Master Plan General Sibiu

MASTER PLAN INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ JUDEŢUL SIBIU

ELABORAT S.C. INCERTRANS S.A. 3-1

3.Prognoza traficului pentru perioada 2010-2025

3.1.Analiza datelor existente de trafic şi inventarierea DJ şi DC în contextul datelor de trafic

Pentru actualizarea prognozei traficului pe perioada 2010-2025 se analizează

datele existente de trafic pe drumurile judeţene şi comunale, date furnizate de CJ

Sibiu prin preluarea de la CESTRIN – CNADNR (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi

Informatică – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România),

date furnizate de CJ Sibiu pentru modernizarea unor drumuri judeţene care au studii

de trafic cât şi datele socio-economice judeţene în corelare cu datele existente şi de

perspectivă ale Regiunii Centru judeţul Sibiu şi cele stabilite la nivel naţional.

Pentru judeţul Sibiu s-au furnizat date de prognoza traficului pentru 44 de DJ

(lipsesc datele de trafic pentru următoarele DJ: 105 E, 105 K, 106 A1, 106 A2, 106 F,

141 E ŞI 142 H) şi doar pentru 14 drumuri comunale.

În Anexa 3.1 se prezinta tabelele 3.1 – 3.9 cu datele de trafic furnizate de CJ

Sibiu (CESTRIN – CNADNR):

Tabel 3.1 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pentru drumurile judeţene din

judeţul Sibiu 2005–2025 Recapitulaţie pe posturi de recensământ

Tabel 3.2 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pentru drumurile judeţene din

judeţul Sibiu 2005–2025 Recapitulaţie pe drumuri judeţene (media trafic pe fiecare DJ)

Tabel 3.3 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pe DJ în vehicule fizice/ 24

ore în ordinea descrescătoare a traficului (2005-2025)

Tabel 3.4 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pe DJ (vehicule etalon/ 24

ore) în ordinea descrescătoare a traficului (2005-2025)

Tabel 3.5 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pentru DC din judeţul Sibiu

2005–2025 Recapitulaţie pe posturi de recensământ

Tabel 3.6 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pe DC în vehicule fizice/ 24

ore în ordinea descrescătoare a traficului (2005-2025)

Tabel 3.7 : Traficul mediu zilnic, anual şi de perspectivă pe DC (vehicule etalon/ 24

ore) în ordinea descrescătoare a traficului (2005-2025)

Tabel 3.8 : Tabel trafic rutier 2005-2025 media pentru toate DJ care au date de trafic

Tabel 3.9 : Tabel trafic rutier 2005-2025 media pentru toate DC care au date de trafic.



Prezentarea datelor din tabelele 3.1-3.9 este necesară pentru comparabilitatea

evoluţiei traficului furnizat de CNADNR-CESTRIN (exprimat în MZA vehicule fizice / 24

ore şi MZA vehicule etalon / 24 ore) cu evoluţia traficului determinată în noile condiţii

socio-economice pentru perioada 2010-2025.

În tabelele 3.1-3.9 număr post reprezintă locaţia (km) de pe un sector de DJ

sau de pe un DJ în care s-au efectuat măsurători de trafic iar ranforsări reprezintă un

sistem rutier cu lianţi bituminoşi sau hidraulici.

Au fost analizate şi datele de trafic utilizate în studiile de fezabilitate pentru

proiectele de modernizare a DJ care au studii şi care sunt finanţate prin POR până în

anul 2013 (DJ 106 Sibiu-Agnita, DJ 106 E Jina-Şugag, DJ 105 G Sadu-Râul Sadului,

DJ 106 D Răşinari-Poplaca-Orlat) sau sunt pe lista de aşteptare pentru a fi finanţate

după 2013 (DJ 106 B, DJ 107 B Slimnic-Ocna Sibiului intersecţie DN 1, DJ 106 E

Cristian-Jina, DJ 142 E Dîrlos-Hoghilag).

Din analize s-a constatat că estimările de trafic sunt în concordanţă cu

prognozele de trafic efectuate de CNADNR–CESTRIN, determinându-se totodată

ponderea vehiculelor pe grupe de recensământ în total trafic prognozat, pondere

asemănătoare cu cea stabilită la nivel naţional pentru toate drumurile judeţene

conform tabelului 3.10.

Din analiză rezultă că ponderea vehiculelor de călători este de 73 % pentru DJ

Sibiu şi de 80 % pentru DJ la nivel naţional, diferenţa de 27 %, respectiv 20 % fiind

reprezentată de ponderea vehiculelor de marfă (fără grupele de recensământ 1 şi 9,

biciclete şi vehicule tracţiune animală).

De asemenea din analiza datelor furnizate de prognoză a traficului rezultă

următoarele aspecte :

ü Creşterea traficului în 2025 faţă de 2005 este 76,7 %, factor de creştere

1,767 pentru traficul exprimat în vehicule fizice (MZA vehicule fizice/24ore)

ü Creşterea medie anuală a traficului exprimat în vehicule fizice (MZA

vehicule fizice/24ore) este de cca 28 vehicule fizice/an.



Tabel 3.10 Analiza comparativă a traficului pe unele DJ din judeţul Sibiu cu traficul mediu la nivel naţional pe DJ pe grupe de

recensământ la nivelul anului 2008 Drum judeţean MZA (vehicule / 24 h) pe grupe de recensământ

Biciclete Motociclete

Autoturisme Microbuze

Autocamionete

Autocamioane şi derivate cu 2 osii

Autocamioane şi derivate

cu 3 - 4 osii

Autovehicule articulate

Autobuze Tractoare şi vehicule speciale

Trenuri rutiere

Vehicule cu tracţiune animală

Total vehicule

105 G MZA 26 314 29 47 4 2 46 12 68 548 106 B S1 MZA 368 2775 410 195 61 26 34 59 29 3957 106 B S2 MZA 43 414 33 25 50 13 27 35 40 680

106 E MZA 52 630 45 15 2 9 5 4 18 780 106 G MZA 92 400 37 77 2 2 14 2 83 709 107 B MZA 10 302 114 35 35 0 349 38 365 1248 142 E MZA 31 253 25 13 4 7 23 3 26 386

Medie DJ studiate

MZA 622 5088 693 407 158 59 498 153 629 8308 % 7,48 61,25 8,34 4,90 1,90 0,71 6,00 1,84 7,58 100

Medie DJ studiate

fără Gr 1 şi 9

MZA 0 5088 693 407 158 59 498 153 0 7057

% 0 72,15 9,80 5,76 2,24 0,84 7,06 2,11 0 100

DJ medie la nivel naţional

MZA 126 580 47 28 15 14 40 13 96 957 % 13,0 60,60 4,90 2,92 1,56 1,46 4,18 1,35 10,03 100

DJ medie la nivel naţional

fără Gr 1 şi 9

MZA 0 580 47 28 15 14 40 13 0 735 % 0 78,75 6,40 3,80 2,0 1,90 5,40 1,78 0 100

106 B S1 sector de drum 1, km 0+000-km 12+130

106 B S2 sector de drum 2, km 12+130-km 20+500



3.2.Metodologie prognoza trafic rutier Judeţul Sibiu

Metodologie de abordare a studiului

Se menţioneaza faptul ca în cadrul acestui studiu prognoza traficului fiind

realizată prin utilizarea modelului CNADNR finalizat în anul 2006 şi aprobat de

către CNADNR.

