Post on 12-Dec-2015
description
MANASSE
DRAMĂ IN PATRU AOTE
DE
RONETTI ROMAN
BUCUREŞTI
EDITURA LIBRĂRIEI H. Ş TEl N B E R G
10 STRADA GABROVENI 10
1900 PI'eţuI 2 IcI
www.dacoromanica.ro
MANASSEDRAMA IN PATRU ACTE
DE
RON ETTI ROMAN
--C.-Z.3--
BUCUREgIEDITURA LIBRARIEI H. 1EIN.BERG-
10, STRADA GABROVENI, 10
1 9 0 0
www.dacoromanica.ro
MANASSE
DRAMA
IN PATRU ACTH
www.dacoromanica.ro
PERSOANELE
NISIM COHANOWCI, bancher.
ESTER, femeia luT.LELIA, fiica lor.LAZAR, fiul lor.MANASSE, tatal luT Nisim.ROZA BLUM, nepoata EsteriT.MATEI FRunA, judecAtor.NATALIA FRuNzA, profesoarA.
EMIL HORN, intreprinzettor de constructiT.ZELIG SoR, Illisit.UN RABIN.
UN PREDICATOR.
UN DOCTOR.
UN ADVOCAT.
UN CONTABIL.
ARISTIDE STAVRI
STOMA ILIEF martorit luT Horn.
UN BATRAN scurt.
O Data inaltA.O comma groasa.Dot ovRET, cu perciuni.GEORGE, oberchelner.DINA, servitoare.GEV, servitor.MusafirT de maset.Chelneri.Muzicet militarA.
www.dacoromanica.ro
ACTUL I
Un salon cam prea inearcat. 0 ustt deschisa in fund la dreapta, andinteo anticamerd, o 055 in dreapta si o usa in stinga.
MANASSE COHEN, cAtre feciorul care intrA dupft el.
Spune numal ca e un domn strain, ca n'a vrutsall spuie numele, attita. Dute, spine.
Feciorul clA din umerl si ese prin usa din stinga. Manasse face incet roatdprin salon, uitAndu se la toate lucrurile si se opreste inaintea until tabloft infund, la stInga usei. Feciorul intrA din stinga Si ese prin fund).
NISIM COHAN() \TICr, IntrA prin stinga.
A! Tata! (Se imbrAliseazd). Bine al venit tata! Ce sur-prindere ! (aleargA inapol si deschide usa). Ester I Ester I Vinorepede.
ESTER, dinAuntru.
Indata., indata, ce este?
NISIM
Vino repede, Ester 1 0 sil vezl, nici nu-t1 inchi-pue§t1.
ESTER, dinduntru.
Nu pot e§i a§a, intelege, vin indata.
www.dacoromanica.ro
8 RONETTI ROMAN
MANASSE, arAtind tabloul.
Spune-mi., Nisim, ce cautg. aid muierea asta goal,care se luptä cu un tinAr ?
NISIM
Asta ? asta e doar din biblie. E Iosef cu femeealui Potifar.
MANASSE
Din biblie ? N'ati gAsit lucru ma frumos in bi-? Si rusinea asta se spAnzurA pe primp' ? §i al
fatA mare in casA ! Nu, Nisim, una ca asta nu epentru o casii ovreiascl.
ESTER, intrA i se opreste.
Tata socru Asta e frumos 1 dä mitna). M'arn ganditeii la d-ta, dar tot nu-mi venea a crede. SA fael d-taun drum asa de lung de la Faltieeni pdnA la Bucu-resti. Poftim, sezi, tatl socrule. Nu aici, mai binein fotoliu.
MANASSE
§titi ceva copil, mie sA-mi dap un scaun ca lumea.Imi place A. simt cA sed pe ceva. Pe jilturile asteaeAptusite, cu droturi, pe rotite, nici nu sezi, nicl nuplutesti.
NISIM
Indat5 (Se repede in odala din stinga).
ESTER
Dar Lelia o sä se bucure! 0 A. vezi indati (deschideusa din dreapta. Se aud sunete depArtate da piano . Lelia! Lelia! Nuaude. Lelia ! Lelia 1 Se aude inchizindu se o usA .
LELIA
Bunicu! (I sare in git, Manasse o stringe in brate si o sitrutit in crcs-tee. Nisim se intoacce cu on scaun de pae .
I
!
www.dacoromanica.ro
MANASSE 9
MANASSE, zimbind de plitcere.
Tot sMbatid §i sburdalnid ? Tot ? Am crezut c.vol grtsi o fatA a§ezatit dar tot citprioad de munte.
NISIM, oferInd scaunul
Poftim, tatä, §ezl. (se apeazA toff, afarti de Lelia. Manasse cu fataspre public .
