie fizică programată anual (din produsul realizat de accidentat)

Qa Iproduse

anx x x x

19. Indice de variaţie a productivităţii muncii indivi-duale orare

IW – –

20.Tarif orar (salariu orar) la vechiul, respectiv noul loc de muncă

I lei/oră x x x x

21. Producţie fizică orară realizată de către victimă la vechiul sau noul loc de muncă la reluarea activităţii, respectiv de înlocuitor


x x x x

22.Preţ unitar de producţie p I

leix x x x x

produs23. Durata acomodării la reluarea

activităţii (la vechiul sau noul loc de muncă) de către victimă, respectiv înlocuitor

I ore x x x x x

24. Salariu lunar la noul loc de muncă al victimei

S1 I lei/lună x x x x

25. Număr ore efective de lucru lunar I ore/lună x x x x x

26. Număr persoane implicate în acţiuni şi activităţi legate de accident (exclusiv de producţie)

ΣN C om x x x x x

27. Timp consumat de persoanele de la punctul 26

Σti I ore x x x x x

28. Salariu net mediu lunar al angajaţilor de la punctul 26

I lei/lună x x x x x

29. Salariu net colegi care preiau definitiv sarcina de muncă, înainte şi după modificare tarif

I lei/oră x x x x x

30. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit orar

β3 –1 per

ore/lunăse calculează

31. Coeficient de transformare a venitului orar în venit lunar

β1 – ore/lună se calculează

B. Relaţiile de calcul pentru situaţia în care există şi pierderi de producţie

Deoarece pierderea pentru firmă se determină ca şi la punctul A, prin scăderea

indemnizaţiei aferente perioadei de indisponibilitate din costul accidentului, se prezintă

în continuare numai formulele de calcul al acestuia din urmă.

B1. Accidentatul se reîntoarce la vechiul loc de muncă, nu se utilizează

înlocuitor şi nu se recuperează producţia prin ore suplimentare

33

.

O altă modalitate de determinare a pierderii are la bază aproximarea valorii

producţiei pierdute (ΔQ) prin intermediul relaţiei dintre sarcina de muncă şi salariul victimei:

,

unde este cota cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.

B2. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, sarcina sa se recuperează

prin angajarea unui înlocuitor pe toată durata incapacităţii victimei

.

B3. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, firma angajează un

înlocuitor, dar numai pe o perioadă din durata incapacităţii de muncă,

astfel încât se înregistrează totuşi pierdere de producţie (nu se recuperează

nici prin ore suplimentare efectuate de către colegi)

.

B4. Victima revine la acelaşi loc de muncă, firma nu angajează înlocuitor, dar

recuperează producţia prin regimul de ore suplimentare

.

B5. Accidentatul revine la acelaşi loc de muncă, iar pe durata incapacităţii o

parte din producţie se recuperează prin ore suplimentare şi prin angajarea

unui înlocuitor, în timp ce o parte se pierde

.

B6. Accidentatul revine în activitate la un alt loc de muncă din cadrul

aceleiaşi firme, producţia pe care ar fi realizat-o el nu se recuperează

nici prin ore suplimentare, nici prin înlocuire cu un nou angajat

34

.

B7. Victima revine în activitate la un alt loc de muncă din aceeaşi firmă,

sarcina sa de muncă fiind preluată imediat de către un nou angajat

.

B8. Victima revine în aceeaşi unitate, dar la alt loc de muncă, sarcina sa de

muncă este preluată de un nou angajat, dar după o perioadă de neocupare

a locului de muncă, în care producţia care s-ar fi realizat se pierde

.

B9. Victima se reîntoarce în unitate, la un alt loc de muncă, iar producţia pe

care ar fi realizat-o dacă nu s-ar fi produs accidentul se recuperează prin

ore suplimentare efectuate de colegi

.

B10. Victima se reîntoarce în activitate la alt loc de muncă din cadrul aceleiaşi

firme, sarcina sa este preluată de un nou angajat, dar după o perioadă

de neocupare a locului de muncă, în care producţia se recuperează

parţial, prin ore suplimentare efectuate de către colegi

.

B11. Victima părăseşte definitiv firma, iar sarcina sa de muncă nu este recuperată

.

B12. Victima părăseşte definitiv firma, locul său de muncă fiind ocupat imediat

de către un nou angajat

35

.

B13. Victima părăseşte definitiv firma, care angajează un nou lucrător, dar

după o perioadă de neocupare a locului de muncă, în care producţia pe

care ar fi realizat-o accidentatul se pierde

.

B14. Victima părăseşte definitiv firma, care angajează un nou lucrător, dar

după o perioadă de neocupare a locului de muncă, în care numai parţial

se recuperează producţia prin ore suplimentare efectuate de către

ceilalţi lucrători

.B15. Victima părăseşte definitiv firma, producţia pe care ar fi realizat-o

recuperându-se prin modificarea normei de producţie a celorlalţi lucrători,

dar fără să se mărească tariful orar

.

B16. Victima părăseşte definitiv firma, iar sarcina sa de muncă este transferată

celorlalţi lucrători, prin mărirea atât a normei lor de producţie, cât şi a

tarifului corespunzător

.

MOD_VF_F: Calculul pierderii de venit brut generată de deteriorarea şi

distrugerea capitalului fix

În raport cu capitalul fix, accidentul de muncă se poate solda cu deteriorarea sau

distrugerea acestuia, ceea ce conduce la următoarele surse de pierderi de venit din

exploatare pentru firmă:

- indisponibilitatea mijlocului fix pe perioada de timp pe care se repară sau

înlocuieşte, deci imposibilitatea creerii de valoare cu ajutorul lui;

- necesitatea reparării mijlocului fix (cu personal propriu sau de către terţi);

- distrugerea mijlocului fix, care determină:

36

- pierderea valorii rămase neamortizată;

- înlocuirea mijlocului fix prin achiziţionarea unui nou echipament sau

închirierea acestuia, dacă firma are resurse;

- pierderea definitivă a posibilităţii de realizare a producţiei respective,

dacă utilajul era unicat şi firma nu dispune de resurse pentru înlocuirea sa

(cu condiţia să existe piaţă de desfacere pentru produsele la a căror

realizare contribuie mijlocul fix);

- obligativitatea achiziţionării de instalaţii şi dispozitive de protecţie care să

elimine posibilitatea producerii unui accident de muncă similar sau să le

înlocuiască pe cele care în urma accidentului şi-au pierdut calităţile de protecţie.

Dacă elementele distruse de capital fix erau închiriate printr-o formă legală

(contract de închiriere, leasing etc.), pierderea va fi egală cu valoarea cheltuielilor de

reparare a prejudiciului adus firmei proprietare.

Există şi situaţii când firma nu înregistrează pierderi, şi anume:

- mijlocul fix era în conservare, din lipsă de comenzi sau fiind defect;

- utilajul era casat şi rezerva de capacitate a celorlalte echipamente asigură

realizarea producţiei care se obţinea cu mijlocul afectat;

- echipamentul nu făcea parte dintre utilajele productive;

- se achiziţionează un echipament nou care, datorită performanţelor mult

superioare conduce în final la un cost de producţie mai redus, care

compensează pierderea vechiului mijloc şi costul achiziţionării celui nou

(situaţie care nu se ia în considerare în modelul elaborat).

Datele necesare pentru calculul pierderii de venit din exploatare în legătură cu

capitalul fix sunt prezentate în tabelul 4.

