Post on 07-Aug-2015
description
MASTERPLAN ÎN DOMENIUL
ASISTENŢEI SOCIALE
Beneficiar: Consiliul Judeţean Sibiu Contract nr. 5154 din 04.05.2009
Elaboratori: S.C. Danco Prod SRL Sibiu - Departamentul de consultanţă
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii
S.C. C&M Consulting SRL Sibiu
Director proiect: Prof.univ.dr. Dănuţ Dumitraşcu
Sibiu, noiembrie 2009
Colectivul de autori (în ordine alfabetică)
asist. social Mihaela ACHIM ing. Eugen ANISIE
prof. univ. dr., soc. Dumitru BATÂR lector univ. asist. social Viorica BOBIC
asist. univ., sociolog şi asist. social Sorina CORMAN pedagog Dana CRIŞAN
ing. Maria CUZIC prof. gr.I, ing. Codruţa DUMITRAŞCU
prof. univ. dr., ing. Dănuţ DUMITRAŞCU psiholog clinician Marius Mugurel FRĂŢILĂ
prep. univ. ing. Valentin GRECU psiholog clinician Roxana MĂRCOIU conf. univ. dr., ing. Dan MIRICESCU şef lucr. dr. ing. Gina-Maria MORARU
lector univ. ec. Roxana SĂVESCU prof. univ. dr. ing., ec. Moise ŢUŢUREA
asist. social Luminiţa-Maria VOINA ec. Ana VULCU
CUPRINS Cap. I. Nevoile actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu……………………………… 8
1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia acestora în
perioada 2010-2019……………………………………………………………………….8
1.1.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Nevoile de asistenţă socială în
judeţul Sibiu”…………………………………………………………………..… 8
1.1.2. Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu………………….. 9
1.1.2.1. Analiza legislaţiei din domeniul asistenţei sociale privind nevoile actuale
de asistenţă socială……………………………………………………………….. 9
1.1.2.2. Tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul regiunilor
judeţului Sibiu şi evaluarea nevoilor actuale de asistenta sociala la nivelul judeţului
Sibiu……………………………………………………………………………....11
1.1.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind nevoile actuale de asistenţă socială în
judeţul Sibiu………………………………………………………………………40
1.2. Prognoze privind tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială 2010-2050 în judeţul
Sibiu………………………………………………………………………………………53
1.2.1. Date de bază privind prognoza tipologiei nevoilor de asistenţă socială în judeţul
Sibiu………………………………………………………………………………53
1.2.1.1. Previziunea evoluţiei fenomenelor demografice în judeţul Sibiu……… 53
1.2.1.2. Prognoze privind evoluţia populaţiei în Regiunea Centru şi în judeţul Sibiu
– anul 2050………………………………………………………………………. 54
1.2.2. Prognoza privind evoluţia nevoilor de asistenţă socială în judeţul Sibiu pe cele
cinci regiuni ale judeţului…………………………………………………………55
Cap II. Analiza realizării SAS, în judeţul Sibiu, în perioada 2008-2009………………..59
2.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Realizarea SAS din judetul Sibiu
in raport cu standardele generale de calitate in serviciile sociale”……………………… 59
2.2. Realizarea SAS din judetul Sibiu ……………………………………………………. 60
2.2.1. Analiza legislaţiei în domeniul calităţii serviciilor sociale………………………...60
2.2.1.1. Principalele acte normative care reglementează calitatea serviciilor
sociale…………………………………………………………………………......60
2.2.1.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind calitatea serviciilor sociale…… 61
2.2.2. Realizarea SAS din judetul Sibiu in raport cu standardele generale de calitate in
serviciile sociale”…………………………………………………………………62
2.2.2.1. Organizare şi administrare………………………………………………62
2.2.2.2. Drepturi…………………………………………………………………. 70
2.2.2.3. Etica……………………………………………………………………...73
2.2.2.4. Abordarea comprehensivă………………………………………………76
2.2.2.5. Centrarea pe persoană………………………………………………….. 83
2.2.2.6. Participare……………………………………………………………….85
2.2.2.7. Parteneriat……………………………………………………………….87
2.2.2.8. Orientarea pe rezultate…………………………………………………. 89
2.2.2.9. Îmbunătăţire continuă……………………………………………………91
2.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind realizarea SAS, în judeţul Sibiu, în
perioada 2008-2009………………………………………………………………………….96
Cap. III. Analiza activităţii IS din punct de vedere organizaţional şi economic………...99
3.1. Date generale cu privire la analiza activităţii IS şi DG din punct de vedere
organizaţional şi economic………………………………………………………………….99
3. 2. Activitatea IS din punct de vedere organizaţional………………………………….100
3. 2.1. Rolul, locul şi competenţele CJ Sibiu - Analiza axiologică…………………….100
3.2.1.1. Competenţele Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale…101
3.2.1.2. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale
exercitate prin şi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Sibiu ………………………………………………………………………………….107
3. 2.1.2.1.Organizare şi conducere, regulamente……………………………113
3. 2.1.2.2.Resurse umane – analiză…………………………………………120
3. 2.1.2.3. Resurse umane din cadrul DG – Activitate 2008………………125
3.2.1.3. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale
exercitate prin şi de către unităţile medico-sociale Sibiu şi Sălişte din subordine…..132
3.2.1.3.1.Organizare şi conducere, regulamente ……………………………132
3.2.1.3.2. Resurse umane – analiză…………………………………………137
3.2.1.3.3. Resurse umane – Activitate………………………………………138
3. 3. Analiza şi interpretarea datelor – economic şi financiar…………………………...139
3. 3.1. Resursele financiare……………………………………………………………...139
3.3.1.1.Reprezentativitatea bugetului alocat pentru sectorul asistenţă socială de la
bugetul judeţului …………………………………………………….139
3. 3.1.2. Indicatori şi surse………………………………………………………….142
3. 3.1.3. Analiza surselor de finanţare pe perioada 2005-2009 a sistemului de asistenţă
socială din subordinea CJS, respectiv DG şi UAMS Sibiu şi Sălişte………143
3. 3.1.4 Analiza cheltuielilor bugetare pe perioada 2005-2009 …………………….147
3. 3.2. Resurse materiale – patrimoniu…………………………………………………..165
3.4. Probleme, concluzii şi recomandări privind activitea IS şi DG din punct de vedere
organizaţional şi economic………………………………………………………………...169
Cap. IV. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG pentru
realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171
4.1. Date generale cu privire la analiza parteneriatelor încheiate de CJ sau de DG pentru
realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171
4.2. Analiza legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin parteneriate………...172
4. 3. Parteneriatele încheiate de CJ si DG………………………………………………...173
4.3.1. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean / Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Sibiu………………………………………………173
4.3.2. Colaborare inter-instituţională, scopuri…………………………………………174
4.3.3. Caracteristici parteneriale………………………………………………………..177
4.3.4. Atribuţiile instituţiilor / organizaţiilor partenere…………………………………178
4.3.5. Resurse implicate………………………………………………………………...180
4.3.6. Roluri şi responsabilităţi în cadrul parteneriatelor………………………………185
4.3.7. Circumstanţe …………………………………………………………………….185
4.3.8. Beneficii şi riscuri………………………………………………………………..186
4.4 Probleme şi concluzii…………………………………………………………………..187
Cap. V. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar
legate de sfera de competenţă a acestuia………………………………………………….189
5.1. Date generale cu privire la analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea
consiliului judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia…………………189
5.2 SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar legate de
sfera de competenţă a acestuia………………………………………………………...190
5.2.1. Analiza axiologică a legislaţiei……………………………………………………….190
5.2.2. Principalii furnizori de asistenţă socială din judeţul Sibiu………………………191
5.2.2.1. Principalii furnizori publici de asistenţă socială …………………………..191
5.2.2.2. Principalii furnizori privaţi de asistenţă socială……………………………192
5.2.3. Principalele categorii de persoane care beneficiază de servicii de asistenţă
socială………………………………………………………………………………..194
5.2.3.1. Copii ………………………………………………………………………..195
5.2.3.2. Adulţi ……………………………………………………………………….196
5.2.3.3. Vârstnici…………………………………………………………………….197
5.2.3.4. Persoane cu handicap……………………………………………………….198
5.2.4. Tipuri de locaţii…………………………………………………………………...199
5.2.5. Tipuri de situaţii…………………………………………………………………..201
5.2.6. Tipuri de servicii oferite……………………………………………………….….202
5.3. Concluzii privind analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului
judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia……………………………...211
Cap VI. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean
Sibiu prin subvenţii sau contracte………………………………………………………...213
6.1. Date generale cu privire la analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către
Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau contracte…………………………………..213
6.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind competenţele CJS în finanţarea unor servicii
de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte………………………………214
6.3. Model de bună practică – „Program judeţean multianual de îngrijire social-
medicală la domiciliu, al Consiliului Judeţean Harghita pe perioada 2008 – 2010”….223
6.4. Model de bună practică - Finistere Franţa - ………………………………………..225
6.4.1. Schema departamentală a instituţiilor şi serviciilor sociale……………………..226
6.4.2. Misiunea şi organizarea serviciului de ajutor social ……………………………..227
6.4.3. Mijloace financiare……………………………………………………………….228
6.4.4. Directia de actiuni sociale departamentale………………………………………229
6.4.4.1 Organizare si functionare a serviciilor SAS……………………………229
6.4.4.2 Organizarea teritorială………………………………………………….229
6.4.4.3 Acţiuni……………………………………………………………….…..230
6.4.4.4 Mijloace şi obiective…………………………………………………….231
6.4.4.5 Prevenirea……………………………………………………………….235
6.4.5 Mod de aplicare a Schemei Departamentale……………………………………….236
Cap VII. Strategia în domeniul social a Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada
2010-2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013…………………………………………239
7.1. Misiunea, scopul şi viziunea strategiei ………………………………………………239
7.1.1. Misiunea………………………………………………………………………….239
7.1.2. Scopul………………………………………………………………………….…239
7.1.3 Viziunea …………………………………………………………………………..240
7.2 Principii şi valori……………………………………………………………………….242
7.2.1 Principii …………………………………………………………………………..242
7.2.2 Valori……………………………………………………………………………...243
7.3. Obiective generale şi operaţionale……………………………………………………245
7.4. Măsuri de implementare……………………………………..……………………….249
7.4.1. Analiză de scenariu……………………………………..………………………..249
7.4.2. Macro şi micro managementul…………………………..……………………….281
7.4.2.1. Macro- şi micro-managementul sistemului judeţean de asistenţă socială…281
7.4.2.1.1. Macro-managementul…………………………………………….281
7.4.2.1.2. Micro-managementul……………………………………………..283
7.5. Plan de implementare…………………………………………………………………286
7.6. Planul de investiţii……………………………………………………………………..293
Cap VIII. Analiza impactului implementării MP în domeniul asistenţei sociale………308
8.1 Date generale cu privire la analiza impactului implementării MP în domeniul
asistenţei sociale………………………………………………………………………...308
8.2 Impactul implementării MP la nivel structural……………………………………...309
8.3. Caracteristici ale evaluării schimbării……………………………………………….310
8.4 Impactul implementării MP la nivel social…………………………………………...311
Cap IX. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării……...313
9.1 Introducere……………………………………………………………………………..313
9.2 Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare…………..314
9.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare…………………..314
9.2.2 Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă socială……….315
9.3. Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare….316
9.4. Concluzii……………………………………………………………………………….318
9.5. Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare…………………………………….319
9.5.1. Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a masterplanului în
domeniul asistenţei sociale din judeţul sibiu………………………………..320
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
I. Nevoile actuale de asistenţă socială în judeţul
Sibiu
1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul
judeţului Sibiu 1.1.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Nevoile
de asistenţă socială în judeţul Sibiu”
La baza Analizei nevoilor actuale de asistenţă socială din judeţul Sibiu stă
considerarea Serviciilor de Asistenţă Socială (SAS) ca un ansamblu de măsuri, politici,
instituţii, organisme responsabile cu asigurarea unui nivel de bunăstare şi securitate socială
pentru toţi locuitorii judeţului şi în special pentru anumite categorii de populaţii vulnerabile
sau aflate în dificultate.
Această analiză este realizată sub forma unui studiu intitulat „Diagnoza nevoilor
actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu”, astfel încât ea să contribuie la o planificare
eficientă a măsurilor de asistenţă socială, cât şi la o alocare bugetară eficace, atât pentru
beneficiar, cât şi pentru furnizor.
Organizarea studiului „Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială” presupune
parcurgerea a trei paşi esenţiali: stabilirea unei teme caracteristice judeţului Sibiu; redactarea
unei metodologii de lucru şi construirea unor instrumente de lucru; stabilirea grupului ţintă
(vezi anexa 1.1).
Protecţia socială, asistenţa socială, asigurări sociale reprezintă sintagme utilizate de
teoreticienii şi practicieni din domeniul ştiinţelor sociale şi politice sau de factorii de decizie
politică pentru a descrie ansamblul de acţiuni, strategii, instituţii, reţele de servicii sociale
destinate persoanelor/ grupurilor/ comunităţilor defavorizate pentru a depăşi situaţiile de
dificultate pe care le suportă datorită inegalităţilor, lipsei sau insuficienţei de resurse şi
capacităţi individuale şi colective. Definirea principalelor concepte utilizate în analiză a
constituit un punct de plecare pentru elaborarea metodologiei de cercetare (vezi anexa 1.2.).
8
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1.1.2. Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul
Sibiu 1.1.2.1. Analiza legislaţiei din domeniul asistenţei sociale privind
nevoile actuale de asistenţă socială Principalele acte normative care reglementează nevoile de asistenţă socială şi satisfacerea
acestora prin măsuri de asistenţă socială din competenţa consiliilor judeţene/locale sunt:
1. Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
2. O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
3. Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile
sociale;
4. O.G. nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003
privind serviciile sociale;
5. Legea nr. 488/2004 de aprobare O.G. 86/2004 pentru modificarea si completarea
Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale;
6. H.G. nr. 1826/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
7. H.G. nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a
structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
8. H.G. nr. 1007/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2005 pentru
aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de
personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă
socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului
nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
9. H.G. nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de
acreditare a furnizorilor de servicii;
10. H.G. nr. 723/2006 privind modificarea H.G. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile
sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii;
9
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
11. O.M.M.S.S.F. nr. 71/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de
servicii sociale, încheiat de serviciile publice de asistenţă socială cu furnizorii de servicii
sociale;
12. O.M.M.S.S.F. nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de
servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditaţi conform legii, cu
beneficiarii de servicii sociale;
13. O.M.M.S.S.F. nr. 280/2006 privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii,
actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale;
14. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
15. H.G. nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul –cadru de organizare şi funcţionare
ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
16. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap;
17. Legea nr. 17 / 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
18. Legea nr. 16 / 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliul Naţional
al Persoanelor Vârstnice;
19. OUG nr. 184 / 2000 pentru modificarea şi completarea Legii 16/2000 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliul naţional al Persoanelor Vârstnice;
20. Legea nr. 217 / 2003 pentru prevenirea violentei in familie;
21. OG nr. 95 / 2003, privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru
prevenirea si combaterea violentei in familie;
22. Legea aprobare OG 95 / 2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.
Analiza axiologică a legislaţiei privind nevoia de asistenţă socială
1. Nevoia socială este definită în Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de
asistenţă socială (art. 5, lit. b)). Tipurile de nevoi sociale nu sunt stabilite prin lege. Acestea
sunt definite în literatura de specialitate. Nevoile sociale definite în literatura de specialitate se
regăsesc în prevederile legislative sub aspectul drepturilor beneficiarilor, a tipurilor de servicii
şi a furnizorilor care acordă servicii sociale.
2. Beneficiarii asistenţei sociale sunt stabiliţi în primul rând prin Legea nr. 47/2006,
Legea-cadru a asistenţei sociale.
Aceştia sunt:
a) beneficiarii de prestaţii sociale: persoana şi familia;
10
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
b) beneficiarii de servicii sociale: persoana, familia, grupurile şi comunităţile.
Tipologia beneficiarilor de servicii sociale este detaliată în O.G. nr. 68/2003
modificată şi completată prin O.G. nr. 86/2004, în H.G. 539/2005 modificată şi completată
prin H.G nr. 1007/2005 şi în OMMSSF nr. 280/2006 privind registrul electronic unic al
serviciilor sociale.
3. Clasificarea/tipurile de servicii sociale sunt reglementate de Legea nr. 47/2006, OG
nr. 68/2003 modificată şi completată prin OG nr. 86/2004, HG nr. 539/2005 modificată şi
completată prin HG nr. 1007/2005 şi OMMSSF nr. 280/2006.
4. Furnizorii de servicii sociale sunt definiţi prin Legea nr. 47/2006, precizaţi prin OG
nr. 68/2003 modificată şi completată prin OG nr. 86/2004, iar procedura de acreditare a
acestora este stabilită prin HG nr. 1024/2004.
5. Tipurile de instituţii (unităţi) de asistenţă socială sunt stabilite prin HG nr.
539/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1007/2005. Tipologia unităţilor de asistenţă
socială este stabilită pe categorii de beneficiari, iar la fiecare tip de unitate este prezentată
structura orientativă de personal şi tipurile de servicii care se acordă.
6. Alte reglementări. În Legea nr. 272/2004, Legea nr. 448/2006, Legea nr. 16/2000,
Legea nr. 217/2003 sunt prezentate aspecte specifice privind asistenţa socială pentru copil,
tânăr, familie, persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, persoanele victime ale violenţei
în familie. Astfel de reglementări apar şi în alte acte normative speciale privind alte categorii
de beneficiari.
În cele ce urmează analiza nevoilor actuale de asistenţă socială va fi realizată în
spiritul legislaţiei prezentate.
1.1.2.2. Tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul
regiunilor judeţului Sibiu şi evaluarea nevoilor actuale de asistenţă
socială la nivelul judeţului Sibiu
Condiţiile socio-economice actuale ce caracterizează societatea românească au generat
diferite opinii legate de recunoaşterea problemelor existente la nivelul comunităţii locale, dar
totodată şi de gruparea lor în funcţie de importanţa acordată. Analiza comparativă a datelor
din tabelul A.1.3.1 (anexa 1.3) arată că principalele probleme din sfera protecţiei şi
asistenţei sociale considerate majore sau foarte grave se prezintă astfel:
11
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
I. Zona Secaşelor-Târnave
Problemele considerate majore sunt percepute în proporţii relativ egale la nivelul
comunităţilor din mediul urban şi rural, (tabel A.1.3.1 – anexa 1.3), în următoarea ordine:
1. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice reprezintă o problema prioritară, în
proporţie de 43,5% (în mediul urban) şi 40% (în mediul rural) fiind generată de faptul că
societatea urbană, respectiv cea rurală nu mai are oferte pentru această categorie socială,
resursele dobândite pe parcursul vieţii de aceştia devin insuficiente, iar problemele de sănătate
fizică, mentală şi socială se accentuează. Expunem în continuare câteva dintre probleme aşa
cum au fost ele precizate de aceştia:
• sentimentul de inutilitate generat de încetarea activităţii profesionale şi concentrarea
atenţiei asupra propriei persoane;
• raportul inegal între pierderea treptată a abilităţilor profesionale dobândite pe parcursul
vieţii ca persoană activă economic şi însuşirea celor noi, de regulă casnice;
• victimizarea şi auto-victimizarea determină modificări comportamentale şi dificultăţi de
relaţionare;
• degradarea continuă a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei vârstnice determină o serie de
constrângeri asupra familiei acesteia, legate de asumarea responsabilităţii de a-i acorda
îngrijirile necesare.
În discuţiile avute cu respondenţii, pe parcursul realizării interviurilor, nu s-a încercat
minimalizarea rolului familiei şi nici încărcarea exclusivă a serviciilor sociale cu
responsabilitatea asistenţei persoanelor vârstnice ci, s-a făcut trimitere la soluţii prin
care rolul familiei şi a serviciilor sociale să se partajeze.
2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca o problemă majoră, (39,1%
în mediul urban şi 48% în mediul rural), având în vedere resursele financiare, statusul social
dat de valorile materiale dobândite, gestionarea sentimentelor la nivel individual, schimbarea
scalei de valori şi adaptarea comportamentelor individuale şi colective la noile valori.
Astfel, se manifestă tot mai acut neîncrederea sau chiar dispreţul faţă de cei care nu
reuşesc să se alinieze noilor standarde privind „condiţia umană” a epocii. O persoană fără
resurse materiale, financiare este o persoana judecată şi condamnată/considerată din start ca
incapabilă, ca „iraţională” în orice acţiune ar dori să întreprindă imediat sau în viitor (ex.
continuarea studiilor, căutarea unui loc de muncă, căsătoria, naşterea copiilor, etc).
Faptul că în mediul rural, resursele sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale
oraşului a condus inevitabil la scăderea nivelului de trai. Marea majoritate a populaţiei rurale
12
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
o formează pensionarii, beneficiarii de ajutor social în baza Legii nr. 416/2001, şomerii şi
persoanele cu handicap. Activităţile agricole scad în pondere - cea mai mare parte a forţei de
muncă emigrând către oraşe sau alte ţări. Foarte puţine comune (în special cele care sunt
avantajate prin poziţia geografică – apropierea de municipiul Mediaş, resurse naturale care
permit dezvoltare economică, etc.) au reuşit să reducă decalajul dintre forţa de muncă activă şi
cea neocupată. (Mediaş – ajutor social – 70 beneficiari; Moşna – ajutor social – 176
beneficiari) .
3. Asistenţa socială a copilului, (34,8% în mediul urban şi 32% în mediul rural) şi
asistenţa socială a persoanei cu handicap (34,8% în mediul urban şi 24% în mediul rural)
reprezintă o recunoaştere a importanţei lor, dar şi a sistemului de asistenţă socială de la nivel
judeţean şi local care ar trebui să acopere prin servicii adecvate nevoile celor două categorii
de populaţii vulnerabile.
În mediul rural, asistenţa socială a copilului are conotaţie diferită, iar accentul se pune
pe lipsa acută de informare/ consiliere pe diferite probleme legate de copil: elemente psiho-
sociale ale dezvoltării copilului, relaţia părinte-copil, metode psiho-pedagogice în educaţia
copilului, educaţie pentru un comportament sanogen, prevenirea unor comportamente
indezirabile, pregătire şi orientare profesională, etc.).
Considerăm că este important de semnalat faptul că în sate mai mici şi/ sau izolate,
copiii cu handicap sau cu boli cronice nu sunt şcolarizaţi sau nu sunt cuprinşi în programe de
recuperare, iar deseori suportul social acordat se reduce numai la obţinerea certificatului de
încadrare într-un grad de handicap.
4. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă, asistenţa socială a bolnavilor
cronici care au nevoie de ajutor permanent şi violenţa în familie au aceeaşi pondere ca
valoare pentru 30,4% din populaţia care locuieşte în mediul urban, şi o pondere diferită ca
valoare în mediul rural. Locul ocupat în ierarhia problemelor comunitare arată gradul de
cunoaştere sau de interes a populaţiei intervievate faţă de nevoile acestor categorii
vulnerabile.
Aşteptările exprimate faţă de nevoile persoanelor fără loc de muncă se orientează spre
îmbunătăţirea/diversificarea tipurilor de suport financiar/protecţie socială existente în prezent.
Pentru asistenţa persoanelor cu boli cronice sunt mai multe opinii ale populaţiei
din mediul urban şi cel rural cu privire la intervenţia statului:
măsuri de susţinere şi protecţie a familiilor care au în îngrijire bolnavi cronici
pentru a nu perturba grav echilibrul familiei, cum ar fi îngrijirile la domiciliu
13
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
(suport specializat temporar sau permanent, activităţi administrative, etc.) sunt
deseori menţionate în rândul respondenţilor,
măsuri de instituţionalizare a bolnavilor cronici de tip unitate medico-socială sau
socio-medicală (CIA, CITO) pentru degrevarea familiei de responsabilitatea
îngrijirii.
Violenţa în familie este un concept mai puţin cunoscut şi recunoscut în rândul
populaţiei rurale, care consideră că atitudinile şi comportamentul violent reprezintă măsuri
educative practicate în familie, având o valoare tradiţională şi în consecinţă acestea nu sunt
percepute ca o problemă.
Dintre probleme ale comunităţii apreciate ca fiind grave se remarcă asistenţa
medicală, situaţia din spitale, consumul de alcool şi starea drumurilor, între 26,1% şi 60,9%
de către populaţia din mediul urban.
II. Zona Sibiu
Problemele considerate majore şi grave sunt percepute fiecare în proporţii relativ egale
la nivelul comunităţilor din mediul urban şi rural, dar comparativ diferit între cele două tipuri
de probleme, (tabel A.1.3.2 – anexa 1.3), în următoarea ordine:
1. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problemă gravă
pentru populaţia urbană, 35,1% şi o problemă majoră pentru populaţia rurală, 60%. În
condiţiile în care această zonă a avut oportunităţi de dezvoltare a pieţei muncii, considerăm că
se conturează o serie de întrebări importante: dacă lipsa locurilor de muncă rămâne totuşi o
problemă, dacă populaţia din această zonă aspiră la anumite standarde de viaţă şi care se
contrazic cu oferta locurilor de muncă, dacă serviciile sociale de orientare, ocupare şi
integrare profesională sunt insuficiente.
2. Violenţa în familie este o problemă majoră pentru 16,9% din locuitorii care trăiesc
în oraş şi este o problemă gravă pentru 80% din cei care locuiesc în mediul rural, posibil
explicate prin creşterea gradului de conştientizare a comunităţii ca urmare a acţiunilor de
prevenire promovate de diverse servicii de asistenţă socială şi ONG-uri.
3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi consumul de alcool se situează la
acelaşi nivel, 15,6%, în ierarhia problemelor majore comunitare din mediul urban, şi respectiv
40% în ierarhia problemelor comunitare foarte grave din mediul rural.
4. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată de populaţia urbană ca fiind o
problemă majoră, 14,9% şi ca o problemă gravă, 35,7%. Din rândul populaţiei rurale, 40%
consideră că este o problemă majoră, iar 20% consideră că este o problemă foarte gravă.
14
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Itemii în aprecierea acestei probleme sunt: resursele financiare, statusul social,
comportamentele individuale şi colective, adaptate în funcţie de valorile promovate la nivelul
comunităţii.
5. Asistenţa socială a bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent este
catalogată de populaţia din această regiune ca fiind o problemă gravă, 19,5% în mediul
urban şi 60% în mediul rural, exprimată şi prin lipsa/ insuficienţa serviciilor primare/
specializate care să asigure nevoile de îngrijire ale acestei categorii de populaţie dependentă
social.
La nivelul regiunii Sibiu se identifică şi alte probleme comunitare considerate grave:
asistenţa medicală şi spitalele, asigurarea apei potabile şi starea drumurilor, 24% -30,5% în
mediul urban şi 20- 40% în mediul rural.
III. Valea Hârtibaciului
Problemele considerate majore sunt percepute în proporţii diferite la nivelul
comunităţilor din mediul urban şi rural, (tabel A.1.3.3 – anexa 1.3), în următoarea ordine:
1. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problema prioritară,
în proporţie de 42,9% (în mediul urban) şi 33,3% (în mediul rural) fiind generată de faptul că
această zonă cu o populaţie predominant rurală, a cunoscut un regres în dezvoltarea
economică locală şi a oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă.
2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este o problemă majoră în opinia
persoanelor intervievate din această regiune, 57,1% (mediul urban) şi 16,7% (mediul rural)
datorită unor cauze financiare sau adoptarea unor comportamente dezavantajoase social.
3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice este exprimată de populaţie ca fiind o
problemă majoră, dar în mod diferit în cele două medii de rezidenţă: 28,6% în mediul urban şi
8,3% în mediul rural. Reprezentativitatea redusă din mediul rural ne sugerează că motivaţia
este diferită faţă de oraş, unde persoana vârstnică devine inactivă economic la o vârstă mai
înaintată (70- 75ani).
4. Violenţa în familie şi consumul de alcool au aceaşi reprezentativitate în rândul
problemelor comunitare majore, 14,3% (mediul urban) şi 8,3%(mediul rural).
IV. Mărginimea Sibiului
Problemele considerate majore au valori reduse de reprezentativitate, iar problemele
grave se evidenţiază în diferite proporţii, (tabel A.1.3.4. – anexa 1.3):
15
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca problemă majoră de 27,3%
din populaţie datorită posibilităţilor reduse de obţinere a veniturilor.
2. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă reprezintă o problema prioritară,
în proporţie de 22,7%, demonstrată de dificultăţile de transformare a zonei predominant
agrară în zonă agro-turistică şi de standardele înalte care au bulversat condiţia locuitorului din
zonă.
3. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice considerată ca problemă foarte gravă de
către 19,7% din populaţie este explicată prin raportul inegal dintre profilul populaţiei din zonă
şi ineficienţa/ lipsa serviciilor specializate.
4. Asistenţa socială a copilului pentru 15,2 % dintre respondenţi reprezintă o problemă
gravă într-o zonă în care se consideră că există standarde de viaţă ridicate.
5. Asistenţa socială a persoanelor cu handicap este o problemă gravă, în proporţie de
10,6%, unde protecţia persoanelor cu handicap se reduce numai la acordarea de prestaţii
sociale.
V. Valea Oltului (tabel A.1.3.5. – anexa 1.3)
1. Asistenţa socială a persoanelor sărace este în opinia respondenţilor o problemă
prioritară, în proporţie de 63,2%, unde motivele invocate se focalizează pe incapacitatea
comunităţilor de a oferi oportunităţi de realizare a unui nivel socio-economic suficient pentru
această categorie vulnerabilă.
2. Asistenţa persoanelor fără loc de muncă este considerată o problemă majoră pentru
50% din populaţia din mediul rural, astfel că se subliniază interesul manifestat pentru
ocuparea şi încadrarea profesională.
3. Asistenţa medico-socială a bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent
ocupă un loc important în ierarhia problemelor foarte grave, fiind declarată de 31,6% din
populaţia intervievată, care invocă lipsa serviciilor primare şi specializate de asistenţă şi
îngrijire a bolnavilor cronici.
4. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, asistenţa socială a persoanelor cu
handicap, consumul de alcool în familie se află la acelaşi nivel, de 21,1%, în categoria
problemelor foarte grave.
Alte probleme considerate majore sunt: asistenţa medicală 31,6 % şi spitalele, 15,8%.
Implicarea autorităţilor locale şi judeţene, din analiza comparativă pe regiuni, este
solicitată de respondenţi în mod diferit (tabel A.1.3.6. – anexa 1.3):
16
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Zona Secaşelor- înfiinţarea/îmbunătăţirea serviciilor sociale
Sibiu- mai multă implicare
Valea Hârtibaciului- crearea mai multor locuri de muncă
Mărginimea Sibiului- acordarea de asistenţă socială
Valea Oltului- acordarea de ajutoare materiale.
Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor la nivelul judeţului este
(tabelul A.1.4.1 – anexa 1.4):
necesară pentru 42,1% din totalul respondenţilor, în special din regiunile Sibiu, Valea
Hârtibaciului şi Valea Oltului, şi
foarte necesară pentru 39,9% din totalul respondenţilor, în special din regiunile Zona
Secaşelor şi Mărginimea Sibiului (fig. 1.1).
Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor sociale
39,9% 42,1%
6,1% 7,5% 4,4%
Foarte necesar Necesar Puţin necesar Implicaresuficientă
NR
Fig. 1.1. Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind implicarea Consiliului Local în rezolvarea
problemelor sociale
In condiţiile actuale ale României, persoane şi grupuri se încadrează în categorii
sociale vulnerabile datorită incapacităţii de a reacţiona la schimbările sociale, economice,
politice ale perioadei de tranziţie.
Tipurile de nevoi resimţite şi exprimate de respondenţi sunt într-un raport
proporţional cu tipurile de venituri, iar 82% dintre beneficiari declară că veniturile le sunt
insuficiente. Frecvenţa cea mai mare a veniturilor este reprezentată, în ordine descrescătoare,
de: alocaţii de stat pentru copii, salarii, pensii, ajutor pentru încălzirea locuinţei, munci
ocazionale, ajutor social, alocaţii familiale, alocaţie pentru copil cu vârsta sub 2 ani (vezi
figura 1.2).
17
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Tipuri de venit ale beneficiarilor/ potentialilor beneficiari din jud. Sibiu
Pensie; 12,90%Ajutor social ; 8,04%
Alocaţie de stat pentru copii; 26,54%
Alocaţie pentru copil, vârsta sub 2 ani; 3,55%
Alocaţie familială; 7,10%
Munci ocazionale ; 9,16%
Salarii ; 19,07%
Fără venituri; 0,93%Alte surse de venit;
3,55%Ajutor pentru încălzirea
locuinţei; 9,16%
Fig. 1.2. Tipuri de venit ale beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari din jud. Sibiu
Analiza comparativă a datelor cu privire la principalele surse de venit în funcţie de regiune şi
mediul de rezidenţă (tab. A.1.5.1, A.1.5.2, A.1.5.3 – anexa 1.5) arată următoarea frecvenţă:
Zona Secaşelor- salarii (13,2%), ajutor social (6,6%)
Sibiu- salarii şi pensii (7,5%),
Valea Hârtibaciului- alocaţii de stat pentru copii (5,7%), pensii (5,3%), salarii (4,8%)
Mărginimea Sibiului- pensii (4,8%), alocaţii de stat pentru copii (2,2%)
Valea Oltului- salarii (6,1%), ajutor social (1,8%)
Se observă faptul că alocaţiile de stat pentru copii reprezintă o principală sursă de venit în
mediul rural, iar ajutorul social – o principală sursă de venit pentru familiile cu copii (fig. 1.3).
Principala sursa de venit in randul beneficiarilor/ potentialilor beneficiari la nivelul jud. Sibiu
33%
7%
27%
11%
14% 2% 2%1%3%
salarii
Munci ocazionale
Pensii
Ajutor social
Aloc. de stat ptr. copii
Aloc.ptr copil cu vârstasub 2 aniAloc familială
Fără venituri
Ate surse
Fig. 1.3. Principala sursă de venit în rândul beneficiarilor la nivelul jud. Sibiu
18
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Respondenţii argumentează că veniturile insuficiente numai uneori acoperă cerinţele
minime de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost (tab. A.1.6.1, A.1.6.2, A.1.6.3 –
anexa 1.6) în special pentru familiile cu copii din regiunile: Zona Secaşelor, Mărginimea
Sibiului, Valea Oltului şi unde principale surse de venit sunt: ajutorul social, muncile
ocazionale, salariile, alocaţiile familiale şi alocaţiile de stat pentru copii.
Analiza ponderii veniturilor necesare pentru asigurarea nevoilor familiei (fig. 1.4)
evidenţiază că suficienţa veniturilor pentru condiţiile minime de supravieţuire este pentru
38,6% dintre respondenţi, dar 43,4% dintre subiecţi reclamă insuficienţa veniturilor necesare
nevoilor familiale.
Nivelul veniturilor actuale necesare familiei
43,40%
38,60%
13,20%
1,80%
0,90%
2,20%
insuficiente
suficiente ptr. strictul necesar
suficiente ptr. un trai decent
permisivitatea ocazionala de a cumparabunuri scumpe
acopera toate trebuintele
NS/NR
%
Fig. 1.4. Nivelul veniturilor actuale necesare familiei
Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de
dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici sau
familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” şi „Valea Oltului” (tab. A.1.7.1
– anexa 1.7). Din totalul familiilor cu copii, 77,8% au trecut prin situaţii dificile cum ar fi:
restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a cumpăra alimente, îmbrăcăminte,
încălţăminte; ameninţări cu închiderea apei, curentului electric, gaze naturale, din cauza
neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă din cauza datoriilor, etc.
Analiza datelor rezultate din interviuri, în raport cu grupa de vârstă arată că cele mai
frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste cuprinse între 41-50 ani,
dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte categorii de vârstă.
19
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Nevoia de protecţie şi securitate se realizează nu numai prin asigurarea unei venit
suficient ci şi prin accesul la bunuri (casă, asigurări, etc.) şi stabilitatea locului de muncă. La
persoanele/ familiile vulnerabile aceste cerinţe sunt deficitare, exprimate în condiţiile de
locuit, dotarea locuinţei, loc de muncă. Din totalul persoanelor investigate, 54,4% au locuinţe
în regim de proprietate personală cu dotările corespunzătoare (apă, canalizare, electricitate,
gaze naturale), 21,9% au locuinţe - proprietatea părinţilor, 12,3% au locuinţe cu chirie sau
locuinţe sociale, unde cele mai multe dotări sunt: electricitate, încălzire cu lemne, fără
canalizare, acces la apă, echipare sumară cu mobilier şi aparate electrocasnice. Un procent de
11,4 % din respondenţi locuiesc în regim de persoane tolerate.
Relaţiile familiale. Dezvoltarea armonioasă a copilului se realizează numai într-un
mediu afectiv securizant, în care relaţiile intrafamiliale sunt pozitive, bazate pe afecţiune,
respect, încredere, suport moral. Opiniile respondenţilor cu privire la relaţiile dintre parteneri,
părinţi – copii (fig. 1.5), sau cele dintre membrii familiei şi alte persoane care coabitează sunt
pozitive în toate regiunile, de la 72,6% la 90,5% (tab. A.1.8.1 – anexa 1.8).
Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind calitatea relaţiei părinte- copil
foarte apropiată; 76,30%
mai puţin apropiată;
10,50%
distantă; 3,90% nu e cazul ; 9,20%
Fig. 1.5. Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind calitatea relaţiei părinte - copil
Importanţa relaţiilor familiale se reflectă şi în responsabilităţile asumate de părinţii în
creşterea şi dezvoltarea copiilor. Două dintre persoanele intervievate sunt tineri care provin
din centre de plasament, 2,6% din totalul respondenţilor au afirmat că au copii asupra cărora
s-a aplicat măsura de plasament şi unde persoanele care-i îngrijesc sunt rude de gradul II sau
asistenţi maternali – (0,8%), iar 97,4% din totalul subiecţilor au afirmat că nu au avut copii în
instituţii de ocrotire şi protecţie socială. Un aspect important îl reprezintă ponderea de 8,8%
20
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
dintre persoanele intervievate care afirmă că s-au gândit să-şi interneze copilul/ copiii într-un
centru de ocrotire/ protecţie socială.
Importanţa relaţiilor familiale rezidă şi din dinamica şi complexitatea violenţei
domestice - o problemă individuală, familială şi comunitară deoarece sunt afectate
relaţiile intra şi extrafamiliale şi prin consecinţele ei directe şi indirecte impune
intervenţie specializată.
Analiza datelor arată că tensiunile/violenţa în familie se manifestă într-o măsură medie
de: 32% la nivelul judeţului, 37% în regiunea Zona Secaşelor, 18,4% în regiunea Sibiu,
34,7% în regiunea Valea Hârtibaciului, 47,8% în regiunea Mărginimea Sibiului şi 23,8% în
regiunea Valea Oltului, (fig. 1.6, tab. A.1.8.2 – anexa 1.8).
Ponderea situaţiilor de violenţă domestică în rândul populaţiei din jud. Sibiu
In mică măsură23%
In măsură medie32%
In mare măsură11%
In foarte mare măsură
4%
NR14%
In foarte mică măsură
16%
Fig. 1.6. Ponderea situaţiilor de violenţă domestică în rândul populaţiei din jud. Sibiu
Cauzele cele mai frecvente în apariţia situaţiilor de violenţă domestică în rândul
populaţiei de la nivelul judeţului Sibiu sunt în ordine descrescătoare: consumul de alcool,
lipsa comunicării intrafamiliale, supraaglomerarea spaţiului de locuit, lipsa unui loc de muncă
stabil, lipsa veniturilor (fig. 1.7).
La nivelul regiunilor, reprezentarea cauzelor violenţei domestice suportă modificări ca
pondere şi tip de cauză (tab. A.1.8.3 – anexa 1.8):
Zona Secaşelor - lipsa veniturilor şi a unui loc de muncă stabil, consumul de alcool;
Sibiu - lipsa veniturilor, a locului de muncă stabil, supraaglomerarea spaţiului de locuit;
Valea Hârtibaciului - lipsa veniturilor şi a unui loc de muncă stabil, lipsa comunicării
intrafamiliale;
21
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Mărginimea Sibiului - lipsa veniturilor, lipsa comunicării intrafamiliale, lipsa unui loc de
muncă stabil, supralicitarea spaţiului de locuit;
Valea Oltului - preponderent, lipsa veniturilor.
Cauze ale violenţei domestice în rândul populaţiei din jud. Sibiu
17,1 21,9
56,6
16,2 10,1 10,1
82,9 78,1
43,4
83,8 89,9 89,9
Lipsa veniturilor
Consumul de alcool
Alte cauze
cauze invocate
% NuDa
Figura 1.7. Cauzele invocate pentru situaţiile de violenţă domestică în rândul
populaţiei din jud. Sibiu
Petrecerea timpului liber cu membrii familiei, în special cu copiii, în prezent tinde să
se reducă foarte mult datorită schimbărilor economico-sociale profunde care s-au produs în
societatea românească. De asemenea schimbări semnificative sunt şi la nivelul familiei,
începând cu nuclearizarea familiei până la valorile familiale şi concepţiile despre viaţă sau
modul în care fiecare membru al familiei înţelege să-şi asume rolurile din interiorul familiei.
Argument este ponderea de 45 % dintre cei care au răspuns afirmativ în cazul interviului, care
declară că timpul liber pe care îl rezervă copiilor sau partenerului de viaţă este redus la minim,
cu precădere pentru persoanele din „Zona Secaşelor” şi „Sibiu” (tabel a.1.8.4 – anexa 1.8).
Analiza comparativă pe regiuni sugerează că sunt şi persoane din rândul subiecţilor, de
exemplu 63,3% din populaţia investigată din Valea Hârtibaciului, care afirmă că nu alocă
timp pentru ceilalţi membri ai familiei, invocând diverse motive: mărirea intervalului de
muncă, modificarea priorităţilor în asigurarea condiţiilor de viaţă familială, etc.
22
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Credinţa/ apartenenţa religioasă a individului sau familiei reprezintă o modalitate,
considerată importantă, de exprimare a propriei identităţii sau de suport moral în depăşirea
dificultăţilor întâmpinate pe parcursul vieţii. Respondenţii, în proporţie de 57% au răspuns
afirmativ la întrebarea „Dacă participă la slujbele religioase?”, dintre care se remarcă cei cu
vârste cuprinse între 31 şi 60 de ani.
Educaţia este un drept fundamental al omului recunoscut în reglementările interne şi
internaţionale. Ea este şi un proces care are ca finalitate socializarea individului şi
recunoaşterea identităţii sale (E. Stănciulescu, 1997). În literatura de specialitate există
numeroase studii care subliniază importanţa rolului familiei în creşterea şi educarea copiilor, a
modelelor familiale şi educative pe care familia le adoptă în producerea imaginii de sine
pentru fiecare membru al familiei (partener de viaţă, părinte, copil).
Din analiza datelor comparative pe regiuni rezultă că frecvenţa la şcoală variază între
12,3% şi 20,4%. Cauzele absenteismului şcolar mai frecvente sunt (tab. A.1.9.1, A.1.9.2 –
anexa 1.9):
• Zona Secaşelor - absenţa îmbrăcămintei/încălţămintei (22,4%), costuri foarte mari (18,4%),
• Sibiu - probleme de sănătate (23,1%), costuri foarte mari (34,7%),
• Valea Hârtibaciului - absenţa îmbrăcămintei/încălţămintei şi probleme de sănătate (20,8%),
• Valea Oltului - probleme de sănătate (66,7%), costul transportului (33,3%).
Datele comparative pe grupe de vârstă şi structura familiei arată că în proporţie de
14,3%, copiii cu vârste între 10 şi 17 ani, ce provin din familiile numeroase (peste 3 copii) şi
din familiile monoparentale au dificultăţi şcolare.
Grupa de vârstă „51- 60 ani” este cea mai frecventă, unde respondenţii - cu statut de
părinte sau de bunic sau de tutore legal - au în îngrijire copiii cu dificultăţi şcolare.
Respectarea dreptului la educaţie a copiilor se reflectă şi în gradul de implicare a
familiei în relaţia cu şcoala. Din această perspectivă interesul părinţilor în a oferi sprijin
copiilor în activităţile şcolare se conturează în modul următor (tab. A.1.9.3, A.1.9.4, A.1.9.5 –
anexa 1.9):
• Persoana de sprijin cea mai des întâlnită este mama, în 36% dintre răspunsurile subiecţiilor,
• Interesul părinţilor pentru situaţiile şcolare ale copiilor este minimum de 32% concretizat în
participarea numai la şedinţele cu părinţii, din care semnificativ se remarcă Zona Secaşelor
(13,6%) şi neimplicarea (2,2%) pentru cei din Mărginimea Sibiului.
23
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Implicarea părinţilor în activităţile coordonate de şcoală este mai frecventă în Zona
Secaşelor (13,2%) şi Valea Hârtibaciului (7,5%) şi nulă în Mărginimea Sibiului şi Valea
Oltului.
Considerăm că datele oarecum contradictorii legate de interesul părinţilor faţă de
educaţia copiilor sugerează diversitatea modalităţilor prin care înţeleg părinţii să-şi asume
responsabilităţile părinteşti în acest sens.
Un argument este gradul de cunoaştere a drepturilor copilului în rândul familiei/
populaţiei, ce prezintă valori diferite, din care 44,3% dintre respondenţi afirmă o cunoştere
parţială a acestor drepturi (fig. 1.8).
În acest sens semnificativ este faptul că cei mai mulţi dintre părinţii care au fost
intervievaţi reclamă necesitatea de a se înfiinţa şi de a funcţiona centre de zi pentru copii,
unde să se furnizeze servicii educaţionale.
Cunoasterea drepturilor copilului în rândul populaţiei din jud. Sibiu
NR; 3,10%
nu ; 17,10%
partial; 44,30%
da; 22,80%
nu e cazul; 12,70%
Fig. 1.8. Cunoaşterea drepturilor copilului în rândul populaţiei din jud. Sibiu
Starea de sănătate a omului este un deziderat major pentru fiecare persoană şi pentru
societate. Când se vorbeşte de sănătate accentul cade atât pe absenţa bolii cât şi pe menţinerea
acelei stări de bine în plan fizic, mental şi social. Dreptul la sănătate se reflectă şi în politicile
sociale din domeniul sănătăţii, respectiv a modului de organizare şi funcţionare a sistemului
de sănătate.
Este important de menţionat că persoanele intervievate, indiferent de vârstă, sex şi
mediul de rezidenţă au afirmat, într-un raport de 95,6%, că membrii familiilor lor beneficiază
de serviciile oferite de medicul de familie, în cadrul reţelei de asistenţă medicală primară.
24
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Se constată că 75% din populaţia investigată la nivelul jud. Sibiu invocă motive ale
absenţei accesului la asistenţa medicală primară: lipsa contribuţiei la plata asigurărilor de
sănătate şi/ sau a medicului de familie, refuzul înscrierii la medicul de familie. Din ansamblul
motivelor invocate de populaţia jud. Sibiu, care fac referire la limitarea accesului la serviciile
de sănătate primare, cele mai importante sunt (tab. A.1.10.1 – anexa 1.10):
Orarul medicului şi timpul lung de aşteptare în regiunea Valea Hârtibaciului (40%).
Costurile pentru serviciile medicale şi atitudinea/ comportamentul cadrelor medicale în
regiunea Mărginimea Sibiului (50%).
Distanţa faţă de cabinetul medical în regiunea Valea Oltului (50%).
Motivele au fost invocate preponderent de către respondenţii din zona urbană – 60,5%
(tab. A.1.10.2 – anexa 1.10).
Asistenţa socială vizează individul, grupul sau comunitatea care se confruntă cu
probleme generate fie de insuficienţa/lipsa resurselor material-financiare şi repartiţia lor
inechitabilă, fie de lipsa capacităţilor individuale sau de grup în gestionarea şi rezolvarea
problemelor (tab. A.1.7.3, A.1.7.4 – anexa 1.7). Prin finalităţile sale, asistenţa socială
urmăreşte să asigure persoanelor, grupurilor sau comunităţilor vulnerabile cadrul necesar de
resurse umane, material-financiare şi instituţionale, astfel încât aceştia să depăşească aceste
probleme şi să fie capabili de a răspunde corespunzător la cerinţele de adaptare şi integrare
socială.
0,6%
0,0%
17,1%
23,4%
36,0%
29,7%
17,1%
10,9% 15,2%
12,5%
6,7%
14,1%
6,1%7,8%
1,2% 1,6%
sub 18ani
18- 30ani
31- 40ani
41- 50ani
51- 60ani
61- 70ani
71- 80ani
peste80 ani
grupe de vârstă
Ponderea persoanelor cu probleme/dificultăţi sociale
Da, are probleme/ dificultăţiNu e cazul
Fig. 1.9. Ponderea populaţiei cu probleme/ dificultăţi sociale din jud. Sibiu
25
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
La nivelul comunităţii, persoanele aflate în situaţii de dificultate sunt cunoscute în
raporturi diferite în funcţie de vârsta respondenţilor. Din graficul 1.9, observăm că 36% din
totalul respondenţilor din grupa de vârstă „31 - 40 ani” şi 17,1% din grupa „18 - 30 ani”
respectiv grupa „41 - 50 ani” au răspuns afirmativ la întrebarea „Dacă au informaţii despre
persoane care se află în situaţii de dificultate?”. La celelalte grupe de vârstă, ponderea
răspunsurilor pozitive ale respondenţilor au valori diferite. Analiza comparativă a acestor date
sugerează că membrii comunităţii deţin o cantitatea redusă de informaţii despre persoanelor
vulnerabile/defavorizate din respectiva comunitate (tab. A.1.7.5, A.1.7.6 – anexa 1.7) .
Frecvenţa răspunsurilor persoanelor intervievate, legate de membrii familiei care se
află în situaţii de dificultate, diferă pe grupe de vârstă a respondenţilor şi mediul de rezidenţă.
64 % dintre membrii familiei care sunt in dificultate provin din mediul urban (fig. 1.10).
Ponderea membrilor familiei in situatii de dificultate in raport cu mediul de rezidenta
36%
64%
urban rural
Fig. 1.10. Ponderea membrilor familiei aflaţi în situaţii de dificultate în raport cu
mediul de rezidenţă
Cunoaşterea categoriilor de populaţii vulnerabile şi a caracteristicilor specifice ale
acestora este importantă în realizarea procesului asistenţial orientat spre identificarea,
descrierea şi rezolvarea problemelor în termeni individuali şi colectivi. Noile abordări în
asistenţă socială subliniază importanţa implicării persoanei/ grupului vulnerabile într-
un parteneriat real, unde în opinia specialiştilor, aceasta/ acesta devine „client” deoarece
este solicitat să-şi asume responsabilităţile specifice parteneriatului.
La nivelul jud. Sibiu tipologia clienţilor este în concordanţă cu specificul situaţiilor de
dependenţă cu care aceştia se confruntă. Prin coroborarea datelor (tab. A.1.7.7, …, A.1.7.13 –
anexa 1.7) care se referă la persoanele vulnerabile din familie şi din comunitate se identifică o
ierarhie specifică pe fiecare regiune, în ordine descrescătoare:
I. În regiunea Zona Secaşelor:
persoana/ familia săracă,
26
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
copilul cu dificultăţi şcolare,
persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,
persoană vârstnică grav bolnavă (dependentă),
persoana cu o boală cronică sau incurabilă
copil cu părinţi plecaţi în străinătate
persoana dependentă de alcool
II. În regiunea Sibiu:
persoana/ familia săracă,
persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,
persoană cu deficienţă/handicap,
persoană cu o boală cronică sau incurabilă copil /copii cu un singur părinte persoană vârstnică grav bolnavă
1. În regiunea Valea Hârtibaciului:
persoana/ familia săracă,
persoană cu deficienţă/handicap,
tânăr din sistemul de protecţie socială persoană vârstnică grav bolnavă
IV. În regiunea Mărginimea Sibiului:
persoana/ familia săracă,
persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă,
persoană cu o boală cronică sau incurabilă
persoană vârstnică grav bolnavă
V. În regiunea Valea Oltului:
persoana/ familia săracă,
persoană şomeră,
persoană cu deficienţă/handicap,
persoană vârstnică grav bolnavă
În literatura de specialitate sunt descrise mai multe modele teoretice în analiza
problemelor sociale. În opinia specialiştilor, nevoia personală/ trebuinţa şi problema socială
sunt concepte diferite între care există o strânsă relaţie, în sensul că problema socială este
rezultatul nesatisfacerii unor trebuinţe umane. Din perspectivă structuralistă, problema
socială este definită ca „...o caracteristică, o situaţie, un fapt care intervine în dinamica
sistemului social perturbându-i funcţionarea normală ” (C. Bocancea, 2003). Problema socială
27
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
poate fi rezultatul decalajului dintre optim şi real, şi care necesită intervenţie specializată
pentru rezolvarea ei.
Din datele comparative pe regiuni legate de situaţiile problematice pentru care se
apelează la intervenţie specializată, rezultă că, în rândul subiecţilor intervievaţi, apar
următoarele probleme sociale din anexa 1.3 (tab. A.1.3.7, …, A.1.3.11):
I. Zona Secaşelor
Probleme resimţite şi recunoscute de beneficiari ca fiind majore sau grave sunt
percepute în mod diferit:
1. Lipsa de perspective se situează în vârful piramidei de probleme resimţite şi
recunoscute de beneficiari şi reprezintă în proporţie de 31,3% o problemă majoră. Prioritatea
acestei probleme sociale la nivel individual şi familial considerăm că exprimă gravitatea unei
stări de fapt - serviciilor sociale nu răspund nevoilor clientului, care se simte „victimă” şi nu
beneficiar.
2. Probleme cu sănătatea, probleme legate de hrănire şi hidratare, îmbrăcare-
dezbrăcare, alte probleme financiare sunt recunoscute de beneficiari ca şi probleme majore
într-un raport de 27,1% fiecare, care indică destul de clar aşteptările populaţiei referitoare la
tipurile, modul de organizare şi fiuncţionare a serviciilor sociale.
3. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi probleme cu păstrarea
igienei personale, (22, 9%) sunt considerate problemelor sociale majore la nivel individual şi
familial şi pot constitui argument în nevoia de pliere a serviciilor sociale pe nevoile clientului.
4. Violenţa în familie (20,8%), probleme de adaptare/ integrare şcolară (18,8%) şi
lipsa oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă (22,9%) sunt incluse în categoria
problemelor majore sau grave, ce completează ierarhia de probleme sociale ale beneficiarilor.
II. Sibiu
Populaţia din regiunea Sibiu recunosc următoarele probleme grave prioritare:
1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (61,6%) şi alte probleme
financiare (50,9%) sunt considerate probleme grave prioritare în rândul beneficiarilor, care
consideră că întâmpină dificultăţi majore în a-şi asigura nevoile minime necesare pentru o
viaţă decentă.
2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă (49,7%) şi lipsa locului de muncă
(44%) ocupă locul secund în ierarhia problemelor grave într-o directă conotaţie cu problemele
anterior menţionate.
28
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Lipsa de perspective în proporţie de 36,5% este inclusă în tabloul problemelor grave
ale individului, unde în opinia noastră reprezintă necesitatea de îmbunătăţi sau a reorganiza
serviciile sociale astfel încât clientul să fie partener real în procesul asistenţial.
4. Probleme cu sănătatea (20,8%) şi existenţa unor dizabilităţi (18,9%) sunt probleme
grave, exprimate de populaţiei atât ca problemă individuală/ familială cât şi ca problemă a
comunităţii, astfel că se impune asigurarea de servicii medicale şi medico-sociale calitativ
superioare.
5. Lipsa unei locuinţe este o problemă gravă resimţită de 25,8% din populaţia
investigată şi care generează dificultăţi în îndeplinirea rolurilor sociale.
III. Valea Hârtibaciului
Beneficiarii şi potenţialii beneficiari din regiune includ în tabloul problemelor sociale
individuale şi familiale următoarele probleme grave sau majore:
1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi lipsa unei locuinţe
(26,3%), şi alte probleme financiare (21,1%) sunt considerate probleme grave din vârful
piramidei de probleme individuale şi familiale ce determină consecinţe importante în
asigurarea un mod de viaţă confortabil.
2. Lipsa de perspective (26,3%) se situează în primul eşalon de probleme grave ale
beneficiarilor, justificată (pe parcursul discuţiilor directe) cu argumente similare întâlnite în
celelalte regiuni.
3. Violenţa în familie (15,8%) urmează în ierarhia problemelor sociale, beneficiarii
susţinând că este generată de insuficienţa veniturilor şi lipsa comunicării în familie.
IV. Mărginimea Sibiului
Condiţiile socio-economice şi culturale din această zonă reprezintă un factor important
în existenţa următoarelor probleme grave individuale şi familiale:
1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (84,8%), alte probleme
financiare (78,8%) şi lipsa unei locuinţe (59,1%), sunt considerate probleme grave din vârful
piramidei de probleme individuale şi familiale, cu precădere în mediul rural, caracterizat prin
slaba reprezentativitate a surselor de venit.
2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă (66,7%) şi lipsa locului de muncă
(65,2%) ocupă al doilea loc în ierarhia problemelor grave într-o directă conotaţie cu nivelul
redus sau inexistent al veniturilor salariale.
3. Probleme cu sănătatea (19,7%) şi probleme cu păstrarea igienei personale (10,6%)
sunt apreciate de beneficiari ca fiind probleme majore importante.
29
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
4. Existenţa unor dizabilităţi, probleme cu păstrarea igienei locuinţei, probleme de
gospodărire au valori egale (9,1%), şi arată tipologia clienţilor specifică aceste regiuni, dar şi
necesitatea înfiinţării unor servicii specializate adecvate.
V. Valea Oltului
Tabloul problemelor sociale majore sau grave ale populaţiei este reprezentat în
următoarea ierarhie:
1. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine (53,8%), lipsa de
perspective (53,8%) şi alte probleme financiare (51,3%) sunt principalele probleme grave ale
beneficiarilor în eforturile lor de a-şi asigura condiţiile de supravieţuire.
2. Lipsa posibilităţilor de a ocupa un loc de muncă şi lipsa locului de muncă au aceaşi
valoare (46,2%) completează tabloul problemelor grave şi care într-o oarecare măsură explică
insuficienţa veniturilor în rândul populaţiei vulnerabile.
3. Existenţa unor dizabilităţi este o problemă gravă pentru 17,9% din populaţia
vulnerabilă din această regiune, care indirect determină sau favorizează apariţia altor
probleme la nivel individual/ familial şi comunitar cum ar fi: probleme cu păstrarea igienei
personale şi a locuinţei, probleme de gospodărire şi probleme de asigurarea adecvată a
asistenţei medicale şi medico-sociale în comunitate.
Tabloul problemelor sociale ale beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari este într-o
mică măsură asemănător cu tabloul nevoilor de asistenţă socială considerate prioritare de
către respondenţi, în ordine descrescătoare: financiare, sănătate, dizabilităţi, ocuparea unui loc
de muncă, îngrijire personală, alte nevoi, lipsa unui îngrijitor, comunicare, gospodărire,
educaţionale, protecţie, acces la serviciile sociale, adaptare/ integrare profesională (fig. 1.11).
Ponderea nevoilor prioritare ale beneficiarilor din jud. Sibiu
0,44%4,18%1,98%
12,09%
4,62%
14,07%26,15%
2,86% 3,96% 3,08%3,08%
6,59%
16,92%
dizabilităţi probleme financiare/ materiale sănătateîngrijire personală gospodărire adaptare/integrare şcolarăcomunicare protectie adaptare/ integrare profesionalălipsa unui îngrijitor acces la serviciile sociale ocuparea unui loc de muncăaltele
Fig.1.11. Ponderea nevoilor prioritare ale beneficiarilor din jud. Sibiu
30
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Analiza datelor arată că nevoile de sănătate, îngrijiri personale şi dizabilităţi modifică
ierarhia problemelor sociale identificate ca fiind mai reduse în importanţă. Analiza
comparativă a datelor privind problemele principale ale populaţiei vulnerabile în raport cu
grupa de vârstă se constată că ierarhia problemelor respectă în general tabloul problemelor
individuale şi familiale în funcţie de regiuni şi este într-un raport direct cu caracteristicile
vârstei clientului (tab. A.1.7.5 – anexa 1.7):
La grupa de vârstă „sub 18 ani”, principala problemă o reprezintă lipsa locului de muncă,
100%.
La grupa de vârstă „18- 30 ani” cele mai frecvente probleme sunt: probleme financiare
25%, lipsa locului de muncă 21,43%, lipsa resurselor materiale 11,9% şi existenţa
dizabilităţilor psihice 7,14%.
La grupa de vârstă „31- 40 ani” sunt următoarele probleme recunoscute de beneficiari:
probleme financiare 14,94%, lipsa locului de muncă 13,23%, lipsa resurselor materiale
6,90% şi probleme comportamentale 6,32%.
La grupa de vârstă „41- 50 ani” probleme specifice resimţite şi exprimate de beneficiari
sunt: probleme financiare 20%, lipsa locului de muncă 10,77%, lipsa medicamentelor/
dispozitivelor medicale, probleme de îngrijire personală, probleme comportamentale şi cu
consumul de alcool, lipsa unui îngrijitor au valori identice de 6,15%.
La grupa de vârstă „51- 60 ani” se identifică: probleme financiare 14,94%, probleme de
îngrijire personală 13,79%, dizabilităţile şi probleme de îngrijire a locuinţei 6,90%, lipsa
locului de muncă şi probleme familiale 5,75%.
La grupa de vârstă „61- 70 ani” sunt resimţite următoarele probleme: probleme
financiare 25,81%, dizabilităţile psihice 12,90%, dizabilităţi fizice şi probleme
comportamentale 9,68%.
La grupa de vârstă „71- 80 ani” apar ca principale probleme: probleme financiare
21,43%, lipsa unui îngrijitor 17,86%, dizabilităţi fizice şi probleme de îngrijire personală
14,29%.
La grupa de vârstă „peste 80 ani” sunt probleme specifice, astfel: probleme financiare,
lipsa unui îngrijitor, dizabilităţi şi probleme de îngrijire personală 14,29% fiecare.
Studiile recente arată că România cunoaşte o creştere semnificativă a numărului de
persoane dependente social, iar în acest context nevoia de asistenţă şi protecţie socială se
constituie într-un obiectiv prioritar al politicilor sociale şi transpus în practică prin intervenţia
asistenţilor sociali şi altor profesionişti.
31
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
La nivelul populaţiei vulnerabile din jud. Sibiu, 58,3% au răspuns afirmativ de
necesitatea de a beneficia de asistenţă socială pentru a depăşi situaţiile de dependenţă socială
(fig. 1.12), iar în analiza comparativă pe regiuni, 26,3% dintre respondenţii din regiunea
Valea Hârtibaciului şi peste 50% dintre respondenţii din celelalte regiuni consideră că au
nevoie de servicii de asistenţă socială, care să întâmpine dificultăţile cu care se confruntă.
situatia persoanelor din familie care au nevoie de asistenta sociala
da; 58,3%
nu; 41,7%
Fig. 1.12. Nevoia de asistenţă socială recunoscută de beneficiari din jud. Sibiu
Prestaţiile şi serviciile sociale se acordă la cererea persoanelor dependente social şi
din aceste considerente opiniile respondenţilor faţă de aceste prestaţii şi servicii sunt
eterogene în raport cu mediul de rezidenţă, dar omogene într-un raport direct cu nevoile de
asistenţă socială identificate.
Corespondenţa dintre problemele sociale şi tipurile de ajutoare, prestaţii şi servicii
sociale se reflectă în numărul beneficiarilor şi în cantitatea acestor forme de ajutorare a
persoanelor dependente social. Din figurile 1.13, 1.14 şi 1.15 se observă că, în perioada 2008
– 2009, la 30,5% din populaţia vulnerabilă din cele cinci regiuni s-a acordat prestaţii şi
servicii, dar în mod inegal şi unde se remarcă ponderea pentru prestaţii mai mică în regiunea
Sibiu, respectiv ponderea mai mică pentru servicii în regiunea Mărginimea Sibiului.
ponderea beneficiarilor de bunuri si servicii sociale
30,50%
69,50%
danu
Fig. 1.13. Ponderea beneficiarilor de bunuri si/sau servicii sociale in perioada 2008- 2009
32
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Ponderea prestatiilor acordate in perioada 2008- 2009
87,50%
44%
73,70% 71,20%
53,80%
12,50%
56%
26,30% 28,80%
46,20%
Zona Secaşelor Sibiu ValeaHartibaciului
MarginimeaSibiului
Valea Oltului
%
DaNu
Figura 1.14. Ponderea prestaţiilor acordate la nivelul jud. Sibiu în perioada 2008- 2009
Ponderea serviciilor sociale acordate in perioada 2008- 2009
83,3%
49,7%
52,6%
19,7%
56,40%
16,7%
50,3%
47,4%
80,3%
43,60%
Zona Secaşelor
Sibiu
Valea Hartibaciului
Marginimea Sibiului
Valea Oltului
Nu
Da
Figura 1.15. Ponderea serviciilor sociale acordate în perioada 2008- 2009 la nivelul jud. Sibiu
Cele mai frecvente prestaţii şi servicii acordate beneficiarilor de asistenţă socială în
perioada 2008 – 2009 (tab. A.1.11.1, A.1.11.2 – anexa 1.11 – şi tab. 1.1) au fost orientate pe
grupele de vârstă, din care se evidenţiază grupele 18-30, 31-40, 41-50 şi 51-60 ani, repartizate
în ordine descrescătoare, în funcţie de regiune (tab. A.1.11.3, A.1.11.4 – anexa 1.11):
Tabel 1.1. Prestaţii şi servicii acordate frecvent beneficiarilor în perioada 2008 – 2009
Regiunea Bunuri/ Prestaţii sociale Servicii sociale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Produse alimentare Informare Medicamente gratuite sau compensate Consiliere socială Produse non-alimentare Consiliere juridică
Zona Secaşelor
Ajutor social Socializare/petrecerea timpului liberMedicamente gratuite sau compensate Instruire şi pregătire profesională Transportul în comun gratuit Orientare/ calificare profesională Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Asistenţă şi îngrijiri medicale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Informare
Sibiu
Scutire de impozite şi taxe Consiliere socială
33
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Medicamente gratuite sau compensate Ajutor pt. nevoi personale Alocaţie familială Informare Ajutor social Consiliere socială
Valea Hârtibaciului
Produse non-alimentare Consiliere juridică Ajutor social Informare Produse alimentare Consiliere socială Ajutor pentru încălzirea locuinţei As. psihopedagogică specială Medicamente gratuite sau compensate Instruire şi pregătire profesională
Mărginimea Sibiului
Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Socializare/petrecerea timpului liberAjutor social Informare Ajutor pentru încălzirea locuinţei Asistenţă şi îngrijiri medicale Medicamente gratuite sau compensate Consiliere socială Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Inserţie/reinserţie socio-
profesională
Valea Oltului
Produse de panificaţie/lactate pentru elevi Orientare/ calificare profesională
Gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de prestaţii şi servicii este pozitiv numai în
proporţie de 37,5 %, iar beneficiarii care au răspuns negativ au invocat frecvent motive de
insatisfacţie cum ar fi: calitatea şi cantitatea serviciilor, dezinteresul autorităţilor, costul ridicat
al serviciilor medicale, insuficienţa resurselor financiare, birocraţia din sistem.
Din analiza interviurilor rezultă alte motive de nemulţumire: orarul, dotarea
necorespunzătoare şi plata serviciilor sociale (fig. 1.16, tab. A.1.11.5 – anexa 1.11).
49,8%
12,1%17,2%
20,3%
0,0% 0,6%
da, sunt motive denemultumire
nu, nu sunt motivede nemultumire
nu stiu
gradul de satisfactie a beneficiarilor fata de serviciile sociale
urban
rural
Fig. 1.16. Gradul de satisfacţie a beneficiarilor faţă de serviciile sociale
Persoanele vulnerabile de la nivelul jud. Sibiu care nu a beneficiat de asistenţă socială
afirmă că s-au aflat în diverse situaţii cum ar fi:
• nu ştie unde, cum şi la cine să se adreseze atunci când are nevoie (26%), în special pentru
grupa de vârstă „61- 70 ani”
34
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• nu a avut nevoie de asistenţă socială (26%), în special pentru grupa de vârstă „31- 40 ani”
• nu a obţinut ajutor atunci când a solicitat ajutor (17%), în special pentru grupe de vârstă
„31- 40 ani” şi „41- 50 ani” (fig. 1.17 şi tab. A.1.11.6 – anexa 1.11):
Situatia persoanelor defavorizate care nu au beneficiat de bunuri si servicii sociale
a solicitat ajutor, dar nu l-a
obtinut17%
are nevoie, dar nu stie sa solicite
ajutor26%
nu a fost cazul26%
alta situatie2%
NR29%
Fig. 1.17. Situaţia persoanelor defavorizate care nu au beneficiat de bunuri/ servicii sociale
în perioada 2008 - 2009
Principalii furnizori în acordarea prestaţiilor şi serviciilor către populaţia investigată
sunt: SPAS din subordinea consiliilor locale (24,2%), ONG- uri (6,6%), DGASPC (3,3%),
alte instituţii publice (2,4%) şi Biserica (2,1%) (tab. A.1.11.7 – anexa 1.11).
În raport cu problemele lor sociale, respondenţii interviurilor şi-au exprimat opiniile
pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor servicii care să rezolve parţial sau total situaţiile
problematice cu care se confruntă, dintre care cele mai frecvent invocate sunt:
centre de zi pentru copii,
servicii educaţionale prin care să ofere ajutor în depăşirea dificultăţilor şcolare,
consiliere psihologică şi socială,
suport pentru integrare profesională.
Cunoasterea modalitatilor de a beneficia de servicii sociale
23%
28,10%
18,70%
8,80%
4,50%
16,60%
0,30%0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
in foarte mica masura
in mica masura
in masura medie
in mare masura
in foarte mare masura
nu stiu
NR
Fig. 1.18. Cunoaşterea modalităţilor de a beneficia de servicii sociale la nivelul jud. Sibiu
35
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Accesarea serviciilor sociale şi de asistenţă socială este limitată de lipsa de cunoaştere
sau de cunoaşterea sumară a serviciilor sociale existente la nivelul comunităţii. Astfel 13,3%
dintre afirmaţiile respondenţilor sunt de tipul: „în mare măsură” şi „în foarte mare măsură”.
Analiza datelor, cu privire la gradul de cunoaştere a serviciilor sociale de către
beneficiarii şi potenţialii beneficiari din cele cinci regiuni ale judeţului arată că se cunoaşte
(tabel A.1.12.1 – anexa 1.12):
• în măsură medie în regiunea Zona Secaşelor (35,4%),
• în mică măsură în regiunile Sibiu (32,1%), Valea Hârtibaciului (26,3%) şi Valea
Oltului (53,8%),
• în foarte mică măsură în regiunea Mărginimea Sibiului (40,9%).
Gradul de informare a populaţiei din jud. Sibiu despre serviciile sociale existente este
de 88, 6% (figura 1.19), dar numai 28,1 % dintre respondenţi se informează frecvent, despre
serviciile sociale, iar sursele de informare sunt în ordine descrescătoare: mass-media,
primărie, vecini/ prieteni, rude, alte instituţii publice, lideri locali. Activitatea ONG-urilor din
domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este cunoscută de beneficiari şi potenţiali beneficiari
în proporţie de 9,7% (tabel A.1.12.2 – anexa 1.12).
Gradul de informare despre prestaţii şi servicii
da; 88,60%
nu; 11,40%
Figura 1.19. Gradul de informare al populaţiei despre prestaţii şi servicii la nivelul jud. Sibiu
La nivelul regiunilor, ierarhia surselor de informare suportă modificări reduse (tab.
A.1.12.1, …, A.1.12.7 – anexa 1.12):
• Zona Secaşelor- mass-media 39,6%, rude 35,4%, primărie 31,3%
• Sibiu- mass- media 34%, primărie 14,5%, vecini/ prieteni 10,7%
36
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Valea Hârtibaciului- mass-media 26,3%, consiliul judeţean 21,1%, primărie şi alte
instituţii publice locale 10,5%
• Mărginimea Sibiului- primărie 30,3%, mass-media 28,8%, rude şi vecini/prieteni 25,8%
• Valea Oltului- mass-media 7,7%, primărie 5,1%, ONG-uri 2,6%.
Accesul limitat la serviciile sociale este reflectată şi în opiniile beneficiarilor faţă de
utilitatea serviciilor existente, unde 91,8% nu au răspuns sau au răspuns că nu pot aprecia
utilitatea serviciilor sociale existente.
Neutilizarea serviciilor sociale şi de asistenţă socială nu împiedică pe beneficiari şi
potenţiali beneficiari, în proporţie de 34,7%, să cunoască drepturile şi obligaţiile
beneficiarului de asistenţă socială şi totodată să-şi exprime opiniile despre necesarul de
serviciile sociale.
Din totalul de servicii sociale solicitate de respondenţi, cele mai frecvent menţionate
sunt (tab. A.1.13.1 – anexa 1.13): asistenţa şi îngrijiri medicale, consiliere socială şi
psihologică, informare, ajutor/ sprijin pentru nevoi personale, servicii de orientare şi
calificare profesională, cursuri de instruire şi pregătire profesională, ajutor/ sprijin pentru
nevoi personale.
Paleta de servicii solicitate de beneficiarii din cele cinci regiuni se caracterizează în
mare măsură prin aceleaşi tipuri de servicii, dar cu anumite caracteristici cantitative (tab.
A.1.13.2 – anexa 1.13).
Consilierea este una dintre cele mai utilizate tipuri de intervenţie în asistenţă socială,
bazată pe numeroase teorii din psihologie, sociologie, pedagogie, etc. şi unde se evidenţiază
problemele, deseori ignorate sau nerecunoscute de către client, se încearcă ajutorarea
clientului în procesul său de adaptare la condiţiile existente şi se previne menţinerea sau
propagarea problemelor sociale existente. În acest sens, oferirea unor programe de consiliere
către populaţia vulnerabilă este binevenită şi este justificată prin solicitarea lor de către
beneficiari şi potenţiali beneficiari, aşa cum rezultă din analiza datelor cu privire la importanţa
pe care acordă acestor programe şi conţinuturilor lor (figurile A.1.13.1, …, A.1.13.5, respectiv
tabelele A.1.13.5, …, A.1.13.9 - anexa 1.13).