MANASSE
Asta e Un scaun, simtl cà §ezi. (Cdtre Lelia). Dar fru-moas5. te-al fiteut ! Si al mal crescut, §til ell al malcrescut ? Stal, de cind nu te-am mal väzut? La pa§tis'a implinit anul de cind al fost la not Sint trel-spre-zece luni §i jumiitate §i at mal crescut, mult.(Mitre Nisim st Ester. . Iat'o fatrt mare. Acu einci ant cindv'ati mutat din Frilticent ce era ? 0 nimica toatti.Si acum, iat'o !
LELIA
Tare bine'ml pare ell al venit ! Cind s'a dus tatacu Lazrtr inaintea pa*telor la FAlticent m'am rugatatita srt mrt ia §i pe mine §i n'a vrut.
MANASSE
§i bine a facut. Inmormintrtrile nu sunt pentrucopit mai ales pentru fete. S6 se gindeasd la viatl,nu la moarte.
LELIA
'gam gindit la d-ta, bunicule, a§1 Ii dorit srt ted-ta.
MANASSE
Tu e.5ti fatii bunil, Lea, dar eti copilii joeL Undeincape imingaere! i en ce? Cu vorbe ? 0 ranii ininim6 nu se astupil cu vint. latit, azi sint dreyt clouitluni de chid mi-a murit Sara. Crezi cit mi-e mal
sa fail Bugg.mangil,
www.dacoromanica.ro
1 0 RONETTI ROMAN
u§or acuma? Din potriva, mi-e mai gnat. Doar nu e§aga sa trae§ti cu o femee patru-zeci §i noua de ani,sa te culci cu dinsa §i srt te scoli cu dinsa, §i decite ori m'arn dus la drum, m'am gindit, ceaduc Sarel, sa-I fac placere, §i de cite ori am facuto afacere, §tiam mai dinainte ce o sa zica Sara §ichibzuiam ce trebue sa-i raspund. Acum, nimica,n'am la eine ma gindi, ma invirtesc singur princasa ca un strigoia, e gol in toate colturile, panelan fi pustie lumea toata §i cu vremea golul cre§te.
LELIA, gtergindu-§1 ochiT pa furia, atm mama eT incet.
Saracul bunic !
MANASSE
Asta ai zis-o bine Lea ; Saracul bunic! Lea se intearceeurprinsA . Nu te supara ca am auzit. Al dreptate. Astae adevarata silracie. E destul (le rail cind pierzi a-verea, dar cind pierzi pe un om, atunci rthnil cuadevarat srtrac. Sermana Sara! Cie bunatate de fe-mee, pin ). la urma s'a gindit la vol. (Senate o cutie dinbuzunar). putin inainte de a muri a trebuit aducgiuvaerurile §i a ales cu mana ei §i mi-a zis Ace§ticercel sint pentru nora mea. Ester, §i aceste §irunide margaritare srt le dal Leil, sit le poarte sanatoasacand n'ol mai ft ea ; nici nu §til cit te iubia, Lea.
bunicule,
acest lant.. .
sarbatoare mare,
Trebue sa vie
LELIA
§titi.
MANASSE
Dar unde e Lazar ? Azi e doarn'aveti treaba la birort.
NISIM
indatrt.
sa-i
:
www.dacoromanica.ro
MANASSk 11
ZELIG *OR, intrA din fund; vorbeve indArAt feciorulut
SA ma anunri pc mine ? N'am nevoe sa ma anunti,Pentru ce am ea guru ? M'anunc et singur.Bunazioa! (cAtre fecior). Iata, an'am anuntat, mai poftesticeva ? (Feciorul cid din umed 0 ese).
Zelig *or !
Da, Zelig *or, el si ?
NISIM
OR
NISIM dindu-I mina.
Buna zioa, *or, ce vint te aduce pe d-ta ?
*0 R
Tatra matale e vint ?
MANASSE, twzind lantul in cutia pe care o pune in tuzunar.
Asa-I, pe Zelig l'am luat at en mine. N'am vrutsit fac drumul asta lung singur.
SO R
Acum, oameni buni, lasari vorba. Ce fac eil engentile d-lui Manasse?
NISIM
Indatil. (SunA).
OR
Birjartilui i-am dat dol franci, n'a vrut sa lase maieftin, nici sal crape.
NISIM
A tAta-1 taxa.
Vg2
Taxa! Nisim, te tineam minte parca mai destept.Taxa-I pentru prosti. (Inuit feciorul).
www.dacoromanica.ro
12 RONETTI ROMAN
NISIM., cAtre Sot%
Unde-s gentile ?