Dupa cum este cunoscut, avantajele utilizării modelului CNADNR sunt

următoarele:

1. Realizarea şi implementarea unui instrument politic la standarde

Europene care sa ofere un suport analitic în elaborarea strategiei de dezvoltare a

retelei rutiere din Romania şi estimarea impactului implementarii diferitelor

scenarii de dezvoltare.

2. Realizarea unei bazei de date integrate socio-economice, de cerere de

transport (matrici OD), retea de transport rutiera care sa stea la baza tuturor

proiectelor în domeniul infrastructurii rutiere.

3. Realizarea prognozei de trafic în functie de parametrii socio-economici la

nivel de judet/zona (pentru 190 zone), cum sunt: PIB, nr. angajati, grad de

motorizare, veniturile populatiei. Ca urmare, se face o diferentiere detaliata a

cererii de transport prognozate în functie de caracteristicile de dezvoltare socio-

economica a fiecarei regiuni/jutet/zone.

4. Estimarea impactului urmatoarelor interventii asupra performantei traficului

rutier (nivel de serviciu), a volumului de trafic (veh/ora) şi a alegerii rutelor:

• inchiderea unui drum national/judetean

• restrangerea capacitatii datorita efectuarii lucrarilor de intretinere

• cresterea capacitatii de circulatie a drumului datorita reabilitarii

• deschiderea de noi drumuri / auostrazi

• implementarea taxei pe drum/autostrazi pe diferite tipuri de drum

• aparitia incidentelor pe diferite sectoare de drum.

5. Estimarea impactului cererii de transport asupra performantei traficului.

6. Estimarea impactului cresterii economice, diferentiata pe zone, asupra cererii

de mobilitate pt calatori şi marfa, şi implicit asupra retelei rutiere.

Metodologie prognoza trafic rutier

Urmatoarele activitati au fost luate în considerare în cadrul studiului de trafic:

• Realizarea prognozei traficului pentru perioada 2010 – 2025 cu ajutorul



modelului de transport, astfel:

o Stabilirea evolutiei parametrilor socio-economici de prognoza la

nivel de zona, pe baza prognozelor oficiale la nivel de regiune,

conform Comisiei Nationale de Prognoza.

o Realizarea prognozei pentru anul 2025 cu ajutorul modelului de

transport.

• Afectare pe retea.

Prezentarea modelului de transport CNADNR Sursa bibliografica este: Final Report „Harmonisation of Policies and Standards in the Field

of Transport and Infrastructure in Romania” PPA04/RM/9/2, 2007, Autor: Adrian Vilcan, NEA Transport Research and Training NL

Softul folosit este VISUM.

• Modelul de transport CNADNR prezinta urmatoarele caracteristici:

• modeleaza traficul rutier domestic/intern la nivelul a 190 de zone pentru

Romania, asa cum este ilustrat în Figura 3.1 mai jos;

• include modele de transport pentru urmatoarele categorii de

vehicule/utilizatori:

o Autoturisme

o Autocamioane cu 2 osii şi derivate ale acestora

o Autocamioane cu 3,4 osii

o Autocamioane cu 5 osii şi peste 5 osii, trenuri rutiere;

• modulele specifice din modelul de transport realizează legătura dintre

parametrii socio-economici şi traficul generat/atras de câtre fiecare zona;

• considera reţeaua naţionala de transport rutier prin drumurile naţionale şi o

parte din drumurile judeţene, ilustrata în Figura 3.2 de mai jos;

• modelele de transport permit prognoza traficului rutier, pe categoriile de mai

sus, în functie de dezvoltarea economica a fiecarei din cele 190 de zone

considerate.

Fluxurile de circulatie, exprimate în Veh/zi la nivelul anului 2005, sunt ilustrate

în Figura 3.3 pentru aria de interes – Judetul Sibiu.

Modelul de transport realizat pentru CNADNR a asigurat indeplinirea

urmatoarelor obiective:

• Implementarea unui instrument politic la standarde Europene care sa ofere un



suport analitic în elaborarea strategiei de dezvoltare a retelei rutiere din

Romania şi estimarea impactului implementarii diferitelor scenarii de dezvoltare.

• O baza de date integrata socio-economica, de cerere de transport (matrici OD),

retea de transport rutiera care sa stea la baza tuturor proiectelor în domeniul

infrastructurii rutiere.

• Prognoze de trafic în functie de parametrii socio-economici la nivel de

judet/zona (pentru 190 zone), cum sunt: PIB, nr. angajati, grad de motorizare,

veniturile populatiei. CESTRIN: parametrii socio-economici (PIB) la nivel

national. Ca urmare, se face o diferentiere detaliata a cererii de transport

prognozate în functie de caracteristicile de dezvoltare socio-economica a

fiecarei regiuni/jutet/zone.

• Asigura estimarea impactului urmatoarelor interventii asupra performantei

traficului rutier (nivel de serviciu), a volumului de trafic (veh/ora) şi a alegerii

rutelor:

o inchiderea unui drum national/judetean

o restrangerea capacitatii datorita efectuarii lucrarilor de intretinere

o cresterea capacitatii de circulatie a drumului datorita reabilitarii

o deschiderea de noi drumuri / autostrazi

o implementarea taxei pe drum/autostrazi pe diferite tipuri de drum

o aparitia incidentelor pe diferite sectoare de drum

• Estimarea impactului cererii de transport asupra performantei traficului.

• Estimarea impactului cresterii economice, diferentiata pe zone, asupra cererii de

mobilitate pt calatori şi marfa, şi implicit asupra retelei rutiere.

Descrierea detaliata a modelului de transport CNADNR este prezentata mai jos.



Figura 3.1: Zonificare model de transport naţional CNADNR

Figura 3.2: Reţea de transport model CNADNR



Figura 3.3 Fluxuri de circulaţie în Veh/zi, recensământ 2005



3.3.Stabilirea datelor socio-economice aferente modelului de transport (generatori de trafic) pentru perioada 2005 – 2025

Datele socio-economice aferente modelului de transport sunt cele oferite de

către Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză. În cazul de

faţă, PIB – produsul intern brut, este considerat pentru fiecare zonă în parte.

Întrucât PIB nu este disponibil la nivel de zonă, acesta a fost estimat pe baza

PIB la nivel de judeţ, direct proporţional cu numărul de locuri de muncă pentru

fiecare zona în parte.

Modelul a fost construit utilizându-se 68 de zone pentru generare-atragere de

trafic (matrice 68 x 68).