Analiza graficelor A.1.13.1., …, A.1.13.5 - anexa 1.13, cu privire la frecventarea unui
program de consiliere arată că răspunsurile pozitive ale respondenţilor diferă de la o regiune
la alta, cu valori cuprinse între 4,3% şi 90,5%, şi, totodată, variază şi opiniile referitoare la
ierarhia conţinuturilor programului de consiliere, unde “4” reprezintă cel mai solicitat
program şi “1” reprezintă programul cel mai puţin solicitat, conform tabelului 1.2.
37
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Tabel 1.2. Cotarea celor mai solicitate programe de consiliere
Regiune 4 3 2 1
Zona Secaşelor
Educaţia copiilor Consiliere personală
Relaţia cu partenerul de viaţă
Integrare profesională
Sibiu
Educaţia copiilor Integrare profesională
Consiliere personală
Relaţia cu partenerul de viaţă
Valea Hârtibaciului
Educaţia copiilor Integrare profesională
Consiliere personală
Relaţia cu partenerul de viaţă
Mărginimea Sibiului
Integrare profesională
Educaţia copiilor Consiliere personală
Relaţia cu partenerul de viaţă
Valea Oltului Educaţia copiilor Consiliere personală
Integrare profesională
Relaţia cu partenerul de viaţă
Comunitatea locală
O parte importantă a dimensiunii instituţionale o constituie şi prezentarea
infrastructurii de asistenţă socială la nivelul administraţiei publice locale. Pentru realizarea
acestui obiectiv a fost realizat un studiu de tip exploratoriu la care autorităţile administraţiei
publice locale au fost invitate să participe.
Au răspuns acestui demers un număr de aproximativ 45 primării din judeţul Sibiu,
dar au acoperit doar parţial sfera de răspunsuri solicitate. S-a remarcat interesul autorităţilor
locale pentru realizarea masterplanului, acestea punând la dispoziţia noastră datele de care
dispuneau, totuşi trebuie să remarcăm faptul că acestea nu aveau o bază de date electronică să
le faciliteze procesarea unor informaţii obţinute din identificarea şi intervenţia în situaţii de
dificultate.
Histograma procentajelor privind situatia datelor furnizate de primarii privind persoanele active / inactive din localitate
58%
4%
38%dispun de date privind numarul persoaneloractive/inactivedispun de date partial privind numarulpersoanelor active/inactivenu dispun de date privind numarulpersoanelor active/inactive
Fig. 1.20. Date privind persoanele care au / nu au loc de muncă
În mediul urban nici o primărie nu are un sistem de colectare şi procesare a
datelor privind categoriile vulnerabile de populaţie (copii fără handicap aflaţi în sistem de
protecţie, copii cu handicap aflaţi în sistem de protecţie, adulţi cu handicap aflaţi în instituţii
38
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
de protecţie, adulţi cu handicap aflaţi în familie, vârstnici aflaţi în instituţii de protecţie,
vârstnici aflaţi în dificultate care nu se află în instituţii de protecţie), iar acest lucru
îngreunează munca angajaţilor care uneori trebuie să pună la dispoziţia solicitanţilor date în
acest sens. În ceea ce priveşte problematica persoanelor care au / nu au loc de muncă, datele
furnizate au indicat situaţia din fig. 1.20.
Este dificil de intervenit în sensul atragerii de investitori pentru crearea de locuri de
muncă atâta vreme cât 38% dintre autorităţile administraţiei publice locale care au răspuns
demersului nostru nu dispun de o situaţie şi evidenţă clară la nivel local a persoanelor
active / inactive din localitate, a abilităţilor şi calificării acestora, chiar dacă în judeţ există
o instituţie care dispune de informaţii în domeniu.
De asemenea sistemul de prevenţie a cazurilor sociale lipseşte cu desăvârşire din
mediul rural. Actorii sociali din zonă (referent social, preot, medic de familie, învăţător,
diriginte, etc.) se implică aleator fără să fie pus la punct un sistem de prevenire a cazurilor
sociale. Sursa care a furnizat datele solicitate de noi privind persoanele singure, familii cu 2
membrii, cu trei membrii, familii cu 4 membrii, cu 5 membrii sau familii cu peste 6 membrii,
a fost “Registrul agricol”, primăria nedispunând de o evidenţă a cazurilor ce reprezintă riscuri
potenţiale din localitate şi nici de o evidenţă a resurselor locale.
În ceea ce priveşte numărul deceselor şi naşterilor înregistrate, din primăriile care ne-
au răspuns la întrebări, doar o parte ne-au pus la dispoziţie datele solicitate (fig. 1.21).
Histograma procentajelor privind situatia datelor furnizate de primarii privind decesele si nasterile inregistrate in anul 2008
71%
18%
11%
au furnizat date completeau furnizat date partialnu au furnizat date
Fig. 1.21. Date furnizate de primării privind numărul decesele şi naşterile înregistrate
Deşi înregistrarea deceselor şi naşterilor se face la primărie, totuşi un procent de 18%
dintre primării au oferit date doar despre decese sau doar despre naşteri, iar 11% nu au
furnizat date în acest sens. Acest lucru arată lipsa de comunicare între compartimente ale
primăriilor sau în majoritatea cazurilor lipsa de comunicare dintre angajaţi.
39
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din răspunsul primăriilor la întrebarea dacă furnizează servicii sociale de prevenire
(centre de zi, centre de consiliere etc.) doar 1% dintre primăriile din mediul rural au răspuns
ca susţin astfel de servicii în parteneriat cu ONG-urile. Din mediul rural lipsesc serviciile
sociale de prevenire a instituţionalizării, deşi, aşa cum arată statistica AJPS Sibiu (anexa
1.13.b), cei mai mulţi beneficiari de prestaţii sociale provin din mediu rural, iar pentru a
preveni dependenţa acestora de ajutorul statului servicii sociale precum servicii de îngrijire la
domiciliu, centre de zi, centre de consiliere ar fi o necesitate.
La propunerea de a enumera cinci probleme sociale pentru care există soluţii în
comunitate şi alte cinci pentru care nu au fost identificate soluţii, în proporţie de 98%
primăriile nu au răspuns solicitării noastre, ceea ce demonstrează faptul că acestea nu au o
radiografie a problemelor cu care se confruntă comunitatea, cu atât mai puţin o
clasificare a priorităţilor acestora, în ciuda faptului că pentru a primi acreditare
compartimentele / serviciile de asistenţă socială au depus ca documentaţie un plan strategic
pentru următorii ani. Deşi se poate afirma că specialiştii compartimentelor / serviciilor de
asistenţă socială cunosc aceste probleme nu au puterea de a le propune spre rezolvare
factorilor de conducere, în unele situaţii, iar în altele, factorii de conducere nu manifestă
interes pentru rezolvarea acestui tip de probleme.
1.1.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind nevoile actuale
de asistenţă socială în judeţul Sibiu
Nevoile persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate sau defavorizate surprinse în
termeni de deficienţă, lipsă impune satisfacerea/ rezolvarea lor de către comunitate prin
organizarea sistemului de protecţie şi asistenţă socială. În acest scop cunoaşterea tabloului de
probleme sociale în rândul beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari de asistenţă socială devine
necesară pentru cei responsabili cu furnizarea cât mai eficientă şi mai eficace a serviciilor
sociale şi în special a serviciilor de asistenţă socială:
Probleme majore sau grave identificate în urma cercetării la nivelul comunităţii:
1. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice este considerată o problemă prioritară
pentru populaţia din Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului, Mărginimea Sibiului, Valea
Oltului datorită problemelor de sănătate fizică, mentală şi socială specifice vârstei a treia.
Asistenţa persoanelor vârstnice este apreciată ca nevoie la nivelul comunităţii atât de
populaţia vârstnică, motivată de involuţia pe care o resimte, cât şi de alte categorii de
40
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
persoane (membrii familiei lărgite, tinerii, etc.) care se supun unor constrângeri în planul
dezvoltării şi autoafirmării personale/profesionale atâta vreme cât aceste persoane vârstnice
rămân exclusiv în responsabilitatea lor. Respondenţii agreează soluţionarea nevoii de asistenţă
socială a persoanelor vârstnice prin realizarea unei complementarităţii între îndeplinirea
responsabilităţilor de îngrijire de către familie şi crearea de servicii sociale/ medico-sociale
pentru vârstnici.
2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată ca o problemă majoră, în
toate regiunile şi ca o problemă gravă, în rândul populaţiei rurale din zonele Sibiu, Valea
Oltului, Mărginimea Sibiului, în concordanţă cu problema enunţată anterior, exprimată de
persoanele intervievate în două planuri: de identitate – în plan personal şi de integrare – în
plan social.
Faptul că apelează la drepturile conferite prin legislaţia română (prestaţii sociale,
familiale) îi accentuează statutul de inadaptat şi inerent, îl va conduce spre izolare,
marginalizare creându-i şi o oarecare dependenţă de sistem cu repercusiuni directe asupra sa
şi indirecte asupra celor din anturajul său. Un element specific este populaţia din mediul rural
formată majoritar din pensionarii, beneficiarii de ajutor social în baza Legii nr. 416/ 2001,
şomerii şi persoanele cu handicap şi unde populaţia activă economic emigrează către oraş sau
în alte ţări.
In acest context, asistenţa socială a persoanelor sărace este o problemă resimţită atât
de cei aflaţi în situaţia de sărăcie şi care au nevoie de un complex de servicii care să răspundă
multiplelor condiţii care au generat starea lor în fapt, cât şi de populaţia care se află pe
cealaltă parte a baricadei, dar care este evident incomodată de „prezenţa săracilor” în
comunitatea lor.
3. Asistenţa socială a copilului şi asistenţa socială a persoanei cu handicap la
nivelul comunităţii reprezintă o recunoaştere a importanţei nevoilor celor două populaţii
vulnerabile. Cele două forme de protecţie socială rămân în continuare probleme majore ale
comunităţiilor din regiunile Zona Secaşelor, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului exprimate
prin diversitatea şi complexitatea în oferirea de servicii adecvate, care să răspundă la nevoile
copilului, respectiv a persoanei cu handicap.
În mediul rural, asistenţa socială a copilului are conotaţie diferită, unde accentul se
pune pe lipsa acută de informare/ consiliere pe diferite probleme legate de copil: elemente
psiho-sociale ale dezvoltării copilului, relaţia părinte-copil, metode psiho-pedagogice în
educaţia copilului, educaţie pentru un comportament sanogen, prevenirea unor
comportamente indezirabile, pregătire şi orientare profesională, etc.
41
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În comunităţile izolate copiii cu handicap sau cu boli cronice nu sunt şcolarizaţi sau nu
sunt cuprinşi în programe de recuperare, iar deseori suportul social acordat se reduce numai la
obţinerea certificatului de încadrare într-un grad de handicap.
4. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă este considerată o problemă
majoră/ gravă în regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului, Mărginimea Sibiului,
Valea Oltului, iar aşteptările exprimate faţă de nevoile persoanelor fără loc de muncă se
orientează spre îmbunătăţirea/ diversificarea tipurilor de suport financiar/ protecţie socială
existente în prezent.
5. Asistenţa socială a bolnavilor cronici este apreciată ca o problemă majoră sau
gravă în regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Oltului. Populaţia din cele două medii de
rezidenţă (urban/rural) exprimă într-o proporţie semnificativă necesitatea de a se aplica măsuri
de susţinere şi protecţie a familiilor care au în îngrijire bolnavi cronici pentru a nu peturba
grav echilibrul familiei, ce constau în acordarea de îngrijiri la domiciliu:
asistenţă şi îngrijiri medicale,
îngrijiri personale (ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena
eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior,
comunicare),
suport pentru asigurarea unei vieţi autonome si active (ajutor pentru prepararea
hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea
în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de
administrare şi gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber),
altele.
O altă opinie exprimată constă în degrevarea familiei de responsabilitatea îngrijirii
prin instituţionalizarea bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor permanent într-o unitate
medico-socială sau socio-medicală (CIA, CITO).
6. Violenţa în familie este percepută în mod diferit de populaţia din cele două medii şi
respectiv la nivelul regiunilor: Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului.
Locul ocupat în ierarhia problemelor comunitare arată gradul de cunoaştere sau de
interes a populaţiei intervievate faţă de identificarea şi rezolvarea acestei probleme.
Violenţa în familie este un concept mai puţin cunoscut şi recunoscut în rândul
populaţiei rurale, care consideră că atitudinile şi comportamentul violent reprezintă măsuri
educative practicate în familie, având valoare tradiţională şi în consecinţă ele nu sunt
percepute ca o problemă comunitară.
42
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
7. Consumul de alcool reprezintă o problemă comunitară majoră sau gravă, ocupând
diferite poziţii în ierarhia problemelor din toate regiunile jud. Sibiu. Din răspunsurile
respondenţilor, se remarcă faptul că problemele sociale individuale şi familiale sunt deseori
favorizate de acest comportament.
Implicarea Consiliului Judeţean Sibiu în rezolvarea problemelor la nivelul judeţului
este necesară şi foarte necesară în opiniile respondenţilor, care solicită în mod diferit, de la o
regiune la alta, modalităţile de intervenţie:
înfiinţarea/îmbunătăţirea serviciilor sociale
acordarea de asistenţă socială
crearea mai multor locuri de muncă
acordarea de ajutoare materiale.
Nevoi resimţite şi exprimate de beneficiari / potenţiali beneficiari în urma
cercetării efectuate:
• Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de
dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici
sau familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” „Valea Oltului” şi
„Mărginimea Sibiului”.
Frecvenţa cea mai mare a veniturilor este reprezentată, în ordine descrescătoare, de:
alocaţii de stat pentru copii, salarii, pensii, ajutor pentru încălzirea locuinţei, munci
ocazionale, ajutor social, alocaţii familiale, alocaţie pentru copil cu vârsta sub 2 ani,
Veniturile insuficiente numai uneori acoperă cerinţele minime de hrană, îmbrăcăminte,
încălţăminte şi de adăpost în special pentru familiile cu copii, în care ajutorul social
reprezintă principala lor sursă de venit, iar alocaţiile de stat pentru copii reprezintă principala
sursă de venit în mediul rural.
• Cele mai frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste
cuprinse între 41-50 de ani, dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte
categorii de vârstă. Repartiţia beneficiarilor pe grupe de vârstă care au suportat de-a
lungul vieţii situaţii dificile (restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a
cumpăra alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte; ameninţări de închiderea apei,
curentului electric, gaze naturale, din cauza neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă
din cauza datoriilor, etc.) este relativ omogenă, din care se remarcă grupa de vârstă
„41-50 ani”.
43
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Condiţiile economico-sociale şi culturale caracteristice societăţii actuale influenţează
satisfacerea deficitară a nevoile sociale ale beneficiarilor, care se reflectă în modul de
viaţă familială şi socială.
• Profilul nevoilor sociale ale beneficiarului se conturează astfel:
o Nevoile fiziologice (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost) sunt
deficitar asigurate datorită lipsei sau insuficienţei resurselor financiare;
o Nevoia de protecţie şi securitate este exprimată în condiţiile de locuit, dotarea
locuinţei, stabilitatea locului de muncă.
• Dacă tipurile de locuinţe ale respondenţilor sunt majoritar în regim de proprietate
personală cu dotările corespunzătoare (apă, canalizare, electricitate, gaze naturale) în
comparaţie cu locuinţe cu chirie/locuinţe sociale, (dotate cu electricitate, încălzire cu
lemne, fără canalizare, acces la apă, echipare sumară cu mobilier şi aparate
electrocasnice) sau locuinţe în care persoanele sunt tolerate, totuşi beneficiarii
întâmpină dificultăţi la plata utilităţilor;
• Dreptul la sănătate se exprimă în serviciile primare de sănătate (medicină de familie)
acordate pentru 95,6% din populaţia intervievată, dar care invocă şi motive de
nemulţumire faţă de:
- limitarea accesului la asistenţă medicală (lipsa contribuţiei la plata
asigurărilor de sănătate şi/ sau a medicului de familie, refuzul înscrierii la
medicul de familie)
- calitatea serviciilor obţinute (costurile pentru serviciile medicale şi atitudinea/
comportamentul cadrelor medicale în regiunea Mărginimea Sibiului; orarul
medicului şi timpul lung de aşteptare în regiunea Valea Hârtibaciului).
• Nevoia de identitate, afecţiune se reflectă în caracteristicile vieţii de familie:
a) Timpul liber alocat pentru copii, pentru partener, sau pentru ceilalţi membrii ai familiei se
reduce la minim pentru 45 % dintre cei intervievaţi, în special în regiunile: Zona Secaşelor,
Sibiu şi Valea Hârtibaciului, iar 41% din subiecţi nu alocă timp pentru ceilalţi membri ai
familiei, invocând diverse motive: mărirea intervalului de muncă, modificarea priorităţilor în
asigurarea condiţiilor de viaţă familială, etc.
b) Relaţiile familiale sunt considerate pozitive pentru 76,3% din populaţia din toate regiunile,
reflectate şi în asumarea responsabilităţilor părinteşti în creşterea şi dezvoltarea copiilor.
Numai 2,6% din totalul respondenţilor au afirmat că au copii asupra cărora s-a aplicat
măsura de plasament şi unde persoanele care-i îngrijesc sunt rude de gradul II sau asistenţi
44
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
maternali – (0,8%), iar 8,8% dintre persoanele intervievate afirmă că s-au gândit să-şi
interneze copilul/ copiii într-un centru de ocrotire/ protecţie socială.
Relaţiile familiale sunt afectate în situaţiile de violenţă domestică, recunoscute de
respondenţi într-o măsură medie de: 32% la nivelul judeţului, 37% în regiunea Zona
Secaşelor, 18,4% în regiunea Sibiu, 34,7% în regiunea Valea Hârtibaciului, 47,8% în regiunea
Mărginimea Sibiului şi 23,8% în regiunea Valea Oltului.
Violenţa în familie, deşi nu este recunoscută ca o importantă problemă comunitară, la
nivelul individului/ familiei este percepută ca un rezultat al insuficienţei/ lipsei veniturilor, al
lipsei unui loc de muncă stabil, al comunicării intrafamiliale deficitare, al supralicitării
spaţiului de locuit şi nu în ultimul rând al consumului de alcool. La nivelul judeţului,
consumul de alcool este problemă comunitară majoră sau gravă, dar care ocupă şi primul loc,
(89,9%), în ierarhia cauzelor care determină apariţia tensiunilor/ violenţei în familie.
c) Apartenenţa religioasă a persoanelor, din care se remarcă cei cu vârste între 31 şi 60 de ani,
reprezintă o modalitate de exprimare a propriei identităţii sau de suport moral în depăşirea
dificultăţilor întâmpinate pe parcursul vieţii.
• Nevoile de stimă şi de autorealizare se evidenţiază în capacităţile familiei de a
îndeplini una din cele mai importante funcţii, socializarea copiilor.
a) Datele comparative pe grupe de vârstă şi structura familiei arată că în proporţie de 14,3%,
copiii cu vârste între 10 şi 17 ani, ce provin din familiile numeroase (peste 3 copii) şi din
familiile monoparentale au dificultăţi şcolare.
b) Grupa de vârstă „51- 60 ani” este cea mai frecventă, unde respondenţii - cu statut de
părinte sau de bunic sau de tutore legal - au în îngrijire copiii cu dificultăţi şcolare.
c) Cauzele absenteismului şcolar au o reprezentare diferită în cele cinci regiuni, din care cele
mai frecvente sunt: absenţa îmbrăcămintei / încălţămintei, probleme de sănătate, costuri
foarte mari.
d) Gradul de implicare a familiei în relaţia cu şcoala este definit prin:
- Interesul părinţilor redus la minim prin participarea numai la şedinţele cu
părinţii, în Zona Secaşelor sau prin neimplicare în Mărginimea Sibiului.
- Implicarea părinţilor în activităţile coordonate de şcoală este mai frecventă în
Zona Secaşelor, Valea Hârtibaciului şi nulă în Mărginimea Sibiului, Valea
Oltului.
e) Caracteristicile contradictorii sugerează diversitatea modalităţilor prin care înţeleg părinţii
să-şi asume responsabilităţile părinteşti şi care reclamă necesitatea de a se înfiinţa şi de a
funcţiona centre de zi pentru copii, unde să se furnizeze servicii educaţionale.
45
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Tipuri de beneficiari / clienţi
Cunoaşterea la nivelul comunităţii a persoanelor aflate în situaţii de dificultate este
redusă şi diferită în funcţie de vârsta respondenţilor;
La nivelul jud. Sibiu tipologia clienţilor este în concordanţă cu specificul situaţiilor de
dependenţă cu care aceştia se confruntă şi care este reprezentată în comun de: persoana/
familia săracă, persoana şomeră/ în căutarea unui loc de muncă, persoana cu o boală
cronică sau incurabilă, persoană vârstnică grav bolnavă (dependentă),
În regiunea Zona Secaşelor, copilul cu dificultăţi şcolare, copil cu părinţi plecaţi în
străinătate şi persoana dependentă de alcool sunt categorii de persoane vulnerabile
caracteristice
În regiunea Sibiu se remarcă ca element specific persoana cu deficienţă/ handicap şi
familia monoparentală
În regiunea Valea Hârtibaciului este evident un element specific, persoana cu
deficienţă/handicap şi tânărul din sistemul de protecţie
Probleme sociale ale beneficiarilor
La nivelul comunităţii, cunoaşterea persoanelor aflate în situaţii de dificultate în funcţie
de vârsta respondenţilor este de 36% din totalul respondenţilor din grupa de vârstă „31-
40 ani” şi 17,1% din grupa „18- 30 ani” respectiv grupa „41- 50 ani” care au răspuns
afirmativ. Analiza comparativă a datelor pentru toate grupele de vârstă sugerează că
membrii comunităţii deţin o cantitatea redusă de informaţii despre persoanelor
vulnerabile/defavorizate din respectiva comunitate;
Dintre problemele sociale recunoscute de beneficiari se remarcă:
1. Lipsa de perspective reprezintă o problemă majoră/ gravă pentru beneficiarii din
regiunile: Zona Secaşelor (31,3%), Sibiu (36,5%), Valea Hârtibaciului (26,3%), Valea
Oltului (53,8%), care considerăm, în urma discuţiilor informale directe desfăşurate pe
parcursul interviurilor, că exprimă gravitatea unei stări de fapt - serviciile sociale răspund
numai nevoilor instituţiilor publice şi private din domeniu, care nu oferă încredere, nu
acţionează în parteneriat real şi nu au răspunsuri adaptate la nevoile clientului. Intervenţiile
acestor instituţii sunt considerate ca fiind fragmentare şi uneori neconcordante cu
complexitatea problemelor clientului. Totodată sugerează considerabil o lipsă de informare
46
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
despre cantitatea/ calitatea serviciilor sociale şi lipsă de prevenire a situaţiilor de dependenţă
socială (nu ştiu ce/cum/când/unde a fost, nu ştiu ce/cum/când/unde este, nu voi şti ce/cum/
când/ unde va fi).
Situaţia de fapt reclamă nevoia de a aduce suplete, creativitate, viziune, adaptabilitate
serviciilor sociale pentru a avea efect pe termen lung şi a fi cu adevărat eficiente.
2. Probleme cu sănătatea, probleme legate de hrănire şi hidratare şi probleme cu
păstrarea igienei personale, îmbrăcare-dezbrăcare sunt recunoscute în proporţii diferite de
către beneficiarii din regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului
care indică destul de clar aşteptările populaţiei referitoare la tipurile, modul de organizare şi
funcţionare a serviciilor sociale.
3. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi alte probleme
financiare sunt considerate problemelor sociale majore sau grave la nivel individual şi
familial în toate regiunile şi pot constitui argument în necesitatea de pliere a serviciilor
sociale pe nevoile clientului.
4. Lipsa oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă şi lipsa locului de muncă sunt
într-o directă conotaţie cu insuficienţa veniturilor şi alte probleme financiare ale beneficiarilor
şi care creează beneficiarilor dificultăţi majore în a-şi asigura nevoile minime necesare pentru
o viaţă decentă. Aceste probleme sunt incluse în tabloul problemelor majore sau grave în toate
regiunile.
5. Violenţa în familie urmează în ierarhia problemelor sociale majore ale
beneficiarilor din regiunile Zona Secaşelor şi Valea Hârtibaciului, şi care susţin că este
generată de insuficienţa veniturilor şi lipsa comunicării în familie.
6. Probleme de adaptare/ integrare şcolară este în proporţie de 18,8% recunoscută ca
problemă majoră în Zona Secaşelor.
7. Lipsa unei locuinţe este o problemă gravă recunoscută de 25,8% din populaţia
vulnerabilă din regiunea Sibiu şi de 26,3% din populaţia vulnerabilă din regiunea Valea
Hârtibaciului.
8. Existenţa unor dizabilităţi, probleme cu păstrarea igienei locuinţei, probleme de
gospodărire sunt probleme grave specifice populaţiei din regiunea Mărginimea Sibiului.
În raport cu grupele de vârstă, tabloul problemelor recunoscute de beneficiar
păstrează elementele, în ponderi diferite, ale ierarhiei problemelor beneficiarilor din
cele cinci regiuni ale judeţului Sibiu, unde primul loc este ocupat de problemele
financiare. Alte probleme ale beneficiarilor se regăsesc la toate grupele de vârstă, dar
ocupând diferite poziţii ale ierarhiei: lipsa locului de muncă, probleme de îngrijire
47
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
personală, dizabilităţi, probleme de îngrijire a locuinţei, probleme comportamentale,
lipsa unui îngrijitor, probleme cu consumul de alcool.
Nevoi sociale prioritare exprimate de beneficiari (tab. A.1.13.3, A.1.13.4 – anexa 1.13):
Tabloul de nevoi sociale prioritare exprimate de beneficiari se modifică într-o mică
măsură: financiare 26,15%, sănătate 16,92%, dizabilităţi 14,07%, ocuparea unui loc de
muncă 12,09%, îngrijire personală 6,59%, alte nevoi 4,62%, lipsa unui îngrijitor
4,18%, comunicare 3,96%, gospodărire şi educaţionale 3,08%, protecţie 2,86%, acces
la serviciile sociale 1,98%, adaptare/ integrare profesională 0,44%;
Nevoia de asistenţă socială este recunoscută de 58,3% din populaţia vulnerabilă de la
nivelul judeţului, de 26,3% dintre respondenţii din regiunea Valea Hârtibaciului şi de
peste 50% dintre respondenţii din celelalte regiuni pentru a depăşi dificultăţile cu care
se confruntă.
Prestaţii şi servicii sociale:
În perioada 2008 – 2009, la 30,5% din populaţia vulnerabilă din cele cinci regiuni s-a
acordat prestaţii şi servicii, dar în mod inegal. Ponderea este redusă pentru prestaţii în
regiunea Sibiu, respectiv pentru servicii în regiunea Mărginimea Sibiului;
Cele mai frecvente prestaţii sociale la nivelul regiunilor sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabel 1.3. Prestaţii sociale frecvente la nivelul regiunilor judeţului Sibiu
Regiunea Bunuri/ Prestaţii sociale Ajutor pentru încălzirea locuinţei Produse alimentare Medicamente gratuite sau compensate Produse non-alimentare
Zona Secaşelor
Ajutor social Medicamente gratuite sau compensate Transportul în comun gratuit Indemnizaţie pentru persoană cu handicap Ajutor pentru încălzirea locuinţei
Sibiu
Scutire de impozite şi taxe Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate Alocaţie familială Ajutor social
Valea Hârtibaciului
Produse non-alimentare Ajutor social Produse alimentare Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate
Mărginimea Sibiului
Indemnizaţie pentru persoană cu handicap
48
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Ajutor social Ajutor pentru încălzirea locuinţei Medicamente gratuite sau compensate Indemnizaţie pentru persoană cu handicap
Valea Oltului
Produse de panificaţie/lactate pentru elevi
Cele mai frecvente servicii sociale la nivelul regiunilor, în ordine descendentă, sunt
prezentate în tabelul 1.4.
Tabel. 1.4. Servicii sociale frecvente la nivelul regiunilor judeţului Sibiu Regiunea Servicii sociale
Asistenţă şi îngrijiri medicale Informare Consiliere socială Consiliere juridică
Zona Secaşelor
Socializare/petrecerea timpului liber Instruire şi pregătire profesională Orientare/ calificare profesională Asistenţă şi îngrijiri medicale Informare
Sibiu
Consiliere socială Asistenţă şi îngrijiri medicale Ajutor pt. nevoi personale Informare Consiliere socială
Valea Hârtibaciului
Consiliere juridică Informare Consiliere socială Asistenţă psihopedagogică specială Instruire şi pregătire profesională
Mărginimea Sibiului
Socializare/petrecerea timpului liber Informare Asistenţă şi îngrijiri medicale Consiliere socială Inserţie/reinserţie socio-profesională
Valea Oltului
Orientare/ calificare profesională
Gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de prestaţii şi servicii este pozitiv în proporţie
de 37,5 %, iar beneficiarii care au răspuns negativ au invocat frecvent motive de
insatisfacţie cum ar fi: calitatea şi cantitatea serviciilor, dezinteresul autorităţilor,
costul ridicat al serviciilor medicale, insuficienţa resurselor financiare, birocraţia din
sistem.
Asistenţa socială în mediul rural se reduce deseori la asigurarea prestaţiilor sociale şi
la o acordare minimă a serviciilor sociale (încheierea de contracte cu asistenţii personali ai
49
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
persoanelor cu handicap, informare sumară despre condiţiile de obţinere a prestaţiilor/
serviciilor sociale) şi unde serviciile sociale specializate sunt cvasi-existente;
Principalii furnizori în acordarea prestaţiilor şi serviciilor sunt: SPAS din subordinea
consiliilor locale (24,2%), ONG- uri (6,6%), DGASPC (3,3%), alte instituţii publice
(2,4%) şi Biserica (2,1%).
ONG-urile care desfăşoară activităţi în mediul rural sunt reduse la număr, iar dintre ele
numai câteva şi-au pliat serviciile pe nevoile comunităţii, deservind, după criterii proprii de
selecţie, beneficiari din alte zone.
O parte dintre beneficiari şi potenţiali beneficiari de asistenţă socială îşi exprimă
opiniile pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor servicii care să rezolve parţial sau total
situaţiile problematice cu care se confruntă, dintre care cele mai frecvent invocate sunt:
• centre de zi pentru copii,
• servicii educaţionale prin care să ofere ajutor în depăşirea dificultăţilor şcolare,
• consiliere psihologică şi socială,
• suport pentru integrare profesională.
Serviciilor sociale existente la nivelul comunităţii sunt cunoscute în mare măsură şi în
foarte mare măsură de către beneficiari în proporţie de 13,3 %, deşi aceştia susţin că se
informează într-un raport de 88,6%, dar în mod frecvent numai 28,1%.
Principalele surse de informare, în ordine descrescătoare, sunt: mass-media, primărie,
vecini/ prieteni, rude, alte instituţii publice, lideri locali, iar la nivelul regiunilor,
ierarhia lor suportă modificări reduse.
Gradul scăzut de cunoaştere şi frecvenţa redusă de informare a populaţiei demonstrează
că deşi serviciul de informare ocupă un loc important în eşalonul serviciilor de asistenţă
socială acordate, din punct de vedere calitativ este deficitar, deoarece nu se reuşeşte să
se depăşească impactul mass-mediei, ceea ce sugerează necesitatea pregătirii/ formării
specialiştilor pe teme de comunicare.
ONG-urile din domeniul asistenţei şi protecţiei sociale cu o mai mare sau mai mică
reprezentativitate la nivelul judeţului sunt cunoscute de beneficiari şi potenţiali
beneficiari în proporţie de 9,7%.
Dacă 91,8% dintre respondenţi nu au răspuns sau au răspuns că nu pot aprecia utilitatea
serviciilor sociale existente, totuşi ei recunosc în proporţie de 34,7% că au cunoştinţe
despre drepturile şi obligaţiile beneficiarului şi totodată solicită acordarea de servicii
sociale, din care cele mai frecvente sunt:
50
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
f) asistenţă şi îngrijiri medicale,
g) consiliere socială şi psihologică,
h) informare,
i) ajutor/ sprijin pentru nevoi personale,
j) servicii de orientare şi calificare profesională,
k) cursuri de instruire şi pregătire profesională.
Elaborarea şi aplicarea unor programe de consiliere către populaţia vulnerabilă este
binevenită şi este justificată prin solicitarea lor de către beneficiari şi potenţiali
beneficiari. Ele sunt focalizate, în funcţie de aşteptările respondenţilor şi într-o ordine
descrescătoare, pe: educaţia copiilor, integrare profesională, consiliere personală,
relaţia cu partenerul de viaţă.
Elaborarea şi efectuarea unui inventar al nevoilor de asistenţă socială şi al
semnificaţiilor pe care le acordă beneficiarul/ potenţialul beneficiar coroborat cu gradul de
cunoaştere şi de accesare a serviciilor sociale de către beneficiar, permite specialiştilor din
domeniul să realizeze şi/ sau să îmbunătăţească în mod adecvat, respectând rigorile ştiinţifice,
calitatea serviciilor sociale existente şi simultan sau succesiv să proiecteze şi să implementeze
noi servicii sociale.
Din cercetarea efectuata în teren se desprinde ca fiind evidentă dezvoltarea de servicii
sociale în scopul prevenţiei şi/sau pentru minimalizarea acordării prestaţiilor sociale.
În cadrul cercetării, aşa cum s-a arătat mai sus, judeţul a fost împărţit în cinci zone de
referinţă, cuprinzând toate localităţile.
Zona Sibiu cuprinde următoarele localităţi: Sibiu, Şura Mică, Slimnic, cu un număr
total de populaţie de 154892 din care 13258 reprezentând 8,56% din totalul populaţiei din
zona sunt beneficiari de diverse forme de prestaţii sociale. Astfel 3,69% din totalul populaţiei
din zona sunt beneficiari de ajutor social, 29,89% beneficiază de protecţie specială acordată
persoanelor cu dizabilităţi; 24,33% sunt persoane care beneficiază de indemnizaţie acordată
şomerilor iar 32,8% sunt pensionari.
Zona Mărginimea Sibiului cuprinde următoarele localităţi: Sălişte, Miercurea
Sibiului, Poiana Sibiului, Păuca, Orlat, Ocna-Sibiului, Luduş, Haşag, Tilişca, Şura Mică,
Apoldu de Jos, Răşinari, Poplaca, Cristian cu un număr total de populaţie 65089 mii locuitori,
din care beneficiari de prestaţii sociale sunt 8329 locuitori.
Beneficiari de ajutor social sunt 1944 persoane, reprezentând 23,34% din totalul
populaţiei zonei, 21,69% sunt beneficiari de protecţie speciala acordată persoanelor cu
51
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
dizabilităti; 8,77% sunt şomeri, beneficiari de indemnizaţie pentru persoanele aflate în şomaj
iar 46,18 sunt persoane vârstnice, pensionari.
Zona Valea Oltului cuprinde următoarele localităţi: Râu Sadului, Racoviţa,
Porumbacu de Jos, Turnu Roşu, Sadu, Şelimbăr, Cirtisoara, Cirta, cu o populaţie totală de
67580, din care 6661, reprezentând 9,85% sunt beneficiari de prestatii sociale dupa cum
urmează: 864 (2,97%) sunt beneficiari de ajutor social, 1991( 29,89%) beneficiază de
protecţie specială acordată persoanelor cu dizabilităţi, 1621(24,33%) sunt şomeri şi 2185
(32,8%) persoane vârstnice, pensionari.
Zona Valea Hârtibaciului are un număr total de populaţie de 31675 mii locuitori şi
cuprinde următoarele localităţi: Agnita, Alţâna, Chirpăr, Bruiu, Brădeni, Birghis, Nocrich,
Mihăileni, Merghindeal, Marpod, Vurpăr, Roşia. Din totalul populaţiei zonei 22,82% sunt
beneficiari de prestaţii sociale după cum urmează: 3950 (54,64%) beneficiază de ajutor social;
868 (12%) beneficiază de protecţie specială acordată persoanelor cu dizabilităţi, 498 (6,88%)
sunt şomeri; 1931 (26,46%) sunt pensionari.
Zona Secaşelor are un număr total de populaţie de 114955 mii locuitori si cuprinde
următoarele localităţi: Mediaş, Târnava, Copşa-Mică, Dumbrăveni, Atel, Alma, Axente Sever,
Bazna, Biertan, Blăjel, Brateiu, Dîrlos, Hoghilag, Laslea, Micăsasa, Moşna, Şeica Mare, Şeica
Mică. Din totalul populaţiei 15945 (13,87%) sunt beneficiari de prestaţii sociale după cum
urmează: 4989 (31,28%) beneficiază de ajutor social; 3984 (24,98%) beneficiază de protecţie
specială acordată persoanelor cu handicap; 2432 (15,25%) sunt şomeri şi 4540 (28,47%) sunt
persoane vârstnice, pensionari.
Din totalul populaţiei judeţului de 434191 locuitori 51422 (13,22%) sunt beneficiari
de prestaţii sociale după cum urmează:
• 12236 (2,81% din total populaţie judeţ Sibiu, 23,79% din total beneficiari) primesc ajutor
social;
• 15032 (3,46% din total populaţie judeţ Sibiu, 29,23% din total beneficiari) beneficiază de
protecţie pentru persoanele cu handicap;
• 7995 (1,84% din total populaţie judeţ Sibiu, 15,54% din total beneficiari) sunt şomeri;
• 16159 (3,72% din totalul populaţiei, 31,42% din total beneficiari) sunt pensionari.
Aceste cifre şi procente relevă faptul ca la nivelul judeţului Sibiu sunt dezvoltate
prestaţiile sociale, serviciile sociale fiind slab dezvoltate sau, în unele localităţi, chiar
inexistente. Ca atare, se impune dezvoltarea şi/sau înfiinţarea de servicii specializate în
funcţie de problematica zonei (a localităţii) astfel încât să se reducă numărul de prestaţii
52
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
sociale, să se asigure consiliere, mediere pentru integrarea socială a persoanelor
defavorizate, pentru accesul la o viaţă normală.
Probleme identificate la nivelul comunităţii locale:
În mediul urban, nici o primărie nu are un sistem de colectare şi procesare a datelor
privind categoriile vulnerabile de populaţie.
Autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de o situaţie şi evidenţă clară la nivel
local a persoanelor active / inactive din localitate, a abilităţilor şi calificării acestora.
Sistemul de prevenţie a cazurilor sociale lipseşte cu desăvârşire din mediul rural.
Lipseşte sistemul de comunicare între compartimente ale primăriilor sau în majoritatea
cazurilor lipsa de comunicare dintre angajaţi.
Din mediul rural lipsesc serviciile sociale de prevenire a instituţionalizării.
Autorităţile administraţiei publice locale nu au o radiografie a problemelor cu care se
confruntă comunitatea, cu atât mai puţin o clasificare a priorităţilor acestora.
1.2. Prognoze privind tipologia nevoilor actuale de asistenţă
socială 2010-2050 în judeţul Sibiu 1.2.1. Date de bază privind prognoza tipologiei nevoilor de
asistenţă socială în judeţul Sibiu 1.2.1.1. Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu Informaţiile privind mărimea, evoluţia şi profilul populaţiei unei ţări, regiuni sau
localităţi constituie punctul de plecare pentru înţelegerea unei game largi de aspecte ale
dezvoltării economice şi sociale, pentru deciziile politice cu implicaţii pe termen scurt, mediu
şi lung. Modificările populaţiei au implicaţii profunde asupra potenţialului de dezvoltare şi
constituie un element de referinţă important pentru politicile publice (în domeniul sănătăţii,
educaţiei, serviciilor sociale, infrastructurii de transport, etc.) sau pentru decizii ale mediului
de afaceri. Proiectările demografice au reprezentat, dintotdeauna, un instrument fundamental
în elaborarea programelor şi strategiilor de dezvoltare economică şi socială.
Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat
îmbătrânirii, scăderii fertilităţii şi a migraţiei, fenomene demografice care se pot constata
în toate ţările dezvoltate. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor
genera efecte multiple în societate.
53
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă şi a populaţiei active este necesară pentru
fundamentarea programelor de dezvoltare economică şi socială. O evoluţie detaliată a
fenomenelor demografice în judeţul Sibiu, în perioada 1990 – 2008, corelată cu evoluţia
acestor fenomene la nivel naţional şi la nivelul Regiunii Centru este prezentată în anexa 1.14.
1.2.1.2. Prognoze privind evoluţia populaţiei în Regiunea Centru şi în
judeţul Sibiu – anul 2050 În 2003, efectivul populaţiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar în 2025
se prognozează că aceasta va scădea cu 219.2 mii, ajungând la 2.305,4 mii. În varianta
optimistă, reducerea efectivului în intervalul 2003-2025 va fi cu 5,2%, în cea pesimistă cu
10,9% iar în cea medie cu 9,4% (vezi anexa 1.15).
Pentru judeţul Sibiu este proiectată cea mai mică reducere, situaţie care se
datorează soldului migrator pozitiv, datorită în special unui grad mare de urbanizare,
dezvoltare economică şi socială. Aceasta se constituie în factor de atracţie pentru populaţia
altor judeţe şi astfel declinul demografic este mai puţin accentuat (se prognozează sold
migrator pozitiv).
Evoluţia populaţiei după grupele de vârstă (anexa 1.15) va fi influenţată de mai
mulţi factori. Efectivul total al populaţiei va scădea în cadrul tuturor grupelor de vârstă, cu
excepţia celei peste 65 ani, ceea ce arată tendinţa de îmbătrânire demografică.
În judeţele Mureş, Braşov şi Sibiu, scăderea absolută pe grupe de vârstă este cea mai
accentuată datorită efectivelor mari de populaţie în comparaţie cu celelalte judeţe din Regiune
şi este determinată de rata redusă a fertilităţii şi sporului natural negativ care va atinge cele
mai mari valori în aceste judeţe.
Analiza ponderii grupelor de vârstă până în 2050 arată schimbările care se vor
produce în raportul între tineri şi vârstnici. Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai
mare decât al vârstnicilor, dar raportul se va schimba, populaţia Regiunii va cunoaşte un
proces accentuat de îmbătrânire.
54
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1.2.2. Prognoza privind evoluţia nevoilor de asistenţă socială în
judeţul Sibiu 1.2.2.1.Prognoza evoluţiei beneficiarilor din sistemul de protecţie la
nivelul judeţului Sibiu În raport cu estimările demografice ale creşterii / scăderii unor categorii de populaţii,
vom încerca o prognoză a evoluţiei principalelor categorii de beneficiari de servicii de
asistenţă socială dacă nu vor exista schimbări majore în sistem şi dacă efectele acestor
schimbări nu vor avea implicaţii importante în viaţa autonomă a fiecărui locuitor al judeţului.
Astfel, evoluţia fenomenului copii în dificultate aflaţi în sistem rezidenţial de
protecţie (vezi anexa 1.16) arată astfel:
Total copii în sistem protecţie rezidenţial
Media 2005-2008: 659,75
2007 2010 2015 2020 659,75 660,1 647,4 618,78
Deşi ieşirile din sistemul de protecţie şi mai specific redările în familie au fost destul
de spectaculoase din 2005 până în prezent, estimările evoluţiei fenomenului „copii aflaţi în
dificultate în sistem rezidenţial” în raport cu evoluţia populaţiei sunt destul de mici, asta
deoarece criza financiară, creşterea şomajului precum şi lipsa oportunităţilor de integrare/
reintegrare socială a aceste categorii de populaţie fac dificilă intervenţia în sensul reducerii
mai mari a fenomenului.
Dacă ne raportăm la creşterile cheltuielilor din acest sistem (vezi analiza socio-
economică) pe fondul unor ieşiri din sistem spectaculoase (redări în familie care nu s-au
finalizat cu reintegrare în societate), concluzionăm că pentru a putea vorbi de o corelare
eficientă a calităţii serviciilor pentru această categorie de populaţie cu costurile de protecţie a
acesteia soluţia este doar reducerea intrărilor în sistem prin dezvoltarea de servicii de
prevenire.
În privinţa sistemului de protecţie de tip familial, agreat pentru efectele favorabile în
dezvoltarea şi evoluţia beneficiarilor situaţia prognozată arată astfel:
• Total copii în sistem protecţie familial
Media 2005-2008: 923,75
2007 2010 2015 2020 923,75 924,25 906,46 866,39
55
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Dacă în sistemul rezidenţial din 2005, până în 2009, numărul copiilor s-a redus
simţitor, în sistemul de protecţie de tip familial nu se poate vorbi de o reducere a fenomenului.
Explicaţia e dată de faptul că nu intrările în sistemul de protecţie s-au redus în perioada 2005-
2009, ci politicile guvernamentale au promovat sistemul de protecţie de tip familial ca unul cu
rezultate în interesul copiilor în dificultate.
Fenomene precum neglijarea, exploatarea, maltratarea copilului preocupă atât
autorităţile publice locale, cât şi structurile comunitare. Astfel media copiilor intraţi în
sistemul de urgenţă al DG în perioada 2005-2008 este de 34,75, iar evoluţia prognozată în
raport cu evoluţia demografică arată astfel:
• Copii în sistem de urgenţă
Media 2005-2008: 34,75
2007 2010 2015 2020 34,75 34,76 34,09 32,59
În realitate, fenomenul copii neglijaţi, exploataţi, abuzaţi are o amploare mult mai
mare, dar dificultăţile de intervenţie existente în sistem, procedurile dificile de acţiune au
determinat cunoaşterea unui număr redus de copii aflaţi în această situaţie. Şi în această
situaţie trebuie dezvoltate servicii de prevenire, de intervenţie urgentă în cadrul unui
parteneriat public privat real pentru rezolvarea cazurilor şi pentru a putea vorbi de o reducere
a fenomenului.
• Copii cu handicap din sistemul de protecţie
Media 2005-2008: 95
2007 2010 2015 2020 95 95,05 93,22 89,1
În raport cu evoluţia demografică a populaţiei, fenomenul copil cu handicap, ar putea
avea o evoluţie asemănătoare în sensul reducerii numărului copiilor cu această problemă,
reducere care se datorează doar scăderii numărului de populaţie (vezi anexa D)
În încercarea de eficientizare a sistemului public de protecţie rezidenţială ar trebui
pornit de la următoarea situaţie prognozată:
• Copii în dificultate din sistemul rezidenţial public (fără urgenţă şi handicap)
Media 2005-2008: 217,85
2007 2010 2015 2020 217,85 217,96 213,77 204,32
56
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Practic, eficientizarea managementului instituţional ar trebui să pornească de la faptul
ca până în 2020, dacă nu se iau măsuri radicale de restructurarea a sistemului acest fenomen
se va diminua doar într-o foarte mică şi nesemnificativă măsură.
În sistemul de protecţie a adulţilor cu handicap situaţia prognozată este următoarea:
• Adulţi cu handicap în sistem de protecţie inclusiv vârstnici
Media 2007-2009: 738,33
2007 2010 2015 2020 2025 738,33 738,74 730,45 721,96 709,94
• Vârstnici cu handicap în sistem de protecţie
Media 2007-2009: 120,66
2007 2010 2015 2020 2025 2050 120,66 116,66 119,99 134,63 143,94 235,77
• Adulţi cu handicap în sistem de protecţie
Media 2007-2009: 617,67
2007 2010 2015 2020 617,67 621,76 610,51 588,62
În situaţia prezentată, numărul vârstnicilor care vor avea nevoie de îngrijire va creşte,
asta însemnând că este imperios necesar să se intervină prin servicii de îngrijire la domiciliu
care să răspundă nevoilor acestora.
1.2.2.2. Concluzii Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică,
efectivul populaţiei Regiunii Centru va scădea până în anul 2025 cu „aproape un sfert de
milion de locuitori”. Acest declin demografic va afecta într-o foarte mare măsură şi judeţul
Sibiu.
Pe fondul scăderii numărului de populaţie se vorbeşte de o degradare continuă a
structurii pe vârste a populaţiei datorată procesului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce
semnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă
înaintată vor creşte.
Dacă se doreşte ca evoluţiile prognosticate să nu intervină, iar fenomene ca
marginalizarea, instituţionalizarea, să se diminueze, va trebui încercat să se intervină la
57
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
nivelul politicii, de la nivel judeţean. Acest lucru este însă extrem de dificil, ţinând cont de
condiţiile existente.
Prognoza evoluţiei populaţiei şi luarea ei în calculele decizionale este o necesitate. În
caz contrar, deciziile luate astăzi s-ar putea dovedi eronate peste câţiva ani.
Politicile sociale, investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită
procesului de îmbătrânire a populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări
care nu au potenţial de dezvoltare.
România se află în plin proces de îmbătrânire demografică, fenomen care se va
accentua în viitor. În Regiunea CENTRU, grupa de vârstă peste 65 ani este singura grupă care
va creşte continuu în efectiv cu ~ 20%. Acest grup de vârstă va avea nevoi ridicate în ceea ce
priveşte serviciile de sănătate şi cele sociale. Este vorba de amenajări de îngrijire pe de o
parte, dar şi de asigurarea cu infrastructură specifică pentru persoanele care nu se mai află în
procesul muncii însă au cerinţe privitoare la educaţie, cultură şi amenajări de petrecere a
timpului liber. La nivel naţional şi implicit la nivel judeţean vor creşte cheltuielile sociale
şi de sănătate datorită presiunii vârstnicilor asupra populaţiei active, mai redusă ca
număr.
Reducerea efectivului populaţiei tinere, care reprezintă un potenţial pentru
dezvoltarea unei anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvoltării.
Tendinţele pozitive de dezvoltare economică vor conduce la creşterea nivelului educaţional
al populaţiei, fapt ce va determina schimbări în comportamentul socio-demografic, în sensul
reducerii numărului de copii pe care familiile decid să-i aibă şi al creşterii vârstei mamei
la prima naştere.
Pe lângă aceste schimbări, este de aşteptat ca declinul demografic să producă
următoarele consecinţe:
dificultăţi în aprovizionarea cu servicii în spaţiul rural;
dispariţia unor aşezări rurale izolate;
Prin aceasta, dorim să arătăm în mod clar că rezultatele prognozelor evoluţiei
populaţiei au o importanţă considerabilă pentru toate procesele de planificare şi că, în viitor,
ele vor trebui luate mai mult în considerare.
58
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2. Analiza realizării SAS, în judeţul Sibiu, în
perioada 2008-2009
2.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Realizarea
SAS din judeţul Sibiu în raport cu standardele generale de calitate
in serviciile sociale”
Prin această analiză ne propunem să aflăm calitatea SAS din judeţul Sibiu, precum şi
volumul de muncă necesar în raport cu nevoile beneficiarilor SAS, astfel încât măsurându-şi
performanţa, organizaţiile publice şi private să conducă, să îmbunătăţească şi să identifice
oportunităţile pentru creşterea calităţii serviciilor oferite. Această analiză va evidenţia
importanţa existenţei unor sisteme care să gestioneze fluxul de informaţie şi să măsoare ceea
ce se realizează. În cadrul acestei cercetări, s-a urmărit evaluarea serviciilor desfăşurate în
cadrul instituţiilor de asistenţă socială în conformitate cu standardele generale de calitate în
serviciile sociale în judeţul Sibiu.
În domeniul asistenţei sociale activează personal de specialitate în asistenţă socială,
precum şi personal cu diverse calificări şi competenţe specifice domeniului de intervenţie.
Considerăm că un sistem de măsurare a performanţei/calităţii ar trebui să se
concentreze pe rezultatele aşteptate de către comunitate şi ar trebui să folosească indicatori
potriviţi pentru a măsura reuşita. Această analiză permite stabilirea în planul strategic de
obiective şi indicatori de performanţă corelaţi cu obiectivele care vor duce la îmbunătăţirea
calităţii serviciilor pe măsură ce pentru furnizori devine tot mai clar ce au de îndeplinit.
Analiza realizării SAS va demonstra faptul că obiectivele ar trebui să se bazeze pe
planuri de acţiune şi să fie corelate cu resursele. Ne propunem să oferim o imagine clară a
contribuţiei fiecărui membru al personalului şi a fiecărui manager la atingerea scopului
Consiliului Judeţean Sibiu.
Prin studiul „Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 - 2009” (vezi
anexa 2.1) ne propunem să aflăm calitatea serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu,
precum şi volumul de muncă necesar în raport cu nevoile beneficiarilor serviciilor de asistenţă
socială astfel încât, măsurându-şi performanţa, organizaţiile publice şi private să conducă, să
îmbunătăţească şi să identifice oportunităţile pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.
59
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2.2. Realizarea SAS din judeţul Sibiu
2.2.1. Analiza legislaţiei în domeniul calităţii serviciilor sociale
2.2.1.1. Principalele acte normative care reglementează calitatea
serviciilor sociale 1. Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
2. O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
3. Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile
sociale;
4. O.G. nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind
serviciile sociale;
5. Legea nr. 488/2004 de aprobare O.G. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei
Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale;
6. H.G. nr. 1826/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
7. H.G. nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a
structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
8. H.G. nr. 1007/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea
Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind
serviciile sociale;
9. H.G. nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de
acreditare a furnizorilor de servicii;
10. OMMSSF 383/2006 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile
sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;
11. H.G. nr. 723/2006 privind modificarea H.G. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile
sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii;
60
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
12. O.M.M.S.S.F. nr. 280/2006 privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii,
actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale;
13. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
14. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
15. Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
16. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea violentei in familie;
17. OG nr. 95/2003, privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea
si combaterea violentei in familie;
18. Legea aprobare OG 95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru
prevenirea si combaterea violentei in familie.
2.2.1.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind calitatea serviciilor
sociale Toate actele normative premenţionate stabilesc obligaţia respectării standardelor de
calitate în furnizarea serviciilor sociale.
HG nr. 1024/2004 reglementează procedura de acreditare a furnizorilor de servicii
sociale precum şi monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor de calitate de către
furnizori.
OMMSSF nr. 383/2005 defineşte standardele generale de calitate a serviciilor sociale
şi stabileşte care sunt acestea.
Standardele generale de calitate „sunt ansamblul de cerinţe privind cadrul
organizatoric şi material, resursele umane şi financiare, viziunea integratoare şi tolerantă a
personalului implicat în acordarea serviciilor sociale în vederea atingerii nivelului de
performanţă obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii sociale din România“ (OMMSSF nr.
383/2005, art. 3).
Standardele generale sunt obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii sociale. Aşa
cum rezultă din definiţia de mai sus standardele generale se compun dintr-un ansamblu de
cerinţe generale valabile pe care furnizorii de servicii sociale trebuie să le îndeplinească şi să
le respecte în acordarea serviciilor sociale pentru beneficiari. În funcţie de categoria de
beneficiari şi tipurile de servicii, furnizorii de servicii sociale trebuie să îndeplinească şi să
respecte standardele specifice, acestea nu fac obiectul acestui subcapitol.
Standardele generale cuprind 9 principii de excelenţă privind furnizarea serviciilor sociale,
elaborate în cadrul sistemului european al calităţii după cum urmează:
1) Organizare şi administrare;
61
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2) Drepturi;
3) Etică;
4) Abordare comprehensivă;
5) Centrarea pe persoană;
6) Participare;
7) Parteneriat;
8) Orientare spre rezultate;
9) Îmbunătăţire continuă.
Fiecare principiu se exprimă şi se cuantifică prin câte 5 standarde generale de calitate.
Standardele generale de calitate reflectă fiecare principiu de excelenţă din trei perspective:
abordare, desfăşurare şi rezultate.
Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu în perioada 2008-2009 s-a realizat în baza
standardelor generale de calitate.
2.2.2. Realizarea SAS din judeţul Sibiu în raport cu standardele
generale de calitate în serviciile sociale” S-au intervievat un număr de 95 specialişti dintre care 26,3% au vârsta cuprinsă între
18-30 de ani, 44,21% cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani, 15,79% cu vârsta între 41 şi 50 ani şi
cu vârsta cuprinsă între 51-60 ani un procent de 13,7%. 47,4% au vechimea în cadrul
instituţiei cuprinsă între 0-5 ani, 30,5% cu vechimea cuprinsă între 6-10 ani, între 11-15 ani de
vechime un procent de 12,6% şi între 16-20 ani de vechime un procent de 9,8%. În ceea ce
priveşte mediul de rezidenţă al respondenţilor 81,1% îşi desfăşoară activitatea în mediul urban
iar 18,5%. Un procent de 32,6% dintre respondenţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul
serviciului public de asistenţă socială organizat la nivel local, 28,4% dintre respondenţi îşi
desfăşoară activitatea în unităţi de asistenţă socială din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu,
5,3% în cadrul unităţilor de asistenţă socială subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, 8,4% activează în instituţii cu atribuţii în asistenţă socială
şi 7,8% îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare.
2.2.2.1. Organizare şi administrare Conform prevederilor legale în vigoare furnizorul care oferă servicii sociale ar trebui să
aibă o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale
de calitate. De asemenea acesta relaţionează şi comunică permanent cu alţi furnizori şi cu
62
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
întreaga comunitate, promovează o imagine pozitiva a beneficiarilor, cele mai bune practici,
inovaţia şi conceptul unei societăţi incluzive.
Standarde
Furnizorul îşi defineşte o politica şi obiective concrete pe o perioada de trei până la
cinci ani, cuprinse într-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului şi în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
În ceea ce priveşte existenţa unui plan strategic la nivelul furnizorilor de servicii de
asistenţă socială din totalul respondenţilor 54,7% (52 persoane) declară faptul că există la
nivelul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea un plan strategic, 17,9% declară că nu
există acest plan, iar 27,4% dintre respondenţi nu ştiu dacă există în cadrul instituţiei din care
fac parte, un plan strategic (fig. 2.1. şi tab. A.2.2.1 – anexa 2.2).
Fig. 2.1. Existenţa planurilor strategice la nivelul instituţiilor furnizoare de servicii de
asistenţă socială din judeţul Sibiu
Din figura 2.2 şi tabelul A.2.2.2 (anexa 2.2), se poate observa faptul că organizaţiile
private sunt cele care au întocmit un plan strategic de dezvoltare a organizaţiei spre deosebire
de respondenţii care fac parte din serviciile de asistenţă socială de la nivel local precum şi din
unităţile de asistenţă socială subordonate Consiliului Judeţean care declară că nu ştiu sau nu
au la nivelul instituţiei întocmit acest plan strategic.
63
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.2. Planurile strategice pe tipurile de instituţii furnizoare de servicii de asistenţă socială
din judeţul Sibiu
Fig. 2.3. Existenţa planurilor strategice în instituţiile furnizoare de servicii de asistenţă socială
din judeţul Sibiu, pe medii de rezidenţă
Se pot observa diferenţe minore în ceea ce priveşte influenţa pe care o are mediul de
rezidenţă asupra existenţei unui plan strategic în cadrul instituţiei (vezi anexa 2.2 - tabel
A.2.2.3).
64
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Standard:
Furnizorul comunică planul strategic atât personalului, beneficiarilor şi familiilor
acestora cât şi comunităţii şi altor factori de interes din domeniu.
Fig. 2.4. Diseminarea către public a planurilor strategice ale furnizorilor de servicii de
asistenţă socială din judeţul Sibiu
Fig. 2.5. Diseminarea către public a planurilor strategice, pe tipuri de furnizori de servicii de
asistenţă socială
În ceea ce priveşte diseminarea planului strategic (vezi fig. 2.4, 2.5 şi anexa 2.2 – tab.
A.2.2.4) rezultă faptul că doar în proporţie de 42,1% acest plan este cunoscut şi de către
65
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
public. Considerăm ca făcând parte din „public” pe toţi cei care nu au participat la elaborarea
unui astfel de plan strategic.
Fig. 2.6. Participarea respondenţilor la elaborarea planurilor strategice din instituţiile
furnizoare de servicii de asistenţă socială
În ceea ce priveşte participarea respondenţilor (vezi fig. 2.6 şi anexa 2.2 – tab. A.2.2.6)
la elaborarea unui astfel de plan rezultă faptul că aceştia au participat la elaborarea planului
Fig. 2.7. Participarea respondenţilor la elaborarea planurilor strategice, pe tipuri de instituţii
66
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
doar în proporţie de 38,95%. Acesta este un procent foarte mic, ceea ce denotă o mică
implicare a personalului din cadrul instituţiilor care oferă servicii de asistenţă socială în
organizarea şi planificarea activităţilor derulate în cadrul instituţiei.
Din figura 2.7, se poate observa faptul că respondenţii care îşi desfăşoară activitatea
în cadrul organizaţiilor private în procent de 76% au participat la elaborarea unui astfel de
plan spre deosebire de cei ce activează în cadrul autorităţilor publice, locale şi judeţene.
Fig. 2.8. Participarea respondenţilor la elaborarea planului strategic în instituţiile furnizoare
de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu în care acest plan există
Din totalul respondenţilor care au declarat faptul că la nivelul instituţiei în care îşi
desfăşoară activitatea există un plan strategic mai mult de jumătate dintre aceştia (36 de
respondenţi) au participat şi la elaborarea acestuia (fig. 2.8 şi tab. A.2.2.8 – anexa 2.2).
Se poate observa că beneficiarii nu deţin informaţii despre acest plan strategic, având
în vedere faptul că există o parte a personalului din cadrul instituţiei care nici ei nu deţin
informaţii despre existenţa acestui plan (fig. 2.9, fig. 2.10 şi anexa 2.2 – tab. A.2.2.9, tab.
A.2.2.10).
Şi în acest caz, organizaţiile private sunt cele care respectă în cea mai mare măsură
prevederile standardelor de calitate în raport cu ceilalţi furnizori de servicii sociale (fig. 2.11
şi tab. A.2.2.11 – anexa 2.2). Se poate observa că beneficiarii nu sunt implicaţi în ceea ce
priveşte elaborarea obiectivelor privind dezvoltarea serviciilor sociale de care aceştia
beneficiază.
67
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.9. Popularizarea planului strategic în rândul personalului instituţiei furnizoare de
servicii sociale din judeţul Sibiu
Fig. 2.10. Popularizarea planului strategic către beneficiarul furnizorului de servicii sociale
din judeţul Sibiu
68
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.11. Diseminarea comparativă către beneficiari a planurilor strategice, pe tipuri de
furnizori de asistenţă socială
Fig. 2.12. Diseminarea planurilor strategice în comunitatea locală
69
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Comunitatea ar reprezenta o grupare naturală de actori sociali legaţi în mod organic
între ei. Aceasta s-ar traduce prin variabile cum ar fi consanctivitatea, obiceiuri şi practici
comune limbă comună o unitate a dorinţelor şi aspiraţilor, afectivitate şi comprehensiune
toleranţă şi solidaritate permanentă. Societatea în schimb este definită de cele mai multe ori ca
o formă artificială de asociere umană. Legăturile cele mai puternice din cadrul unei societăţi
ar fi cele de ordin economic. Cu toate acestea indivizii rămân spiritual şi organic separaţi.
Principiul esenţial al funcţionalităţii unei societăţi este acela că nimeni nu acţionează în
interesul ajutorul celuilalt – prin schimburi de servicii , bunuri, bani etc. – decât în condiţii de
reală profitabilitate. În România contemporană structura socială de tip comunitar şi cea de tip
societal coexistă. O formă de comunitate constant răspândită în timp şi spaţiu este şi satul.
(Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.551) În cea mai
mare parte comunitatea locală nu deţine informaţii cu privire la planul strategic al furnizorilor
de asistenţă socială.
Conform prevederilor legale în vigoare furnizorul de servicii îşi defineşte o politică şi
obiective concrete pe o perioadă de trei până la cinci ani cuprinse într-un plan strategic
elaborat cu sprijinul personalului. Acest plan se comunică personalului, beneficiarilor şi
familiilor acestora cât şi comunităţii (fig. 2.12 şi tab. A.2.2.12 – anexa 2.2) şi altor factori de
interes din domeniu.
Din răspunsurile obţinute se poate observa o slabă implicare a angajaţilor din
domeniul public în realizarea planurilor strategice privind instituţia din care fac parte
precum şi a conducerii cu privire la comunicarea acestui plan.
2.2.2.2. Drepturi Furnizorii de asistenţă socială se angajează să protejeze şi să promoveze drepturile
beneficiarilor în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratament, participarea egală,
autodeterminarea, autonomia şi demnitatea personală. Furnizorii întreprind acţiuni
nediscriminatorii şi pozitive cu privire la beneficiari.
Standard:
Furnizorul facilitează accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege ca
potenţiali beneficiari, fără discriminare de sex, vârstă, religie, apartenenţa etnică sau
naţionalitate şi stabileşte criterii obiective de eligibilitate şi admitere, în funcţie de
tipurile de servicii sociale furnizate si de resursele disponibile.
70
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.13. Principalele motive pentru care potenţialii beneficiari nu au acces la serviciile
oferite de furnizor
Din figura 2.13 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.13) se poate observa faptul că principalele
motive pentru care persoanele nu pot accesa serviciile oferite depind de persoana potenţialului
beneficiar precum şi de specificul instituţiei, fapt ceea ce impune din partea celor implicaţi în
acordarea serviciilor de asistenţă socială o cunoaştere a serviciilor ce se oferă la nivel
local chiar şi numai pentru a orienta persoana aflată în nevoie spre furnizorul care
poate oferi cea mai bună şi potrivită rezolvare a situaţiei acestuia.
Standarde:
Furnizorul dispune de proceduri şi regulamente interne care respectă şi sprijină
drepturile beneficiarilor în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi tratamente precum şi
participarea egală a acestora în procesul de furnizare a serviciilor sociale.
Furnizorul dispune de o Carta proprie privind drepturile beneficiarilor, adusă la
cunoştinţa acestora şi a personalului şi ale cărei prevederi se aplică în toate etapele procesului
de furnizare a serviciilor sociale.
Furnizorul se asigură că beneficiarii au responsabilităţi şi îndatoriri pe care le cunosc
şi pe care trebuie să le respecte, în conformitate cu prevederile legale şi contractuale.
71
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Furnizorul, în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigură beneficiarilor
respectarea demnităţii, autodeterminării, autonomiei în gestionarea propriilor bunuri şi a
dreptului la intimitate personală.
Fig. 2.14. Măsura în care beneficiarii serviciilor sociale respectă obligaţiile contractuale
Din figura 2.14 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.14), rezultă faptul că aproximativ 49%
dintre respondenţi declară că beneficiarii respectă contractul de furnizare a serviciilor în
mică şi medie măsură, ceea ce poate influenţa negativ rezultatele acordării serviciilor
sociale şi pot conduce la o agravare a situaţiei beneficiarului precum şi la o posibilă
dependenţă de serviciile sociale şi nu o integrare a acestuia în comunitate.
Aşa cum se poate observa din figura 2.15 (vezi anexa 2.2 – tab. A.2.2.15),
beneficiarii de servicii sociale oferite de organizaţiile private sunt cei care respectă în
mare şi foarte mare măsură obligaţiile pe are le au prin semnarea contractului de
furnizare a serviciilor sociale spre deosebire de cei care beneficiază de serviciile oferite
de serviciile publice de asistenţă organizate la nivel local şi judeţean.
72
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.15. Respectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiarii diferitelor tipuri de
instituţii furnizoare de servicii sociale din judeţul Sibiu
2.2.2.3. Etica Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în baza unui Cod de Etica, ale cărui prevederi
principale vizează respectarea demnităţii beneficiarilor şi a familiilor sau reprezentanţilor
legali, precum şi protejarea acestora împotriva eventualelor riscuri.
Standarde:
Furnizorul elaborează propriul cod de etica, ale cărui prevederi sunt aduse la
cunoştinţa personalului ce va fi obligat să le respecte. Codul de etica este revizuit în mod
regulat, iar beneficiarii sunt informaţi cu privire la conţinutul acestuia.
Furnizorul dispune de proceduri de asigurare a confidenţialităţii, cunoscute de
personal şi de beneficiari, a căror eficienta este evaluată anual.
Furnizorul elaborează proceduri de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor cu privire la
condiţiile de furnizare a serviciilor şi facilităţile oferite, aduse la cunoştinţa beneficiarilor,
familiilor sau reprezentanţilor lor legali.
73
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Regulamentele interne ale furnizorului cuprind proceduri privind înregistrarea,
medierea şi soluţionarea reclamaţiilor formulate de beneficiari, familiile acestora sau
reprezentanţii lor legali.
Furnizorul promovează pentru personalul propriu şi beneficiari, un mediu sănătos şi
sigur, toate situaţiile generatoare de posibile accidente fiind consemnate.
La acest capitol ne-am axat în special pe metodele de măsurare a satisfacţiei (vezi
anexa 2.3 şi fig. 2.16) pe care o au beneficiarii cu privire la calitatea serviciilor sociale oferite
precum şi nemulţumirile care există cu privire la serviciile furnizate.
Fig. 2.16. Metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarului utilizate de furnizorul sibian de
servicii de asistenţă socială
În ceea ce priveşte metodele de măsurare a gradului de satisfacţie a beneficiarilor în
raport cu serviciile oferite (vezi anexa 2.3), aproximativ 30% dintre respondenţi declară faptul
că prin comunicarea directă cu beneficiarii se poate afla cel mai bine dacă aceştia sunt sau nu
mulţumiţi de serviciile oferite de furnizorul de servicii sociale. De asemenea, un procent
semnificativ dintre respondenţi consideră că la nivelul instituţiei din care fac parte nu
există metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor faţă de serviciile oferite.
74
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.17. Metode utilizate de diferite tipuri de furnizori de servicii de asistenţă socială pentru
depistarea satisfacţiei beneficiarilor acestor servicii din judeţul Sibiu
Analizând pe tipuri de instituţii metodele utilizate în măsurarea gradului de satisfacţie
al beneficiarilor de asistenţă socială în raport cu serviciile sociale oferite (fig. 2.17 şi anexa
2.3 – tab. A.2.3.2), reprezentanţii instituţiilor publice, consideră faptul că discuţiile avute cu
beneficiarii sunt cele care pot evidenţia dacă aceştia sunt sau nu mulţumiţi de serviciile
oferite. Pe lângă comunicarea care trebuie să existe, reprezentanţii organizaţiilor private mai
aplică beneficiarilor şi chestionare şi interviuri care, împreună pot evidenţia mult mai bine
gradul de satisfacţie pe care îl au beneficiarii cu privire la serviciile oferite (fig. 2.17).
Figura 2.18 (vezi şi anexa 2.3 – tab. A.2.3.3) relevă faptul că nemulţumirile pe care le
au în principal beneficiarii se referă în special la activităţile desfăşurate de furnizori (34,74%)
însă 27,37% dintre respondenţi consideră că nu există nemulţumiri ale beneficiarilor iar un
număr 32,63% nu au răspuns la această întrebare.
75
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.18. Nemulţumiri ale beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială
2.2.2.4. Abordarea comprehensivă Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să
beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi să dezvolte parteneriate multilaterale
cu alţi furnizori, care să valorifice contribuţiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale şi ale
partenerilor potenţiali, inclusiv ale comunităţii locale, angajatorilor şi altor factori de interes.
Standarde:
Furnizorul dispune de proceduri, cunoscute de personal, care stipulează identificarea şi
implicarea altor furnizori si factori de interes local, în vederea diversificării serviciilor
sociale si asigurării continuităţii acestora.
Furnizorul valorifică şi, după caz, administrează contribuţiile partenerilor implicaţi în
procesul de furnizare a serviciilor sociale (în bani, în natura, resurse umane şi alte forme de
suport). Furnizorul dispune de personal calificat şi suficient pentru realizarea tuturor
activităţilor necesare acordării serviciilor sociale, în conformitate cu obiectivele propuse în
propriul plan strategic.
76
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Furnizorul apelează la echipe multidisciplinare pentru evaluarea nevoilor
beneficiarilor şi implementarea planurilor individuale de intervenţie.
În interesul beneficiarului, furnizorul poate transmite altor parteneri implicaţi în
soluţionarea cazului respectiv, informaţii referitoare la beneficiar, numai cu acordul acestuia
sau al reprezentantului legal, precum şi cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Pentru realizarea materialului din acest capitol, ne-am axat în special pe utilizarea la
nivelul fiecărei instituţii a unor echipe multidisciplinare şi inter-instituţionale precum şi a
personalului necesar pentru acordarea unor servicii de calitate beneficiarilor (vezi anexa 2.4).
Fig. 2.19. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul instituţiilor furnizoare de servicii de
asistenţă socială din judeţul Sibiu
Din totalul respondenţilor (fig. 2.19), 53,7% declară că la nivelul instituţiei din care
fac parte există echipe multidisciplinare. Faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi
consideră că în instituţia în care îşi desfăşoară activitatea există echipe de specialişti pe
diverse domenii poate fi văzut ca un lucru pozitiv pe de-o parte în sensul în care o parte din
instituţii dispun de personal de specialitate format pentru a munci în echipă. Apare totuşi
întrebarea dacă aceşti specialişti sunt formaţi şi au deprinderi şi abilităţi de a munci în echipă
şi dacă au capacitatea de a asigura transferul de informaţii celor care lucrează direct cu
beneficiarii şi care ar trebui consideraţi parte din echipă. Pe de altă parte trebuie luat în seamă
77
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
şi aportul pe care l-ar putea aduce actului asistenţial specialişti din organizaţii axate strict pe o
problematică socială, fapt ce permite abordarea în profunzime a fenomenului (vezi anexa 2.4).
Fig. 2.20. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul furnizorilor de servicii de asistenţă
socială din judeţul Sibiu, pe medii de provenienţă
În mediul rural (fig. 2.20), la nivelul celor mai mulţi furnizori de asistenţă socială nu
există echipe multidisciplinare deşi este ştiut că unele intervenţii sunt eficiente doar dacă sunt
realizate în echipă multidisciplinară. Munca în echipă, aşa cum se poate observa din graficul
de mai sus este o mare problemă, nu neapărat din lipsa specialiştilor care ar putea face parte
din echipă, ci din cauza lipsei unor parteneriate reale cu alţi furnizori, în special din sectorul
privat a căror competenţă şi expertiză nu este folosită eficient, aceasta nefiind în unele cazuri
nici măcar recunoscută. Un exemplu în acest sens sunt anchetele sociale şi alte instrumente
făcute de unele ONG-uri care furnizează la un moment dat servicii sau prestaţii sociale unei
familii, repetate de către SPAS-urile locale / departamentele de asistenţă socială din cadrul
unor administraţii publice locale, atunci când familia respectivă ajunge beneficiarul acestei
structuri şi repetate încă o dată de căre DG în cazul în care un membru al familiei respective
ajunge în sistemul de protecţie. În situaţia prezentată, trei specialişti sunt plătiţi pentru aceeaşi
activitate, aceea de evaluare a situaţiei unei familii în dificultate.