37



Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:

Fişa de date necesare calculului pierderii de venit din exploatare pe seama distrugerii şi/sau deteriorării capitalului fix

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A

DE

DA

TE

UN

ITA

TE

D

E

MĂ

SU

RĂ VALOARE

UTILAJUL 1 2 ... n

0 1 2 3 4 5 6 7 81. Apartenenţa echipamentului (proprietate, închiriat etc.) – I -2. Dauna suportată – C -3. Valoarea rămasă a echipamentului Vr C lei4. Normă medie lunară de amortizare C lei/lună

5. Număr de ani de la accident până la scoaterea din folosinţă1 sau casare

na se calculează

6. Fond de timp efectiv de lucru total programat t0 I ore/an7. Număr total de ore efectiv2 nelucrate (durata

indisponibilităţii utilajelor)Tind C ore/an

8.Randamentul mediu orar pe total fonduri fixe programat (calculat la producţia marfă anuală)

Ilei prod. marfă/or

ă9. Valoarea imputabilă conform contractului de leasing sau

de închiriereVi I lei

10. Rată de actualizare φ se calculează11. Număr angajaţi ai firmei care realizează repararea

echipamentuluiNr C om

12. Timp consumat de personalul propriu pentru repararea echipamentului (inclusiv probe şi punere în funcţiune)

Tr C ore

13. Salariul mediu orar al persoanelor de la punctul 11 C lei/oră14. Cheltuieli materiale efectuate pentru reparaţie C lei15. Costul reparaţiei executate de terţi (inclusiv probe şi

punere în funcţiune)Cr C lei

16. Costul instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie Cp I lei17. Normă medie lunară de amortizare a mijlocului fix nou

achiziţionatI lei/lună

18. Valoarea lunară a chiriei pentru mijlocul fix închiriat în locul celui dezafectat

Chl I lei/lună

19. Durata închirierii Di I luni

Elementele care pot compune costul generat de deteriorarea sau distrugerea

1 Poate să depăşească durata de întrebuinţare normată (practic se are în vedere durata de viaţă).2 Se ţine seama de raportul dintre timpul efectiv lucrat şi timpul maxim calendaristic.

capitalului fix datorită accidentului sunt următoarele:

- valoarea rămasă neamortizată a utilajului distrus;

- valoarea producţiei pierdute pe durata indisponibilităţii utilajului;

- valoarea producţiei pierdute pe durata rămasă de viaţă (cel puţin până la

casare) a utilajului distrus;

- chiria plătită pe durata închirierii pentru utilajul închiriat în locul celui distrus;

- norma de amortizare a noului utilaj – cumpărat sau închiriat (dacă legislaţia

în vigoare conferă utilizatorului dreptul de a amortiza utilajul închiriat) – pe

durata rămasă până la casarea utilajului distrus;

- norma de amortizare a utilajului distrus, care nu se mai înregistrează la

cheltuieli, pe durata rămasă până la casarea sa;

- costul de achiziţie a protectorilor, dacă nu este inclus în valoarea de intrare

a noilor mijloace fixe sau dacă se adaugă la mijloacele fixe existente;

- plata orelor efectuate de către angajaţii firmei pentru repararea utilajului;

- costul materialelor utilizate pentru repararea mijlocului fix;

- plata unor terţi pentru repararea şi darea în funcţiune a utilajului avariat sau

a utilajului nou achiziţionat/închiriat.

Relaţiile de calcul care se aplică pentru determinarea pierderii de venit din

exploatare ( ) pe seama acestor elemente de cost sunt prezentate în continuare:

- producţia pierdută în perioada de indisponibilitate în cazul deteriorării

mijloacelor:

;- costul cu repararea fondurilor fixe deteriorate:

- cu mijloace proprii:

;- de către terţi:

;- pierderea valorii rămase (consecinţă care nu se produce dacă echipamentul era

casat) în cazul distrugerii mijloacelor fixe:

;- pierderea definitivă a capacităţii de producţie a utilajului distrus:

;- achiziţionarea de fonduri fixe prin închiriere:

39

;

- achiziţionare de fonduri fixe prin cumpărare:

;

- achiziţionarea instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie:

.Formulele nu se vor aplica direct, ci se va efectua mai întâi o analiză

amănunţită pentru a se clarifica toate aspectele necesare unei identificări corecte a

pierderilor suportate de firmă.

MOD_VF_C: Calculul pierderii de venit brut generată de distrugerea şi

consumul suplimentar de capital circulant

Consecinţele accidentului de muncă asupra victimei pot fi însoţite şi de efecte

distructive asupra celorlalte elemente aflate la locul de muncă, respectiv: produsele

finite care nu fuseseră evacuate spre spaţiul de depozitare, materii prime, materiale,

semifabricate etc. cu care fusese aprovizionat locul de muncă pentru realizarea sarcinilor

de producţie din ziua respectivă.

Cuantificarea pierderilor de acest gen nu se poate face decât dacă imediat

după eveniment se măsoară efectiv, cantitativ, materialele distruse.

O altă modalitate prin care este afectat capitalul circulant o constituie creşterea

volumului de rebuturi peste nivelul normal în perioada de:

- reacomodare a victimei la vechiul loc de muncă la reluarea activităţii;

- acomodare a accidentatului la un nou loc de muncă la care este redistribuit

la reluarea activităţii;

- acomodare a persoanei angajate să înlocuiască victima, temporar sau

definitiv.

Pentru a putea cuantifica aceste pierderi este necesară supravegherea locului de

muncă un interval de timp suficient de mare, astfel încât să se poată constata cu

certitudine că există diferenţe de calitate a producţiei realizate de persoana respectivă.

Ambele categorii de consecinţe pot să determine:

- diminuarea volumului fizic de producţie marfă realizată, respectiv a valorii

producţiei marfă vândută şi încasată;

- diminuarea volumului fizic de producţie marfă fabricată, dar nu şi a valorii cifrei

de afaceri (producţia marfă vândută şi încasată);

40

- creşterea consumului specific pe unitatea de produs, deci mărirea costului

unitar de producţie şi, implicit, reducerea profitului brut pe produs.

Indiferent de faptul că producţia fabricată are sau nu asigurată desfacerea,

materialele distruse reprezintă o cheltuială pe care firma a efectuat-o fără ca pe seama

ei să se realizeze venit.

Cel de al doilea tip de efecte a fost deja luat în considerare la calculul pierderii

de venit din exploatare pe seama pierderii de timp de muncă, sub forma diminuării

randamentului în perioada de acomodare a victimei sau înlocuitorului.

Din acest motiv, în cadrul acestei metode nu se vor face analize de detaliu, ci se

va asimila costul produselor şi materialelor distruse (inclusiv al echipamentelor

individuale de protecţie) cu o pierdere de venit din exploatare, care se determină prin

înmulţirea cantităţii din reperul respectiv cu preţul său de achiziţie sau de producţie

unitar:

.

Al doilea tip de consecinţe pe care le provoacă accidentul de muncă asupra

capitalului circulant constă în consumul suplimentar de astfel de elemente:

- materiale pentru curăţarea locului de muncă şi repunerea în funcţiune a

echipamentelor (exclusiv cele consumate pentru reparaţii, care au fost deja

luate în calcul);

- materiale igienico-sanitare folosite pentru primul ajutor;

- materiale consumabile (birotică) folosite pentru:

- raportarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentului;

- angajarea de personal înlocuitor;

- analiza şi planificarea reorganizării activităţii;

- instruirea suplimentară de protecţie a muncii;

- pregătirea materialelor pentru prezentarea în instanţă etc.