Proiecţia datelor socio-economice necesare modelului de transport pentru

prognoza 2005-2025 a fost efectuată pe baza estimărilor celor mai importante

Instituţii Financiare Internaţionale cât şi pe baza estimărilor Comisiei Naţionale de

Prognoză din iunie 2009 conform tabelului următor:

Evoluţia populaţiei in perioada 2003-2025 “varianta medie”

mii persoane

2003 2005 2010 2015 2020 2025 2003-2025

Evoluţie %

România 21733.6 21614.7 21226.3 20696.6 20026.4 19243.4 -2490.2 -11.5 Regiunea Centru

2545.2 2538.5 2509.5 2460.7 2391.6 2305.4 -239.8 -9.4

Sibiu 423.7 423.7 421.6 416.0 406.6 394.1 -29.6 -7.0

Evoluţia PIB 2008-2012 (Comisia Naţională de Prognoză - iunie 2009) creşterea reală PIB

Regiunea Centru Judeţul Sibiu 2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012

Creşterea reală PIB

8.2 -4.1 0.1 2.2 3.5 8.5 -3.1 0.2 2.3 3.7

Sursa : http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_iunie_2009.pdf (pagina 40+41)

Prognoza de primăvară iunie 2009 (proiecţia principalilor indicatori

economico-sociali în profil teritorial până în 2012

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_iunie_2009.pdf



Evoluţia PIB 2008-2012 (Comisia Naţională de Prognoză - iunie 2009) PIB

pe locuitor (EUR).

Regiunea Centru Judeţul Sibiu 2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012

PIB pe locuitor (EUR)

6462 5967 6495 7056 7786 7303 6824 7445 8089 8948

Sursa : Sursa : http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_iunie_2009.pdf (pagina 40+41)

Prognoza de primăvară iunie 2009 (proiecţia principalilor indicatori

economico-sociali în profil teritorial până în 2012

Prognoze de creştere PIB global 2014 – 2025, procente pe an, modificări

reale

Sursa informatiilor: CNP – Comisia Nationala de Prognoza, Raportul de primavara, aprilie 2007. Economist Intelligence Unit (EIU). Prognoza de Vară – România. Raport Principal. iunie 2007 (p 3). Primes (EC). Energy Transport Trends 2030. http://www.mt.ro/ispa/implementare_proiecte/Primul%20grup%20de%20proiecte/Primul_grup_de_proiecte_RO_Revizuit__Iuni

e_2009.pdf (pagina 52)

Sumar al prognozelor privind modificările demografice si

macroeconomice pe perioada 2007 – 2025, în procente anual, modificări

efective

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_iunie_2009.pdf

http://www.mt.ro/ispa/implementare_proiecte/Primul%20grup%20de%20proiecte/Primul_grup_de_proiecte_RO_Revizuit__Iuni



Observatii:* include constructii si energie. CNP – Comisia Nationala de Prognoza EIU – Economist Intelligence Unit FMI – Fondul Monetar International CE – Comisia Europeana Sursa informatiilor: CNP – Comisia Nationala de Prognoza, Raportul de primavara, aprilie 2007. Economist Intelligence Unit (EIU). Prognoza de Vara – România. Raport Principal. iunie 2007. (p 34). Comisia Europeana (Mai 2006) – tendinte in sectorul energiei si transporturilor din Europa pana in 2030 – versiune actualizata in 2005 (p 70). http://www.mt.ro/ispa/implementare_proiecte/Primul%20grup%20de%20proiecte/Primul_grup_de_proiecte_RO_Revizuit__Iuni

e_2009.pdf (pagina 53)

Aceste prognoze întocmite de Guvernul României (prin intermediul Comisiei

Naţionale de Prognoză), de instituţiile finanţatoare internaţionale (Fondul Monetar

Internaţional si Comisia Europeană), precum si de instituţii din sectorul privat

renumite la nivel internaţional (EIU), constituie prezumpţii adoptate în vederea

utilizării în elaborarea Master Planului şi au fost prezentate în tabele de mai sus cât

si ratele de creştere aferente prognozate. Totuşi, conform ultimelor evenimente care

au caracterizat tendinţele recente ale dezvoltări economice la scară mondială, s-a

luat în considerare faptul că analiza trebuie să ia în calcul o rată de creştere anuală

a PIB cu aproximativ un punct procentual mai mica decat cea reiesita din tabelele

anterioare.

Ratele de creştere prognozate, exprimate în termeni de modificări procentuale

medii anuale, pentru perioada 2005-2025, reflectă evaluarea următorului scenariu

macroeconomic pesimist, după cum urmează:

• Creştere PIB real efectiv cu 51% (factor de crestere 1,5)

• Descreştere a populaţiei cu 7,4%

• Creştere a PIB pe cap de locuitor cu 63% (factor de crestere 1,6).

3.3.1. Model transport de marfa

Modele pentru transportul domestic de marfa

În baza informatiilor pentru anul 2000, urmatoarele modele au fost calibrate

pentru transportul domestic de marfa:

http://www.mt.ro/ispa/implementare_proiecte/Primul%20grup%20de%20proiecte/Primul_grup_de_proiecte_RO_Revizuit__Iuni



o Model pentru transport de marfa Camioane Usoare

o Model pentrru transport de marfa Camioane Medii

o Model pentru transport de marfa Camioane Grele.

A. Modele de generatori pentru traficul rutier A1. Descrierea modelelor de trafic rutier

Numarul total de deplasari rutiere generate / atrase de/catre fiecare zona

poate fi determinat simultan pentru unul sau mai multe moduri de transport. Pentru

fiecare dintre alternative, de obicei diferite scopuri ale traficului rutier sunt luate în

considerare, impreuna cu mai multe categorii de locuitori şi domeniul de activitate al

acestora.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva elemente introductive din teoria de

modelare a transportului.

Astfel, deplasarile generate/atrase de catre fiecare zona de transport sunt

reprezentate de catre urmatoarele ecuatii:

O Tuim

uijm

j= ∑ pentru modul de transport m,

∑=mj

ijmu

iu TO

, pentru toate modurile de transport,

D Tujm

uijm

i= ∑ pentru modul de transport m,

D Tuj

uijm

i m= ∑

, pentru toate modurile de transport,

unde:

Oi = numarul total de deplasari generate de zona i

Dj = numarul total de deplasari atrase catre zona j

ijmuT =numarul deplasari intre zona i si zona j, cu modul de transport m,

pentru scopul deplasarii m

u = scopul deplasarii

m = modul de transport.

Tinandu-se seama de categoriile diferite de populatie şi de activitatea

economica a acestora, fiecare dintre aceste categorii cu aceelasi potential specific

de generare / atragere a traficului rutier, traficul rutier poate fi derivat în:



irr

rmu

ninnm

uim

u EPopO *∑∑ += βα ,

D Pop Eujm

unm jn

n

urm

rjr= +∑ ∑γ θ * ,

unde:

inPop = categoria de populatie n din zona i

Eir = categoria de ocupatie r din zona i.

α unm , βu

rm uץ ,nm, θu

rm = coeficientii care trebuiesc calibrati.

De obicei, coeficientii sunt calibrati folosind tehnici de regresie. Insa, o

estimare probabila, este teoretic mai buna datorita faptului ca regresia necesita ca

multiplicitatea originilor şi destinatiilor sa fie aceeasi pentru numerele mici şi mari.

Aceasta ipoteza este gresita pentru valori mici de O/D.

A2. Modele de generare ale traficului rutier – rezultate

Traficuri rutiere generate şi atrase (ex. camioane), în functie de zona şi de

tipul de camionului sunt descrise în urmatoarele ecuatii:

GEN LT = 99.11 + 0.02341*PIB

ATTR LT = 115.0 + 0.01980*PIB

GEN MT = 37.37+0.007165*PIB

ATTR MT = 36.01+0.007514*PIB

GEN HT = 27.85+0.01031*PIB

ATTR HT = 30.52+0.009684*PIB

unde: GEN, ATTR reprezintă trafic generat, trafic atras,

LT, MT, HT reprezintă camioane uşoare, medii şi grele.