78
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.21. Existenţa echipelor multidisciplinare în cadrul furnizorilor de servicii de asistenţă
socială din judeţul Sibiu, pe tipuri de instituţii
Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa
beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare. Din cele constatate (vezi anexa 2.4)
rezultă faptul că 53,68% dintre respondenţi declară faptul că la nivelul instituţiei din care fac
parte există echipe multidisciplinare şi în special în mediul urban.
În ceea ce priveşte existenţa acestor echipe la nivelul diferitelor tipuri de instituţii (fig.
2.21), se observă faptul că în cadrul tuturor organizaţiilor private există aceste echipe
multidisciplinare spre deosebire de furnizorii publici de servicii de asistenţă socială şi în
special a unităţilor subordonate consiliului judeţean. Dacă aceste echipe există în cadrul
unităţilor din sectorul privat apare întrebarea: de ce ele nu sunt folosite ca resursă de
către sectorul public?
Deşi 86% dintre respondenţi consideră oportună intervenţia şi a altor specialişti, din
afara instituţiei (tab. A.2.4.4 – anexa 2.4 şi fig. 2.22), în practică acest lucru nu se întâmplă,
sau se întâmplă foarte rar, asta pentru că în cele mai multe cazuri nu se cunosc resursele
locale de specialişti, sau, atunci când se cunosc, nu le sunt recunoscute competenţele
pentru faptul că activează în sectorul privat.
79
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Fig. 2.22. Oportunitatea intervenţiei altor specialişti în soluţionarea cazurilor dificile întâlnite
de furnizorii de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu
Fig. 2.23. Frecvenţa participării altor specialişti în soluţionarea cazurilor dificile întâlnite de
furnizorii de servicii de asistenţă socială din judeţul Sibiu
80
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Colaborarea inter-instituţională, parteneriatul în toate formele sale pare să fie deficitar
la nivelul judeţului Sibiu (vezi anexa 2.4 şi fig. 2.23). Aproximativ 37% dintre respondenţi
spun că doar câteodată participă în echipă specialişti din alte instituţii (publice sau private), iar
procentul îngrijorător (27,3%) este dat de cei care nu au un răspuns la această întrebare, deşi
este ştiut faptul că asistenţa socială este un domeniu convergent cu multe alte domenii şi
presupune intervenţii multidisciplinare şi inter-instituţionale.
Fig. 2.24. Frecvenţa participării altor specialişti la rezolvarea cazurilor dificile, pe tipuri de
instituţii
Din figura 2.24, rezultă faptul că specialiştii serviciilor publice de asistenţă socială
solicită intervenţia altor specialişti în rezolvarea cazurilor mai dificile de puţine ori, pe când
cei ce activează în organizaţii private solicită intervenţia altor specialişti de mai multe ori. Iată
că şi în această situaţie este clară expertiza celor care lucrează în organizaţii private care ştiu
să aprecieze şi să solicite intervenţia şi participarea la actul asistenţial a specialiştilor în
domeniu (vezi anexa 2.4).
81
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Se poate observa (vezi anexa 2.4 şi figura 2.25) că aproape jumătate dintre
respondenţi consideră că la nivelul instituţiei din care fac parte există personal suficient şi
calificat pe când cealaltă jumătate consideră că nu există personal suficient şi calificat în
cadrul instituţiei din care fac parte pentru a acorda servicii sociale de calitate, ceea ce ne
determină să ne întrebăm care este realitatea în fapt.
Concluzia principală este că, la nivelul unităţilor de asistenţă socială subordonate
Consiliului Judeţean Sibiu, precum şi la nivelul autorităţilor publice locale nu există personal
82
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
suficient şi calificat pentru acordarea serviciilor sociale şi mai ales nu sunt utilizate resursele
comunitare în baza unor parteneriate reale.
2.2.2.5. Centrarea pe persoană
Furnizorul acorda servicii sociale în funcţie de nevoile beneficiarilor şi are în
vedere, permanent, evoluţia situaţiilor de risc şi profilul potenţialilor beneficiari, pentru
elaborarea unor planuri de dezvoltare. Furnizorul implică beneficiarii atât în procesul concret
de acordare a serviciilor sociale, cat şi în procesul decizional cu privire la dezvoltarea
comunitară.
Standarde:
Furnizorul realizează, după caz, atât evaluarea iniţială a nevoilor beneficiarilor, cât şi
evaluarea complexă a cazului.
Furnizorul elaborează şi implementează planul individual de intervenţie pe baza rezultatelor
evaluării.
Furnizorul implică beneficiarii în procesul de elaborare şi implementare a planului individual
de intervenţie.
Furnizorul instruieste personalul cu privire la procedurile aplicate în evaluare şi, totodată, le
face cunoscute beneficiarilor, familiilor acestora sau reprezentanţilor legali.
Furnizorul analizează şi evaluează eficienţa serviciilor sociale acordate, în relatie cu gradul de
integrare sau reintegrare socială şi/sau cu creşterea calităţii vieţii beneficiarului, în
conformitate cu obiectivele stabilite în planul individual de intervenţie.
În acest capitol ne-am axat pe evaluarea eficienţei servicior sociale acordate în
raport cu integrarea sau reintegrarea socială şi/sau cu creşterea calitãţii vieţii beneficiarului
(vezi anexa 6).
83
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Pentru un procent de 37,89% dintre respondenţi, serviciile pe care le oferă contribuie
la integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o
oarecare măsură, iar 42,11% dintre aceştia consideră că serviciile pe care le oferă contribuie la
integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o
mare măsură.
Din graficul prezentat anterior (vezi anexa 6) respondenţii care oferă servicii sociale
în unităţiile de asistenţă socială subordonate Consiliului Judeţean Sibiu consideră că servicile
pe care le oferă contribuie la integrarea/reintegrarea beneficiarilor în măsură medie 14
84
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
respondenţi, în mică măsură 3 respondenţi iar în mare măsură 4 respondenţi. Respondenţii
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor organisme private consideră că serviciile pe care
le oferă contribuie la integrarea/reintegrarea beneficiarilor în măsură medie 6 respondenţi şi în
mare măsură 8 respodenţi.
2.2.2.6. Participare
Furnizorul promoveazã participarea beneficiarilor la activitãţile derulate de acesta, cât
şi la cele din cadrul comunităţii. În acest scop furnizorul coopereazã şi se consultă cu
organisme şi grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor.
Standarde:
Beneficiarii sunt implicaţi activ la toate nivelurile organizationale ale furnizorului participarea
beneficiarilor fiind evaluatã în mod regulat.
Furnizorul identifică şi stabileşte proceduri privind implicarea beneficiarilor în procesul de
elaborare a politicilor şi strategiilor proprii de dezvoltare organizaţională.
Furnizorul are proceduri privind implicarea beneficiarilor în dezvoltarea de noi programe sau
modele inovatoare, precum şi în evaluarea şi gestionarea serviciilor sociale furnizate.
Furnizorul promoveazã implicarea beneficiarilor în viata socialã şi economicã a comunitãţii.
Furnizorul promoveazã implicarea comunitãţii locale în susţinerea şi dezvoltarea activitãţilor
derulate.
Ne vom anexa în acest capitol asupra implicării beneficiarilor în viata socialã şi
economicã a comunitãţii precum şi implicarea comunitãţii locale în susţinerea şi dezvoltarea
activitãţilor derulate de furnizorii de servicii sociale.
85
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din totalul repondenţilor 62,1% consideră că autorităţile locale şi în special
comunitatea locală poate contribui la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor în mare şi foarte
mare măsură.
Am putea afirma că aproximativ acelaşi procente din numărul repondenţilor au
răspuns la această întrebare ca şi la întrebarea anterioară în ceea ce priveşte implicarea
beneficiarilor în activităţile desfăşurate la nivelul comunităţii. De asemenea trebuie menţionat
numărul mare de non răspusuri (37,9%).
86
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Ca şi la celelalte analize am putea spune că beneficiarii servicilor oferite la nivelul
organizaţiilor private sunt cei care se implică în activităţiile comunităţii iar comunitatea în
activităţile desfăşurate de beneficiarii care beneficiază de servicile oferite de organizaţiile
private.
2.2.2.7. Parteneriat
Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cu alţi furnizori, cu angajatori şi
finanţatori din sectorul public sau privat, cu asociaţii reprezentative ale beneficiarilor, grupuri
locale, familii şi sustinători, în vederea creării unei game variate de servicii sociale şi
asigurării unui impact mai eficient asupra beneficiarilor.
Standarde:
Furnizorul are o strategie concretă de promovare a parteneriatelor, bazată pe nevoile şi
asteptările beneficiarilor şi partenerilor.
Furnizorul încheie convenţii de parteneriat şi contracte de acordare a serviciilor sociale.
Furnizorul stabileşte obiectivele comune şi modalităţile de cooperare, de comun acord cu
partenerii implicaţi.
Furnizorul monitorizează şi evaluează, în mod regulat funcţionarea, impactul, durabilitatea
parteneriatelor şi gradul de implicare al părţilor.
Rezultatele evaluãrii activitãţilor realizate în parteneriat sunt comunicate anual de cãtre
furnizor, tuturor partenerilor, personalului propriu, beneficiarilor şi reprezentanţilor acestora.
Ne referim în acest capitol la contribuţiile partenerilor şi ale comunităţii locale la
acordarea serviciilor sociale.
87
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În ceea ce priveşte contribuţiile partenerilor la acordarea serviciilor sociale (vezi
anexa 8), acestea se concentrează în mare parte pe sprijin material, financiar şi logistic, pentru
37 de respondenţi. Este însă necesar să menţionăm faptul că acelaşi număr de respondenţi nu
răspund la această întrebare.
88
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din cele prezentate se poate observă că majoritatea respondenţilor declară faptul
că nu colaborează cu grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor, deşi modelele europene
se centrează pe întruniri consultative şi informative care au în centru beneficiarii / clienţii şi
familiile acestora, aceştia punându-şi amprenta asupra a tot ceea ce se întâmplă în politicile,
programele, proiectele şi acţiunile care îi privesc şi asumându-şi statutul de clienţi ai
serviciilor sociale.
2.2.2.8. Orientarea pe rezultate
Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul
persoanelor deservite, familiilor sau reprezentanţilor legali ai acestora şi comunitãţii. Impactul
serviciilor sociale este monitorizat şi evaluat în permanenţă, reprezentând un element
important al proceselor de îmbunătăţire continuă, transparenţă şi responsabilizare.
Standarde:
89
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Furnizorul stabileşte şi aplică un set clar de indicatori pentru evaluarea resurselor (umane,
materiale şi financiare) utilizate în procesul de furnizare a serviciilor sociale.
Furnizorul stabileşte şi utilizează un set clar de indicatori pentru măsurarea rezultatelor
financiare (ex: creşterea activelor/proprietăţii, creşterea capitalului, fluxul de numerar,
investiţii, stocuri, profituri, venituri, costuri şi cifra de afaceri, etc).
Furnizorul stabileşte şi utilizează un set clar de indicatori pentru evaluarea performanţei
organizaţionale (ex: numărul serviciilor sociale furnizate, numărul persoanelor deservite, rata
de abandon, acumulări non-financiare, calitatea vieţii, rezultatele procesului de furnizare a
serviciilor sociale - calificare, angajare în câmpul muncii, tratament etc).
Furnizorul utilizează un sistem de raportare şi publicare a rezultatelor obţinute şi asigură
diseminarea acestora către personalul propriu, beneficiari, organisme finanţatoare, parteneri
sociali şi alţi factori de decizie.
Furnizorul monitorizează şi evaluează, în mod sistematic, realizarea obiectivelor şi
implementarea politicilor şi strategiilor proprii.
Vom analiza în acest capitol principalele îmbunătăţiri care, în opinia respondenţilor
sunt necesare la nivelul instituţiei din care fac parte pentru creşterea calităţii serviciilor
oferite.
Din totalul repondenţilor 24,21% consideră că diversificarea serviciilor
reprezintă principala îmbunătăţire care poate contribui la creşterea calităţii serviciilor
90
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
oferite beneficiarilor, 15,79% creşterea numărului de personal iar 8,42% obţinerea de
fonduri poate contribui la creşterea calităţii serviciilor sociale oferite.
Pentru un procent de 30,5% dintre respondenţi, evaluarea activităţii se realizează prin
completarea fişelor de evaluare şi atât, iar 38, 95% dintre respondenţi preferă să nu răspundă
la această întrebare. Lipsesc din aceste specificaţii, acţiunile corective care ar putea
îmbunătăţii activitatea într-o organizaţie, într-un grup care are ca scop oferirea unor servicii
de calitate unor persoane vulnerabile.
2.2.2.9. Îmbunătăţire continuă
Furnizorul are o abordare proactivă pentru satisfacerea nevoilor sociale ale
comunităţii şi pentru eficientizarea utilizării resurselor disponibile, are obligaţia de a-şi
îmbunătăţi continuu serviciile sociale, de a asigura formarea profesionalã a personalului de a
realiza o comunicare eficienta, susţinutã de valorificarea reactiilor primite de la organismele
finanţatoare, beneficiari şi alţi factori de interes.
Standarde:
Furnizorul are o abordare sistematica asupra activitãţii derulate şi dispune de proceduri de
imbunatatire permanenta a calitãţii serviciilor sociale, precum şi de metodologii de
monitorizare continua a implementarii de noi programe.
Furnizorul stabileşte, împreună cu personalul propriu, beneficiarii şi alţi factori de interes,
obiectivele şi priorităţile de imbunătăţire a calităţii serviciilor sociale furnizate.
Furnizorul identifică şi utilizează indicatori de evaluare a nevoilor comunităţii.
91
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Furnizorul întreprinde acţiuni de formare profesională şi perfecţionare continuă a personalului
propriu.
Furnizorul întreprinde acţiuni eficiente de marketing şi comunicare.
Ne vom axa în acest capitol asupra analizării nevoilor beneficiarilor care din punct de
vedere al respondenţilor nu sunt satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială. De
asemenea ne vom referi şi la pregătirea şi dezvoltarea profesională a respondenţilor.
În topul principalelor nevoi care, pentru 24,21% dintre repondenţi nu sunt satisfăcute
de actualul sistem de asistenţă socială sunt nevoile sociale urmate îndeaproape de nevoile
fiziologice şi de securitate pentru 18,95% apoi de cele fiziologice, de securitate şi sociale
pentru 8,24% dintre repondenţi.
92
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În cele prezentate rezultă faptul că doar puţin peste jumătate dintre repondenţi au
participat la cursuri, seminarii, conferinţe pe tematică socială.
Cei din mediul rural declară faptul că nu au participat la nici un fel de curs de
pregătire sau dezvoltare profesională din anul 2008 şi până în prezent.
93
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Se observă faptul că preponderant organizaţiile private 75% şi unităţile spitaliceşti
100% sunt cele care oferă personalului propriu posibilitatea de a se perfecţiona şi implicit prin
aceasta de a creşte calitatea şi de a diversifica serviciile oferite beneficiarilor.
Din totalul repondenţilor 51,58% au sentimentul că munca lor este folositoare
beneficiarilor iar 28,4% consideră că munca lor este foarte folositoare beneficiarilor.
94
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din totalul repondenţilor doar 41,05% declară că la nivelul instituţiei din care fac
parte există o cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială acreditaţi din judeţul Sibiu iar
33,68% nu au cunoştiinţă despre existenţa acestei cartografii.
După cum se poate observa din acest grafic repondenţii care îşi desfăşoară activitatea
în mediul rural declară faptul că nu există la nivelul instituţiei din care fac parte o
cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu. Având în vedere cele
prezentate precum şi puţinii repondenţi din mediul rural care au participat la cursuri de
formare profesională rezultă faptul că este necesară o mai mare implicare a autorităţilor locale
95
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
şi nu numai în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de asistenţă socială acordate
persoanelor din mediul rural, servicii care se rezumă în prezent în cea mai mare parte la
acordarea prestaţiilor sociale.
Am mai dorit ca în această cercetare să aflăm dacă sistemul legislativ în ceea ce
priveşte serviciile sociale trebuie corectat sau îmbunătăţit.
Sistemul legislativ actual în ceea ce priveşte serviciile sociale pentru 72,6% dintre
repondenţi trebuie corectat sau îmbunătăţit, dar doar 17,9% au propus modificări, completări
sau îmbunătăţiri actualei legislaţii.
2.3. Concluzii şi recomandări
Societatea contemporană presupune o reevaluare a strategiilor asistenţiale, a rolului
asistentului social şi a statutului său în cadrul comunităţiilor (vezi anexa B).
96
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În ceeea ce priveşte existenţa unui plan strategic al nivelul furnizorilor de servicii de
asistenţă socială, din răspunsurile obţinute se poate observa o slabă implicare a angajaţilor
(mai ales a celor din sectorul public) în realizarea planurilor strategice precum şi a
conducerii cu privire la comunicarea acestui plan.
Principalele motive pentru care persoanele nu pot accesa serviciile oferite depind de
specificul instituţiei fapt ceea ce impune din partea celor implicaţi în acordarea de servicii de
asistenţă socială o cunoaştere a serviciilor ce se oferă la nivel local
În ceea ce priveşte măsurarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor în raport cu
seviciile oferite aproximativ 30% dintre respondenţi declară faptul că prin comunicarea
directă cu beneficiarii se poate afla cel mai bine dacă aceştia sunt sau nu mulţumiţi de
serviciile oferite de furnizorul de servicii sociale.
Un procent semnificativ dintre respondenţi cosideră că la nivelul instituţiei din care
fac parte nu există metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor faţă de serviciile oferite.
Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa
beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi după caz interinstituţionale. În mediul
rural la nivelul celor mai mulţi furnizori de asistenţă socială nu există echipe
multidisciplinare, deşi este ştiut faptul că unele intervenţii sunt eficiente doar dacă sunt
realizate în echipă multidisciplinară sau după caz interinstituţională. Nu sunt încheiate
parteneriate reale care să asigure aportul de specialişti care ar putea completa echipa
pluridisciplinară / interinstituţională, furnizorii publici de servicii sociale ne apelând la
facilităţile oferite de parteneriate reale.
În ceea ce priveşte existenţa acestor echipe multidisciplinare, la nivelul diferitelor
instituţii se observă faptul că, în cadrul organizaţiilor private există aceste echipe
multidisiplinare spre deosebire de furnizorii publici de servicii de asistenţă socială şi în
special a unităţiilor subordonate consiliului judeţean, în ciuda faptului că în sectorul privat
costurile pe resurse umane sunt mai scăzute decât în sectorul public.
În ceea ce priveşte numărul şi calificarea personalului din domeniul asistenţei
sociale, se poate constata faptul că foarte mulţi specialişti se orientează spe sectorul privat,
acesta oferind mai multă flexibilitate şi libertate de acţiune în activităţi specifice, chiar dacă
satisfacţiile financiare sunt reduse în ambele situaţii.
Integrarea sau reintegrarea socială, precum şi creşterea calităţii vieţii reprezintă
deziderate ale tuturor serviciilor de asistenţă socială. În intervenţia lor, specialiştii mai ales cei
97
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
din sectorul public afirmă că reuşesc doar într-o măsură mică şi medie să atingă aceste
obiective, deşi ele reprezintă finalitatea unui serviciu de calitate.
O concluzie a majorităţii respondenţilor este că autorităţile locale şi în special
comunitatea locală pot contribui la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor în mare şi foarte
mare măsură, programele comunitare sunt însă insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire.
Implicarea beneficiarilor în serviciile pe care le primesc, responsabilizarea lor sunt
inexistente sau insuficient utilizate ca resursă în dezvoltarea stimei de sine a beneficiarilor şi
în schimbarea statusului lor social. Majoritatea respondenţilor declară faptul că nu
colaborează cu grupuri de reprezentanţi ai beneficiarilor.
În topul principalelor nevoi care nu sunt satisfăcute de actualul sistem de asistenţă
socială se află nevoile sociale urmate îndeaproape de nevoile fiziologice şi de securitate
În ceea ce priveşte perfecţionarea şi dezvoltarea profesională din cele prezentate
rezultă faptul că doar puţin peste jumătate dintre repondenţi au participat la cursuri, seminarii,
conferinţe pe tematică socială, aceste cursuri nedesfăşurându-se în baza unui plan specific
care să formeze actorii din sistem pe sectorul lor de intervenţie utilizând instrumentar agreat
la nivel de sistem.
Pentru majoritatea respondenţilor din sectorul public, cartografierea furnizorilor de
asistenţă socială acreditaţi din judeţul Sibiu, la nivelul instituţiei în care ei îşi desfăşoară
activitatea este insuficient promovată şi mai ales Respondenţii care îşi desfăşoară activitatea
în mediul rural declară faptul că nu există la nivelul instituţiei din care fac parte o
cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu.
Sistemul legislativ actual în ceea ce priveşte serviciile sociale pentru majoritatea
respondenţilor trebuie corectat sau îmbunătăţit, dar foarte puţini specialişti au propus
modificări, completări sau îmbunătăţiri actualei legislaţii.
În ceea ce priveşte principalele piedici în oferirea unor servicii de calitate am putea
afirma că lipsa de comunicare şi sistemul legislativ sunt considerate în opinia repondenţilor
factorii principali care constituie obstacole în ceea ceea ce priveşte acordarea unor servicii de
calitate beneficiarilor.
98
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Analiza activităţii IS din punct de vedere
organizaţional şi economic
3.1. Date generale cu privire la analiza activităţii IS şi DG din
punct de vedere organizaţional şi economic
Analiza organizaţională şi economică îşi propune analiza modului de realizare a
funcţiilor managementului precum şi a funcţiunilor organizaţiilor componente ale sistemului,
în scopul determinării modului de transformare a resurselor umane, financiare, materiale
(dotări, spaţii), informaţionale, în rezultate.
În analiza funcţiei de organizare se vor aborda variabile precum structura
organizaţională, ţinând cont de faptul că în cadrul oricărei organizaţii, prin urmare şi în cadrul
IS, circuitul informaţional contribuie într-o foarte mare măsură la atingerea obiectivului
propus.
Funcţia de planificare va fi abordată prin analiza misiunii şi obiectivelor promovate de
IS, modul în care acestea ajung să fie cunoscute şi însuşite de fiecare angajat al IS prin
intermediul mesajelor şi informaţiilor comunicate.
Funcţia de leading (îndrumare, antrenare, motivare) abordează modul în care acţiunile
personalului pot fi armonizate, coordonate şi sincronizate prin intervenţia managerilor, prin
intermediul comunicării etc. Pe de altă parte, eficienţa sistemului de conducere poate fi
analizată prin identificarea utilizării anumitor stiluri de conducere, relaţionarea cu
subordonaţii, stimularea comunicării şi coordonării în cadrul IS, precum şi prin modalitatea de
antrenare a personalului în procesul decizional.
Analiza efectuată are ca temă de cercetare diagnoza activităţii IS şi DG din punct de
vedere organizaţional şi economic (vezi anexa nr.1) îşi propune ca obiective efectuarea unei
analize a activităţii IS şi DG din punctul de vedere organizaţional – atribuţii, forme de
organizare, resurse umane, beneficiari şi efectuarea unei analize economico-financiare a IS şi
99
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
DG şi se desgfăşoară pe două dimensiuni: dimensiunea fizico-socială şi dimensiunea
economică.
Colectarea datelor s-a efectuat în conformitate cu principiile cercetării sociologice.
(vezi anexa 2)
În cadrul acestui studiu sunt analizate Organigrama CJ Sibiu; Organigrama DGASPC;
Structura de personal pe IS; Rapoarte anuale privind activitatea IS; Rapoarte de audit; Situaţii
financiare; Studii, interviuri, discuţii de grup, observaţii, chestionare; Strategia privind
sistemul judeţean de asistenţă socială pe perioada 2007-2010; Planul de
restructurare/închidere a instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap;
Hotărâri ale CJ Sibiu; Fisele de post ale personalului cu funcţii publice de conducere / de
execuţie din cadrul IS; Fisele de post ale personalului contractual din cadrul IS; Statistici
economico-financiare; Buletine informative; Anuare statistice; Barometre de opinie; Planurile
de investiţii; Proiectele de derulate de CJ/IS, regulamentele de organizare şi funcţionare.
pornind de la acestea şi de la prevederile legale, vor fi analizate organizarea şi funcţionarea
fiecărei unităţi sub aspectul eficacităţii. Pentru fiecare IS, s-a realizat o analiză a funcţionării
din punct de vedere economic şi a modului de folosire a resurselor (umane, financiare, dotări,
spaţii).
3. 2. Activitatea IS din punct de vedere organizaţional
3. 2.1. Rolul, locul şi competenţele CJ Sibiu - Analiza axiologică
În cadrul sistemului judeţean/local de asistenţă socială, Consiliul Judeţean Sibiu are
rolul primordial prin competenţele deosebit de importante pe care le are în dezvoltarea şi
asigurarea serviciilor sociale pentru persoane, familii, grupuri şi comunităţi. În cadrul
aceluiaşi sistem, Consiliul Judeţean Sibiu are un rol secundar în acordarea prestaţiilor sociale
pentru persoanele cu handicap finanţate prin transferuri financiare de la bugetul de stat la
bugetul propriu.
100
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Anexa nr. 3 expune un inventar al actelor normative care stabilesc competenţele C.J.
Sibiu şi ale DGASPC Sibiu în domeniul asistenţei sociale.
În acordarea serviciilor sociale şi a prestaţiilor sociale Consiliul Judeţean Sibiu are
potrivit legii două mari categorii de competenţe:
A) competenţe exercitate în mod direct, nemijlocit;
B) competenţe exercitate prin intermediul serviciului public de asistenţă socială
judeţean – direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, şi prin cele două unităti
medico-sociale Sibiu şi Sălişte.
Acestea vor fi analizate în cele ce urmează.
3.2.1.1. Competenţele Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul
asistenţei sociale exercitate în mod direct, nemijlocit
1. Atribuţii stabilite prin Legea nr. 215/2001 a autorităţilor publice locale:
Consiliul Judeţean Sibiu îndeplineşte următoarele atribuţii principale în domeniul
asistenţei sociale:
• „hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale
de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în
condiţiile legii (art. 104, al. (2), lit. b));
• „aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama,
statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate,
precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean (art. 104, al. (2), lit. c))”;
• „numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de munca, în condiţiile legii, pentru conducătorii
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean” (art. 104, al. (2), lit. e));
• „adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a
judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi
101
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti
interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora”
(art. 104, al. (3), lit. d));
• „aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes
judeţean, în limitele şi în condiţiile legii” (art. 104, al. (3), lit. f));
• „hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publica a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în
condiţiile legii” (art. 104, al. (4), lit. a));
• „asigură, potrivit competentelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes judeţean privind: ...2. serviciile sociale pentru protecţia
copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane
sau grupuri aflate în nevoie socială” (art. 104, al. (5), lit. a), pct. 2);
• „hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori
străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în
comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean” (art. 104, al.
(6), lit. a));
2. Atribuţii stabilite prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă
socială
„Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului,
familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi altor persoane, grupuri sau
comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează şi
organizează servicii publice de asistenţă socială.
Autorităţile administraţiei publice locale răspund de înfiinţarea, organizarea şi
furnizarea serviciilor sociale.” (art. 31, al. (1) şi (2))
Consiliile judeţene înfiinţează şi organizează, în subordinea lor, serviciul public de
asistenţă socială, la nivel de direcţie generală. (art. 32)
102
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Atribuţii ale CJ Sibiu stabilite prin OG nr. 68/2003 modificată şi completată
prin OG nr. 86/2004
„Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a dezvolta şi a diversifica
gama serviciilor sociale în funcţie de nevoile identificate.
În realizarea obiectivelor proprii, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia
de a implica comunitatea în identificarea, prevenirea şi soluţionarea la nivel local a
problemelor sociale.
Autorităţile administraţiei publice locale pot organiza serviciile sociale de îngrijire la
domiciliu, în funcţie de nevoile identificate.” (art. 502, al. (2)-(4))
4. Atribuţii ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin Legea nr. 448/2006
„Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a organiza, administra si
finanta servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, in conditiile legii.
Autoritatile administratiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de
servicii sociale de drept privat, acreditati, in conditiile legii.
Costul serviciului social contractat nu poate depasi costul avut de serviciul respectiv la
data contractarii sau costul mediu al functionarii serviciului la data infiintarii, in cazul unui
serviciu nou.
Modalitatea de contractare va fi stabilita prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi.” (art. 32, al. (1)-(4))
5. Atribuţii ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin HG nr. 1434/2004
„Prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, se înfiinţează Direcţia generală şi se aprobă structura organizatorică,
numărul de personal, precum şi finanţarea acestei direcţii.
Consiliile judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
aproba, prin hotarare, regulamentul de organizare si functionare a Directiei generale, pe baza
prevederilor regulamentului-cadru aprobat prin prezenta hotarare.” (art. 4, al. (1),(2))
103
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
„Finantarea Directiei generale se asigura din bugetele locale ale judetelor, respectiv
din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.” (art. 8)
6. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu stabilite prin Legea nr. 195/2006 -
Legea descentralizării
Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul judetului exercita competente
exclusive privind:
„e) serviciile de asistenta sociala cu caracter primar si specializate pentru victimele
violentei in familie;
f) serviciile de asistenta sociala specializate pentru persoanele varstnice;” (art. 22, lit.
e), f))
Autoritatile administratiei publice de la nivelul judetelor exercita competente partajate
cu autoritatile de la nivelul administratiei publice centrale privind:
„c) serviciile de asistenta medico-sociala adresate persoanelor cu probleme sociale;
d) serviciile de asistenta sociala cu caracter primar si specializate pentru protectia
copilului;
e) serviciile de asistenta sociala specializate pentru persoane cu dizabilitati;” (art. 26,
lit. c), d), e))
„Autoritatile administratiei publice locale exercita competente delegate de catre
autoritatile administratiei publice centrale privind plata unor alocatii si a unor indemnizatii
pentru copii si adulti cu dizabilitati.” (art. 27)
7. Atribuţiile autorităţilor publice locale aşa cum sunt descrise în strategia
naţională de dezvoltare a sistemului social pe perioada 2006-2013 aprobată prin HG nr.
1826/2005
La nivel judeţean
104
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• elaborarea planurilor şi programelor judeţene în vederea dezvoltării şi
diversificării serviciilor sociale, în funcţie de nevoile identificate la nivel
local şi în conformitate cu strategiile sectoriale;
• dezvoltarea şi diversificarea gamei serviciilor sociale în funcţie de nevoile
identificate şi resursele disponibile;
• înfiinţarea, administrarea şi finanţarea serviciilor sociale specializate,
adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;
• elaborarea planului anual de dezvoltare a sistemului social, precum şi
bugetul aferent acestuia.
La nivel de primărie
• identificarea şi evaluarea nevoilor şi situaţiilor care impun furnizarea
serviciilor sociale;
• dezvoltarea şi administrarea serviciilor sociale primare, în funcţie de
nevoile locale;
• promovarea parteneriatelor cu alţi furnizori de servicii sociale;
• elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale şi a
bugetului aferent acestuia.
8. Competenţele directe exercitate cu privire la DGASPC şi IS din subordine
a) hotărăşte înfiinţarea, organizarea sau reorganizarea DGASPC (serviciul public de
asistenţă socială la nivel de direcţie generală) şi a altor instituţii din domeniul asistenţei
sociale;
b) aprobă ROF-ul DGASPC şi al instituţiilor subordonate cu activitate de asistenţă
socială;
c) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor
de serviciu, după caz, a raporturilor de muncă în condiţiile legii pentru conducătorii DGASPC
şi ai IS;
d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare a judeţului pe baza
propunerilor autorităţilor publice locale, în domeniul asistenţei sociale;
105
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
e) aprobă documentaţile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes
judeţean;
f) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a judeţului, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean în condiţiile legii;
g) asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean:
- pentru protecţia copilului;
- a persoanelor cu handicap;
- a persoanelor vârstnice;
- a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială.
h) hotărăşte în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în
comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
i) aprobă structura organizatorică, numărul de personal şi finanţarea (bugetul)
DGASPC;
j) răspunde la înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale;
k) are obligaţia implicării comunităţii (reprezentată prin asociaţii, fundaţii, culte
religioase, ale forme ale societăţii civile, cetăţenii) la rezolvarea problemelor sociale.
“Cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor” sociale şi pentru asigurarea aplicării
politicilor din domeniul asistenţei sociale se asigură de către CJ prin înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea DGASPC care este şi principalul furnizor de servicii sociale la nivelul judeţului.
Consiliul judeţean prin DGASPC şi consiliile locale/primăriile prin SPAS/CAS au
obligaţia asigurării serviciilor sociale pentru populaţia judeţului respectiv a comunităţilor
locale.
DGASPC îşi va axa rolul, atribuţiile şi competenţele în sinteză pe următoarele
coordonate după caz:
106
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
I) Tipurile de beneficiari:
a) copil, tânăr, familie;
b) persoanele cu handicap;
c) persoanele vârstnice;
d) alte persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.
II) Tipurile de servicii (după rol şi complexitate):
a) servicii primare – de acordarea lor răspund în principal consiliile locale prin
SPAS/CAS-uri şi numai după caz CJ-DGASPC;
b) servicii specializate (inclusiv servicii socio-medicale) – de acordarea lor răspunde
în principal CJ-DGASPC, dar şi consiliile locale-SPAS/CAS pentru beneficiarii din
comunităţile lor.
III) Serviciile sociale acordate de către furnizori după locul unde se acordă (tipul
unităţii de asistenţă socială):
a) în comunitate – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale prin SPAS/CAS-
uri;
b) la domiciliul beneficiarului – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale prin
SPAS/CAS-uri cu sprijinul CJ (direct sau prin DGASPC): financiar, coordonare,
monitorizare, consultanţă;
c) în centre de zi – de acordarea serviciilor răspund consiliile locale-SPAS/CAS, şi
după caz cu sprijinul CJ-DGASPC: financiar, coordonare, monitorizare, consultanţă;
d) în centre rezidenţiale (centre, cămine, complexe sociale) – de acordarea serviciilor
sociale răspunde în principal CJ-DGASPC şi în subsidiar consiliile locale-SPAS/CAS prin
cofinanţarea serviciilor sau chiar înfiinţarea unor unităţi specializate în cazul comunităţilor
locale cu resurse suficiente.
IV) Tipurile de furnizori de servicii sociale
107
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
a) Furnizorii publici de servicii sociale (cu excepţia DGASPC)
• Serviciul public/compartimentul de asistenţă socială de la nivel local;
• Alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local (unităţi medico-
sociale, etc.) ;
• Instituţii publice care au constituite compartimente de asistenţă socială (spitale,
etc.).
Cu aceşti furnizori CJ-DGASPC va încheia convenţii de parteneriat pentru înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă socială (servicii la domiciliu, centre de zi,
centre rezidenţiale) care să asigure servicii sociale pentru copii, tineri, familii, persoane cu
handicap, persoane vârstnice, alte categorii de persoane aflate în dificultate.
b) Furnizorii de servicii sociale de tip privat
• Asociaţii/ fundaţii cu activitate de asistenţă socială;
• Cultele religioase ;
• Alte forme organizate ale societăţii civile;
• Persoane fizice autorizate potrivit legii;
• Filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
• Organizaţii internaţionale de profil.
Cu furnizorii de tip privat prezentaţi mai sus, CJ-DGASPC va dezvolta colaborarea
pentru dezvoltarea gamei de servicii sociale pentru toate categoriile de beneficiari (copii,
tineri, familii, persoane cu handicap, persoane vârstnice, alte categorii de beneficiari) şi de
unităţi de asistenţă socială (servicii la domiciliu, centre de zi, centre rezidenţiale).
Formele de colaborare actuale pot fi:
• sprijin prin cofinanţare:
a) parteneriate;
108
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
b) subvenţii acordate conform Legii nr. 34/1998;
c) finanţarea prin proiecte conform Legii nr. 350/2005;
• închiriere, comodat bunuri proprietate publică (imobile, terenuri);
• asocierea cu furnizori de tip privat;
• concesionarea unor unităţi de asistenţă socială.
3.2.1.2. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul
asistenţei sociale exercitate prin şi de către Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu
Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, s-au înfiinţat
începând cu 1 ianuarie 2005 în baza Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului (art. 105, al.(1)), prin reorganizarea Direcţiilor generale pentru protecţia
copilului. Odată cu înfiinţarea, acestea au preluat şi atribuţiile serviciilor publice de asistenţă
socială din subordinea consiliilor judeţene (art 105, al(2), L. 272/2004), care s-au desfiinţat
prin comasarea cu Direcţia generală pentru protecţia drepturilor copilului (art.2, HG
1434/2004).
Înfiinţarea Direcţiei generale a fost consfinţită prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul
naţional de asistenţă socială. Astfel art 31, al(1) din legea precitată precizează că: „Pentru
asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu
handicap, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile
administraţiei publice locale înfiinţează şi organizează servicii publice de asistenţă socială.”
Atribuţiile principale ale Direcţiei generale stabilite prin Legea-cadru a
sistemului naţional de asistenţă socială (L. 47/2006) sunt următoarele (art.32):
a) elaborează şi implementează strategiile şi planurile de acţiune la nivel judeţean,
în concordanţă cu strategiile şi planurile naţionale de acţiune în domeniu, precum şi cu
programul propriu de dezvoltare comunitară;
b) iniţiază şi aplică măsuri de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi
excludere socială şi asigură soluţionarea urgenţelor sociale;
c) coordonează înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale, în
concordanţă cu nevoia socială identificată, asigurând o acoperire echitabilă a dezvoltării
109
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
acestora pe întreg teritoriul judeţului, şi acordă sprijin financiar şi tehnic pentru susţinerea
acestora;
d) propune înfiinţarea şi administrează serviciile sociale specializate, direct sau în
parteneriat, ori prin contractare cu alte autorităţi şi instituţii publice şi private, forme de
asociere a societăţii civile, inclusiv cu instituţii de cult recunoscute de lege, implicate în
derularea programelor de asistenţă socială;
e) acordă sprijin autorităţilor locale, în scopul dezvoltării şi organizării serviciilor
sociale;
f) asigură activităţile de informare, formare şi consiliere, în vederea creşterii
performanţei serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale ale
municipiilor, oraşelor şi comunelor;
g) monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinţate şi administrate;
h) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în
domeniu;
i) acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor
comunitare consultative, ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială;
j) elaborează şi propune consiliului judeţean proiectul de buget anual pentru
susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de
acţiune propriu.
O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificată şi completată prin O.G. nr.
86/2004, stabileşte principalele atribuţii ale DGASPC privind serviciile sociale (art. 503):
a) pune în practică planurile şi strategiile naţionale din domeniul serviciilor sociale;
b) elaborează planuri şi programe judeţene în vederea dezvoltării şi diversificării
serviciilor sociale în funcţie se nevoile semnalate şi identificate la nivel local;
c) iniţiază şi aplică măsuri de prevenire a situaţiilor de marginalizare şi excludere
socială şi asigură resursele de orice natură necesare pentru soluţionarea urgenţelor sociale;
d) evaluează activităţile desfăşurate de furnizorii de servicii sociale în cadrul
programelor subvenţionate de la bugetul local al judeţului şi, respectiv al municipiului
Bucureşti;
e) înfiinţează, administrează şi finanţează serviciile sociale specializate;
f) înfiinţează şi finanţează instituţiile de asistenţă socială care au ca drept scop găzduirea,
îngrijirea şi protejarea persoanelor aflate în nevoie din judeţ;
110
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
g) coordonează metodologic şi monitorizează activitatea instituţiilor publice şi private care
au responsabilităţi şi atribuţii în domeniul serviciilor sociale;
h) ierarhizează priorităţile la nivel judeţean în dezvoltarea serviciilor sociale;
i) colecţionează datele cu privire la furnizorii şi beneficiarii serviciilor sociale;
j) încheie contracte şi convenţii cu alţi furnizori de servicii sociale;
k) înaintează consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, planul anual de dezvoltare a serviciilor sociale precum şi bugetul aferent acestuia
cu previziune pentru următorii trei ani.
Atribuţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al
Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (HG nr. 1434/2004)
Rolul DGASPC este cel stipulat în art. 1, al(1) din Regulamentul-cadru: „Direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţia
generală, are rolul de a asigura la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul
protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.”
În vederea realizării atribuţiilor stabilite de lege, Direcţia generală îndeplineşte în
principal următoarele funcţii (art. 1, al(2) din Regulamentul-cadru):
a) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de
asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a
programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean,
respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul
judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;
c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor
care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă
socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
e) de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare
pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea
marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi
colective la nivelul judeţului, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti;
111
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
f) de reprezentare a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti, pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei
copilului.
Direcţia generală îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. 2, din
Regulamentul-cadru):
a) în domeniul protecţiei persoanei adulte:
1. completează evaluarea situaţiei socioeconomice a persoanei adulte aflate în nevoie,
a nevoilor si resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în
vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a
depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul
individualizat privind măsurile de asistenţă socială;
2. acordă persoanei adulte asistenţă şi sprijin pentru exercitarea dreptului sau la
exprimarea liberă a opiniei;
3. depune diligenţe pentru clarificarea situaţiei juridice a persoanei adulte aflate în
nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;
4. verifică şi reevaluează trimestrial şi ori de câte ori este cazul modul de îngrijire a
persoanei adulte în nevoie pentru care s-a instituit o măsură de asistenţă socială într-o
instituţie, în vederea menţinerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;
5. asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte
aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea şi asigurarea funcţionării în structura proprie a unor
centre specializate;
6. depune diligenţele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului
individualizat privind măsurile de asistenţă socială;
7. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege;
b) în domeniul protecţiei drepturilor copilului:
1. întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune
stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
2. monitorizează trimestrial activitatile de aplicare a hotarârilor de instituire a
masurilor de protectie speciala a copilului;
3. identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;
4. monitorizeaza familiile si persoanele care au primit în plasament copii, pe toata
durata acestei masuri;
112
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
5. identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali
profesionisti, în conditiile legii; încheie contracte individuale de munca si asigura formarea
continua de asistenti maternali profesionisti atestati; evalueaza si monitorizeaza activitatea
acestora;
6. acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, în vederea
reintegrarii în mediul sau familial;
7. reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de câte ori este cazul, împrejurarile care
au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea,
modificarea sau încetarea acestora;
8. îndeplineste demersurile vizând deschiderea procedurii adoptiei interne pentru
copiii aflati în evidenta sa;
9. identifica familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc sa adopte
copii;evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si
elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;
10. monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si
parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligatiei de a-l
informa pe acesta ca este adoptat, de îndata ce vârsta si gradul de maturitate ale copilului o
permit;
11. îndeplineste orice alte atributii prevazute de lege;
c) alte atributii:
1. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din
judet în domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;
2. coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii
sai, precum si cea de admitere a adultului în institutii sau servicii, desfasurate la nivelul
serviciilor publice de asistenta sociala;
3. acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare
consultative ca forma de sprijin în activitatea de asistenta sociala si protectia copilului;
4. evalueaza si pregateste persoane, identificate de serviciul public local de asistenta
sociala, care pot deveni asistenti personali ai persoanei cu handicap, si supravegheaza
activitatea acestor asistenti;
5. colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati în
domeniul asistentei sociale si protectiei copilului sau cu agenti economici prin încheierea de
conventii de colaborare cu acestia;
113
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
6. dezvolta parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu alti
reprezentanti ai societatii civile în vederea acordarii si diversificarii serviciilor sociale si a
serviciilor pentru protectia copilului, în functie de nevoile comunitatii locale;
7. colaboreaza pe baza de protocoale sau conventii cu celelalte directii generale,
precum si cu alte institutii publice din unitatea administrativ-teritoriala, în vederea îndeplinirii
atributiilor ce îi revin, conform legii;
8. asigura la cerere consultanta de specialitate gratuita privind acordarea serviciilor,
masurilor si prestatiilor de asistenta sociala si protectia copilului; colaboreaza cu alte institutii
responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
9. propune consiliului judetean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului
Bucuresti, înfiintarea, finantarea, respectiv cofinantarea institutiilor publice de asistenta
sociala, precum si a serviciilor pentru protectia copilului;
10. prezinta anual sau la solicitarea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucuresti, rapoarte de evaluare a activitatilor desfasurate;
11. asigura acordarea si plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu
handicap;
12. sprijina si dezvolta un sistem de informare si de consultanta accesibil persoanelor
singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap si oricaror persoane aflate în nevoie,
precum si familiilor acestora, în vederea exercitarii tuturor drepturilor prevazute de actele
normative în vigoare;
13. actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia
institutionalizata a persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;
14. organizeaza activitatea de selectare si angajare a personalului din aparatul propriu
si institutiile/serviciile din subordine, de evaluare periodica si de formare continua a acestuia;
15. asigura serviciile administrative si de secretariat ale comisiei pentru protectia
copilului, respectiv ale comisiei de expertiza medicala a persoanelor adulte cu handicap;
16. îndeplineste orice alte atributii prevazute în acte normative sau stabilite prin
hotarâri ale consiliului judetean, respectiv ale consiliului local al sectorului municipiului
Bucuresti.
În baza Regulamentului-cadru, aprobat prin HG nr. 1434/2004 şi a celorlalte acte
normative premenţionate, Direcţia generală va elabora Proiectul Regulamentului de
organizare şi funcţionare propriu, care va fi supus aprobării consiliului judeţean. La
întocmirea acestui document se vor avea în vedere şi alte acte normative privitoare la
114
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
competenţele Diecţiei generale. Consiliul Judeţean Sibiu aprobă anual bugetul şi statul de
funcţii al Direcţiei generale.
3. 2.1.2.1.Organizare şi conducere, regulamente
Potrivit prevederilor art.116 lit. q din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Sibiu prin preşedintele
acestuia coordonează, controlează şi răspunde de activitatea Direcţiei generale.
Conducerea şi organizarea DG este asigurată de către un Colegiu Director cu
următoarele atribuţii, conform Regulamentului cadru de organizare si funcţionare a Direcţiei
generale de asistenta sociala si protecţia copilului din 02/09/2004:
• analizează şi controlează activitatea Direcţiei generale; propune directorului
executiv, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţilor Direcţiei generale;
• avizează proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere al
exerciţiului bugetar;
• avizează proiectul strategiei şi rapoartelor elaborate de directorul executiv al
Direcţiei generale, avizul fiind consultativ;
• propune Consiliului Judeţean Sibiu, modificarea structurilor organizatorice şi a
Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale şi/sau ale
centrelor rezidenţiale pentru adulţi şi/sau copii, precum şi rectificarea bugetului, în
vederea îmbunătăţirii acestora;
• propune Consiliului Judeţean Sibiu, înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul
Direcţiei generale, altele decât bunurile imobile, prin licitaţie publică, organizată
în condiţiile legii;
• propune Consiliului Judeţean Sibiu, concesionarea sau închirierea de bunuri sau
servicii de către Direcţia generală, prin licitaţie publică, organizată în condiţiile
legii;
• întocmeşte şi propune spre avizare, respectiv aprobare, statul de funcţii, precum şi
premierea şi sporurile care se acordă la salariul personalului Direcţiei generale, cu
încadrarea în resursele financiare alocate de către Consiliul Judeţean Sibiu, în
condiţiile legii.
115
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Aprobă proiectul programului anual de desfăşurare a şedinţelor ordinare ale
Colegiului Director pe baza prefigurării principalelor puncte din proiectul ordinii
de zi a acestora la propunerea secretariatului tehnic.
Colegiul director al Direcţiei generale este compus din preşedinte, vicepreşedinte si 5
membri din care: directorii adjuncţi ai Direcţiei Generale si 3 consilieri judeţeni propuşi de
Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
Preşedintele Colegiului director este Secretarul judeţului Sibiu. În cazul în care
preşedintele Colegiului director nu îşi poate exercita atribuţiile, acestea sunt exercitate de
către vicepreşedintele acestuia.
Vicepreşedintele Colegiului director este directorul general al Direcţiei generale.
Colegiul director se întruneşte în şedinţa ordinara, trimestriala la convocarea
directorului executiv, precum si în şedinţa extraordinara, ori de câte ori este necesar, la
cererea preşedintelui sau a vicepreşedintelui Colegiului director sau a unuia dintre directorii
adjuncţi.
În perioada 2008-2009 activitatea DG, atât cea desfăşurată în cadrul aparatului
propriu, cât şi cea desfăşurată în IS din subordine, a fost evaluată şi monitorizată de
reprezentanţi ai Inspecţiei Sociale, iar unele din temele trasate s-au referit ţi la schimbarea
denumirii unor IS din subordine conform H.G. nr. 539 / 2005 pentru aprobarea
Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, a
Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala, precum
si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.68/2003
privind serviciile sociale, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a serviciilor
sociale în cadrul acestora. În acest sens prin HCJ nr. 87/2009 s-a aprobat modificarea
denumirii ale acestor IS, precum şi a statutul juridic ale unora dintre ele, acestea urmând a fi
analizate în cele ce urmează.
Conform prevederilor HCJ nr. 87/2009 a fost aprobată cea mai recentă organigramă şi
Regulamentele de organizare şi funcţionare ale centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte
cu handicap devenite Centre Publice, prin se acordă acestora din urmă personalitatea juridică
de funcţionare, fără a se supune analizei şi aprobării Regulamentul de organizare şi
funcţionare al DG cu noile modificări.
116
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În consecinţă, vom putea vorbi în continuare de un Regulament de organizare şi
funcţionare al DG, din anul 2006, care nu mai este actual şi nu cuprinde noile
modificări.
În ceea ce priveşte subordonarea ierarhică a Centrelor Publice urmare a atribuirii
personalităţii juridice, aceasta este neclar stabilită în cadrul aceleiaşi hotărâri, care
menţionează în art. 1, alin (2) faptul că “se înfiinţează Centrele Publice pentru Persoane
Adulte cu Handicap ca structuri cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean
Sibiu, în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu”
În plus, pe tot cuprinsul HCJ 87/2009 se face referire la 3 modalităţi de organizare a
centrelor publice fără să se facă vreo legatură între ele, şi anume:
- înfiinţarea Centrelor Publice, ceea ce obligă la respectarea Codului Muncii cu
privire la angajarea personalului şi numirea personalului de conducere (respectiv prin
concurs) care se află în contradicţie parţială cu prevederile art. 4 ale aceleiaşi hotărâri a CJ
prin care se prevede ca “şefii Centrelor Publice pentru Persoane Adulte cu Handicap,
reorganizate cu personalitate juridică, vor fi numiţi prin dispoziţie a directorului general al
Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, în funcţia de directori ai
Centrelor, în condiţiile legii”;
- reorganizarea DG, care presupune stabilirea procedurilor legale în acest sens,
modalitatea de descentralizare a deciziei şi bugetului, fapt ce nu se reflectă în hotărâre şi nu se
reflectă în documentul propriu de organizare şi funcţionare al DG;
- preluarea personalului de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Sibiu de către aceste Centre.
În consecinţă atribuţiile organelor de conducere, cu serviciile din aparatul propriu şi IS
pentru copii din subordine, vor fi expuse având în vedere regulamentul de organizare şi
funcţionare aprobat în anul 2006.
Conducerea executivă a Direcţiei generale este asigurată de un director general cu
următoarele atribuţii:
• exercită atribuţiile ce revin Direcţiei generale, în calitate de persoană juridică;
• exercită funcţia de ordonator de credite;
• întocmeşte proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar, pe care le supune avizării Colegiului Director şi aprobării
Consiliului Judeţean Sibiu;
117
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• elaborează şi supune aprobării Consiliului Judeţean Sibiu, proiectul strategiei
anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a
sistemului de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului, având avizul
Colegiului Director şi al Comisiei pentru Protecţia Copilului;
• elaborează proiectele regulamentelor de organizare şi funcţionare ale aparatului
Direcţiei generale şi ale complexelor/centrelor pentru copii şi adulţi, precum şi ale
Regulamentelor de ordine interioară şi respectiv ale Regulamentelor interne ale
acestora, modificările şi completările necesare şi le propune spre avizare
Colegiului Director, respectiv spre aprobare Consiliului Judeţean Sibiu;
• elaborează şi propune spre aprobare Consiliului Judeţean Sibiu, organigrama şi
statul de funcţii ale Direcţiei Generale, având avizul Colegiului Director;
• elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de asistenţă socială şi
protecţie a drepturilor copilului, stadiul implementării strategiilor prevăzute la
litera d) şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi, pe care le
prezintă spre avizare Colegiului Director;
• aprobă statul de personal al Direcţiei generale; numeşte şi eliberează din funcţie
personalul din cadrul Direcţiei generale, potrivit legii;
• controlează activitatea personalului din cadrul Direcţiei generale şi aplică sancţiuni
disciplinare acestui personal;
• constată contravenţiile şi propune aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 135 din
Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
• este vicepreşedintele Comisiei pentru protecţia copilului şi reprezintă Direcţia
generală, în relaţiile cu aceasta;
• asigură executarea hotărârilor Comisiei pentru protecţia copilului;
• întocmeşte fişa postului pentru directorii adjuncţi şi a personalului din structurile
subordonate;
• exercită orice alte atribuţii rezultate în sarcina sa din legi, alte acte normative sau
din prezentul regulament.
Regulamentul cadru de organizare si funcţionare a Direcţiei generale de asistenta
sociala si protecţia copilului din 02/09/2004 prevede faptul că directorul executiv al Direcţiei
generale este ajutat de cel puţin 2 directori adjuncţi, dintre care unul coordonează activităţile
118
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
din domeniul protecţiei persoanelor adulte, iar unul coordonează activitatea de protecţie a
drepturilor copilului.
Acelaşi lucru este prevăzut şi de noua organigramă a DG, aprobată prin Hotărârea nr.
87/2009 a Consiliului Judeţean, chiar dacă în prezent cele două domenii de asistenţă socială,
copii şi adulţi, se află în subordinea unui singur director general adjunct.
Conform noii organigrame, în subordinea directorului general funcţionează:
• Serviciul monitorizare şi secretariatul comisiei,
• Serviciul resurse umane şi protecţia muncii (care are în structură Compartimentul
sănătate şi securitate în muncă),
• Serviciul proiecte, programe, strategii,
• Serviciul de implementare şi evaluare a standardelor de calitate
• Serviciul juridic
• Compartimentul relaţii publice
• Compartimentul audit
În subordinea directorului general adjunct care coordonează activitatea de protecţie a
drepturilor copilului şi a persoanei cu handicap, funcţionează:
• Serviciul asistenţă socială cu Compartimentul plasament familial,
• Serviciul asistenţă maternală şi adopţii cu Compartimentele Adopţii,
• Asistenţă maternală şi Regim urgenţă, copii părăsiţi în unităţile sanitare,
• Serviciul intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, echipă stradală cu
Compartimentele Telefonul copilului, Regim de urgenţă, Echipa stradală.
Se poate observa o reorganizare a acestor servicii din 2006 până în 2009, analizând
cele două organigrame anexate, însă această reorganizare nu este prevăzută şi argumentată în
Raportul anexă la Hotărârea CJ, şi nu este aprobată printr-un Regulament de organizare şi
funcţionare nou.
Astfel prin organigrama aprobată prin HCJ nr. 87/2009 Serviciul supervizarea
managementului de caz, echipa pluridisciplinară, trece din subordinea directorului adjunct pe
asistenţă socială, în subordinea directorului general.
Potrivit noii organigrame, se înfiinţează postul pentru directorul general adjunct care
urmează să coordoneze activităţile din domeniul protecţiei persoanelor adulte va avea în
subordine următoarele servicii care şi-au modificat denumirea:
• Serviciul drepturi şi facilităţi persoane cu handicap,
119
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Serviciul evaluare complexă şi Compartimentul Secretariatul Comisiei de evaluare
a persoanelor adulte cu handicap.
În ROF 2006, Serviciul Drepturi şi facilităţi persoane cu handicap are denumirea
Serviciul Asistenţă socială şi prestaţii, acesta urmând să se reorganizeze sub noua denumire în
noua organigramă.
De asemenea, Organigrama aprobată în 2009 de CJ Sibiu prevede de asemenea
funcţionarea următoarelor servicii, birouri şi compartimente în subordinea directorului general
adjunct economic:
• Financiar buget-salarizare
• Contabilitate,
• Compartiment Achiziţii publice şi administrare patrimoniu
• Birou Aministrativ, PSI, arhivă, cu Compartimentul Administrativ.
Organigrama aprobată în anul 2009 prevede funcţionarea în subordinea celor doi
directori generali adjuncţi ai DGASPC Sibiu a următoarelor Servicii pentru îngrijire de tip
rezidenţial şi de zi:
Pentru copii şi familie:
• Complexul de servicii comunitare “Prichindelul” Sibiu:
o centrul de primire în regim de urgenţă şi telefonul copilului;
o centrul de plasament pentru copilul cu handicap;
o centrul maternal;
o centrul de consiliere pentru copil şi familie;
• Centrul de plasament „Speranţa” Sibiu:
• Centrul de plasament „Gulliver” Sibiu
• Centrul de plasament Cisnădie;
• Centrul de plasament Orlat
• Centrul de plasament Agîrbiciu;
• Centrul de plasament Turnu Roşu;
• Centrul de plasament Mediaş:
• Complexul de servicii comunitare “Sf. Andrei” Mediaş
o centrul de zi;
o centrul de consiliere;
Pentru persoane adulte
120
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Centrul de integrare prin terapie ocupationala Medias
• Centrul de Îngrijire şi Asistenţă "Episcop Nicolae Popoviciu" Biertan
• Centrul de îngrijire şi asistenţă Biertan;
• Centrul de îngrijire şi asistenţă Agnita
• Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Tălmaciu;
• Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Rîul Vadului;
• Centrul de integrare prin terapie ocupaţională Dumbrăveni;
Următoarele centre pentru adulţi sunt înfiinţate prin noua organigramă, urmare a
implementării unui proiect cu finanţare prin program de interes naţional, însă nu
sunt funcţionale în prezent.
• Centrul de recuperare şi reabilitare Tălmaciu;
• Centrul de recuperare şi reabilitare Cisnădie
Urmare a furnizării de servicii sociale în parteneriat cu furnizori privaţi de servicii
sociale, DGASPC furnizează servicii sociale prin asigurarea personalului de specialitate în
cadrul următoarelor centre de zi:
• Centru de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic Gabriela Sibiu;
• Centru Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi Sibiu;
• Centru de Terapie şi Recuperare a Copilului cu Autism „Caleidoscop” Sibiu.
În cadrul Direcţiei generale funcţionează Comisia de admitere a persoanelor cu
handicap în centrele aflate în subordinea DG, compusă din directorul executiv adjunct şi
şefii centrelor care asigură protecţia persoanelor adulte cu handicap.
DG are şi un Regulament de Ordine Interioară care reglementează Drepturile si
obligaţiile DGASPC Sibiu, Drepturile si obligaţiile salariaţilor din cadrul DGASPC Sibiu,
Organizarea timpului de lucru, Circuitul documentelor, Etica, Abateri, sancţiuni,
incompatibilitati.
Îndatoririle personalului contractual din cadrul DGASPC Sibiu sunt cuprinse in
contractele individuale de munca încheiate la angajarea acestora si cap. II din Legea nr.
477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autorităţile si instituţiile
publice.
Personalul angajat din cadrul DGASPC Sibiu, potrivit naturii funcţiilor/atribuţiilor
îndeplinite, este obligat atât in timpul cat si in afara serviciului sa răspundă necondiţionat la
solicitarea autoritatilor in legătura cu competentele si atribuţiile pe care le exercita.
121
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. 2.1.2.2.Resurse umane – analiză
În anul 2009 sunt prevăzute în organigrama DG un număr de 1564 posturi, din care:
• În aparatul propriu: 560 posturi din care 16 sunt sunt funcţii publice de conducere,
136 sunt funcţii publice de execuţie, 1 este funcţie de conducere pers. contractual,
407 sunt posturi personal contractual, din care 331 sunt asistenţi maternali
profesionişti;
• În IS copii: 364 sunt posturi personal contractual;
• În IS adulţi: 624 sunt posturi personal contractual;
• În IS înfiinţate urmare a furnizării de servicii sociale în parteneriat public-privat:16
posturi sunt posturi personal contractual.
În tabelele următoare vor fi expuse situaţiile referitoare la personalul de specialitate şi
cel furnizează servicii de îngrijire şi recuperare beneficiarilor instituţiilor de asistenţă socială
din subordinea DG, atât din cadrul aparatului propriu al DG, cât şi din aceste instituţii.
1. Personalul din serviciile/compartimentele din aparatul propriu al DG funcţie de
specialităţi
Nr.
crt.
Studii specialitate Număr posturi ocupate
1. Psihopedagog 2
2. Psihologie 21
3. Ştiinţe juridice/drept ec.- adm 21
4. Asistenţă socială 16
5. Ştiinţe ec. 17
6. Inginerie 4
7. Informatică 2
8. Medicină 2
9. Litere filologie 3
10. Fizică 1
11. Administraţie publică 6
12. Geografia turismului 1
122
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
123
13. Teologie 1
14. Sociologie 5
15. Istorie 2
16. Tehnologie chimică 1
17. Jurnalism 2
18. Studii postliceale 4
19. Studii medii 20
20. Şcoală profesională 4
21 Şcoală elementară 1
TOTAL 136
Din acest tabel se poate observa că funcţie de specialităţi, cel mai mare număr este
deţinut de posturile de psiholog şi cele de ştiinţe juridice/drept ec.- adm, respectiv câte 21 de
posturi fiecare, acestea fiind urmate de posturile de economist în număr de 17, şi abia apoi de
posturile de asistent social conf. prevederilor Legii 466 /2004, privind Statutul asistentului
social, respectiv 16 posturi.
De asemenea, ţinând cont că DG este furnizor public de servicii sociale primare şi
specializate şi analizând organigrama, putem observa că în cadrul
serviciilor/compartimentelor din aparatul propriu care furnizează servicii sociale copiilor şi
persoanelor adulte cu risc social, din numărul de 102 angajaţi, doar 16 au specializarea de
asistent social conf. prevederilor Legii 466 /2004, privind Statutul asistentului social, fapt ce
demonstrează insuficienţa resurselor umane specializate în domeniul asistenţei sociale.
2. Personalul din IS aflate în subordinea DG, care are în centrul activităţii beneficiarul:
copii şi adulţi cu handicap.
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
Nr.
crt.
Uni
tate
a
Tot
al
post
uri
apro
bate
Tot
al
post
uri
ocup
ate
Tot
al
post
uri
vaca
nte
Spec
ialiş
ti*
- ocu
pate
Din
car
e
asis
tent
soci
al
Pers
onal
ul
de
îngr
ijire
şi
recu
pera
re**
Nr.
be
nefic
iari
/per
sona
l
îngr
ijire
CPU
: 2
- 2
CPH
: 12,
5 1
24
CM
: 3
1 2
1.
CSC
Pric
hind
elul
Sibi
u
8279
,52,
5
CC
: 2
1 -
59
2,1c
opii
/per
soană
2.
CSC
Sf.
And
rei
Med
iaş*
**
129
33
13
28
9,3c
opii/
pers
oană
3.
CP
Sper
anța
Sibi
u
8174
716
124
50
2/pe
rsoa
nă
4.
CP
Gul
liver
Sibi
u
3831
73
19
37
4,1
copi
i/per
soană
5.
CP
Cis
nădi
e 20
,513
,57
--
418
4,5
copi
i/per
soană
6.
CP
Orla
t 45
2916
3-
1044
4,4
copi
i/per
soană
7.
CP
Agî
rbic
iu
2925
43
-7
44
6,2
copi
i/per
soană
124
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
8.
CP
Turn
u R
oșu
32,5
302,
5-
-7
37
5,2
copi
i/per
soană
9.
CP
Med
iaș
3027
33,
5-
327
9 co
pii/p
erso
ană
10
CZ
Gab
riela
Sibi
u***
44
41
-2
15
7,5
bene
ficia
ri/p
erso
ană
11.
CO
PD
Sibi
u **
*
84
41
13
15
5 be
nefic
iari
/per
soană
12.
CTR
CA
Sibi
u***
44
44
--
24
13.
CIA
Bie
rtan
42,5
38,5
45,
51
(SM
)12
60
5 be
nefic
iari
/per
soană
14.
CIA
Ep
.N.
Popo
vici
u
Bie
rtan
21,5
19,5
23
18
26
3,25
ben
efic
iari
/per
soană
15
CIA
Agn
ita
2822
,55,
55
-6
35
5,8
bene
ficia
ri/p
erso
ană
125
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
126
16.
CIT
O D
umbră
veni
104
968
92,
DIN
CA
RE
1
PL
2129
8
14,1
ben
efic
iari
/per
soană
17.
CIT
O M
ediaș
2927
26
16
42
7 be
nefic
iari
/per
soană
18.
CR
RN
Rîu
Vad
ului
123
105
1811
1 PL
69
139
2,01
ben
efic
iari
/per
soană
19.
CR
RPH
Tălm
aciu
117
9621
131P
L54
133
2,46
ben
efic
iari
/per
soană
20.
CR
R
Tălm
aciu
745
6911
129
9 0,31
ben
efic
iari
/per
soană
21.
CR
R
Cis
nadi
e
75-
75-
--
-
Tota
l 12
0,5
14,
din
care
3
PL şi
1
SM
305
*asi
sten
t soc
ial,
psih
olog
, pro
feso
r, m
edic
, asi
sten
t med
ical
prin
cipa
l, ki
neto
tera
peut
, log
oped
.
**in
stru
ctor
i erg
oter
apie
, ped
agog
i de
recu
pera
re, r
efer
enţi
educ
aţie
, inf
irmie
re, s
oră
med
icală,
îngr
ijito
are.
***
cent
re d
e zi
car
e fu
ncţio
nează
în b
aza
parte
neria
telo
r din
tre D
G şi
alţi
furn
izor
i priv
aţi d
e se
rvic
ii so
cial
e.
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din tabelul de mai sus se poate observa că în cadrul IS, centrele pentru copii cu
numărul cel mai mic de beneficiari aflaţi în centrul atenţiei personalului de îngrijire şi
recuperare sunt: CSC Prichindelul Sibiu şi CP Speranţa, respectiv 2,1 copii la un angajat şi 2
copii la un angajat, acest lucru datorându-se categoriei de beneficiari, şi anume copii cu
handicap grav, care necesită o mai mare atenţie decât copiii dezvoltaţi normal.
Centrele de copii cu numărul cel mai ridicat de copii la un angajat implicat direct în
munca cu copilul şi îngrijirea acestuia sunt CP Agârbiciu cu 6,2 copii la un angajat şi CP
Mediaş cu 9 copii la un angajat. Trebuie menţionat că pe CP Turnu Roşu şi CP Mediaş
funcţionează pe langă şcolile speciale pentru copii cu cerinţe speciale de învăţare CES din
Mediaş şi Turnu Roşu, care au angajat personal de specialitate pe linie de învăţământ.
Centrele de adulţi cu handicap cu numărul cel mai ridicat de beneficiari la un angajat
implicat în îngrijire şi recuperare sunt CITO Dumbrăveni cu 14,1 beneficiari la un angajat şi
CITO Mediaş cu un număr de 7 beneficiari la un angajat, iar IS cu numărul cel mai mic de
beneficiari la un angajat sunt CRRNN Rîu Vadului cu 2,01 beneficiari la un angajat, CRRPH
Tălmaciu cu 2,46 beneficiari la un angajat şi mai nou înfiinţatul CRR Tălmaciu 0,31
beneficiari la un angajat, care nu s-a ocupat încă la capacitate maximă.
În privinţa formării continue a personalului Dg şi al IS din subordine, exceptând
formarea asistenţilor maternali profesionişti care conform legislaţiei actuale revine ca
obligaţie Direcţiei, formarea continuă a personalului DG este asigurată doar prin programe
desfăşurate de autorităţi publice centrale sau de organizaţii private, prin proiecte şi programe
din surse atrase.
Nu există programe de formare continue pe specialităţi şi domenii de activitate, pentru
personalul din domeniul asistenţei sociale.
3. 2.1.2.3. Resurse umane din cadrul DG – Activitate 2008
Personalul DG va fi analizat în cele ce urmează din perspectiva activităţii pe care o
desfăşoară.
Astfel, în decursul anului 2008, DG prin serviciile de specialitate, precum şi cu
personalul IS din subordine a furnizat servicii, a coordonat şi supervizat activitatea
desfăşurată în centrele pentru un număr total de 314 copii, după cum se prezintă în graficul
următor .
127
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Grafic privind numărul de beneficiari din centrele rezidenţiale pentru copii din subordinea DGASPC Sibiu, la data de 31.12.2008
3611%
186%
10%
3712%
134%
4514%39
12%
289%
4013%
41%
4716%
62%
CP “GULLIVER” SIBIUCSC CISNĂDIE – CPCSC CISNĂDIE – VIOLENŢA ÎN FAMCP ORLATCP AGNITACP AGÎRBICIUCP TURNU ROŞUCP MEDIAŞCSC “SPERANŢA” SIBIUCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CMCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CCHCSC “PRICHINDELUL” SIBIU – CPU
Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008
În cadrul DG, la data de 31.12.2008 erau angajaţi şi furnizau servicii de asistenţă şi
îngrijire în sistem familial, un număr de 331 asistenţi maternali profesionişti (AMP) din care
activi 330 AMP unui număr de 518 copii, iar un AMP cu activitate suspendată.
0
200
400
600
Grafic comparativ privind evoluţia numărului de AMP şi a numărului de copii la AMP în 2007 şi 2008
Nr. AMP 2007Nr. copii la AMP 2007Nr. AMP 2008Nr. copii la AMP 2008
Serie1 312 502 331 518
Nr. AMP 2007
Nr. copii la AMP 2007
Nr. AMP 2008
Nr. copii la AMP 2008
Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008
În acest domeniu, din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul
2008 rezultă faptul că pe parcursul anului 2008:
128
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• s-a evaluat situaţia a 85 de copii şi reevaluat situaţia a 384 copii aflaţi în asistenţă
maternală,
• s-au realizat activităţi de prevenire a separării copilului de familie în 42 de cazuri,
• s-au instituit 35 de măsuri de plasament în regim de urgenţă la AMP,
• au fost reatestaţi 138 de AMP şi nou atestaţi 31 de AMP,
• s-a evaluat activitatea a 308 AMP pe anul 2008,
• s-au efectuat 4 cursuri de formare iniţială pentru profesia de asistent maternal
profesionist (AMP),
• au urmat cursuri de perfecţionare (dezvoltare competenţe şi abilităţi parentale) 60
AMP,
• s-au evaluat şi atestat 14 familii adoptatoare,
• s-au reatestat 4 familii adoptatoare,
• s-a deschis procedura de adopţie pentru 12 copii,
• s-a definitivat procedura de adopţie pentru 11 copii (din care 3 excepţii: copii
adoptaţi de către soţul părintelui).
În graficul următor se poate observa numărul mic de intrări în sistem în raport cu
ieşirile, în special în centrele de plasament, ceea ce nu a dus la scăderea costurilor de personal,
numărul de personal rămânând acelaşi pentru a respecta standardele.
129
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Măsuri de protecţie luate în anul 2008
25
4
2
28
9
10
0
0
168
20
40
91
13
13
6
7
1838
12
7
17
0
0
76
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Plasament în CP
Plasament rude
Plasament alte persoane/ familii
Plasament OPA
Supravegherespecializată
Tutelă
INSTITUIRI ÎNLOCUIRI MENŢINERI ÎNCETĂRI
Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008
Un aspect care merită o abordare mai profundă este cel legat de adopţii. La nivelul
judeţului Sibiu, numărul copiilor eligibili pentru adopţie precum şi numărul adopţiilor
încuviinţate a fost foarte mic, raportat la numărul de copii cu măsură de protecţie specială,
aflaţi în evidenta DGASPC Sibiu.
• În anul 2005 au fost depuse 13 solicitări privind atestarea ca familie/persoană
potenţial adoptatoare. Toate cele 13 solicitări au fost soluţionate favorabil, prin
atestare ca familii/persoane apte să adopte. Nu au fost adopţii încuvinţate în anul
2005.
• În anul 2006 au fost depuse 14 cereri privind atestarea ca familie/persoană potenţial
adoptatoare şi au fost atestate 13 familii/persoane (o cerere a fost soluţionată în 2007).
S-au încuviinţat 2 adopţii.
• În anul 2007 au fost depuse 12 cereri privind atestarea ca familie/persoană potenţial
adoptatoare. Au fost atestate 12 familii/persoane ca apte să adopte S-au încuviinţat 6
adopţii.
În anul 2008 au fost depuse 19 solicitări privind atestarea ca familie/persoană
potenţial adoptatoare. Au fost atestate 18 familii/persoane ca apte să adopte. S-au
încuviinţat 8 adopţii. 130
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• De la începutul anului 2009 şi până în prezent, a fost înregistrată doar o cerere din
partea unei familii din mediul urban, în vederea atestării ca apte să adopte un copil,
care este în perioada de evaluare. Pentru 13 familii s-au comunicat informaţii cu
privire la procedura adopţiei. Au fost atestate 2 familii ca apte să adopte, (au depus
cerere la sfârşitul anului 2008). În anul 2009, până în prezent, a fost încuviinţată
adopţia pentru 8 copii.
0
5
10
15
20
2005 2006 2007 2008 2009
Situaţia adopţiilor în perioada 2005 - 2009
Cereri de adopţie
Persoane/Familii atestate Copii adoptabili
Adopţii încuviinţate
După cum se poate observa, activitatea Compartimentului Adopţii, în anul 2008, s-a
intensificat faţă de anii precedenţi, aşa cum rezultă din datele statistice prezentate mai sus. În
perioada analizată nu au fost cazuri de adopţii respinse de instanţa de judecată.
De asemenea, nu au fost înregistrate cereri de desfacere sau a declarării nulităţii
adopţiei.