Evaluarea pierderii de venit pe seama acestui tip de consecinţă este dificilă nu

din cauza relaţiei de calcul, care este similară cu precedenta, ci a greutăţii stabilirii

cantităţii de materiale consumate în scopurile descrise. Din motive de relevanţă,

considerăm că se poate menţine calculul la nivel de aproximare, fără să se măsoare

efectiv dimensiunea consumului.

41

Pe baza tuturor acestor elemente, se identifică datele necesare calculului

(tabelul 5).

Dacă se calculează costul accidentelor de muncă produse în cadrul unei firme

pe o perioadă mai îndelungată de timp, se poate ajunge la o statistică a cheltuielilor

cu materialele consumabile (pentru curăţenie, birotică), pe baza căreia să se obţină o

valoare medie aplicabilă în toate cazurile de accident ulterioare (cu actualizarea de

rigoare), fără să mai fie necesară măsurarea cantitativă pe tipuri, sortimente etc.

Tabelul 5Nume victimă: Data completării fişei:Firma: Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:

Fişa de date necesare pentru calculul pierderii de venit brut datorată distrugerii şi consumului suplimentar de capital circulant

Nr. crt.

DATE PRIMARE

SIM

BO

L SURSA DE

DATE

UNITATE DE

MĂSURĂ

VALOARE

REPERUL

1 2 ... n

0 1 2 3 4 5 6 7 81. Cantitatea de produse finite distruse qf I buc2. Cantitatea de rebuturi qr I buc3. Cantitatea de materii prime distruse qmp I buc4. Cantitatea de materiale auxiliare,

consumabile etc. folosite în procesul de producţie distruse

qam I buc

5. Echipament individual de protecţie distrus qEIP I buc6. Cantitatea de materiale folosite pentru

curăţenia locului de muncăqc I buc

7. Cantitatea de materiale igienico-sanitare folosită pentru primul ajutor (şi al altor

persoane care, deşi rănite, nu sunt victime ale accidentului de muncă)

qs I buc

8. Cantitatea de materiale consumabile (birotică) utilizate suplimentar

qb I buc

9. Cost unitar de producţie (în cazul semifabricatelor)

c I lei/buc

10. Preţ unitar de producţie pp I lei/buc11. Preţ unitar de achiziţie al reperelor de la

punctele 3 – 8...

pa I lei/buc12....

n

42

MOD_VF_D: Calculul pierderii de venit brut datorată diverselor cheltuieli

financiare implicate de producerea unui accident de muncă

Toate accidentele de muncă antrenează o serie de cheltuieli directe, strict

financiare, regăsibile în evidenţele contabile ale firmei, cum sunt:

- plata îngrijirilor medicale acordate victimei (la faţa locului sau în instituţii de

specialitate, în măsura în care plata nu revine companiei asiguratoare);

- plata a diverse ajutoare pentru victimă sau urmaşii acesteia;

- plata experţilor angajaţi pe parcursul cercetării accidentului;

- plata cursurilor de instruire şi/sau de calificare a persoanelor accidentate

sau a unor înlocuitori pentru acestea;

- plata convorbirilor telefonice generate de diversele acţiuni care trebuie

întreprinse după producerea evenimentului (angajare personal, comunicare

accident, investigare, discuţii cu clienţii, cu avocaţii etc.);

- plata onorariului pentru avocaţi;

- plata cheltuielilor de judecată;

- plata despăgubirilor către parteneri stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive;

- plata diverselor penalităţi contractuale;

- plata amenzilor aplicate de organisme abilitate etc.

Însumarea tuturor acestor cheltuieli conduce la o valoare care reprezintă

pierderea de venit brut a firmei, care poate fi diminuată doar de sumele care se

recuperează pe cale legală de la persoanele găsite vinovate de producerea

accidentului.

Relaţia de calcul este:

,

unde Cf sunt cheltuieli financiare directe; i - număr de tipuri de cheltuieli financiare; VR

– sume recuperate de la persoanele declarate vinovate.

Valoarea totală a costului accidentului de muncă pentru firmă se determină prin

însumarea tuturor pierderilor de venit din exploatare determinate cu ajutorul relaţiilor de

calcul prezentate.

43

ANEXA 1

LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

IND

ICA

TIV NIVELUL DE REFERINŢĂ

DA

NU

CONSECINŢA1

0 1 2 3 41. VICTIMĂ ŞI PERSOANELE AFLATE ÎN ÎNTREŢINERE

1.1

PIERDERE DE VENIT PERSONAL DIN CAUZA:

incapacităţii temporare de muncă1.2 pierderii definitive a capacităţii de muncă1.3 modificării locului de muncă1.3 perioadei de reacomodare la vechiul loc de muncă1.4 perioadei de acomodare la un nou loc de muncă1.5 veniturilor alocate din bugetul individual pentru

refacerea capacităţii de muncă, menţinerea stării de sănătate, recalificare, însoţitor etc.

1.6 decesului victimei întreţinătoare2. FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE VA PRODUCE) ACCIDENTUL

2.1

PIERDERE SAU CONSUM SUPLIMENTAR AL TIMPULUI DE MUNCĂ AL VICTIMEI, AL COLEGILOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI AL ALTOR ANGAJAŢI:

pe durata incapacităţii temporare de muncă a victimei sau până la ocuparea definitivă a locului de muncă de către alt lucrător

2.2 pentru observarea şi comentarea accidentului2.3 pentru anunţarea accidentului în întreprindere şi la

organismele publice de resort2.4 pentru transportul accidentatului2.5 pentru pregătirea locului de muncă în vederea

reluării activităţii2.6 perioada de acomodare în cazul înlocuirii temporare

sau definitive a muncii lucrătorului indisponibilizat prin accident

2.7 ore suplimentare pentru realizarea sarcinii de muncă a accidentatului

2.8 perioada de acomodare a victimei, în cazul modificării locului de muncă sau al reluării activităţii după încetarea incapacităţii temporare de muncă

2.9 pentru cercetarea şi înregistrarea accidentului 2.10 instruirea suplimentară de protecţie a muncii a

victimei, a noului angajat şi a altor lucrători2.11 pentru angajarea temporară sau definitivă a unui alt

lucrător 2.12 pentru decizii privind redistribuirea lucrătorilor,

angajări, coordonare lucrări de repunere în funcţiune a echipamentelor, tratative cu clienţii şi alte acţiuni de management general impuse de producerea accidentului

1 Se au în vedere numai pierderile şi cheltuielile; compensaţiile, ajutoarele etc. nu se consideră consecinţe.

44

ANEXA 1 – continuare0 1 2 3 4

2.13

DETERIORAREA SAU DISTRUGEREA CAPITALULUI FIX:

indisponibilitatea mijlocului fix în timpul reparării 2.14 repararea mijloacelor fixe deteriorate 2.15 distrugerea capitalului fix2.16 repararea/înlocuirea instalaţiilor şi dispozitivelor de

protecţie deteriorate sau distruse şi/sau achiziţionarea sau realizarea de noi protectori

2.17

DISTRUGERI SAU CONSUM SUPLIMENTAR DE CAPITALCIRCULANT:

creşterea rebuturilor în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă al victimei sau al înlocuitorului

2.18 produse finite, materii prime şi materiale distruse în timpul accidentului

2.19 echipament individual de protecţie înlocuit 2.20 materiale consumabile distruse sau consumate în

plus: materiale igienico-sanitare, rechizite, formulare etc., folosite pentru cercetarea, raportarea şi înregistrarea accidentului, angajarea de noi lucrători, reorganizarea activităţii, instruirea de protecţie a muncii etc.