B. Modele de generare ale traficului rutier B1. Descrierea modelelor de trafic rutier de distributie

Modelul de trafic rutier de distributie calculeaza numarul de calatorii intre

fiecare pereche de zone pentru un anumit mod de transport. În prezentul studiu,

modelul a fost calibrat pentru calatorii cu autoturism în 24 de ore – nivel AADT.

Pentru calibrarea modelului este folosit modulul MVGRAM din Versiunea Sapte

TRIPS.



Modelul traficului rutier generat este reprezentat de ecuatia:

)( ,, jijijiji CFAVbaT ∗∗∗∗= ,

unde:

Ti,j =prognoza traficului estimat din zona I catre zona j;

ia , jb = coeficienti de calibrare

Vi = numarul total de fluxuri rutiere generate de zona i;

Aj =numarul total de fluxuri rutiere atrase de zona j;

F(Ci,j) = functia care defineste costul generalizat al transportului intre

zona i si zona j; F reprezinta abrevierea de la FUNCTIE si C reprezinta

abrevierea de la COST.

Modelul gravitational care este estimat in TRIPS estimeaza coeficientii X1 şi

X2 ai functiei :

F(Ci,j) = Ci,jX1exp(X2 Ci,j) ,

Parametri sunt optimizati printr-o procedura de estimare maxima, folosind

amandoi parametri X1 şi X2 sau numai un parametru, X2.

Parametrii calibrati au valorile:

Model de distributie pentru camioane usoare

X1 = -0.319642E+01

X2 = 0.518139E-02

Model de distribuţie pentru camioane medii

X1 = -0.298907E+01

X2 = 0.407186E-02 Model de distribuţie pentru camioane grele

X1 = -0.320041E+01

X2 = 0.796961E-02

3.3.2. Model de transport pentru pasageri

A. Model de generare/atracţie al traficului rutier

Modelul generatorului de trafic rutier pentru transportul de pasageri este axat

pe autoturismele calatorilor. Teoria care sta la baza modelului este similara cu cea a

transportului de mafa. Dupa ce mai mult de 20 de teste au fost efectuate luand în



considerare mai multe informatii de tip socio-economic, ca: PIB, venit şi proprietatea

autoturismului, rezultatele cele mai consistente sunt aceelea care iau în considerare

PIB dupa regiune. Va fi necesar sa se alcatuiasca mai multe conexiuni cu datele

socio-economice şi este recomandat sa se considere modelul dupa diferitele clase

de utilizatori cand aceste date socio-economice vor fi disponibile..

Modelul generator al traficului rutier pentru traficul de pasageri este dupa cum

urmeaza:

GEN CARS = 616.17+0.4296*PIB

ATTR CARS = 751.3+0.3976*PIB

B. Model de trafic rutier de distributie

Modelul pentru traficul rutier de distributie pentru pasageri este bazat pe

aceeasi abordare dupa cum a fost aratat la cel de marfa. Mai mult, urmatorii

parametri ai modelului de distributie intre zone au fost estimati:

X1 = -0.283704E+01

X2 = 0.238442E-02.

3.4 Actualizarea prognozei traficului pentru perioada 2010-2025 corelata cu noile conditii socio-economice de dezvoltare si cu impactul viitoarelor

proiecte nationale de infrastructura rutiera

Conform metologiei prezentate si a noilor conditii socio-economice de

dezvoltare, s-au obtinut rezultatele din tabelele de mai jos, rezultate care evidentiaza

traficul de perspectiva pe drumurile care la momentul actual nu au trafic fiind

impracticabile (trafic atras dupa modernizare), cat si influenta asupra nivelului

traficului datorat activitatii de reabilitare, modernizare pentru toate drumurile

judetene.



Tabel 3.11: Evoluţia traficului pe perioada 2010 – 2025 pe DJ (şi pe segmente componente) exprimata în vehicule fizice şi etalon / 24h

Denumire drum

Numar segment

Segment Km Traficul mediu zilnic, annual MZA vehicule fizice / 24h MZA vehicule etalon / 24h

2010 2015 2020 2025 2010 2015 2020 2025 DJ 104D 1 Lim jud.Braşov-Retis 3,945 310 344 404 499 661 723 854 1080 DJ 104D 2 Retis-Int DJ106 4,605 310 344 402 497 661 723 848 1075 DJ 104E 1 Arpasu de Jos - Somartin 12,620 74 82 96 119 200 217 247 304 DJ 104F 1 DN1 - Sacadate 5,680 83 92 107 134 184 197 225 279 DJ 104F 2 Sacadate - Glimboaca Int DJ105J 5,830 83 91 105 133 184 195 222 278 DJ 104F 3 Glamboaca - H Scoreiu 4,740 55 61 71 88 122 130 150 184 DJ 104F 4 H Scoreiu - Nou Roman 7,190 21 23 27 34 44 47 56 69 DJ 104F 5 Int DJ104E - Nou Roman 2,940 38 42 48 61 80 84 99 124 DJ 104G 1 Sacadate - Nucet 7,060 0 0 315 393 0 0 542 670 DJ 104G 2 Nucet - Cornatel 3,775 245 269 315 393 451 470 541 670 DJ 104G 3 Cornatel - Rosia 4,045 245 271 318 394 451 473 547 672 DJ 104G 4 Rosia - Nou 3,980 245 273 319 394 451 475 549 673 DJ 105 1 Lim jud.Braşov-Dealu Frumos 6,287 615 686 806 987 1012 1097 1266 1560 DJ 105 2 Dealu Frumos - Agnita 5,036 732 812 935 1175 1205 1299 1468 1856 DJ 105A 1 Int DJ106 - Marpod 3,200 1085 1195 1379 1737 2044 2195 2509 3219 DJ 105A 2 Marpod - Ilimbav 3,450 798 875 1017 1281 1504 1608 1850 2374 DJ 105A 3 Ilimbav - Sasaus 9,500 0 0 0 712 0 0 0 1319 DJ 105A 4 Sasaus - Somartin 6,150 276 301 355 443 526 558 655 833 DJ 105A 5 Somartin - Bruiu - lim jud Brasov 7,173 276 302 352 442 526 558 649 831 DJ 105D 1 DN1 - Carta 3,480 225 248 290 361 443 482 573 730 DJ 105D 2 Carta - Nou Roman 2,420 225 250 290 360 443 485 572 730 DJ 105D 3 Nou Roman - Sasaus 7,185 225 250 291 361 443 487 573 730 DJ 105D 4 Sasaus - Chirpar 4,525 732 802 941 1174 1608 1733 2039 2620 DJ 105D 5 Chirpar - Vard 6,790 732 802 926 1177 1608 1732 2007 2626 DJ 105D 6 Vard - Agnita 4,000 732 807 949 1172 1608 1743 2057 2614 DJ 105E 1 Chirpar - Ilimbav 7,000 325 361 417 520 714 781 904 1161 DJ 105F 2 iesire Avrig - Poiana Neamtului 12,770 208 228 264 334 939 1026 1180 1539