În ce privinţa distribuţiei familiilor atestate ca apte să adopte după zona de
provenienţă, numărul familiilor atestate, din mediul urban, este cu mult mai mare decât
numărul familiilor atestate, provenite din mediul rural.
În ceea ce priveşte activitatea DG în domeniul protecţiei copilului cu handicap s-au
desfăşurat următoarele activităţi:
• s-a analizat un număr de 1258 cereri de încadrare în grad de handicap/orientare
şcolară, împreună cu actele medicale, psihosociale necesare;
• s-au prezentat în cadrul şedinţelor C.P.C. un număr de 1258 dosare, cu
propunerile de încadrare în grad de handicap/orientare şcolară, pentru obţinerea
deciziei finale de încadrare/orientare şcolară, conform H.G. nr. 1437/2004; 131
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• s-au eliberat certificatele de încadrare în grad de handicap/orientare şcolară, în
fiecare zi de marţi şi joi, părinţilor/reprezentanţilor legali/manageri de
caz/reprezentanţilor unităţilor şcolare – deponenţilor de documente;
• s-a menţinut legătura cu compartimentul adulţi, pentru a asigura continuitatea şi
consecvenţa încadrării în grad de handicap a copiilor care au devenit adulţi pe
parcursul perioadei analizate;
Intervenţia în cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor a avut următoarea
dinamică:
Grafic referitor la sesizările primite de Serviciul de Intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, echipă stradală în anul 2008
0; 0%
0; 0%
0; 0%
13; 3%0; 0%
130; 30%
68; 16%
17; 4%
17; 4%
17; 4%5; 1%
5; 1%
4; 1%
30; 7%55; 13%
3; 1%
23; 5%
37; 9%
10; 2%
Abuz f izic Abuz sexual Abuz emoţionalNeglijare Cerşetorie Alte tipuri de sesizăriConsiliere psihologică Violenţă domestică Tulburări de comportamentDificultăţi de relaţionare interpersonală Situaţie socio-economică Exploatare sexualăComitere de infracţiuni Copil de alt judeţ Emigrare ilegalăRepatriere Caz medical Exploatare prin muncăAbandon
Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008
În cadrul Serviciului de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare şi Echipă
Stradală, din luna ianuarie 2009 si pana in 30 septembrie 2009 au fost inregistrate 247 de
sesizari dintre care:
• Abuz fizic 64 sesizari;
• Abuz emotional 38 sesizari (inclusiv violenta domestica);
• Abuz sexual 16 sesizari;
• Neglijare 74 sesizari;
• Exploatare 14 sesizari;
132
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Alte tipuri (vagabondaj, tulburari de comportament, relatii intrafamiliale) 41
sesizari;
Sesizarile mai sus mentionate au cuprins 412 copii dintre care 366 au ramas in familie,
iar reprezentantii serviciului mentionat au colaborat cu SPAS-urile Locale in vederea
prevenirii separarii acestora de familie; iar pentru 46 de copii s-a instituit o masura de
protectie speciala.
De la începutul anului 2009 şi până în prezent în cadrul Serviciului de Intervenţie în
Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare şi Echipă Stradală din cadrul DGASPC Sibiu, au fost
înregistrate un număr de 118 de sesizări de abuz, respectiv, 64 sesizări de abuz fizic, 38
sesizări de abuz emoţional şi 16 sesizări de abuz sexual.
In decursul anului 2008, au fost înregistrate un număr de 102 sesizări care au făcut
referire la cazuri de abuz, respectiv sesizări de abuz fizic=68 sesizări, abuz emoţional=17
sesizări şi abuz sexual=17 sesizări.
Din cauza situatiei socio-economice deficitare si anume venituri insuficiente si
conditiile precare cu care se confrunta familiile din judetul Sibiu care au peste trei copii, a
crescut numarul solicitarilor de instituire a masurilor de protectie speciala.
În cadrul centrelor pentru adulţi au fost asistaţi un număr semnificativ de beneficiari:
3459
26
308
43
140 133
0
50
100
150
200
250
300
350
Număr beneficiari instituţionalizaţi în centre pentru adulţi la data de 31.12.2008
CIA Agnita
CIA Biertan 1
CIA Biertan 2
CITO Dumbraveni
CITO Medias
CRRNP Riu Vadului
CRRPH Talmaciu
Preluare din Informarea privind activitatea desfăşurată de DGASPC în anul 2008
În domeniul protecţiei persoanelor adulte cu handicap s-au desfăşurat următoarele
activităţi:
• s-a analizat un număr de 10.712 cereri de încadrare în grad de handicap împreună
cu actele medicale, psihosociale necesare;
133
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• s-au prezentat în cadrul şedinţelor C.E.P.H.A. un număr de 10.712 dosare, cu
propunerile de încadrare în grad de handicap, pentru obţinerea deciziei finale de
încadrare, conform Ord. 762/2007;
• s-au eliberat certificatele de încadrare în grad de handicap, în fiecare zi de marţi şi
joi, aparţinătorilor/reprezentanţilor legali/manageri de caz/reprezentanţilor ONG –
deponenţilor de documente – în medie, aproximativ 890 cazuri – lunar.
• s-a menţinut legătura cu compartimentul copii prin şeful serviciului, pentru a
asigura continuitatea şi consecvenţa încadrării în grad de handicap a cazurilor care
s-au adultizat pe parcursul perioadei analizate, în conformitate cu criteriile medico-
psiho-sociale în vigoare;
• s-au făcut deplasări de către membrii Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu
Handicap pentru Adulţi, la domiciliu, pentru un număr de 684 persoane
nedeplasabile;
3.2.1.3. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul
asistenţei sociale exercitate prin şi de către unităţile medico-sociale
Sibiu şi Sălişte din subordine
3.2.1.3.1.Organizare şi conducere, regulamente
Unitatea de asistenţă medico-socială Sălişte „Căminul Spital Sibiu” şi Unitatea de
asistenţă medico-socială Sălişte sunt organizate şi funcţionează ca instituţii publice de
asistenţă socială de tip rezidenţial, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului
Judeţean Sibiu, cu rolul de a acorda predominant servicii de îngrijire, servicii medicale,
precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, cu domiciliul stabil în
localităţile judeţului Sibiu.
UAMS Sibiu are o capacitate de 90 de locuri, din care 25 în regim de spital, iar
UAMS Sălişte are o capacitate de 80 de paturi, din care 25 în regim de spital.
Principiile si valorile care stau la baza funcţionării celor două instituţii, potrivit
manualelor de proceduri al acestora sunt: solidaritatea socială, unicitatea persoanei, libertatea
de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială, egalitatea de şanse şi nediscriminarea
în accesul la servicii sociale şi în furnizarea serviciilor sociale, participarea beneficiarilor la
134
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
întregul proces de furnizare a serviciilor sociale, transparenţa şi responsabilitatea publică în
acordarea serviciilor sociale, proximitate în furnizarea serviciilor sociale, complementaritate
şi abordare integrata în furnizarea serviciilor sociale, concurentă şi competitivitate în
furnizarea serviciilor sociale, confidenţialitate, parteneriat intre partile implicate in procesul
de furnizare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.
Conform prevederilor Ordinului Ministrului Muncii nr. 491/180/2003 pentru
aprobarea Grilei de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează în unitati de
asistenţă medico-sociale, unităţile de asistenţă medico-sociale sunt instituţii publice
specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale,
care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum si servicii sociale persoanelor cu
nevoi medico-sociale.
Persoanele care beneficiază de servicii furnizate în aceste unităţi sunt persoane cu
nevoi medico-sociale stabilite conform prevederilor legale în vigoare, care, dupa caz, necesită
supraveghere, asistare, îngrijire, tratament, precum si servicii de inserţie şi reinserţie socială.
Internarea în cele două unităţi medico-sociale se face la recomandarea unităţilor
sanitare sau la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, în baza unei grile de evaluare
medico-socială a persoanei.
Dintre atribuţiile generale ale celor două UAMS menţionăm:
a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul şi condiţiile igienico-sanitare corespunzătoare
persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale internate, precum şi întreţinerea şi folosirea
eficientă a bazei materiale şi a bunurilor din dotare;
b) asigură asistenţă socială, curentă şi de specialitate, recuperare, îngrijire şi supraveghere
permanentă a persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale
c) întocmeşte proiecte şi programe proprii care să asigure creşterea calităţii activităţii de
protecţie a persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale din unitate, în concordanţă cu
specificul Unităţii de Asistenţă Medico-socială Sibiu, potrivit politicilor şi strategiilor
naţionale şi judeţene;
d) organizează activităţi culturale, educative şi de socializare, atât în interiorul unităţii cât şi în
afara acesteia;
e) organizează activităţi de ergoterapie şi terapie ocupaţională, în raport cu restantul
funcţional al persoanelor internate
f) acordă sprijin şi asistenţă de specialitate în vederea prevenirii situaţiilor care pun în pericol
siguranţa persoanelor vârstnice cu nevoi medico-sociale;
135
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
g) pentru realizarea serviciilor de îngrijire medicală precum şi servicii sociale, încheie
parteneriate sau contracte cu furnizorii publici ori privaţi, cu ONG-uri şi reprezentanţi ai
societăţii civile care acordă astfel de servicii;
h) asigură consiliere de specialitate şi informare a beneficiarilor şi familiilor acestora privind
problematica socio-medicală;
i) intervine în vederea inserţiei sau reinserţiei sociale
j) intervine în sensibilizarea comunităţii la nevoile specifice ale beneficiarilor.
Conducerea celor două UAMS este asigurată de câte un director, care reprezintă
instituţia în raporturile acesteia cu alte persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.
Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile directorului, conform ROF sunt următoarele:
• Coordonează întreaga activitate a unităţii cu sprijinul Consiliului Consultativ şi
urmăreşte realizarea obiectivelor stabilite potrivit programului managerial şi prin
contractul de performanţă;
• Aprobă internarea în unitate, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de
prezentul regulament;
• Pune în aplicare actele normative, reglementările şi instrucţiunile care privesc
activitatea instituţiei;
• Angajează personalul din subordine, aplică sancţiunile prevăzute de lege şi poate
dispune, atunci când e cazul, desfacerea contractului de muncă în condiţiile legii;
• Stabileşte răspunderile şi competenţele şi elaborează fişa postului pentru fiecare
angajat, îndrumă şi controlează activitatea acestora;
• Urmăreşte gospodărirea eficientă a patrimoniului unităţii, stabileşte măsuri pentru
protejarea fondurilor gestionate şi a patrimoniului şi răspunde de buna administrare a
acestora;
• Organizează evidenţa bunurilor din unitate împreună cu contabilul şef şi dispune
efectuarea inventarierilor periodice potrivit dispoziţiilor legale; Răspunde de
asigurarea aprovizionării corespunzătoare cu materiale şi alimente, potrivit
necesităţilor şi în funcţie de posibilităţi, în condiţiile stabilite de lege;
• Colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, precum
şi cu organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniul asigurării îngrijirii
medico-sociale;
136
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Asigură măsuri de protecţie a maternităţii la locurile de muncă şi răspunde de starea de
curăţenie şi igienă a asistaţilor, a personalului şi a instituţiei publice;
• Organizează paza clădirilor şi a valorilor materiale, activitatea de prevenire şi stingere
a incendiilor şi asigură aplicarea normelor privind protecţia muncii;
• Numeşte prin decizie persoana din cadrul unităţii care să exercite atribuţiile
manageriale în lipsa titularului;
• Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa prin lege sau prin orice alte
acte normative.
În realizarea atribuţiilor sale, directorul este sprijinit de un Consiliu Consultativ.
Atribuţiile Consiliului Consultativ sunt următoarele:
• se întruneşte o dată pe trimestru sau de câte ori e nevoie, la convocarea directorului
sau la cererea majorităţii membrilor;
• analizează şi aprobă programele de activitate ale instituţiei;
• analizează şi promovează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli în vederea
aprobării acestuia de către Consiliul Judeţean;
• avizează completarea sau modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al
C.S.Sibiu, la propunerea directorului;
• aprobă Regulamentul de ordine interioară, la propunerea directorului;
• urmăreşte buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale
instituţiei, luând măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului din
administrare;
• analizează şi aprobă măsuri pentru perfecţionarea, încadrarea şi promovarea
salariaţilor;
• stabileşte modul în care se utilizează bugetul şi sunt orientate sumele realizate din
venituri extrabugetare.
• În punerea în practică a atribuţiilor sale, directorul este ajutat de un contabil-şef, numit
în condiţiile legii şi de asistentul-şef.
Conform organigramelor, aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr.88
din 2009, în subordinea directorului funcţionează Compartimentul secretariat administrativ şi
gospodărie şi Compartimentul medico-social, în subordinea contabilului şef se află
Compartimentul Contabilitate, financiar, resurse umane şi Compartimentul secretariat
137
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
138
administrativ şi gospodărie. Asistentul şef are în subordine Secţia de îngrijire şi asistenţă
medico-socială.
Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale celor două UAMS Sibiu şi Sălişte,
aprobate prin HCJ 43 /2008 prevăd reglementări legate de structura organizatorică şi de
personal, beneficiarii serviciilor medico-sociale, serviciile oferite. Ele abordează organizarea
unităţilor atât din perspectiva angajaţilor, cât şi a beneficiarilor.
Dintre serviciile medicale oferite în instituţie, conform ROF menţionăm:
• Evaluarea la internarea în unitate
• Acordarea primului ajutor
• Monitorizarea parametrilor: temperatura, puls, tensiune arterială, diureză, scaun.
• Toaleta persoanei internate: parţială, totală, la pat, totală la baie cu ajutoru
dispozitivelor de susţinere.
• Administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat,
intradermic, prin perfuzie, endovenoasă, pe suprafaţa tegumentelor şi a mucoaselor,
prin seringa automată.
• Măsurarea glicemiei cu glucometrul
• Recoltarea de produse biologice
• Alimentarea artificială pe sonda gastrică sau nazo-gastrică şi pe gastrostoma
• Mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase locale,
• Schimbarea poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru evitarea complicaţiilor
pulmonare.
• Îngrijirea plăgilor simple si suprainfectate, escarelor etc.
• Kinoterapie individuală
• Examinare si evaluare psihologică.
Serviciile sociale de care pot beneficia persoanele internate în cele două unităti au în
vedere următoarele:
• Asigurarea unui nivel maxim de autonomie şi siguranţă;
• Asigurarea menţinerii capacitaţilor fizice şi intelectuale;
• Asigurarea unor condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi
demnitatea;
• Asigurarea consilierii şi instruirii atât a asistaţilor cât şi a familiilor acestora privind
problematica socială (probleme familiale, psihologice etc.) ;
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
137
3.2.
1.3.
2. R
esur
se u
man
e –
anal
iză
În ta
belu
l următ
or s
e po
t ved
ea n
umăr
ul d
e sp
ecia
lişti şi
num
ărul
de
anga
jaţi
care
au
în a
tenţ
ie în
griji
rea
bene
ficia
rilor
din
cel
e do
uă
unităţi
med
ico-
soci
ale
Sibi
u şi
Săl
işte
.
Nr.
crt.
Uni
tate
a
Tota
l
post
uri
apro
bate
Tot
al
post
uri
ocup
ate
Tota
l
post
uri
vaca
nte
Spec
ialiş
ti
* - ocu
pate
Din
care
asis
tent
soci
al
Pers
onal
ul
de î
ngri
jire
şi
recu
pera
re
**
Nr.
bene
ficia
ri/pe
rson
al în
griji
re
1.
UA
MS
Săliş
te
6555
1010
1
2663
2,42
ben
efic
iari
/ la
un a
ngaj
at
2.
UA
MS
Căm
in S
pita
l Sib
iu
6157
,53,
511
1
26N
r. m
ediu
87
3,34
ben
efic
iari
/un
anga
jat
* m
edic
, asi
sten
t soc
ial,
psih
olog
, , a
sist
ent m
edic
al p
rinci
pal,
asis
tent
med
ical
.
** in
firm
iere
, soră
med
icală,
îngr
ijito
are.
Se p
oate
obs
erva
o uşo
ară
dife
renţă
în c
eea
ce p
riveş
te n
umăr
ul d
e be
nefic
iari
la u
n an
gaja
t car
e as
igură
îngr
ijire
a ac
estu
ia, r
espe
ctiv
, de
la 2
,42
bene
ficia
ri/un
ang
ajat
la U
AM
S Să
lişte
, la
3,34
ben
efic
iari/
un a
ngaj
at la
UA
MS
Sibi
u.
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3.2.1.3.3. Resurse umane – Activitate
Căminul Spital Sibiu a efectuat în anul 2008 un număr mediu lunar de 5 internări, şi
în cadrul unităţii au soluţionat aproximativ 14-15 cazuri pe trimestru. Beneficiarii centrului
sunt aşa cum reiese din Rapoartele trimestriale pe anul 2008, “persoane vârstnice cu
afecţiuni cronice, somatice şi mixte ce necesită tratament permanent, supraveghere, asistare,
internare permanent, gardă permanent şi care din cauza unor motive de natură fizică, psihică
şi economic nu au posibilitatea de a-şi asigura nevoile medico-sociale, economice şi nici de a
se reintegra în viaţa social.
Serviciile acordate acestor beneficiari au fost conform aceloraşi rapoarte:
• asigurarea unui nivel maxim de autonomie şi siguranţă
• asigurarea menţinerii capacităţilor fizice şi intelectuale,
• asigurarea unor condiţii de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea şi
demnitatea
• asigurarea consilierii şi instruirii atât a asistaţilor, cât şi a familiilor acestora privind
problematica social
• intervenţii pentru prevenirea şi combaterea instituţionalizării prelungite
• stimularea participării la viaţa social
• facilitarea şi încurajarea legăturilor inter-umane, inclusiv cu familiile lor, organizarea
de activităţi psihosociale şi cultural,
• identificarea mediilor în care poate fi integrată persoane internată timp îndelungat
• crearea unor condiţii decente de trai pentru asistaţi prin modernizarea instituţiei
• crearea de programe special pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea
implicării persoanelor vârstnice în viaţa social
• stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru
dezvoltarea serviciilor comunitare
În cadrul UAMS Sălişte, numărul asistaţilor pe parcursul anului 2008 a fost între 66
şi 62. Aceştia au beneficiat de următoarele servicii:
• Sociale, care au constat în informare în domeniu, găzduire, ajutor pentru menaj,
consiliere juridică, administrativă, psihologică şi religioasă, modalităţi de prevenire a
marginalizării sociale şi de reintegrare social în raport cu capacitatea psiho-afectivă,
asigurând condiţii de îngrijire care respect identitate, integritatea şi demnitatea.
138
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Socio-medicale, care au constat în facilitarea şi încurajarea legăturilor interumane,
menţinerea unei legături cât mai strânse cu familia, cu rudele, vecinii şi cunoştinţele,
facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de petrecere a timpului liber
• Medicale care au constat în evaluarea asistatului la internare cu efectuarea de
consultaţii, tratamente, măsurători antropometrice, monitorizarea parametrilor
fiziologici, asigurarea medicamentaţiei şi a dispozitivelor medicale, servicii de
îngrijire-infirmerie, în concordanţă cu tipurile de afecţiuni, recuperare prin masaj şi
mobilizare, asistenţă paleativă
3. 3. Analiza şi interpretarea datelor – economic şi financiar
3. 3.1. Resursele financiare
3.3.1.1.Reprezentativitatea bugetului alocat pentru sectorul asistenţă
socială de la bugetul judeţului Consiliul Judeţean Sibiu este o autoritate publică strategică cu membrii aleşi în mod
democratic ce asigură şi influenţează servicii publice de importanţă vitală, având impact
asupra tuturor aspectelor din viaţa locuitorilor judeţului Sibiu. Are un buget aprobat pe anul
2009 de 226,566.60 mii lei şi este ordonator principal de credite.
Consiliul Judeţean Sibiu, însă, nu funcţionează izolat, ci cooperează cu multe
organisme, de la grupurile comunitare locale la principalele instituţii guvernamentale
naţionale şi locale, pentru a promova bunăstarea economică, socială şi a mediului înconjurător
în judeţ.
Consiliul Judeţean Sibiu finanţează următoarele Servicii şi instituţii de asistenţă
socială aflate în subordine:
• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, care furnizează
servicii sociale primare şi specializate, atât prin serviciile din aparatul propriu şi prin
instituţiile de asistenţă socială organizate sub forma centrelor rezidenţiale pentru copii,
cupluri mamă-copil, tineri, persoane adulte şi vârstnice cu handicap, ori a serviciilor
de zi şi consiliere proprii, cât şi prin suportarea cheltuielilor salariale sau de
funcţionare a unor servicii de prevenire, în baza parteneriatelor cu alţi furnizori publici
sau privaţi de servicii sociale acreditaţi.
139 • Unitatea socio-medicală „Cămin Spital” Sibiu
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Unitatea de asistenţă medico-socială Sălişte.
În încercarea de a evidenţia eficienţa şi eficacitatea cheltuirii resurselor financiare
corelate cu calitatea serviciilor sociale asigurate prin instituţiile finanţate de la bugetul
judeţului, precum şi cu gradul de satisfacţie al beneficiarilor, considerăm că prima etapă în a
realiza o reformă este de vedea imaginea reală actuală a cheltuielilor sectorul asistenţei
sociale.
1. Bugetul CJS alocat pentru sectorul de asistenţă socială pe perioada 2008-2009
Categorie 2008 2009
Buget total 165.750,00 226,566.60
ASISTENŢĂ SOCIALĂ 69.194,50 87,692.00
- cheltuieli de personal 20.000,00 30,586.00
- bunuri şi servicii 12.000,00 10,100.00
- asistenţă socială 36.737,00 46,100.00
- cheltuieli de capital 16,50 906.00
Trebuie menţionat faptul că 80-90% din sumele destinate asistenţei sociale care
se regăsesc în subcapitolul „asistenţă socială” reprezintă sume alocate de la bugetul de
stat transferate cu această destinaţie la bugetele judeţene.
După cum se poate observa în graficul următor, în anul 2008, un procent de 41,74%
din sumele existente în bugetul CJS a fost alocat sectorului judeţean de asistenţă socială,
acestea provin în proporţie de 80-90% din transferuri de la bugetul de stat (în principal
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi apoi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării) şi restul sumei este alocat direct din surse proprii ale Consiliului Judeţean Sibiu, iar
în anul 2009 s-a alocat asistenţei sociale un procent de 38,7% compus pe aceleaşi principii
anunţate anterior.
140
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
100
41.74
100
38.77
0
20
40
60
80
100
1. Grafic privind ponderea bugetelor alocate pentru sectorul Asistenţă socială
BUGETCJSAS.SOC.
BUGET CJS 100 100
AS.SOC. 41.74 38.77
2008 2009
%
În anul 2009, din totalul de 87,692.00 mii lei alocat asistenţei sociale, ponderea de
52,87% este deţinută de cheltuielile pentru cap. Asistenţă socială, aceasta însemnând în mare
pondere prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap, şi care constau în sume transferate
de la bugetul de stat, fiind urmată de procentul de 34,87 aparţinând cheltuielilor de personal.
Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii a fost alocat 11,51% din bugetul sectorului
asistenţei sociale judeţene, iar pentru bugetul alocat investiţiilor este de 906,00 mii lei,
însemnând un procent de 1,03%.
Şi în anul 2008 ponderea a fost deţinută de cheltuielile destinate cap. Asistenţă socială,
respectiv 53,09%, fiind urmată de cea a cheltuielilor salariale de 28,90%.
În Graficul nr. 2 putem observa distribuţia bugetelor pe categoriile importante de
cheltuieli care în mod direct sau indirect contribuie la calitatea serviciilor oferite beneficiarilor
serviciilor sociale.
141
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
CHELT. PERSONAL
BUNURI ŞI SER.
AS.SOC.0
20
40
60
80
100
120
28,934,8
17,3
11,5
53
52,8
2008 2009CHELT. PERSONAL 28,9 34,8BUNURI ŞI SER. 17,3 11,5
2. Grafic privind distribuţia bugetelor pe cele mai mari 3 titluri de cheltuieli în perioada 2008-2009
CHELT. PERSONAL
BUNURI ŞI SER.
AS.SOC.
3. 3.1.2. Indicatori şi surse
Pentru a evidenţia eficienţa şi eficacitatea cheltuirii resurselor financiare corelată cu
gradul de satisfacţie al beneficiarilor şi pentru a identifica nevoile de reformare a sistemului
judeţean de asistenţă socială ne propunem atingerea următorilor indicatori economico-
financiari:
1.Cost mediu/beneficiar/tipuri de servicii furnizate pe perioada 2005-2009;
2. Gradul de ocupare a spaţiilor instituţiilor de asistenţă socială;
3. Calitatea serviciilor furnizate în raport cu costul acestora;
4. Personalul de specialitate angajat în instituţiile de asistenţă socială în acord cu
standardele tipurilor de servicii furnizate;
Sursele care vor sta la baza identificării punctelor tari şi a punctelor slabe ale
sistemului judeţean de asistenţă socială le vom analiza în continuare în cadrul a 3 categorii:
• Resursele financiare
• Resursele umane
• Resursele materiale: dotări, spaţii excedentare, nevoia de noi spaţii.
Sursele elaborate pentru a furniza informaţiile relevante sunt următoarele instrumente:
142
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Chestionar privind gradul de satisfacţie al beneficiarilor din instituţiile de asistenţă
socială aflate în subordinea DGASPC şi CJS: 15 beneficiari/instituţie, in funcţie de
vârsta cronologică si tipul de handicap
• Analiza SWOT
• baze de date beneficiari pe perioada 2005-2009
• buget aprobat iniţial
• bilanţul si balanţa de verificare
• contul de execuţie bugetara
• contul de rezultat patrimonial
Provenienţa surselor de finanţare pe anul 2008 si pe perioada ianuarie-iunie 2009,
astfel:
• de la bugetul de stat;
• de la bugetul local
• bugetul CJAS Sibiu
• sponsorizări
• donaţii în lei
• fonduri externe
• venituri proprii
• contribuţii beneficiari
În continuare se vor analiza indicatorii financiari ai celor trei instituţii de asistenţă socială.
3. 3.1.3. Analiza surselor de finanţare pe perioada 2005-2009 a
sistemului de asistenţă socială din subordinea CJS, respectiv DG şi
UAMS Sibiu şi Sălişte
Analiza privind provenienţa bugetelor pentru DGASPC Sibiu indică faptul că sursele
de finanţare sunt cele consacrate: bugetul de stat, bugetul local, sponsorizări, donaţii în
bunuri, fonduri externe şi contribuţii beneficiari. (vezi Anexa 4)
143
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Sursele de finanţare ale DAGSPC Sibiu in anul 2008
11.79%
86.55%
0.86% 0.35%0.33%0.12%
Bugetul de stat Bugetul local SponsorizariDonatii in bunuri Fonduri externe Contributii beneficiari
Analiza comparativă a provenienţei bugetului pentru anul 2008 şi pentru primul
semestru al anului 2009 indică asemănări destul de mari în modalitatea de constituire a
surselor bugetare. Principala sursă de finanţare este reprezentată de bugetul de stat, care are o
pondere semnificativă în totalul veniturilor – 86,55% în anul 2008 şi 88,51% în primul
semestru al anului 2009.
Sursele de finanţare ale DGASPC Sibiu in semestrul I anul 2009
88.51%
11.01%0.28%0.20%
Bugetul de stat Bugetul local Donatii in bunuri Fonduri externe
144
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Următoarea sursă importantă de venit o constituie bugetul local care a contribuit cu
procente relativ egale atât în anul 2008 (11,79%), cât şi în primul semestru al anului 2009
(11,01%). Aceasta demonstrează faptul că aceste două surse bugetare sunt cele mai
importante pentru constituirea bugetului final al DGASPC Sibiu, împreună având o pondere
de peste 98% în 2008 şi chiar peste 99% în semestrul I 2009.
Astfel toate celelalte surse bugetare au ponderi sub un procent, semnificative fiind
donaţiile în bunuri care apar atât în anul 2008 cu un procent de 0,86%, cât şi în primul
semestru al anului 2009 cu o pondere de 0,2% şi fondurile externe care au avut un aport de
0,35% în anul 2008 şi 0,28% în prima jumătate a anului 2009.
Aceleaşi consideraţii pot fi făcute şi referitor la modul de constituire a bugetelor
pentru cele două unităţi independente din sistemul de asigurări sociale, aflate în subordinea
Consiliului Judeţean Sibiu, respectiv Căminul Spital Sibiu şi UAMS Sălişte.
În cazul Căminului Spital Sibiu principala sursă de constituire a bugetului propriu este
reprezentată de bugetul de stat. Analiza privind ponderile cu care participă fiecare sursă de
venit în constituirea bugetului pentru primul semestru al anului 2009 arată următoarea
clasificare a surselor de provenienţă a veniturilor: bugetul de stat 65%, bugetul local al
judeţului 11,01 %, contribuţiile beneficiarilor 19%, bugetul CJAS Sibiu 14% şi sponsorizările
2%.
Sursele de finanţare pentru Camin Spital Sibiu in semestrul I anul 2009
65%14%
2%
19%
Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari
Dacă sunt luate în considerare şi finanţările pe baza unor fonduri speciale provenite
direct de la bugetul de stat, care nu apar sistematic şi regulat ca sursă de finanţare, atunci se
145
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
poate evidenţia şi acest aport financiar din primul semestru al anului 2009, în valoare netă de
652.000 lei, care adăugat la bugetul deja analizat înseamnă o contribuţie majoră de 36%,
scăzând substanţial contribuţia celorlalte surse la următoarele valori: 42% bugetul de stat,
12% contribuţiile beneficiarilor, 9% bugetul CJAS Sibiu şi 1% sponsorizările.
Provenienta surselor de finanţare pentru Caminul Spital Sibiu in semestrul I anul 2009 - avand in vedere si finantarea de la
fondurile speciale
42%
9%1%12%
36%
Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari Fonduri speciale
Analiza surselor pentru constituirea bugetului la UAMS Sălişte pentru anul 2008 şi
pentru semestrul I al anului 2009 demonstrează faptul că fiecare sursă îşi păstrează
aproximativ aceleaşi ponderi pentru fiecare perioadă analizată.
Sursele de finanţare pentru UAMS Saliste in anul 2008
76%
11%
4%9%
Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari
146
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Astfel şi aici cea mai mare pondere o reprezintă finanţarea de la bugetul de stat care
are o pondere egală pentru fiecare perioadă analizată – 76%. O observaţie pertinentă se referă
la faptul că spre deosebire de Căminul Spital Sibiu, la UAMS Sălişte ponderea contribuţiei
beneficiarilor cade un loc, fiind doar a treia ca pondere din total cu acelaşi procent în ambele
perioade analizate – 9%.
Sursele de finanţare pentru UAMS Saliste in semestrul I anul 2009
76%
13%
2%9%
Bugetul de stat Buget CJAS Sibiu Sponsorizari Contributii beneficiari
Astfel a doua sursă importantă de finanţare este reprezentată de bugetul CJAS Sibiu
(11% în 2008 şi 13% în sem. I 2009). Sponsorizările reprezintă ultima sursă de venit ca
pondere în total buget cu o contribuţie de 4% în 2008 şi, respectiv, 2% în sem. I 2009.
3. 3.1.4 Analiza cheltuielilor bugetare pe perioada 2005-2009 Analiza cheltuielilor DG pe perioada 2005-2009
În graficul nr. 3 se poate observa dinamica beneficiarilor DG atît din sistem
rezidenţial, respectiv din centrele pentru copii şi adulţi cu handicap, cât şi din asistenţa
maternal.
147
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3.Grafic privind dinamica beneficiarilor din IS adulţi şi copii şi AMP in cadrul
DGASPC Sibiu
148
0 100 200 300 400 500 600
Asistenti maternali
CSC Speranta
CSC Sf. Andrei
CSC Prichindelul
CP Guliver
CP Cisnadie
CP Orlat
CP Agarbiciu
CP Turnu Rosu
CP 11 Medias
CSC Agnita
CITO Dumbraveni
CRRPH Talmaciu
CIA Biertan 1
CRRN Raul Vadului
CIA Ep Popovici Biertan
CITO Medias
CRR Talmaciu
20092008200720062005
2009 527 50 28 59 37 18 44 44 37 27 35 298 133 60 139 26 42 9
2008 520 38 30 56 42 17 31 51 36 35 35 320 133 56 138 26 35
2007 524 34 29 58 52 14 40 62 51 52 24 362 134 78 138 3 3
2006 479 37 57 55 13 46 71 67 65 44
2005 423 40 73 45 22 67 70 98 88 61
Asistenti
matern
CSC Sperant
a
CSC Sf. Andrei
CSC Prichind
elul
CP Guliver
CP Cisnadi
e
CP Orlat
CP Agarbic
iu
CP Turnu Rosu
CP 11 Medias
CSC Agnita
CITO Dumbra
veni
CRRPH Talmaci
u
CIA Biertan
1
CRRN Raul
Vadului
CIA Ep Popovic
i
CITO Medias
CRR Talmaci
u
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În perioada 2005-30.06.2009 se poate observa o scădere graduală a numărului de
beneficiari din sistemul rezidenţial, atît copii cît şi adulţi cu handicap, şi o creştere a
numărului de copii protejaţi prin măsuri de tip familial la asistentul maternal profesionist,
ceea ce demonstrează respectarea politicilor în vigoare care vizează îmbunătăţirea calităţii
vieţii a persoanelor aflate într-o situaţie de risc.
În graficele 4,5 şi 6 se poate observa evoluţia ponderii pe care o ocupă cheltuielile
salariale, cheltuielile pentru bunuri şi servicii, precum şi a celor de capital reprezentând
investiţiile.
149
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
4. Grafic privind evoluţia ponderii cheltuielilor de personal al IS şi AMP din total
cheltuieli
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
2005
2006
2007
2008
2009
Evolutia ponderii cheltuielilor de personal din total cheltuieli - in procente
CRR TalmaciuCITO MediasCIA Ep Popovici BiertanCRRN Raul VaduluiCIA Biertan 1CRRPH TalmaciuCITO DumbraveniCSC AgnitaCP 11 MediasCP Turnu RosuCP AgarbiciuCP OrlatCP CisnadieCP GuliverCSC PrichindelulCSC Sf. AndreiCSC SperantaAsistenti maternaliDirectie
CRR Talmaciu 67,16
CITO Medias 51,06 66,75 72,53
CIA Ep Popovici Biertan 15,12 59,81 78
CRRN Raul Vadului 79,54 59,78 69,73 75,58 79,56
CIA Biertan 1 76,09 53,29 50,5 57,07 68,25
CRRPH Talmaciu 74,47 53,48 55,21 71,25 74,08
CITO Dumbraveni 55,48 44,37 43,54 51,09 57,91
CSC Agnita 61,76 39,95 53,7 61,79 71,33
CP 11 Medias 48,16 58,98 60,84 69,18 80,6
CP Turnu Rosu 59,29 60,86 58,25 69,07 80,39
CP Agarbiciu 58,14 48,28 47,26 52,91 75,12
CP Orlat 54,25 64,49 67,18 63,59 75,71
CP Cisnadie 72,64 63,24 59,03 64 74,66
CP Guliver 74,8 62,97 53,99 72,72 80,49
CSC Prichindelul 73,74 71,76 64,44 71,24 79,48
CSC Sf. Andrei 65,91 70,68 65,73 71,34 74,14
CSC Speranta 66,8 76,34 74,87 77,49 85,91
Asistenti maternali 71,04 71,57 68,72 70,05 77,5
Directie 62,15 74,76 66,16 67,72 72,86
2005 2006 2007 2008 2009
150
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În acest grafic se poate observa că cele mai scăzute cheltuieli cu personalul care
furnizează servicii sociale în IS din subordinea DG s-au înregistrat în anul 2007, acestea
evoluând în următorii doi ani datorită creşterilor salariale aprobate de Consiliul Judeţean
Sibiu.
De asemenea, dintre toate centrele rezidenţiale, Centrul de plasament Speranţa, cu o
medie anuală aproximativă de 38 beneficiari – copii cu handicap grav, înregistrează cele mai
mari cheltuieli salariale, datorită categoriei de beneficiari – copii cu handicap grav care
necesită o mai mare atenţie şi nevoie de servicii complexe medicale şi recuperare, respectând
în totalitate standardele de servicii şi de personal orientativ existent în raport cu acestea.
Centrul este organizat sub forma a 5 căsuţe de tip familial cu maximum 8
beneficiari/căsuţă, fiecare cu personal propriu. Serviciile specializate de recuperare se
furnizează în cabinete şi spaţii dotate corespunzător: psihologie, logopedie, kinetoterapie,
hidroterapie, petrecerea timpului liber.
După Centrul de plasament Speranţa, centrele care înregistrează pondere ridicată la
nivelul cheltuielilor salariale sunt:
- Centrul de plasament Mediaş, cu o pondere actuală de 72,53% din totalul
cheltuielilor, la un număr actual de 27 beneficiari / 27 posturi ocupate, faţă de 2008 când erau
35 beneficiari la 30 posturi prevăzute.
- CRRN Rîu Vadului, cu pondere în creştere cu 10% în 2007 faţă de 2006, şi cu 18%
în 2009 faţă de 2006, în timp ce ponderea cheltuielilor pe bunuri şi servicii expusă mai jos, a
scăzut, şi toate acestea raportate la un număr aproape constant.
În perioada 2005-2008 DG a derulat proiecte cu finanţare nerambursabilă Phare în
parteneriat cu asociaţii şi fundaţii furnizoare de servicii sociale partenere, iar în perioada
2007-2009 s-au înfiinţat 3 noi centre pentru persoanele adulte cu handicap prin restructurarea
a CITO Dumbraveni şi CIA Biertan, prin fonduri atrase din surse externe după cum urmează:
PROIECTE PHARE
2005 2006 2007 2008 2009
PROIECT PHARE BIERTAN
Cheltuieli de personal 79257 55791
Bunuri si servicii 41267 147755
Cheltuieli de capital 160800 425425
151
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2005 2006 2007 2008 2009
TOTAL 281324 628971
PROIECT PHARE MEDIAS
Cheltuieli de personal 90988 26773 -
Bunuri si servicii 5512 200646 67
Cheltuieli de capital - 1904369 -
TOTAL 96500 2131788 67
PR. PHARE SF. NICOLAE
Cheltuieli de personal 21798 4327 30893 44693 7659
Bunuri si servicii 37764 23937 55690 56208 -
Ajutoare sociale - - - - -
Cheltuieli de capital 24837 - - - -
TOTAL 84399 28264 86583 100901 7659
CENTRU DE ZI RUSCIORI
Cheltuieli de personal 53944 39429
Bunuri si servicii 37034 34567
Cheltuieli de capital 9755 -
TOTAL 100733 73996
CENTRU DE ZI GABRIELA
Cheltuieli de personal 24853 39174
Bunuri si servicii 47809 14788
Cheltuieli de capital 7655 -
TOTAL 80317 53962
MICASASA
Cheltuieli de personal 29365
Bunuri materiale 26752
Ajutoare sociale -
Cheltuieli de capital 26290
TOTAL 82407
În tabelul următor se pot observa cheltuielile de personal distribuite pe serviciile şi
compartimentele din aparatul propriu al DG la data de 30.06.2009:
152
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
TABEL ANGAJATI DGASPC / POSTURI SERV. - CHELT.SALARIALE
Nr.
crt. SERVICIUL
POSTURI
CF. STAT
FUNCTII
POSTURI
OCUPATE CHELT.
SALARII
1 SERV.FINANC-SALARIZ. 8 6 12,328
2 SERV. R.U. 15 10 31,909
3 COMP. RELATII PUBL. 4 3 4,311
4 COMP.AUDIT 2 1 3,222
5 SERV. CONTABILITATE 8 6 12,136
6 SERV.PROIECTE,PROGR,STRATEGII 8 5 10,622
7 SERV.ADM,PSI, ARHIVA 15 14 27,660
8 SERV.JURIDIC 8 4 9,000
9 SERV. EVALUARE COMPLEXA 15 12 24,617
10 SERV. D.F.P.H. 12 8 18,052
11 SERV. A.N.E. 14 11 21,995
12 SERV. AMP, ADOPTII 30 20 33,070
13 COMP.INVEST,PATRIM, ACHIZITII 4 4 6,941
14 SERV. S.I.E.S.C. 9 7 18,595
15 SERV.MONIT.SI SECRET.COMISIEI 12 12 23,845
16 SERV.ASIST.SOCIALA 30 17 27,515
TOTAL 194 140 285,818
Se poate observa că cele mai mari cheltuieli de personal raportat la numărul de posturi
ocupate se înregistrază în cadrul Serviciului Asistenţă Maternală, adopţii, Serviciului Resurse
umane, Serviciului Administrativ, PSI, Arhivă şi în cadrul Serviciului Asistenţă Socială.
153
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%
2005
2006
2007
2008
2009
Evolutia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale din total cheltuieli - in procente
CRR TalmaciuCITO Medias
CIA Ep Popovici BiertanCRRN Raul Vadului
CIA Biertan 1CRRPH Talmaciu
CITO DumbraveniCSC Agnita
CP 11 MediasCP Turnu Rosu
CP AgarbiciuCP Orlat
CP CisnadieCP Guliver
CSC PrichindelulCSC Sf. AndreiCSC Speranta
Asistenti maternaliDirectie
CRR Talmaciu 31.97% 32.84%
CITO Medias 48.94% 28.11% 27.47%
CIA Ep Popovici Biertan 84.88% 31.58% 22.00%
CRRN Raul Vadului 32.83% 40.22% 29.58% 24.42% 20.44%
CIA Biertan 1 42.67% 46.66% 49.50% 42.93% 31.55%
CRRPH Talmaciu 35.94% 46.52% 44.08% 27.36% 25.92%
CITO Dumbraveni 65.05% 55.11% 55.94% 48.91% 42.09%
CSC Agnita 46.69% 56.59% 42.63% 35.82% 27.21%
CP 11 Medias 64.00% 37.89% 34.63% 27.62% 17.37%
CP Turnu Rosu 57.69% 35.94% 38.36% 27.46% 17.94%
CP Agarbiciu 53.78% 48.50% 49.39% 43.24% 21.21%
CP Orlat 52.52% 29.69% 29.14% 29.07% 23.32%
CP Cisnadie 36.90% 35.46% 39.78% 33.00% 23.85%
CP Guliver 30.22% 25.08% 40.06% 21.11% 17.97%
CSC Prichindelul 32.41% 27.84% 34.87% 28.29% 20.29%
CSC Sf. Andrei 34.09% 29.24% 34.27% 28.66% 25.86%
CSC Speranta 31.55% 23.00% 24.92% 21.99% 13.99%
Asistenti maternali 26.45% 25.15% 23.46% 16.78%
Directie 30.31% 24.93% 25.62% 32.55% 28.38%
2005 2006 2007 2008 2009
154
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din graficul nr. 5 de mai sus, cele mai ridicate cheltuieli cu bunurile şi serviciile s-au
înregistrat în anul 2007 datorită fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru efectuarea de
reparaţii şi dotări în cadrul centrelor, iar cele mai mici în anul 2009, datorită segmentului de
timp analizat,de un semestru, şi bugetului de criză aprobat sub limitele necesarului.
În graficul nr.5 se poate observa aceeaşi pondere ridicată a cheltuielilor de capital,
datorită investiţiilor realizate urmare a derulării proiectelor cu finanţare Phare şi public de la
bugetul de stat prin Program de interes naţional.
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Evolutia cheltuielilor de capital pe centre in perioada 2005 - 2009 - in mii lei
20052006200720082009
2005 90,2 19,4 13,2 122,8
2006 8,2 6,6 98,3 20,3 17,3 0,4 151,1
2007 357,6 0,3 6,9 4 18,6 18,6 18,6 424,6
2008 71,2 1,7 3,7 43,5 3,4 37,3 43,1 36,9 180,3 421,1
2009 50,9 3,9 3,3 1,3 78 137,4
Directie
CSC Spera
nta
CSC Prichindelul
CP Gulive
r
CP Cisnad
ie
CP Orlat
CP Agarbi
ciu
CSC Agnita
CITO Dumbraveni
CRRPH
Talma
CIA Bierta
n 1
CRRN Raul
Vadul
CIA Ep Popovi
ci
CITO Media
s
CRR Talma
ciuTotal
A fost realizată de asemenea o analiză a evoluţiei cheltuielilor totale în timp, în
perioada 2005 – 2009 pentru a putea vedea care au fost tendinţele de evoluţie ale acestora.
Pentru a nu deforma analiza, având în vedere perioada destul de mare a acestei analize au fost
transformate sumele în lei din cadrul conturilor de execuţie bugetară în Euro. Pentru aceasta a
fost extrasă valoarea medie înregistrată de moneda Euro în raport cu leul, pe fiecare an în
parte, aceste valori medii fiind extrase de pe site-ul Băncii Naţionale a României –
www.bnr.ro. De asemenea pentru anul 2009 a fost luată în calcul o valoare medie a cursului pe
primele şase luni ale anului, plecând de la valorile medii înregistrate în fiecare lună din 2009.
155
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Evolutia cheltuielilor totale la nivel DGASPC Sibiu si pe centre in perioada 2005 - 2009 exprimate in Euro
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
DGASPC Sibiu 547621 738760 1305481 1544517 1291260
Asistenti maternali 849261 1291793 1527287 1822451 2039379
CSC Speranta 325529 361745 417496 508532 553298
CSC Sf. Andrei 46473 56473 61129 69853 76500
CSC Prichindelul 348487 450020 510620 574045 642244
CP Guliver 158318 269013 276969 217788 236952
CP Cisnadie 79783 90809 89703 107011 105116
CP Orlat 207842 224469 199104 266055 264140
CP Agarbiciu 117253 208816 266007 229420 224094
CP Turnu Rosu 154414 195543 209379 216610 217934
CP 11 Medias 164606 201044 202957 202232 204812
CSC Agnita 149175 241877 189319 215398 232180
CITO Dumbraveni 636605 941340 1071193 1040364 1030854
CRRPH Talmaciu 413124 704662 784606 729982 806794
CIA Biertan 1 131010 236378 283028 292397 308922
CRRN Raul Vadului 510798 820724 809390 878541 936808
CIA Ep Popovici Biertan 35261 135907 140606
CITO Medias 17167 195171 222386
CRR Talmaciu 71975 29496
UAMS Saliste 272595 323682 617899 501252 598208
Camin Spital Sibiu 326556 535612 475237 605635 569834
2005 2006 2007 2008 2009*
156
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
O altă menţiune ce trebuie făcută este aceea că, din cauza faptului că pentru cele mai
multe entităţi ale sistemului de asistenţă socială am avut la dispoziţie pentru anul 2009 doar
datele aferente primului semestru, s-a făcut o extrapolare a valorilor la nivelul întregului an
2009 pe baza dublării valorilor înregistrate în conturile de execuţie bugetară la mijlocul anului
2009.
Având în vedere graficul cu evoluţiile cheltuielilor totale exprimate în euro, se poate
observa o tendinţă generală de creştere a acestor cheltuieli începând din 2005 până în 2008.
Creşterea cea mai semnificativă se înregistrează la nivelul asistenţilor maternali, unde in cei
cinci ani analizaţi, nivelul cheltuielilor totale, exprimate în euro, a crescut cu mai mult decât
dublu, variaţia în timp fiind aproape liniară. Acest lucru se datorează reglemetărilor cu privire
la salariile personalului din IS din subordinea DG şi din UAMS Sibiu şi Sălişte, precum şi la
prevederile Legii 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap.
Această creştere se datorează şi reformei în domeniul protecţiei copilului, luând în
considerare interesul superior al copilului de a fi crescut, educat şi îngrijit în mediu de tip
familial, şi de stopare a instituţionalizării în special a segmentului 0-3 ani. Astfel a crescut
numărul asistenţilor maternali profesionişti şi numărul copiilor daţi în plasament la asistentul
maternal profesionist. La acest lucru se mai adaugă creşterile salariale legale şi stabilirea
sporurilor la salarii pentru luarea în plasament al celui de al doilea şi al treilea copil, precum şi
al unui copil cu handicap, acordarea baremului specific copilului aflat în sistemul de protecţie,
şi creşterea cu 50% la salariul de bază a veniturilor, apobată prin HCJ nr.143/2008 privind
limitele minime de cheltuieli DGASPC.
Din acelaşi motiv, o creştere semnificativă s-a înregistrat la nivelul cheltuielilor
DGASPC Sibiu, această creştere fiind mult mai accentuată în intervalul 2006 – 2008, dar
trebuie precizat că pentru anul 2009 bugetul DG aprobat este unul subdimensionat.
Extrapolarea cheltuielilor din semestrul I 2009 arată o tendinţă de reducere
semnificativă a cheltuielilor totale în anul 2009, aproximativ la nivelul celor înregistrate în
anul 2007, probabil pe fondul crizei economice apărute la finalul anului 2008 cu manifestare
mai serioasă în 2009.
O creştere semnificativă a cheltuielilor în primii doi ani se înregistrează la nivelul
CITO Dumbrăveni, însă în ultimii trei ani acestea înregistrează un relativ regres, aceasta şi
datorită scăderii continue a numărului de beneficiari de la 450 înregistraţi în 2005 şi 2006 la
157
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
298 în 2009, urmare a restructurării unităţii prin înfiinţarea şi darea în funcţiune a 3 centre noi
pentru persoanele cu handicap, la Agnita, Mediaş şi Tălmaciu.
Pe fondul creşterilor salariale, o tendinţă de creştere a cheltuielilor se înregistrează la
CRRN Râu Vadului, tendinţa în timp fiind de dublare a cheltuielilor în 2009 faţă de 2005, pe
fondul unei relative constanţe la nivelul beneficiarilor (în jurul unei valori medii de 140
beneficiari). Aceiaşi tendinţă se manifestă şi la nivelul CRRPH Tălmaciu – dublarea în timp a
cheltuielilor, pe fondul unui număr constant al beneficiarilor 133, 134 persoane în intervalul
2005 – 2009. Dacă la CRRN Râu Vadului se înregistrează un uşor recul al cheltuielilor în anul
2007, la CRRPH Tălmaciu există un mic recul al cheltuielilor în anul 2008.
CSC Prichindelul şi CSC Speranţa au o evoluţie a cheltuielilor asemănătoare, cu un
nivel ceva mai ridicat de creştere pentru CSC Prichindelul, deoarece în acest complex de
servicii funcţionează 4 centre, din care 3 sunt rezidenţiale (centru pentru copilul cu handicap,
centrul de primire în regim de urgenţă a copilului, centru maternal), iar al patrulea oferă
consiliere şi asistenţă familiilor cu copii, pe timp de zi.
De fapt pe toată perioada nivelul cheltuielilor la CSC Prichindelul este ceva mai
crescută, deşi se pleacă de la un nivel asemănător al cheltuielilor în anul 2005. Analizând
comparativ evoluţia numărului de beneficiari se observă faptul că la CSC Prichindelul se
înregistrează o reducere a acestora (73 în 2005, 56 în 2008, 59 în 2009), în timp ce la CSC
Speranţa se înregistrează o creştere a acestuia de la 40 în 2005 la 50 în 2009, cu un mic recul
în 2007, fiind înregistrat un număr mediu de beneficiari de 34 de persoane.
CSC Speranţa înregistrază cheltuieli ridicate deoarece deţine cabinete de recuperare
pentru cei 50 copii cu handicap grav şi pentru copii din comunitate şi din alte centre
rezidenţiale ale DG, acestea fiind dotate cu aparatură şi echipamente moderne. În plus,
Centrul este organizat sub forma a 5 căsuţe, fiecare cu personal propriu, încercându-se astfel o
apropiere de un cadru familial şi o muncă individualizată cu fiecare copil în parte.
Tendinţe de creştere a cheltuielilor se manifestă şi la nivelul CIA Biertan 1, o
dublare a acestora faţă de anul 2005, cu creştere constantă, aproape liniară, pe fondul
unei reduceri cu 40% a numărului de beneficiari, de la 105 în 2005 la 60 în 2009, fiind
înregistrate şi valori sub 60 de beneficiari în anii anteriori, cât şi la CSC Sf. Andrei
Mediaş, tot o creştere aproape de dublu, dar pe fondul unui număr relativ constant de
beneficiari.
158
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Creşteri moderate se înregistrează la CSC Agnita, CP Agârbiciu, CP Orlat, CP 11
Mediaş, CP Cisnădie, toate înregistrate pe fondul reducerii numărului de beneficiari, în unele
cazuri şi cu 50%.
Creşterile semnificative ale cheltuielilor, pe fondul creşterii numărului de beneficiari
înregistrate la CIA Ep. Popovici Biertan şi CITO Mediaş, se explică prin înfiinţarea recentă a
acestor centre urmare a restructurării CIA Biertan 1 şi CITO Dumbrăveni, şi darea lor în
funcţiune. Acestea fiind centre noi înfiinţate, aşa cum am afirmat anterior, se poate observa
gradul de ocupare treptat – de la 3 beneficiari în 2007, atât la Biertan cât şi la Mediaş, la 26
beneficiari la CIA Ep. Popovici Biertan şi 42 beneficiari la CITO Mediaş în anul 2009.
La CRR Tălmaciu, centru nou intrat în funcţiune, unde în 2009 apar primii 9
beneficiari, în 2008 se poate observa un nivel ridicat al cheltuielilor de capital în valoare de
48962 euro şi a celor cu bunurile materiale - 23014 euro pentru operaţionalizarea sediului
înainte de punerea centrului în funcţiune, urmare a implementării unui proiect finanţat de la
bugetul de stat prin program de interes naţional.
Alte informaţii referitoare la evoluţia cheltuielilor defalcată pe IS şi AMP în perioada
2005-2009, evoluţia cheltuielilor raportată la numărul de beneficiari, ponderea diverselor
tipuri de cheltuieli din ponderea cheltuielilor totale/centru se pot vedea în tabelele anexate.
Cele două instituţii independente aflate în subordinea directă a Consiliului Judeţean
Sibiu, dar ambele cu atribuţii în asistenţa socială, Căminul Spital Sibiu şi UAMS Sălişte,
înregistrează ambele o creştere aproximativ egală a cheltuielilor în perioada 2005 – 2009. La
Căminul Spital Sibiu creşterea absolută se exprimă astfel: de la 326.556 euro în 2005 la
569.834 euro în 2009, în timp ce la UAMS Sălişte valorile absolute sunt: 272.595 euro în
2005 la 598.208 euro în 2009. Evoluţiile cheltuielilor celor două instituţii este relativ
antagonică în timp. Spunem acest lucru pentru că în anul 2006 în timp ce Căminul Spital
Sibiu înregistrează un nivel mai ridicat al cheltuielilor, UAMS Sălişte înregistrează un nivel al
cheltuielilor cu mult mai mic, aproape jumătate din nivelul cheltuielilor de la Căminul Spital
Sibiu. În anul 2007 situaţia se repetă în sens invers, nivelul cheltuielilor de la UAMS Sălişte
este mai ridicat decât nivelul cheltuielilor de la Căminul Spital Sibiu, iar în 2008 situaţia se
inversează din nou, nivelul cheltuielilor la Căminul Spital Sibiu fiind, de această dată, cu
104.383 euro mai mari decât la UAMS Sălişte. Însă, aşa cum arătam anterior, ambele instituţii
înregistrează un trend de creştere aproximativ asemănător. Din punctul de vedere al numărului
mediu de beneficiari, la Căminul Spital Sibiu acesta se păstrează la valori apropiate pe
întreaga perioadă analizată (o medie de 87,6 de beneficiari pe an), în timp ce la UAMS Sălişte
159
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
se manifestă o scădere uşoară a numărului de beneficiari – de la 70 beneficiari în 2005 la 55
beneficiari în 2008 şi 63 beneficiari în 2009 – (o medie de 63,6 beneficiari pe an).
Evoluţia cheltuielilor de personal pentru Căminul Spital Sibiu şi pentru UAMS Sălişte
manifestă tendinţe asemănătoare. Nivelul cel mai scăzut al acestor cheltuieli este cel din 2007
cu tendinţe de creştere în anul 2009. Este de remarcat faptul că ponderea cheltuielilor de
personal din 2009 la Căminul Spital Sibiu este aproximativ la acelaşi nivel cu ponderea din
2005 (71,72% în 2005 – 70,46% în 2009).
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
2005
2006
2007
2008
2009
Evolutia cheltuielilor de personal din total cheltuieli la Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste - in procente
UAMS SalisteCamin Spital Sibiu
UAMS Saliste 68,64% 70,40% 52,30% 68,98% 75,61%
Camin Spital Sibiu 71,72% 57,48% 62,34% 60,99% 70,46%
2005 2006 2007 2008 2009
Pentru UAMS Sălişte creşterea este mult mai mare, ajungându-se în 2009 la o pondere
prognozată a cheltuielilor de personal de 75,61% (cea mai ridicată valoare a acestor cheltuieli
înregistrată în perioada anterioară este în 2006 – 70,40%), aceasta, precum şi creşterea
cheltuielilor materiale datorându-se construirii, amenajării,dotării şi asigurării funcţionalităţii
la cele mai înalte standarde standarde a unui nou spaţiu, prin fonduri atrase de la bugetul de
stat şi alocate de la bugetul judeţului.
160
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
2005
2006
2007
2008
2009
Evolutia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale din total cheltuieli la Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste - in procente
UAMS SalisteCamin Spital Sibiu
UAMS Saliste 31,36% 29,60% 43,97% 27,95% 23,12%
Camin Spital Sibiu 28,28% 16,28% 32,58% 26,27% 29,54%
2005 2006 2007 2008 2009
În mod normal evoluţia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale este antagonică
faţă de ponderea cheltuielilor de personal analizate anterior. Astfel nivelul maxim înregistrat
atât pentru Căminul Spital Sibiu, cât şi pentru UAMS Sălişte este cel înregistrat în anul 2007:
32,58% la Căminul Spital Sibiu, respectiv 43,97% la UAMS Sălişte, când s-au implementat
proiectele de investiţii cu surse financiare aprobate de la bugetul de stat şi bugetul judeţului.
Ulterior încheierii finanţării nerambursabile, se poate observa în semestrul I al anului
2009 la UAMS Sălişte scăderea ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale (23,12%) faţă de
întreaga perioadă analizată.
Pentru Căminul Spital Sibiu ponderea cheltuielilor cu bunurile materiale din 2005
(28,58%) este aproximativ egală cu ponderea din semestrul I 2009 (29,54%).
161
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
0
100
200
300
400
500
Evolutia cheltuielilor de capital in perioada 2005 - 2009 pentru Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste
Camin Spital SibiuUAMS Saliste
Camin Spital Sibiu 426,52 80,50 284,14
UAMS Saliste 80,50 56,71 32,00
2005 2006 2007 2008 2009
Analiza cheltuielilor de capital pentru perioada 2005 – 2009 demonstrează faptul că
cele mai mari cheltuieli de capital au fost înregistrate la Căminul Spital Sibiu, nivelul cel mai
ridicat fiind în 2006 (426,52 mii lei) şi în 2008 (284,14 mii lei). Acest lucru este justificat şi
de faptul că Căminul Spital Sibiu funcţionează în clădiri vechi care au necesitat investiţii
serioase pentru creşterea funcţionalităţii clădirilor şi pentru adaptarea la standardele existente
în domeniul asistenţei sociale.
UAMS Sălişte funcţionează în spaţii relativ noi, proiectate special pentru acest gen de
activitate, ceea ce justifică cheltuielile destul de reduse de capital înregistrate în intervalul
anilor 2007 – 2009 – (80,50 mii lei în 2007, 56,71 mii lei în 2008 şi 32,00 mii lei în semestrul
I 2009).
• Costurile prestaţiilor sociale acordate persoanelor cu handicap din judeţul Sibiu
În graficul următor se poate observa ponderea prestaţiilor pentru persoanele cu
handicap asigurate prin transferuri de la bugetul de stat la bugetul Consiliului Judeţean. În
anul 2008 s-a înregistrat cea mai mare cheltuială cu aceste prestaţii datorită creşterii
numărului persoanelor încadrate în grade de handicap. Deja, la data de 30.06.2009, se poate
observa o cheltuială ridicată cu prestaţiile care depăşeşte jumătatea cheltuielilor realizate în
anul 2008.
162
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
15.829.587 lei 16.635.885 lei
37.852.436 lei
46.078.833 lei
26.943.961 lei
0 lei5.000.000 lei
10.000.000 lei15.000.000 lei20.000.000 lei25.000.000 lei30.000.000 lei35.000.000 lei40.000.000 lei45.000.000 lei50.000.000 lei
2005 2006 2007 2008 2009
Evolutia cheltuielilor cu prestatiile sociale alocate de la bugetul judetean Sibiu in perioada 2005 - 2009
Pentru că nivelul cheltuielilor privind drepturile persoanelor cu handicap este mult mai
ridicat, în valori absolute, decât cele analizate anterior, s-a preferat analizarea acestora într-un
set separat de grafice. Analiza acestora demonstrează faptul că în anul 2007, comparativ cu
anul 2006 acestea au crescut foarte mult, practic înregistrându-se o creştere de 2,4 ori
comparativ cu anul precedent. Acest lucru se explică prin apariţia Legii 448/2006 care
stabileşte creşterea valorii drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi prin creşterea
numărului persoanelor încadrate în grad de handicap cu o medie anuală aproximativă de 1000
persoane.
Evolutia cheltuielilor totale pentru drepturile persoanelor cu handicap in perioada 2005 - 2009 - exprimate in Euro
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
14000000
Drepturi persoane cu handicap 4368711 4720070 11342234 12512242 12727254
2005 2006 2007 2008 2009*
163
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Acest lucru se observă şi din graficul următor, unde se vede că între 2006 şi 2007 a
crescut şi numărul de beneficiari cu 1909 persoane, faţă de perioada 2006 – 2007, când există
chiar un recul al acestui număr cu 190 persoane.
În ultima perioadă analizată 2006 – 2007 creşterea cheltuielilor înregistrează o
tendinţă crescătoare liniară, aceiaşi tendinţă de creştere liniară manifestându-se si la numărul
de beneficiari.
Evolutia cheltuielilor totale (in mii Euro) pentru drepturile persoanelor cu handicap, comparativ cu evolutia numarului de beneficiari
in perioada 2005 - 2009
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Drepturi persoane cu handicap 4369 4720 11342 12512 12727
Nr. beneficiari 13654 13464 15373 17515 18470
2005 2006 2007 2008 2009*
Pentru a evidenţia mai bine tendinţele manifestate la nivelul acestor cheltuieli, privind
drepturile persoanelor cu handicap, s-a realizat şi o analiză a cheltuielilor medii pe beneficiar.
Se observă şi aici creşterea serioasă manifestată în 2007, raportat la 2006, când nivelul mediu
al cheltuielilor pe beneficiar a crescut de la 350,57 euro în anul 2006, la 737,80 euro în anul
2007.
Se observă că în anul 2007 a fost nivelul maxim înregistrat, din acel moment existând
o tendinţă de scădere a acestuia, până la o valoare prognozată pentru 2009 de 689,08 euro.
Această tendinţă de scădere apare pe fondul unui buget subdimensionat faţă de nevoile reale
datorate creşterii numărului de beneficiari, plusul prognozat în 2009 faţă de 2007 fiind de
3097 de persoane.
164
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
165
Pe ansamblu media de creştere a cheltuielilor privind drepturile persoanelor cu
handicap, raportate la numărul mediu de beneficiari este de tip parabolic.
Evolutia drepturilor persoanelor cu handicap raportate la numarul de beneficiari in perioada 2005 - 2009 exprimate in Euro
689,08714,37737,80
319,96 350,57
200
300
400
500
600
700
800
2008 2009*0
100
2005 2006 2007
• spaţiu per beneficiar.
• gradul de utilizare a spaţiilor
Utilitatea acestei analize derivă din necesitatea calcului indicatorilor:
3. 3.2. Resurse materiale – patrimoniu
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
Ana
liza
efec
tuată
se b
azea
ză p
e do
cum
ente
le p
rivin
d si
tuaţ
ia sp
aţiil
or o
bţin
ute
de la
DG
ASP
C si
IS.
Situ
aţia
spaţ
iilor
şi u
tilizăr
ii clăd
irilo
r af
late
in a
dmin
istra
rea
cent
relo
r din
stru
ctur
a D
GA
SPC
Sib
iu1
Nr.
Crt
.
Den
umire
a ce
ntru
lui
rezi
dent
ial
Nr.
Ben
ef.
TIP
IMO
BIL
SU
PR.
TOTA
LA
SUPR
. FO
LOSI
TA
(Gra
d de
ut
iliz)
1 D
.G.A
.S.P
.C.S
ibiu
Biro
ri
43
Pav.
I • Su
bsol
- sp
alat
orie
•
Parte
r -
grad
inita
, bi
rour
i, sp
atiu
pt.c
opii,
la
bora
tor
• Et
aj -
spat
iu p
t.cop
ii
914
914
100%
7 Pa
v.II
•
subs
ol -
cent
rala
term
ica
• de
mis
ol -
buca
tarii
,mag
azii
• pa
rter
- ce
ntru
l m
ater
nal
si
cent
rul
de
cons
ilier
e, c
abin
et m
edic
,cam
era
prim
iri
urge
nte
• et
aj -
spat
ii lo
cuit
copi
i CC
H
• m
ansa
rda
- spa
tii d
e lo
cuit
copi
i din
CPU
1003
1003
100%
- Pa
v.II
I •
subs
ol -
cape
la
• et
aj 1
,2 -n
eutil
izat
244
244
20%
- Pa
v.IV
•
subs
ol
- ce
ntra
la
term
ica,
arhi
va
D.G
.A.S
.P.C
. •
parte
r, et
aj -
serv
iciu
l AN
E, e
tc.,
arhi
va
502
502
100%
2 C
ompl
exul
de
Serv
icii
C
omun
itare
“P
richi
ndel
ul”S
ibiu
A
p.2
- far
mac
ie, c
onta
bilit
ate,
asi
sten
ta se
fa
110
110
100%
1 Sur
sa –
DG
ASP
C S
ibiu
16
6
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
3 C
entru
l de
Pla
sam
ent
Sper
anta
40
1840
,13
1840
,13
100%
Str.
Heg
el, n
r.14
523
523
100%
4
Cen
trul
de
plas
amen
t Si
biu”
Gul
liver
” 45
Str.
Spar
tacu
s, nr
.2
• D
emis
ol -
spal
ator
ie
• pa
rter
- cr
oito
rie,
mag
azie
, do
rmito
are,
gr
up so
cial
•
etaj
- sp
atiu
neu
tiliz
at
546
382
70%
5 C
entru
l de
pl
asam
ent
Cis
nădi
e 21
cop
ii di
n ca
re
9 pr
eyen
ti do
ar
in
timpu
l va
cant
ei
• D
emis
ol
• Pa
rter
• Et
aj 1
•
Man
sardă
904
904
100%
bloc
gar
soni
ere
53
053
025
%
bloc
alim
enta
r 49
649
610
0%
6 C
entru
l de
pl
asam
ent
Orla
t 31
cop
ii
dorm
itoar
e 37
50
0 in
griji
re a
dulti
13
3213
3250
%
7 C
ompl
exul
de
serv
icii
Agn
ita
Cen
trul
de
plas
amen
t A
gnita
C
entru
l de
Ing
rijire
si
asis
tent
a
29 a
dulti
m
agaz
ii,ar
hiva
, sal
a m
ortu
ara,
sal
a se
dint
e, a
telie
r in
tretin
ere,
gar
aj
1404
1404
100%
8 C
entru
l de
pl
asam
ent
Aga
rbic
iu
51
Dor
mito
r - 4
30m
.p.
Biro
uri -
100
m.p
. 18
3718
3710
0%
9 C
entru
l de
pl
asam
ent
Turn
u R
osu
32
Spat
ii de
caz
are
1014
507
50%
167
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
168
10
Cen
trul
de
plas
amen
t M
edia
s 36
85
1m.p
.-sco
ala
2809
1958
*10
0%
57
Cla
dire
Caz
are,
serv
icii
68
0 m
.p.-
retro
ceda
t 10
7410
7410
0%
11
Cen
trul
de i
ngrij
ire s
i as
iste
nta
Bie
rtan
G
osp.
anex
a lic
hida
ta
147
7450
%
12
Cen
trul d
e in
griji
re
si
Bie
rtan
26
26
426
410
0%
13
Cen
trul
de r
ecup
erar
e si
re
abili
tare
a
pers
oane
lor
cu
hand
icap
Ta
lmac
iu
132
10
0%
14
Cen
trul
de r
ecup
erar
e si
re
abili
tare
ne
urop
sihi
atric
a
Rau
l Vad
ului
137
10
0%
15
Cen
trul
de
inte
grar
e pr
in
tera
pie
ocup
atio
nala
D
umbr
aven
i
312
65
7265
7210
0%
16
Cen
trul
de
inte
grar
e pr
in
tera
pie
ocup
atio
nala
Med
ias
43
10
0%
*-su
praf
ata
utili
zata
de
catre
C.P
.11
Med
ias
Con
cluz
ii pr
ivin
d an
aliz
a pa
trim
oniu
lui:
1.
Se o
bser
vă in
adve
rtenţ
e as
upra
gra
dulu
i de
utili
zare
dec
lara
t.
2.
Nu
exis
tă d
ate
clar
e pe
ntru
fiec
are
cent
ru d
in su
bord
ine.
3.
Se im
pune
o a
naliză
a fie
căru
i cen
tru si
o v
erifi
care
a d
estin
aţie
i clă
diril
or
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3.4. Probleme, concluzii şi recomandări privind activitea IS şi DG
din punct de vedere organizaţional şi economic Un sistem fragmentar în care nu se practică delegarea responsabilităţilor, iar
flexibilitatea lipseşte cu desăvârşire.
Serviciile au fost dezvoltate în primul rând în funcţie de prevederile legislative şi nu în
funcţie de nevoile beneficiarilor.
În urma vizitelor în teren şi în urma analizelor specifice s-au desprins următoarele
concluzii:
• există un excedent de spaţii care sunt neutilizate, cele mai multe dintre acestea în
interiorul unor centre, acesta fiind motivul pentru care propunerile de utilizare a acestora
sunt destul de greu de formulat
• există centre care funcţionează în spaţii ce corespund cu greu standardelor şi la care
investiţiile ce ar trebui făcute pentru alinierea la standarde sunt prea mari sau chiar
imposibil de realizat, configuraţia clădirilor nepermiţând acest lucru
• sunt spaţii care au fost revendicate şi retrocedate, pentru care se plătesc chirii extrem de
mari, funcţionarea centrelor respective fiind pusă sub semnul întrebării
• există investiţii noi punctuale, cele mai multe dintre acestea prin sponsorizări sau realizate
pe bază de proiecte sau parteneriate, dar care nu au fost realizate de o manieră coerentă
pentru o dezvoltare durabilă a sistemului
• costurile de personal au crescut foarte mult în ultima vreme, în detrimentul cheltuielilor
materiale, la nivelul tuturor centrelor
• nivelul cheltuielilor este în creştere, la nivel global, urmând un trend crescător continuu,
atât în lei cât şi transpuse în euro
• cheltuielile de investiţii, realizate în cadrul bugetelor analizate sunt extrem de mici, la
multe din centre fiind chiar inexistente.
• Personalul nu beneficiază de o formare continuă (în baza unui plan de formare a
personalului, deşi acesta există în sens birocratic) care să răspundă specificului muncii
fiecărui angajat.
Persoanele vulnerabile asistate în cadrul sistemului nu au ocazia să-şi folosească la
maxim resursele (abilităţile, capacităile) de care dispun, într-un sistem bazat pe susţinerea
financiară a serviciului adecvat, şi nu a persoanei în afara oricăror servicii.
169
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Serviciile de protecţie nu reuşesc refacerea şi dezvoltarea capacităţilor persoanelor,
familiilor, colectivităţii judeţului Sibiu, într-un efort comun de afirmare şi apreciere a
individualităţii în folosul colectivităţii.
Nu există o structură coerentă, care să evite suprapunerile, sincopele, fragmentările
sistemului de servicii sociale, şi care să fie bazată pe parteneriatul public privat.
Sistemul instituţional existent este rigid iar serviciile sociale nu sunt accesibile şi
adaptabile nevoilor şi resurselor persoanelor în nevoie.
Nu se poate vorbi de o planificare eficientă a serviciilor sociale cu o alocare bugetară
eficace (costuri reduse, eficienţă maximă) ţintind invariabil integrarea activă.
Valorificarea potenţialului uman este scăzută într-un sistem de asistenţă socială
integrat într-o comunitate europeană.
170
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
4. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul
Judeţean Sibiu sau de DG pentru realizarea unor
SAS
4.1. Date generale cu privire la analiza parteneriatelor
încheiate de CJ sau de DG pentru realizarea unor SAS
În cadrul acestei analize considerăm parteneriatul un aranjament juridic prin care
sunt corelate resursele, riscurile, rezultatele din partea partenerilor pentru a asigura
eficienţă.
Din punct de vedere legal, o relaţie partenerială este definită ca o înţelegere legală
de colaborare dintre diverşi actori în care partenerii definesc împreună scopul comun al
parteneriatului cu impact sesizabil în comunitate.
Stabilirea unor parteneriate implică finanţarea, planificarea, crearea,
operaţionalizarea şi menţinerea infrastructurii şi serviciilor publice în scopul oferirii unor
servicii alternative cost eficiente.
Pornind de la studiul contractelor (convenţiilor, acordurilor) de parteneriat ale
Consiliului Judeţean Sibiu sau ale DG pentru realizarea unor SAS, se vor consulta, pentru
fiecare contract, partenerii şi se vor solicita datele necesare pentru a evalua modul şi
eficienţa realizării SAS prin contractul respectiv. În urma efectuării analizelor, vor fi
sintetizate rezultatele şi se vor face propuneri de îmbunătăţire a colaborării prin
parteneriat a CJ Sibiu, cât şi a DG, pentru realizarea unor SAS.
Pornind de la concluzia că „pentru a asigura succesul unei cooperări şi pentru a
evita eşecurile, este nevoie de o coordonare a activităţilor şi deciziilor, de un management
de calitate al acţiunii comune”, analiza va fi focusată pe acceptarea de către parteneri a
171
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU regulilor şi normelor comune de operare, negocierea şi susţinerea legală a contractelor de
parteneriat, monitorizarea şi evaluarea în toate fazele / etapele parteneriatului.