2.21 ALTE PIERDERI FINANCIARE: DIN LITIGII, AMENZI, PENALITĂŢI, CHELTUIELI DE JUDECATĂ, PLATA ASISTENŢEI MEDICALE, AJUTOARE Ş.A.

3. COMPANIA DE ASIGURARE PENTRU RISCUL DE ACCIDENTARE ÎN MUNCĂ3.1 PRIME DE ASIGURARE3.2 PRESTAŢII PENTRU RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ3.3 ALTE PRESTAŢII ŞI AJUTOARE3.4 ALTE CHELTUIELI: PENTRU INVESTIGAREA ACCIDENTULUI, CHELTUIELI

DE JUDECATĂ ETC.4. SOCIETATE/MACROECONOMIE

4.1 PIERDERE DE VENIT PERSONAL4.2 PIERDERE LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL 4.3 COSTUL LA NIVELUL FIRMEI DE ASIGURĂRI4.4 CHELTUIELI DE SPITALIZARE ŞI TRATAMENT MEDICAL ŞI/SAU

RECUPERATORIU NEACOPERIT DIN ASIGURARE SAU BUGETUL PROPRIU4.5 MODIFICAREA NIVELULUI TAXELOR ŞI IMPOZITELOR BUGETARE4.6 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CALIFICAREA ÎN

VECHEA MESERIE SAU PROFESIE4.7 CHELTUIELI DE RECALIFICARE4.8 FACILITĂŢI PENTRU INVALIZI4.9 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CREŞTEREA, EDUCAŢIA

ŞI FORMAREA VICTIMEI4.10 AJUTOARE SOCIALE PENTRU VICTIME, PENTRU URMAŞI4.11 PENSII PLĂTITE PE PERIOADA DINTRE MOMENTUL PENSIONĂRII

ANTICIPATE ŞI ATINGEREA VÂRSTEI NORMALE DE PENSIONARE

45

ANEXA 2CHESTIONAR

pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncăprodus în data de ......... la ...................

I. DATE REFERITOARE LA VICTIMĂ/VICTIME ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA/LOR

a. Numele şi prenumele

accidentatului

Sex1

Vârstă

într

eţin

ere

2 Vechime în muncă

(ani)

Calificare Durata incapacităţii de muncă

(zile)

Salariu mediu lunarnet

(lei/lună) Ind

emn

izaţ

ie

de b

oală

şi

cine

plă

teşt

e(le

i/lu

nă)

b. Diagnosticul accidentatului/ţilor (conform certificatului medical):Victima Diagnostic

c. Îngrijiri medicale acordate accidentatului/ţilor:Spitalizare:

Număr zile spitalizare3

(zile)Cost/zi de spitalizare

(lei/zi)

Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor consumate, plată consultaţii medicale etc.) (lei):

Primul ajutorServicii de sănătate

MedicamenteAlte servicii

d. Instruirea, recalificarea victimei/lor:- Costul cursurilor efectuate de accidentat/accidentaţi în exterior:Victima Costul cursurilor

(lei)Sursa de finanţare

- Cursuri susţinute de persoane din întreprindere:Nume, prenume instructor Timp consumat

pentru instruire(zile)

Salariu mediu net pe zi

(lei/zi)

ANEXA 2 – continuare1 M – masculin; F – feminin.2 Se completează numai în caz de accident soldat cu deces sau cu invaliditate permanentă.3 Se va menţiona numărul de zile pe categorii, dacă există diferenţe mari între cheltuielile pe zi de

spitalizare.

46

e. Ajutoare acordate de firmă

47

Persoana care primeşte ajutorul

Tipul de ajutor Durata ajutorului

(luni)

Valoarea ajutorului(lei sau lei/lună)

II. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENTa. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul, care au întrerupt lucrul în timpul şi

imediat după producerea accidentului:

Numele şi prenumeleDurata întreruperii

lucrului(ore)

Salariu mediu net orar

(lei/oră)

b. Persoane din afara zonei de lucru care au acordat ajutor la faţa locului (primul ajutor, diverse operaţii vitale privind echipamentele – opriri, întreruperi ale alimentării cu energie, transport materiale ş.a. de la locul accidentului etc., persoane care au participat la transportul accidentatului etc.):


lucrului(ore)


(lei/oră)

c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii:- efectuate de personalul întreprinderii:

Numele şi prenumeleTimp consumat

(ore)Salariu mediu net orar

(lei/oră)

- efectuate de personal angajat din exterior (suma plătită):lei

d. Raportarea şi cercetarea accidentului:- persoane din firmă care au participat la cercetarea accidentului şi la întocmirea

dosarului (în calitate de anchetatori şi persoanele investigate):Numele şi prenumele Timp consumat


(lei/oră)

- plăţi către persoane din afara firmei implicate în cercetarea accidentului (experţi): lei

ANEXA 2 – continuareIII. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT

48

A. MIJLOACE FIXE:a. Mijloacele fixe (maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport, clădiri, construcţii

etc.) deteriorate/distruse:Denumire mijloc fix Dauna suportată

(deteriorare sau distrugere)

Valoarea rămasă a

mijloacelor fixe distruse

(lei)

Normă medie de amortizare

lunară

(lei/lună)

b. Reparaţii:- efectuate cu forţe proprii:Numele şi prenumele persoanelor care

realizează reparaţiaTimp consumat

(ore)


(lei/oră)

Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) lei

- efectuate de persoane din exterior:lei

c. Mijloace fixe închiriate/achiziţionate:Denumire mijloc fix Chirie lunara/Norma lunara

de amortizare(lei/luna)

B. PRODUSE FINITE, SEMIFABRICATE, MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE ŞI CONSUMABILE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI ŞI/SAU CONSUMATE

ULTERIOR

Denumire produsCantitate

(unitate de produs)Preţ unitar

(lei/unitate de produs)

IV. PROCESE, PENALITĂŢIa. Cheltuieli de judecată (lei):

b. Amenzi (valoare totală, lei):

Data completării: Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a completat: ..........

APLICATIE PRACTICA

49

CAZUL 1 :ACCIDENT INDIVIDUAL, SOLDATCU INCAPACITATEA TEMPORARA DE MUNCA A VICTIMEI

Etapa 1 – Stabilirea nivelului de referinta pentru care se face calculul

Pentru acest accident de munca s-a stabilit ca se va determina costul său atat pentru victima, cat si pentru firma – S.C.MEVA S.A.

Etapa a-2-a –Identificarea consecintelor cuantificabile certe.