DJ 105G 2 Marsa - Racovita 3,510 1740 1905 2241 2799 6798 7364 8560 10877 DJ 105G 3 Racovita - Int DJ 105N 4,140 1751 1909 2230 2811 6841 7380 8515 10926 DJ 105G 4 Int DJ105N - Talmaciu 2,250 1762 1948 2255 2822 6884 7529 8612 10967 DJ 105G 5 Talmaciu - Sadu 0,570 1468 1630 1893 2354 2724 2924 3239 3882 DJ 105G 6 Sadu - Rau Sadului 13,750 480 529 613 768 1073 1138 1277 1595 DJ 105G 7 Rau Sadului - Sadurel 6,425 272 297 348 437 608 639 725 907 DJ 105G 8 Sadurel - Lim jud Valcea 15,275 12 13 282 365 27 29 587 758 DJ 105H 1 Arpasu de Jos - DC48 - Arpasu de Sus 6,080 422 463 543 679 751 819 842 1149 DJ 105J 1 Glamboaca - Porumbacu de Jos (DN1) 3,852 195 218 256 313 264 301 377 374

DJ 105J 2 Porumbacu de Jos (DN1) - Porumbacu de Sus - Glajarie 9,820 348 382 447 560 499 533 610 765

DJ 105K 1 Dealu Frumos - Saraturi 2,500 102 114 132 164 133 144 178 205 DJ 105N 1 Int DJ 105G - Turnu Rosu 2,237 1050 1174 1369 1682 2050 2226 2559 3134 DJ 105P 1 Lim jud Brasov - Arpasu de Sus 3,500 168 188 221 270 356 393 470 589 DJ 105P 2 Arpasu de Sus - Carta 3,920 168 186 215 270 356 389 455 589 DJ 106 2 iesire Sibiu - Int DJ106S 7,670 3215 3555 4126 5155 3829 4168 4785 5970 DJ 106 3 Int DJ 106S (Daia) - Cornatel (DJ 104G) 6,661 1679 1871 2161 2697 2188 2367 2690 3347 DJ 106 4 Cornatel (DJ 104G) - Marpod (DJ105A) 10,908 1108 1225 1422 1779 1512 1672 1938 2448 DJ 106 5 Marpod (DJ105A) - Nocrich 3,486 880 976 1123 1416 1213 1299 1467 1850 DJ 106 6 Norich - Altina 4,389 845 945 1114 1359 1165 1258 1455 1776 DJ 106 7 Altina - DJ141A Vecerd 6,639 805 881 1027 1293 1110 1172 1342 1689 DJ 106 8 Vecerd - Birghis 6,746 600 658 776 965 750 803 937 1164 DJ 106 9 Birgis - Agnita 6,461 1327 1485 1749 2135 1611 1024 2078 2550 DJ 106 11 Iesire Agnita - Int DJ143A 2,990 952 1046 1215 1531 1437 1542 1767 2249 DJ 106 12 Int DJ143A - Int DJ143 6,672 718 783 919 1153 1084 1154 1337 1694 DJ 106 13 Int DJ143 - Bradeni (int DJ 104D) 9,120 614 682 791 987 927 1005 1151 1449 DJ 106 14 Bradeni (int DJ 104D) - lim jud Mures 3,530 452 498 586 726 682 734 852 1066 DJ 106A 1 Sibiu - Int DJ 106D 2,670 4205 4591 5378 6766 4786 5182 6039 7632 DJ 106A 2 Int DJ106D - Rasinari DC62 5,430 3321 3650 4200 5316 3780 4120 4716 5996 DJ 106A 3 Rasinari - Int DJ106J Gura Raului 6,510 1226 1350 1579 1974 2233 2368 2659 3297 DJ 106A 4 Int DJ106J Gura Raului - Schit Paltinis 11,390 227 249 291 365 489 502 565 702

DJ 106A 5 Schit Paltinis - varianta Paltinis (Santa) - Cabana Santa 7,300 166 183 210 267 358 368 408 513



DJ 106A1 1 Varianta Rasinari - intrare Rasinari - int DJ 106A 1,300 850 943 1108 1361 2683 2978 3354 4116 DJ 106A2 1 Varianta Paltinis - Schit - Int. DJ 106A (Santa) 1,500 215 235 271 345 457 500 574 732 DJ 106B 1 DN1 - Int DJ 143B 2,550 1185 1299 1513 1904 1519 1637 1888 2383 DJ 106B 2 Int DJ 143B - Sura Mica 3,450 3392 3719 4290 5450 4349 4688 5354 6820 DJ 106B 3 Sura Mica - Ocna Sibiului 3,643 2611 2872 3345 4178 3347 3620 4174 5228 DJ 106B 4 Ocna Sibiului - DJ107B 4,190 581 644 748 931 905 960 1207 1369 DJ 106B 5 Int DJ 107B - Loamnes 3,000 482 528 609 775 750 787 983 1140 DJ 106B 6 Loamnes - Hasag 6,500 360 403 469 580 618 667 767 965 DJ 106B 7 Hasag - Sorostin 7,700 425 470 554 681 734 786 929 1153 DJ 106B 8 Sorostin - Tapu 6,395 567 632 729 911 979 1058 1222 1544 DJ 106C 1 Sibiu - Cisnadie 5,892 3295 3632 4216 5276 3582 4006 4639 5831 DJ 106D 1 DN1 - Cisnadie 4,500 1402 1532 1793 2255 1628 1960 2269 2858 DJ 106D 2 Cisnadie - Cisnadioara 2,000 925 1035 1193 1485 1413 1556 1786 2255 DJ 106D 3 Cisnadioara - Int DJ106A 5,293 925 1011 1169 1481 1413 1520 1749 2249 DJ 106D 4 Int DJ106A - Poplaca 3,169 0 315 366 458 0 470 591 674 DJ 106D 5 Poplaca - Orlat (DJ 106E) 6,135 178 195 228 286 377 398 458 575 DJ 106D 6 Orlat - Int DJ106E (Sibiel) 3,310 232 259 305 372 491 527 611 747 DJ 106D 7 Int DJ106E (Sibiel) - DN1 2,245 540 601 696 865 715 775 879 1090 DJ 106E 1 Cristian - Orlat 6,209 1851 2037 2366 2966 2434 2619 2987 3723 DJ 106E 2 Orlat - DJ106D 5,791 1223 1359 1573 1958 1876 2001 2271 2816 DJ 106E 3 Sibiel (int DJ 106D) - Saliste 4,420 852 943 1091 1371 1307 1388 1575 1971 DJ 106E 4 Saliste - Tilisca 3,580 681 746 858 1092 1463 1555 1744 2243 DJ 106E 5 Tilisca - Rod 7,820 540 596 701 864 1160 1242 1424 1775 DJ 106E 6 Rod - Poiana Sibiului 5,660 360 394 457 577 773 821 928 1186 DJ 106E 7 Poiana Sibiului - Jina 7,120 184 202 236 296 395 422 480 608 DJ 106E 8 Jina - Lim jud Alba 7,265 0 159 253 322 0 331 514 661 DJ 106F 1 Lim jud Alba - Miercurea Sibiului (int DN1) 1,840 56 62 73 90 231 257 309 381 DJ 106G 1 Poiana Sibiului - Miercurea Sibiului 12,511 500 555 642 803 1665 1806 2017 2567 DJ 106G 3 Apoldu de Jos - Ludus 7,830 448 496 584 721 983 1056 1226 1531 DJ 106G 4 Ludus - DJ 107B 6,374 448 499 577 721 983 1063 1212 1531 DJ 106J 1 Int DJ106A - Gura Raului 4,900 180 201 236 290 533 585 682 851 DJ 106J 2 Gura Raului - int DJ106D - Orlat 3,250 348 381 448 559 1031 1113 1296 1643 DJ 106M 1 Gura Raului - Baraj Cibin - Coada lacului 7,500 454 495 576 727 2379 2544 2934 3821