§OR
Talharul de birjar mi-a spus sa ma due ett inuntru,sa-i las lui gentile §i. sa trimet pe o sluga srt le iee,dar §i-a gasit omul. Le-am luat ert. singur §i. le-amtirit pina in. antret §i am inchis u§a.
ESTER, dare fecior.
Ghita, ia gentile din antret §i du-le in odaia ceaalbastra. (Feciorul ese).
NISIM, cAtre $or.
Puteai foarte bine sá le 1a§1 in birja, doar arenumar la felinar.
§OR
Nisim, eta, mi te-ail schimbat aice, nu te mai cu-nose ; §i. daca fuge §i pune alt felinar?
ESTER
Poftim, domnule *or, nu vrel srt §ezi?
§OR
Multumesc, nu, ell vrea sä start bine.
ESTER
Acuma, tata socrule, ce iel ? Mint ? Cafea cu lapte ?De sigur ea n'al luat nimica toga noaptea.
MANASSE, scoate ceasornlcul.
Nona ceasuri §i jumatate. Da, trebue srt iaii. ceva.0 sa iaii un ceaiii. Poate sa mi se aducrt chiar in-coace. (1Thindu-sela mini). Dar nici nu m'am sprdat Incabine. Trebue sa ma spa]. inttlia. (Se scoaIA).
www.dacoromanica.ro
MANASSE 13
LELIA
Poftim, bunicule, te vol duce in odaia d-tale (Seopreste la usil ca sii-1 lase pe Manasse sit treacd).
MANASSE
Trecl tu. doar trebue ar4Idrumul. (es prin usa din fund).
ESTER
§i d-ta, domnule $or, nu vrel s. te spell §i d-ta?
*OR
Nu. Tot zice lumea ct sint un nespillat, de ce srimai stric degiaba apa?
ESTER
§i ce let? Cafea?
Eli o s. iatt ruin cu cealft, dar putin cealli. Doc-torn! spune el ceaiul sliibe§te nervil.
Pare& malt rum nu slilbe§te!
OR
Rum nu. Rumul intrire§te; asta s'o §til de lamine. N'al vazut and se pun vi§ine in rum cdt detarl se fac?
ESTER
Mit duc dar sii v6d. sit se aduei. ceaiul. Cu slu-gile astea daca iìii vezi (Ese prin fund).
plimbindu-se prin salon.
Dar frurnoas6. locuintii at, Nisim!
intlirt, copal, s6-ml
Ceaiii?
1::)R
NISIA
singaril...
WR,
www.dacoromanica.ro
14 RONETTI ROMAN
NISIM
E casa mea. M'am mutat intr'insa abia toanmatrecuth.
$OR
*i cate poze pe pereti ! Ma y. multe ca la conuCostache Buhälhil, prefectul nostru. (Oprindu-se la madamPotifar). Vino 'ncoace Nisim ! Asta e o cuno§tinth ad-tale? Ce zice Ester?
NISIM
Batii-te sh te bata, nebunul de *or I
SOR
Ziiii, Nisim, spune-mi ; e cine-va din famine ? Deunde sh ,Itiu eh?
NISIM
Bine, *or, nu intelegi a e Iosef cu madam Po-tifar ?
OR
Asta-1?! Dar mare prost trebue sh fi fost! (Inl puneun pince-nez M se Mill maI de itproape). Chiar arath a prost §i pepoza. Uith-te cat e de speriat, parch ar fi alte cele.Prost! Dar ea? Ce zici, Nisim? Frumoash bucath 1*i tinhrti! Asta n'a avut Inca zece copil ca femeiamea.
ESTER, care a intrat la cele din urnill cuvinte.
Ai zece copii, domnule *or?§OR
*i jumátate, sa nu fie de deochiii. *i §til, cea maimare pläcere imi face jumatatea de copil.
NISIM
Cum asta ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE 15
*OR
Nu cere de mincare. Cel-l'alti cer fac gura.
ESTER
Trebuie s'o duceti grefi de tot, d-ta 0 femeiad-tale.
SOR
Femeia mea o duce grefi numal cate-va luni, restulil duc efi. Dar drept sa v6 spun, n'am fost maibogat and am avut numal unul 0 nu sint mai saracavind acuma zece. Mare-i Dumnezeit Fie-care copilvine cu norocul lui in lume. Inca o bunk, Inca oturta.
MANASSE, intrA frecindu-s1 mantle st netezindulT barba.
A§a. Para WI alt om cind te-al spalat putin.(CAtre Sot.) Te-al spalat §i tu Zelig ?
SOR
Nu, dr nu vroi sa liti alt orn, sint multämit a§acum sint.
MANASSE
Dute de te spala macar pe mdini, doar o sa vreiA. iel ceva.