In baza FIAM si a discutiilor purtate cu responsabilul compartimentului de Protectia Muncii s-a stabilit ca in mod cert s-au produs urmatoarele consecinte :

A. Pentru victima : pierdere de venit personal din cauza :1.incapacitatii temporare de munca :2.perioadei de reacomodare la vechiul loc de munca la reluarea activitatii :

B. Pentru firma : 1. pierdere de timp de munca pe durata incapacitatii temporare de

munca a victimei ;2. pierdere de timp de munca a persoanelor care se aflau in vecinatatea

locului de munca al victimei si care au intrerupt lucrul pentru a interveni in ajutorul acesteia,pentru a anunta seful de sectie si a comunica evenimentul ;

3. pierdere de timp de munca a persoanei care a transportat victima la spital ;

4. pierdere de timp de munca a persoanelor care au facut curatenie la locul de munca,in vederea reluarii activitatii ;

5. pierdere de timp de munca in perioada de acomodare a victimei la reluarea activitatii la acelasi loc de munca ;

6. pierdere de timp de munca a maistrului care a facut instructajul de protectia muncii la revenirea victimei in activitate ;

7. pierdere de timp de munca a instructorului din cadrul compartimentului de Protectia Muncii care a prelucrat accidentul cu tot personalul din sectie,precum si pierderea de timp de munca a respectivelor persoane ;

8. pierdere de timp de munca a persoanelor care au participat la anchetarea accidentului : seful compartimentului de Protectia Muncii,colegii de la locul de munca, maistrul care era conducatorul direct al locului de munca ;

9. pierdere de timp de munca a prsoanei care a comunicat accidentul si a intocmit dosarul acestuia (din cadrul compartimentului de Protectia Muncii) ;

10. pierdere de productie in perioada de neocupare al locului de munca ;11. materiale consumabile distruse s-au consumate in plus : rechizite,

formulare etc.folosite pentru cercetarea ,raportarea si inregistrarea accidentului , precum si pentru realizarea instructajelor suplimentare ;

50

12. plata,de catre firma , unei amenzi in suma de 45.66$ , deoarece persoana accidentata nu avea instructajul periodic efectuat la termenul prevazut.

- MOD_VF_T: din punct de vedereal firmei, evenimentul est de tipul ,,accidentatul se reintoarce la vechiul loc de munca, nu se utilizeaza inlocuitor si nu se recupereaza productia prin ore suplimentare ’’( nu s-a folosit decat relatia care ia in considerare si pierderile de productie)care se aplica sunt :

- Costurile accidentului :

- Pierderea pentru firma :

-MOD_VF_C :

-MOD_VF_D :

51

-MOD_VAS :Costul la nivelul CJAS este compus din cheltuielile de spitalizare si celelalte cheltuieli cu medicamentele si ingrijirile medicale platite de la asigurari,respectiv :

-MOD_VS :Folosind notatiile din tabelul 24 si rezultatele modulelor care au fost aplicate, costul socio-economic pentru accident este :

-MOD_PNB:Costul pentru economia nationala in cazul accidentului analizat este egal cu valoarea pierderii la firma unde s-a produs,respective 99.46$ .

-Etapa a 7-a –Calculul final al costului accidentului de munca

Costul final al accidentului de munca este :

-Pentru victima : 19.96$ ;-Pentru firma unde s-a produs accidentul :

-Pentru CJAS : 160.79$ ;

-Pentru societate :-cost socio-economic : 382.47$ ;

-Pentru economia nationala : 201.72$ ;

Tabelul 1

Lista corespondenţelor între modulele de calcul şi

52

consecinţele accidentului de muncă

Nr. crt.

CONSECINŢAINDICATIVUL MODULULUI

1. PIERDERI DE VENIT PERSONAL MOD_VP1.1 Pierdere de venit pentru victimă MODVP_11.2 Pierdere de venit pentru persoanele aflate în întreţinerea victimei MODVP_2

2. PIERDERE DE VENIT BRUT LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE POATE PRODUCE) ACCIDENTUL, DIN CARE:

MOD_VF

2.1 Pierdere sau consum suplimentar de timp de muncă MOD_VF_T2.2 Deteriorarea/distrugerea capitalului fix MOD_VF_F2.3 Distrugere şi/sau consum suplimentar de capital circulant MOD_VF_C2.4 Pierderi financiare diverse MOD_VF_D

3. COSTUL ACCIDENTULUI LA COMPANIA DE ASIGURARE MOD_VAS3.1 Prime de asigurare plătite MOD_VAS_A3.2 Alte prestaţii consumate MOD_VAS_P

4. a b

COSTUL SOCIOECONOMIC AL ACCIDENTULUIPIERDERE DE VENIT NAŢIONAL SAU DE PRODUS NAŢIONAL BRUT LA NIVEL MACROECONOMIC

MOD_VS

MOD_PNB4.1 Pierdere de venit individual MOD_VP4.2 Pierdere la firma în care are loc accidentul MOD_VF4.3 Pierdere la compania de asigurare MOD_VAS4.4 Pierdere/consum din bugetul public şi/sau din bugetele locale MOD_VB

53

Tabelul 2Nume victimă: Dinita Maria

Data completării fişei:Firma: SC MEVA SA

Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: 18.03.1998 care completează fişa:

Fişa de date pentru calculul pierderii de venit personal

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A D

E

DA

TE

UN

ITA

TE

DE

M

ĂS

UR

Ă


ITM1 INV III2INVII ŞI

I3

DECES

imed

iat

ult

erio

r

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra victimei – C4 – ITM x x x x2. Durata incapacităţii temporare de muncă ZITM C zile 32 x x x3. Salariul net lunar în momentul accidentului C $/lună 34,24 x x x x4. Indemnizaţia lunară de boală IB C $/lună 34,24 x x x5. Salariul net lunar la noul loc de muncă I5 $/lună - x x x6. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic β - 1/zile/luna 21,25 x x x x7. Valoarea pensiei de invaliditate (temporară sau permanentă) PINV A $/lună - x x x8. Durata pensionării provizorii DP C luni - x x9. Durata acomodării la reluarea activităţii, la vechiul/noul loc Ta I ore 24 x x x10. Coeficient de transformare venit orar în venit lunar β2 ore/lună 170 x x x x

1 ITM – incapacitate temporară de muncă; 2 INV III – invaliditate gradul III;3 INV II şi I – invaliditate gradul II şi I;4 C – Chestionarul pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncă;5 I – investigaţie, discuţii cu persoana accidentată.

Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 911. Indice de diminuare a productivităţii muncii IW - - - x x x x

12. Normă fizică de producţie orară np I

număr unităţi

produs/ oră

10rep/ora

x x x x

13.Volum orar de producţie fizică realizat de victimă la reluarea activităţii (vechiul, respectivul noul loc de muncă)

q I

număr unităţi

produs/oră

6rep/ora

x x

14. Tarif (salariu) orar Sh I $/oră 0,20 x x x

15. Preţ unitar de producţie p I $ / unitate de produs 0,03 x x x x

16. Coeficient de transformare venit lunar în venit anual β1 - Luni/an 12 x x x x

17.Număr mediu de luni cu venit într-un an (se ia în considerare rata şomajului)

I sau A

luni 10 x x x

18.Perioada lucrată post-accident înainte de deces/declararea invalidităţii fără posibilitate de reluare a activităţii

Np l luni - x

19. Vârsta accidentatului – C ani 38 x x x x20. Vârsta normală de pensionare – A ani - x x x x

21.Număr de ani rămaşi până la vârsta de pensionare pentru limită de vârstă

– ani x x x x

22.Număr de ani rămaşi de la data accidentului până la atingerea duratei medii de viaţă

NV – ani x x

23.Număr mediu de ani la acelaşi loc de muncă sau până la pensionare

– ani - x x x

24. Valoarea preconizată a pensiei de limită de vârstă PV A $/lună x x x

55

Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

25.Tipul de pensie pentru care optează accidentatul la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă

– I – x x x

26. Cheltuieli din bugetul personal pentru spitalizare Cs I $/lună 1,79 x x x

27. Număr zile spitalizare Ns C zile 8 x x x28. Cheltuieli din bugetul personal pentru medicamente CMED I $ / luna 3,7 x x x29. Număr luni cu cheltuielile de la pct. 28 NLMED I luni 1 x x x30. Cheltuieli din bugetul personal pentru îngrijiri medicale Cm I $ - x - x31. Cheltuieli din bugetul personal pentru servicii medicale CSS I $ 1,94 x x x