DJ 106N 1 Paltinis - Rozdesti - DN67C 34,500 66 73 86 164 173 191 211 394 DJ 106P 1 Sadurel - Rozdesti 16,000 85 93 109 137 447 467 531 646 DJ 106R 1 Sibiu - Poplaca 7,698 944 1039 1219 1514 1073 1170 1366 1699 DJ 106S 1 Int DJ106 (Daia) - Rosia 4,787 408 456 527 653 721 776 876 1088 DJ 106S 2 Rosia - Vurpar 10,813 382 420 494 613 675 715 823 1021 DJ 106T 1 Ocna Sibiului - Toparcea 8,600 369 404 468 594 898 973 1134 1480 DJ 106T 2 Toparcea - Int DJ 106G 4,825 351 391 459 565 854 942 1112 1408 DJ 107B 1 Lim jud Alba - Pauca 4,000 121 133 155 194 232 240 270 335 DJ 107B 2 Pauca - Int DJ141D (Presaca) 4,000 480 533 618 772 920 961 1076 1333 DJ 107B 3 Int DJ104D - Int DJ106G (Bogatu Roman) 3,880 845 944 1091 1355 1619 1704 1900 2340 DJ 107B 4 DJ106G - Alamor 8,420 942 1049 1237 1508 1850 2061 2454 3004 DJ 107B 5 Alamor - Int. DJ 106B (Mandra) 8,450 1054 1164 1351 1688 2135 2208 2463 3021 DJ 107B 6 Int DJ106B - Slimnic 6,435 1105 1205 1393 1778 2497 2620 2959 3811 DJ 141 1 Medias - Mosna 8,200 2065 2272 2622 3320 2893 3129 3584 4578 DJ 141 2 Mosna - DJ 141B 7,400 1458 1611 1896 2340 2042 2219 2592 3227 DJ 141 3 Int DJ 141B - Pelisor 3,510 924 1022 1196 1485 1950 2084 2410 3041 DJ 141 4 Pelisor - Birghis (int DJ106) 7,883 454 508 594 728 958 1035 1196 1492 DJ 141A 1 Seica Mare - Boarta 3,340 821 900 1059 1321 1178 1224 1407 1729 DJ 141A 2 Boarta - Int DC4 5,000 654 730 843 1049 939 993 1120 1374 DJ 141A 3 Int DC4 - Buia 3,000 538 590 687 863 772 802 913 1130 DJ 141A 4 Buia - Mihaileni 5,810 301 332 392 484 432 452 521 634 DJ 141A 5 Mihaileni - Metis - IntDC36 10,920 205 226 263 330 366 391 454 583 DJ 141A 6 Int DC36 - Vecerd - Int DJ106 4,805 258 282 326 413 461 487 561 730 DJ 141B 1 Saros - Bierta - Richis 14,600 690 762 883 1107 1013 1077 1226 1530 DJ 141B 2 Richis - int DJ 141 4,080 620 686 793 996 910 970 1100 1377 DJ 141C 1 Lim jud Alba - Bogatu Roman 8,000 380 423 495 611 1075 1192 1407 1799 DJ 141C 2 Bogatu Roman - int DJ 107B 2,500 766 857 997 1229 2167 2415 2835 3619 DJ 141D 1 Lim jud Alba - Presaca - int DJ 107B 4,950 280 306 353 448 602 613 678 842 DJ 141E 1 DN14 - Tarnava 1,200 362 403 467 579 887 988 1145 1415 DJ 142A 1 Lim jud Mures - Darlos 10,220 476 531 625 765 520 583 690 855 DJ 142A 2 Darlos - Medias 4,300 1425 1574 1840 2280 1544 1727 2033 2551 DJ 142B 1 Blajel (DN14) - Bazna 3,875 1341 1465 1687 2147 1954 2076 2361 3002 DJ 142B 2 Bazna - Boian - lim jud Alba 7,737 582 649 747 933 848 920 1045 1304



DJ 142C 2 Iesire Dumbraveni - lim jud Mures 3,820 175 195 226 282 268 293 338 426 DJ 142E 1 Darlos - Alma 7,025 358 399 459 576 669 713 807 1014 DJ 142E 2 Alma - Dumbraveni 4,430 358 395 465 575 669 706 817 1013 DJ 142E 3 Dumbraveni - Hoghilag 1,715 502 555 655 807 735 780 903 1115 DJ 142E 4 Hoghilag - DN14 1,515 502 557 654 807 735 783 903 1115 DJ 142F 1 Int DJ 142E (Alma) - int DC 22 3,020 524 572 659 842 793 846 969 1263 DJ 142F 2 Int DC22 - Atel 3,105 524 582 681 843 793 861 1002 1264 DJ 142F 3 Atel - Richis (Int DJ 141B) 6,475 524 576 678 841 793 851 997 1260 DJ 142G 1 Copsa Mica - Valea Viilor - Motis 9,990 392 432 507 631 473 511 595 743 DJ 142G 2 Moardas - int DJ 141A 1,870 353 390 454 566 426 461 533 667 DJ 142H 1 Bazna - Bazna Bai 2,130 412 459 531 663 1414 1536 1778 2294 DJ 142J 1 Seica Mare (DN14) - Seica Mica 5,300 0 0 0 680 0 0 0 958 DJ 142J 2 Seica Mica - DN14B 2,555 390 430 496 625 584 620 703 881 DJ 143 1 Lim jud Mures - Iacobeni 4,004 292 319 375 469 475 498 577 721 DJ 143 2 Iacobeni - Int DJ106 2,000 360 394 455 578 586 614 700 887 DJ 143A 1 DN14 - Laslea 1,400 542 598 692 868 735 797 925 1180 DJ 143A 2 Laslea - Rondola 6,350 519 580 677 833 704 773 905 1131 DJ 143A 3 Rondola - Nou Sasesc 6,700 501 552 638 805 679 735 853 1094 DJ 143A 4 Nou Sasesc - Ruja 15,550 284 317 364 456 443 478 543 689 DJ 143A 5 Ruja - Int DJ106 2,250 298 329 388 479 465 497 578 723 DJ 143B 1 Sibiu - DJ 106B 4,200 2254 2497 2875 3607 3442 3711 4220 5317 DJ 143B 2 Int DJ 106B - Rusciori 3,300 263 290 339 423 482 501 564 694 DJ 143B 3 Rusciori - Mag 7,210 0 0 322 405 0 0 535 665 DJ 143B 4 Mag - Amnas 9,308 180 199 229 289 330 344 381 474 DJ 143B 5 Amnas - Apoldu de Jos 5,389 263 294 346 421 482 508 574 691 DJ 151B 1 Lim jud Mures - inters DJ 142C 4,680 160 177 205 256 266 284 323 414