SOR
Lasa, domnule Manasse, cind o O. befi, o sa maspal inuntru. Dumnezefi se uita la inima onmlui,aceea sa fie spalata ; de mdini putin i pasl.
MANASSE
Stricat mai e§ti! (IntrA Lelia care duce douA cosulete de argintcu diferite piscoturl. Feciorul o urmeazA cu o tabld mare de argint, pe careSint asezate toate trebuincioasele pentru near).
www.dacoromanica.ro
16 RONRTTI ROMAN
ESTER, facind loc pe mask
Incoace, Gb1ç1, pune tabla aice. (o indreaptit singurd).A§a.
LELIA
spas& cosuletele, pune sahtir inteun pahar, toarnd esentti, i apol amestecd.
Destul de tare, bimicule ?
MANASSE
Destul, multumesc.
LELIA, dindu-i paharUl.
Poftim bunicule. (Incepe sit &Reused al doilea pahar).
ESTER
d-ta domnule or, §ezi
*OR
Destul, destul, dudue, nu mai turna atdta apl, n'orämfte loc pentru rum. Dar unde e rumul ?
ESTER
L'am gätit doar pe bufet. (Ctitre fecior). AdA rumul
LELIA
IártA-mg, domnule or. M'am gcmdit numai labunic ; d-lui nu obicinue§te rum.
OR
Obicinuese ei i pentru domnul Manasse.
NISIM, intinde luI Manasse un cosulet cu piscoturl.
Poftim tatá, pi§coturile astea sint foarte upare.
MANASSE
Multumesc, nu mâninc. (Cu o privire asprd si cam rasht
Al uitat pe semne c5. nu m'am inchinat Meg.
aici.
stt
Ghit6.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 17
NISIM
Un pirot urr nu s8 chiama nnincare.MANASSE, mai rAstit.
? §i cum se chiarn6? (Fectorul aduce rumul i ese>..
§OR, la sticluta cu rum, a ridic i se uitA la (Hasa.
Frumoas6 culoare !
NISIM
E rum vecbiti frantuzesc.
toarnil mult rum, bea i prinde a minim la p*oturl.
piroturile stint bune. Halal de viatrt in Bucu-re§t1 ! Unde grtsd§tI la noi in FAlticeni rum ca asta !.
MAN ASSE
Zelig, rminincl ? Doar nu te-al inchinat inert !
§OR
Iaa, mi-al stricat pofta. (Impinge in gurA restul unuI pitcot).Ma rog domnule Manasse, o intrebare : Adam in_raiti, and a mâncat din. mitr, s'a inebinat mntiiiri?
MANASSE
Zelig, mie plac glume de astea. 0-vreiul ovrelti s5. fie ! i cre§tinul srt fie crqtin, e marbine a§a. Lumea asta noul fitri Dumnezeti, nu veziee ticrilo§le ? Cu boeril cel vechl, earl se duceau labisericit i aveait in iatac o icoara cu o candela, §idaca intilneati pe poprt, i sitrutail mana in mijloculdrumului §i nu le era ru§ine, cu boeril ceia te matputeal intelege ate odath pe cuvint. Srt se ducrt la ju-deator, asta era o ru§ine pentru un hoer vechia. Azi,cu boerul mat cel Until., am contract pe timbru, in-thrit §i pecetluit, dar ? E cocona§tue§le banl pe cal §i pe toale drilciile, vorbe§te
2
Nu
011,
nu-mi
ajula tivilizat, ebel-
www.dacoromanica.ro
18 RONETTI ROMAN
miere i4I toarn1 venin, de biseria 41 bate joc, lapopa din sat se uitl ca la un cane, dar la tribunalse duce, §i nu e advocat, nicl Mbar de pu§crie,care srt tie sa. se strecoare mai bine prin toate por-titele dintre legi. Asta §tie !
NISIM
cum al scos'o la cap6t cu el?
MANASSE
Am thiat cum am putut. Eii nu m6. judec. L'amdat dracului cu mo0a, cu pAdurea, cu tot.
NISIM
Dar velnita ? Ast an velnita trebue sit tie o afa-cere bunA. Yin s'a facut putiu, noroclul bea rachitt,bol gra§1 se cautä pentru Italia....
MANASSE
Afacerea e bunti, foarte buni, dar m'am gturatde afacerl. i banii, care-i-am impr6§tiati, il string.Velnita am trecut-o lui Calman Zaraf. Descurc tot.
N1SIM
Dac6-1 a§a, tatg., de ce mai stal la Fálticeni? Cindam venit acas6 dup6 moartea mamei, ne-am vorbit§i nol aice, eli cu Ester, a ar fi bine sl te 1a§1 deafaceri §i st vil sl §ezi la nol. Nu-1 a§a, Ester
ESTER, cu un zimbet dulceag.