32.Cheltuieli din bugetul personal pentru alte servicii medicale de refacere a sănătăţii şi capacităţii de muncă

CAS I $/lună - x x

33. Ajutoare de la bugetul de stat pentru victimă şi/sau urmaşi ABS

C şi/sau

A1$ - x - x x

34. Număr luni cu ajutor de la bugetul de stat LBS I luni - x - x x

35. Ajutor de la bugetele locale pentru victimă şi/sau urmaşi ABL

C şi/sau

A$ - x - x x

36. Număr luni cu ajutor de la bugetul local LBL I luni - x - x x

37.Ajutoare primite de la firma în care s-a produs accidentul de către victimă şi/sau urmaşi AF I

$ sau $/

lună- x - x x

38. Număr luni cu ajutor de la firmă LF I luni - x - x x

39. Ajutoare primite de la compania de asigurare AC l $/lună - x - x x

40. Număr luni cu ajutoare de la compania de asigurare LC I luni - x - x x

41.Ajutoare primite de la asociaţii neguvernamentale de către victimă şi/sau de urmaşi

ANG I luni - x - x x

1 A - Anuarul statistic al României, documente ale Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale şi alte documente statistice oficiale.

56

Tabelul 2 – continuare0 1 2 3 4 5 6 7 8 942. Număr luni cu ajutor de la alte organizaţii LNG I luni - x - x x43. Alte ajutoare şi facilităţi pentru victimă şi/sau urmaşi: ΣAi A $ - x x x x

- abonament gratuit transport A $/lună - x x

- abonament gratuit telefon A $/lună - x x

- abonament gratuit TV A $/trim - x x

- alte facilităţi, detaliat I$ sau $

per unitate de timp

- x x x x

44. Durata primirii altor ajutoare şi facilităţi luni - - - - -

45.Ajutor primit de la persoane fizice, inclusiv despăgubiri stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive pentru victimă şi/sau urmaşi APF I

$ sau $/

lună- x - x x

46. Număr luni cu ajutor de la persoane fizice LPF I luni - x - x x

47.Cuantum din venitul anteaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere

l $/lună x x

48.Cuantum din venitul postaccident al victimei acordat persoanelor din întreţinere

I $/lună x x

49.Durata primirii de către persoanele întreţinute a cuantumului din venitul victimei postaccident, până la decesul acesteia

Dv I lună x

50. Număr întreţinuţi (urmaşi) cu aceleaşi drepturi Nu l om x x x

51. Pensie lunară de urmaş Pu C $/lună x x

52. Număr previzionat de ani de primire a pensiei de urmaş I ani x x

53.Număr de ani de la atingerea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă până la deces

DP – ani x x x

54. Rată de actualizare φ – – 1 x x x x

57



Numele şi prenumele persoanei care completează fişa:

Data accidentului:

Fişa de date pentru calculul pierderii de venit din exploatare

datorită pierderii de timp de muncă

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A D

E D

AT

E

UN

ITA

TE

A D

E

MĂ

SU

RĂ


ITMINV III

INV II ŞI I

DECES

IME

DIA

T

UL

TE

RIO

R

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91. Urmările accidentului asupra

victimei– C - ITM x x x x

2. Durata incapacităţii temporare de muncă

ZINC C zile 32 x x1 x

3. Salariul net în momentul AM C $/lună 34,24 x x x x4.

Sursa indemnizaţiei de boală – I -MEVA

SAx1 x1 x1

5. Indemnizaţia pentru boală IB C $/lună 34,24 x1 x1 x1

6. Salariul lunar net al persoanei angajate temporar sau definitiv pe locul de muncă al victimei

ST I $/lună - x x x x

7. Durata înlocuirii temporare (când diferă de durata incapacităţii de muncă)

Di I luni - x x x

8. Durata neocupării locului de muncă (numai pentru cazul în care diferă de durata incapacităţii)

Dn I luni - x x x

9. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit zilnic

β – zile/lună 21,25 x x x x

10. Plata suplimentară a persoanelor care preiau sarcina de muncă a victimei

Sh I $/oră - x x x x

11. Număr ore suplimentare Σhs I ore - x x x x12. Număr persoane care efectuează

ore suplimentareΣns I om - x x x x

13. Coeficient de transformare a venitului orar în venit zilnic

β2 – ore/zi 8 x x x x

14. Număr mediu ani rămaşi de ocupare acelaşi loc de muncă

ALM I ani - x x x


1 Până la declararea definitivă a invalidităţii, respectiv decesului.

58

0 1 2 3 4 5 6 7 8 915. Rată actualizare – – 1 x x x x16. Durată medie rămasă de realizare

a aceluiaşi produsI ani - x x x x

17. Normă fizică orară de producţie programată la vechiul, respectiv noul loc de muncă


10 rep./o

rax x x

18. Producţie fizică programată anual (din produsul realizat de accidentat)

Qa Iproduse

an- x x x

19. Indice de variaţie a productivităţii muncii indivduale orare

IW – – - x x

20.Tarif orar (salariu orar) la vechiul, respectiv noul loc de muncă

I $/oră 0,20 x x x

21. Producţie fizică orară realizată de către victimă la vechiul sau noul loc de muncă la reluarea activităţii, respectiv de înlocuitor


6rep/ora

x x x

22.Preţ unitar de producţie p I

$0,03 x x x x

reper23. Durata acomodării la reluarea

activităţii (la vechiul sau noul loc de muncă) de către victimă, respectiv înlocuitor

I ore 24 x x x x

24. Salariu lunar la noul loc de muncă al victimei

S1 I $/lună - x x x

25. Număr ore efective de lucru lunar I ore/lună 170 x x x x

26. Număr persoane implicate în acţiuni şi activităţi legate de accident (exclusiv de producţie)

ΣN C om 24 x x x x

27. Timp consumat de persoanele de la punctul 26

Σti I ore 1,79 x x x x

28. Salariu net mediu orar al angajaţilor de la punctul 26

I $/lună 0,46 x x x x

29. Salariu net colegi care preiau definitiv sarcina de muncă, înainte şi după modificare tarif

I $/oră - x x x x

30. Coeficient de transformare a venitului lunar în venit orar

β3 –1 /

ore/lună1/170 x x x x

31. Coeficient de transformare a venitului orar în venit lunar

β1 – ore/lună 170


Data completării fişei:

59

Firma:Numele şi prenumele persoanei

Data accidentului: care completează fişa:

Fişa de date necesare calculului pierderii de venit din exploatare pe seama distrugerii şi/sau deteriorării capitalului fix

Nr. crt.