Fig 3.4: Prognoza traficului pe DJ 2010 (MZA vehicule fizice / 24h)





Tabel 3.12: Traficul mediu zilnic, anual (MZA vehicule fizice / 24h) pentru fiecare DJ si traficul mediu total pentru toate DJ (MZA vehicule fizice / 24h) pe

perioada 2010 - 2025

Drum Trafic mediu (MZA vehicule fizice / 24h) 2010 2015 2020 2025

DJ 104D 310 344 403 498 DJ 104E 74 82 96 119 DJ 104F 56 62 72 90 DJ 104G 153 170 316 394 DJ 105 667 742 863 1.071 DJ 105A 336 368 428 768 DJ 105D 498 548 639 800 DJ 105E 325 361 417 520 DJ 105F 208 228 264 334 DJ 105G 581 638 832 1.047 DJ 105H 422 463 543 679 DJ 105J 305 336 393 490 DJ 105K 102 114 132 164 DJ 105N 1.050 1.174 1.369 1.682 DJ 105P 168 187 218 270 DJ 106 1.162 1.287 1.498 1.867 DJ 106A 1.232 1.352 1.570 1.979



DJ 106A1 850 943 1.108 1.361 DJ 106A2 215 235 271 345 DJ 106B 998 1.100 1.277 1.602 DJ 106C 3.295 3.632 4.216 5.276 DJ 106D 605 702 817 1.026 DJ 106E 676 770 904 1.132 DJ 106F 56 62 73 90 DJ 106G 472 525 609 759 DJ 106J 247 273 320 397 DJ 106M 454 495 576 727 DJ 106N 66 73 86 164 DJ 106P 85 93 109 137 DJ 106R 944 1.039 1.219 1.514 DJ 106S 390 431 504 625 DJ 106T 363 399 465 583 DJ 107B 842 931 1.083 1.351 DJ 141 1.280 1.413 1.645 2.056 DJ 141A 391 431 503 628 DJ 141B 675 745 864 1.082 DJ 141C 472 526 614 758 DJ 141D 280 306 353 448 DJ 141E 362 403 467 579 DJ 142A 757 840 984 1.214 DJ 142B 835 921 1.061 1.338 DJ 142C 175 195 226 282 DJ 142E 390 432 504 626 DJ 142F 524 577 674 842 DJ 142G 386 425 499 621 DJ 142H 412 459 531 663 DJ 142J 127 140 161 662 DJ 143 315 344 402 506 DJ 143A 388 430 498 622 DJ 143B 457 506 664 831 DJ 151B 160 177 205 256 Total trafic mediu vehicule fizice pe retea

596 660 779 988

Tabel 3.13: Traficul mediu zilnic, anual (MZA vehicule etalon / 24h) pentru fiecare DJ si traficul mediu total pentru toate DJ (MZA vehicule etalon / 24h) pe perioada 2010 - 2025

Drum Trafic mediu (MZA vehicule etalon / 24h) 2010 2015 2020 2025

DJ 104D 661 723 851 1077 DJ 104E 200 217 247 304 DJ 104F 123 131 151 187 DJ 104G 282 296 544 671 DJ 105 1098 1187 1356 1691 DJ 105A 636 679 784 1429



DJ 105D 1071 1159 1358 1750 DJ 105E 714 781 904 1161 DJ 105F 939 1026 1180 1539 DJ 105G 1923 2073 2563 3259 DJ 105H 751 819 842 1149 DJ 105J 433 467 544 655 DJ 105K 133 144 178 205 DJ 105N 2050 2226 2559 3134 DJ 105P 356 391 462 589 DJ 106 1528 1593 1908 2386 DJ 106A 1682 1803 2056 2587 DJ 106A1 2683 2978 3354 4116 DJ 106A2 457 500 574 732 DJ 106B 1417 1525 1775 2213 DJ 106C 3582 4006 4639 5831 DJ 106D 869 1028 1190 1495 DJ 106E 1113 1239 1430 1795 DJ 106F 231 257 309 381 DJ 106G 1302 1409 1593 2016 DJ 106J 732 796 927 1167 DJ 106M 2379 2544 2934 3821 DJ 106N 173 191 211 394 DJ 106P 447 467 531 646 DJ 106R 1073 1170 1366 1699 DJ 106S 689 734 839 1042 DJ 106T 882 962 1126 1454 DJ 107B 1722 1827 2082 2589 DJ 141 1972 2132 2462 3106 DJ 141A 598 630 721 900 DJ 141B 990 1054 1198 1497 DJ 141C 1335 1483 1747 2232 DJ 141D 602 613 678 842 DJ 141E 887 988 1145 1415 DJ 142A 823 922 1088 1357 DJ 142B 1217 1305 1484 1871 DJ 142C 268 293 338 426 DJ 142E 683 726 831 1036 DJ 142F 793 852 992 1262 DJ 142G 466 503 585 731 DJ 142H 1414 1536 1778 2294 DJ 142J 190 202 229 933 DJ 143 512 536 618 776 DJ 143A 558 605 697 884 DJ 143B 738 788 1023 1277 DJ 151B 266 284 323 414 Total trafic mediu vehicule etalon pe retea

1030 1110 1301 1664

Traficul mediu pentru fiecare drum judeţean, cât şi traficul mediu pentru toată

reţeaua de drumuri judeţene (lungime totala 942,9 km) exprimat în MZA vehicule



fizice/24 ore, respectiv MZA vehicule etalon/24 ore s-a determinat ca raport dintre

suma produselor dintre trafic sector drum şi lungime sector / lungimea totală a

drumului, respectiv ca raport dintre suma produselor dintre trafic mediu drum şi

lungimea drumului / lungimea totală a reţelei.

Din analiza datelor de trafic rezultate din model, se evidenţiază următoarele

aspecte:

o creşterea traficului în 2025 faţă de 2010 este de 65,68%, factor de creştere de

1,656 pentru traficul exprimat în vehicule fizice (MZA vehicule fizice/24 ore);

o creşterea medie anuală a traficului exprimat în vehicule fizice (MZA vehicule

fizice/24 ore) este de cca 24-25 vehicule fizice/an.

Din analiza datelor de trafic furnizate de CNADNR – CESTRIN s-a constatat

ca nu au trafic urmatoarele DJ: 105E, 105K, 106A1, 106A2, 106F, 141E, 142H.

Traficul mediu zilnic, anual prognozat MZA vehicole fizice si etalon / 24h pentru

aceste DJ rezultate din model este prezentat in tabelul următor:

Tabel 3.14: Traficul mediu zilnic anual prognozat pe DJ (MZA vehicole fizice şi

etalon / 24h) pentru care nu s-a furnizat trafic Drum Trafic mediu (MZA vehicule fizice / 24h) Trafic mediu (MZA vehicule etalon / 24h)

2010 2015 2020 2025 2010 2015 2020 2025 DJ 105E 325 361 417 520 714 781 904 1161 DJ 105K 102 114 132 164 133 164 178 205 DJ 106A1 850 943 1.108 1.361 2683 2978 3354 4116 DJ 106A2 215 235 271 345 457 500 574 732 DJ 106F 56 62 73 90 231 257 309 381 DJ 141E 362 403 467 579 867 988 1145 1415 DJ 142H 412 459 531 663 1414 1536 1778 2294

3.5 Prognoza traficului indus dupa modernizare pe drumurile fără trafic în situaţia actuală

Traficul mediu zilnic, anual prognozat (MZA vehicule fizice / 24h) pe sectiunile

impracticabile de pe anumite DJ a rezultat din modelul de trafic fiind considerate

infrastructuri noi de transport care au generat trafic local si au atras trafic de pe

celelalte sectiuni ale drumului cat si de pe drumurile cu care se relationeaza, din

momentul finalizarii modernizarii/reabilitarii.