Da, loc avem, §i cred c'al trAi cel putin tot a§ade bine...
§OR
Cum? Pe mine nicl nu mrt intrebati ? Eli nu-1 daiipe d-nul Manasse. Multe case de astea am eV Eo parte din averea mea. De afaceri nou6, ingrijesc
i
et.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 19
NISIM
Bine, bine, *or, se va gAsi ceva §i pentru d-ta.Ma vol gindi.
*011
$i ei sä träesc din gindurile d-tale? Et nu-I lasPe d-nul Manasse.
LELIA
Da, da, bunicule! Te rog bunicule, zi da. Si n'olmal ti sälbaticl §i te vol asculta §i te vol ingriji. Zi
bunicule, te
MANASSE
E u§or de zis da. Dar eu trebue sä mA duc inlie-care zi la §coalA. Drurnuri lungi ei. nu mai potface. Bucure§ti e an ora§ mare. Aveti o §coalA inapropiere?
NIS1M
Paul la templu nu e departe, zece minute cel mult.
MANASSE
Templu I 0 maimutarie, Nisirn, o biserica faracrime. E pentru aceia cari nu-s nici came nici peste.Mie-mi trebue o §coala in care O. miroasA a ovre-ie§te. Ce ? Aice tu la templu te duel, Nisim?
NISIM
Nu poti sA ie§1 din rindul oamenilor. ToatA lu-Inca mai bunä la templu se duce.
MANASSE
De unde o el cl amia e mai Loma ? Fiind-c6 seimbraca nernte§te §i n'a invAtat carte ovreiasa ?
NISIM
Niel Ora la §coala veche nu e mai departe.
rogda, I
www.dacoromanica.ro
20 RONETTI ROMAN
MANASSE
i apoi mai e §i alta. Stiti cum se zice: Un pa-rinte tine zece copil...
EU de pita.
Dar zece copil...
1311
MANASSE
ESTER
Crezi ca noi am Ili dintre aceia...
MANASSE
Unde te gande§ti, Ester? Nici nu se poate zicecä numai copiii stint de villa. Si batrinii art slabi-ciunile Tor. Se amesteca in toate, se supara eándnu stint ascultati, amarese viata 0 altora §i sie-§1....
LELIA
Eh o sa te ascult, btmicule, in toate, in toate.
NISIM
Si ca sa nu mai faci drumul asta Tung la Fi llti-cent a§1 putea sh ma reped eit pc o zi doult, saregulez tot, sa. aduc ce trebue, poate ca s'ar gasi §iun cumparator pentru casa...
*OR
Am eh un mu§teriu pentru casä.
MANASSE
Casa? Casa mea? Casa in care s'a näscut Lea §iin care a murit Sara, aceia nu se vinde. Casa va tiun spital frumos pentru srtraci. Am 0 pus sa maifacrt odal in curte. Asta era §i dorinta Sarei. Lasarn§i bani.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 21
NISIM
Bine, tatl, cum vrel. Dar restul pot s6-I fac
MANASSE
Nu, Nisim, velnita trebue s'o predail et singur.
ESTER
Cum, n'al predak-o? )Doar al zis...
MANASSE
I-am trecut-o i era sii-1 o daI pe seaml acumjol. Dar dupa nenorocirea care a cazut pe bietulCalman...
TOTI afari de $or.
Ce nenorocire?
MANASSE
Cum? Pe aice nu s'a auzit?TOT1
Nu! Ce?
MANASSE
Calman a avut o singurl fata...
ESTER
Cum nu?
LELIA
prietina mea, a murit? (10 frânge
MANASSE
Mal rXill
LELIA
A inebunit ca mlituqa ciT SAraca Basela 1 E in-tr'adevAr nebunti?
§titi,
Rase 1a, minile).
eti.
www.dacoromanica.ro
22 RONETTI ROMAN
Mal rat.MANASSE
LELIA, sgiiente ochil ni nu pricepe.
MANASSE
Pe un copil mort II plangi, de un copil nebuttingrijesti. Sunt lucrurI firesti zici ca asa a vrutD-zea si le porti, gra', dar Ce sa faca Iasiparintil ovrei dupl o fatl care fuge cu un crestin?Mare nenorocire I
ESTER zimbind.
A fugit? Nu mai' spune I Cu cine a fugit?§OR
Cu un subprefectel, bliatul lui Iordache Tint&daca-ti aducl aminte.
NISIM
§i incercat s'o aduca inapoi?
MANASSE
Ce facut ! Fata nici nu vrea sá vaza pc pa-rinti.