Cercetarea privind parteneriatele încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG
pentru realizarea unor SAS a avut ca obiective generale: evaluarea eficienţei realizării
SAS în baza parteneriatelor existente şi identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a
colaborării prin parteneriat a CJ Sibiu / DG Sibiu cu potenţiali parteneri pentru realizarea
unor SAS (vezi anexa nr. 1) şi a fost concepută a se structura pe trei dimensiuni:
dimensiunea instituţională, cea contractuală, şi cea contextuală, toate fundamentate de
reglementările legislative în vigoare.
4.2. Analiza legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin
parteneriate
Analiza axiologică a legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin
parteneriate se fundamentează pe inventarul actelor legislative în vigoare care
reglementează acordarea serviciilor sociale prin parteneriate (vezi anexa nr. 2).
Parteneriatul este un principiu general care stă la baza sistemului
naţional/judeţean/local de asistenţă socială. Potrivit principiului parteneriatului “autorităţile
adminstraţiei publice centrale şi locale, instituţiile de drept public şi privat, structurile
asociative, precum şi instituţiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării
serviciilor sociale” (L. 47/2006, art.4, lit.d)).
Convenţiile de parteneriat se referă la cadrul de cooperare stabilit în urma
negocierilor la nivel judeţean şi local sau între judeţe, între judeţe şi localităţi din judeţe
diferite sau între localităţi din acelaşi judeţ cu scopul organizării şi dezvoltării serviciilor
sociale acordate de către furnizorii implicaţi în parteneriat.
Toate actele normative enumerate mai sus dau competenţe CJ şi respectiv DGASPC
de încheiere de parteneriate de tip public-public sau public-privat cu autorităţile publice
172
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU locale şi furnizorii de servicii sociale în crearea cadrului necesar pentru acordarea serviciilor
sociale în comunităţile judeţului.
Convenţiile de parteneriat cuprind:
a) responsabilităţile partenerilor publici, privaţi de la nivel local şi central şi
partenerii externi implicaţi în furnizarea serviciilor sociale;
b) programele locale de acordare de servicii sociale implementate de furnizorii publici
de servicii sociale, pentru organizarea şi furnizarea de servicii sociale specializate şi de
servicii de proximitate la nivelul Consiliilor judeţene şi locale;
c) contractele de acordare de servicii sociale încheiate între diferiţii furnizori, publici
şi privaţi;
d) sursele de finanţare şi estimarea nivelului acestora;
e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;
f) modalităţile de sancţionare a încălcării prevederilor convenţiei.
4. 3. Parteneriatele încheiate de CJ si DG 4.3.1. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean / Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu
În perioada 2006-2009, DGASPC Sibiu a avut 65 de instituţii / organizaţii
publice sau private partenere (vezi anexa) cu implicare directă sau indirectă în activitatea
de asistenţă socială. Dintre aceşti parteneri, 30 sunt ONG-uri care activează în domeniul
asistenţei sociale sau au tangenţă direct sau indirect cu acest domeniu, iar restul sunt
instituţii de stat.
Din profilul acestor organizaţii sau fundaţii se constată că majoritatea sunt
furnizori de asistenţă socială acreditaţi în condiţiile legii, cu o vastă experienţă în
domeniul protecţiei copilului, persoanei cu handicap, vârstnicului etc. (unele au statutul
de organizaţii de utilitate publică). Aceste ONG-uri vin în sprijinul serviciilor furnizate
de DGASPC Sibiu şi deşi au disponibilitate şi deschidere pentru rezolvarea problemelor
173
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU persoanelor vulnerabile din judeţul Sibiu, totuşi majoritatea dintre ele aşteapă ca la rândul
lor, instituţiile administraţiei publice locale sau judeţene să vină în sprijinul lor.
ONG-urile care nu sunt acreditate în condiţiile legii ca furnizori de asistenţă
socială activează în domenii precum domeniul educaţional, sanitar etc. În totalul
organizaţiilor private care au încheiate parteneriate cu DGASPC, ponderea cea mai mare
o au organizaţiile cu obiect principal de activitate protecţia copilului.
DGASPC are încheiate parteneriate şi cu alte instituţii publice de nivel judeţean
sau local, instituţii / organizaţii de stat care nu furnizează servicii sociale dar oferă un real
sprijin în rezolvarea unor probleme concrete precum traficul de persoane, violenţa
domestică, consumul de droguri, etc.
Ca şi în cazul ONG-urilor, instituţiile publice partenere aparţin unor domenii
conexe asistenţei sociale: domeniul ocupării forţei de muncă, educaţional, sanitar, interne,
militar, justiţie, religie etc. Sunt încheiate parteneriate cu şcoli, licee, grupuri şcolare dar
şi cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, DGASPC Sibiu oferind locuri de practică
pentru studenţi. Instituţiile de cult apar ca parteneri importanţi ai direcţiei acestea având o
implicare tot mai mare în activitatea de asistenţă socială.
Consiliul Judeţean Sibiu participă în calitate de ordonator principal de credite la
parteneriatele încheiate direct de către DG, dar este la rândul său partener în domeniul
asistenţei sociale cu 5 ONG care desfăşoară activităţi în domeniu.
Ceea ce putem remarca din analiza modului în care au fost alese instituţiile
partenere este lipsa competitivităţii între partenerii care ar fi putut veni în sprijinul
DGASPC Sibiu. Atunci când au fost încheiate parteneriatele nu au existat mai mulţi
ofertanţi, astfel încât să fie ales partenerul cel mai potrivit care să ofere soluţii
eficiente la probleme practice.
4.3.2. Colaborare inter-instituţională, scopuri
Majoritatea parteneriatelor direcţiei promovează colaborarea interinstituţională
în scopuri precum:
• asistenţa persoanelor cu handicap;
174
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• luarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea abandonului şcolar;
• acordarea de asistenţă medicală şi de îngrijire;
• suport emoţional;
• activităţi educative, activităţi de socializare şi petrecere a timpului liber;
• reintegrare familială şi comunitară a copiilor;
• derularea unor programe ce au în vedere acordarea de sprijin material,
educaţional, emoţional şi spiritual copiilor aflaţi in sistemul de protecţie al
judeţului;
• programe de prevenirea şi combaterea discriminării copiilor instituţionalizaţi,
precum şi pentru categoriile de copii rromi aflaţi în dificultate,
• includerea în reţeaua de asistenţă socială a tinerilor rromi, absolvenţi ai
învăţământului de profil;
• programe şi campanii de informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice cu
privire la protecţia copilului, a problematicii familiei în situaţie de risc sau
dificultate;
• programe de informare şi educare în domeniul copilului, întăririi familiei,
reducerii situaţiilor de risc de abandon, cunoaşterii drepturilor şi
responsabilităţilor pe care le implică rolul de părinte, cunoaşterii şi respectării
drepturilor copilului,
• promovarea culturii şi valorilor rrome, cu respectarea drepturilor omului şi ale
drepturilor copilului,
• promovarea şi realizarea obiectivelor comune având ca beneficiar final
persoana cu handicap vizual;
• obţinerea, promovarea şi asigurarea aplicării drepturilor specifice persoanelor
cu handicap vizual;
• asigurarea protecţiei sociale a persoanelor cu handicap vizual;
• efectuarea de activităţi de informare şi conştientizare a tinerilor din centrele de
plasament din subordinea DGASPC cu privire la promovarea egalităţii de gen
şi combaterea discriminării şi violenţei;
• dezvoltare programe educative cu caracter socio-recreativ şi religios pentru
175
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
copii cu măsură de protecţie specială din centrele rezidenţiale;
• facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru 20 de tineri cu vârste cuprinse între
18-26 ani care urmează să părăsească sistemul de protecţie a copilului din
judeţul Sibiu;
• facilitarea reintegrării sociale a copiilor şi tinerilor care au executat măsura
educativă a internării într-un centru de reeducare;
• derularea unor programe de instruire pentru asistenţii sociali din cadrul
serviciilor publice de asistenţă socială şi DGASPC pe linie de stare civilă şi
evidenţa persoanelor;
• funcţionarea echipei intersectoriale locale pentru combaterea exploatării prin
muncă, precum şi monitorizarea celor mai grave forme de exploatare prin
muncă;
• prevenirea abandonului în maternităţi, punerea în legalitate pe linie de stare
civilă şi evidenţa nou-născuţilor, preluare în sistemul de protecţia e copiilor
părăsiţi în maternitate;
• promovarea liniilor directoare de acţiune în domeniul prevenirii dispariţiei
copiilor şi identificarea acestora în scurt timp de la data dispariţiei;
• organizarea şi efectuarea stagiilor de practică profesională de către studenţii,
dezvoltare/derulare programe formare şi perfecţionare profesională;
• desfăşurarea de programe sau de acţiuni comune pentru prevenirea
consumului de droguri, alcool, tutun şi a altor tipuri de dependenţe în
rândul beneficiarilor DGASPC;
• organizarea de cursuri de pregătire pentru specialişti; iniţierea şi desfăşurarea de
programe şi proiecte pentru evaluarea, consilierea, tratamentul, reabilitarea şi
resocializarea dependenţilor, implementarea managementului de caz, asigurarea
colaborării în cazul copiilor aflaţi în plasament;
• derularea pe perioada verii a unor activităţi de socializare (tabără) pentru copii
cu handicap din centrele de plasament, etc.
• îmbunătăţirea serviciilor oferite de "Centrul de Terapie şi Recuperare pentru
Copii cu Autism " Sibiu;
176
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• acordarea de servicii de către specialiştii fundaţiei "Centrului de Zi pentru Copii
cu afecţiuni din spectrul autist (CALEIDOSCOP)" Sibiu pentru copii din
centrele rezidenţiale din cadrul DGASPC;
Obiectele parteneriatelor sunt variate, de la protecţia unor grupuri vulnerabile,
organizarea de campanii de informare, până la formarea şi perfecţionarea personalului
care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale. Aşa cum se poate observa,
majoritatea direcţiilor de acţiune promovate şi implementate prin intermediul
parteneriatelor sunt din domeniul protecţiei copilului, dar nu se poate să nu remarcăm
încheierea de parteneriate care au ca scop protecţia şi altor categorii defavorizate ale
populaţiei.
4. 3.3. Caracteristici parteneriale
Chiar şi într-o sumară analiză a parteneriatelor încheiate de CJ Sibiu / DGASPC
Sibiu se poate remarca faptul că sectorul privat îşi face simţită prezenţa în diverse formule
parteneriale aducând o contribuţie importantă la soluţionarea multitudinii de probleme
comunitare. Parteneriatul a înregistrat, în perioada 2006 – 2009 o expansiune
surprinzătoare în prestarea multiplelor forme de servicii sociale.
Parteneriatul încorporează punctele forte ale partenerilor în vederea stabilirii
relaţiilor complementare. Dintre avantajele rezultate din analiza parteneriatelor
menţionăm:
• mobilizarea resurselor din sectorul public dar şi din cel privat;
• crearea de noi aptitudini şi competenţe ca efect sinergic al parteneriatelor;
• însumarea unor experienţe pozitive, sporirea gradului de încredere, creşterea
dorinţei de sprijin reciproc.
Din analiză se desprinde ideea necesităţii încheierii mai multor parteneriate
pentru toate categoriile de persoane vulnerabile care să aibă ca scop final comun
prestări de servicii cost eficiente în comunitate.
Putem afirma că DG Sibiu a încheiat parteneriate atât cu caracter formal, cât şi
informal. Gradul de instituţionalizare a parteneriatelor variază de la o colaborare inter-
177
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU instituţională privind schimbul de informaţii, la înfiinţarea unui centru administrat şi
finanţat în comun de mai mulţi parteneri.
Dacă avem în vedere tipul obiectivului urmărit în cadrul parteneriatelor, putem
afirma că parteneriatele încheiate de DG au obiective ce au în vedere relaţii cu caracter
predominant consultativ (campanile de informare, planificarea strategică), dar şi
parteneriate operaţionale ce presupun existenţa unor proiecte concrete ca motiv al
asocierii, cu scopul dezvoltării unor forme alternative la serviciile sociale existente, sau
parteneriate încheiate pentru implementarea unei activităţi axate pe o singură problemă
(abandonul şcolar, violenţa domestică, traficul de copii etc).
4.3.4. Atribuţiile instituţiilor / organizaţiilor partenere
În cadrul convenţiilor de parteneriat încheiate între diverse instituţii publice sau
private din domeniul asistenţei sociale şi DG apar atribuţii ale acestora după cum urmează:
• luarea în evidenţă a persoanelor care solicită un loc de muncă;
• asigurarea accesului persoanelor beneficiare ale DG la toate serviciile de formare
profesională organizate de AJOFM Sibiu;
• acordarea serviciilor specializate (informare, consiliere profesional, mediere a
muncii) pentru beneficiarii DG;
• stimularea angajatorilor pentru integrarea în muncă a beneficiarilor apţi de
muncă ai DG;
• organizarea cursurilor de fomare profesională;
• colaborare cu DG pentru selectarea familiilor care au în plasament copii în
vederea oferirii de servicii;
• furnizarea serviciilor sociale primare familiilor care au în plasament copii;
• furnizarea serviciilor specifice pentru femeile şi copiii victime ale violenţei în
familie;
• organizarea de tabere şcolare; pregătirea beneficiarilor pentru plecare în tabără;
desemnarea şi însoţirea beneficiarilor în tabără;
178
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• consilierea tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie în alegerea
unui loc de muncă;
• informarea direcţiei în legătură cu rezultatele la învăţătură, frecvenţa şi
comportamentul elevilor;
• implicarea ambelor părţi, diriginiţi şi pedagogi/ referenţi pe de o parte şi asistenţi
sociali de cealaltă parte, în luarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru
prevenirea abandonului şcolar, prin respectarea obligaţiilor ce revin fiecărei
părţi;
• sprijinirea persoanelor cu deficienţe vizuale din judeţul Sibiu în obţinerea
drepturilor şi facilităţilor legale cu privire la: obţinerea/prelungirea certificatului
de încadrare în grad de handicap, schimbarea încadrării în grad de handicap,
obţinerea drepturilor băneşti şi a biletelor speciale de călătorie CFR şi/sau auto;
• înfiinţarea/funcţionarea Centrului de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic
Gabriela în municipiul Sibiu;
• furnizarea de servicii de consiliere, terapie ocupaţională, socializare şi petrecere
a timpului liber, suport şi acompaniament;
• acordarea de asistenţă medicală şi de îngrijire;
• suport emoţional, activităţi educative;
• reintegrare familială şi comunitară a copiilor;
• identificarea, evaluarea şi monitorizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 14-18
ani care au comis fapte penale aflaţi sau nu în evidenţa Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului precum şi a copiilor care nu răspund
penal (sub 14 ani), care au comis fapte penale şi care fac obiectul cauzelor ce
privesc stabilirea, înlocuirea ori încetarea măsurilor de protecţie specială stabilite
prin Legea 272/2004 etc.
Dintre atribuţiile şi responsabilităţile DG în cadrul parteneriatelor menţionăm:
• informarea beneficiarilor DG, aflaţi în căutarea unui loc de muncă asupra
facilităţilor oferite de AJOFM Sibiu;
• asigurarea participării beneficiarilor DG, aflaţi în căutarea unui loc de muncă la
activităţile de orientare profesională, medierea muncii, bursa locurilor de muncă;
179
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• comunicarea AJOFM –ului de date privind persoanele apte de muncă aflate în
căutarea unui loc de muncă;
• sensibilizarea persoanelor cu handicap în vederea ocupării unui loc de muncă;
• orientarea familiilor care au în plasament copii spre serviciile oferite de partener;
• punerea la dispoziţia partenerului a informaţiilor necesare privind beneficiarii
pentru furnizarea serviciilor specifice;
• identificarea femeilor şi copiilor victime ale violenţei în familie şi realizarea
evaluării iniţiale a acestora;
• orientarea femeilor şi copiilor victime ale violenţei în familie spre serviciile
partenerului;
• furnizarea unor date de contact ale tinerilor care urmează să părăsească sistemul
de protecţie pentru a fi orientaţi profesional în alegerea unui loc de muncă pentru
aceştia de către partener;
• funcţionarea eEchipei intersectoriale locale pentru combaterea exploatării prin
muncă, precum şi monitorizarea celor mai grave forme de exploatare prin muncă
a acestora, etc.
Din atribuţiile menţionate în parteneriat rezultă foarte clar tratarea
persoanelor asistate ca beneficiari de servicii sociale fără o implicare activă din
partea acestora şi o responsabilizare efectivă pentru orice sprijin primit. Rezultă de
aici necesitatea stabilirii în cadrul parteneriatelor a unor atribuţii care să acorde
asistaţilor statutul de clienţi ai serviciilor sociale.
4.3.5. Resurse implicate
Toate parteneriatele încheiate de DG presupun folosirea resurselor umane pentru
punerea lor în practică. Nici un parteneriat nu cuantifică însă financiar participarea
resurselor umane la realizarea obiectivelor parteneriale. Nu există o evidenţă a scăderii
sau creşterii costurilor serviciilor sociale derulate de DG prin intermediul fiecărui
parteneriat din perspectiva resurselor umane utilizate. Este imperios necesar să se
cuantifice financiar participarea resurselor umane la realizarea fiecărui parteneriat
180
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU pentru o analiză din perspectiva costurilor şi a beneficiilor fiecărui acord partenerial
care să demonstreze continuarea, modificarea sau încetarea unui parteneriat.
Toate parteneriatele implică şi resurse materiale, astfel încât punerea lor în
practică presupune angajarea unor bunuri şi disponibilităţi fără de care scopul
parteneriatelor nu ar putea fi atins. Nici în cazul acestor resurse nu există o cuantificare
financiară care să permită o analiză a oportunităţii fiecărui parteneriat. Ca şi în
cazul resurselor umane, cuantificarea lor este forte importantă, demonstrând
relevanţa fiecărui parteneriat în sistemul serviciilor la nivel judeţean din prisma
costurilor şi a beneficiilor.
Resursele financiare stau la baza fiecărui parteneriat şi a punerii lui în practică.
Fiecare actiune de elaborare, promovare, implementare, monitorizare a fiecărui parteneriat
presupune utilizarea unor resurse financiare. Fie că vorbim de costuri de timp, de costuri
umane sau materiale, banii sunt cei care permit punerea în practică a fiecărui parteneriat.
Nu există o evidenţă a costurilor pe fiecare obiectiv partenerial şi nici o evidenţă
clară a economiilor făcute de direcţie datorită fiecărui parteneriat.
Nu există rapoarte de evaluare şi monitorizare a fiecărui obiectiv din cadrul
parteneriatelor care să permită o analiză complexă a oportunităţii şi rezultatelor
fiecărui parteneriat. Din această perspectivă ar fi foarte utilă o bază de date care să
monitorizeze implementarea fiecărui parteneriat cu axare pe costuri şi beneficii.
În continuare vom încerca să demonstrăm cum contribuie trei din
parteneriate, încheiate cu organizaţii nonguvernamentale pentru furnizarea de
servicii sociale primare şi specializate, în sprijinul persoanelor cu handicap, şi în
sprijinul Direcţiei, care nu ar avea resurse suficiente pentru asigurarea independentă
a funcţionalităţii serviciilor. Astfel cele trei organizaţii contribuie cu resurse
importante sub formă de spaţii, amenajate şi dotate cu echipament de specialitate
corespunzător şi material didactic, know-how, alte resurse financiare atrase pentru
desfăşurarea activităţilor, managementul serviciilor şi continuitatea serviciilor.
Datele următoare sunt furnizate de cei trei furnizori privaţi de servicii sociale,
parteneri ai direcţiei.
1. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Asociaţia Diakoniewerk
International
181
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU Obiectul: Centru ocupaţional pentru persoane cu dizabilităţi privind integrarea acestora
pein terapie ocupaţională.
31. DECEMBRIE 2008
Nr. ctr. Costuri pe categorii de cheltuieli Lei
Euro Curs BNR (31.dec.
2008) 1Euro = 3,98 Lei
1. Costuri de personal 11.144,00 2.800,002. Costuri material 12.338,00 3.100,003. Bani de buzunar 3.383,00 850,004. Reparaţii maşină 15.920,00 4.000,005. Costuri transport 3.582,00 900,006. Costuri curente 3.184,00 800,007. Costuri igienă şi consumabile 2.587,00 650,008. Alimente, hrană 14.726,00 3.700,009. Costuri comunicaţii 2.350,00 590,0010. Costuri bancă 640,00 160,0011. Alte costuri (investiţii) 16.000,00 4.000,00TOTAL: 85.854,00 21.550,00
Observaţii:
Categoriile cuprind:
• costuri de personal: cursuri de formare, schimburi de experienţă, contract
contabilitate;
• costuri material: material de lucru pentru persoanele asistate (atelier);
• bani de buzunar: recompensă pentru persoanele asistate;
• reparaţii maşină: service, reparaţii, asigurare;
• costuri transport: alimentare diesel
• costuri curente: energie, gaz, apă-canal;
• costuri igienă şi consumabile
• alimente, hrană
• costuri comunicaţii: telefon, internet
• costuri bancă: comision de întreţinere, ş.a.
IANUARIE – 31. IULIE 2009
182
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Nr. ctr. Costuri pe categorii de cheltuieli Lei
Euro Curs BNR (31.iul.
2009) 1Euro = 4,20 Lei
1. Costuri de personal 5.040,00 1.200,002. Costuri material 3.360,00 800,003. Bani de buzunar 1.390,00 330,004. Reparaţii maşină 500,00 120,005. Costuri transport 1.800,00 430,006. Costuri curente 2.180,00 520,007. Costuri igienă şi consumabile 2.060,00 490,008. Alimente, hrană 8.400,00 2.000,009. Costuri comunicaţii 1.470,00 350,0010. Costuri bancă 340,00 80,0011. Costuri contabilitate 2.350,00 560,0012. Activităţi persoane asistate 210,00 50,0013. Investiţii 2.100,00 500,0014. Alte costuri 170,00 40,00TOTAL: 31.370,00 7.470,00
Observaţii:
Categoriile cuprind:
• costuri de personal: cursuri de formare, schimburi de experienţă,
• costuri material: material de lucru pentru persoanele asistate (atelier);
• bani de buzunar: recompensă pentru persoanele asistate;
• reparaţii maşină: service, reparaţii, asigurare;
• costuri transport: alimentare diesel
• costuri curente: energie, gaz, apă-canal;
• costuri igienă şi consumabile
• alimente, hrană
• costuri comunicaţii: telefon, internet
• costuri bancă: comision de întreţinere, ş.a.
• costuri contabilitate: contract prestări servicii contabilitate;
• activităţi de timp liber pentru persoanele asistate: excursii, tabără, etc.
183
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU Resursele financiare sunt asigurate de un finanţator străin constant (Austria) şi atrase din
sponsorizări şi donaţii.
Contribuţia Direcţiei constă în suma de 54 651 lei la data de 30.06.2009, reprezentând
cheltuieli de personal pentru 4 posturi ocupate din cele 8 propuse.
2. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Asociaţia Handicapaţilor
Psihici
Obiectul: Centru de zi pentru persoane adulte cu handicap psihic „Gabriela”
- costurile necesare asigurării materiei prime, materialului didactic, socializării
beneficiarilor/petrecerii timpului liber, costuri igienă şi consumabile, reparaţii
maşină: service, reparaţii, asigurare şi costuri contabilitate, în cuantum de 18 600
în anul 2008, şi de 3000 lei la data de 31.07.2009.
Contribuţia Direcţiei constă în suma de 53 962 lei în anul 2008 şi suma de 50 542 lei la
data de 30.06.2009 asigurarea plăţii cheltuielilor de personal pentru angajaţi şi a celor de
funcţionare.
3. Contribuţia furnizorului de asistenţă socială, Fundaţia „Un copil, o
speranţă”
Obiectivul: Centru de terapie şi recuperare pentru copii autisti”
Trebuie menţionat că aceeaşi fundaţie furnizează servicii şi în cadrul altor două centre:
Centrul de zi pentru copii cu handicap neurolocomotor şi Centrul de consiliere pentru
părinţi şi copii, în consecinţă va fi analizată contribuţia pentru întreaga activitate în
doemniul asistenţei sociale.
- costuri necesare unei părţi din resursele umane implicate, costurile necesare
asigurării funcţionalităţii centrelor, materiei prime, materialului didactic,
socializării beneficiarilor/petrecerii timpului liber, costuri igienă şi consumabile,
reparaţii maşini din dotare (3 microbuze): service, reparaţii, asigurare şi costuri
contabilitate, costuri reparaţii, zugrăveli, bunuri valorizate, în cuantum de 510 000
lei în anul 2008.
Anual, Fundaţia UCOS, identifică şi atrage surse financiare private sau publice de la
bugetul local sau de stat, prin metoda parteneriatului sau prin obţinerea de subvenţie de la
bugetul de stat, în cuantum de 100 890 anual, conform Legii 34/1998.
184
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Contribuţia Direcţiei constă în suma de 43 870 lei la data de 30.06.2009 asigurarea
plăţii cheltuielilor de personal pentru 4 angajaţi.
185
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU 4.3.6. Roluri şi responsabilităţi în cadrul parteneriatelor
Atât DG, cât şi instituţiile publice sau private partenere joacă rolul de iniţiator în
funcţie de tipul parteneriatului şi de interesul manifestat de fiecare entitate. Putem spune
că DG ar putea iniţia mai multe parteneriate pentru mai multe categorii de persoane
vulnerabile care să stimuleze competitivitatea între cei care ar putea să-i devină
parteneri, crescând astfel calitatea serviciilor şi reducându-se astfel costurile
sistemului public prin completarea lor cu cele din sectorul privat.
Rolul decizional în încheierea fiecărui parteneriat aparţine fiecărui partener în
funcţie de cine solicită încheierea acordului. Desigur, dacă ar exista o analiză preliminară
care să justifice oportunitatea fiecărui parteneriat, atunci decizia încheierii, elaborării,
implementării unui parteneriat ar fi mult mai uşor de luat.
Rolul de punere în practică a parteneriatului este îndeplinit de fiecare partener
inclusiv DG prin îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul convenţiei de
parteneriat (vezi anexa).
Roluri în monitorizarea şi evaluarea parteneriatelor ar trebui să aibă fiecare
partener. În cadrul parteneriatelor încheiate de DG nu se face nici o precizare cu
privire la perioada de monitorizare, la evaluarea iniţială, continuă, finală a
parteneriatelor. Sunt necesare astfel de prevederi pentru asigurarea succesului
parteneriatelor.
4.3.7. Circumstanţe
Foarte importante în luarea deciziei încheierii unui parteneriat sunt
circumstanţele (ex. tipul de servicii, componentele sistemului de servicii, contextul, nevoia
socială) în baza cărora trebuie luat în calcul parteneriatul. În cazul DG acestea rezultă din
analizele existente în strategia în vigoare, din rapoartele de monitorizare şi evaluare a
activităţii sale, dar şi din motivaţiile şi justificările partenerilor. Pe lângă necesitatea
dezvoltării unor servicii şi politicile financiare instituţionale este necesar să se ia în calcul
dezvoltarea socială şi economică a judeţului. În literatura de specialitate sunt menţionate
următoarele circumstanţe pe care instituţia trebuie să le ia în calcul:
186
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• serviciul sau proiectul nu poate fi acoperit financiar doar de către instituţie;
• partenerul poate spori calitatea serviciului în comparaţie cu posibilităţile
instituţiei;
• există suport din partea utilizatorilor de servicii pentru implicarea partenerilor;
• există oportunităţi de concurenţă printre potenţialii parteneri;
• nu există restricţii regulatorii sau legislative cu privire la implicarea
partenerului în prestarea serviciilor sau a proiectului;
• rezultatul prestării serviciului poate fi măsurat şi estimat destul de uşor;
• proiectul sau serviciul oferă oportunităţi pentru inovaţii
• există oportunităţi de a spori dezvoltarea economică.
4.3.8. Beneficii şi riscuri
Există anumite riscuri în procesul de punere în practică a unui parteneriat dacă nu
sunt examinate critic ajustările acestora la anumite circumstanţe specifice. Totuşi,
parteneriatul aduce beneficii importante atunci când este utilizat într-un context adecvat.
Datorită parteneriatului se pot realiza economii legate de elaborarea proiectelor, precum şi
de administrarea şi menţinerea serviciilor publice. Parteneriatul poate introduce inovaţii cu
privire la modul în care prestarea este organizată sau realizată, asigurând îmbunătăţirea
calităţii şi eficienţa.
Dintre riscurile potenţiale menţionăm pierderea controlului de către autoritatea
publică. Acest risc poate fi evitat prin abordarea acestei probleme la negocierea
contractului de parteneriat. Consiliul Judeţean şi DG au autoritatea şi responsabilitatea de
a stabili standarde pentru servicii şi de a asigura protecţia interesului persoanei asistate.
Lipsa de experienţă a partenerilor poate genera riscuri forte mari în succesul unui
parteneriat. Dacă în sectorul serviciilor sociale nu există concurenţă, este un alt risc care ar
limita capacitatea de a genera inovaţii, eficienţă şi preţuri reduse. Concurenţa între
parteneri pentru a-şi asigura dreptul de a intra într-un parteneriat este un beneficiu
important pentru judeţ. Pe de altă parte, dacă nu sunt structurate adecvat, contractele de
parteneriat public privat pot genera reducerea calităţii serviciilor, prestări ineficiente de
servicii sau lipsa de măsuri adecvate de menţinere a utilităţii.
187
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Un risc care nu poate fi controlat în lipsa unui parteneriat care are în vedere
comunicarea asupra grupului ţintă, îl reprezintă suprapunerea în furnizarea serviciilor
sociale şi imposibilitatea de a urmări clientela socială, precum şi dificultatea DG în a
ajunge cât mai aproape de beneficiar, în vederea unei evaluări psiho-sociale reale, atâta
timp cât, prin natura serviciilor, organizaţiile nonguvernamentale funcţionând în
comunitate, se adresează nevoilor sociale imediate, în special ale acelei comunităţi,
cunoscând mult mai bine membrii acesteia şi sfera relaţiilor deosebite.
Pentru creşterea beneficiilor şi pentru scăderea / atenuarea riscurilor, Consiliul
judeţean Sibiu prin intermediul DG trebuie să stabilească un cadru instituţional
adecvat, inclusiv politici, reglementări, standarde şi proceduri, precum şi resurse
umane şi organizaţionale necesare în scopul realizării parteneriatului de succes.
4.4 Probleme şi concluzii
Ceea ce putem remarca din analiza modului în care au fost alese instituţiile
partenere este lipsa competitivităţii între partenerii care ar fi putut veni în sprijinul
DGASPC Sibiu. Atunci când au fost încheiate parteneriatele nu au existat mai mulţi
ofertanţi, astfel încât să fie ales partenerul cel mai potrivit care să ofere soluţii eficiente la
probleme practice.
Din analiză se desprinde ideea necesităţii încheierii mai multor parteneriate
pentru toate categoriile de persoane vulnerabile care să aibă ca scop final comun prestări
de servicii cost eficiente în comunitate.
Din atribuţiile menţionate în parteneriat rezultă foarte clar tratarea persoanelor
asistate ca beneficiari de servicii sociale fără o implicare activă din partea acestora şi o
responsabilizare efectivă pentru orice sprijin primit. Rezultă de aici necesitatea stabilirii în
cadrul parteneriatelor a unor atribuţii care să acorde asistaţilor statutul de clienţi ai
serviciilor sociale.
Nu există o evidenţă a scăderii sau creşterii costurilor serviciilor sociale derulate
de DG prin intermediul fiecărui parteneriat din perspectiva resurselor umane utilizate. Este
imperios necesar să se cuantifice financiar participarea resurselor umane la realizarea
188
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU fiecărui parteneriat pentru o analiză din perspectiva costurilor şi a beneficiilor fiecărui
acord partenerial care să demonstreze continuarea, modificarea sau încetarea unui
parteneriat.
Nici în cazul acestor resurse nu există o cuantificare financiară care să permită o
analiză a oportunităţii fiecărui parteneriat. Ca şi în cazul resurselor umane, cuantificarea
lor este forte importantă, demonstrând relevanţa fiecărui parteneriat în sistemul serviciilor
la nivel judeţean din prisma costurilor şi a beneficiilor.
Nu există o evidenţă a costurilor pe fiecare obiectiv partenerial şi nici o evidenţă
clară a economiilor făcute de direcţie datorită fiecărui parteneriat.
Nu există rapoarte de evaluare şi monitorizare a fiecărui obiectiv din cadrul
parteneriatelor care să permită o analiză complexă a oportunităţii şi rezultatelor fiecărui
parteneriat. Din această perspectivă ar fi foarte utilă o bază de date care să monitorizeze
implementarea fiecărui parteneriat cu axare pe costuri şi beneficii.
În continuare vom încerca să demonstrăm cum contribuie trei din parteneriate,
încheiate cu organizaţii nonguvernamentale pentru furnizarea de servicii sociale primare şi
specializate, în sprijinul persoanelor cu handicap, şi în sprijinul Direcţiei, care nu ar avea
resurse suficiente pentru asigurarea independentă a funcţionalităţii serviciilor. Astfel cele
trei organizaţii contribuie cu resurse importante sub formă de spaţii, amenajate şi dotate cu
echipament de specialitate corespunzător şi material didactic, know-how, alte resurse
financiare atrase pentru desfăşurarea activităţilor, managementul serviciilor şi
continuitatea serviciilor.
DG ar putea iniţia mai multe parteneriate pentru mai multe categorii de persoane
vulnerabile care să stimuleze competitivitatea între cei care ar putea să-i devină parteneri,
crescând astfel calitatea serviciilor şi reducându-se astfel costurile sistemului public prin
completarea lor cu cele din sectorul privat.
În cadrul parteneriatelor încheiate de DG nu se face nici o precizare cu privire la
perioada de monitorizare, la evaluarea iniţială, continuă, finală a parteneriatelor. Sunt
necesare astfel de prevederi pentru asigurarea succesului parteneriatelor.
Consiliul judeţean Sibiu prin intermediul DG trebuie să stabilească un cadru
instituţional adecvat, inclusiv politici, reglementări, standarde şi proceduri, precum şi
resurse umane şi organizaţionale necesare în scopul realizării parteneriatului de succes.
189
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
V. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără
implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera
de competenţă a acestuia
5.1. Date generale cu privire la analiza SAS acordate în judeţul
Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera de
competenţă a acestuia Această analiză are ca punct de pornire inventarierea furnizorilor de SAS acordate în
judeţul Sibiu fără implicarea Consiliului Judeţean, dar legate de sfera de competenţă a
acestuia şi identificarea modelelor de bune practici în realizarea acestor servicii. Activitatea
acestora urmează să fie analizată din punctul de vedere al accesibilităţii serviciilor (dacă
serviciile sunt disponibile în mod universal gratuit sau doar în funcţie de veniturile
individuale, proporţia populaţiei care nu are acces la acest serviciu), al calităţii serviciilor
obţinute al universalităţii asigurării uni minim de bunăstare, al prevenirii dependenţei
beneficiarilor de aceste servicii, al costurilor funcţionării acestor servicii şi al rezultatelor
realizării acestor SAS.
Furnizorii privaţi sau publici de SAS ale căror activităţi sunt asemănătoare sau
complementare cu cele ale IS vor fi inventariaţi, se va analiza activitatea lor şi se vor face
recomandări Consiliului Judeţean cu privire la o eventuală colaborare.
Prin analiză se va urmări inventarierea unor modalităţi de asigurare a managementului
calităţii, astfel încât să fie atinse obiective precum satisfacţia clienţilor, satisfacţia angajaţilor,
perfecţionarea continuă a serviciilor şi a sistemului de management, responsabilităţile faţă de
societate, eficienţă şi rentabilitate.
Pornind de la următoarea ipoteză, Calitatea serviciilor de asistenţă socială acordate în
judeţul Sibiu fără implicarea Consiliului Judeţean Sibiu, dar legat de sfera de competenţă a
acestuia este dată în primul rând de profesionalismul şi experienţa furnizorilor, cercetarea a
avut următoarele obiective (vezi anexa nr. 5.1):
189
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• Inventarierea principalilor furnizori publici şi privaţi de asistenţă socială care
furnizează servicii sociale complementare celor oferite de Consiliul Judeţean.
• Identificarea principalelor categorii de persoane care beneficiază de servicii de
asistenţă socială complementare celor oferite de Consiliul Judeţean.
• Evaluarea serviciilor desfăşurate în cadrul instituţiilor de asistenţă socială fără
implicarea Consiliului Judeţean.
5.2 SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului
judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia
5.2.1 Analiza axiologică a legislaţiei
SAS din judeţul Sibiu furnizate fără implicarea CJS sunt serviciile acordate în
municipiile, oraşele şi comunele judeţului de către furnizorii de servicii sociale acreditaţi, care
nu se află în subordinea sau coordonarea CJS sau DGASPC, iar serviciile se acordă fără
contribuţia şi implicarea CJS şi DGASPC.
Anexa nr. 2 expune inventarul actelor normative ce reglementează SAS acordate fără
implicarea consiliilor judeţene.
Astfel de servicii sunt furnizate de către:
1) Furnizorii publici de servicii sociale (cu excepţia DGASPC) :
a) serviciul public de asistenţă socială de la nivel local;
b) alte servicii publice specializate de la nivel local;
c) instituţii publice care au constituite compartimente de asistenţă socială.
2) Furnizorii de servicii sociale de tip privat:
a) asociaţii şi fundaţii, culte religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii
civile;
b) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;
c) filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) organizaţii internaţionale de profil.
190
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din prezentarea categoriilor de furnizori de servicii sociale se poate observa că
societăţile comerciale nu se regăsesc în această enumerare. Societăţile comerciale pot furniza
servicii sociale numai prin intermediul fundaţiilor proprii înfiinţate în acest scop.
5.2.2. Principalii furnizori de asistenţă socială din judeţul Sibiu
5.2.2.1. Principalii furnizori publici de asistenţă socială
Principalele date despre furnizorii de asistenţă socială existenţi în judeţul Sibiu au fost
oferite de către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială valabile la data de 05.03.2009. În
statisticile oferite de către instituţia susmenţionată la nivelul judeţului există un număr de 158
de furnizori acreditaţi pentru a oferii servicii de asistenţă socială (vezi anexa nr. 3- harta
serviciilor sociale existente în judeţul Sibiu), împărţiţi astfel: în mun. Sibiu un număr de 50 de
furnizori de servicii sociale, în zona Secaşelor şi Valea Târnavei Mari, un număr de 34 de
furnizori de servicii de asistenţă socială, pe Văile Hârtibaciului şi Calvei un număr de 13
furnizori de servicii de asistenţă socială, în Mărginimea Sibiului un număr de 24 de furnizori
de servicii de asistenţă socială iar pe Valea Oltului un număr de 21 de furnizori de servicii de
asistenţă socială. Astfel la o primă vedere se poate observa numărul mare de furnizori de
servicii de asistenţă socială existenţi la nivelul municipiul Sibiu. În prezentul studiu ne vom
referii doar la furnizorii de servicii de asistenţă socială dar fără a implica cele două unităţi de
asistenţă medico – socială aflate în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu precum şi Direcţia
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu.
Nr. crt.
ZONE REPREZENTATIVE LA NIVELUL JUDEŢULUI
SIBIU
Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori
Autorităţi locale Total
1 SIBIU Total populaţie - 154892
28 13 6 2 SPAS 1
50
2 MĂRGINIMEA SIBIULUI Total populaţie - 65089
2 2 - 17 SPAS 3
24
3 VALEA OLTULUI Total populaţie - 67580
6 2 - 10 SPAS 3
21
4 VALEA HÂRTIBACIULUI Total populaţie - 31675
2 2 - 8 SPAS 1
13
5 ZONA SECAŞELOR Total populaţie - 114955
10 6 1 14 SPAS 3
34
191
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
TOTAL 48 25 7 51 SPAS 11
142
Tabel nr.1 Împărţirea pe zone reprezentative a furnizorilor de asistenţă socială
existenţi la nivelul judeţului Sibiu
Furnizorii publici de asistenţă socială, de la nivelul judeţului Sibiu, fără a implica
serviciile oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, sunt in
special constituite din serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel local. În
municipiul Sibiu exista un singur serviciu public de asistenţă socială care trebuie sa acopere
toate nevoile existente la nivelul municipiului pentru toate categoriile de persoane pentru o
populaţie a municipiului de 154892. În celelalte zone exista servicii publice de asistenţă
socială la nivelul oraşelor cu un număr mai mare de angajaţi însă la nivelul comunelor există
doar o singură persoană care gestionează problemele sociale ale comunităţii locale(acordarea
de prestaţii sociale în special, serviciile sociale axându-se în special pe îngrijirea persoanei cu
handicap). De asemenea furnizorii privaţi de asistenţă socială sunt grupaţi în special în
municipii şi oraşe, serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel de comună nu pot
beneficia de aportul şi sprijinul acestora în rezolvarea cazurilor sociale. Avantajul mare de
care beneficiază spas-urile locale organizate la nivel de comună îl constituie numărul relativ
mic de beneficiari şi sprijinul comunităţii în rezolvarea problemelor sociale.
5.2.2.2 Principalii furnizori privaţi de asistenţă socială
Furnizorii privaţi de servicii sociale pot fi:
a) asociaţiile şi fundaţiile, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii
civile;
b) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;
c) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) organizaţiile internaţionale de profil.
192
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale numai dacă sunt
acreditaţi în condiţiile legii.
Societăţile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundaţiilor
proprii înfiinţate în acest scop.
În continuare ne vom axa în prezentarea furnizorilor de servicii de asistenţă socială pe
anumite categorii ale acestora în funcţie de specificul fiecărui furnizor(asociaţii, fundaţii,
furnizorii de asistenţă socială la nivel local, comune, oraşe precum şi alte categorii de
furnizori, spitale, cantine sociale, etc.). De asemenea vom prezenta furnizorii de asistenţă
socială folosind cele cinci zone menţionate anterior.
O primă analiză se referă la principalele servicii, sau mai precis spus denumirea
oficială a serviciilor oferite de către furnizorii de asistenţă socială. Se poate observa faptul că
autorităţile locale se concentrează mai mult pe serviciile sociale primare şi specializate, în
special pe îngrijirea persoanelor cu handicap prin angajarea unui asistent personal iar ceilalţi
furnizori oferă a gamă variată de servicii sociale plecând de la serviciile primare până la
serviciile de îngrijire socio-medicală.
Nr. crt.
ZONE REPREZENTATIVE LA NIVELUL JUDEŢULUI
SIBIU
Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori
Autorităţi locale Total
1 SIBIU Total polulaţie - 154892
28 13 6 2 SPAS 1
50
2 MĂRGINIMEA SIBIULUI Total populaţie - 65089
2 2 - 17 SPAS 3
24
3 VALEA OLTULUI Total populaţie - 67580
6 2 - 10 SPAS 3
21
4 VALEA HÂRTIBACIULUI Total populaţie - 31675
2 2 - 8 SPAS 1
13
5 ZONA SECAŞELOR Total populaţie – 114955
10 6 1 14 SPAS 3
34
TOTAL 48 25 7 51 SPAS 11
142
Se poate observa numărul mare de asociaţii existente la nivelul mun. Sibiu spre
deosebire de celelalte zone ale judeţului unde asociaţiile şi fundaţiile sunt în număr foarte mic.
193
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Un număr mai mare de asociaţii se pot observa în zona Valea Oltului raportat la numărul de
populaţie spre deosebire de celelalte zone reprezentative.
Aceste asociaţii oferă în special servicii sociale specializate, servicii care au drept scop
menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii
de nevoie socială.
Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea
creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile
sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în
mediul propriu de viata, familial şi comunitar, iar Serviciul public de asistenta socială,
organizat la nivel judeţean, are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale
specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine
funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viata, familial şi
comunitar.
Astfel cele ai multe instituţii şi servicii de asistenţă socială sunt situate în mediul
urban, funcţionarea lor este mult mai prezentă în oraş decât în sat, numărul specialiştilor din
reţeaua de asistenţă socială urbană este mult mai mare decât cel din spaţiu sătesc, cu toate că
originea rezidenţială a asistaţilor este adesea rurală. Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de
asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.502
5.2.3. Principalele categorii de persoane care beneficiază de
servicii de asistenţă socială
Nr. crt. BENEFICIARI Asociaţii Fundaţii Alţi
furnizori Autorităţi
locale Total
1. Toate categoriile de beneficiari
4 3 2 51 SPAS 10
70
2. Copii 9 11 2 1 SPAS 1
24
3. Copii şi tineri 7 7 1 15 4. Copii şi adulţi 1 1 4 6 5. Copii, tineri şi adulţi 6 4 1 SPAS 1 12 6. Copii, adulţi şi vârstnici SPAS 1 1 7. Tineri 4 2 6 8. Tineri şi adulţi(familii) 10 10 9. Tineri, adulţi şi vârstnici 4 SPAS 2 6
194
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
10. Adulţi(familii) 1 2 3 11. Adulţi şi vârstnici 4 4 12. Vârstnici 7 4 2 2
SPAS 4 19
13. Copii, tineri, adulţi şi vârstnici
7 2 2 45 SPAS 9
65
Din prezentul tabel se poate observa faptul că autorităţile locale acordă servicii pentru
toate categoriile de beneficiari iar asociaţiile şi fundaţiile sunt acordă servicii pentru anumite
categorii specifice de beneficiari. După cum de poate observa, copiii constituie o categorie de
beneficiari aparte pentru are există un număr mare de asociaţii care se ocupă de protecţia
acestei categorii de beneficiari.
195
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
5.2.3.1. Copii
Nr. crt.
Beneficiari Zona Mărginimii
Valea Oltului
Zona Secaşelor
Valea Hârtibaciului
Sibiu Total
1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane
dependente de droguri
25 12 37
4 Persoane fără adăpost
32 15 52 99
5 Persoane victime ale violenţei
7 48 55
6 Persoane cu handicap
250 362 1192 179 676 2659
7 Persoane aflate în
dificultate
4188 5197 6441 3745 682 20253
8 Persoane vârstnice
173 55 466 313 566 1573
TOTAL 4991 4675 8481 5755 4279 28181
Copiii, după cum am menţionat anterior , spre deosebire de alte categorii de persoane,
beneficiază de un număr mare de furnizori care oferă servicii sociale acestei categorii de
persoane. Tot în municipiul Sibiu se concentrează cel mai mare număr de furnizori de servicii
de asistenţă socială pentru copii de la centre de zi pentru copii (cu handicap sau fără) până la
centre de plasament ale altor asociaţii sau fundaţii. în Valea Hârtibaciului şi Zona Mărginimii
sunt cei mai puţini beneficiari ai serviciilor oferite copiilor. Copiii sunt cei care resimt cel mai
mult şi mai dureros schimbările şi problemele ce se ivesc la nivelul familiei şi al societăţii în
general, cu repercusiuni majore asupra viitorului întregii societăţi.
În consecinţă, considerăm că tinerii şi copii ar trebui să aibă prioritate asistenţială. Cu
cât se intervine mai rapid şi mai eficient în asistarea generaţiei tinere, cu atât se evită creşterea
cheltuielilor asistenţiale de mai târziu. Insuficienţele actuale care marchează aceste părţi ale
populaţiei (abandonarea copiilor de către familiile de provenienţă, abuzurile asupra copiilor,
abandonul şcolar, organizarea copiilor şi tinerilor în bande, delincvenţa juvenilă, expunerea
copiilor şi tinerilor la consumul de alcool şi droguri, la practicarea prostituţiei, la dobândirea
unor boli, etc.) se pot prelungi la eşecuri la vârsta maturităţii, în multiplicarea modelului
disfuncţional în familiile pe care ei înşii le vor forma, în erodarea zestrei genetice a naţiunii,
196
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
în proliferarea conflictelor şi discriminărilor, etc. Finalmente, aceste efecte echivalează în
orice spaţiu societal cu micşorarea şanselor de progres sociocultural. Este cunoscut faptul că
generaţia tânără are potenţialul creativ cel mai ridicat, iar dacă acesta nu este stimulat, protejat
şi valorizat nu se va ajunge decât la reproducerea subdezvoltării şi la supraîncărcarea
serviciilor de asistenţă socială.
5.2.3.2.Adulţi
Nr. Crt.
BENEFICIARI Zona Mărginimii
Valea Oltului
Zona Secaşelor
Valea Hârtibaciului
Sibiu Total
1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane
dependente de droguri
25 12 37
4 Persoane fără adăpost
32 15 52 99
5 Persoane victime ale violenţei
7 48 55
6 Persoane cu handicap
250 362 1192 179 676 2659
7 Persoane aflate în dificultate
4188 5197 6441 3745 682 20253
8 Persoane vârstnice
173 55 466 313 566 1573
Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181
Persoanele adulte sunt o categorie aparte de beneficiari care nu poate fi abordata
separaţi de celelalte categorii supuse analizei. Astfel cei mai mulţi dintre adulţi nu pot fi
separaţi de copii deoarece aceştia sunt crescuţi de către părinţi şi se află în strânsă legătură
familiala. De asemenea majoritatea persoanelor cu handicap sunt adulte, ca şi persoanele fără
adăpost, cele dependente de droguri, cele victime ale violenţei şi cele aflate în dificultate. Am
putea spune că adulţii sunt cei care beneficiază cel mai mult de servicii de asistenţă socială.
In tabelul de mai sus se poate observa numărul mic de beneficiari ai serviciilor pentru
victimele violenţei precum şi ale celor fără adăpost în raport cu situaţiile existente. In schimb,
se observa numărul mare al serviciilor oferite persoanelor care se află în dificultate în raport
cu celelalte categorii de persoane, fapt ce se poate explica prin existenţa la nivel local a
serviciilor de asistenţă socială care oferă în general prestaţii sociale, fiind sprijinite în foarte
câteva cazuri de asociaţii/fundaţii care oferă servicii complementare acestora.
197
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
5.2.3.3. Vârstnici
Nr. Crt.
Beneficiari Zona Mărginimii
Valea Oltului
Zona Secaşelor
Valea Hârtibaciului
Sibiu Total
1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane
dependente de droguri
25 12 37
4 Persoane fără adăpost
32 15 52 99
5 Persoane victime ale violenţei
7 48 55
6 Persoane cu handicap
250 362 1192 179 676 2659
7 Persoane aflate în dificultate
4188 5197 6441 3745 682 20253
8 Persoane vârstnice
173 55 466 313 566 1573
Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181
Noţiunea de vârstă înaintată se utilizează pentru perioada din viaţa omului care
urmează după maturitate şi ţine până la sfârşitul existenţe sale. Această perioadă mai este
numită şi vârsta a treia, perioada de involuţie, perioada de bătrâneţe sau senescenţă. Cea mai
uzuală formă de clasificare a bătrâneţii cuprinde: stadiul de trecere spre bătrâneţe: de la 65 la
75 de ani; stadiul bătrâneţii medii 75 la 85 de ani şi stadiul marii bătrâneţi peste 85 de ani.
Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.914
Privită în ansamblul său persoana vârstnică este o persoană de cele mai multe ori
multiplu dezavantajată prin scăderea resurselor fizice, care nu înseamnă întotdeauna boală,
prin scăderea resurselor financiare sau prin prezenţa unui handicap mintal. Perioada de
tranziţie din România a descalificat vârstnicul din lupta sa pentru o existenţă decentă. Mulţi
dintre ei trăiesc sub pragul de sărăcie, mulţi renunţă la facilităţile confortului (căldură, apă,
energie) din cauza veniturilor mici, mulţi întăresc rândurile instituţiilor de ocrotire socială şi
ale cantinelor sociale. În plus bătrânii trăiesc sentimentul frustrant al faptului că, dat fiind
numărul lor în creştere în raport cu populaţia activă, ei sunt „întreţinuţii celor care azi
lucrează”, sintagmă atât de vehiculată în mass-media şi mediile politice din România. Aceasta
face ca vârstnicul să-şi resimtă povara nu doar economic ci şi medical. Neamţu G., coord.,
2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p.912
198
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Analizând situaţia din judeţul Sibiu observam ca repartizarea pe zone a beneficiarilor
de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice este proporţional pe zone şi pentru numărul
de populaţiei al acestora, cu un mic decalaj pe Valea Oltului. Pe valea Hârtibaciului există un
număr de două asociaţii care oferă servicii adresate vârstnicilor care provin nu numai din
judeţul Sibiu ci şi din alte judeţe. Se deduce astfel necesitatea dezvoltări serviciilor la
domiciliu care la ora actuală se realizează mai mult în ceea ce priveşte menajul şi alimentaţia,
şi mai puţin în ceea e priveşte nursing-ul, terapia ocupaţională, kinetoterapia etc.
Având în vedere creşterea numărului de persoane vârstnice la nivel naţional şi
judeţean devine o necesitate diversificarea serviciilor şi facilităţilor oferite persoanelor
vârstnice astfel încât să nu conducă la crearea unei stări de dependenţă a acestora faţă de
serviciile sociale.
Având în vedere că atât îngrijirea vârstnicului cât mai ales calitatea acestei îngrijiri
sunt părţi integrante ale politicii de bunăstare şi de sănătate a fiecărei ţări, ar trebui ca, în acest
context, profesioniştii chemaţi a se ocupa de această categorie de vârstă să conştientizeze
faptul că nu sunt suficiente doar cunoştinţele, ci că acestea ar trebui să fie dublate de o
formaţie caritabilă, umanistă, asociată cu sentimente de respect şi afecţiune, că nu este
suficient să hrănim bătrânul sau să-i punem o perfuzie dacă uităm să empatizăm cu el.
Nu trebuie să uităm că empatizând cu vârstnicul empatizăm chiar cu viitorul nostru
individual. 5.2.3.4. Persoane cu handicap
Nr. Crt.
Beneficiari Zona Mărginimii
Valea Oltului
Zona Secaşelor
Valea Hârtibaciului
Sibiu Total
1 Copii 35 81 360 34 2876 3386 2 Tineri 4 16 8 91 119 3 Persoane
dependente de droguri
25 12 37
4 Persoane fără adăpost
32 15 52 99
5 Persoane victime ale violenţei
7 48 55
6 Persoane cu handicap
250 362 1192 179 676 2659
7 Persoane aflate în dificultate
4188 5197 6441 3745 682 20253
8 Persoane vârstnice 173 55 466 313 566 1573 Total 4991 4675 8481 5755 4279 28181
199
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Asistenţa socială a persoanelor cu cerinţe speciale reprezintă o componentă
fundamentală a asistenţei generale acordate acestor persoane, iar din punctul de vedere al
eficienţei intervenţiei ea trebuie corelată cu intervenţia psihologică, pedagogică, medicală etc.
la nivelul unei echipe interdisciplinare. Aceste echipe interdisciplinare există numai în cadrul
spitalelor şi anumitor organizaţii care oferă servicii de terapie şi recuperare şi prea puţin la
nivelul autorităţilor locale, unde familia este cea care oferă îngrijire şi supraveghere persoanei
cu handicap fără ca aceasta să urmeze un program de recuperare în acord cu specificul
handicapului avut. Astfel fără a beneficia de servicii corespunzătoare de recuperare
persoanele cu handicap devin din ce în ce mai mult dependente de ajutorul familiei uneori
boala agravându-se. Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi
p.858. (Atenţie – nu ştiu daca afirmaţia este valabila si pentru judeţul nostru!)
În ceea ce priveşte repartizarea pe zone a persoanelor cu handicap se observă o
numărul mare de persoane cu handicap existent în regiunea de nord a judeţului raportat la
numărul total de persoane al regiunii precum şi la numărul total al celorlalte regiuni.
5.2.4. Tipuri de locaţii
Nr. crt. TIPURI DE LOCAŢII Asociaţii Fundaţii Alţi
furnizori Autorităţi
locale Total
SIBIU 1 Centre de zi 6 4 1 1 12
2 Centre de zi publice sau private 3 7 1 SPAS 1 12
3 Alte locaţii 4 2 2 8 4 Altele 2 1 1 2 5 Alte centre 0 6 Centre sociale 14 5 4 SPAS 1 24
7 Centre rezidenţiale publice sau private 9 2 1 12
8 Servicii publice specializate SPAS 1 1 9 Spitale şi centre medicale 1 1 10 La domiciliu 0
MĂRGINIMEA SIBIULUI 1 Centre de zi 1 1
2 Centre de zi publice sau private 0
3 Alte locaţii 6 6 4 Altele 4 SPAS 8 12 5 Alte centre 2 1 3 6 Centre sociale 2 1 3
200
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
7 Centre rezidenţiale publice sau private 4 4
8 Servicii publice specializate 6 6 9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 1 12 13
VALEA HÂRTIBACIULUI 1 Centre de zi 0
2 Centre de zi publice sau private 0
3 Alte locaţii 6 6
4 Altele 1 SPAS 2 1 4
5 Alte centre 0 6 Centre sociale 1 0
7 Centre rezidenţiale publice sau private 2 1 3
8 Servicii publice specializate 1 1 9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 6 6
VALEA OLTULUI 1 Centre de zi 0
2 Centre de zi publice sau private 0
3 Alte locaţii 9 9
4 Altele 1 1 SPAS 2 4
5 Alte centre 1 1
6 Centre sociale 1 SPAS 1 2
7 Centre rezidenţiale publice sau private 3 3
8 Servicii publice specializate 2 SPAS 1 3
9 Spitale şi centre medicale 0 10 La domiciliu 1 8 9
ZONA SECAŞELOR 1 Centre de zi 0
2 Centre de zi publice sau private 5 6 11
3 Alte locaţii 1 13 SPAS 1 14
4 Altele 1 1 2 5 Alte centre 6 1 7 6 Centre sociale 1 1 SPAS 4 6
7 Centre rezidenţiale publice sau private 3 3
8 Servicii publice specializate 4 4 9 Spitale şi centre medicale 2 2 10 La domiciliu 15 15
201
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Tabelul nr. 4 Repartizare pe zone a diferitelor tipuri de locaţii pentru acordarea
serviciilor sociale
Locaţiile în care se oferă serviciile sociale sunt diferite, de la servicii oferite la
domiciliul beneficiarului, la centre de zi sau centre sociale până a spitale şi centre medicale.
Asociaţiile şi fundaţiile acordă servicii în general în locuri special amenajate, centre de zi,
centre de recuperare, centre sociale sau rezidenţiale pe când autorităţile locale prin serviciul
public de asistenţă socială, prin specificul acestor servicii, (activităţi de prevenire) oferă
servicii de tip „îngrijire la domiciliul” beneficiarului sau la sediul instituţiei.
5.2.5. Tipuri de situaţii
Nr. crt.
TIPURI DE SITUAŢII Asociaţii Fundaţii Alţi furnizori
Autorităţi locale
Total
1 Situaţii de dificultate 3 3 2 Situaţii de dificultate în familie 22 11 3 45
SPAS 11 92
3 Sărăcie 22 12 3 46 SPAS 13
96
4 Sărăcie extremă 17 11 3 45 SPAS13
49
5 Boală cronică 15 3 2 SPAS 5 25 6 Boli incurabile 10 2 2 SPAS 2 16 7 Boli rare 1 1 1 3 8 Handicap 25 7 3 58
SPAS 17 100
9 Vârsta 12 5 2 11 SPAS 6
36
10 Izolare socială 20 8 5 49 SPAS 13
95
11 Risc de separare de părinţi 15 10 2 43 SPAS 10
80
12 Situaţie conflictuală 2 1 1 6 SPAS 7
17
13 Lipsă de acces la drepturile sociale
6 1 2 17 SPAS 4
30
14 Lipsa unei locuinţe 7 2 9 SPAS 4
22
15 Persoane care trăiesc în stradă 7 3 30 SPAS 1
41
16 Neglijare 12 9 2 41 SPAS 11
75
17 Urgenţă socială 8 3 2 43 SPAS 8
64
18 Şomaj de lungă durată 7 7
202
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
SPAS 7 19 Alte situaţii de dificultate 10 12 7 35
SPAS 10 74
20 Abuz 2 SPAS 1 3 21 Abuz (violenţă) 4 2 5
SPAS 1 12
22 HIV / SIDA 1 1 1 4 SPAS 1
8
23 Dependenţă de consum de substanţe
2 1 3
24 Abandon 8 5 1 14 25 Violenţă în familie 3 3 1
SPAS 3 10
26 Separare de părinţi 5 11 16 27 Delincvenţă 2 2 28 Exploatare sexuală 1 1 29 Discriminare 1 3
SPAS 1 5
30 Discriminare de gen 1 1 2 31 Discriminare de orientare
sexuală 1 1
Tabelul nr.5 Tipuri de situaţii pentru care se oferă servicii de asistenţă socială
Din tabelul prezentat anterior se pot observa cu uşurinţă tipurile de situaţii pentru care
se acordă servicii de asistenţă socială. Astfel serviciile primare oferite de autorităţile locale
sunt cele care predomină în ceea ce priveşte situaţiile în care se oferă servicii de asistenţă
socială la nivelul judeţului. Există un număr foarte mic de furnizori de servicii are acorda
sprijin în caz de discriminare, exploatare, delincvenţă, dependenţă de consum de substanţe,
abuz şi şomaj de lungă durată.
5.2.6. Tipuri de servicii oferite
Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială.
Serviciile sociale definite anterior sunt următoarele:
a) activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup - 120
furnizori;
b) activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii – 148 furnizori;
c) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
d) măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criza;
203
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
e) măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor
în dificultate;
f) activităţi şi servicii de consiliere – 147 furnizori;
g) măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitara în plan social
pentru încurajarea participării şi solidarităţii sociale – 73 furnizori;
h) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor
situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau
excluziune socială.
Funcţiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt conform legii:
a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de
grup;
b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor sociale ale
persoanei;
c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării
de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgenta în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în care
se poate găsi o familie sau o persoana la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra resurselor
umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor;
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a
indivizilor şi colectivităţilor;
g) prevenirea oricărei forme de dependenta prin acţiuni de identificare, ajutor,
susţinere, informare, consiliere;
h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când situaţia acestuia o
cere, spre serviciile sociale specializate;
i) gestionarea activa a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele
de: locuire, educaţionale, medicale, ocupare şi altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adopta copii sau care au minori în
plasament ori încredinţare;
k) consiliere pentru ţinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţia copilului.
Se poate observa numărul mare de furnizori care afirma ca acordă servicii primare. În
general aceşti furnizori sunt serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel local.
Am dori să menţionăm ca un număr relativ mare de furnizori declara ca dezvoltă programe şi
204
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
acţiuni de oganizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării şi
solidarităţii sociale.
Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop menţinerea,
refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie
socială.
Serviciile sociale definite anterior sunt următoarele:
a) recuperare şi reabilitare;
b) suport şi asistenta pentru familiile şi copiii aflaţi în dificultate – 136 de
furnizori;
c) educaţie informală extracurriculară pentru copii şi adulţi, în funcţie de nevoia
fiecărei categorii;
d) asistenta şi suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele
vârstnice dependente;
e) asistenta şi suport pentru toate categoriile definite la art. 25(copii, persoane
vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool
sau alte substanţe toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii
monoparentale, persoane afectate de violenta în familie, victime ale traficului de fiinţe
umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici,
imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli
incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială)- 81 de furnizori;
f) sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională –
37 de furnizori;
g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv
paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;
h) mediere socială – 79 de furnizori;
i) consiliere în cadru instituţionalizat, în centre de informare şi consiliere;
j) orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop menţinerea, refacerea sau
dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie
socială.
(3) Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activităţi care se
acorda în cadrul unui sistem social şi medical integrat şi au drept scop principal menţinerea
autonomiei persoanei, precum şi prevenirea agravării situaţiei de dependenţă.
(4) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care se găsesc în
situaţia de dependenţă parţială sau totală de a realiza singure activităţile curente de viaţă, celor
205
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
izolate, precum şi celor care suferă de afecţiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.
(5) Serviciile de îngrijire social-medicală se acorda în colaborare cu furnizorii de
servicii medicale.
(6) Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat, în
condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
(7) Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire
social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici,
persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale, persoanele victime ale
violenţei în familie.
Art. 3^5. - (1) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii
medicale şi servicii conexe acestora – 40 de furnizori;
(2) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura socială pot fi următoarele:
a) servicii de baza: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare,
igiena eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior,
comunicare - 92 de furnizori;
b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia – 49 e
furnizori, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele de
transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi de administrare şi
gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber – 95 de furnizori;
c) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi
altele asemenea.
(3) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura medicală – 41 de furnizori pot
fi reprezentate de activităţi complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri şi altele asemenea,
recomandate şi realizate în conformitate cu tipurile de afecţiuni pe care le prezintă beneficiarii
de servicii sociale.
(4) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura serviciilor conexe, interdisciplinare
pot fi servicii de recuperare şi reabilitare (18 furnizori), kinetoterapie (9 furnizori),
fizioterapie (3 furnizori), terapie ocupaţională, psihoterapie (7 furnizori), psihopedagogie,
logopedie, podologie, ergoterapie (20 furnizori) şi altele asemenea (12 furnizori).
Funcţiile serviciilor sociale specializate sunt:
a) găzduire (18 furnizori), îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială şi
profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de consum
de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violenţei în familie sau ale traficului de
persoane;
206
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
207
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare şi reinserţie socială a persoanelor
vârstnice aflate într-o situaţie de nevoie socială;
c) suport şi asistenta pentru copiii şi familiile în dificultate;
d) găzduire şi educaţie specială pentru copiii sau ţinerii cu handicap ori care prezintă
dificultăţi de adaptare, altele decât cele din învăţământul special organizat pentru preşcolarii şi
elevii cu deficiente;
e) găzduire în sistem protejat, pe perioada determinata, a tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului;
f) inserţie socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului – 37 de furnizori;
g) găzduire pe perioada determinata a persoanelor fără adăpost – 3 de furnizori;
h) asistenta şi suport pentru asigurarea unei vieţi autonome şi active persoanelor de
vârsta a treia, precum şi servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflaţi într-o situaţie de
dependenta;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în munca, altele decât cele prevăzute
de legislaţia în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare şi de reorientare profesională stabilite prin
legislaţia în vigoare – 37 de furnizori;
k) primire şi îngrijire în situaţii de urgenta, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin
ori acompaniament social, adaptarea la o viaţă activă sau inserţia socială şi profesională a
persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situaţii de risc – 81 de furnizori;
l) consiliere juridică – 40 de furnizori;
m) informare, consiliere, sprijin şi tratament specializat.
(2) Funcţiile prevăzute anterior sunt completate şi extinse cu funcţiile derivate din
serviciile sociale prestate de către instituţiile abilitate prin legi speciale."
Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea
creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile
sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în
mediul propriu de viata, familial şi comunitar.
(2) Serviciul public de asistenta socială, organizat la nivel judeţean, are
responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de
nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a
persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viata, familial şi comunitar.
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
Nr.
cr
t.
Den
umir
ea o
ficia
lă a
serv
iciil
or o
feri
te
Aso
ciaţ
ii Fu
ndaţ
ii A
lţi
furn
izor
i A
utor
ităţi
loca
le
Tot
al
1.
A
sist
enţă
şi sp
rijin
pen
tru p
erso
anel
e şi
fam
iliile
afla
te în
difi
culta
te
1
1 2.
Cen
tru o
cupaţio
nal p
entru
per
soan
e cu
diz
abili
tăţi
1
1 3.
Cen
tru d
e pr
imire
în re
gim
de
urge
nţă
a fe
mei
i şi c
opiil
or v
ictim
e al
e vi
olenţe
i dom
estic
e
1
1
4.
C
entru
pen
tru p
reve
nire
a şi
com
bate
rea
viol
enţe
i în
fam
ilie
1
1 5.
Cen
tru d
e co
nsili
ere
pent
ru p
reve
nire
a şi
com
bate
rea
viol
enţe
i în
fa
mili
e
2
2
6.
A
dăpo
st d
e no
apte
1
1
SPA
S 1
3 7.
Cen
tru d
e co
nsili
ere şi
sprij
in
2
3
3 8.
Cen
tru d
e co
nsili
ere şi
sprij
in p
entru
bol
navi
i de
canc
er
1
1 9.
Cen
tru
de
cons
ilier
e şi
sp
rijin
pe
ntru
pe
rsoa
nele
cu
ha
ndic
ap
senz
oria
l 1
1
10.
C
entru
de
cons
ilier
e şi
sprij
in p
entru
per
soan
ele
cu h
andi
cap
vizu
al
1
1 11
.
Cen
tru d
e co
nsili
ere şi
sprij
in p
entru
per
soan
ele
cu h
andi
cap
psih
ic
1
1 12
.
Cen
tru d
e in
tegr
are
prin
ter
apie
ocu
paţio
nală
pen
tru p
erso
ane
cu
hand
icap
men
tal
1
1
13.
C
entru
de
info
rmar
e şi
con
silie
re p
rivin
d eg
alita
tea
de g
en
1
1 14
.
Cen
tru d
e in
form
are şi
con
silie
re in
fo-s
ocia
l
1
1
15.
C
entru
de
cons
ilier
e şi
info
rmar
e pe
ntru
per
soan
e cu
tulb
urăr
i psi
hice
şi
fam
iliile
ace
stor
a 1
1
16.
C
entru
de
co
nsili
ere
şi
info
rmar
e pe
ntru
vi
ctim
ele
deza
stre
lor
natu
rale
şi te
hnol
ogic
e 1
1
17.
C
entru
de
co
nsili
ere,
sp
rijin
şi
as
iste
nţă
pent
ru
pers
oane
le
cu
hand
icap
neu
ro-lo
com
otor
1
1
18.
C
entru
de
tip fa
mili
al
2 1
3 19
.
Cas
e de
tip
fam
ilial
3
3
20.
C
ase
de
tip
fam
ilial
pe
ntru
co
pii şi
tin
eri
cu
tulb
urăr
i de
co
mpo
rtam
ent
1
1
208
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
21.
C
entru
de
serv
icii
de ti
p fa
mili
al
2 2
4 22
.
Cen
tru d
e se
rvic
ii so
cial
e pr
imar
e 8
7
15
23
.
Cen
tru d
e se
rvic
ii so
cial
e pr
imar
e pe
ntru
per
soan
ele şi
fam
iliile
afla
te
în d
ificu
ltate
1
1
24.
Lo
cuinţe
soci
ale
pent
ru p
erso
anel
e şi
fam
iliile
afla
te în
difi
culta
te
1
1 25
.
Cen
tre
de
serv
icii
de
îngr
ijire
şi
as
iste
nţă
la
dom
icili
u pe
ntru
pe
rsoa
ne v
ârst
nice
3
3 1
SPA
S 4
11
26.
C
entru
de
serv
icii
de î
ngrij
ire ş
i as
iste
nţă
soci
o-m
edic
ală
pent
ru
pers
oane
adu
lte c
u ha
ndic
ap şi
vâr
stni
ce
1
1
27.
C
entru
pen
tru p
reve
nire
a ab
uzul
ui, n
eglijăr
ii şi
exp
loatăr
ii co
pilu
lui
1
1 28
.
Cen
tru d
e re
cupe
rare
şi te
rapi
e pe
ntru
cop
ilul c
u au
tism
SPA
S 1
1 29
.
Cen
tru d
e co
nsili
ere şi
sprij
in p
entru
păr
inţi şi
cop
ii 5
2
7
30.
C
entru
de
cons
ilier
e şi
spr
ijin
pent
ru t
iner
e pr
oven
ite d
in c
entre
de
plas
amen
t 1
1
31.
C
entru
de
reab
ilita
re so
cială
2
2 32
.
Cen
tru d
e pr
egăt
ire p
entru
o v
iaţă
inde
pend
entă
2
3 1
6
33.
C
entru
de
zi p
entru
cop
ii cu
def
icie
nţă
neur
o-ps
iho-
mot
orie
1
1
34.
C
entru
de
zi
1 1
2
4 35
.
Cen
tru d
e zi
pen
tru c
opii
din
fam
ilii î
n di
ficul
tate
3
4
7
36.
C
entru
de
zi p
entru
per
soan
ele
cu h
andi
cap
psih
ic
2 1
1
4 37
.
Cen
tru d
e zi
pen
tru c
opii
neşc
olar
izaţ
i, cu
aba
ndon
sau
ris
c de
ab
ando
n şc
olar
1
1
38.
Căm
in p
entru
per
soan
e vâ
rstn
ice
3 1
1
5 39
.
Cen
tru d
e în
griji
re p
alea
tivă
1
1 40
.
Cen
tru m
edic
al d
e re
cupe
rări
pale
ativ
e 1
1
41.
Se
rvic
ii so
cial
e pr
imar
e 2
1
45
SPA
S 10
58
42.
Se
rvic
ii so
cial
e sp
ecia
lizat
e 1
45
SPA
S 10
56
43.
C
entru
de
găzd
uire
pe
perio
adă
dete
rmin
ată
pent
ru p
erso
anel
e fă
ră
adăp
ost
1
SP
AS
1 2
209
MA
STE
RPL
AN
- A
SIST
ENŢĂ
SO
CIA
LĂ
– J
UD
EŢ
UL
SIB
IU
210
44.
Lo
cuinţe
pro
teja
te
1
1 45
.
Locu
inţe
pro
teja
te p
entru
tine
ri 3
3
46.
Lo
cuinţe
pro
teja
te p
entru
per
soan
e cu
han
dica
p vi
zual
1
1
47.
B
irou
de c
onsi
liere
pen
tru c
etăţ
eni
1
1 48
.
Cen
tru d
e în
griji
re şi
asi
stenţă
soci
al m
edic
ală
1
1
49.
C
entru
med
ico
soci
al
1
1 50
.
Cen
tru d
e pl
asam
ent
1 1
2 51
.
Cen
tru d
e pr
imire
în re
gim
de
urge
nţă
1
1 52
.
Uni
tate
de
asis
tenţă
med
ico
soci
ală
1
1 53
.
Cen
tru d
e or
ient
are
prof
esio
nală
şi in
tegr
are
a tin
erilo
r în
com
unita
te
1
1 54
.
Cen
tru d
e in
tegr
are
a tin
erilo
r
1
1
55.
C
antin
a so
cială
1 1
2 Ta
belu
l nr.
5 D
enum
irea
ofic
ială
a se
rvic
iilor
ofe
rite
la n
ivel
ul ju
deţu
lui S
ibiu
fără
impl
icar
ea C
onsi
liulu
i Jud
eţea
n Si
biu
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Nr. crt.