Rezultate prognozei sunt prezentate in tabelul urmator:



Tabel 3.15: Prognoza traficului indus pe drumurile fără trafic (secţiuni impracticabile)

DJ Sectiune DJ

MZA (vehicule fizice / 24h) model / conform prioritizarii

2010 2015 2020 2025

104F Glamboaca – Nou Roman 35 38 44 55 104G Săcădate – Nucet 245 / 0 269 / 0 315 / 315 393 / 393 105A Ilimbav – Sasausi 441 / 0 504 / 0 587 / 0 712 / 712 105G Sadurel – Lim. Jud. Valcea 216 / 0 245 / 0 282 / 282 365 / 365 106D Intrare Rasinari – Poplaca 282 / 0 315 / 315 366 / 366 458 / 458 106E Jina – Lim. Jud. Alba 136 / 0 159 / 159 253 / 253 322 / 322 106N Paltinis – Rozdesti 66 / 0 73 / 0 86 / 0 164 / 164 142J Seica Mare – Seica Mica 410 / 0 472 / 0 551 / 0 680 / 680 143B Rusciori – Mag – Inters. DC 67 228 / 0 254 / 0 322 / 322 405 / 405

Datele de prognoză din tabelul 3.15 reprezintă traficul mediu zilnic, anual

indus (traficul atras şi traficul generat) rezultat din model la numărător, iar la numitor

traficul conform prioritizării drumurilor (trafic indus egal cu zero deoarece la acel

moment sectorul de drum respectiv nu era modernizat).

3.6.Prognoza traficului mediu zilnic, anual, pe tipuri de

vehicule de călători şi marfă

Tabel 3.16: Prognoza traficului mediu zilnic, anual, pe tipuri de vehicule de călători şi marfă (MZA vehicule fizice / 24h)

An MZA total din

care

MZA (vehicule fizice / 24h) Vehicule calatori Vehicule marfa

Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii 2010 596 456 7 2 77 30 24 2011 609 466 7 2 79 31 24 2012 622 475 7 2 81 31 25 2013 635 485 7 2 82 32 25 2014 648 495 8 3 84 33 26 2015 660 505 8 3 86 33 26 2016 684 523 8 3 89 35 27 2017 708 541 8 3 92 36 28 2018 731 559 9 3 95 37 29 2019 755 577 9 3 98 38 30 2020 779 595 9 3 101 39 31 2021 821 627 10 3 107 42 32 2022 862 659 10 3 112 44 34 2023 904 691 11 4 117 46 36 2024 946 723 11 4 123 48 37 2025 988 755 12 4 128 50 39



An MZA total din

care

MZA (vehicule fizice / 24h) Vehicule calatori Vehicule marfa

Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii 2026 1017 778 12 4 132 51 40 2027 1047 800 12 4 136 53 41 2028 1077 823 13 4 140 54 43 2029 1106 846 13 4 144 56 44 2030 1136 868 13 4 147 57 45 2031 1162 888 14 5 151 59 46 2032 1188 908 14 5 154 60 47 2033 1214 928 14 5 158 61 48 2034 1240 948 15 5 161 63 49 2035 1266 968 15 5 164 64 50

Analiza datelor de prognoză a traficului pe tipuri de vehicule evidenţiază

următoarele aspecte:

- ponderea traficului vehiculelor de călători din total trafic este de 78% comparativ

cu 73% rezultată din datele de trafic furnizate (pentru 44 DJ);

- ponderea traficului vehiculelor de marfă din total trafic este de 22% comparativ

cu 27% rezultată din datele de trafic furnizate.

Ponderea traficului vehiculelor de călători a crescut apropiindu-se de

ponderea traficului mediu la nivel naţional (80%). Acest fapt se datorează în primul

rând faptului că gradul de motorizare pentru vehiculele de călători, unde

predominant este traficul autoturismelor creşte mult mai rapid decât gradul de

motorizare pentru vehiculele de marfă cât şi datorită faptului că traficul de mărfuri

pentru vehiculele de marfă în tranzit va utiliza cu precădere drumurile naţionale şi

autostrăzile pentru creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor.

3.7.Concluzii privind prognoza traficului pentru perioada

2010-2025

Prognoza traficului de vehicule de pe reţeaua de drumuri locale a judeţului

Sibiu a fost actualizată în corelare cu noile condiţii socio-economice de dezvoltare şi

cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură (autostrăzi, drumuri exprese şi

drumuri naţionale).

Actualizarea prognozei traficului s-a efectuat pe baza modelului de transport

CNADNR utilizat la nivelul infrastructurii reprezentative naţionale (coridoare de

transport, autostrăzi, drumuri exprese, drumuri naţionale) utilizându-se softul VIZUM.



Pentru estimările necesare actualizării traficului, ca date socio-economice de

intrare în model s-au utilizat valorile cele mai pesimiste. Deoarece o parte dintre

acestea (deşi sunt cele mai recente fiind utilizate în planuri şi programe efectuate în

anul 2009) se bazează pe valori determinate până la apariţia crizei mondiale care a

afectat şi România, ele au fost diminuate cu un punct procentual aplicat valorilor

medii.

Din analiza datelor de trafic obţinute s-au formulat concluzii care pot fi

comparate cu datele de prognoză furnizate cât şi cu tendinţele estimate în contextul

noilor condiţii socio-economice de dezvoltare.

Analiza comparativă a datelor de prognoză furnizate cu cele actualizate

evidenţiază un trend asemănător, cu menţiunea că traficul actualizat este în anul

2025 doar 77,55% din cel furnizat.

Din punct de vedere al ponderii traficului pe categorii de vehicule de călători şi

marfă s-au constatat modificări în sensul creşterii ponderii traficului de călători de la

73% pentru traficul furnizat la 78% pentru traficul rezultat din model, respectiv o

scădere a ponderii traficului vehiculelor de marfă de la 27% pentru traficul furnizat la

22% pentru cel actualizat.

Prin actualizare, prognoza traficului s-a corelat cu noile condiţii socio-

economice de dezvoltare şi cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură rutieră,

rezultând date de trafic pentru drumurile judeţene pentru care nu s-au furnizat date

cât şi traficul indus (generat şi atras) pe sectoarele de drumuri judeţene

impracticabile în situaţia actuală şi care au trafic nul până la modernizare.

Prin actualizarea prognozei traficului s-au creat condiţiile necesare de

evaluare a importanţei drumului (cel puţin sub aspectul nivelului traficului) cât şi

premizele evaluării beneficiilor socio-economice şi de mediu pentru fiecare drum în

situaţia implementării Master Planului pentru infrastructura rutieră (MPIR).

Master Plan General Sibiu

Documents

Transcript of Master Plan General Sibiu