LELIA
Asta e rat.MANASSE
Si nu s'a sfirsit incl. Peste putin se va boteza iamijlocul Falticenilor.
LELIA
Rasela se boteazti Asta e rat.MANASSE
Apol se va cununa la biserica, tot la Falticeni.Le vine biecilor oameni iea lumea in cap.
§i-tiporti.
n'aii
n'ail
Z
sail '
www.dacoromanica.ro
MANASSE 23
ESTER
Cu cre§terea care i-a dat-o mama sa, Hana, nicinu se putea alt-fel. De mica o lasa sa cutreere tot
sa umpla toate casele. Cand ne-am mutat noiin Fa lticeni, nu mai era doar copila, era fart decincisprezece ani e (kept cu dol anl mai marede cat Lelia §i unde nu o gasial pe Rarla? Veniala Lelia, §edea un ceas, dona, apol se ducea in altacask §.11 a§a toata zioa. Ea am crescut pe copiii meialtfel. Lelia mai ca n'a intrat inca in casa strainafara mine. Si crezi ca nu i-am spus-o Hanel ? Chid m'aintrebat de ce nu o las pe Lelia sa se duca la Ra§ela...
MANASSE
Las'o pe biata Hana, Ester, e destul de pedepsita.
ESTER
Fire§te, cum 1§1 a§terne omul, a§a doarme.
MANASSE
Alaltaeri am fost sa-I vad, mi-am facut datoria, eadupa un mort. Hana a fost doar o femee frumoasa...
ESTER
Frumoasa? Frumoasa n'a fost nici odata. 0 femeesdravanri, din topor.
MANASSE
S'o vezi, Ester, n'al s'o cuno§ti, parca-1 scoasa dinpamint. i Calmandoar nu poti zice ca e un ommoaleCalman §edea cu fruntea in manl, §i and ivorbiam, se uita in jos §i-i curgeaa lacrimile in barba.
§OR
Sa-I sec:0 lui Calman lacrimi cu vorba e o minunemai mare ca aceea a liii Moise cand a scos apt( dinpiatra. Dar sa-1 scoll din punga un gologan pentru
ora§uI,
www.dacoromanica.ro
'2 4 RONETII ROMAN
saraci, e o minune §i mai mare, asta n'a vtizut-oInca nimeni. Acolo s. te v6d d-le Manasse. *i dece si-a trimes fata la Viena sa invete franiuze§te §iscripca ? Ce ? Calman Zaraf fara frantuze§te si scripcanu se poate ? Mama lui, Brana Poloboc, numal cufranluzeste §i scripc g. l'a laptat ? ii vezi, pe undepacatueste omul, pe acolo'l pedepseste D-zeil; Fran-luzeasca §i scripca perdut fata.
LELIA
Cum frantuzeasca §i scripca ?*OR
ha cum, dudue. Golanul calla §i el din scripca,venia dar sä cante impreung. cu Rarla, si vorbiailfrantnzeste. Hana sedea martora si se topia de pla-cere ; lucia, nu alta ; i ie§ia toata gräsimea de gascape obraz, §i dedea din cap ca un cal de musca, sase creaza cä intelege si ea ceva. i i-am spus doarlui Calman : Calman" am zis pazeste-ti fata!Zidurile din Ieriho au fost mai tail de cat o inimade fata, si dacYt ii s'a cantat an cazut". Dar Calmana ris, n'a crezut. Acuma crede.
MANASSE
Dupa ce-I sdrobeste o nenorocire pe om., vini seolsesc destule. DouYt lucruri insYt mie nu-mi intrain cap : Cum de a avut o fata de ovreia inima sYtse rupa de la parinti, si cum de n'ail inebunit Incaatat Calman cat si Hana. Grozav lucru !
LELIA
Tare asi dori s'o v6d pe Rasela
ESTER
Lelia 1 cum poci sa spui asa ceva ? Prietenia astanu-mi a placut nici odata, si mai ales acuma...
i-ail
1
www.dacoromanica.ro
MANASSE 25
MANASSE
S'o veil? Tu, Lea ? Asta nu se mai vede ; cando intdlnesti in drum, o ocolesti zece pasi departe.
LELIA
De ce ? bunicule ! Crezi el iei 1-0 fi usor ? C. ea,sAraca, n'are nevoe de o vorba bung?