TIPURI DE SERVICII OFERITE Asociaţii Fundaţii Alţi
furnizori Autorităţi
locale Total
1 Identificare şi evaluare 34 16 9 46 SPAS 15
120
2 Consiliere socială 50 26 9 47 SPAS 15
147
3 Consiliere psihologică 41 20 7 1 SPAS 3
71
4 Consiliere juridică 13 6 2 5 SPAS 14
40
5 Logopedie 1 3 1 5 6 Servicii de îngrijire socio-
medicală de natură medicală 20 15 3
SPAS 3 41
7 Servicii de îngrijire socio-medicală de natură socială
18 14 1 6 SPAS 1
40
8 Dinamizarea grupurilor şi comunităţilor
6 8 6 43 SPAS 10
73
9 Promovare şi cooperare socială 5 5 2 42 SPAS 10
64
10 Alte servicii de suport pentru diferite situaţii de dificultate
37 29 7 46 SPAS 17
136
11 Găzduire pe timp de noapte 1 1 1 3 12
Informare în domeniu 49 22 8 47 SPAS 22
148
13 Suport şi acompaniament 13 9 44 SPAS 15
81
14 Servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive
26 16 2 2 SPAS 3
49
15 Promovare relaţii sociale 37 20 5 1 SPAS 3
66
16 Promovare şi cooperare socială 8 2 10 17 Găzduire pe perioadă
determinată 9 2 1 SPAS 2 14
18 Găzduire pe perioadă nedeterminată
11 9 1 21
19 Educaţie socială 20 16 6 SPAS 1 43 20 Educaţie specială 8 1 SPAS 1 10 21 Servicii de reabilitare şi
amenajare a mediului de viaţă 1 SPAS 1 2
22 Reintegrare în familie 16 14 3 SPAS 1 34 23 Reintegrare în comunitate 22 16 4 SPAS 3 45 24 Sprijin de urgenţă în vederea
reducerii efectelor situaţiilor de criză
17 14 4 44 SPAS 10
89
25 Găzduire pe timp de zi 10 7 1 18 26 Servicii de suport pentru
activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi
14 15 2 46 SPAS 18
95
211
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU 27 Servicii de bază 12 14 2 46
SPAS 18 92
28 Ergoterapie 13 5 2 20 29 Servicii de recuperare şi
reabilitare 3 2 1 6
30 Alte servicii de recuperare şi reabilitare
7 3 1 SPAS 1
12
31 Orientare profesională 13 7 3 SPAS 1 24 32 Reintegrare profesională 11 2 13 33 Orientare socială 15 6 4 1
SPAS 3 29
34 Kinetoterapie 4 1 1 SPAS 3
9
35 Psihoterapie 4 1 SPAS 2 7 36 Fizioterapie 2 1 3 37 Servicii de îngrijire paleativă 8 1 1
SPAS 1 11
38 Orientare psihologică 7 6 2 SPAS 1 16 39 Masaj 1 1 40 Mediere socială persoane 13 5 3 2 23 41 Mediere socială familie 13 5 2 SPAS 2 22 42 Mediere socială grupuri 9 3 3 SPAS 1 16 43 Mediere socială comunitate 10 3 2 SPAS 3 18
Tabelul nr.6 Tipuri de servicii oferite beneficiarilor de servicii sociale
Conform celor chestionaţi, serviciile sociale specializate sunt acordate de către
direcţiile de asistenţă socială şi de către asociaţii şi fundaţii.
5.3. Concluzii privind analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără
implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera de competenţă
a acestuia
Asistenţa socială reprezintă ansamblul de instituţii, programe şi măsuri, activităţi
profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri comunităţi cu probleme sociale, aflate
temporar în criză.
Conteporaneitatea a impus asistenţa socială(ştiinţifică) şi a făcut din dimensiunea
asistenţială un departament vital al funcţionării sociale. Întrucât trebuie să răspundă unui
212
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU număr foarte mare de apeluri, asistenţa socială actuală şi-a construit propriile orientări
principiale care îi dirijează alocarea şi care corespund unor caracteristici generale.
Criterii aplicate sau recomandate în alocarea/practicarea asistenţei sociale:
• orice individ trebuie să fie asistat pentru a avea o sursă minimă de întreţinere;
• copii şi tinerii trebuie să aibă prioritate asistenţială;
• demersurile asistenţiale trebuie să aibă durate variabile, determinate de posibilităţile de
restituire a asistenţilor în structurile sociale normale;
• prevenţia este la fel de importantă (dacă nu chiar mai importantă) ca intervenţia
asistenţială;
• maximizarea demersurilor de asistenţă socială este posibilă, de regulă, în urma
asocierii eforturilor asistenţilor sociali cu cele ale familiei din care face parte asistatul
si a profesioniştilor din alte domenii (educativ, medical, juridic etc) ;
• intervenţia asistenţială este alocată intr-un raport direct intre scopurile personale ale
asistaţilor si scopurile de bază ale colectivităţii;
• asistenţa centrată pe individ trebuie să prevaleze în comparaţie cu asistenţa centrată pe
grup.
• Neamţu G., coord., 2003, "Tratat de asistenţă socială",ed. Polirom , Iaşi p. 505
La nivelul localităţilor mari, primăriile includ de asemenea personal angajat pentru
explorarea tipurilor de intervenţie individuală sau comunitară, precum şi pentru gestionarea,
în timp real a asistării sociale a persoanelor cu trebuinţe speciale din toate segmentele de
vârstă. La acest palier al practicii sociale nemijlocite, mediile sociale marginalizate sau
defavorizate constituie obiectul asistării fie în regim public (social), fie în regim privat, fie în
forme mixte focalizate pe explorarea soluţiilor alternative la acelaşi set de probleme cu impact
social.
Instituţiile nonguvernamentale, ca structuri ale vieţii asociative proprii societăţii civile,
aduc in plus fata de cele guvernamentale motivaţia actului social, prin modul de organizare a
activităţii si stilul de abordare a beneficiarului, prin sursele de finanţare. În judeţul Sibiu
organizaţiile nonguvernamentale cu specific de asistenţă socială constituie o reţea care îmbină
componenţa confesională, profesională, etnică, cronologică şi tipologia de handicap.
Cooperarea intre toate serviciile sociale publice sau private se afirmă ca activitate care
nu cunoaşte alternativă, iar profesionalizarea actorilor implicaţi în asistarea socială a clienţilor
o problemă de interes comunitar pe care o monitorizează, legitim şi calificat, universitatea,
prin cursuri de formare iniţială şi prin cursuri postuniversitare.
213
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
6. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de
către Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau
contracte
6.1. Date generale cu privire la analiza posibilităţilor de finanţare
a unor SAS de către Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau
contracte
Obiective precum crearea unui sistem de asistenţă socială, nu pot fi atinse decât prin
participarea tuturor actorilor implicaţi în funcţionarea acestui sistem (autorităţi publice,
societate civilă, beneficiari) . Cooperarea acestor actori poate îmbrăca forme diferite în funcţie
de dezvoltarea serviciilor sociale, multitudinea particularităţilor, aranjamentelor contractuale.
Situaţia cu care se confruntă instituţiile publice din domeniul social este una
specifică, şi anume existenţa unor anumite servicii sociale puţin eficiente, nu numai datorită
numărului redus de personal, calificării inadecvate a acestuia, dar şi imposibilităţii atragerii
de personal competent şi, de cele mai multe ori, bugete insuficiente. De aceea, în ultimul timp
este tot mai mult promovată delegarea responsabilităţii de prestare a anumitor servicii
sociale către terţi.
Modalităţile de realizare a acestor delegări pot purta mai multe nume în funcţie de
principiul care guvernează relaţia contractuală.
1. Dacă proprietatea asupra furnizării de servicii rămâne în sfera publică şi
delegarea se realizează pe o perioadă limitată de timp, relaţia poate fi denumită
concesionare, prin care înţelegem o contribuţie financiară a celui care a primit în concesiune
serviciul respectiv.
2. O altă modalitate contractuală este externalizarea furnizării serviciilor sociale
către alţi furnizori publici sau privaţi, care nu a fost încă definită şi care este asociată
termenului de contractare a serviciilor sociale.
213
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Subvenţionarea activităţilor ONG este realizată prin oferirea subsidiilor acordate
de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru o parte din cheltuielile necesare furnizării de
servicii sociale care completează contribuţia solicitantului de subvenţie, acesta trebuind să
dovedească capacitatea organizaţională (organizatorică şi financiară) necesară şi aproape
independentă de valoarea subvenţiei. Astfel, pentru instituţiile publice costul pentru serviciile
sociale prestate de ONG-uri ar fi mult mai mic decât cel necesar pentru crearea şi
organizarea unor servicii proprii.
4. Prin contractarea de servicii sociale vom înţelege că un serviciu deja existent în
organigrama serviciilor publice de prestare a serviciilor sociale se transferă spre
administrare unui furnizor privat în condiţia în care între cei doi intervine un contract prin
care toate bunurile mobile şi imobile aflate în patrimoniul serviciului social, la data
contractării, rămân în proprietatea autorităţii locale care se obligă să acopere toate costurile
directe şi indirecte aferente bunurilor respective. Această relaţie, presupune „cumpărarea”
de către instituţia publică prestatoare de servicii sociale a unui serviciu social furnizat de un
terţ. („Parteneriatul public privat în prestarea serviciilor publice”, coordonator dr. Jana
Costachi, Editura Universităţii Bucureşti, 2006, p. 54-56).
Astfel în cadrul acestui capitol se va analiza cadrul legal privind finanţarea de către
autorităţile administraţiei publice locale a unor programe sociale realizate de persoane juridice
acreditate în domeniul respectiv, pe bază de contract de parteneriat sau în baza unei finanţări
nerambursabile, sau prin subvenţii. Metodologia specifică pentru această analiză este expusă
în anexa nr. 1.
În mod deosebit, vom analiza posibilitatea furnizării, pe această cale, a serviciilor de
îngrijire la domiciliu, analizându-se modul de funcţionare a unor asemenea programe în alte
judeţe (de exemplu în Harghita) şi vom studia posibilităţile de a realiza un program
asemănător în judeţul Sibiu, cu susţinerea din partea Consiliului Judeţean Sibiu.
6.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind competenţele CJS în
finanţarea unor servicii de asistenţă socială prin subvenţii,
proiecte sau contracte 1) Finanţarea serviciilor sociale
214
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Finanţarea serviciilor sociale este o condiţie esenţială în organizarea şi funcţionarea
furnizorilor de servicii sociale şi implicit în acordarea serviciilor pentru beneficiari.
Finanţarea serviciilor sociale se realizează din surse publice şi private. Acestea pot fi
surse interne şi externe.
Principiile care stau la baza finanţării furnizorilor de servicii sociale pentru acordarea
acestora beneficiarilor sunt:
1) Principiul concurenţei;
2) Principiul eficienţei;
3) Principiul accesului nediscriminatoriu al furnizorilor de tip public şi de tip privat la
sursele publice de finanţare.
Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse (OG nr. 68/2003, art.51) :
a) bugetul de stat;
b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice sau juridice
din ţară şi străinătate;
e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
f) contribuţia persoanelor beneficiare;
g) alte surse de finanţare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Fondurile externe nerambursabile care se adresează şi finanţării pe linie de asistenţă
socială sunt, în prezent, următoarele:
• Fonduri Structurale (FSE - Fondul Social European şi FEDR - Fondul European
pentru Dezvoltare Regională)
• Fonduri Comunitare
Programele finanţate din fondurile structurale sunt destinate infrastructurii de servicii
sociale după cum urmează:
• Programul Operaţional Regional:
o Axa Prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli
de creştere - 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin
proiecte din următoarele domenii: C. Reabilitarea infrastructurii sociale,
inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
215
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
o Axa Prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale - 3.2 Reabilitarea
/modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale
• Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU
o Axă Prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii -
2.1 Tranziţia de la şcoală la o viaţă activă; "A doua sansa in educatie"
o Axă Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale 6.1 Dezvoltarea economiei
sociale; "Economie socială şi solidaritate"
• Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR
o Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru (OG nr. 68/2003, art.52) :
a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate pe baza programelor judeţene
şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti în scopul înfiinţării,
dezvoltării şi susţinerii serviciilor sociale;
b) finanţarea unor instituţii de asistenţă socială pilot.
c) finanţarea lucrărilor de reparaţii, amenajări, modernizări pentru unităţi de asistenţă
socială şi unităţi medico-sociale din Fondul Naţional de Solidaritate în baza OUG
nr. 118/1999 aprobată prin Legea nr. 366/2001;
d) acordare de subvenţii pentru asociaţiile şi fundaţiile cu activitate de asistenţă
socială care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială cu beneficiari
din mai multe judeţe (Legea nr. 34/1998).
Din bugetele locale ale judeţelor, respectiv al Municipiului Bucureşti se alocă fonduri
pentru (OG nr. 68/2003, art.53):
a) finanţarea serviciilor sociale specializate;
b) finanţarea în parteneriat cu până la 50% a serviciilor sociale cu caracter primar
furnizate la nivelul consiliilor locale;
c) finanţarea integrală sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi
funcţionării unor instituţii de asistenţă socială.
Până în prezent varianta finanţării furnizării de servicii sociale de către o asociaţie sau
fundaţie prin sume aprobate şi alocate de la bugetul Consiliului Judeţean, pe categorii de
cheltuieli, a fost cea a parteneriatului public-privat prin serviciul de specialitate din
subordine – DG,sau în mod direct în relaţia cu partenerul.
216
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În momentul de faţă Consiliul Judeţean finanţează în baza parteneriatului următoarele
servicii sociale:
• Cu Fundaţia „Un copil, o speranţă”: Centru de centrul de zi pentru copilul cu
afecţiuni din spectrul autist „Caleidoscop”
Beneficiari: copii 0-6 ani , copii 7-16 ani
Tipuri de situatii:
- copii diagnosticaţi cu afecţiuni din spectrul autist
• Cu Asociatia Diakoniewerk International: Centrul ocupational pentru persoane cu
dizabilitati
Beneficiari: copii 17-18 ani , tineri 18-26 , adulţi
• Tipuri de situatii:
o handicap mintal
o handicap senzorial: vizual, auditiv
o handicap psihic
o handicap neuromotor
• Cu Asociatia Handicapatilor Psihici: Centru de zi Gabriela
Beneficiari: Copii 17-18 ani , Tineri 18-26 , Adulţi
Tipuri de situatii:
- handicap psihic.
Cofinanţarea de la bugetul judeţean constă în asigurarea cheltuielilor pentru
1. personal de specialitate : asistenţi sociali - 2, psihologi - 2, psihopedagogi - 3,
pedagog de recuperare – 1, instructori de ergoterapie – 3, şofer - 1
2. şi/sau cheltuieli de funcţionare – administrative.
Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru (OG nr. 68/2003, art.51):
a) finanţarea serviciilor sociale cu caracter primar;
b) subvenţionarea serviciilor sociale acordate de furnizorii acreditaţi;
c) finanţarea integrală sau finanţarea în parteneriat a înfiinţării, organizării şi
funcţionării unor instituţii de asistenţă socială organizate la nivel de municipii,
oraşe sau comune.
Autorităţile administrative publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele proprii
fonduri necesare pentru servicii sociale, care vor fi alocate cu prioritate beneficiarilor din
zonele defavorizate.
217
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
De la bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se finanţează
serviciile medicale furnizate pe bază de contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate în a
cărei rază funcţionează furnizorii de servicii.
Serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea creării,
menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale
identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu
de viaţă, familial şi comunitar.
Serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivel judeţean, are
responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de
nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a
persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial sau comunitar.
Serviciile publice de asistenţă socială, organizate la nivel judeţean şi local, pot
încheia convenţii de parteneriat între ele, cu orice alţi furnizori de servicii sociale şi contracte
de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale acreditaţi de tip public sau de
tip privat.
2) Finanţarea serviciilor sociale de către CJ prin subvenţii acordate asociaţiilor şi
fundaţiilor cu activitate de asistenţă socială conform Legii nr. 34/1998
Cadrul legal: Legea nr. 34/1998, HG nr. 1153/2001 modificată şi completată prin HG
nr. 942/2005
Beneficiari: asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică care înfiinţează si
administrează unităţi de asistentă socială. Beneficiari ai serviciilor oferite de asociaţii şi
fundaţii sunt persoanele asistate.
De la bugetul de stat pot primi subvenţii asociaţiile şi fundaţiile, care acordă servicii
sociale pentru beneficiari din mai multe judeţe ale ţării. Această condiţie este îndeplinită fie
dacă într-o unitate de asistenţă socială sunt beneficiari din mai multe judeţe, fie dacă
asociaţia/fundaţia are mai multe unităţi de asistenţă socială în cel puţin două judeţe.
De la bugetul consiliului judeţean/local pot primi subvenţii asociaţiile şi fundaţiile,
care acordă servicii sociale pentru beneficiari dintr-un singur judeţ/localitate.
Condiţii de eligibilitate pentru asociaţii si fundaţii:
a) sunt constituite, conform legii, ca persoane juridice române de drept privat;
b) sunt acreditate sau licenţiate să acorde servicii sociale potrivit legii;
c) acordă de cel puţin 12 luni servicii de asistenţă socială prin personal calificat, într-
un spaţiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate;
218
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Condiţii de eligibilitate pentru serviciile acordate:
a) serviciile care se acordă prin unitatea de asistenţă socială se încadrează in liniile de
subvenţionare prioritare in domeniul asistentei sociale;
b) activitatea de asistenta sociala se desfăşoară intr-un spaţiu adecvat sau la
domiciliul persoanelor asistate;
c) în acordarea serviciilor sunt respectate standardele generale de calitate;
d) pentru acordarea serviciilor sociale sunt utilizate si alte resurse.
Conţinutul dosarului de solicitare a subvenţiei:
a) cererea de solicitare a subvenţiei, conform modelului prevăzut in anexa nr.1 la HG
1153/2001;
b) raportul privind activitatea asociaţiei/fundaţiei in domeniul asistentei sociale in
ultimele 12 luni calendaristice;
c) dovada dreptului de a acorda servicii sociale, respectiv certificatul de acreditare,
licenţa de funcţionare si alte documente care dovedesc dreptul asociaţiei sau
fundaţiei de a acorda servicii sociale;
d) dovada dobândirii personalităţii juridice;
e) ultimul bilanţ contabil, înregistrat la direcţia finanţelor publice judeţeană, respectiv
a municipiului Bucureşti, sau la administraţia financiară municipală, respectiv a
municipiului Bucureşti;
f) balanţa contabilă de verificare la data de 30 septembrie a anului curent;
g) dovada privind bonitatea asociaţiei/fundaţiei emisa de banca unde are deschis
contul;
h) dovada privind situaţia juridica ã a sediului unităţii de asistenţă socială;
i) autorizaţia sanitară de funcţionare a unităţii de asistenta sociala pe anul curent,
potrivit legislaţiei in vigoare.
j) convenţiile de parteneriat pe anul curent.
Cheltuielile eligibile sunt următoarele:
a) cheltuieli cu salariile de încadrare a personalului calificat in domeniul asistenţei
sociale care participă efectiv la acordarea serviciilor de asistenţă socială;
b) cheltuieli cu hrana pentru persoanele asistate;
c) cheltuieli pentru încălzirea si prepararea hranei;
d) cheltuieli cu iluminatul;
e) cheltuieli pentru plata serviciilor apă, canal, salubrizare, telefon;
f) cheltuieli cu materiale didactice pentru persoanele asistate;
219
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
g) cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată si echipament
pentru persoanele asistate;
h) cheltuieli de transport pentru persoanele asistate si însoţitorii lor;
i) cheltuieli cu materiale sanitare pentru persoanele asistate;
j) cheltuieli cu materiale pentru curăţenie pentru persoanele asistate;
k) cheltuieli pentru carburanţii si lubrifianţii necesari in funcţionarea mijloacelor de
transport specific activităţii unităţii de asistenţă socială.
3) Finanţarea (subvenţionarea) SAS de către CJ prin proiecte conform Legii nr.
350/2005
Cadrul legal: Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din
fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, modificată şi completată
prin OUG nr. 84/2008.
Autoritate finanţatoare poate fi „orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta
în Constituţia României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice
instituţie publică de interes general, regional sau local” (L. 350/2005, art.2, lit. b)).
Astfel fiind, sub aspectul finanţării nerambursabile a serviciilor sociale avem în vedere CJ
şi consiliile locale, acestea având ca atribuţii legale, dezvoltarea şi implicit finanţarea serviciilor
sociale din bugetele proprii la nivel de judeţ respectiv la nivelul comunităţilor locale.
Organizaţiile beneficiare trebuie să fie „persoane fizice sau persoane juridice fără scop
patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute
conform legii” (L. 350/2005, art.3, al.(1)). În cazul serviciilor sociale, desigur avem în vedere,
asociaţiile, fundaţiile şi cultele religioase furnizoare de servicii sociale (furnizori acreditaţi în
condiţiile legii).
Principiile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă (L. 350/2005, art.4):
a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau
juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile
legii, beneficiar;
b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial
şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor
tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor
referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare
nerambursabilă;
220
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de
selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă,
astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să
aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv;
e) excluderea cumulului, în sensul că aceeaşi activitate urmărind realizarea unui
interes general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor
contracte de finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare;
f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor
nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată
la data încheierii contractului de finanţare;
g) confinanţarea, în sensul că finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o
contribuţie de minimum 10% din valoarea totală a finanţării din partea
beneficiarului.
Nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce presupun dezvoltarea
infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o componentă
indispensabilă proiectului.
Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza
selecţiei publice de proiecte de către o comisie stabilită de autoritatea finanţatoare.
Procedura de selecţie de proiecte cuprinde următoarele etape (L. 350/2005, art.6):
a) publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;
b) publicarea anunţului de participare;
c) înscrierea candidaţilor;
d) transmiterea documentaţiei;
e) prezentarea propunerilor de proiecte;
f) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la
capacitatea tehnică şi financiară;
g) evaluarea propunerilor de proiecte;
h) comunicarea rezultatelor;
i) încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;
j) publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare
nerambursabilă.
Nu sunt eligibili solicitanţii care se află în oricare din următoarele situaţii (L. 350/2005,
art.21):
221
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat,
precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;
b) furnizează informaţii false în documentele prezentate;
c) a comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile
asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, în măsura în care
autoritatea finanţatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;
d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare
de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) nu prezintă declaraţia menţionată la art. 12 alin. (3).
Propunerile de proiecte, se vor întocmi în baza unei metodologii stabilite de autoritatea
finanţatoare şi care va cuprinde (L. 350/2005, art.22):
a) informaţii generale privind autoritatea finanţatoare;
b) cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea finanţatoare şi documentele
care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerinţelor
respective;
c) termenii de referinţă;
d) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie
îndeplinite;
e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi
financiare;
f) informaţii privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finanţare
nerambursabilă.
Pentru solicitanţii admişi la selecţia de proiecte, finanţarea se va acorda în baza
contractului de finanţare nerambursabilă, care se va derula în condiţiile stabilite de Legea nr.
350/2005.
4) Finanţarea SAS de către CJ prin contracte
Una din formele de externalizare a furnizării serviciilor sociale se realizează prin
contract de acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistenţă socială
organizat la nivel local sau judeţean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în condiţii de
concurenţă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Contractarea este procedura de finanţare/cofinanţare de către autorităţile
administraţiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privaţi de
servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. (L. 448/2006R, art. 5, pct. 15)
222
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Modelul contractului este aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale
şi familiei nr. 71/17.02.2005.
Contractul cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura şi costurile acestora,
drepturile şi obligaţiile părţilor, perioada şi condiţiile de furnizare, cu respectarea standardelor de
calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum şi sancţiunile aplicate în condiţiile unor
servicii sociale de calitate necorespunzătoare.
Contractul pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de serviciile publice de
asistenţă socială cu furnizorii de servicii sociale, va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în
modelul de contract.
Prin negociere între părţi, contractul pentru acordarea de servicii sociale poate
cuprinde şi clauze specifice, fără încălcarea prevederilor legale în vigoare.
6.3. Model de bună practică – „Program judeţean multianual de
îngrijire social-medicală la domiciliu, al Consiliului Judeţean
Harghita pe perioada 2008 – 2010”
Pentru realizarea acestei analize Consiliul Judeţean Sibiu, a pus la dispoziţia noastră
un model de bune practici derulat de judeţul Harghita : „Programul judeţean multianual de
îngrijire social-medicală la domiciliu”.
Documentaţia pusă la dispoziţie cuprinde:
• Expunerea de motive,
• Prezentarea programului
• Sursele de finanţare
• Ghidul solicitantului
• Anunţul de participare
• Modelul cererii de finanţare
• Modelul Contractului de finanţare
• Raportul de specialitate
Consiliul Judeţean Harghita s-a preocupat de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a
persoanelor defavorizate, accesând o finanţare PHARE pentru a organiza un set de servicii e
de asistenţă comunitară. Având o durată de implementare de 18 luni şi prevăzut a se finaliza
la sfârşitul lunii mai 2005, proiectul "Extinderea reţelei judeţene de servicii de asistenţă socio-
223
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
medicală la domiciliu, prin organizarea de servicii sociale comunitare" a fost un succes
deosebit.
Acest proiect a fost derulat de Consiliul Judeţean Harghita, în parteneriat cu
CARITAS - Arhidioceza Romano-Catolică Alba Iulia, pe baza programului PHARE 2001 -
CES - Investiţii în Servicii Sociale RO 0108.03.03. Întregul proiect a beneficiat de o finanţare
de 174.305 euro, din care grantul nerambursabil s-a cifrat la 154.305 euro (88,53% din
valoarea totala), iar contribuţia proprie a CJ Harghita a fost de 20.000 euro (respectiv 11,47%
din costul proiectului).
Având în vedere faptul că judeţul Harghita a fost afectat de restructurarea unor
întreprinderi semnificative, o categorie importantă a populaţiei a rămas fără un sprijin direct,
mai ales în privinţa infrastructurii serviciilor sociale, care nu erau integrate într-o reţea
funcţională şi care nu beneficiau de resurse umane suficiente.
Ca atare, CJ Harghita a stabilit că grupul ţintă al persoanelor care prin condiţia lor
fizica şi/sau socială nu sunt capabile să se gospodărească fără ajutor trebuie să beneficieze de
un pachet de servicii bine stabilite în condiţii optime.
Practic, activităţile pe care le-au avut în vedere iniţiatorii acestui proiect s-au referit la
crearea cadrului propice în care se poate desfăşura o activitate socială, respectiv edificarea
infrastructurii necesare acestor servicii şi încadrarea acestora cu personalul corespunzător. În
plus, s-a vizat integrarea serviciilor sociale în cadrul organizatoric al reţelei judeţene de
asistenţa socio-medicală la domiciliu, oferirea serviciilor de ajutor social în activităţi zilnice,
inclusiv a unei mese calde la domiciliul asistaţilor.
De asemenea, odată cu crearea unui centru al serviciilor sociale destinate oraşelor
Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, s-au putut realiza şi mai
multe activităţi socio-pedagogice individuale şi de grup, în acelaşi timp asigurându-se
acordarea asistenţei specializate şi a consilierii în situaţii de criză acelor persoane care au avut
nevoie.
Trebuie subliniat faptul că bugetul integral al proiectului a fost judicios defalcat pe
mai multe capitole, de investiţii şi dotări, realizându-se amenajarea a patru sedii de centre
sociale (cu 51.638,55 euro) şi achiziţionarea a 5 autovehicule (în valoare de 28.399,48 euro).
Pe lângă aceste capitole de cheltuieli, în cadrul proiectului s-au achiziţionat
echipamente electrocasnice pentru efectuarea igienei personale şi a locuinţei beneficiarilor
(7.024,34 euro); s-a cumpărat mobilier şi birotică (în valoare de 4.476,94 euro); s-a asigurat
dotarea centrului cu tehnică de calcul (cu 6.994,01 euro). În plus, materialele consumabile
224
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
achiziţionate (în valoare de 4.829,87 euro) şi elementele destinate întreţinerii auto (în valoare
de 6.210,61 euro) au asigurat derularea în condiţii optime a întregului proiect.
Mai mult decât orice, despre impactul rezultatelor acestui proiect vorbesc realizările
prin care serviciile sociale din Harghita şi-au îmbunătăţit considerabil consistenţa şi eficienţa.
Lăsând la o parte faptul că s-au cumpărat 4 seturi de mobilier, 8 calculatoare cu imprimante,
28 de scaune şi 56 de aparate electrocasnice, cifrele care indică serviciile prestate au fost
extrem de bune.
Astfel, numai în primele luni după finalizarea proiectului s-a acordat asistenţa unui
număr de 885 beneficiari, mai mulţi decât estimarea iniţială de 870 persoane, iar serviciile
acordate au depăşit estimările iniţiale cu mai mult de 27%, fiind prestate 28.857 servicii
sociale, faţă de estimarea iniţială de 22.650.
Programul se derulează pe tot teritoriul judeţului Harghita, fiind coordonat prin
intermediul a trei centre regionale, care asigură furnizarea serviciilor prin 28 de centre zonale,
care deservesc populaţia a 666 unităţi administrativ-teritoriale.
În prezent 4700 persoane se află în îngrijirea continuă a reţelei de servicii socio-
medicale la domiciliu furnizate de 176 de angajaţi (din care 165 asistenţi medicali, asistenţi
sociali şi îngrijitori) ai Serviciului Judeţean de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la
Domiciliu Caritas Harghita, aflat în subordinea şi coordonarea organizaţiei CARITAS Alba
Iulia.
Urmare a rezultatelor deosebite obţinute prin acest program, în baza unei colaborări
eficiente şi fructuoase cu partenerii implicaţi în cofinanţarea şi furnizarea serviciilor, Consiliul
Judeţean Harghita a înţeles necesitatea continuării programului. Modalitatea legală adoptată
constă în lansarea anuală a liniei de finanţare nerambursabilă pentru susţinerea acestui
program judeţean, prevăzută de următoarele acte normative în vigoare:
• Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice
alocate pentru activităţi non-profit de interes general;
• Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială;
• O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
Formatul contractului de prestare servicii încheiat între consiliile locale implicate în
cofinanţare şi organizaţia CARITAS este cel prevăzut de Ordinul 71/2005 al MMSSF.
CJ Harghita alocă fonduri pentru cofinanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi a
celor de achiziţionare a materialelor consumabile, consiliile locale finanţează serviciile acordate,
iar CARITAS Alba Iulia cofinanţează şi administrează acordarea şi extinderea serviciilor.
225
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
6.4. Model de bună practică - Finistere Franţa – Introducere Unul din modelele de buna practica utilizat in zona de nord-vest a Frantei ne-a
impresionat prin simplitatea si „normalitatea” actului social.
Pornita de la o analiza riguroasa a problemelor sociale in corelatie directa cu cele de
sanatate si educatie, precum si de la resursele pe care zona in care se aplica le are, Schema
Departamentala a Institutiilor si Serviciilor pune la indemana profesionistilor acele linii
directoare care conduc inerent spre operativitate si eficienta in sistemul de munca sociala. E
bine de mentionat ca o astfel de abordare - cu toata suita de schimbari in plan organizatoric
si metodologic pe care le antreneaza - s-a impus o data cu aparitia legii descentralizarii- lege
care confera Presedintelui Consiliului General intreaga responsabilitate a Serviciului de
Ajutor Social, defineste misiunea acestuia si instaureaza obligatia de a stabili propria schema
departamentala a institutiilor si serviciilor de asistenta sociala.
Schema Departamentala a Institutiilor si Serviciilor poate fi definita ca:
- un instrument de lucru pus la indemana decidorilor, aplicantilor si
beneficiarilor/potentialilor beneficiari
- un mijloc de masurare a nevoilor sociale, in special a celor care necesita
interventii si care impun crearea institutiilor/ serviciilor sociale, medico-sociale,
socio-educative sau de alt orice alt tip
- o baza de date care permite enuntarea tuturor perspectivelor, planificarea
modului in care institutiile si serviciile sociale se pot dezvolta, reorganiza,
desfinta in raport direct cu o serie de factori care tin de precedent, cu resursele
disponibile si cu posibilitatile oferite de ofertele de servici socale din zonele
invecinate
- o modalitate de colaborare sau de coordonare susceptibile de a fi stabilite sau
redescoperite cu alte colectivitati astfel incat sa satisfaca in intregime sau partial
nevoile recenzate
Incercam sa redam pe scurt - in continuare - modul in care vizionarii din Departamentul
Finistere si-au conturat propria Strategie in lucrarea:
6.4.1. Schema departamentală a instituţiilor şi serviciilor sociale
Serviciul Social în favoarea persoanelor aflate în dificultate Prezentare
226
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Schema este emisa Directia de Actiune Sociala Departamentala si gestionata de catre
Consiliul General. Totodata ea este un instrument de lucru pentru toate institutiile si serviciile
sociale, medico-sociale, socio-educative etc care furnizeaza prestatii in concurenta pe de o
parte, pentru populatia din departament pe de alta parte dar si pentru organismele statului
(Presedintele Consiliului General si reprezentantul statului in departament). Acestora din
urma le revine si rolul de a asigura institutiilor si serviciilor care se ocupa de beneficiarii de
asistenta sociala autoritatea juridica, legala, decare au nevoie precum si mijloacele financiare
pe care serviciile lor le antreneaza.
Presedintele Consiliului General consulta Comisia care se reuneste in acest sens,
pentru a contura orientarile generale ale schemei-proiect a institutiilor si serviciilor sociale
furnizoare de prestatiile stabilite de departament. Tot Presedintele este cel care stabileste
componenta comisiei care va cuprinde in mod cert reprezentantii institutiilor sociale, de
educatie si sanitare – profesionisti si utilizatori de servicii.
Presedintele Consiliului General poate in egala masura sa consulte comisia din proprie
initiativa sau la propunerea reprezentantului Statului – si asupra orientarilor generale , a
prioritatilor pe care le indica Schema Departamentala de Institutii si Servicii. Reprezentantul
Statului asista la aceasta consultare.
Schema departamentala este periodic revizuita in aceleasi conditii. Ea se transmite
„Comisiei Regionale de Echipamente sanitare si sociale”
Schema prezentata mai jos a fost stabilita de comun acord cu:
• Protectia Judiciara a Tinetilor
• Judecatori
• Institutii
• Servicii
• Unitati sociale, medicale, medico-sociale
6.4.2. Misiunea şi organizarea serviciului de ajutor social
Codul Familiei si al Ajutorului Social francez -Articolul 40 stipuleaza misiunea si
modul in care se organizeaza Serviciul de Ajutor Social (SAS):
227
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1. a aduce sustinerea materiala, educativa si psihologica beneficiarilor si familiilor lor,
etc care se confrunta cu dificultati sociale susceptibile de a le compromite grav
echilibrul;
2. organizarea unor actiuni colective, in locurile in care se manifesta riscuri de inadaptare
sociala, care sa vizeze prevenirea marginalizarii si sa faciliteze insertia si formarea
sociala a beneficiarilor si familiilor.
3. organizarea si coordonarea actiunilor de protectie in situatii de urgenta,
4. prevederea ansamblului de nevoi ale beneficiarilor/potentialilor beneficiari ai
serviciilor sociale si urmarirea modului in care se realizeaza orientarea acestora in
colaborare cu familia sau reprezentantul lor legal.
5. conducerea – la nivel global – a actiunilor de prevenire a relelor tratamente fara a
prejudicia competentele autoritatii judiciare, organizarea sistemului de primire a
informatiilor legate de acte de maltratare si participarea la actiunile de protectie
intreprinse in acest sens.
6.4.3. Mijloace financiare
Pentru a duce la bun sfarsit aceste actiuni SAS are la dispozitie un buget pentru
costuri administrative - maxim 34% din costurile nete ale Asistentei Sociale.
228
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Dupa cum se observa, cea mai mare parte a cheltuielilor (79%) sunt afectate celor de
gazduire si intretinere a beneficiarilor SAS pentru cca 1800 de copii incredintati direct prin
Judecatorii.
Plasamentul in institutii reprezinta 57% din costurile de plasament pentru 43% din
beneficiari.
Se observa costul mult diminuat al plasamentului in familii si a numarului de
beneficiari institutionalizati ca si costurile - in regres rapid - ca urmare a actiunilor de
prevenire.
Parti ale diferitelor tipuri de ajutor
Cu alocatie mensuala in % Fara alocatie mensuala in % Tipul de ajutor
Costuri Beneficiari Costuri
PLASAMENT 79,05 44,65 79,05
PREVENIRE 20,95 55,35 20,95
6.4.4. Directia de actiuni sociale departamentale
Ajutorul social şi partenerii săi
6.4.4.1 Organizare si functionare a serviciilor SAS
Serviciul de Ajutor Social este o institutie sociala dar este mai ales un serviciu care –
in cadrul Departamentului Finistere - este dotat cu cincizeci de agenti coordonati de un sef de
servici, un adjuct, cinci inspectori zonali. Acestia au ca misiune: impulsionarea politicii
sociale departamentale, luarea deciziilor privind mijloacele de aplicare a acestei politici
precum si a fi garant al procedurilor.
In ciuda faptului ca SAS detine mijloace bugetare proprii pentru a implinii misiunile
incredintate, el nu are personal tehnic, cu exceptia psihologilor. Astfel SAS trebuie sa
229
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
conlucreze cu serviciile sociale din departamente pentru a armoniza politica sociala cu
aspectul tehnic/metodologic (vezi organigrama)
6.4.4.2 Organizarea teritorială
Departamentul este decupat in 21 de circumscriptii de actiuni sociale, regrupate in
cinci „Grupari de circumscriptii”. Fiecare dintre inspectorii-sefi ai celor cei cinci Grupari de
Circumscriptii este investit cu responsabilitati decizionale privind mijloacele de Actiune
Sociala in teritoriu si cu rolul de garant al procedurilor. In acest esalon sunt de asemenea
reprezentate SSD si SAPS care participa in mod direct la punerea in practica/animarea
activitatilor.
6.4.4.3 Acţiuni
Personalul tehnic repartizat in cele 21 de Circumscriptii (in total : 283 de posturi),
deruleaza in teren actiuni de doua tipuri:
A) Actiuni Sociale
1. De polivalenta
Polivalenta este o activitate de prevenire si control medico-social pusa la dispozitia
indivizilor si familiilor pentru promovarea autonomiei acestora, asigurarea protectiei
si insertiei lor sociale – intr-o perfecta concertatie cu toate organismele.
Asistentii Sociali de Polivalenta constituie primul nivel in ierarhia existenta in politica
sociala. Ei sunt cei care – de cele mai multe ori – declanseaza propriile proceduri de
protectie si in aceasi masura asigura transferul ajutoarelor financiare atribuite de SAS
catre familii.
2. De sprijin social
Aceasta actiune, incredintata lucratorilor/asistentilor sociali specializati, consta in
asigurarea activitatilor de sustinere a beneficiarilor, in crearea si mentinera legaturii cu
familia indiferent care este modul de plasament, in asigurarea unei sustineri adaptate
fiecarui beneficiar, in verificarea modului in care acest ajutor ajunge la beneficiar, in
aprecierea tipului de orientare care se impune.
3. De evaluare
230
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Asistenul social specializat in evaluare are o functie de investigare care ii permite sa
aprecieze o situatie familiala in raport cu pericolele grave cu care beneficiarii s-ar
putea confrunta
Evaluarea este in aceasi masura utilizata pentru a permite estimarea aptitudinilor, a
capacitatilor si a motivatiilor celor care doresc sa aiba un rol in Asistenta Sociala.
4. De educatie specializata
Este o activitate de observare si educatie in mediu deschis fie direct, fie prin
intermediul consilierii si sustinerii anturajul beneficiarului.
B) Actiuni psihologice si de suport
Psihologii Serviciului SAS contribuie la
1. identificarea si incredintarea beneficiarului serviciului SAS
2. evaluarea aptitudinilor celor care au un rol in asistarea beneficiarilor
3. evaluarea situatiilor cu care se confrunta beneficiarul atunci cand acesta se afla
intr-o dificultate susceptibila de a-i compromite grav echilibrul
Modalitatea de functionare este cea bazata pe pluralitatea personalului si a
partenerilor.
Partenerii din interiorul DASD:
Serviciul de Actiune si Promovare a Sanatatii
Este format din medici, ingrijitori, lucratori sociali, infirmiere, puericultori.
Activitatile desfasurate de acestia constau in:
- Consultatii: planificare, protectie
- Servicii de permanenta
- Acceptare (acreditare) si control a structurilor si unitatilor sociale ; acceptarea,
monitorizarea si formarea lucratorilor sociali, participarea la actiunile intreprinse in
favoarea beneficiarilor din aceste institutii.
- Examinarea medicala
- Actiuni in favoarea familiilor vulnerabile: personalul
- Educatie pentru sanatate si educatie familiala
- Actiuni medico-sociale precoce
Partenerii exteriori DASD
- institutii: judecatorii, Politia, CAF, MSA, primarii, CMPI
- centre de zi si rezidentiale
- asociatii, alte institutii tangentiale serviciilor sociale
231
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
6.4.4.4 Mijloace şi obiective
A) Misiune
A aduce un suport material, educativ si psihologic, coordonarea actiunilor de protectie in
urgenta pentru beneficiarii aflati intr-o dificultate sociala susceptibila a compromite grav
echilibrul acestora
Prioritate: pastrarea celulei familiale
B) Ajutoarele Financiare
Ele sunt menite sa garanteze familiei un minimum de resurse si sunt destinate
intretinerii si actiunilor educative. Sunt de trei tipuri: de securitate, alocatii mensuale si
alocatii exceptionale.
1. Ajutoarele financiare de securitate
Sunt destinate actiunilor de prevenire, actiunilor in urgenta, nevoilor familiilor de
prima necesitate, mai ales cele alimentare.
Valoarea lor este variabila in functie de numarul membrilor familiei si poate fi reinoita o data
in an .
La nivelul departamentului functioneaza doua Comisii Locale de Urgenta (zona
Quimper si zona Brest). Ele regrupeaza organismele care pot asigura ajutoare in urgenta la
nivelul comunitatilor (CCAS,CAF, Consiliul General. Gestiunea este asigurata prin CCAS
din cele doua localitati mai sus mentionate. Aceste comisii au fost create cu scopul de a
centraliza pe de o parte solicitarile de ajutor, iar pe de alta parte de a juca rolul de observator
al impactului pe care il are interventia sociala. Primul aspect permite alegerea tipului de
gestiune si evitarea atributiilor multiple asupra aceluias dosar. Al doile aspect presupune o
mai buna intelegere a naturii problemelor si deci o mai buna orientare a solicitarilor spre alte
organisme care ar putea oferi ajutor pe termen lung. Acest aspect este cu atat mai important cu
cat in 63% din situatiile studiate corespund unei insuficiente cronice a resurselor, ceea ce,
evident, trebuie sa fie reanalizate, reconsiderate si asezate in alt context unde exista raspunsuri
la aceasta problema.
Concluzii: urmare a realitatilor constatate se impune o evaluare a cererii de servicii sociale, o
extensie a sistemului de coordonare a ajutoarelor financiare de urgenta – orientarea lor spre
acele comunitati/grupuri comunale unde nevoia este mai mare
232
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2. Alocatii mensuale
Este vorba despre prestatia cea mai importanta daca avem in vedere numarul de
beneficiari din departament.
Aceasta prestatie are un caracter residual si are ca scop sustinerea familiilor in fata
unei situatii financiare deosebit de dificile pentru care RMI nu a gasit o alta solutie. Acest tip
de prestatie este oferit fie institutiei care preia cazul si/sau care nu detine in acel moment
suficiente resurse, fie direct familiei pentru a face fata costurilor activitatilor de insertie, de
recuperare sau educative.Venitul Minim de Insertie este partial finantat de Consiliul General
si, din evolutia situatiei in teren, rezulta ca se constituie intr-un ajutor binevenit care poate sa
completeze celelalte tipuri de ajutor.
Concluzii: Mentinerea dispozitivului actual cu revizuirea baremului.
Atribuirea alocatiei mensuale se va face fie catre prestatorii legali, fie catre familie,
completand astfel RMI pentru cheltuielile cu caracter ducativ sau de insertie
3. Alocatii exceptionale
Constienti ca dificultatile familiei in ce priveste menajul si activitatile gospodaresti pot
deveni prea costisitoare pentru bugetul familiei, Consiliul General a dezvoltat ca forma de
ajutor financiar - alocatia exceptionala. Alocatiile exceptionale se stabilesc luand in
considerare resursele acesteia. Aceasta alocatie vizeaza sustinerea familiei cu o suma care sa-i
permita sa depaseasca o situatie financiara dificila atunci cand exista riscul de a se croniciza.
Suma e destinata in principal sa acopere activitatile care tin de educatie: cheltuieli de
scolarizare, de ingrijire, etc.
Alocatia exceptionala se atribuie diferit in functie de situatia familiei si are la baza un
contract incheiat cu familia-beneficiara.
Concluzii:
Mentinerea sistemului actual: restabilirea situatiilor financiare care parcurg un moment de
dezechilibru
C) Contractul cu beneficiarul
Obiectivul este de a ajuta prin contract beneficiarii care au in intentie un proiect de
studii, de formare sau de insertie.
233
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Numarul contractelor la nivel departamental este in progresie constanta.
Modalitatile de sustinere financiara variaza in functie de tipul serviciului social
acordat.
Periodic se evalueaza atat aspectele de fond (cazare, taxe de scolarizare, varietatea
conditiilor de viata sub aspect de autonomie sau dependenta, etc) cat si cele care reflecta
modalitatile concrete in care se deruleaza contractul (gestionarea alocatiei, resursele pentru
viata in cuplu, legatura cu familia, implicarea familiei etc).
D) Ajutorul la domiciliu
Scopul este de a favoriza mentinerea beneficiarului de servicii sociale in familia sa, de
a-si continua viata in propriul camin chiar daca se confrunta cu dificultati importante, prin
doua forme distincte: interventia unui lucrator familial sau un ajutor menajer si asistenta de
specialitate.
I. Interventia unui lucrator familial sau ajutor menajer. In aceasta situatie se
disting doua tipuri de interventie
a) In regim general: Interventia se face in cadrul unei conventii intre
Departament, Casa de Alocatii Familiale, Ministerul Afacerilor Sociale si
asociatii/intitutii. Aceste interventii au loc atunci cand apar probleme de
sanatate, indisponibilitate, lipsa temporara a parintilor/apartinatorilor/etc.
Asistenta este asigurata de ingrijitori la domiciliu, infirmiere, lucratori
sociali/comunitari.
b) In regim preventiv: aceste interventii (informare, actiuni de educatie
individuala sau de grup, semnalare, orientare, plasament) sunt destinate
persoanelor/familiilor care intampina dificultati de ordin socio-educativ,
psihologic si care risca sa perturbe echilibrul acestora sau risca sa conduca la
consecinte foarte grave. Activitatile pe acest segment se dezvolta si se
diversifica de la an la an si antreneaza familii de primire, asistenti maternali,
familii de plasament, etc. Consturile antrenate cresc si ele, dar sunt partajate /
sustinute/preluate treptat de celelalte institutii colaboratoare (membrele retelei
de interventie) . Exista insa un risc : decalajul dintre orele angajate
(contractate) si cele relizate efectiv.De aceea, se realizeaza periodic studii
234
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
pentru a cunoaste mai bine principalele aspectelor care pot conduce spre
distorsionari analizand eficienta planului de masuri, puterea de estimare a pe
fiecare interventie in parte, capacitatea de negociere a partilor, pertinenta
urmaririi cheltuielilor antrenate necorespunzator si care pot genera decalaje
intre orele contractate si cele realizate efectiv.
II. Asistenta de specialitate
Are ca scop sustinerea beneficiarului si a membrilor familiei sale in exercitarea rolului
lor in viata de zi cu zi, cu atat mai mult cu cat se confrunta cu diverse situatii de dificultate.
Interventia de specialitate asupra beneficiarului exercitata de profesionisti (asistent social,
educator, asistent medical, logoped, kinetoterapeut, etc) in functie de dominanta aspectului de
inconfort pe care acesta il traieste vizeaza totodata si functia sociala, educativa a familiei si
impactul pe care membrii acesteia il au asupra beneficiarului.
Acest tip de suport necesita o analiza temeinica a modalitatilor de lucru avand in
vedere ca este antrenata o echipa pluridisciplinara/interinstitutionala, precum si o negociere a
termenilor privind durata, finantarea, limitele si oportunitatile existente
6.4.4.5 Prevenirea
Este organizata in locurile in care se manifesta riscuri de inadaptare sociala. Actiunile
colective vizeaza prevenirea marginalizarii si facilitarea insertiei, formarii sociale a
beneficiarilor precum si a familiilor lor.
Mijloace utilizate:
• Echipe de prevenire specializata – Vizeaza reducerea riscului de marginalizare, de
inadaptare sociala, pornirea spre delicventa, etc a populatiei unor anumite zone
/cartiere, astfel incat sa ajute la insertia lor sociala. Acest tip de actiune este
asigurata de echipe educative gestionate de asociatii care au servicii de prevenire
agreate de Consiliul General Departamental. Bugetul este asigurat in cota parte de
catre asociatii, institutii colaboratoare si Consiliul General.
• Echipe de prevenire generale – Consiliul General este interesat si are asumat rolul
de a dezvolta programe de prevenire cu caracter general, intervenind in
235
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
completarea serviciilor specializate oferite de asociatii astfel incat sa evite
agravarea unor situatii simple inca de la primele manifestari. El conlucreaza cu
echipele asociatiilor ablitate sa ofere interventii specializate si subventioneaza
impreuna cu alte institutii implicate (asociatii de cartier, institutii economice,
politie) diferitele proiecte propuse de asociatii.
• Sustinerea institutiilor/serviciilor sociale – Consiliul General sustine prin
asociatii, Casa de Alocatii Familiale, subventii de la stat, etc cinci centre sociale
care au incluse in programul lor activitati de prevenire in zonele pe care le
deservesc.
• Animatorii sociali: - Sunt patru animatori care actioneaza in baza contractului
incheiat intre Departament si institutii in centrele sociale ale departamentului. Ei
identifica situatiile cu risc si conlucreaza cu profesionistii din centrele sociale
pentru a evalua posibilitatile de dezvoltarea a unor programe comune. Ex.
Consiliul General a constatat ca e nevoie de prevenire primara in ce priveste
sustinerea scolara a copiilor dintr-un cartier marginas. In acest sens este interesat
de a dezvolta actiuni impreuna cu Asociatia de Cartier si Serviciul de Dezvoltare
sociala din cartierul respectiv pentru a evita instalarea fenomenului de abandon
scolar, Costul actiunilor de prevenire si de suport in zona de actiune (cartier,
localitate rurala) constituie 35,5% din costurile necesare unui centru social de tip
centru de zi pentru 25 de copii cu risc de abandon scolar .
6.4.5 Mod de aplicare a Schemei Departamentale
A) Proiectie demografica :
• numarul beneficiarior de servicii sociale este in crestere
• costurile sustinerii acestora in centre rezidentiale este mai mare decat costurile
plasamentului familial si al serviciilor de ingrijire la domiciliu
• sectorul privat este interesat sa participe la actiunile de prevenire
De notat urmatoarea evolutie:
• numar de familii de plasament, ingrijitori la domiciliu - insuficient
• dificultati in asigurarea unui plasament adecvat beneficiarilor dificili
• insuficiente servicii pentru interventia in urgenta, acte de delicventa, violenta
236
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
B) Tipuri de srvicii necesare
• plasamentul familial – permite un mediu favorabil de dezvoltare personala, depasirea
situatiilor de dificultate impreuna cu cei dragi, evitarea altor dificultati provocate de
institutionalizare
• ingrijirea la domiciliu sau in locuinte protejate
• servicii de consiliere specializata
• servicii de prevenire in zone de risc
C) Obiective
• Dezvoltarea plasamentului familial pentru diferitele categorii de copii, tineri, varstnici,
persoane cu handicap; dezvoltarea notiunii de „familii de primire” (familii pregatite sa
primeasca in ingrijire temporara beneficiari de servicii sociale)
• Ameliorarea calitatii serviciilor sociale existente: armonizarea serviciilor si acoperirea
geografica; dezvoltarea programelor de formare de asistenti maternali si ingrijitori la
domiciliu; monitorizarea permanenta, cadrata a plasamentului familial in familii de
primire de catre echipe pluridisciplinare;definirea relatiei referent – familie de primire
• Reforma procedurilor pentru serviciile din retea: armonizarea procedurilor intre diferitele
institutii care intervin in domeniul social; reglarea competentelor de interventie intre
diferitele institutii/servicii sociale, medicale, educative; reformularea regulamentelor si a
planurilor de actiune; redefinirea criteriilor de admitere in serviciile de asistenta sociala;
asigurarea unor institutii adaptate nevoilor individuale si de grup
237
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
238
DIRECTOR
SECRETARA
SERVICII CENTRALE POLI OPERATIONALI
ADMINISTRATIE GENERALA
SECRETARIAT
STUDII SI ACTIUNI SOCIALE
SECRETARIAT
SERVICIUL SOCIAL
SECRETARIAT
AJUTOR SOCIAL
SECRETARIAT
ACTIUNI DE PREVENIRE
SECRETARIAT
PERSONAL 1
PRIMIRE/STANDARD 1
LOGISTICA 1
PLATI DEPLASARI 1
CURIER 1
CONTROLUL GESTIUNII
INFORMATICIAN 1
STATISTICIAN 1
SERVICVIU DE INFORMARE SI DOCUMENTARE 1
CONTROL BUGETAR AL INSTITUTIILOR 1
PLAN GERONTOLOGIC 1
MONITORIZARE 1
ANIFICAREA ECHIPAMENTELOR
PERSOANE VARSTNICE 1
ASISTENTA MEDICALA SEFA 1
PUERICULTOR-SEF 1
EDUCATOR SEF 1
RESPONSABILI AI GRUPURILOR - ADJUNCT I I II III IV V
21 DE CIRCUMSCRIPTII SOCIALE
AJUTOR SOCIAL GENERAL
SECRETARIAT
INSTRUCTIE 4 CONTABILITATE 1 CONTROL 1
R.M.I. 4 GAZDUIRE 2
RMI / GAZDUIRE
SECRETARIA
INSTRUCTORI I II III IV V VI ORGANIZARE CONTABILITATE 1 ADOPTII 1 INFORMATICA 1
PROMOVAREA SANATATII SECRETARIAT
MEDIC 1 CONTROL AJUTOR SOCIAL 2 SECRETARIAT 1 ACTIUNI SANITARE SI STATISTICA 1 P.M.I. Agrement 1 Subventii 1 Certificate sanatate 1 Lucratori familiali
GRUPURI DE CIRCUMSCRIPTII I II III IV V
INSPECTORI I II III IV V
PSIHOLOGI
MEDICI DE
CIRCUMSCRIPTII
INGRIJITOARE
DIRECTIA DE ACTIUNI SOCIALE
DEPARTAMENTALA
LEGENDA: _____ Relatii ierarhice _ _ _ _ Relatii functionale
MEDICI I II III IV V
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
7. Strategia în domeniul asistenţei sociale a
Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada 2010-
2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013
7.1. Misiunea, scopul şi viziunea strategiei
7.1.1. Misiunea
În plan social, misiunea Consiliului Judeţean Sibiu este de a asigura dezvoltarea socială
a judeţului utilizând instrumente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi
comunitare în scopul de a face faţă problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă.
7.1.2. Scopul
Strategia îşi propune să intervină prin măsuri de asistenţă socială pentru a corecta
deficitul de resurse, fie că este vorba de resurse financiare sau de resurse ca abilităţi şi capacităţi
de acţiune.
Scopul acestei strategii este să ofere un model de alocare eficientă a resurselor (umane,
financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială a judeţului.
Această dezvoltare socială a judeţului se va asigura prin coordonarea unui sistem de
servicii sociale bazat pe evaluare precisă a nevoilor şi resurselor în vederea aprecierii măsurilor
corecte de valorificare a capacitatii persoanelor vulnerabile din judeţul Sibiu, cu scopul de a duce
o viaţă autonomă, de a depăşi sau evita situaţiile de dependenţă şi de a se integra / reintegra în
societate abordând în mod activ problemele cu care se confruntă.
Pentru îndeplinirea misiunii descrise mai sus şi implicit pentru ca scopul acestei strategii
să fie atins se vor urmării cinci priorităţi:
• Tratarea persoanei vulnerabile ca şi client al serviciilor sociale( a se defini noţiunea de
„client”)
239
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• Crearea unei structuri coerente, care sa evite suprapunrile, sincopele, fragmentările
sistemului de servicii sociale, structură, bazată pe parteneriatul public privat
• Crearea unui sistem instituţional de servicii sociale accesibile şi adaptabile resurselor
persoanelor vulnerabile;
• Planificarea eficientă a serviciilor sociale cu o alocare bugetară eficace (costuri reduse,
eficienţă maximă) ţintind invariabil integrarea activă.
• Valorificarea potenţialului uman într-o comunitate europeană – judeţul Sibiu
7.1.3 Viziunea
Prin această strategie încercăm să realizăm configurarea unui sistem judeţean de servicii
de asistenţă socială care să aibă în centrul său persoana vulnarabilă / în dificultate /asistată cu
statutul de “client”.
Viziunea noastră este ca în anul 2020 orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un
sistem de servicii sociale care să-i permită: dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/
în societate, în deplin respect al demnităţii şi stimei de sine, fără să devină dependentă de servicii
sau prestaţii sociale.
Elementele esenţiale care fundamentează această viziune sunt:
• Persoana vulnerabilă - client al serviciilor sociale
Persoanele vulnerabile vor deveni clienţi ai serviciilor sociale folosindu-şi la maxim
resursele (abilităţile, capacităile) de care dispun, într-un sistem bazat pe susţinerea financiară a
serviciului adecvat, şi nu a persoanei în afara oricăror servicii.
Serviciile de asistenţă socială vor avea ca obiectiv refacerea şi dezvoltarea capacităţilor
persoanelor, familiilor, colectivităţii judeţului Sibiu, într-un efort comun de afirmare şi apreciere
a individualităţii în folosul colectivităţii.
• Structura sistemului de asistenţă socială bazată pe parteneriatul public-privat
Această prioritate are în vedere încurajarea serviciilor sociale publice de ”a cumpăra”
servicii de la furnizorii privaţi de asistenţă socială.
240
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Autorităţile publice nu se vor considera singurele competente să deţină monopolul
tuturor serviciilor sociale. Ele vor sprijini furnizorii privaţi care pot prelua unele activităţi,
inclusiv oferind o finanţare totală sau parţială a acestora, dacă utilitatea şi calitatea le recomandă.
Un sistem instituţional accesibil, capabil sa ofere traiectorii care se finalizeaza prin
integrare.Conceptul de integrare potrivit capacitatii individuale este singurul capabil sa
protejeze demnitatea individului: acesta este stimulat sa ofere tot ceea ce poate, fiind ajutat
in privinta a ceea ce nu poate. Se va redefini modul în care persoanele din cadrul sistemului
exemplifică prin prestaţii valorile ce stau la baza funcţionării sistemului. Se va urmării
schimbarea atitudinii factorilor decizionali, din sistem astfel încât acesta să fie dinamic, flexibil,
eficient, românesc şi european deopotrivă. Pornind de la aceste resurse, sistemul ce are ca scop
inserţia, reinserţia socială a persoanelor vulnerabile va deveni funcţional, iar asistaţii, în calitate
de clienţi vor contribui la formarea şi transformarea realităţii organizaţionale. Întărirea şi
amplificarea resurselor, a oportunităţilor de dezvoltare a persoanelor asistate vor contribui la
perfomanţele sistemului.
• Costuri reduse şi eficienţă maximă
În anul 2020, judeţul Sibiu va dispune de un sistem de asistenţă socială în care resursele
(financiare, umane, materiale, informaţionale) atât ale CJ, cât şi ale asistaţilor vor fi folosite în
mod eficient, astfel încât satisfacţia asistaţilor – clienţi să fie maximă, iar costurile susţinerii
acestui sistem să fie cât mai reduse.
• O comunitate / societate “europeană”
Prin încurajarea unui comportament proactiv la beneficiarii sistemului de asistenţă
socială, care devin clienţi ai serviciilor sociale se vor implementa practicile europene în acest
domeniu prin responsabilizarea celor aflaţi în dificultate. Serviciile sociale vor fi un catalizator al
relaţiei dintre persoană/familie/comunitatea locală/instituţiile publice prin schimbarea practicilor
actuale şi implementarea metodologiilor şi normelor europene, cetăţenii judeţului Sibiu
dobândind o cultură europeană în domeniul social.
Dezvoltarea sistemului de servicii sociale la standarde europene va contribui la
modernizarea judeţului Sibiu din punct de vedere social.
241
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
7.2 Principii şi valori
7.2.1 Principii
Principiul profesionalismului
Pentru furnizarea unor servicii de asistenţă socială de calitate este nevoie de cunoştinţe
teoretice din domeniu dar şi de abilităţi practice. Domeniul asistenţei sociale cuprinde informaţii
din toate ştiinţele socio-umane:sociologie, psihologie, psihoterapie, medicină, economie, ştiinţe
juridice etc. Pentru a sprijini dezvoltarea capacităţilor indivizilor/ familiilor/ comunităţilor de
soluţionare prin efort propriu a problemelor dificile de natură personală, familială sau social-
instituţională cu care se confruntă este nevoie de intervenţia cu mult profesionalism a
specialiştilor, de acreditarea unor noi îndeletniciri pentru care în prezent nu există şcoli sau
cursuri, de încurajarea iniţiativei civile, inclusiv voluntariatul, de formare continuă.
Principiul funcţionării sistemice
Pentru ca serviciile sociale să-şi atingă scopul au nevoie de o organizare şi funcţionare
sistemică. Toate elementele componente ale acestora sunt foarte importante şi orice
disfuncţionalitate influenţează atingerea obiectivului final. Pentru o funcţionare în sistem
elementele structurale sunt ierarhizate, afectate de o pondere şi întreţin între ele relaţii care le
determină semnificaţia, precum şi locul ocupat.
Principiul parteneriatului
La baza activităţii de asistenţă socială stă principiul parteneriatului care permite punerea
în comun a experinţei mai multor actori sociali astfel încât sistemul să fie unul de calitate iar
satisfacţia clienţilor să fie maximă. Strategia oferă o modalitate de punere în practică a acestui
principiu utilizând punctele forte, resursele disponibile ale diferiţilor potenţiali parteneri sociali
(instituţii, autorităţi, asociaţii, fundaţii, culte, agenţi economici, cetăţeni etc).
Principiul subsidiarităţii
Strategia propune un model de rezolvare a problemelor apărute în sistemul de asistenţă
socială, la cel mai apropiat nivel decizional.
În asistenţă socială şi în special în furnizarea serviciilor sociale se va urmări o organizare
descentralizată a responsabilităţilor. Este de preferat intervenţia şi folosirea resurselor actorilor
situaţi la nivelele apropiate persoanei vulnerabile faţă de cele generale, universale de la nivel 242
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
central. Furnizarea serviciilor de asistenţă socială de către organisme private este mai aprope de
nevoile şi resursele celor vizaţi decît cea publică.
Principiul responsabilizării persoanei asistate
Beneficiarii serviciilor sociale trebuie priviţi prin prisma a ceea ce pot şi nu din
perspectiva a ceea ce nu pot să facă.O atare schimbare de optică este benefică atât celui aflat în
dificultate, deoarece i se protejează demnitatea şi stima de sine, cât şi sistemului deoarece poate
investi în acţiune şi nu în inacţiune. Fiecare membru al comunităţii este plus valoare, deci poate
oferi ceva util. Plătită doar ca să stea acasă, inactivă, persoana devine non valoare ceea ce este
inacceptabil.
Prin susţinerea capacităţilor indivizilor/ familiilor/ comunităţilor de soluţionare prin efort
propriu (inclusiv prin mobilizarea resurselor disponibile) a problemelor dificile de natură
personală, familială sau social-instituţională cu care se confruntă, se determină o conştientizare a
abilităţilor deprinderilor şi competenţelor personale, familiale, comunitare, sociale, se asigură o
implicare activă ce se axează pe recunoaşterea demnităţii umane. Prin schimbarea statusului
persoanelor vulnerabile din persoane asistate, beneficiari ai serviciilor sociale în clienţi??/actori//
ai serviciilor sociale se va pune în practică responsabilizarea celor în cauză de soluţionarea
pozitivă a probemelor cu care se confruntă.
Principiul competitivităţii
Competitivitatea, în asistenţă socială determină calitatea serviciilor. Cu cât sunt mai
multe organizatii în competiţia de acreditare a unor servicii sociale cu atât costul acestora poate
fi mai judicios, iar calitatea mai ridicată. În competitivitate apar mai multe resurse, mai multe idei
şi mai ales mai multe soluţii, apare cererea de servicii şi oferta de servicii, adică o piaţă de
servicii sociale.
7.2.2 Valori
Optăm în cadrul acestei strategii pentru orientarea valorilor specifice sistemului de
asistenţă socială înspre valori orientate spre individ în relaţie directă cu comunitatea.
Valorile orientate spre individ ţin de specificul omului ca persoană, iar persoana „nu
poate fi definită, nici pornind de la trup, nici pornind de la suflet, nici de la inteligenţă; ea este o
243
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
realitate absolută care transcende elementele care subzistă în ea”1. Iată care ar fi aceste valori:
„demnitatea umană, respectul faţă de persoană, viaţa privată (intimitatea), dreptul la
opţiune, confidenţialitatea”2. Prin promovarea acestor valori, fiecărei persoane îi este garantată
dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, în beneficiul comunităţii din care face parte. Toţi
oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultura, credinţele şi valorile
personale, iar furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia toate măsurile posibile şi rezonabile, astfel
încât individul să nu fie limitat, iar societatea să se îmbogăţească cu fiecare individ.Valorile
umane reprezintă repere absolute de care fiecare societate se apropie în funcţie de propria sa
cultură. Astfel, valorile asistenţei sociale orientate spre comunitate ţin de standardul de viaţă al
colectivităţii, caracterizat de aspiraţiile respectivei colectivităţi şi modelat în special de
disponibilităţile interne, dar şi de cele externe al acesteia. Aceste valori sunt: „respectul faţă de
tradiţiile şi modelul cultural local, cooperarea cu actorii locali ai asistenţei sociale
„moştenite”, adaptarea, în comunitate, a abilităţilor asistenţei sociale moderne, dreptul la
alegere (opţiune) al familiei, dreptul la autonomie al comunităţii, dreptul la protecţie socială
faţă de orice risc, abuz, violenţă, etc”3. Aceste valori accentuează faptul că fiecare persoană
are acces la informaţiile privind drepturile fundamentale, măsurile legale de asistenţă socială,
precum si posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. Membrii
comunităţii trebuie încurajaţi şi sprijiniţi pentru a fi parte integrantă în planificarea şi furnizarea
serviciilor în comunitate.
Valorile centrate pe practica asistenţei sociale subliniază faptul că toate persoanele
beneficiază de oportunităţi egale cu privire la accesul la serviciile sociale şi de tratament egal prin
eliminarea oricăror forme de discriminare. Ele fac referire la totalitatea exigentelor de conduita
morala corespunzătoare activităţii asistentului social: furnizarea de servicii în beneficiul
clienţilor, justiţia socială, respectarea demnităţii si unicităţii individului, a confidenţialităţii si
integrităţii persoanei, autodeterminării si competentei profesionale. Fiecare asistent social îşi va
însuşi aceste valori şi principii, ele urmând să se regăsească în comportamentul său, astfel încât sa
nu aducă prin acţiunile sale prejudicii imaginii profesiei.
1 Bria, Ion.1994. Omul ca persoană. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, p. 305. 2 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36.
244 3 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36.
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
245
Valorile centrate pe practica asistenţei sociale sunt următoarele: „contracararea
impactului discriminării eventuale în raport cu sexul, vârsta, handicapul, starea materială,
etc, asupra formei de intervenţie a serviciului de asistenţă socială; conştientizarea rolului
interrelaţiilor dintre factorii şi domeniile implicate în activitatea de asistenţă socială;
conştientizarea pericolului comportamentului rasist individual şi de grup şi găsirea
formelor de combatere printr-o practică antirasistă; identificarea originilor
comportamentului discriminatoriu şi cultivarea atitudinii anti – discriminatorii în practica
de asistenţă socială; recunoaşterea necesităţii de a promova politici anti sau non-
discriminatorii şi de a le practica în asistenţa socială”4.
În ceea ce priveşte valorile relaţionate cu statusul asistentului social, legea 466/2006
reglementează statutul asistentului social în România. Astfel apar reglemetări legate de: formarea
iniţială a asistentului social şi condiţiile de exercitare a profesiei; drepturi si obligaţii ale
asistenţilor sociali; incompatibilităţi si interdicţii; relaţiile asistentului social cu alţi specialişti în
domeniul asistentei sociale.
7.3. Obiective generale şi operaţionale
Scopul lucrării propuse este să ofere un model de alocare eficientă a resurselor (umane,
financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială a judeţului prin
reorganizarea sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu în scopul eficientizării activităţilor
din cadrul Serviciilor de Asistenţă Socială şi creşterii calităţii vieţii beneficiarilor.
Obiective generale:
O1. Optimizarea activităţilor specifice sistemului de protecţie (instituţionalizare) în scopul
reducerii costurilor prin scăderea intrărilor în sistem şi creşterea eficienţei manageriale.
4 Miftode, Vasile. 1999. Fundamentele asistenţei sociale. Bucureşti, Editura Eminescu, p. 36 - 37.
246
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
O1.1. Reorganizarea DG pana sf impl MP
O1.1.1. Relocarea asistenţilor sociali (manageri de caz/ responsabili) la nivel de centre /
unităţi în scopul eficientizării intervenţiilor în rezolvarea cazurilor sf 2010
O1.1.2. Externalizarea serviciului / compartimentului Asistenţă Maternală din structura
DG sf 2010
O1.1.3. a. Externalizarea unor posturi aferente statelor de funcţiuni la nivel de centre (cu
personalitate juridică) / la nivel DG sf impl MP
O1.1.3. b. Externalizarea etapizată a unor servicii/ compartimente/birouri din cadrul DG
(juridic, audit, etc) sf impl MP
O1.2. Restructurarea unităţilor DG
O1.2.1. Implementarea unor proiecte pentru alinierea la standarde a unor unităţi din cadrul
/ subordinea DG (3- Dumbraveni, Agnita, Gulliver si Orlat) pana la sf 2012
O1.2.2. Relocarea unor beneficiari din centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor
spaţii existente, pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul
funcţionării şi pentru creşterea calităţii vieţii asistaţilor (vezi variante si schema)
permanent.
O1.2.3. Schimbarea destinaţiei unor centre (din CP în CIA, din CZ în UID, etc) (vezi
variante) permanent în functie de dinamica nevoilor
O. 1.3 Creşterea responsabilităţii şefilor de centre (pentru copii)
O1.3.1. Creşterea puterii de decizie a şefilor de centre, asumarea răspunderii şi delegarea
de autoritate în actul managerial începând cu anul 2010
O1.3.2. Efectuarea optimă şi facilă a achiziţiilor având ca scop principal reducerea
cheltuielilor pe baza identificării reale a necesităţilor din unitatea coordonată permanent.
O1.3.3. Eficientizarea micromanagementului (managementului operaţional) la nivelul
unităţilor din cadrul / subordinea DG începând cu anul 2010.
O1.3.4. Stabilirea indicatorilor de performanţă în sistemul de evaluare a managerilor
centrelo începând cu 2010
O2. Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării prin crearea etapizată de
reţele în scopul satisfacerii nevoilor specifice categoriilor de beneficiari / clienţi (potenţiali
247
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
beneficiari/ potenţiali clienţi), cu intenţia realizării unei structuri integrate de servicii
sociale adaptate.
O2.1. Crearea unei reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu prin
organizarea de servicii sociale comunitare începând cu 2010
2.1.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu
2.1.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de servicii
de asistenţă sociomedicală la domiciliu
2.1.3. Demararea programului Reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la
domiciliu prin proiecte punctuale în care sunt implicate 5 Consilii Locale
2.1.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de servicii de
asistenţă sociomedicală la domiciliu, la nivelul judeţului Sibiu pana la sf 2014.
O2.2. Crearea unei reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
prin organizarea de servicii comunitare specifice începând cu 2013 până la sf 2015
2.2.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
2.2.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre
de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
2.2.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere
pentru copil şi familie prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale
2.2.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere pentru copil şi familie, la nivelul judeţului Sibiu.
O2.3.Crearea unei reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat prin
organizarea de servicii comunitare specifice 2014 pana la sf 2016.
2.3.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat
2.3.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre
de Informare şi Centre de Voluntariat.
2.3.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de
Voluntariat, prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale
248
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
2.3.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere, la nivelul judeţului Sibiu.
O2.4. Crearea de noi reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia
dinamicii problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor
locale permanent.
O.3. Formarea continuă a persoanelor din sistem în baza unui plan de formare adaptat
nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat (începând cu 2010 odata cu proiectul
pe POSDRU, permanet)
O.4. Iniţierea unor campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor judeţului privind
problematica socială permanent
O.5. Asigurarea coordonării de către DG a funcţionării reţelelor prin evaluarea continuă a
nevoilor şi resurselor locale structurate pe baza informaţiilor colectate de la structurile
administraţiilor publice locale, permanent
O.6. Implementarea unui Mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării MP
începând cu 2010, până în 2012 si posibil transfer, permanet
O.6.1: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării
Masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu.
O.6.2: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a furnizării
serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu dezvoltate ca urmare a implementării prezentului
Masterplan.
O.7. Valorificarea potenţialului local prin crearea unui sistem de structuri parteneriale
reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale,
permanent.
O.8. Responsabilizarea asistaţilor şi valorificarea potenţialului acestora pe baza proiectelor
de dezvoltare individuală adaptate, permanent
7.4. Măsuri de implementare
7.4.1. Analiză de scenariu
249
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Pornind de la ideea că istoricul serviciilor sociale are la bază recunoaşterea nevoilor
sociale şi organizarea structurilor sociale şi funcţionale pentru a satisface aceste nevoi sociale,
filosofia pe care se centrează strategia propusă de noi este aceea că serviciile sociale trebuie să fie
concepute astfel încât să răspundă nevoilor şi problemelor sociale de la nivelul comunităţilor
utilizând la maxim resursele existente (legislative, financiare, umane, organizaţionale etc. atât din
sistemul public, cât şi cele din sistemul de stat).