DATE PRIMARE

NO

TA

ŢIE

SU

RS

A

DE

DA

TE

UN

ITA

TE

D

E

MĂ

SU

RĂ VALOARE

UTILAJUL 1 2 ... n

0 1 2 3 4 5 6 7 81) Apartenenţa echipamentului (proprietate, închiriat etc.) – I -2) Dauna suportată – C -3) Valoarea rămasă a echipamentului Vr C $4) Normă medie lunară de amortizare C $/lună

5) Număr de ani de la accident până la scoaterea din folosinţă1 sau casare

na se calculează

6) Fond de timp efectiv de lucru total programat t0 I ore/an7) Număr total de ore efectiv2 nelucrate (durata

indisponibilităţii utilajelor)Tind C ore/an

8)Randamentul mediu orar pe total fonduri fixe programat (calculat la producţia marfă anuală)

I$ prod.

marfă/oră

9) Valoarea imputabilă conform contractului de leasing sau de închiriere

Vi I $

10) Rată de actualizare φ se calculează11) Număr angajaţi ai firmei care realizează repararea

echipamentuluiNr C om

12) Timp consumat de personalul propriu pentru repararea echipamentului (inclusiv probe şi punere în funcţiune)

Tr C ore

13) Salariul mediu orar al persoanelor de la punctul 11 C $/oră14) Cheltuieli materiale efectuate pentru reparaţie C $15) Costul reparaţiei executate de terţi (inclusiv probe şi

punere în funcţiune)Cr C $

16) Costul instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie Cp I $17) Normă medie lunară de amortizare a mijlocului fix nou

achiziţionatI $/lună

18) Valoarea lunară a chiriei pentru mijlocul fix închiriat în locul celui dezafectat

Chl I $/lună

19) Durata închirierii Di I luni

Tabelul 5Nume victimă: Data completării fişei:Firma: Numele şi prenumele persoanei Data accidentului: care completează fişa:

1 Poate să depăşească durata de întrebuinţare normată (practic se are în vedere durata de viaţă).2 Se ţine seama de raportul dintre timpul efectiv lucrat şi timpul maxim calendaristic.

60

Fişa de date necesare pentru calculul pierderii de venit brut datorată distrugerii şi consumului suplimentar de capital circulant

Nr. crt. DATE PRIMARE S

IMB

OL SURSA

DE DATE

UNITATE DE

MĂSURĂ

VALOARE

REPERUL

0 1 2 3 4 51. Cantitatea de produse finite distruse qf I buc -2. Cantitatea de rebuturi qr I buc -3. Cantitatea de materii prime distruse qmp I buc Tabla OL45

5mp4. Cantitatea de materiale auxiliare,

consumabile etc. folosite în procesul de producţie distruse

qam I buc-

5. Echipament individual de protecţie distrus qEIP I buc -6. Cantitatea de materiale folosite pentru

curăţenia locului de muncăqc I buc

1

7. Cantitatea de materiale igienico-sanitare folosită pentru primul ajutor (şi al altor persoane care, deşi rănite, nu sunt victime ale accidentului de muncă)

qs I buc

1

8. Cantitatea de materiale consumabile (birotică) utilizate suplimentar

qb I buc1

9. Cost unitar de producţie (în cazul semifabricatelor)

c I $/buc-

10. Preţ unitar de producţie pp I $/buc -11. VALOARE TOTALA:

Tabla OL45Materiale pt. curatenieMateriale igienico-sanitareBirotica

.

.

.

pa I $/buc 56,6$12. 50$... 1,25$

n 3,74$1,61$

61

ANEXA 1

LISTA CONSECINŢELOR CUANTIFICABILE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

IND

ICA

TIV NIVELUL DE REFERINŢĂ

DA

NU

CONSECINŢA1

0 1 2 3 41. VICTIMĂ ŞI PERSOANELE AFLATE ÎN ÎNTREŢINERE

1.1

PIERDERE DE VENIT PERSONAL DIN CAUZA:

incapacităţii temporare de muncă1.2 pierderii definitive a capacităţii de muncă1.3 modificării locului de muncă1.3 perioadei de reacomodare la vechiul loc de muncă1.4 perioadei de acomodare la un nou loc de muncă1.5 veniturilor alocate din bugetul individual pentru

refacerea capacităţii de muncă, menţinerea stării de sănătate, recalificare, însoţitor etc.

1.6 decesului victimei întreţinătoare2. FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS (SE VA PRODUCE) ACCIDENTUL

2.1

PIERDERE SAU CONSUM SUPLIMENTAR AL TIMPULUI DE MUNCĂ AL VICTIMEI, AL COLEGILOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI AL ALTOR ANGAJAŢI:

pe durata incapacităţii temporare de muncă a victimei sau până la ocuparea definitivă a locului de muncă de către alt lucrător

2.2 pentru observarea şi comentarea accidentului2.3 pentru anunţarea accidentului în întreprindere şi la

organismele publice de resort2.4 pentru transportul accidentatului2.5 pentru pregătirea locului de muncă în vederea

reluării activităţii2.6 perioada de acomodare în cazul înlocuirii temporare

sau definitive a muncii lucrătorului indisponibilizat prin accident

2.7 ore suplimentare pentru realizarea sarcinii de muncă a accidentatului

2.8 perioada de acomodare a victimei, în cazul modificării locului de muncă sau al reluării activităţii după încetarea incapacităţii temporare de muncă

2.9 pentru cercetarea şi înregistrarea accidentului 2.10 instruirea suplimentară de protecţie a muncii a

victimei, a noului angajat şi a altor lucrători2.11 pentru angajarea temporară sau definitivă a unui alt

lucrător 2.12 pentru decizii privind redistribuirea lucrătorilor,

angajări, coordonare lucrări de repunere în funcţiune a echipamentelor, tratative cu clienţii şi alte acţiuni de management general impuse de producerea accidentului

ANEXA 1 – continuare

1 Se au în vedere numai pierderile şi cheltuielile; compensaţiile, ajutoarele etc. nu se consideră consecinţe.

62

0 1 2 3 42.13

DETERIORAREA SAU DISTRUGEREA CAPITALULUI FIX:

indisponibilitatea mijlocului fix în timpul reparării 2.14 repararea mijloacelor fixe deteriorate 2.15 distrugerea capitalului fix2.16 repararea/înlocuirea instalaţiilor şi dispozitivelor de

protecţie deteriorate sau distruse şi/sau achiziţionarea sau realizarea de noi protectori

2.17

DISTRUGERI SAU CONSUM SUPLIMENTAR DE CAPITALCIRCULANT:

creşterea rebuturilor în perioada de acomodare la vechiul/noul loc de muncă al victimei sau al înlocuitorului

2.18 produse finite, materii prime şi materiale distruse în timpul accidentului

2.19 echipament individual de protecţie înlocuit 2.20 materiale consumabile distruse sau consumate în

plus: materiale igienico-sanitare, rechizite, formulare etc., folosite pentru cercetarea, raportarea şi înregistrarea accidentului, angajarea de noi lucrători, reorganizarea activităţii, instruirea de protecţie a muncii etc.

2.21 ALTE PIERDERI FINANCIARE: DIN LITIGII, AMENZI, PENALITĂŢI, CHELTUIELI DE JUDECATĂ, PLATA ASISTENŢEI MEDICALE, AJUTOARE Ş.A.

3. COMPANIA DE ASIGURARE PENTRU RISCUL DE ACCIDENTARE ÎN MUNCĂ3.1 PRIME DE ASIGURARE3.2 PRESTAŢII PENTRU RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ3.3 ALTE PRESTAŢII ŞI AJUTOARE3.4 ALTE CHELTUIELI: PENTRU INVESTIGAREA ACCIDENTULUI, CHELTUIELI

DE JUDECATĂ ETC.4. SOCIETATE/MACROECONOMIE

4.1 PIERDERE DE VENIT PERSONAL4.2 PIERDERE LA FIRMA ÎN CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL 4.3 COSTUL LA NIVELUL FIRMEI DE ASIGURĂRI4.4 CHELTUIELI DE SPITALIZARE ŞI TRATAMENT MEDICAL ŞI/SAU

RECUPERATORIU NEACOPERIT DIN ASIGURARE SAU BUGETUL PROPRIU

63

4.5 MODIFICAREA NIVELULUI TAXELOR ŞI IMPOZITELOR BUGETARE4.6 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CALIFICAREA ÎN

VECHEA MESERIE SAU PROFESIE4.7 CHELTUIELI DE RECALIFICARE4.8 FACILITĂŢI PENTRU INVALIZI4.9 PIERDEREA INVESTIŢIEI EFECTUATE PENTRU CREŞTEREA, EDUCAŢIA

ŞI FORMAREA VICTIMEI4.10 AJUTOARE SOCIALE PENTRU VICTIME, PENTRU URMAŞI4.11 PENSII PLĂTITE PE PERIOADA DINTRE MOMENTUL PENSIONĂRII

ANTICIPATE ŞI ATINGEREA VÂRSTEI NORMALE DE PENSIONARE

ANEXA 2CHESTIONAR 1

pentru colectarea datelor primare privind consecinţele accidentului de muncăprodus în data de 16.03.1998 la S.C.MEVA S.A.