MANASSE
Cred si di cli.-I e greii pe suflet, si val si amari va mai fi de acum inainte. Dar vorbe bune s6eaute de la ace! la cart s'a dus, nu de la nol,ovreil. i cum vrel s'o mangiii, Lea ? Vrel sii-ispul : FatA, pentru desfrAnarea ta ri-al liisat pii-rintil, care te-ait crescut si te-ari iubit si acurna ine-bunesc de durere, dar nu face nimica, bine ca estitu siinatoasl." Asta vrel s'a'-I spul? Sail vrel sa-i spul :Fatii, al lasat pe Duinnezeul teit pe Dumnezeulpilrintilor tel, dar nu face nimica, bine cA l'ai schim-bat pe un altul". Asta vrel sa-i spul ? Ce vrel sl-ispat ?
LELIA
Nimic, bunicule. As1 voi sa-I strang mâna si sli tac.
MANASSE
Cum 'A Lea, al putea s'o mai atingi ?
ESTER
Las6, Lelia, nu mal vorbi, esti o copilii. antra Nitta-Is Frunza, Roza Blum, Matel Yrunzi, Lazar CohánovicI; retele ae sirtitil, doam-neI CohinovicI I se saruta mina, Nisim, care s'a ridicat di mans la tql, dal%de Lazar; se aude bon Jour, bon jour din toatc partite).
LAZAR, dupa ce a inaintat pe seen&
A ! Bunicul ! Bine al venit bunicule ! Asta e osurprindere ! (IsT string mina). Dar acuma sper c'o sastal mull la noi.
www.dacoromanica.ro
26 RONETTI ROMAN
MANASSE
Deacuma cred a tot aicea vol sedea. E mai bineasa. Mii due numal pentru cete-va zile acase...
LAZAR
Imi pare foarte bine. (CAtre FrunzA). Vezi, Matel, toto se al ocazia se-I cunosti. Permite-mi, bunicule,sail prezint pe prietenul nice, Matel Frunze,
NISIM
Judecator la tribunal.
FRUNZA
Ma bucur de cunostince, inteadever me bucur.Lazar mi-a vorbit atata de bunicul sett, ca mi separe el ve cunosc, d-le Cohenovici.
MANASSE, zimbind.
Dace me cunosti, de ce-mi pocesti numele? Mie,te rog, se-ml zici Manasse ori Cohen. (serios) Mie nu-mi-e rusine cu numele mert cinstit ovreiesc.
FRUNZA
§i la asta puteam A me astept, dupit descriptialui Lazar, si avert' dreptate. Eti am un respest deo-sebit pentru aceia cari sunt oameni intregi si outce vroiesc, chiar dacrt pererile lor nu se potrivesccu ale mele.
LELIA
Permite-mi, bunicule, sell prezint si eti pe prie-tenele mele. Domnisoara Natalia Frunze, profesoara ;verisoara mea Roza Blum, studente in medicine.
MANASSE
Frumoase profesoarrt ti-al ales, Lea ; ce se potri-veste se intoveraseste.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 27
LAZAR, ciltre Matel gli Natalia.
Nu v'am spus'o ? In lumea ceia veche era mu1t1pricepere §i mune. judecatii.
LELIA
Dar, bunicule, Domnisoara Frunzà nu e profe-soara mea. Mie mi-e prietenA. Dem un concert debinefacere. Noi aici cum ne vezi, unu, dol, trei,patru, suntem un quartet. *i acuma o sit me scuzi,eel mult jumritate ceas, trelmc srt facem repetitie.
OR, retras lanira madam Potifar, and din cap, in parte.
*i el i se canal ! (Fluerd incet).
NISIM, care A aproape de $or.
Ce zici *or ?
$OR
Ed zic c6-mi place muzica. E o mare putere,merge drept la inimit
LAZAR, arindu-1 pe $or.
Uite ! Zelig *or I Bunit zioa, domnule *or. V'eprezint pe domnul Zelig *or, un vechirt prietin aleasel.
NISIM
Omul nostru de afacerl.
LAZAR
Ce mai fact domnule *or ? Cum IV mai merge ?
SOR
Ia, ca la un cal -de drovall. Când are de lucru,n'are vreme s5. matinee §i and n'are de lucru, nui sb (1it de mâncare. bar prtcat cg n'am urmat ell cumuzica, departe 41 11 ajuns.
www.dacoromanica.ro
RONETTI ROMAN
LA ZAR
Cum? Al invatat muzica, domnule *or ?
§OR
Da, invatat. Teal meii a dat unui neamt ii 01minte Nisim pc be%ivul eela cu nasul gros §1 fe-meia sublire? §edea in casa lui Nuham Hindic, a-lliturea de unde mergeam nol la §coala tatalii tocmise cu hurta douil-zeci §i §apte de sfan0 §itrel vedre de yin, ea sa ma invete a eanta din limit.
LAZAR
*i al invatat ?