Problemele sociale generează nevoi sociale ce impun organizarea / dezvoltarea de servicii
sociale în cadrul unei comunităţi.
Având în vedere concluziile reieşite din analiza nevoilor actuale de asistenţă socială, din
analiza realizării serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu, din analiza parteneriatelor
încheiate la nivelul judeţului Sibiu şi mai ales din analiza economico financiară a activităţilor de
asistenţă socială bugetate de către Consiliul Judeţean Sibiu se impune o reorganizare a sistemului
de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu pe dimensiunea serviciilor sociale. Propunerea de
reorganizare a sistemului se axează pe cele două componente ale acestuia: protecţia
instituţionalizată şi prevenirea instituţionalizării. Prin urmare recomandările şi obiectivele
propuse vor avea în vedere regândirea sistemului de servicii de asistenţă socială de la nivelul
judeţului Sibiu pe aceste două componente astfel încât să răspundă nevoilor identificate şi să
folosească la maxim resursele existente atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Astfel, se desprind două obiective generale axate pe cele două componente, obiective ce
se adaugă celui de reorganizare a sistemului de servicii sociale de la nivelul judeţului Sibiu:
1. Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale
2. Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să
reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel local.
Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale
Pe baza elementelor observate în teren, prin vizita la toate centrele subordonate DGASPC
Sibiu, cât şi ca urmare a analizei economice efectuate la nivel global şi la nivel de centru se
conturează câteva probleme importante ce vor trebui soluţionate şi care trebuie să se afle în
250
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
centrul direcţiilor strategice ce urmează a fi stabilite la nivelul judeţului Sibiu în domeniul
asistenţei sociale:
• există un excedent de spaţii care sunt neutilizate, cele mai multe dintre acestea în
interiorul unor centre, acesta fiind motivul pentru care propunerile de utilizare a acestora
sunt destul de greu de formulat
• există centre care funcţionează în spaţii ce corespund cu greu standardelor şi la care
investiţiile ce ar trebui făcute pentru alinierea la standarde sunt prea mari sau chiar
imposibil de realizat, configuraţia clădirilor nepermiţând acest lucru
• sunt spaţii care au fost revendicate şi retrocedate, pentru care se plătesc chirii extrem de
mari, funcţionarea centrelor respective fiind pusă sub semnul întrebării
• există investiţii noi punctuale, cele mai multe dintre acestea prin sponsorizări sau realizate
pe bază de proiecte sau parteneriate, dar care nu au fost realizate de o manieră coerentă
pentru o dezvoltare durabilă a sistemului
• costurile de personal au crescut foarte mult în ultima vreme, în detrimentul cheltuielilor
materiale, la nivelul tuturor centrelor
• nivelul cheltuielilor este în creştere, la nivel global, urmând un trend crescător continuu,
atât în lei cât şi transpuse în euro
• cheltuielile de investiţii, realizate în cadrul bugetelor analizate sunt extrem de mici, la
multe din centre fiind chiar inexistente.
• Personalul nu beneficiază de o formare continuă (în baza unui plan de formare a
personalului, deşi acesta există în sens birocratic) care să răspundă specificului muncii
fiecărui angajat.
Toate aceste probleme duc la concluzia că sistemul existent trebuie regândit şi reorganizat
pe baze noi, având în vedere eficienţa economică, creşterea satisfacţiei beneficiarilor, alinierea la
standarde.
Variantele ce pot fi propuse pot avea în vedere următoarele direcţii strategice:
• o transformare lentă a sistemului pe bazele în care acesta funcţionează la momentul actual
• implementarea unor schimbări mai profunde pentru creşterea gradului de utilizare a
spaţiilor existente, valorificarea unor spaţii pentru alte activităţi ale direcţiei şi găsirea
unor destinaţii noi pentru spaţiile care sunt utilizate impropriu la momentul actual şi
251
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii asistaţilor din sistem, această etapă fiind un prim pas
spre o reorganizare ulterioară mai profundă a sistemului analizat
• reorganizarea radicală şi rapidă a sistemului existent prin externalizarea activităţilor şi
chiar a serviciilor pe baza unor contracte care să stipuleze clar criterii şi indicatori de
performanţă managerială.
1. Prima variantă nu are în vedere schimbări esenţiale, dar e destul de puţin probabil a fi
fezabilă. Nivelul bugetelor estimate, atât în varianta pesimistă, cât şi în varianta optimistă este
neacoperitor funcţionării în această variantă. Aşa cum s-a arătat în analiza economică,
costurile funcţionării sistemului, la momentul actual sunt destul de mari, iar tendinţele nu
conduc la previziuni prea favorabile.
Dacă luăm în considerare situaţia actuală a cheltuielilor la nivelul întregii direcţii şi dacă
luăm în considerare o previziune optimistă privind creşterea cheltuielilor în următoarea perioadă,
luând în calcul previziunile legate de indicele inflaţionist, se constată faptul că, la finalul
perioadei de prognoză, nivelul cheltuielilor estimate se va situa între varianta pesimistă şi cea
optimistă a bugetelor estimate (mai aproape de valorile optimiste prevăzute ca bugete alocate
asistenţei sociale). Însă aşa cum a fost menţionat anterior, nivelul cheltuielilor de investiţii în
perioada analizată (2005 – 2009) a fost unul extrem de modest, aşa că la aceste valori este
exclusă realizarea unor noi investiţii din surse bugetare, deşi cerinţele din teritoriu sunt mari şi
necesităţile de aliniere la standarde sau de a elimina situaţii incerte de utilizare a spaţiilor sunt, de
asemenea, destul de semnificative.
Pe lângă acest fapt, trebuie subliniată procedura greoaie de realizare a achiziţiilor, la
preţuri nu întotdeauna competitive, cu materiale, produse şi servicii de calitate îndoielnică, la
nivele nemulţumitoare, la un ritm nepotrivit necesităţilor din teritoriu. Şi din acest motiv,
centralizarea excesivă a deciziilor conduce la un management greoi, utilizarea ineficientă a
resurselor (mai ales a celor financiare), comunicare greoaie, o identificare improprie a nevoilor şi
a tendinţelor din mediu.
Situaţia pesimistă, în care nivelul de creştere a cheltuielilor se menţine la ritmul actual,
nici nu poate fi luată în considerare. La finalul perioadei de prognoză cheltuielile estimate a fi
252
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
atinse vor ajunge la o valoare aproape dublă faţă de cea mai optimistă variantă de buget estimată
a fi disponibilă implementării strategiei.
Având în vedere toate aceste premise este evident faptul că această variantă strategică nu
poate reprezenta o soluţie, nici dacă vor fi luate în considerare cele mai optimiste variante, atât în
estimarea evoluţiei cheltuielilor, cât şi a bugetelor alocate.
Concluzionând, această variantă:
• nu asigură finanţări pentru cheltuielile de capital, deşi acestea sunt absolut necesare
• nu duce la eficientizarea realizării achiziţiilor, acestea rămânând a fi realizate centralizat
• responsabilitatea managerială la nivelul şefilor de centre este redusă, tocmai prin faptul că
aceştia nu au o marjă de decizie care să asigure o bună funcţionare a acestuia, prin
asumarea răspunderii şi implicarea adevărată în actul managerial
• gradul de utilizare a spaţiilor va rămâne redus
• cerinţele legate de respectarea standardelor sunt greu, dacă nu imposibil de realizat
Astfel se naşte ideea unor transformări sistemice majore care să rezolve o mare parte
dintre aceste probleme enunţate anterior.
2. Varianta a doua ce poate fi propusă are în vedere o transformare a sistemului mai
amplă pe baza a două etape distincte.
Prima etapă constă în relocarea unor centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor
spaţii existente şi pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul funcţionării
serviciilor de protecţie din domeniul asistenţei sociale.
A doua etapă prevede extinderea procesului de acordare a personalităţii juridice tuturor
centrelor. La centrele de adulţi (care, de altfel au primit personalitate juridică începând cu
01.06.2009) , se vor adăuga cele de copii, sau unele se vor externaliza pe baza unor acorduri cu
fundaţii sau ONG-uri, în funcţie de performanţe manageriale şi cu scopul creşterii calităţii
serviciilor şi implicit a nivelului de satisfacţie al beneficiarilor.
Deşi legislaţia în vigoare nu prevede explicit posibilitatea de acordare a personalităţii
juridice pentru centrele de copii, pe baza faptului că există o părere unanimă că această soluţie
va duce la creşterea eficienţei manageriale, la creşterea responsabilităţii manageriale, o
procedură de achiziţii mai facilă la costuri mai mici, propunem un proiect pilot la nivelul
253
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
judeţului Sibiu care să implementeze soluţia propusă (împreună cu alte elemente de noutate
pentru sistem), să o verifice în practică şi, apoi, să fie preluată ca model de bună practică
pentru eventuale modificări legislative în domeniu.
Soluţiile preconizate trebuie să ducă la realizarea unei eficienţe sporite a sistemului,
reducerea cheltuielilor de funcţionare, creşterea capacităţii de realizare a unor investiţii, creşterea
calităţii serviciilor oferite la nivelul copiilor şi adulţilor instituţionalizaţi, scăderea numărului de
persoane instituţionalizate prin dezvoltarea unor programe de prevenire a instituţionalizării pentru
toate categoriile de beneficiari. Soluţiile propuse vor duce la realizarea viziunii strategice
propuse: orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un sistem de servicii sociale care să-i
permită: dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/ în societate, în deplin respect al
demnităţii şi stimei de sine, fără să devină dependentă de servicii sau prestaţii sociale.
Pentru evidenţierea variantelor existente necesare realizării primei etape, trebuie
menţionate câteva premise existente şi câteva soluţii de dezvoltare ulterioară a sistemului.
Premise existente, constatate în perioada de documentare şi de culegere a datelor, mai ales
în urma vizitelor la centrele din sistem:
• există cerinţe pentru organizarea unui spaţiu necesar funcţionării celor două Comisii din
subordinea Consiliului Judeţean Sibiu: Comisia de Protecţie a Copilului şi Comisia de
Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a serviciilor care asigură funcţionalitatea
acestora, spaţiu care să fie uşor accesibil, să ofere spaţii de parcare în zonă, care să fie
dotat adecvat pentru toate activităţile comisiilor, cât şi pentru activităţile conexe şi de
suport ale acestora (spaţii necesare funcţionării, sală de şedinţe, săli de aşteptare, birouri
pentru activităţile de suport).
• există identificate spaţii neutilizate la nivelul centrelor – CP Orlat, CP Turnu Roşu, CP
Mediaş, CP Agârbiciu, CP Cisnădie, CITO Dumbrăveni, Complexul de Servicii
Prichindelul
• clădirea aferentă CP Gulliver Sibiu – de pe str. Hegel – este neadecvată utilizării ca centru
de plasament, există camere cu trecere din una în alta, spaţiul pe beneficiar nu corespunde
standardelor, iar investiţiile pentru reorganizarea spaţiilor sunt prea mari. Clădirea
existentă se pretează mult mai bine organizării altor activităţi necesare funcţionării
sistemului
254
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• 2/3 din spaţiile CIA Biertan sunt retrocedate Bisericii Evanghelice, pentru acestea
plătindu-se chirii, iar investiţiile pentru buna funcţionare nefiind posibile
• managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz (responsabilii de caz) din
cadrul instituţiilor / organizaţiilor furnizoare de servicii sociale publice sau private.
Respectiv, în cazul DG, managerii de caz (responsabilii de caz), precum şi echipa
multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia asistaţilor: centre de zi, centre de
primire urgenţă, centre maternale, altele, precum şi în celelalte unităţi furnizoare de
servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale DG sau aflate
în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi asigurat
de către ONG-uri, Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui
tip de serviciu.
• în perioada 2010 – 2011 se are in vedere dezvoltarea unor reţele de suport pentru fiecare
zonă. Acestea vor fi constituite din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de servicii din
zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Va exista o bază de date comună, reguli
proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde
complexul de servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere,
servicii de îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc). Acestora li
se vor adăuga cele care vor fi înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către
DG, SPAS-locale, ONG-uri, fie de către acestea împreună prin contracte de parteneriat.
Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un
dispecerat şi un centru resursă care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,
prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite.
Coordonarea reţelelor, precum şi evaluarea continuă a nevoilor judeţene de asistenţă
socială se vor face de către CJ Sibiu, prin intermediul DG. Autorităţile administraţiilor
publice locale vor evalua continuu nevoile la nivel local.
Pe baza acestor premise se pot evidenţia câteva variante care pot fi avute în vedere în
prima etapă de implementare. Acestea se bazează pe următoarele criterii, care au fost avute în
vedre pe parcursul întregii analize:
• modul în care centrele răspund nevoilor beneficiarilor
• costurile centrelor şi costurile/beneficiar
255
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• corespondenţa şi alinierea la standarde
• numărul de beneficiari deservit la momentul actual şi posibilităţile de dezvoltare
ulterioară
• echipa de specialişti existentă, nivelul de acoperire a funcţiilor din statele de funcţii
• accesul beneficiarilor la serviciile oferite de alte instituţii (şcoli generale, licee, tratamente
specifice, consiliere, etc.)
• investiţii necesare pentru adaptarea la standarde
A. Relocări pentru copii aflaţi în dificultate
Varianta I
• redistribuirea copiilor de la CP Gulliver Sibiu (str. Hegel şi str. Spartacus) la CP Cisnădie
(unde există încă spaţiu excedentar – cu suplimentarea personalului de la CP Cisnădie
conform statului de funcţii şi cerinţelor standardelor în vigoare) şi la Complexul de
servicii Prichindelul în corpul B (unde funcţionează acum Centrul maternal şi cel de
urgenţă)
• mutarea Centrului maternal de la Complexul Prichindelul în spaţiile existente la CP Orlat
(cu cheltuieli minime în ceea ce priveşte investiţia de adaptare a spaţiilor la standarde)
• 3/4 din asistenţii sociali, aflaţi în mare parte în pavilionul de pe Şos. Alba Iulia –
Complexul Prichindelul vor fi distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice
menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor rămâne la DG pentru preluarea şi
instrumentarea cazurilor noi
256
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
257
Rezultate preconizate
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri);
• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente
astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe
şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu
• se eliberează clădirea dinspre Şos. Alba Iulia, din cadrul Complexului Prichindelul,
aceasta urmând să primească alte destinaţii conform necesităţilor DG sau CJ Sibiu
Varianta II
• Complexul de servicii Prichindelul rămâne în organizarea actuală (cu Centru maternal şi
centrul de primire urgenţe)
• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie (cu
menţiunile făcute anterior în cazul CP Cisnădie) – poate fi argumentat că CP Cisnădie se
Str. Spartacus Str. Hegel
Gulliver Sibiu
CP Cisnădie Prichindelul Sibiu CP Orlat
Asistenți sociali redistrib
Personal
Centrul maternal
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
află într-o zonă deosebită, are o atmosferă familială, asigură accesul la şcolile din oraş,
asigură spaţii de joacă şi petrecere a timpului liber atât în interiorul centrului cât şi în
parcul din apropiere. (condiţia esenţială pentru ca această variantă să fie plauzibilă este
construirea de către Primăria Cisnădie a drumului de acces la CP)
258
Rezultate preconizate
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri)
• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente
astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe
şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu
• creşte coeficientul de utilizare a spaţiilor din Orlat şi Cisnădie
Varianta III
• Complexul de Servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ
Sibiu pentru organizarea altor activităţi
• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre alte spaţii disponibile existente
Str. Spartacus Str. Hegel
Gulliver Sibiu
CP Cisnădie CP Orlat
Personal
Asistenți sociali redistrib
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
259
Rezultate preconizate
• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii
• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o
parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează
la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim
instituţionalizat
• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru
maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale
• o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din Sibiu
• justificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru
beneficiarii copii cu handicap în Sibiu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi
identificarea unei locaţii potrivite
B. Dezvoltarea de proiecte în cadrul unor centre pe baza unei abordări sistemice a
perspectivelor de evoluţie ale patrimoniului existent în concordanţă cu previziunile
privind evoluţia nevoilor la nivelul judeţului Sibiu
O altă abordare ce poate fi avută în vedere este bazată pe dezvoltarea unor proiecte ce pot
fi implementate în cadrul unor centre, cu finanţări pe axe de interes european. Această abordare
trebuie să ţină cont de situaţia privind starea patrimoniului aflat în custodia direcţiei, de nevoile
Str. Spartacus Str. Hegel
Asistenți sociali redistrib
Gulliver Sibiu
Relocarea beneficiarilor spre spații disponibile existente
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
de investiţii din cadrul fiecărui centru – reieşite din vizitele efectuate în teritoriu şi din analizele
SWOT ale fiecărei entităţi din sistem – şi de perspectivele privind evoluţia nevoilor, în materie de
asistenţă socială, în judeţul Sibiu.
Problema e ca această etapă a abordării strategice să conţină vectorii preconizaţi privind
evoluţia sistemului, previzionând nevoile viitoare şi punând de acord aceste nevoi cu oferta ce
poate fi furnizată de către Consiliul Judeţean Sibiu, DGASPC Sibiu şi eventualii parteneri
interesaţi de îmbunătăţirea asistenţei sociale din judeţ.
O analiză pertinentă a situaţiei existente şi a nevoilor de investiţii, la nivelul centrelor,
evidenţiază posibilitatea dezvoltării unor proiecte la nivelul a patru centre – două de copii şi două
de adulţi – care să fie incluse într-o viziune strategică de ansamblu privind evoluţia viitoare a
componentelor din cadrul sistemului de asistenţă socială. Aceste centre ce pot fi avute în vedere
sunt: CP Gulliver Sibiu (clădirea de pe str. Hegel), CP Orlat (spaţiile care nu au fost supuse încă
renovării pentru adaptarea la standarde), CITO Dumbrăveni (pentru sediul existent – clădirea
veche – în care urmează să rămână un număr de 110 beneficiari), CIA Agnita.
Motivaţiile pentru aceste propuneri sunt următoarele:
a. CP Gulliver Sibiu – clădirea de pe str. Hegel
• centru de tradiţie şi cu o mare experienţă a personalului
• avantajele amplasării în municipiul Sibiu ce asigură participarea la multe funcţii de
învăţare a beneficiarilor centrului
• e singurul centru de plasament din Sibiu şi asigură pregătirea şcolară a beneficiarilor (Şc.
Gen. 4, 25, Şc. Incluzivă, licee)
• clădirea nu corespunde standardelor din multe puncte de vedere
• clădirile nu sunt compartimentate pentru nevoi (dormitoare cu 7 – 8 paturi cu trecere din
unul în altul)
• bucătăria şi sala de mese cu probleme de igrasie la demisol – trebuie reorganizate
• spălătoria şi călcătoria funcţionează într-un spaţiu care va primi altă destinaţie
b. CP Orlat
• centrul este situat destul de aproape de Sibiu, accesul la şcolile şi liceele din oraş şi la
asistenţa medicală de aici fiind, relativ, uşoare
260
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• există posibilităţi de extindere – două scări ale clădirii unde pot fi organizate spaţii pentru
50 – 60 noi beneficiari, în condiţii foarte bune ce corespund întrutotul standardelor
• centrul corespunde standardelor (garsoniere pentru 2 beneficiari dotate cu bucătărie şi
baie proprie)
• centrul extins poate prelua beneficiari din alte zone, degrevând alte spaţii pentru
reorganizarea activităţilor şi adaptarea la alte tipuri de nevoi
c. CITO Dumbrăveni
• centrul funcţionează în clădiri extrem de vechi, necesitând multe investiţii pentru
adaptarea acestuia la standarde
• există spaţii excedentare (o clădire în curte) care poate fi utilizată ca alternativă de cazare
a beneficiarilor pe perioada derulării lucrărilor de investiţii
• există necesitatea renovării centrului – fiind planificat ca aici să rămână cazaţi un număr
de 100 – 110 beneficiari
• este unul dintre centrele de adulţi în care se resimte stringent nevoia unor investiţii pentru
îndeplinirea standardelor în domeniu şi pentru furnizarea unor servicii de calitate
superioară
d. CIA Agnita
• clădirea în care acesta funcţionează este intr-o stare avansată de degradare, fiind nevoia
unor investiţii majore în ceea ce priveşte adaptarea acesteia scopurilor propuse
• există identificată nevoia de spaţii de cazare pentru vârstnici, fiind prognozată o creştere a
intrărilor acestora în sistem
• sunt spaţii de cazare de tip CIA, în alte locaţii din judeţ, care sunt revendicate sau
retrocedate şi pentru care trebuie identificate soluţii de relocare
• Soluţia integrată privind viziunea strategică pentru fiecare centru, în urma realizării
proiectelor descrise, va fi prezentată în continuare şi va avea un orizont temporal de 3 – 5
ani. Astfel vor fi prezentate propunerile pentru fiecare centru în parte, atât adulţi, cât şi
copii.
261
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CP Orlat
• ca urmare a implementării proiectului se vor renova, în conformitate cu standardele,
scările 2 şi 4 ale clădirii, obţinându-se astfel un număr suplimentar de 50 – 60 locuri
pentru beneficiari copii
• în acest mod capacitatea globală a centrului creşte la aproximativ 100 beneficiari, în
condiţiile respectării standardelor privind suprafaţa raportată pe beneficiar, cât şi a
condiţiilor de igienă şi trai
• valorificarea unor spaţii excedentare şi adaptarea rapidă a acestora la standarde
• în prima fază, locurile suplimentare obţinute vor fi utilizate pentru cazarea unor
beneficiari, pentru aplicarea următoarelor proiecte prevăzute
• în final, locurile suplimentare obţinute vor fi ocupate de alţi beneficiari, pentru
reorganizarea altor centre
Având în vedere rezultatele prognozate în urma realizării proiectului apar două variante
de organizare ce pot fi avute în vedere:
Varianta I – se vor organiza două centre de plasament cu câte 50 locuri fiecare
Varianta II – se va organiza un singur centru de plasament cu o capacitate mare de 100
locuri
CP Gulliver Sibiu
• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie
• se implementează proiectul prevăzut pentru clădirea de pe str. Hegel şi se realizează
reorganizarea clădirii de pe str. Spartacus ca spaţiu pentru funcţionarea comisiilor pentru
protecţia copilului şi de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
• ca urmare a realizării celor două lucrări prevăzute, rezultatele vor fi următoarele: se va
muta activitatea comisiilor într-un spaţiu adecvat în clădirea de pe str. Spartacus şi se vor
obţine un număr maxim de 50 locuri la standardele prevăzute în clădirea de pe str. Hegel
• Concluzionând, rezultatele finale vor fi următoarele:
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
262
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri)
• se poate realiza în clădirea de pe str. Hegel un centru de plasament pentru copilul în
dificultate / centru de plasament pentru copilul cu handicap cu o capacitate maximă de 50
beneficiari (30 – 50 beneficiari, funcţie de posibilităţile ce vor fi evidenţiate de studiul de
fezabilitate) adaptat total standardelor, eliminând astfel problemele identificate în faza de
documentare
263
Legendă:
1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie
2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea
spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP
3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.
Spartacus.
CP Cisnădie
• cu investiţii minime, în acest caz se pot propune două variante de funcţionare în noul
context
• în ambele variante o prioritate extremă o reprezintă realizarea drumului de acces către
centru – la momentul actual există un drum de acces care nu se prezintă în cele mai bune
condiţii şi care se află pe o proprietate privată
Str. Spartacus Str. Hegel
Gulliver Sibiu
CP Cisnădie CP Orlat
Personal
Comisii
3
23
1 1
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• pentru ambele variante prezentate, apare nevoia completării structurii de personal în
strictă concordanţă cu standardele existente – un punct slab al centrului la acest moment
este faptul că schema de personal este extrem de redusă
264
Drum de Personal CP Cisnădie acces
Varianta I – utilizând spaţiile existente, având în vedere şi structura clădirii,
amplasamentul şi accesul la şcolile din oraşul Cisnădie se poate organiza un centru de plasament
pentru copii cu o capacitate de 30 locuri – în ideea extinderii numărului de beneficiari ce pot fi
cazaţi în centru, se poate utiliza această capacitate pentru transferul altor beneficiari din alte
centre de plasament.
Varianta II – pe baza dotărilor existente, cu investiţii mici, se poate organiza un centru
maternal cu o capacitate de 25 locuri care să răspundă nevoilor identificate în teritoriu şi
priorităţilor identificate la nivel de direcţie.
CP Agârbiciu
• o variantă viabilă pentru acest centru, având în vedere faptul că acesta este plasat într-o
zonă ceva mai izolată, cu acces mai greu la instituţiile şcolare este ca acest centru să se
transforme, după finalizarea proiectelor de la CP Orlat şi CP Gulliver, în centru pentru
îngrijirea adulţilor de tip CIA - Centru de Integrare şi Asistenţă Socială
• această soluţie este motivată şi de faptul că previziunile privind evoluţia nevoilor în
următoarea perioadă arată faptul că pe acest segment de nevoi se va înregistra o creştere
mai semnificativă
• acest centru poate reprezenta şi o soluţie iniţială pentru beneficiari din CIA Biertan a cărui
suprafaţă este, în proporţie de 2/3, retrocedat bisericii evanghelice
• locaţia este potrivită pentru implementarea unui asemenea centru în această zonă, spaţiile
interioare pretându-se la o asemenea destinaţie, iar spaţiile exterioare sunt generoase, zona
fiind una liniştită, aşa cum s-a precizat anterior
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CP Agârbiciu
265
Legendă:
1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie
2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea
spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP
3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.
Spartacus.
4. Mutarea copiilor de la CP Agârbiciu la noile centre renovate CP Gulliver de pe str. Hegel
şi CP Orlat.
5. Transformarea CP Agârbiciu în CIA Agârbiciu prin transferarea beneficiarilor de la CIA
Biertan 1.
Str. Spartacus Str. Hegel
Gulliver Sibiu
CP Cisnădie CP Orlat
Personal
Comisii
1 1
2
3
CIA Biertan 1 5
4
4
3
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CP Turnu Roşu şi CP Mediaş
• ambele centre de plasament sunt constituite pe lângă şcoli speciale – la Turnu Roşu
centrul de plasament este organizat într-o clădire separată de localul şcolii, în timp ce la
Mediaş centrul de plasament şi şcoala se află în aceiaşi clădire, făcându-se eforturi pentru
separarea şi delimitarea activităţii
• până în anul 2000 ambele şcoli au funcţionat ca şcoli cu internat, spaţiile destinate acum
centrelor de plasament funcţionând anterior ca internate pentru aceste şcoli
• administrarea acestora este, în ambele cazuri comună, directorii şcolilor fiind şi şefi ai
centrelor, în timp ce la nivel superior şcolile sunt în administrarea Inspectoratului Şcolar
Judeţean, iar centrele de plasament sunt în administrarea DGASPC
• ambele centre sunt bine administrate, fondurile atrase pentru funcţionarea şcolilor fiind
dirijate şi spre buna administrare a centrelor de plasament
• în ambele locaţii s-au identificat spaţii excedentare sau neutilizate – în clădirea centrului
de plasament de la Turnu Roşu un etaj întreg nu este utilizat, numărul de beneficiari
existent la acest moment acoperind doar parterul clădirii
• spaţiile destinate bucătăriei şi servirii mesei sunt comune, atât pentru uzul şcolii, cât şi
pentru beneficiarii centrului de plasament
În această situaţie pot fi propuse două variante strategice ce pot fi avute în vedere pentru
următoarea perioadă.
Varianta I – revenirea la situaţia din anul 2000 prin reorganizarea acestor instituţii în
şcoli cu internat. În această situaţie, spaţiile centrelor de plasament ar redeveni internate pentru
şcoli, fiind în administrarea ISJ. Pentru beneficiarii ce aparţin direcţiei, aceasta va plăti către ISJ
serviciile de cazare, masă şi utilităţi.
Soluţia propusă pare a fi agreată şi de către şefii de centre şi de către reprezentanţii DG.
Un exemplu în acest sens este Centrul pentru Educaţie Incluzivă din Sibiu nr. 2 de pe str. Andrei
Şaguna care este organizat în acest fel. Administrarea ar fi mult mai eficientă, iar gradul de
implicare al managementului va fi mult mai ridicat.
Varianta II – în situaţia în care prima variantă nu este considerată a fi viabilă va fi luată în
considerare conservarea spaţiilor excedentare, acestea putând fi utilizate de către DG sau de
266
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
către Consiliul Judeţean ca resurse în posibile parteneriate cu ONG-uri sau fundaţii pentru
dezvoltarea unor servicii care să satisfacă viitoare nevoi identificate în aceste zone.
CP Speranţa Sibiu
• este un centru relativ nou, construit conform standardelor existente
• asigură tratamente de recuperare atât pentru beneficiarii centrului, cât şi pentru cei care
provin din afara centrului
• este necesară o mai bună defalcare a cheltuielilor, separând cheltuielile privind prestaţiile
pentru beneficiarii din afara centrului, astfel încât să se reflecte adevăratele preţuri pe
beneficiar din cadrul acestui centru
• în acest moment structura şi dotarea centrului este bună şi corespunde standardelor, fiind
recomandat ca acest centru să funcţioneze în continuare în acelaşi mod
Complexul de servicii comunitare (CSC) Prichindelul
• oferă o plajă largă de servicii de asistenţă socială: Centrul pentru copii cu handicap: 50 de
locuri, ocupate 46 – Centrul pentru primire în regim de urgenţă: 15 locuri, ocupate 11 –
Centrul maternal: prevăzut pentru 6 mame şi 6 copii, ocupat de 5 mame cu 9 copii –
Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii
• este compus, în principiu, din patru corpuri de clădire (pavilioane)
• există o solicitare de retrocedare – pavilioanele 1, 2, 3 sunt cerute de Consistorul
Evanghelic, pavilionul 4 este solicitat de Parohia Evanghelică
• nevoie stringentă pentru unele lucrări de investiţii – pavilionul 1: reabilitarea interiorului
etajului 1 în totalitate: uşi, geamuri, zugrăveală, lambriuri, amenajarea a trei băi (una la
parter, două la etaj), sistemul de încălzire trebuie refăcut în totalitate, exteriorul necesită
zugrăvit şi reparaţii – pavilionul 3: subzidire, reparaţie colţ nord-estic cu fisuri mari –
pavilionul 4: scocuri, şarpantă
• pavilionul 2 a fost reabilitat la exterior printr-un proiect realizat cu Banca Mondială
Varianta I – CSC Prichindelul este un centru de tradiţie, aflat în centrul municipiului,
oferind o gamă largă de servicii.
267
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Plecând de la ideea că o variantă de bază a planului strategic are în vedere faptul că se va
executa o coordonare mult mai bună a cazurilor dacă asistenţii sociali – responsabili de caz îşi
vor desfăşura activitatea la nivel de centre, atunci 3/4 din asistenţii sociali existenţi vor fi
distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor
rămâne la DG pentru preluarea şi instrumentarea cazurilor noi, iar activităţile comisiilor pentru
persoanele cu handicap şi pentru copii aflaţi în plasament şi a serviciilor aferente acestora se
vor muta în sediul ce va funcţiona în clădirea de pe str. Spartacus, a actualului CP Gulliver,
atunci la în spaţiile direcţiei de pe str. Mitropoliei se vor elibera spaţii în care se vor putea aduce
activităţile direcţiei desfăşurate acum în pavilionul 4 de la CSC Prichindelul – clădirea dinspre
şos. Alba Iulia.
În pavilionul 3 funcţionează, la acest moment, doar activitatea Fundaţiei ProVita, clădirea
fiind afectată serios de o mişcare de teren, colţul nord-estic fiind fisurat şi deplasat.
Pe baza acestor premise, varianta acesta propune, în fapt, eliberarea a două clădiri din
actuala configuraţie a CSC Prichindelul – pavilioanele 3 şi 4 – care pot fi puse astfel la
dispoziţia C.J. Sibiu, centrul funcţionând în continuare cu toate activităţile menţionate anterior.
Pavilionul 1
268
Legendă:
1. Eliberarea pavilioanelor 3 şi 4 prin mutarea comisiilor din Pavilionul 4 în noul sediu
renovat de pe str. Spartacus, şi prin relocarea fundaţiei ProVita din Pavilionul 3 în alt
spaţiu.
Prichindelul Sibiu Pavilionul 2
Pavilionul 3
Pavilionul 4
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus
Consiliul Județean
1
Fundația ProVita
2 1
Sibiu
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
2. Pavilioanele 3 şi 4 vor fi puse la dispoziţia C.J. Sibiu; Pavilioanele 1 şi 2 vor funcţiona în
continuare cu toate activităţile menţionate anterior.
Varianta II – pleacă de la premisa că există posibilitatea revendicării şi retrocedării
clădirilor, fiind astfel dificil de a mai executa investiţii în acest centru. Astfel propunerea
potenţială pentru această variantă, descrisă şi la una din variantele anterioare, va fi:
• Complexul de servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ
Sibiu pentru organizarea altor activităţi
• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre un centru nou
269
Rezultate preconizate
• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii
• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o
parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează
la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim
instituţionalizat, o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din
Sibiu
• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru
maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale
Prichindelul Sibiu
Pavilionul 1
Pavilionul 2
Pavilionul 3
Pavilionul 4
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus
Relocarea copiilor cu handicap spre un centru nou
Fundația ProVita
Retrocedare ‚ desființare
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• stificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru
biu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi
• instituţie de stat cu această misiune (pentru salvarea despărţirii de familie) din
rezolvarea unor
•
•
turilor legate de utilităţi de la acest centru
•
de centrul Caritas care
ncţionează la parterul clădirii
schimbarea destinaţiei din centru de zi în unitate de îngrijire la
dom i
aptarea la standarde şi reducerea
numă
• în ur te, următoarele
centr
0 beneficiari
ju
beneficiarii copii cu handicap în Si
identificarea unei locaţii potrivite
Centrul de zi „Sf. Andrei” Mediaş
singura
judeţul Sibiu
• resursă mare pentru direcţie – aceasta e scutită de multe probleme şi de
cazuri
se acordă servicii individualizate pe fiecare copil
beneficiarul nu poate veni uşor în centru (nu există mijloace de transport)
• în clădire mai funcţionează un centru Pruncul Iisus – Caritas Blaj (Greco-Catolic) –
funcţionează în comodat din 2003 (din 2007 fizic) până în 2013, ca urmare cresc costurile
pe beneficiar prin includerea cos
nevoia unor investiţii (mobilier, rampă pentru persoane cu handicap, tâmplărie PVC
termopan, calorifere înlocuite) – separarea încălzirii şi utilităţilor
fu
Variantă propusă –
ic liu, fiind pusă la dispoziţie pentru funcţionarea reţelei de către DG.
CITO Dumbrăveni
• centrul a fost unul mamut cu un număr de 450 beneficiari în anii 2005 – 2006, de atunci
trecându-se la o reorganizare continuă pentru ad
rului de beneficiari
ma reorganizării continue a centrului au apărut, pe bază de proiec
e, unele finalizate, altele în curs de construcţie:
• CITO Mediaş – 43 beneficiari
• CRR Tălmaciu – 50 beneficiari - adulţi cu handicap mediu şi grav
• CRR Mediaş – în construcţie – prognozat 50 beneficiari
• CRR Cisnădie – în construcţie – prognozat 5
270
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• CIA Dumbrăveni – în organizare – prognozat 50 beneficiari
proiectul de restructurare prevede ca în centru să rămână un număr de 110 beneficiari –
persoane cu handicap locomotor, vizual sau auditiv
pentru adaptarea la standarde în corpul principal trebuie executate investiţii serioase, cu
intervenţii ce vizea
•
•
ză renovarea integrală a tuturor spaţiilor, a instalaţilor de utilităţi
e şi feronerie –
ase)
•
unui proiect cu
finanţare europeană. Pe timpul executării lucrărilor de investiţii beneficiarii pot fi cazaţi în
corpul opus acum pentru intrarea în conservare.
• 009
• nu sunt probleme speciale legate de investiţii şi de spaţiile de cazare
• de restructurare a centrului în momentul când există posibilităţi de
• i
pe beneficiar, acesta se încadrează în standarde, primind avizele de funcţionare
• roiecte de restructurare a centrului şi de compartimentare a spaţiilor în
tru reducerea numărului de beneficiari
(instalaţie electrică, instalaţie încălzire, instalaţii apă şi canalizare, tâmplări
uşi, geamuri, izolare termică şi investiţii la acoperişul centralei termice care prezintă
infiltraţii serio
corpul B e necesar să intre în conservare – circa 1225 m2 nu se vor utiliza
• atelierele şi gospodăria anexă, care ocupă 4825 m2, vor fi preluate de către Primăria
Dumbrăveni
Variantă propusă – renovarea integrală a corpului principal pe baza
B al complexului, pr
În acest mod se va realiza în final un centru modern – dotat la standarde.
CRRPH Tălmaciu
• este un centru, relativ, nou – construit la standarde, cu locuinţe de tip familial
are un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2
se pot propune proiecte
finanţare pentru aducerea la un număr de 50 beneficiari
CRRN Râul Vadului
• şi aici există un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2009
există probleme legate de compartimentarea spaţiilor, dar, din punct de vedere al spaţiulu
se pot propune p
momentul când există posibilităţi de finanţare pen
271
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CRR Tălmaciu
este un centru• nou, dat în funcţiune în iunie 2009
• aici sunt cazaţi 50 beneficiari cu handicap mediu şi grav proveniţi de la CITO
• în funcţiune în 2007, care funcţionează pe lângă Fundaţia Speranţa
Mediaş
• ardele, deci nu e nevoie de
ergură
IA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan
•
ta a închiriat corpurile Consiliului
• de numărul de locuri pe cameră şi
• află 62 de beneficiari, cu vârste cuprinse între
vici” Biertan
acestuia din urmă
• s-a realizat pentru a descongestiona puţin activitatea de la CIA Biertan 1
• este adaptat standardelor
Dumbrăveni
• fiind proaspăt înfiinţat nu sunt probleme speciale de funcţionare sau legate de investiţii
CITO Mediaş
este un centru nou, dat
clădirea este nouă, în mare parte în conformitate cu stand
investiţii de anv
CIA Biertan 1 şi C
CIA Biertan 1
unitatea funcţionează în 3 clădiri vechi, din care două – în care se găsesc serviciile – sunt
clădiri retrocedate
• în 2006, corpurile B şi C, în care se află şi blocul alimentar, bucătăria şi sala de mese, au
fost retrocedate către Biserica Evanghelică. Aceas
Judeţean, la tariful de 5000 RON/lună. Corpul A rămâne tot în proprietatea CJ
în momentul actual nu se respectă standardul legat
numărul de duşuri raportat la numărul de beneficiari
sunt 70 de locuri aprobate, iar în centru se
55 şi 97 de ani, majoritatea cu handicap neuropsihic
• nu există încălzire centrală, încălzirea se face cu sobe de teracotă
CIA „Episcop Nicolae Popo
• este un centru nou înfiinţat, pe baza unor fonduri PHARE
• a fost gândit să funcţioneze în simbioză cu CIA Biertan 1, primind mâncarea şi folosind
spălătoria
272
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
•
alorificat ulterior sau va fi utilizat pentru alte
activită ste varianta cea mai fezabilă, ce poate fi realizată cu costuri minime, rezolvând
problema legată de proprietatea a 2/3 din centru.
1, cât şi cei din CIA
„Episc
fiind vorba de o construcţie nouă. Bugetul prevăzut de C. J. Sibiu
fiind nou realizat, nu prezintă probleme legate de investiţii, fiind ocupat la capacitate
maximă
Pe baza acestor aspecte constatate la CIA Biertan 1 şi CIA „Episcop Nicolae Popovici”
Biertan se pot propune mai multe variante pentru soluţionarea problemelor identificate.
Varianta I – relocarea beneficiarilor existenţi la viitorul CIA Agârbiciu – propus ca
urmare a reorganizării actualului centru de plasament din localitate – sau la CIA Agnita.
Astfel corpurile B şi C vor rămâne la dispoziţia Bisericii Evanghelice, iar corpul A va
rămâne la dispoziţia C. J. Sibiu şi va putea fi v
ţi. E
Consiliul Județean Sibiu
273
Varianta II – C. J. Sibiu deţine teren de 16719 m2, întăbulat (cu ridicare topo), comasat,
care este denumit teren de construcţie şi are toate utilităţile lângă el – la ieşirea din Biertan spre
Richiş. Se poate construi pe acest teren un centru nou, cu o capacitate sporită (100 locuri),
realizat la standarde, în care pot fi mutaţi atât beneficiarii din CIA Biertan
op Nicolae Popovici” Biertan – în momentul în care se finalizează monitorizarea
proiectului prin care s-a înfiinţat CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.
Soluţia este una care poate fi implementată într-o perioadă mai lungă de timp, cheltuielile
de execuţie sunt ridicate –
CIA Agârbiciu CIA Biertan 1
Corpul A
Corpul B
Corpul C
Beneficiari
Biserica Evanghelică
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
pentru
a sfârşitul realizării şi implementării investiţiei vor rămâne la dispoziţia C.J. Sibiu corpul
A de clădire de la CIA Biertan 1 şi tot spaţiul de la CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.
ea unei construcţii noi pe aceste
terenur
ucţia
trebuie să vină cu soluţii speciale terenul fiind în pantă accentuată, costurile legate de realizarea
investiţiei sunt mari – trebuie realizate şi utilităţile (bucătărie, sală de mese, bloc alimentar).
perioada de derulare a masterplanului nu permite încadrarea în sumele stabilite pentru
realizarea acestei investiţii.
L
274
Varianta III – extinderea corpului A existent valorificând curtea (1374 m2) şi grădina
(1604 m2) – aflate în proprietatea C. J. Sibiu – prin realizar
i. În această clădire s-ar muta beneficiarii cazaţi în corpurile B şi C, eliberându-se astfel
clădirile retrocedate pentru care se plăteşte actualmente chirie.
Prin realizarea acestei investiţii se aglomerează spaţiul avut la dispoziţie, constr
Construcție nouă pe terenul de la ieşirea spre Richiş
CIA Biertan 1
Corpul A
Corpul B
Corpul C
Beneficiari
Consiliul Județean Sibiu
CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan
Biserica Evanghelică
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
275
CSC Agnita
• este localizat într-o clădire veche, cu multe probleme de structură
• spaţiile nu sunt adaptate standardelor, unele dintre acestea fiind chiar greu de adaptat
ariante propuse – aşa cum a fost prezentat anterior, pentru acest spaţiu se propune un
proiect
ui centru de tip CIA care va rămâne sub
coordo
e rezolvare a problemelor din sistem, în concordanţă cu evoluţia
evoilor în domeniul asistenţei sociale şi cu spaţiile şi unităţile aflate acum în subordinea
de dezvoltare a sistemului şi abordarea unitară şi cu o viziune globală a acestora, pentru că una
intre problemele identificate a fost că sistemul s-a dezvoltat fără o vizune de ansamblu, prin
investiţ ră a se baza pe o vizune strategică pe termen lung la
nivelul
V
care să finanţeze renovarea clădirilor şi adaptarea acestora la standardele existente pentru
realizarea unui centru destinat îngrijirii vârstnicilor. Acest proiect vine în întâmpinarea
previziunilor privind evoluţia nevoilor care arată o creştere pe acest segment de nevoi.
Proiectul poate fi realizat pentru realizarea un
narea direcţiei, sau pentru realizarea unei unităţi de tip UAMS, pentru care există cerinţe
în creştere în următoarea perioadă.
Concluzionând se poate afirma că se propune o strategie coerentă, cu o viziune de
ansamblu asupra modalităţilor d
n
DGASPC Sibiu, atât la nivel de copii, cât şi de adulţi.
Propunerile prezentate au apărut în urma vizitelor în centre, pe baza înţelegerii nevoilor
d
ii şi rezolvări de situaţii punctuale, fă
superior al organizaţiei.
Corpul A
CIA Biertan 1 Corpul B
Corpul C
Biserica Evanghelică
Extindere Corpul A
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
3. Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să
reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel
loc
grijire la domiciliu
în vârstă singure, multe dintre acestea trăind în sărăcie. Dificultatea obţinerii unui loc în
instituţ
al.
1) Reţea de în
Analizele din primele capitole ale lucrării demonstrează faptul că există o tendinţă de
creştere a nevoilor de asistenţă socială pe sectorul persoanelor vârstnice. Gama nevoilor
constatate este diversă, însă important este că, pentru a limita intrările în sistemul
instituţionalizat al asistenţei sociale trebuie să crească activităţile de prevenire.
Un segment important vizat de asistenţa socială, care se încadrează în serviciile de
prevenire, şi care este încă foarte puţin acoperit este cel legat de îngrijirea la domiciliu a
persoanelor vârstnice.
Îngrijirea la domiciliu este un serviciu socio-medical destinat celor mai vulnerabile
grupuri ale societăţii. A fost o noutate la începutul anilor 90, când organizaţii non-
guvernamentale au iniţiat astfel de servicii, încercând să răspundă nevoilor unui grup numeros de
persoane
iile de îngrijire, sau a serviciilor de îngrijire medicală de lungă durată şi absenţa unei reţele
informale pentru oferirea îngrijirii, a făcut ca numeroase persoane să se afle în imposibilitatea
asigurării unui trai decent şi, în consecinţă, să apeleze la organizaţiile de caritate. Din cauza
devalorizării pensiilor şi datorită resurselor insuficiente ale persoanelor în vârstă, ale celor cu
deficienţe şi ale celor bolnave cronic pentru a putea beneficia de oportunităţile noii pieţe,
îngrijirea la domiciliu este adesea considerată un instrument împotriva sărăciei şi fragmentării
sociale.
Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi al Familiei a creat posibilitatea îngrijirii
publice la domiciliu, sub două forme. Prima e prevăzută de legea 17/20005, ce stabileşte cadrul
pentru evaluarea nevoilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă, astfel că autorităţile locale au la
dispoziţie un instrument unitar pentru organizarea sau subcontractarea serviciilor. Cea de-a doua
a fost creată prin finanţarea serviciilor sociale asigurate de către organizaţii non-guvernamentale,
în cadrul unui program central administrat chiar de către Minister. Folosind aceste două
276
5 HG 886 / 2000, în completarea legii 17 / 2000, reglementează grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor în vârstă.
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
oportunităţi, multe autorităţi locale au început să asigure astfel de servicii de îngrijire la
domiciliu, în parteneriat cu ONG-uri locale. Cu toate acestea, prerogativele acestora se bazează
exclusiv pe domeniul serviciilor sociale, în vreme ce îngrijirea la domiciliu presupune de obicei o
combinare între îngrijirea medicală şi cea socială. Separarea dificilă a părţii medicale de cea
socială în desfăşurarea acţiunilor a determinat coalizarea furnizorilor pentru a spori presiunile
asupra autorităţilor locale şi asupra autorităţilor medicale. Alături de un set de standarde de
calitate, aceştia au propus o delimitare exactă a serviciilor ce pot fi iniţiate de către autorităţile
locale şi a celor ce pot fi iniţiate de către Casa Naţională de Asigurări6. Anul 2004 a fost primul
în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat fonduri pentru îngrijirea la domiciliu,
deşi măsura acestui tip de servicii fusese legiferată încă din 19977. Totuşi, această măsură era
prevăzută doar pentru cei asiguraţi, iar cuantumul alocat era destul de redus, reprezentând doar
0,15% din bugetul prevăzut pentru servicii medicale, ceea ce indică faptul că îngrijirea la
domiciliu nu e percepută ca o alternativă semnificativă la spitalizare şi instituţionalizare. Cererile
de finanţare pentru îngrijirile medicale la domiciliu sunt aprobate doar dacă prevăd servicii
acredit
m şi semnele de
întreba
ate de către Ministerul Sănătăţii. Acreditarea presupune ca serviciile de îngrijire medicală
la domiciliu să fie oferite de asistenţi medicali autorizaţi, să fie coordonate de către un medic, iar
serviciul în sine să îşi ateste capacitatea de a asigura clienţilor săi o îngrijire de bună calitate
(ordinul Ministrului Sănătăţii, 318/2003, 559/2003). Acreditarea serviciilor reprezintă o
provocare importantă pentru serviciile active non-profit şi profit, stimulându-le dezvoltarea, însă
standardele înalte ce se cer limitează accesul la fonduri în cazul serviciilor la scară redusă şi în
special în cazul celor active în oraşele mici şi în sate cu bugete reduse.
Creşterea cheltuielilor publice în domeniul îngrijirii şi asistenţei social-medicale aşa cum
a reieşit şi din analiza economică a sistemului, realizată în capitolul 3, precu
re ce vizează viitorul fond de pensii, cauzate de perturbarea balanţei demografice reieşite
din analizele şi prognozele din cadrul capitolului 1, determină necesitatea limitării cheltuielilor
publice aferente. Una din cheile de optimizare a cheltuielilor destinate asistenţei sociale,
6 Standardele de calitate pentru îngrijirea la domiciliu au fost stabilite în urma unui parteneriat între organizaţii non-guvernamentale, furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu, Ministerul Muncii şi al Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii şi al Familiei, şi Casa Naţională de Asigurări.
277
7 Legea 145 / 1997 pentru reglementarea sistemului se asigurări sociale. Serviciile de îngrijire la domiciliu au fost ulterior reglementate prin două Ordine ale Ministrului Sănătăţii şi al Familiei: 318 / 2003, privind normele de organizare şi de funcţionare ale serviciilor de îngrijire la domiciliu, şi 559 / 2003, privind acreditarea furnizorilor.
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
concomitent cu obţinerea unui nivel crescut de satisfacţie în rândul potenţialilor beneficiari, este
tocmai îngrijirea la domiciliu. Reducerea numărului de paturi în spitale, respectiv a zilelor de
spitalizare, consecutive reformelor sanitare din sistemele europene, cer de asemenea imperios
organizarea unei supravegheri profesionale şi a îngrijirii adecvate la domiciliu.
În ţările europene, în ciuda faptului că asistenţa socială şi medicală sunt competenţe ale
guvernelor naţionale, se tinde tot mai mult spre un model european, datorită dimensiunii şi
efectelor comune ale domeniului. Acest model european este prefigurat de mai multe iniţiative.
Dintre acestea cea mai importantă este recomandarea 304/2004 a Comisiei Europene, care
defineşte principiile comune de conduită pentru ţările Uniunii Europene, cum ar fi accesul la
servicii
înaltă c garantarea sustenabilităţii financiare a serviciilor de calitate, general
accesib
profesi asistenţă şi îngrijire.
Con
obiecti
cum ur
cială şi intelectuală
ate în planificarea şi implementarea serviciilor
•
1 echipă)şi Hunedoara (1 echipă) – şi luând în considerare avantajele
prezent
, caracterizat prin acces universal, imparţialitate şi solidaritate, promovarea serviciilor de
alitate, precum şi
ile. Directiva 36/2005 a Comisiei Europene tinde să reglementeze recunoaşterea statutului
onal a unei serii de profesionişti implicaţi în serviciile de
fruntarea constructivă a politicilor existente pe acest plan a condus la formularea unor
ve cheie pentru dezvoltarea politicilor în planul îngrijirii şi asistenţei pe termen lung, după
mează:
• promovarea îmbătrânirii active, menite să asigure bunăstarea fizică, so
la vârste înaintate
• dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi asistenţă comunitară, în concordanţă
cu doleanţele marii majorităţi a persoanelor ce necesită îngrijire
• dezvoltarea calităţii îngrijirii şi asistenţei pe termen lung, a conduitei pro-active, inclusiv
a asistenţei şi abilitării membrilor de familie ai persoanelor asistate, precum şi a
accentuării implicării persoanelor asist
asigurarea finanţării sustenabile a sistemelor de îngrijire şi asistenţă.
Pornind de la modelul de bună practică aplicat de organizaţia CARITAS Alba Iulia în
judeţul Harghita, cu extindere, apoi, în cinci judeţe – Harghita (7 echipe), Covasna (1 echipă),
Mureş (3 echipe), Alba (
ate de acest tip de serviciu, cât şi orientările existente la nivelul Uniunii Europene,
propunem iniţierea unui proiect şi lansarea unui program la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu
pentru implementarea acestui tip de serviciu.
278
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Proiectul poate fi lansat de către Consiliul Judeţean şi va fi atribuit spre implementare
unor ONG –uri pe bază de licitaţie publică în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
menţionate la capitolul „Oportunităţi de finanţare a unor SAS de către C. J. Sibiu – Analiza
axiologică a legislaţiei”.
nţii asociaţiilor si fundaţiilor
române
Ponder c te prezentată în calculul estimativ existent în anexele
lucrării
aceste reţele să fie create punctual, cu sprijinul a câtorva
Consili
Cisnădie, A şi Tălmaciu), urmând apoi, ca treptat reţeaua să se extindă tot mai mul, în
final ac s gului judeţ.
Activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea proiectului sunt următoarele:
r de prevenire, identificând în
progno
, propunem înfiinţarea unor reţele de centre de zi şi centre de
consilie prima dată la nivelul unor consilii locale din judeţ,
urmând lul întregului judeţ.
Finanţarea proiectului se va face în parte din surse ale bugetului Consiliului Judeţean, o
parte din surse ale Consiliilor Locale implicate în proiect, o parte din fonduri provenite de la Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate, iar după obţinerea acreditării organizaţiei prestatoare, din
fonduri prevăzute de Legea 34/1998 - privind acordarea unor subve
cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenta socială.
ea u care contribuie fiecare sursă es
.
Propunerea este ca în prima fază
i Locale (o propunere ar fi ca zonele vizate iniţial să fie Mărginimea Sibiului/Sălişte,
vrig, Agnita
ea ta trebuind să acopere nevoile la nivelul între
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de asistenţă la domiciliu a
vârstnicilor
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
2) Reţea de centre de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie
Pornind de la aceleaşi necesităţi de realizare a activităţilo
zele prezentate în cadrul primelor capitole o creştere a acestui tip de nevoi ce aparţin
domeniului asistenţei sociale
re pentru copil şi familie etapizat,
ca apoi această reţea să se extindă treptat la nive
279
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie asemănătoare cu cea
anterior pentru reţelele de îngrijire la domiciliuprezentată , identificându-se surse la nivelul
bugetu C r proiecte.
Ca i în cazul precedent, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea
proiect
ni civice, demnă de statutul de cetăţean al Uniunii
Europe
l definitoriu pentru funcţionarea eficientă a oricărui sistem de
asisten nor centre de informare a cetăţenilor pe domeniul
social, r , într-un limbaj accesibil, mai aproape de mediul
de rezidenţ iu.
anterior pe surse la nivelul bugetului C. J. Sibiu
pentru s
a şi în cazurile precedente, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansarea şi derularea
proiect
nor reţele de centre
de centre de voluntariat şi centre de informare
lui . J. Sibiu pentru lansarea şi finanţarea acesto
ş
ului sunt următoarele:
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea unor reţele de centre
de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
3) Reţea de centre de voluntariat şi centre de informare
Scopul funcţionării centrelor de voluntariat constă în valorificarea potenţialului uman
existent la nivel local şi formarea unei atitudi
ne, care influenţează crearea şi punerea în practică a politicilor sociale la nivel local.
Circuitul informaţiona
ţă socială va fi realizat în cadrul u
ca e vor duce informaţia de specialitate
ă al locuitorilor judeţului Sib
Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie aceiaşi cu cea prezentată
ntru celelalte tipuri de reţele, identificându-se
lan area şi finanţarea acestor proiecte.
C
ului sunt următoarele:
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea u
280
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
poziţie, creând baze de date comune care să fie utilizate de toate aceste
reţele pentru satisfacerea nevoilor existente în teritoriu şi creşterea gradului de satisfacţie a
e va realiza de către DG, care va evalua continuu
nevoile ş
lui utilizând
instrum
a face faţă
va interve i Sibiu prin intermediul DG,
(institu
unităţi me
Medico-So ersonalitate juridică, în subordinea
Consiliu
familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum
•
lităţile judeţului Sibiu.
În final toate aceste reţele propuse vor trebui să funcţioneze integrat bazându-se pe toate
resursele existente la dis
beneficiarilor. Coordonarea tuturor reţelelor s
i resursele existente la nivel local, într-o structură unică şi integrată.
7.4.2. Macro şi micro managementul
7.4.2.1. Macro- şi micro-managementul sistemului judeţean de
asistenţă socială
7.4.2.1.1. Macro-managementul
Pentru a-şi îndeplini misiunea de a asigura dezvoltarea socială a judeţu
ente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi comunitare în scopul de
problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă, Consiliul Judeţean Sibiu
ni în domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţulu
ţie cu personalitate juridică aflată în subordinea sa) precum şi prin intermediul celor două
dico-sociale - Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Sibiu şi Unitatea de Asistenţă
cială Sălişte (instituţii publice rezidenţiale, cu p
lui Judeţean Sibiu).
În cadrul macrosistemului de asistenţă socială de la nivelul judeţului Sibiu:
• DG îşi păstrează rolul de aplicare a politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului,
şi a oricăror persoane vulnerabile sau aflate în nevoie
UAMS-urile îşi păstrează rolul de a acorda predominant servicii de îngrijire, servicii
medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, persoanelor
cu domiciliul stabil în loca
281
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
DG va fi structura care va asigura dezvoltarea socială a judeţului dezvoltând un sistem
mai multe reţele de servicii adaptate nevoilor şi resurselor persoalcătuit din anelor menţionate
anterio
roluri:
• udeţului Sibiu şi implicit a
•
eniul asistenţei sociale,
ateriale şi financiare necesare pentru
ui Sibiu;
• de reprezentare a Consiliului Judeţean Sibiu pe plan intern şi extern, în domeniul
asistenţei sociale şi protecţiei persoanelor aflate in dificultate.
r judeţene, CJ prin DG va asigura în maximum un
an crearea u
r. Pentru acest lucru, DG îşi va îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, având următoarele
• de strateg, prin care va elabora strategii şi planuri de acţiune în domeniul asistenţei
sociale în parteneriat cu toate instituţiile / organizaţiile din sistem, asigurând astfel
punerea în practică a politicilor sociale judeţene ce au ca obiectiv comun dezvoltarea
socială a judeţului Sibiu;
de coordonare a sistemului de asistenţă socială la nivelul j
activităţilor de asistenţă socială ce presupun funcţionarea acestuia;
de administrare eficientă a fondurilor pe care le are la dispoziţie în favoarea
beneficiarilor/clienţilor/serviciilor sociale ;
• de colaborare activă şi reală cu toţi partenerii sociali (serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în dom
cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii
civile care desfăşoară activităţi în domeniu) pentru a asigura coerenţa sistemului
evitând suprapunerile, sincopele şi fragmentările acestuia;
• de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, m
implementarea strategiilor în domeniu, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor
sociale individuale şi colective la nivelul judeţul
Pentru punerea în practică a politicilo
nor reţele comunitare zonale care să cuprindă cel puţin câte un complex de servicii
comunitare în raport direct cu nevoile şi resursele individuale, comunitare, judeţene. Aceste reţele
vor fi create prin intermediul parteneriatelor public-private.
Astfel, DG îşi va plia activitatea pe un sistem de coordonare organizatoric/funcţional
suplu, flexibil, adaptat serviciilor solicitate de comunitate.
282
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
7.4.2.1
ă: alocarea eficientă a resurselor în rezolvarea cazurilor, astfel încât să se
înregistr
le publice sau private. Respectiv, în cazul DG,
managerii de caz, precum şi echipa multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia
asistaţilor: centre de zi, centre de primire urgenţă, centre maternale, altele precum şi în celelalte
unităţi furnizoare de servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale
DG sau aflate în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi
asigurat de către ONG-uri,Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui
tip de serviciu.
Şi din punct de vedere al asistenţei sociale Judeţul Sibiu va respecta cele 5 zone
geografice: Zona Sibiu, zona Mărginimea Sibiului, zona Valea Oltului, zona Valea Secaşelor-
valea Târnavelor, zona Valea Hârtibaciului.
.2. Micro-managementul
La nivel micro, în perioada 2010 – 2020 sistemul de asistenţă socială propune aşezarea
pe acelaşi palier a nevoilor persoanelor aflate în dificultate cu resursele de care acestea dispun, cu
alte cuvinte în centrul sistemului judeţean revine beneficiarului cu nevoile şi resursele sale.
Metoda folosită pentru furnizarea de servicii de asistenţă socială va fi tot managementul de caz,
însă într-o abordare specifica noii etape de dezvoltare a asistenţei sociale şi conformă cu politica
socială european
eze rezultate pozitive pentru asistaţi şi costuri reduse pentru servicii.
Managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz din cadrul instituţiilor /
organizaţiilor furnizoare de servicii socia
283
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Zona 5
284
Fig. 7.1. Dezvoltarea reţelelor suport de asistenţă socială pentru fiecare zonă
LEGENDĂ:
CZ – centre de zi CR – centru de resurse
CC – centre de consiliere D – dispecerat
SU – servicii de intervenţie în regim DG – direcţia generală de asistenţă
de urgenţă socială şi protecţia copilului
ÎD – îngrijire la domiciliu UAMS-uri – unităţi de asistenţă medico-
AP – ateliere protejate şi alte servicii socială
Valea Secaşelor - Valea Târnavelor
CZCC CR5
CU
ÎD
APD5
Primării ONG-uri
CZ
CC CR4
CU
ÎD
D4
CZCC CR3
SU
ÎD
APD3
CZ
CC CR1
SU
ÎD
APD1
CZ
CC CR2
CU
ÎD
AP D2
Zona 4 Valea
Hârtibaciului
Zona 1 Sibiu
Zona 3 Valea Oltului
Zona 2 Mărginimea
Sibiului
Alţi Bisericifurnizori
Alţi
Biserici
Primării
ONG-uri Biserici
furnizori
Primării
ONG-uri
Biserici
Biserici
Primării
Primării
ONG-uri
ONG-uri
Alţi furnizori
Alţi furnizori
Consiliul Judeţean
DGUAMS
-uri
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
285
În perioada 2010 – 2011 se are în vedere dezvoltarea câte unei reţele de suport pentru
fiecare zonă (fig. 2.1). Aceasta va fi constituită din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de
servicii din zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Fiecare zonă va avea baza de date comună,
reguli proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde
complexul de servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere, servicii de
îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc.). Acestora li se vor adaugă cele
care vor fi înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către DG, SPAS-locale, ONG-uri,
fie de către acestea împreună prin contracte de parteneriat.
Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un
dispecerat şi un centru resursă, care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,
prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite. În baza
analizelor periodice, se vor putea anticipa posibilităţile locale de răspuns la nevoile stringente, se
vor putea dezvolta serviciile sociale cu caracter specific/adaptat precum şi crearea de noi tipuri de
servicii.
Dezvoltarea în timp a reţelei are drept principal scop reducerea instituţionalizării
persoanelor cu nevoi şi creşterea prevenirii în domeniul asigurărilor sociale (fig. 2.2), crescând
astfel atât eficienţa utilizării fondurilor alocate, cât şi gradul de acoperire al unei palete mai largi
de nevoi.
Fig. 7.2. Principalele efecte ale dezvoltării reţelei
Instituţionalizare
Prevenire
Costuri Beneficiari
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
7.5.
Pla
n de
impl
emen
tare
286
Obi
ectiv
e R
ezul
tate
In
dica
tori
Term
en
SCO
P: O
feri
rea
unui
mod
el d
e al
ocar
e ef
icie
ntă
a re
surs
elor
(um
ane,
fina
ncia
re, m
ater
iale
info
rmaţ
iona
le) p
entr
u a
se a
sigu
ra
dezv
olta
rea
soci
ală
a ju
deţu
lui p
rin
reor
gani
zare
a si
stem
ului
de
asis
tenţă
soci
ală
al ju
deţu
lui S
ibiu
în sc
opul
efic
ient
izăr
ii ac
tivităţil
or d
in c
adru
l Ser
vici
ilor
de A
sist
enţă
Soc
ială
şi c
reşt
erii
calităţ
ii vi
eţii
bene
ficia
rilo
r.
O.1
Opt
imiz
area
act
ivităţil
or sp
ecifi
ce si
stem
ului
de
prot
ecţie
(ins
tituţ
iona
lizar
e) în
scop
ul r
educ
erii
cost
urilo
r pr
in scăd
erea
in
trăr
ilor
în si
stem
şi c
reşt
erea
efic
ienţ
ei m
anag
eria
le.
.1. R
eorg
aniz
area
DG
în ra
port
cu n
eces
ităţil
e im
puse
de
dina
mic
a be
nefic
iaril
or şi
pro
blem
atic
ii ac
esto
ra p
e to
ată
perio
ada
impl
emen
tării
M
P.1
.1.
Relo
care
a as
iste
nţilo
r so
cial
i (m
anag
eri
de
caz/
re
spon
sabi
li) la
niv
el d
e ce
ntre
/ un
ităţi
în
scop
ul
efic
ient
izăr
ii in
terv
enţii
lor
în
rezo
lvar
ea
cazu
rilo
r
Efic
ient
izar
ea m
anag
emen
tulu
i de
caz
Asi
stenţii
so
cial
i vo
r av
ea
la
disp
oziţi
e ec
hipa
plu
ridis
cipl
inară
din
fieca
re c
entru
A
sist
enţii
soc
iali
vor f
i apr
oape
de
asis
tat
Asi
stenţii
so
cial
i vo
r pu
tea
desfăş
ura
activ
ităţi
spec
ifice
cu
cl
ienţ
ii D
osar
ele
bene
ficia
rilor
vor
fi
la
cent
re,
la
DG
ur
mân
d să
ge
stio
neze
doa
r baz
a de
dat
e C
entre
le v
or a
vea
asis
tenţ
i soc
iali
în e
chip
a pl
urid
isci
plin
ară
Circ
uitu
l in
form
aţio
nal
nefr
agm
enta
t
Num
ărul
asi
stenţil
or s
ocia
li ca
re
vor l
ucra
în c
entre
/ un
ităţi
Cen
trele
vo
r av
ea
asis
tenţ
i so
cial
i în
ec
hipa
pl
urid
isci
plin
ară
Stat
ele
de fu
ncţiu
ni p
e ce
ntre
D
osar
ele
anga
jaţil
or
Inte
rvenţii
le s
peci
fice
în c
adru
l ce
ntre
lor
Flux
ul in
form
aţio
nal
Proc
edur
ile d
e ex
tern
aliz
are
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
Sfârşi
tul a
nulu
i 201
0
.1.2
. Ex
tern
aliz
area
ser
vici
ului
/
com
part
imen
tulu
i As
iste
nţă
Mat
erna
lă d
in s
truc
tura
DG
sf
Creşt
erea
cal
ităţii
serv
iciu
lui
Efic
ienţ
a m
anag
eria
lă
a se
rvic
iulu
i
Proc
edur
ile d
e ex
tern
aliz
are
Proc
edur
ile d
e lic
itaţie
R
apoa
rtele
de
mon
itoriz
are şi
Până
la sf
ârşi
tul a
nulu
i 201
0
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
2010
Util
izat
rea
expe
rtize
i co
ntra
ctan
tulu
i ev
alua
re
.1.3
. a.
Ex
tern
aliz
area
un
or
post
uri
afer
ente
st
atel
or
de
funcţiu
ni l
a ni
vel
de c
entr
e (c
u pe
rson
alita
te ju
ridi
că)
/ la
nive
l D
G
Aco
lo
unde
ex
istă
de
ficit
de
spec
ialiş
ti,
resu
rsel
e so
cietăţ
ii ci
vile
, so
cietăţ
ilor
com
erci
ale,
ca
bine
tele
spe
cial
izat
e (e
xper
tiză,
sp
ecia
lişti)
vor
fi u
tiliz
ate
optim
. V
a fi
acop
erit
defic
itul
de
pers
onal
Proc
edur
ile d
e ex
tern
aliz
are
Proc
edur
ile d
e lic
itaţie
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Până
la
sf
ârşi
tul
impl
emen
tării
MP
.1.3
. b. E
xter
naliz
area
eta
piza
tă a
un
or
serv
icii/
co
mpa
rtim
ente
/bir
ouri
di
n ca
drul
DG
(jur
idic
, aud
it, e
tc)
Efic
ient
izar
ea
şi
optim
izar
ea
activ
ităţil
or sp
ecifi
ce.
Red
ucer
ea c
ostu
rilor
C
reşt
erea
efic
ienţ
ei in
stituţio
nale
C
reşt
erea
gra
dulu
i de
satis
facţ
ie a
l be
nefic
iaril
or
Proc
edur
ile d
e ex
tern
aliz
are
Proc
edur
ile d
e lic
itaţie
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Până
la
sf
ârşi
tul
impl
emen
tării
MP
.2. R
estru
ctur
area
uni
tăţil
or D
G.2
.1.
Impl
emen
tare
a un
or
proi
ecte
pe
ntru
al
inie
rea
la
stan
dard
e a
unor
un
ităţi
din
cadr
ul /
subo
rdin
ea D
G
Rea
bilit
area
şi
ex
tinde
rea
CIA
/CR
R D
umbrăv
eni
Rea
bilit
area
şi
ex
tinde
rea
CIA
A
gnita
R
eabi
litar
ea şi
ex
tinde
rea
CP
Orla
t şi C
P G
ulliv
er
Dos
arel
e de
pro
iect
R
ezul
tate
le p
roie
ctel
or
Pana
la sf
201
3
.2.2
. R
eloc
area
uno
r be
nefic
iari
din
cent
re
pent
ru
creş
tere
a gr
adul
ui
de
utili
zare
a
unor
sp
aţii
exis
tent
e, p
entru
alin
iere
a m
ai
bună
la
st
anda
rdel
e ex
iste
nte
în
dom
eniu
l fu
ncţio
nării
şi
pent
ru c
reşt
erea
ca
lităţ
ii vi
eţii
asis
taţil
or
Creşt
erea
gra
dulu
i de
util
izar
e a
unor
sp
aţii
exis
tent
e,
pent
ru
alin
iere
a m
ai b
ună
la st
anda
rde
Creşt
erea
cal
ităţii
vieţii
asi
staţ
ilor
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
In
stru
men
tele
de
măs
urar
e a
grad
ului
de
sa
tisfa
cţie
al
be
nefic
iaril
or/c
lienţ
ilor.
Perm
anen
t
.2.3
. Sc
him
bare
a de
stin
aţie
i un
or
Cre
area
uno
r se
rvic
ii fle
xibi
le ş
i R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
Pâ
nă
la
sfarşi
tul
287
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
cent
re (d
in C
P în
CIA
, din
CZ
în
UID
, et
c)
(vez
i va
riant
e)
perm
anen
t în
fu
nctie
de
di
nam
ica
nevo
ilor
adap
tabi
le d
inam
icii
prob
lem
elor
so
cial
e şi
resu
rsel
or e
xist
ente
ev
alua
re
Proi
ecte
le
de
dezv
olta
re
inst
ituţio
nală
impl
emen
tării
MP
1.3
Creşt
erea
resp
onsa
bilităţ
ii şe
filor
de
cent
re (p
entru
cop
ii).3
.1. C
reşt
erea
put
erii
de d
eciz
ie a
şe
filor
de
ce
ntre
, as
umar
ea
răsp
unde
rii şi
de
lega
rea
de
auto
ritat
e în
act
ul m
anag
eria
l
Efic
ient
izar
ea
sist
emul
ui
man
ager
ial
Rap
idita
tea
deci
zion
ală
Hotăr
ârile
Con
siliu
lui J
udeţ
ean
Sibi
u pr
ivin
d cr
eşte
rea
resp
onsa
bilităţ
ii şe
filor
de
cent
re
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
Pr
oiec
tele
de
de
zvol
tare
in
stituţio
nală
R
OF,
RO
I
Înce
pând
cu
anul
201
0
.3.2
. Efe
ctua
rea
optim
ă şi
faci
lă a
ac
hiziţii
lor
avân
d ca
sc
op
prin
cipa
l re
duce
rea
chel
tuie
lilor
pe
ba
za
iden
tificăr
ii re
ale
a ne
cesi
tăţil
or
din
unita
tea
coor
dona
tă p
erm
anen
t.
Red
ucer
ea c
heltu
ielil
or
A
naliz
e so
cio
econ
omic
e R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Perm
anen
t
.3.4
. St
abili
rea
indi
cato
rilor
de
pe
rfor
manţă
în
si
stem
ul
de
eval
uare
a m
anag
erilo
r
Conşt
ient
izar
ea
man
ager
ilor
de
cent
re
priv
ind
impo
rtanţ
a re
alizăr
ii ob
iect
ivel
or p
ropu
se
Cap
acita
tea
de
auto
eval
uare
a
şefil
or d
e ce
ntre
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
Înce
pând
cu
anul
201
0
. O
ptim
izar
ea a
ctiv
ităţil
or d
e pr
even
ire
a in
stitu
ţiona
lizăr
ii pr
in c
rear
ea e
tapi
zată
de
reţe
le î
n sc
opul
sat
isfa
ceri
i ne
voilo
r sp
ecifi
ce c
ateg
oriil
or d
e be
nefic
iari
/ c
lienţ
i (p
otenţia
li be
nefic
iari
/ po
tenţ
iali
clie
nţi),
cu
inte
nţia
rea
lizăr
ii un
ei s
truc
turi
in
tegr
ate
de se
rvic
ii so
cial
e ad
apta
te.
.1
. C
rear
ea u
nei
reţe
le j
udeţ
ene
de s
ervi
cii
de a
sist
enţă
soc
iom
edic
ală
la d
omic
iliu
prin
org
aniz
area
de
serv
icii
soci
ale
com
unita
re
înce
pând
cu
2010
288
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
.1.
Iden
tific
area
un
or
Con
silii
Lo
cale
di
spus
e să
co
finanţe
ze
prog
ram
ul
Reţ
ele
judeţe
ne
de
serv
icii
de
asis
tenţă
soci
omed
icală
la d
omic
iliu
Pune
rea
în p
ract
ică
a at
ribuţ
iilor
C
L în
dom
eniu
l as
iste
nţei
soc
iale
în
ge
nera
l şi
în
do
men
iul
serv
iciil
or d
e as
iste
nţă
soci
ală
în
spec
ial.