I. DATE REFERITOARE LA VICTIMĂ/VICTIME ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA/LOR

a. Numele şi prenumele

accidentatului

Sex1

Vârstă

Per

soan

e în

în

treţ

iner

e2 Vechime

în muncă

(ani)

Calificare Durata incapacităţii de muncă

(zile)

Salariu mediu lunarnet

($/lună) Ind

emn

izaţ

ie

de b

oală

şi

cine

plă

teşt

e($

i/lu

nă)

Dinita Maria F/38 17 stantor 32 34,24 34,24

b. Diagnosticul accidentatului/ţilor (conform certificatului medical):Victima Diagnostic

Dinita Maria Fractura deschisa la bratul stang; contuzie regiunea craniana

c. Îngrijiri medicale acordate accidentatului/ţilor:Spitalizare:

Număr zile spitalizare3

(zile)Platitor Cost/zi de spitalizare

(l$/zi)8 CJAS

Dinita Maria

1 M – masculin; F – feminin.2 Se completează numai în caz de accident soldat cu deces sau cu invaliditate permanentă.3 Se va menţiona numărul de zile pe categorii, dacă există diferenţe mari între cheltuielile pe zi de

spitalizare.

64

Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor

consumate, plată consultaţii medicale etc.) ($):

Platitor Valoare totala($)

Primul ajutor S.C..MEVA S.A. 3,74Servicii de sănătate CJAS 40,6

Dinita Maria 1,94Medicamente( exclusiv cheltuielile din spital)

CJAS 27,39Dinita Maria 3,7

Alte servicii

d. Instruirea, recalificarea victime/lor:- Costul cursurilor efectuate de accidentat/accidentaţi în exterior:Victima Costul cursurilor

($)Sursa de finanţare

- - -

- Cursuri susţinute de persoane din întreprindere:Nume, prenume instructor Timp consumat pentru instruire

(zile)Salariu mediu net

pe zi(l$/zi)

Steiner Ion 1 3,39ANEXA 2 – continuare

e. Ajutoare acordate de firmăPersoana care primeşte

ajutorulTipul de ajutor Durata

ajutorului(luni)

Valoarea ajutorului($ sau $/lună)

- - - -

II. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENTa. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul, care au întrerupt lucrul în timpul

şi imediat după producerea accidentului:


lucrului(ore)


(l$/oră)Mocofan Ion 0,5 0,38Stainer Ion 0,5 0,42

Total 1,0 0,4

b. Persoane din afara zonei de lucru care au acordat ajutor la faţa locului (primul ajutor, diverse operaţii vitale privind echipamentele – opriri, întreruperi ale alimentării cu energie, transport materiale ş.a. de la locul accidentului etc., persoane care au participat la transportul accidentatului etc.):


lucrului(ore)


($/oră)Gherase Silviu 1 0,42

c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii:- efectuate de personalul întreprinderii:

Numele şi prenumeleTimp consumat


($/oră)

65

Anton Vasile 1 0,43Manea Ion 1 0,43Andrei Mitica 2 0,47Dragu Ilie 1 0,38

TOTAL 5 0,436- efectuate de personal angajat din exterior (suma plătită):

0- $

d. Raportarea şi cercetarea accidentului:- persoane din firmă care au participat la cercetarea accidentului şi la

întocmirea dosarului (în calitate de anchetatori şi persoanele investigate):Numele şi prenumele Timp consumat


($/oră)Antonescu Constantin 24 0,52Stefan Ovidiu 3 0,59Mocofan Ion 2 0,38Stainer Ion 16 0,42Nicolae Alexandru 3 0,47

TOTAL 48 0,48- plăţi către persoane din afara firmei implicate în cercetarea accidentului (experţi):

($)

ANEXA 2 – continuareIII. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT

A. MIJLOACE FIXE:a. Mijloacele fixe (maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport, clădiri,

construcţii etc.) deteriorate/distruse:Denumire mijloc fix Dauna suportată

(deteriorare sau distrugere)

Valoarea rămasă a

mijloacelor fixe distruse

($)

Normă medie de amortizare

lunară

($/lună)- - - -

b. Reparaţii:- efectuate cu forţe proprii:Numele şi prenumele persoanelor care

realizează reparaţiaTimp consumat

(ore)


($/oră)- - -

Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) 0-$

- efectuate de persoane din exterior: 0-$$

c. Mijloace fixe închiriate/achiziţionate:Denumire mijloc fix Chirie lunara/Norma lunara

de amortizare($/luna)

- -

66

B. PRODUSE FINITE, SEMIFABRICATE, MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE ŞI CONSUMABILE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI ŞI/SAU CONSUMATE

ULTERIOR

Denumire produsCantitate

(unitate de produs)Preţ unitar

($/unitate de produs)

Tabla OL-45 5mp 10,00Mat. igienico sanitare x 3.74Mat. pentru curatenie x 1.25Birotica x 1,61

TOTAL 56,6IV. PROCESE, PENALITĂŢI

a. Cheltuieli de judecată ($):0

b. Amenzi (valoare totală, $):45.56 SC MEVA S.A.

Data completării: Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a completat: ..........

BIBLIOGRAFIE

1. A. DASCALESCU Costul accidentelor de munca Ed. ATLAS Bucuresti 20032. ANTONESCU V.,

CONSTANTINESCU D.Managementul calităţii totale, OID-CM-MCT, Bucureşti, 1993;

3. DARABONT A., PECE ŞT.,DĂSCĂLESCU A.

Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Ed. Agir, Bucureşti, 2001;

4. DARABONT A., NISIPEANU S., DARABONT D.

Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Ed. AGIR, Bucureşti, 2002;

5. DARABONT AL. Managementul protecţiei muncii, Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M., Bucureşti, nr.3 – 4, 1994, p. 5;

6. DARABONT AL., PECE ST. şi col.

Protecţia muncii (manual pentru învăţământul universitar), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;

7. DĂSCĂLESCU A. Contribuţii la evaluarea dimensiunii economice a fenomenului accidentării în muncă. Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 2002;

8. DOBROTĂ N. şi col. Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999;9. NICOLESCU O. (coord) Ghidul managerului eficient, vol. I – II, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1993 – 1994;10. NICOLESCU O.,

VERBONCU I.Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;

11. PECE ŞT. Geneza accidentelor de muncă, I.N.I.D., Bucureşti, 1993;12. PECE ŞT. Metodă de evaluare a securităţii în sistemul om – maşină.

Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 1997;

67

13. PECE ŞT., DĂSCĂLESCU A. şi col.

Securitate şi sănătate în muncă – dicţionar explicativ, Ed. Genicod, Bucureşti, 2001;

68

Metode Evaluare Cost Accident de Munca

Documents

Transcript of Metode Evaluare Cost Accident de Munca