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
R
ezul
tate
le n
egoc
ieril
or
Prog
ram
ul
reţe
le
judeţe
ne
de
serv
icii
de
asis
tenţă
soci
omed
icală
la d
omic
iliu
prin
or
gani
zare
a de
ser
vici
i so
cial
e co
mun
itare
înce
pând
cu
2010
Înce
pând
cu
anul
201
0
.2. I
mpl
emen
tare
a pr
oced
urilo
r de
licitaţie
pen
tru p
rogr
amul
Reţ
ele
judeţe
ne d
e se
rvic
ii de
asi
stenţă
so
ciom
edic
ală
la d
omic
iliu
Asi
gura
rea
cond
iţiilo
r op
time
de
funcţio
nare
a
reţe
lelo
r în
co
nfor
mita
te
cu
legi
slaţ
ia
în
vigo
are
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
0
.3. D
emar
area
pro
gram
ului
Reţ
ele
judeţe
ne d
e se
rvic
ii de
asi
stenţă
so
ciom
edic
ală
la d
omic
iliu
prin
pr
oiec
te p
unct
uale
în
care
sun
t im
plic
ate
Con
silii
Loc
ale
Impl
emen
tare
a un
ui p
rogr
am p
e m
odel
eu
rope
an
men
it să
ră
spun
dă p
robl
emat
icii
soci
ale
de
la n
ivel
ul ju
deţu
lui S
ibiu
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
0
.4.
Extin
dere
a pr
oiec
telo
r pu
nctu
ale
din
prog
ram
ul R
eţel
e ju
deţe
ne d
e se
rvic
ii de
asi
stenţă
so
ciom
edic
ală
la d
omic
iliu,
la
nive
lul j
udeţ
ului
Sib
iu p
ana
la s
f 20
14.
Dis
emin
area
inf
orm
aţiil
or p
rivin
d fu
ncţio
nare
a în
reţ
ea a
ser
vici
ilor
soci
ale.
Pr
elua
rea
de
către
al
te
Cl
a m
odel
ului
de
bune
pra
ctic
i
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Până
la sf
ârşi
tul a
nulu
i 201
4
.2. C
rear
ea u
nei r
eţel
e ju
deţe
ne d
e C
entre
de
Zi ş
i Cen
tre d
e C
onsi
liere
pen
tru c
opil şi
fam
ilie
prin
org
aniz
area
de
serv
icii
com
unita
re
spec
ifice
înce
pând
cu
2013
până
la sf
201
5 .1
. Id
entif
icar
ea
unor
C
onsi
lii
Loca
le
disp
use
să
cofin
anţe
ze
prog
ram
ul
Reţ
ele
judeţe
ne
de
Cen
tre
de
Zi şi
C
entre
de
Pune
rea
în p
ract
ică
a at
ribuţ
iilor
C
L în
dom
eniu
l as
iste
nţei
soc
iale
în
ge
nera
l şi
în
do
men
iul
serv
iciil
or d
e as
iste
nţă
soci
ală
în
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
R
ezul
tate
le n
egoc
ieril
or
Prog
ram
ul
reţe
le
judeţe
ne
de
Înce
pând
cu
anul
201
3
289
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
Con
silie
re
pent
ru
copi
l şi
fa
mili
e sp
ecia
l. se
rvic
ii de
as
iste
nţă
soci
omed
icală
la d
omic
iliu
prin
or
gani
zare
a de
ser
vici
i so
cial
e co
mun
itare
înce
pând
cu
2010
.2
. Im
plem
enta
rea
proc
edur
ilor d
e lic
itaţie
pen
tru p
rogr
amul
Reţ
ele
judeţe
ne
de
Cen
tre
de
Zi şi
C
entre
de
C
onsi
liere
pe
ntru
co
pil ş
i fam
ilie
Asi
gura
rea
cond
iţiilo
r op
time
de
funcţio
nare
a
reţe
lelo
r în
co
nfor
mita
te
cu
legi
slaţ
ia
în
vigo
are
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
3
.3. D
emar
area
pro
gram
ului
Reţ
ele
judeţe
ne
de
Cen
tre
de
Zi şi
C
entre
de
C
onsi
liere
pe
ntru
co
pil şi
fa
mili
e pr
in
proi
ecte
pu
nctu
ale
în c
are
sunt
impl
icat
e
Con
silii
Loc
ale
Impl
emen
tare
a un
ui p
rogr
am p
e m
odel
eu
rope
an
men
it să
ră
spun
dă p
robl
emat
icii
soci
ale
de
la n
ivel
ul ju
deţu
lui S
ibiu
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
3
.4.
Extin
dere
a pr
oiec
telo
r pu
nctu
ale
din
prog
ram
ul R
eţel
e ju
deţe
ne
de
Cen
tre
de
Zi şi
C
entre
de
C
onsi
liere
pe
ntru
co
pil
şi
fam
ilie,
la
ni
velu
l ju
deţu
lui S
ibiu
.
Dis
emin
area
inf
orm
aţiil
or p
rivin
d fu
ncţio
nare
a în
reţ
ea a
ser
vici
ilor
soci
ale.
Pr
elua
rea
de
către
al
te
Cl
a m
odel
ului
de
bune
pra
ctic
i
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Până
la sf
ârşi
tul a
nulu
i 201
5
.3.C
rear
ea u
nei r
eţel
e ju
deţe
ne d
e C
entre
de
Info
rmar
e şi
Cen
tre d
e V
olun
taria
t prin
org
aniz
area
de
serv
icii
com
unita
re sp
ecifi
ce în
cepâ
nd
cu a
nul 2
014
pana
la sf
201
6.
.1.
Iden
tific
area
un
or
Con
silii
Lo
cale
di
spus
e să
co
finanţe
ze
prog
ram
ul
Reţ
ele
judeţe
ne
de
Cen
tre d
e In
form
are şi
Cen
tre d
e V
olun
taria
t
Pune
rea
în p
ract
ică
a at
ribuţ
iilor
C
L în
dom
eniu
l as
iste
nţei
soc
iale
în
ge
nera
l şi
în
do
men
iul
serv
iciil
or d
e as
iste
nţă
soci
ală
în
spec
ial.
Rap
oarte
le
de
mon
itoriz
are
şi
eval
uare
R
ezul
tate
le n
egoc
ieril
or
Prog
ram
ul
reţe
le
judeţe
ne
de
serv
icii
de
asis
tenţă
soci
omed
icală
la d
omic
iliu
prin
or
gani
zare
a de
ser
vici
i so
cial
e
Înce
pând
cu
anul
201
4
290
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
com
unita
re în
cepâ
nd c
u 20
10
.2. I
mpl
emen
tare
a pr
oced
urilo
r de
licitaţie
pen
tru p
rogr
amul
Reţ
ele
judeţe
ne d
e C
entre
de
Info
rmar
e şi
Cen
tre d
e V
olun
taria
t.
Asi
gura
rea
cond
iţiilo
r op
time
de
funcţio
nare
a
reţe
lelo
r în
co
nfor
mita
te
cu
legi
slaţ
ia
în
vigo
are
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
4
.3. D
emar
area
pro
gram
ului
Reţ
ele
judeţe
ne d
e C
entre
de
Info
rmar
e şi
Cen
tre d
e V
olun
taria
t, pr
in
proi
ecte
pun
ctua
le î
n ca
re s
unt
impl
icat
e C
onsi
lii L
ocal
e
Impl
emen
tare
a un
ui p
rogr
am p
e m
odel
eu
rope
an
men
it să
ră
spun
dă p
robl
emat
icii
soci
ale
de
la n
ivel
ul ju
deţu
lui S
ibiu
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Înce
pând
cu
anul
201
4
.4.
Extin
dere
a pr
oiec
telo
r pu
nctu
ale
din
prog
ram
ul R
eţel
e ju
deţe
ne
de
Cen
tre
de
Zi şi
C
entre
de
Con
silie
re,
la n
ivel
ul
judeţu
lui S
ibiu
.
Dis
emin
area
inf
orm
aţiil
or p
rivin
d fu
ncţio
nare
a în
reţ
ea a
ser
vici
ilor
soci
ale.
Pr
elua
rea
de
către
al
te
Cl
a m
odel
ului
de
bune
pra
ctic
i
Dos
arul
pro
gram
ului
R
apoa
rtele
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
Până
la sf
arşi
tul a
nulu
i 201
6.
.4.
Cre
area
de
noi
reţe
le d
e se
rvic
ii de
pre
veni
re a
ins
tituţ
iona
lizăr
ii în
fun
cţie
de
evol
uţia
din
amic
ii pr
oble
mel
or s
ocia
le l
a ni
velu
l ju
deţu
lui S
ibiu
, car
e să
răsp
undă
nev
oilo
r şi r
esur
selo
r loc
ale.
Ace
st o
biec
tiv v
a fi
real
izat
per
man
ent
O.3
. For
mar
ea c
ontin
uă a
per
soan
elor
din
sis
tem
în b
aza
unui
pla
n de
for
mar
e ad
apta
t ne
voilo
r sp
ecifi
ce r
olul
ui ş
i sta
tusu
lui
fiecă
rui a
ngaj
at (î
ncep
ând
cu 2
010
odat
a cu
pro
iect
ul p
ropu
s a fi
dep
us p
e PO
SDR
U) A
cest
obi
ectiv
va
fi re
aliz
at p
erm
anen
t O
.4. I
niţie
rea
unor
cam
pani
i de
info
rmar
e şi
conşt
ient
izar
e a
cetăţe
nilo
r ju
deţu
lui p
rivi
nd p
robl
emat
ica
soci
ală.
Ace
st o
biec
tiv
va fi
rea
lizat
per
man
ent
O.5
. A
sigu
rare
a co
ordo
nări
i d
e că
tre
DG
a f
uncţ
ionă
rii
reţe
lelo
r pr
in e
valu
area
con
tinuă
a n
evoi
lor şi
res
urse
lor
loca
le
stru
ctur
ate
pe b
aza
info
rmaţ
iilor
col
ecta
te d
e la
str
uctu
rile
adm
inis
traţ
iilor
pub
lice
loca
le.
Ace
st o
biec
tiv v
a fi
real
izat
pe
rman
ent
O.6
. Im
plem
enta
rea
unui
Mec
anis
m e
xter
n de
mon
itori
zare
şi e
valu
are
a im
plem
entă
rii M
P în
cepâ
nd c
u 20
10, p
ână
în 2
012
si
posi
bil t
rans
fer,
per
man
et
O.6
.1: C
once
pere
a şi
apl
icar
ea
unui
mec
anis
m e
xter
n de
m
onito
rizar
e şi
eva
luar
e a
impl
emen
tării
Mas
terp
lanu
lui î
n
Ofe
ră o
pla
tformă
info
rmaţ
iona
lă
obie
ctivă,
coe
rentă şi
con
tinuă
ce
perm
ite e
chip
ei d
e im
plem
enta
re
să i
a de
cizi
i in
form
ate
în o
rice
Dos
arul
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
291
MASTER
PLAN ‐ ASISTEN
ȚĂ SOCIALĂ
– JU
DEȚUL SIBIU
292
dom
eniu
l asi
stenţe
i soc
iale
din
ju
deţu
l Sib
iu.
etapă
a im
plem
entă
rii
Mas
terp
lanu
lui;
Cre
ează
re
spon
sabi
litat
e şi
pe
rmite
ut
iliza
rea
efic
ientă
a re
surs
elor
, re
spec
tare
a te
rmen
elor
de
im
plem
enta
re,
mod
elar
ea
dina
mică
a M
aste
rpla
nulu
i, fo
rmul
area
de
re
com
andă
ri de
acţiu
ni
core
ctiv
e şi
în
văţa
rea
cont
inuă
; U
n flu
x in
form
aţio
nal c
ontin
uu ş
i co
eren
t O
.6.2
: Con
cepe
rea şi
apl
icar
ea
unui
mec
anis
m e
xter
n de
m
onito
rizar
e şi
eva
luar
e a
furn
izăr
ii se
rvic
iilor
de
asis
tenţă
soci
ală
din
judeţu
l Sib
iu
dezv
olta
te c
a ur
mar
e a
impl
emen
tării
pre
zent
ului
M
aste
rpla
n.
Gen
erea
ză
o cr
eşte
re
sem
nific
ativă
a re
spon
sabi
lităţ
ii la
ni
velu
l tu
turo
r st
ruct
urilo
r im
plic
ate
în f
urni
zare
a de
ser
vici
i so
cial
e;
Dev
elop
ează
co
ntin
uu
real
itate
a so
cială şi
um
ană
a be
nefic
iaril
or
sist
emul
ui d
e as
iste
nţă
soci
ală;
Dos
arul
de
m
onito
rizar
e şi
ev
alua
re
7. V
alor
ifica
rea
pote
nţia
lulu
i loc
al p
rin
crea
rea
unui
sis
tem
de
stru
ctur
i par
tene
rial
e re
ale şi
act
ive
cu s
ocie
tate
a ci
vilă
pen
tru
acop
erir
ea n
evoi
lor
zona
le d
e se
rvic
ii so
cial
e. A
cest
obi
ectiv
va
fi re
aliz
at p
erm
anen
t 8
.Res
pons
abili
zare
a as
istaţil
or ş
i val
orifi
care
a po
tenţ
ialu
lui a
cest
ora
pe b
aza
pro
iect
elor
de
dezv
olta
re in
divi
duală
adap
tate
. A
cest
obi
ectiv
va
fi re
aliz
at A
cest
obi
ectiv
va
fi re
aliz
at p
erm
anen
t.
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
7.6. Planul de investiţii Analiza evoluţiei bugetului pentru domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu în
perioada 2005 – 2006 indică o creştere constantă a acestuia, atât în lei cât şi în euro. Aceste
evoluţii sunt prezentate în graficele următoare şi vor fi analizate în cele ce urmează.
Evoluția bugetului total destinat asistenței socialeJudețul Sibiu - perioada 2005 - 2009
exprimat în mii Lei
19709,30
27818,03
31201,19
38392,64
45388,07
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
2005 2006 2007 2008 2009*
Evoluţia în lei reflectă o creştere destul de accentuată şi continuă, a cărei tendinţă este,
relativ liniară, cu mici variaţii în plus (în anul 2006) sau în minus (în anul 2007). Însă media de
creştere finală, până în anul 2009 (cu menţiunea că pentru anul 2009 a fost prognozat un buget pe
întreg anul prin dublarea sumei existente pe primul semestru) este una liniară.
Creşterea totală a acestor cheltuielilor bugetare din acest sector, raportată la anul 2005
este de 132,54%. Cea mai mare creştere relativă s-a înregistrat în anul 2006 faţă de 2005, aceasta
fiind de 41%.
Referindu-ne la evoluţia aceluiaşi buget, exprimat de această dată în euro, creşterea există
şi în acest caz, însă tendinţa înregistrată este una de creştere logaritmică. În termeni reali, ratele
de creştere înregistrate sunt mult mai mari la începutul perioadei cu tendinţe de scădere destul de
accentuată către sfârşitul perioadei analizate.
293
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Trebuie precizat faptul că pentru realizarea acestei analize s-a plecat de la bugetele în
domeniul social înregistrate în perioada 2005 – 2008, fiind luat în calcul un curs mediu înregistrat
pentru fiecare an în parte, curs preluat de pe site-ul BNR. Astfel cursul mediu înregistrat pentru
fiecare an este următorul: în 2005 – 3,6234 lei, în 2006 – 3,5245 lei, în 2007 – 3,3373 lei, în 2008
– 3,6827 lei, iar pentru primul semestru al anului 2009 – 4,2293 lei.
Acest lucru demonstrează faptul că în ultima parte a perioadei analizate se realizează o
anumită stabilizare a nivelului bugetului judeţean în domeniul asistenţei sociale, deşi în această
perioadă au apărut câteva centre noi subordonate DGASPC Sibiu.
Evoluția bugetului total destinat asistenței sociale Județul Sibiu - perioada 2005 - 2009
exprimat în Euro
10731817104251369349232
7892760
5439450
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
2005 2006 2007 2008 2009*
În baza Caietului de sarcini au fost prognozate două tipuri de scenarii privind evoluţia
acestora, o variantă pesimistă care prevede o creştere anuală de aproximativ 2-3% şi o variantă
optimistă care prevede creşteri anuale ale bugetului ceva mai ridicate, în medie de 5-6%. Evoluţia
acestor bugete, în ambele variante sunt prezentate în graficul următor.
294
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Prognoza evoluției bugetului prevăzut pentru sectorul asistenței sociale în județul Sibiu - în mii lei
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Varianta pesimistăVarianta optimistă
Varianta pesimistă 41592 43048 44339 45492 46675
Varianta optimistă 41592 44985 47231 49870 52862
2009* 2010 2011 2012 2013
Suma prognozată pentru anul 2009 ca fiind de referinţă pentru stabilirea bugetelor viitoare
este de 41.592 mii lei, fiind deja, relativ, depăşită de extrapolarea cheltuielilor bugetare
prezentată la începutul analizei – 45.388 lei prognozat la finalul anului 2009.
Din punctul de vedere al evoluţiei inflaţiei previziunile sunt prezentate în continuare,
conform unor elemente preluate din documentele BNR.
295
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
La sfârşitul trimestrului II al anului 2009, rata anuală a inflaţiei s-a situat cu 0,5 puncte
procentuale sub nivelul prognozat în Raportul asupra inflaţiei din luna mai. Severitatea peste
aşteptări a contracţiei activităţii economice în trimestrul I şi anticipările nefavorabile pentru
trimestrul II sugerează însă acumularea unui deficit de cerere substanţial. Perioada de timp
necesară intensificării efectelor dezinflaţioniste ale acestuia reprezintă o importantă sursă de
incertitudine cu privire la perspectivele inflaţiei.
În prima parte a trimestrului II a continuat evoluţia descendentă a deficitului de cont
curent. Corecţia inevitabilă a dezechilibrului extern, începută în trimestrul IV 2008, a fost
augmentată de impactul penuriei resurselor de finanţare externe, declanşate de criza globală.
Viteza cu care se produce această corecţie ridică problema unei posibile ajustări excesive a
economiei naţionale, reflectată în declinul abrupt al importurilor pe seama contracţiei cererii
interne, chiar dacă este probabil ca cea mai mare parte a corecţiei deficitului extern să fi avut loc
în prima parte a anului curent.
Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la sfârşitul
anului 2009 la nivelul de 4,3 la sută, cu 0,1 puncte procentuale sub cel prognozat în Raportul
asupra inflaţiei din luna mai 2009. Pentru sfârşitul anului 2010 se prevede reducerea ratei
inflaţiei la 2,6 la sută, nivel situat atât sub cel al ţintei centrale (3,5 la sută), cât şi sub valoarea
prognozată anterior (2,8 la sută).
Luând în calcul aceste elemente se poate face o prognoză privind evoluţia bugetului în
următoarea perioadă de timp. Se poate observa faptul că există o creştere uşoară, cu valorile
prognozate pentru inflaţie – 3,5% în 2010, 2,9% în 2011 şi 2,7% în 2012 şi 2013. Pe baza acestei
prognoze se observă că această evoluţie se poate încadra în varianta optimistă de buget stabilită în
Caietul de sarcini.
296
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Previzunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru perioada 2010 - 2013 luând în calcul prognozele privind evoluția inflației -
exprimat în mii lei
5128050030486204697645388
38392
31201
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*
Însă această evoluţie ia în calcul doar creşterile bazate pe evoluţia inflaţiei, dar nu are în
vedere şi alte eventuale creşteri salariale sau necesarul de investiţii.
Dacă luăm în calcul evoluţiile bugetului înregistrate în perioada anterioară 2005 – 2009 şi
păstrăm media ratei de creştere din această perioadă şi pentru anii 2010 – 2013, se ajunge la sume
mult mai mari, la un nivel aproape dublu faţă de bugetele prognozate de Consiliul Judeţean Sibiu.
Însă este greu de crezut că această evoluţie se va manifesta, pentru că în perioada anterioară
studiată au fost înregistrate mai multe evenimente care au dus la creşterea bugetului – creşteri
salariale, suplimentarea unor venituri în domeniul asistenţei sociale. Acest lucru reflectă
necesitatea stringentă de reorganizare şi regândire a activităţii din acest domeniu pentru reducerea
costurilor, eficientizarea activităţii şi creşterea satisfacţiei beneficiarilor.
297
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Previziunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru perioada 2010 - 2013 având în vedere creșterea bugetului înregistrată în
perioada 2005 - 2006 - în mii lei
88860
75305
6381854083
453883839231201
0100002000030000400005000060000700008000090000
100000
2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*
Pornind de la analiza bugetului din anul 2009 în cele ce urmează vor fi prezentate mai
multe variante de scenarii posibile.
Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013
Personal 33845 33845 33845 33845 33845
Bunuri 10700 10700 11128 11573 11920
Ajut.
Sociale 300 312 323 332 340
Investiţii 400 -- -- -- 570
Total 45245 44857 45296 45750 46673
Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675
Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862
Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1807 +957 +258 -
Cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul anului 2009, aşa cum reiese şi din
analiza economică prezentată în cadrul capitolului 3, este destinată cheltuielilor de personal –
74,80%, a doua poziţie bugetară este cea destinată cheltuielilor aferente bunurilor şi serviciilor –
23,65%. O proporţie foarte mică este destinată cheltuielilor cu ajutoarele sociale pentru 298
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
beneficiarii din centrele de plasament (copii) – 0,67% şi investiţiilor (cheltuielilor de capital) –
0,88%.
O primă observaţie, făcută şi anterior, este aceea că bugetul prevăzut în caietul de sarcini
aferent anului 2009, va fi depăşit substanţial în fapt în execuţia bugetară reală a anului 2009. A
doua observaţie este aceea că nivelul cheltuielilor de capital este nesemnificativ, proporţia din
total fiind extrem de mică.
457504529644857
45245
41592
43048
44339
46675
45492
39000
40000
41000
42000
43000
44000
45000
46000
47000
48000
2009 2010 2011 2012 2013
Previziuni privind evoluția bugetului Varianta pesimista propusa de CJS
Prima prognoză a evoluţiei cheltuielilor pentru anii 2010 – 2013, prezentată în primul
tabel, pleacă de la următoarele premise:
• cheltuielile de personal, care au înregistrat în anii 2007 – 2008 creşteri substanţiale, vor
rămâne în perioada menţionată (2010 – 2013) la acelaşi nivel, având în vedere şi
condiţiile crizei economice care vor limita creşterile salariale în sectorul bugetar
• reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal nu pot fi înregistrate, fiind puţin
probabil a se realiza asemenea restructurări care să ducă la scăderi substanţiale ale
cheltuielilor de personal
299
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din
anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a
inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013)
• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute
creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012, 2,5%
- 2013).
Se constată faptul că, sub nici o formă, luând în calcul premisele menţionate, nu ne putem
încadra în sumele prevăzute în bugetul pesimist prognozat de către Consiliul Judeţean Sibiu.
În primii trei ani ai perioadei de prognoză, fără a prevedea cheltuieli de capital
(investiţii), se înregistrează depăşiri bugetare semnificative – în 2010 o depăşire bugetară în
valoare 1807 mii lei, în 2011 o depăşire bugetară în valoare de 957 mii lei, iar în 2012 o depăşire
bugetară în valoare de 258 mii lei. Primul an în care ne vom putea încadra în bugetul propus
(varianta pesimistă) este anul 2013. Tot acesta este şi primul an în care, luând în calcul premisele
prezentate, pot fi angajate şi cheltuieli de capital în valoare de 570 mii lei.
Toate aceste aspecte ne conduc spre ideea că varianta de buget pesimist propusă este
neviabilă, chiar în varianta minimizării la maxim a cheltuielilor, mai ales a celor de personal.
Astfel vom lua în continuare în calcul varianta în care ne vom raporta la propunerea
optimistă a bugetului. Vom lua ca bază de plecare în efectuarea previziunilor aceleaşi date
înregistrate în anul 2009, dar vom avea în vedere alte premise de calcul. Acestea vor fi
următoarele:
• cheltuielile de personal vor fi stagnate în anul 2010, în raport cu anul 2009, fiind apoi
prognozate creşteri anuale ale acestora în valori ceva mai mari decât indicele prognozat
al inflaţiei – 3,5% în 2011, 5% în 2012, 6% în 2013 – considerăm că aceasta este o
evoluţie mult mai previzibilă pentru perioada analizată
• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din
anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a
inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013) – identic cu cele
prevăzute în varianta anterioară
300
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute
creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012,
2,5% - 2013).
Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013
Personal 33845 33845 35029,58 36781,05 38987,92
Bunuri 10700 10700 11128,00 11573,12 11920,31
Ajut.
Sociale 300 312 322,92 332,61 340,92
Investiţii 400 128 750,00 1183,00 1612,00
45245 44985 47230,5 49869,78 52861,15
Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675
Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862
Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1937 +2891,50 +4377,78 +6186,15
Diferenţe faţă de bugetul optimist 0 -0,51 -0,22 -0,85
Raportându-ne la previziunile din varianta optimistă a bugetului prezentat putem observa
faptul că, prin limitarea cheltuielilor de personal şi a celor de bunuri şi servicii în anul 2010 la
valorile celor înregistrate în anul precedent pot fi prevăzute cheltuieli de capital în valoare de 128
mii lei, care pot fi valorificate pentru depunerea contribuţiilor necesare (2% din valoarea
proiectelor) pentru implementarea celor trei proiecte de renovare şi restructurare propuse, – 1.
CP Orlat şi CP Gulliver, str. Hegel; 2. CITO Dumbrăveni; 3. CIA Agnita – cât şi pentru
începerea demarării realizării reţelelor pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor.
301
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
45492
44339
43048
41592
4667544985
47231
49870
52862
41592
45245
44985
47231
49869
52861
39000
41000
43000
45000
47000
49000
51000
53000
55000
1 2 3 4 540000
42000
44000
46000
48000
50000
52000
54000
Varianta pesimista propusa de CJSVarianta optimista propusa de CJSPreviziuni privind evoluția bugetului
Se observă faptul că suma alocată cheltuielilor de capital este din ce în ce mai mare,
reprezentând, astfel, o pondere tot mai însemnată în totalul bugetului (2010 – 0,3%, 2001 –
1,56%, 2012 – 2,37%, 2013 – 3,05%), putând astfel fi finanţate o serie de alte proiecte, care sunt
prevăzute ca obiective strategice în prezentul masterplan. Aceasta pe fondul previzionării şi unor
elemente de măriri salariale care ţin cont de condiţiile macroeconomice prognozate şi pe fondul
unor creşteri a cheltuielilor de bunuri servicii şi ajutoare sociale, care ţin cont de prognozele de
evoluţie ale inflaţiei. De asemenea, implementarea în timp a reţelelor de îngrijire la domiciliu şi
a celorlalte tipuri de reţele, vor putea influenţa pozitiv bugetele, prin faptul că vor creşte
măsurile de prevenire, vor reduce intrările în sistemul instituţionalizat, putând, astfel, diminua o
serie de cheltuieli – în principiu cele de personal şi cele de bunuri şi servicii, degrevând, astfel
302
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
bugetul CJ Sibiu şi permiţând astfel alocarea acestor resurse financiare către alte proiecte sau în
consolidarea unor proiecte în derulare.
Plan de investiţii
2010 2011 2012 2013
Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect
1 Dumbrăveni
Total Proiect 1 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458
Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect
2 Agnita
Total Proiect 2 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458
Buget CJ 58.824 19.608 19.608 19.608
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725Proiect
3 Gulliver + Orlat
Total Proiect 3 3.000.000 86.000 971.333 971.333 971.333
Buget CJ 905.010 258.862 634.122 12.026
Fonduri atrase 0 0 0 Proiect
4 Spartacus
Total Proiect 4 905.010 258.862 634.122 12.026
Buget CJ 56.479 22.100 29.467 4.911
Fonduri atrase 2.767.491 1.082.931 1.443.908 240.651 Proiect
5
Extindere UAMS
Sălişte Total Proiect 5 2.823.970 1.105.032 1.473.376 245.563
Buget CJ 105.900 105.900
Fonduri atrase 214.651 214.651 Proiect
6
Reţea Îngrijire
Domiciliu
subzona 1 Total Proiect 6 320.551 320.551
Buget CJ 363.878 363.878
Fonduri atrase Proiect
7
Reţea Îngrijire
Domiciliu
subzona 1,2 Total Proiect 7 363.878 363.878
Buget CJ 416.948 416.948
Fonduri atrase Proiect
8
Reţea Îngrijire
Domiciliu
subzona 1,2,3 Total Proiect 8 416.948 416.948
303
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Buget CJ 691.320 691.320
Fonduri atrase Proiect
9
Reţea Îngrijire
Domiciliu subz.
1,2,3,4,5,6 Total Proiect 9 691.320 691.320
Buget CJ 194.032 38.969 68.195 86.868
Fonduri atrase 153.440 86.868 47.899 18.673 0Proiect
10 Monitorizare
Total Proiect 10 347.472 86.868 86.868 86.868 86.868
Buget CJ 0
Parteneriat 129.000 43.000 43.000 43.000
Fonduri atrase 2.150.000 716.667 716.667 716.667
Proiect
11
Formare Resurse
Umane
Total Proiect 11 2.279.000 759.667 759.667 759.667
Buget CJ 174.714 174.714
Fonduri atrase Proiect
12
Reţea Centre Zi şi
Centre Consiliere
(2 centre) Total Proiect 12 174.714 174.714
Buget total CJ 128.000 750.000 1.183.000 1.612.000
• Proiectul 1 prevede reabilitarea clădirii CITO Dumbrăveni conform standardelor, pentru un
număr de 110 beneficiari. Proiectul va fi supus spre finanţare prin fonduri structurale Axa 3 a
POR, domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale”, deoarece se încadrează ca şi obiective în priorităţile
domeniului de intervenţie.
Consiliul Judeţean Sibiu se încadrează în criteriile de eligibilitate specificate prin ghidul de
finaţare fie direct, fie prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine.
Conform estimărilor, costurile totale ale lucrărilor depăşesc suma maximă eligibilă a proiectelor
finanţabile prin această axă, respectiv 3.500.000 lei. Ca urmare, se propune realizarea lucrărilor
de reabilitare prioritare care vor fi identificate prin studiul de fezabilitate, astfel încât contribuţia
Consiliului Judeţean Sibiu să se rezume la procentul de 2% din valoarea investiţiilor. În ultimul
an (2013) de derulare a proiectului se vor suplimenta sumele necesare pentru definitivarea
proiectului şi dotări aferente. Se menţionează că sumele prevăzute nu conţin TVA deoarece
acesta este deductibil, dar se va avea în vedere ca la aprobarea bugetului să fie prevăzute aceste
sume.
304
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Suma de 86.000 lei eligibilă din bugetul POR, prevăzută în anul 2010, reprezintă costurile de
întocmire a Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic.
• Proiectul 2 se referă la reabilitarea clădirii CIA Agnita. Pentru proiectul 2 sunt valabile toate
specificaţiile referitoare la primul proiect.
• Proiectul 3 este destinat infrastructurii serviciilor sociale destinate copiilor aflaţi în dificultate. El
cuprinde un complex de lucrări de modernizare a infrastructurii centrelor de copii din strada
Hegel (CP Gulliver) şi CP Orlat. În limita sumei maxime eligibile de 3.500.000 lei se vor realiza
lucrări de reabilitare identificate prin studiul de fezabilitate ca fiind primordiale. În cazul în care
unul sau mai multe din proiectele 1, 2 şi 3 nu vor primi finanţare prin POR sumele prevăzute din
Bugetul CJS vor fi alocate proiectelor 4 sau 5 în funcţie de priorităţi.
• Proiectul 4 prevede reabilitarea clădirii care va avea ca destinaţie sediul Comisiei de Protecţie a
Copilului şi al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. La acest moment nu este
identificată posibilitatea atragerii de fonduri din finanţări externe, ca urmare bugetul de proiect va
fi suportat integral de Consiliul Judeţean Sibiu.
• Proiectul 5, extindere UAMS Sălişte, este la acest moment în faza de evaluare pe Axa 3 a POR,
domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale”. După aprobarea acestuia se prevede a fi demarat în luna
aprilie 2010, durata de implementare fiind de 23 de luni. Se menţionează că sumele prevăzute în
planul de investiţii nu cuprind TVA, acesta fiind deductibil, dar se va avea în vedere prevederea
sa în buget.
• Proiectul 6 se va dezvolta pe zonele indicate în anexele 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 şi 7,5 respectiv Cisnădie,
Sălişte, Tălmaciu, Agnita şi Avrig. Costurile aferente acestui proiect cuprind atât cheltuielile de
investiţie cât şi cele de operare conform anexelor menţionate. Se menţionează că o parte din
sume, respectiv 214.651 lei, nu sunt încă identificate ca provenienţă. O soluţie de bugetare
parţială a acestor sume aferente anului 2010 ar putea fi solicitarea ca prestatorul să asigure
305
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
contribuţia în natură necesare demarării proiectului, sau această contribuţie ar putea fi asigurată
de consiliile locale ale zonelor de implementare a proiectului.
• Proiectul 7 este format din două componente. Prima componentă presupune dezvoltarea reţelei de
îngrijire a persoanelor la domiciliu pe subzona 2 ce va fi identificată funcţie de disponibilitatea
consiliilor locale. Bugetul acestei componente este format din cheltuielile de operare – subzona 2
şi cheltuielile de demarare a proiectului pe această subzonă. A doua componentă presupune
bugetarea cheltuielilor de operare pentru prima subzonă identificată în cadrul proiectului 6.
Anexa 7.6 conţine calculele aferente acestui proiect.
• Proiectul 8 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. Anexa 7.6
conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din cheltuielile aferente anului 3 de
funcţionare a proiectului 7 şi extinderea pe subzona 3.
• Proiectul 9 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. În această etapă,
conform estimărilor se presupune că reţeaua de îngrijire la domiciliu va fi extinsă pe aproximativ
¾ din judeţ. Anexa 7.6 conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din
cheltuielile aferente anului 4 de funcţionare a proiectului 8 şi extinderea pe subzonele 4, 5 şi 6.
• Proiectul 10 prevede în primă fază monitorizarea externă a implementării Masterplanului
conform metodologiei stabilite în capitolul 9. Deoarece sumele necesare acestui proiect nu au fost
identificate în cadrul bugetului previzionat al CJS se propune ca pentru reuşita implementării să
fie solicitat un proiect pilot către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care să
bugeteze activităţile componente ale acestui proiect. Pe parcursul implementării se va realiza
transferul de know-how către serviciile CJS si DG care au în atribuţii monitorizarea.
• Proiectul 11 urmăreşte formarea Resurselor Umane din cadrul CJS şi DG care au în atribuţii atât
monitorizarea dar şi prestarea de servicii de asistenţă socială în funcţie de nevoile identificate.
Acest proiect se propune a fi finanţat prin fondurile structurale POS DRU, valoarea contribuţiei
proprii fiind acoperită de parteneri ce vor fi identificaţi ca prestatori de servicii de instruire.
306
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• Proiectul 12 - Reţea Centre Zi şi Centre Consiliere – urmăreşte dezvoltarea în primul an (2013) a
două astfel de centre în două din cele şase zone ale judeţului Sibiu, urmând ca reţeaua să fie
dezvoltată şi pe celelalte zone în etapa 2014-2016, în funcţie de fondurile disponibile ale CJS.
Investiţiile necesare per centru sunt calculate în anexa 7.7
307
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
8. Analiza impactului implementării MP în
domeniul asistenţei sociale
8.1 Date generale cu privire la analiza impactului implementării
MP în domeniul asistenţei sociale
Evaluarea poate asigura uneori suficiente argumente în favoarea sau împotriva unei
anumite alternative şi în acelaşi timp poate oferi un răspuns cu privire la necesitatea unei
analize mai detaliate.
Evaluarea de impact depinde de mai mulţi factori, cei mai importanţi fiind timpul,
resursele şi competenţele celor care implementează strategia.
Un rol foarte important în implementarea cu succes a unei strategi este identificarea,
evaluare şi atenuarea riscurilor.Atenuare a riscurilor. Astfel sunt anticipate riscurile provenind
din mediul extern ce pot pune în pericol performanţele în implementare.
Analiza riscului reprezinta etapa finala in identificarea, dezvoltarea, categorizarea si
cuantificarea ciclului dezvoltării strategice. Ea caută, în primul rând răspunsuri specifice,
discrete şi măsurabile pentru fiecare risc.
Cadrul atenuarii riscului de implementare a unei strategii în domeniul social ofera o
vedere de ansamblu a viziunii strategiei, ajutandu-i astfel pe actorii sociali responsabili de
implementare sa identifice si sa analizeze riscurile potentiale asociate cu activitatile cheie si
cu caracteristicile muncii lor.
Procesul de atenuare a riscului este un ciclu care se repeta, avand loc initial in timpul
Planificarii si ulterior pe masura ce sunt identificate alte riscuri. Aceste noi riscuri pot aparea
dintr-o varietate de surse: riscuri noi care inainte fusesera scăpate din vedere sau nu fusesera
prevăzute; riscuri noi aparand dintr-o cerere de schimbare aprobată, unde costul, programul
sau domeniul pot fi modificate, afectand astfel drumul critic; riscuri noi care apar din
probleme majore care au progresat de la nivelul sarcinilor de lucru sau atribuţiilor de serviciu;
riscuri care apar din riscuri curente al căror răspuns necesită investigaţii; riscuri care apar din
rezultatul ori consecinţa aparitiei unui risc separat.
Metodologia de analiză a impactului implementării MP în domeniul asistenţei sociale
este expusă în anexa nr.1 şi are ca obiective: identificarea schimbărilor ce vor avea loc la 308
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
nivelul sistemului judeţean de asistenţă socială din punct de vedere structural, instituţional,
economico-financiar, social prin implementarea planurilor de acţiune propuse; identificarea
riscurilor în implementarea MP şi a posibilităţilor de atenuare a acestora;
8.2 Impactul implementării MP la nivel structural
Principalul efect al implementării MP se previzionează a fi dezvoltarea socială a
judeţului datorită reorganizării sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu şi schimbarea
statusului Consiliului Judeţean Sibiu (şi a instituţiilor din subordine) din furnizor de servicii
sociale în finanţator al serviciilor sociale. Această transformare etapizată va putea fi pusă în
practică printr-o alocare eficientă a resurselor (umane, financiare, materiale informaţionale).
Obiective precum reorganizarea DG, restructurarea unităţilor DG sau creşterea
responsabilităţii şefilor de centre (copii) vor avea ca efect optimizarea activităţilor specifice
sistemului de protecţie. Un management centrat pe beneficiar în care gradul de satisfacţie a-l
clienţilor este pe primul loc va schimba total optica de abordare a sericiilor sociale şi o va
alinia la standarde europene.
Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării se va realiza prin crearea
unor reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia dinamicii
problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor locale.
Calitatea serviciilor de asistenţă socială va creşte semnificativ prin formarea continuă
a personalului, acesta fiind principalul rezultat care va îmbunătăţii calitatea vieţii
beneficiarilor.
Schimbările propuse la nivel structural au în vedere şi schimbarea atitudinii civice a
locuitorilor judeţului Sibiu, datorită campaniilor de informare şi conştientizare a populaţiei
judeţului Sibiu privind problematica socială.
Tot un efect al implementării MP va fi şi exercitarea de către CJ Sibiu a atribuţiilor
sale partajate în serviciile de prevenire a instituţionalizării în sensul că DG va realiza o
coordonare a funcţionării reţelelor asigurându-se că răspund nevoilor şi resurselor locale.
Elementul de noutate pe care îl propune MP este de fapt implementarea unui
mecanism de monitorizare şi evaluare care va fi elementul ce va asigura funcţionalitatea,
calitatea şi unitatea sistemului.
309
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
8.3. Caracteristici ale evaluării schimbării
Evaluarea impactului MP în domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu
trebuie să fie:
1. Oportună. Evaluarea impactului trebuie să înceapă în faza inițială a procesului de
implementare a MP pentru a obține rezultate la timp și pentru a influența deciziile înainte ca
acestea să fie adoptate.
2. Proporţională. Resursele investite în implementarea MP trebuie să corespundă
avantajelor obţinute ca urmare a implementării reuşite a acestuia.
3. Sistematică. Evaluările prealabile sunt punctul de pornire esențial pentru fiecare
nouă evaluare de impact. În anumite cazuri, cea mai mare parte a datelor necesare cu privire
la anumite cazuri pot proveni din statistici, rapoarte realizate de alți analiști sau din alte surse
de informaţii.
4. Cuprinzătoare. Analiza impactului implementării MP trebuie să acopere nu doar
domeniul asistenţei sociale direct influenţat de politică, ci trebuie să ia în calcul orice posibil
impact pe termen lung şi scurt al fiecărui element al politicilor din domenii conexe.
5. Cât se poate de precisă. Analiza de impact, ținând cont de constrângerile
bugetare, trebuie să valorifice la maximum datele cantitative și metodele de evaluare
corespunzătoare pentru a asigura obiectivitate și comparabilitate.
6. Consultativă. O evaluare de impact fiabilă nu trebuie realizată „în spatele uşilor
închise”. Procesele trebuie să aibă la bază informaţii obţinute prin sondaje şi consultări cu
experţi şi cu toţi partenerii implicaţi în procesul de implementare a politicii. Acest lucru
asigură o bună colectare a datelor, verificarea corectitudinii concluziilor, precum şi obţinerea
unor informaţii suplimentare cu privire la acţiunile necesare pe durata procesului de
implementare a politicii.
7. Transparentă. Factorii decizionali şi partenerii implicaţi în procesul de
implementare nu doresc formularea unor concluzii în baza unor informaţii insuficiente; ei
doresc să înţeleagă întreg procesul de formulare şi să beneficieze de opţiuni bine argumentate
în vederea stabilirii unei soluţii. În acest scop, evaluarea impactului implementării MP trebuie
elaborat într-o manieră clară şi cuprinzătoare şi trebuie în acelaşi timp să furnizeze
partenerilor care nu sunt specialişti în domeniu informaţii cu privire la posibilele soluţii. O
parte esenţială a evaluării impactului implementării MP este identificarea şi explicarea clară a
310
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
ipotezelor pe care se bazează evaluarea, inclusiv a argumentelor în favoarea utilizării acestor
ipoteze.
8. Realistă. Evaluarea impactului politicilor publice permite evitarea finanțării
nejustificate sau a unui calendar nerealist.
Analiza de impact va demonstra dacă s-au respectat etapele unui management de success:
• Planificarea. – a decis direcţia în care trebuia să se îndrepte sistemul de asistenţă socială
pentru implementarea cu succes şi modalităţile prin care va ajunge acolo. Au fost
analizate schimbările şi condiţiile din mediul extern şi intern, elaborarea prognozelor,
stabilirea obiectivelor, elaborarea planurilor, dezvoltarea strategiilor şi pregătirea
programelor de acţiune.
• Organizarea. S-a stabilit cine şi cum trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor şi
planurilor stabilite. Acest lucru a presupus: definirea, gruparea şi atribuirea activităţilor
pe posturi şi compartimente, definirea şi atribuirea responsabilităţilor şi stabilirea
mijloacelor de comunicare, coordonare şi control.
• Coordonarea-Antrenarea (Leading). S-a asigurat asigură convergenţa eforturilor
individuale şi de grup ale personalului angajat pentru realizarea obiectivelor propuse şi
corelarea şi armonizarea acestora prin aplicarea tehnicilor motivaţionale.
• Controlul. Au fost măsurate şi comparate şi urmărite rezultatele, s-a realizat compararea
acestora cu obiectivele stabilite şi luarea deciziilor şi acţiunilor de corecţie atunci când a
fost necesar.
8.4 Impactul implementării MP la nivel social
Implementarea MP răspunde unor obiective europene (vezi anexa nr. 2- politici
sociale în domeniu): promovarea incluziunii sociale, combaterea discriminării şi a excluziunii
sociale, promovarea oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu risc ridicat de
excluziune, combaterea discriminării.
Implementarea MP procesul de descentralizare a serviciilor de asistenţă social, blocat
la nivel judeţean, fiind axat în principal pe dezvoltarea şi diversificarea serviciilor specializate
de protecţie, concomitent cu menţinerea în administrare a serviciilor de prevenire.
311
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Faptul că implementarea Mp pune accent pe parteneriatul public-privat şi pe
valorificarea resurselor locale va reduce tendinţa de creştere a volumului serviciilor asumate
şi administrate de către DG.
Prin intermediul implementării MP se va dezvolta un minim de servicii sociale la nivel
comunitar care vor răspunde nevoilor beneficiarilor fără să creeze dependenţă, servicii sociale
ce vor putea fi furnizate de ONG-uri cu experienţă şi personal specializat.
Implementarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare va permite
armonizarea unor viziuni, interpretări şi practici diferite în ceea ce priveşte serviciile sociale
şi rolurile instituţionale.
Dacă va fi pus în practică un astfel de mechanism se va crea unu sistem coerent şi
flexibil de servicii care să acopere toate nevoile şi grupurile vulnerabile, să prevadă
responsabilităţi clare şi punctuale pe axa central-judeţean-local.
Ţinând cont de contribuţia ONG la dezvoltarea şi asigurarea unor servicii de
prevenire, cum ar fi centrele de zi şi centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi,
implementarea MP va demonstra potenţiala capacitate a acestora de a administra servicii de
prevenire şi de a sprijini comunităţile locale, mai ales în ce priveşte serviciile de prevenire din
mediul rural.
Implementarea reţelelor de îngrijire la domiciliu prin utilizarea echipelor mobile va
duce la îndeplinirea unuia dintre obiectivele europene: acela de deplasare a serviciilor către
beneficiari şi de adaptare permanentă la nevoile acestora, cu costuri mai reduse decât
asigurarea acestor servicii în spaţii specializate şi cu beneficiii sociale semnificative.
Flexibilitatea şi adaptabilitatea serviciilor propuse în MP vor determina satisfacerea
unor nevoi destinate dezvoltării unor programe specific bazate pe: evaluarea detaliată a
nevoilor fiecărei comunităţi în parte şi dimensionarea serviciilor în funcţie de nevoile
identificate;
Prin implementarea MP se va asigura convergenţa serviciilor sociale, educaţionale şi
medicale la nivel comunitar. Convergenţa serviciilor la nivel local reprezintă o soluţie pentru
reducerea cheltuielilor şi pentru diminuarea fragmentării serviciilor atât pe axa judeţean-local,
cât şi la nivel local.
312
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
9. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi
evaluare a implementării.
9.1 Introducere
Masterplanul în domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu a fost gândit ca un
document programatic care să ofere o perspectivă complexă de abordare a nevoilor de
asistenţă socială pe termen mediu şi lung, a modalităţilor de realizare a SAS la nivelul
judeţului Sibiu, a modului în care sunt organizate şi funcţionează IS Consiliului Judeţean
Sibiu pe domeniul asistenţei sociale, a funcţionalităţii parteneriatelor şi a oportunităţilor de
finanţare a unor SAS la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu (vezi analize cap. I-V). Concluziile
rezultate din analizele menţionate anterior au determinat elaborarea unor recomandări privind
acţiunile viitoare menite să implementeze schimbările necesare (sugerate) pentru configurarea
unui sistem judeţean de servicii de asistenţă socială care să aibă în centrul său persoana
vulnerabilă / în dificultate / asistată cu statutul de client, sistem bazat pe respectarea valorilor
şi demnităţii umane, solidaritate socială, coeziune şi incluziune socială, realism în evaluarea
nevoilor şi dezvoltare durabilă.
Implementarea eronată a Masterplanului nu numai că va perturba întreaga strategie de
dezvoltare a sistemului de asistenţă socială dar, mai grav, va pune în pericol furnizarea
continuă şi oportună de servicii şi programe adresate tuturor categoriilor de beneficiari ai
sistemului de asistenţă socială din judeţul Sibiu.
Pentru a preîntâmpina acest lucru şi pentru a atinge obiectivele Masterplanului este
necesară o implementare adecvată, la timp şi eficientă a măsurilor prevăzute de Masterplan.
Pentru aceasta, implementarea Masterplanului trebuie să dispună de un management
responsabil şi profesionist care să aibă capacitatea şi posibilitatea de a lua decizii
informate şi de a desfăşura acţiuni optime şi oportune, eficiente şi adaptate.
Implementarea oricărui proiect se confruntă cu multiple dificultăţi care apar la
intersecţia dintre obiectivele propuse şi resursele anticipate, pe de o parte şi realitatea concretă
asupra căreia se operează, pe de altă parte.
313
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Cu scopul de a corecta la timp disfuncţiile ce vor apărea în implementarea
Masterplanului şi de a identifica soluţiile optime la problemele inerente implementării, este
necesară conceperea şi implementarea unui mecanism eficient şi eficace care să
monitorizeze continuu desfăşurarea implementării Masterplanului şi conformitatea
acţiunilor întreprinse cu cele planificate şi să informeze adecvat echipa de implementare
a Masterplanului despre progresele făcute, dificultăţile întâmpinate, erorile apărute,
soluţiile existente şi acţiunile corective necesare.
9.2 Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi
evaluare Masterplanul în domeniul asistenţei sociale dezvoltă o viziune amplă, globală a
sistemului de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu şi, în consecinţă, implementarea
Masterplanului trebuie să dispună de o atenţie adecvată din partea autorităţilor publice
responsabile de implementare.
Anvergura administrativă şi logistică a Masterplanului, costurile implicate precum şi
existenţa unei mize sociale majore solicită un maxim de responsabilitate cu privire la eficienţa
şi eficacitatea măsurilor şi acţiunilor de implementare a Masterplanului. Astfel, echipa de
implementare a Masterplanului va trebui să se asigure că dispune de toate resursele, expertiza
şi informaţiile necesare implementarii Masterplanului şi atingerii obiectivelor acestuia.
Necesitatea conceperii şi implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare a
implementarii Masterplanului în domeniul asistenţei sociale în judeţul Sibiu decurge din două
categorii de argumente.
9.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare
A. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare: managementul
implementarii masterplanului.
314
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1. Monitorizarea şi evaluarea, ca procese complementare, reprezintă principalele
instrumenete de management strategic. Un posibil exemplu în acest sens ataşăm în
anexa nr. 2;
2. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă instrumente indispensabile în managementul de
proiect;
3. Monitorizarea şi evaluarea oferă o platformă informaţională obiectivă, coerentă şi
continuă ce permite echipei de implementare să ia decizii informate în orice etapă a
implementării Masterplanului;
4. Monitorizarea şi evaluarea crează responsabilitate şi permite utilizarea eficientă a
resurselor, respectarea termenelor de implementare, modelarea dinamică a
Masterplanului, formularea de recomandări de acţiuni corective şi învăţarea continuă;
5. Monitorizarea şi evaluarea fac posibilă desfăşurarea de acţiuni articulate şi
sincronizate construite pe baza unor decizii informate.
6. Monitorizarea şi evaluarea garantează un flux informaţional continuu şi coerent;
7. Prin informarea corecta şi la timp a echipei de implementare, monitorizarea şi
evaluarea garantează atât diminuarea costurilor generate de întârzieri, erori sau acţiuni
ineficiente, cât şi optimizarea utilizării resurselor.
9.2.2 Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă
socială
B. Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă socială: garantarea
respectării demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor care beneficiază de servicii şi
programe de asistenţă socială, garantarea îndeplinirii standardelor de calitate privind serviciile
furnizate către beneficiarii/clienţii sistemului de asistenţă socială din judeţul Sibiu.
1. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă singurele instrumente viabile de identificare şi
anunţare a situaţiilor de abuz, încălcare a drepturilor beneficiarilor, rele tratamente,
nerespectarea demnităţii umane;
315
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2. Monitorizarea şi evaluarea generează o creştere semnificativă a responsabilităţii la
nivelul tuturor structurilor implicate în furnizarea de servicii sociale;
3. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă singurele instrumente ce garantează dezvoltarea
sistemului de asistenţă socială centrat pe beneficiar/client;
4. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă părţi ale unui mecanism ce developează
continuu realitatea socială şi umană a beneficiarilor sistemului de asistenţă socială;
5. Monitorizarea şi evaluarea garantează asumarea directă a responsabilităţii furnizării
serviciilor sociale (contracarează dispersia până la anulare a responsabilităţii în situaţii
de abuz, încălcări ale unor drepturi, rele tratamente, altele);
6. Prin monitorizare şi evaluare este garantată dezvoltarea şi furnizarea de servicii sociale
adecvate care să respecte demnitatea şi nevoile reale ale beneficiarilor.
9.3. Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de
monitorizare şi evaluare
Un mecanism de monitorizare şi evaluare este eficient dacă îndeplineşte următoarele
criterii:
a) Continuitate în generarea fluxului informaţional;
b) Precizie în desfăşurarea activităţilor de monitorizare;
c) Acurateţe în colectarea şi transmiterea informaţiilor;
d) Amplitudine în colectarea informaţiilor;
e) Flexibilitate în readaptarea instrumentelor şi procedurilor;
f) Adaptabilitate în raport cu situaţiile reale identificate;
g) Rapiditate în raportarea semnalelor de alarmă;
h) Claritate în formularea raportărilor şi recomandărilor;
i) Independenţă în elaborarea concluziilor;
j) Obiectivitate în evaluarea progreselor implementării.
Mecanismele de monitorizare şi evaluare sunt de două tipuri: externe (autonome,
independente) şi interne (intrainstituţionale). În plan teoretic fiecare dintre ele prezintă
avantaje şi dezavantaje. În prezent este comun acceptat (şi susţinut de practica naţională şi
316
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
internaţională recentă) faptul că, în raport cu obiectivele generale ale oricărui proces de
monitorizare şi evaluare, mecanismele externe de monitorizare (autonome, independente) sunt
mai eficiente şi obiective în exercitarea atribuţiilor specifice.
Având în vedere informaţiile obţinute şi analizele desfăşurate în cadrul cercetărilor ce
au stat la baza conceperii prezentului Masterplan (anexa nr.1), şi luând în calcul
caracteristicile generale şi specifice ale mecanismelor externe de monitorizare, prezentăm în
continuare avantajele şi dezavantajele aferente celor două variante de monitorizare şi evaluare
a implementării Masterplanului: conceperea unui mecanism intern de monitorizare şi evaluare
şi, respectiv, conceperea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare.
Tabelul nr.1 Varianta A: crearea unui mecanism intern de monitorizare şi evaluare
AVANTAJE DEZAVANTAJE 1. Va utiliza resursele existente (umane,
tehnice, altele); 2. Aparent, nu va implica alocari bugetare
suplimentare.
1. Pentru că va utiliza resursele instituţionale existente, nu îşi va putea lărgi spectrul de atribuţii şi proiecte;
2. Va fi expus supraîncărcării cu atribuţii; 3. Va avea tendinţă de a reacţiona lent; 4. Crează riscul unor conflicte de prioritate
şi autoritate; 5. Scade eficienţa generală prin
redistribuirea resurselor şi supraîncărcare cu atribuţii;
6. Nu dispune de expertiza specifică (în mod special în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea serviciilor);
7. Crează riscul de conflicte procedurale 8. Crează interferenţe; 9. Este contaminat de disfuncţiile
preexistente în sistem; 10. Va avea grade restrânse de libertate şi
flexibilitate; 11. Dispune de un grad redus de transparenţă
şi obiectivitate; 12. Este dependent de resursele sistemului.
Tabelul nr.2 Varianta B: crearea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare
AVANTAJE DEZAVANTAJE 1. Permite dezvoltarea de proceduri şi
instrumente proprii şi adecvate; 2. Dispune de expertiza necesară derulării atât
activităţilor de monitorizare şi evaluare de proces cât şi a celor de servicii;
1. Bugetare suplimentară.
317
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Îndeplineşte criteriile de eficienţă enunţate anterior;
4. Este flexibil în dimensionarea şi desfăşurarea activităţilor;
5. Nu este perturbat de disfuncţiile intrainstituţionale;
6. Obiectivitatea este garantată de autonomie şi relaţia contractuală cu beneficiarul;
7. Va dispune de proceduri şi regulamente proprii.
Separat de cele prezentate în tabelul nr.2, trebuie adăugat faptul că mecanismul extern
de monitorizare şi evaluare transformă în avantaje toate dezavantajele “în oglindă” ale
mecanismului intern de monitorizare şi evaluare.
Singurul dezavantaj aparent al mecanismului extern de monitorizare este reprezentat
de bugetarea suplimentară. Cu toate acestea, luăm în considerare următoarele argumente:
a) prin performanţa mecanismului extern de monitorizare şi evaluare se reduc
costurile suplimentare ale implementării Masterplanului, costuri generate de riscul
erorilor de implementare;
b) dacă luăm în considerare posibilitatea transferului ulterior de experienţă spre un
mecanism intern de monitorizare şi evaluare, putem afirma că dezvoltarea
mecanismului extern de monitorizare poate reprezenta o investiţie pe termen
mediu şi lung;
c) bugetarea suplimentară poate va fi asigurată prin cofinantare din partea Consiliului
Judeţean Sibiu şi atragere de fonduri extrabugetare.
9.4. Concluzii
1. O analiză primară a informaţiilor din tabelul nr.1 relevă faptul că, prin dezavantajele
aferente, mecanismul intern de monitorizare şi evaluare crează riscul apariţiei unor
întârzieri, erori, blocaje care se vor reflecta în creşterea costurilor generale al
implementării Masterplanului (ceea ce va anula avantajul financiar iniţial al unui
mecanism intern de monitorizare şi evaluare) sau chiar denaturarea, respectiv blocarea
implementării Masterplanului.
318
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2. Din analizele prezentate în anexa nr.1 reiese faptul că serviciile existente la nivelul
Consiliului Judeţean Sibiu şi al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului sunt în incapacitate operaţională de a prelua atribuţiile unui mecanism de
monitorizare şi evaluare a implementării Masterplanului.
3. Argumentele prezentate pledează fără echivoc în favoarea conceperii şi implementării
unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a Masterplanului în domeniul
asistenţei sociale din judeţul Sibiu.
4. Un argument important în susţinerea conceperii şi implementării unui mecanism
extern, autonom de monitorizare este acela că o asemenea opţiune reflectă deschiderea
si transparenţa instituţiilor publice precum şi responsabilitatea acestora în raport cu
misiunea lor socială.
5. Asumarea, la nivelul judeţului Sibiu şi în contextul prezentulu masterplan, a unui
mecanism extern de monitorizare şi evaluare, va reprezenta un exemplu de bună
practică la nivel national.
6. Constituirea unui organism de monitorizare extern va garanta existenţa unei platforme
informaţionale acurată şi permanentă ce va permite echipei de management să
implementeze corect şi la timp acţiunile şi măsurile prevăzute în prezentul masterplan
precum şi ajustarea şi readaptarea acestora în raport cu dinamica realităţii sociale a
nevoilor reale ale beneficiarilor.
7. De asemenea, existenţa unui organism distinct şi autonom de monitorizare garantează
atingerea obiectivelor masterplanului şi respectarea drepturilor beneficiarilor,
conformarea cu direcţiile si politicile europene în domeniul dezvoltării asistenţei
sociale.
Luând în considerare toate argumentele şi concluziile prezentate mai sus şi cu scopul
de a asigura funcţionalitatea şi eficienţa mecanismului de monitorizare şi evaluare la nivelul
impus de anvergura implementării masterplanului, propunem conceperea şi implementarea
unui mecanism extern care să funcţioneze sincronizat cu serviciile instituţionale deja
existente, să utilizeze eficient resursele institutionale si sa dezvolte instrumente şi proceduri
specifice activităţilor de monitorizare şi evaluare.
319
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
9.5. Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare
Unul dintre elementele de noutate propuse în cadrul masterplanului este reprezentat de
implementarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare. Acest mecanism nu este
gândit a fi utilizat izolat, independent de sistem, ci tocmai pentru a articula şi a da
funcţionalitate sistemului, pentru a da unitate diversităţii din sistem, având rolul de a asigura
suportul şi sprijinul pentru efectuarea schimbărilor ce vor apărea ca imperative pe parcursul
implementării MP cu impact direct asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale.
Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a MP implică şi monitorizarea
impactului implementării MP, a impactului schimbărilor produse de MP, impact ce va fi
evidenţiat prin creşterea gradului de satisfacţie al beneficiarilor sistemului de asistenţă socială
din judeţul Sibiu şi, prin urmare, prin creşterea calităţii SAS. Astfel, prin monitorizarea şi
evaluarea calităţii SAS, va fi măsurat impactul implementării MP, componentă esenţială
în procesul monitorizării implementării MP.
Prin urmare, monitorizând calitatea SAS, vor fi monitorizate de fapt etapele
implementării MP, paşii pentru realizarea viziunii MP (viziunea noastră fiind ca în anul 2020
orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un sistem de servicii sociale care să-i permită:
dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/ în societate, în deplin respect al
demnităţii şi stimei de sine, al drepturilor si demnităţii umane, fără să devină dependentă de
servicii sau prestaţii sociale).
Cele de mai sus evidenţiază o altă dimensiune importantă a mecanismului extern de
monitorizare şi evaluare a MP, aceea că monitorizarea de proiect şi monitorizarea de servicii
(garantarea respectării drepturilor şi demnităţii beneficiarilor) reprezintă dimensiuni
convergente ale aceleiaşi viziuni: un sistem de asistenţă socială centrat pe beneficiar/client, pe
nevoile reale şi complexe ale acestuia. Monitorizarea respectării drepturilor beneficiarilor (axa
monitorizării calităţii serviciilor) devine astfel parte componentă a monitorizarii de proiect.
9.5.1. Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a
masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul sibiu
320
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare va putea fi implementat prin
constituirea unei unităţi externe pentru monitorizare şi evaluare a Masterplanului (în
continuare UEME). Această unitatea externă pentru monitorizare şi evaluare (UEME) va
reprezenta, ca atare, organismul care va realiza şi implementa mecanismul extern de
monitorizare si evaluare a MP.
Astfel, UEME:
• va dispune de personal şi resurse proprii;
• va avea o relaţie contractuală cu CJ Sibiu;
• va utiliza resursele sistemului instituţional (CJ Sibiu, DG Sibiu, UAMS, altele) implicat în
implementarea MP (servicii de monitorizare, servicii de programe şi proiecte, rapoarte şi
fişe de evaluare şi monitorizare, altele) şi va funcţiona în sincronizare cu toate instituţiile
implicate în implementarea MP;
• va fi releul care va permite o informare continuă şi corectă a echipei de implementare;
• va reacţiona prompt şi va genera recomandări de soluţii şi acţiuni corective pentru orice
tip de probleme identificate;
• va dispune de autonomie în elaborarea şi implementarea strategiilor de monitorizare şi
evaluare.
De asemenea, UEME va avea atribuţii specifice cum ar fi:
• monitorizarea continuă şi multidimensională a progreselor făcute în implementarea
masterplanului;
• monitorizarea serviciilor cu scopul garantării respectării demnităţii şi drepturilor
beneficiarilor, a respectării calităţii şi standardelor SAS;
• raportarea semnalelor de alarmă;
• crearea instrumentele specifice de monitorizare şi evaluare care vor completa şi/sau
inlocui instrumentele şi procedurile existente la nivel instituţional;
321
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• actualizarea periodică a planului de monitorizare şi evaluare;
• întocmirea rapoartele periodice de monitorizare şi evaluare şi înaintarea acestora echipei
de management pentru implementarea MP conform calendarului de raportare;
• elaborarea recomandărilor de acţiuni corective;
322
BIBLIOGRAFIE
1. Badiu, A., 2008, Sistemul naţional de asistenţă socială azi, ed. Agnos, Sibiu
2. Batâr, D. 2003. Normativitate şi devianţă în comportamentul tinerilor. Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu.
3. Băcanu, B., 1999, „Management strategic”, Editura Teora
4. Bocancea, C., Neamţu, G. 1999. Elemente de asistenţă socială. Editura Polirom, Iaşi.
5. Cândea Dan, Doru Fărcaş. 1998. Diagnosticul şi decizia strategică. Editura Expert,
Bucureşti.
6. Chelcea S., 2002,“Metodologia cercetării sociologice”, Bucuresti,
7. Cojocaru, Ş. 2005. Metode apreciative în asistenţa socială. Editura Polirom, Iaşi
8. Coulshed V., 1993, “Practica asistenţei sociale”, ed.Alternative, Bucureşti,
9. Dobash, R.E.şi Dobash, R.P. 1980. Violence against wives, Open Books, London.
10. Dumitraşcu, D., Pascu, R., 2005, „Managementul proiectelor”, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu
11. Ferréol, G. şi Neculau, A. (coord.). 2003. Violenţa – aspecte psihosociale. Editura
Polirom, Iaşi.
12. Gherguţ, A. 2003. Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială.
Editura Polirom. Iaşi
13. Iluţ, P. 2004. Valori, atitudini şi comportamente sociale. Editura Polirom, Iaşi.
14. Mănoiu F., Epureanu V. 1996. Asistenţa Socială în România, Editura All, Bucureşti.
15. Miftode, V. 1999, Fundamente ale asistenţei sociale, Ed. Eminescu, Bucureşti.
16. Miftode, V.1994.Teorie şi metode în asistenţă socială: elemente introductive, Iaşi.
17. Miftode, V. 2002. Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto – marginalizare –
strategii de intervenţie şi efecte perverse. Editura Polirom, Iaşi.
18. Miftode, V. 2004. Sociologia populaţiilor vulnerabile. Editura Universităţii « Al. I
Cuza», Iaşi.
19. Miley, K.K., O”Melia, M., DuBois, B., 2006, Practica asistenţei sociale, ed. Polirom,
Iaşi
20. Mintzberg, H., 1994, The Rise and Fall of Strategic Planning, Pintice Hall, New York
21. Miricescu, D., 2008, Managementul timpului, esenţa performanţelor firmei, Editura
Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu
22. Moraru, G.M., 2003, Managerul şi colectivul – monografie, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu
23. Neamţu, G. şi Stan, D. 2005. Asistenţa socială – Studii şi aplicaţii. Editura Polirom,
Iaşi.
24. Nicolescu, O. (coordonator), ş.a., 2001, “Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei”, Editura Economică, Bucureşti
25. Nicolescu, O. ş.a. , 2003, “Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei”, vol. 1-4, Editura Economică
26. Nicolescu, O., Nicolescu, L., 2005, „Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe”, Editura Economică, Bucureşti
27. Niculescu, M., 1997, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti 28. Ogien, A., 2002. Sociologia devianţei. Editura Polirom, Iaşi.
29. Pielce, J.A., Robinson, R.B., 1997, Strategic Management, Irwin
30. Popescu, Livia, 1998. Protecţia Socială în Uniunea Europeană. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
31. Preda, M. 2002. Politica socială românească între sărăcie şi globalizare. Editura
Polirom, Iaşi.
32. Rassekh, S., Văideanu, G., 1987, The contents of education. Unesco, Paris.
33. Roth-Szamosközi M., 2003, "Perspective teoretice şi practice ale asistenţei sociale",
ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca
34. Rowbottom, R., Hey, A., Social Services Departments, Heinemannn, London.
35. Ţuţurea, M., ş.a., 2001, “Management. Elemente fundamentale”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu
36. Ţuţurea, M., ş.a., 2002, “Management Strategic”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu
37. Zamfir, C., Zamfir, E. (coord) 1995. Politici sociale - România în context european.
Editura Alternative, Bucureşti.
38. Zamfir E., Preda M (coord). 2000. Diagnoza problemelor sociale comunitare – studii
de caz. Editura Expert, Bucureşti.
39. Zamfir, E. 1994: Situaţia familiei şi a copilului în România. UNICEF, Bucureşti,
40. Zamfir, C. 2004. Analiza critică a tranziţiei. Ce va fi după?. Editura Polirom, Iaşi.
41. Zamfir, E (coord.). 2000. Strategii antisărăcie şi dezvoltare comunitară. Editura
Expert, Bucureşti.
42. Zamfir C. (coord). 1999. Politici sociale în România. Editura Expert, Bucureşti.
43. Vilbrod, A. Ionescu, I. 2004. Asistenţa socială în tranziţie. Institutul European, Iaşi.
44. Walton, R. , G., 2000. Social Work – The future of social work in a changing society.
Longman, London.
45. Conseil de L' Europe. Transformation sociale et Délincquance Juvénile. Comité
européen pour les problemes criminels, Strasbourg.
46. Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, Fenomene
demografice ale judeţului Sibiu, evoluţii şi tendinţe, material accesat de pe Internet,
18.05.2009
47. Centrul de Studiere a Populaţiei – Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, Raport
privind situaţia vârstnicilor din România, 2009.
48. Centrul de Resurse Juridice, Raport privind respectarea drepturilor şi libertăţilor
persoanelor aflate în instituţii medico-sociale pentru personae cu dizabilităţi mentale,
2009.
49. Administraţia Prezidenţială, Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale
şi Demografice, Riscuri şi inechităţi sociale în România, 2009.
50. UNICEF. 2000. Asistenţa socială în România şi Marea Britanie. Studiu comparativ.
Bucureşti.
51. UNICEF. 2000. Un deceniu de tranziţie – situaţia copilului şi a familiei în România.
Bucureşti.
52. *** Situaţia demografică a regiunii CENTRU: stadiul actual, factori de influenţă şi
proiectarea populaţiei până în anul 2025, Agenţia pentru dezvoltare regională
„CENTRU”, Alba Iulia, Ianuarie 2005
53. *** Proiectul de Strategie al DGASPC Sibiu 2009-2013.
54. *** Strategia de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu 2004-2007-2010.
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
ANEXE
- OPIS -
Anexa 1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia
acestora în perioada 2010-1019
Anexa 1.2. Definiţii conceptuale
Anexa 1.3. Probleme din sfera protecţiei şi asistenţei sociale în judeţul Sibiu
Anexa 1.4. Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor sociale la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.5. Principala sursă de venit a beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.6. Protecţia copiilor cu îmbrăcăminte corespunzătoare de către familie, la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.7. Vulnerabilitatea populaţiei şi situaţiile de dependenţă socială la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.8. Relaţiile familiale în judeţul Sibiu
Anexa 1.9. Educaţia copiilor în judeţul Sibiu
Anexa 1.10. Limitarea accesului la serviciile medicale primare în judeţul Sibiu
Anexa 1.11. Tipuri de prestaţii şi servicii sociale acordate în perioada 2008-2009 în judeţul
Sibiu
Anexa 1.12. Cunoaşterea serviciilor sociale de către beneficiarii/ potenţialii beneficiari din
judeţul Sibiu
Anexa 1.13.a. Servicii sociale solicitate de beneficiari la nivelul judeţului Sibiu şi cerinţe de
înfiinţare a unor programe de consiliere
Anexa 1.13.b. Adresa Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Sibiu nr. 6232/11.08.2009
către Consiliul Judeţean Sibiu, Serviciul Strategii şi Programe, privind situaţia
prestaţiilor sociale finanţate de la bugetul de stat în 2008, pe localităţi
Anexa 1.14. Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu
Anexa 1.15. Prognoza populaţiei în judeţul Sibiu
Anexa 1.16. Prognoza sistemului de protecţie socială în judeţul Sibiu – foaie de calcul
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Anexa 1.17. Prognoza evoluţiei principalelor categorii de beneficiari de servicii de asistenţă
socială în judeţul Sibiu
Anexa 2.1. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - metodologie
şi instrumente de lucru
Anexa 2.2. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - tabele de
corelaţie
Anexa 2.3. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Metode de
măsurare a gradului de satisfacţie a beneficiarilor cu privire la calitatea
serviciilor sociale oferite în judeţul Sibiu şi nemulţumirile acestora
Anexa 2.4. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Participarea
echipelor multidisciplinare şi a personalului calificat la soluţionarea
problemelor cu care se confruntă furnizorii de servicii de asistenţă socială din
judeţul Sibiu
Anexa 2.5. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în
care serviciile de asistenţă socială contribuie la ridicarea calităţii vieţii
beneficiarului din judeţul Sibiu
Anexa 2.6. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în
care consideră respondenţii că ar putea contribui comunitatea locală la
creşterea calităţii serviciilor sociale în judeţul Sibiu
Anexa 2.7. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009. Contribuţiile
partenerilor furnizorilor de servicii sociale şi comunităţii sibiene
Anexa 2.8. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Îmbunătăţiri
posibile la nivelul instituţiilor furnizoare de servicii sociale din judeţul Sibiu
Anexa 2.9. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Principale
nevoi satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială din judeţul Sibiu
Anexa 3.1. Diagnoza activităţii IS şi DG din punct de vedere organizaţional şi economic -
Metodologie
Anexa 3.2. Colectarea datelor
Anexa 3.3. Inventarul actelor normative care stabilesc competenţele CJ Sibiu şi ale
DGASPC SIBIU în domeniul asistenţei sociale
Anexa 3.4. Analize SWOT
Anexa 3.5. Centralizator al situaţiilor actuale – centre pentru copii şi centre pentru adulţi
din judeţul Sibiu
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Anexa 4.1. Studiu privind parteneriatele încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG
pentru realizarea unor SAS - Metodologie
Anexa 4.2. Principalele acte normative care reglementează acordarea serviciilor sociale
prin parteneriate
Anexa 4.3. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean Sibiu / Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu
Anexa 5.1. Analiza serviciilor de asistenţă socială acordate în judeţul Sibiu fără implicarea
Consiliului Judeţean Sibiu – Metodologie
Anexa 5.2. Harta SAS acreditate la nivelul judeţului Sibiu
Anexa 6.1. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean
Sibiu prin subvenţii sau contracte – metodologie
Anexa 6.2. Principalele acte normative care reglementează competenţele CJS în finanţarea
unor servicii de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte
Anexa 7.1. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Agnita
Anexa 7.2. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Avrig
Anexa 7.3. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei
Cisnădie
Anexa 7.4. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Sălişte
Anexa 7.5. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei
Tălmaciu
Anexa 7.6. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calcule estimative
Anexa 7.7. Costuri servicii centre de zi
Anexa 8.1. Impactul implementării planului de acţiune în domeniul social. Metodologie
Anexa 8.2. Politici sociale
Anexa 9.1. Analiza capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu / DG Sibiu în
asigurarea monitorizării şi evaluării implementării cu succes a MP -
Metodologia de lucru
Anexa 9.2. Fişă de monitorizare / evaluare a implementării strategiei
Anexa 9.3. Planul de monitorizare şi implementare a masterplanului – tablou de bord
Anexa 9.4. Mecanism de monitorizare şi evaluare a masterplanului în domeniul asistenţei
sociale din judeţul Sibiu - Glosar