§OR
Eram plin de talent, mai ales pentru ilaut, o spu-nca neamtul singur. Aveam numal un cusur, eandsullam din gura, nu dadcam din degete, §i eand dli-deam din degete, nu suflam din gurl. Altmintrelea,mare talent ! Meat el n'am urmat, cu muzica rasbe§tI.
NATALIA
Acuma, hal copil, trecem in salonul de piano, ne--apuetun de lucru, vremea treee.
ROZA
prind ea intãia se incearel rochile, (cAtre Ester si
Croitoreasa v-a adus de incereat. S'a suit im-preuna cu nol. Daca e vorba intre rochl §i muziea,rochile ai. prioritatea.
FRUNZA
La domni§oara Lelia nu.
ROZA
Te prinzl, domnule Frunza ? (Ultra Raspunde,Lelia, dar sincer.
28
mat:
MtL.R4
Laos
www.dacoromanica.ro
MANASSE 29.
LELIA
In toatà sinceritatea v'aql ruga sA mA scuzati unmoment ca sl-ml incere rochia.
ROZA, bate in palme.
Bravo, Lelia 1 (lulFrunzA). Al vlzut ? Nol intre notne cunoatem mal bine.
NATALIA
Aceia cu cartonuI era croitoreasa ? 0 cuno§ti malde mull ?
ROZA
Ed am recomandaro. Srtraca a vAzut zile mai bune,dar bArbatul el, un negustor, a murit, i-a Irtsat ctdroae de copil...
CatI ? Zece ?pR
ROZA
Dar repede mai mergt1 Patru nu-s deajuns ?
§OR
Un singur quartet ? Femeia mea are dou6 guar-tete §i jumAtate, §1 n'a mantuit Ina, §i tot nu se-plunge.
ROZA
Femeia d-tale nu e vrtdanil, sper.
OR
Nil, slaN a donmului, §i cat ol trAi ell o feri-odumnezeil.
ROZA
*1 e o lueriltoare excelentrt, o adevrtratA artistA.
www.dacoromanica.ro
30 RONETTI ROMAN
NATALIA
De ce nu mi-al spus mie nhnic?
ROZA
Pe rand, Natalia. Am vrut s'o introduc aice IMAM.
ESTER
§i ed alta data iti multurnesc pentru asemenearecomandatil.
ROZA
Pentru putin, matusa. Dar de ce?
ESTER
Fiind-ca efi, daca-1 dati cuiva de lueru, eer saaiba macar atata recunostinta, ca sa se tie de cu.vant, nu sä ma ducti trel zile cu vorba. §i de astatu esti de vina, Lelia.
LELIA
EU, mama?
ESTER
Nu ti-am spus-o de mai inainte? Nu vrol sá ama face eu caliel. Pot sa-1 dab einel fraud de pomanadaca n'are ce manca, dar sä ma lase in pace. Tute fad Insà indalä protectoarea tuturor...
LELIA
Dar bine, mama, a avut saraca un copil bolnav si...
ESTER
§i dacä ar fl. fost bolnav trel luni de zile? Ce erochia mea de villa? Inteun atelier mare n'am auzitInca de copil bolnavi. Eii stif ce este ; find §i eaovreica, isi inchipue ca fata cu mine poate sa-si per-mita tot. 0 sa mai vaza ea lucru de la mine!
www.dacoromanica.ro
MANASSE 31
MANASSE
Fata cu un om sarac e usor sa'ai dreptate. i dece sti nu creaza ea inteadevar ca un ovreia obiditla un ovreiii va gag mai multä mint si indurare?Unde s'o caute, mila ?
ESTER
Tocmal asta e raul. Cu calicil astia trebue sa altoate delicatetele. i cAnd imi fac ceva, nu vreaasa flu nevoitä sa am delicatete.
FRUNZA
Un copil bolnav e un caz de forta majora.
$OR
i zece copil sanatosi silt un caz de forta majora.
LAZAR
Lucratorul nu e o masina fara suflet.
ESTER
Te rog, Lazar, daca ar merge dui-A ideile tale, artrebui sa muncim nol pentru toti calicil.
ROZA
§i lucreazä doar pe jumatate pret, sarmana.
NISIM
Platesc bucuros de zece ori atata, numal sa nuse supere Ester.
NATALIA
Parca atelierile cele marl nu te fac sil astepti cusaptamanile!
ESTER
Acolo stil cel putin pentru ce, sunt cautate, artimbulzealli de lucru, si apol nu esti singura care
www.dacoromanica.ro
32 RONETTI ROMAN
astepti. Sä vie insii una 1einatt, st se roage s'o a-juti i apol si te poarte de nas... Dar o explieefi...
LELIA
Te rog, mamg, nu-I mai spune nimica, e destulde mdhnitä femeia...
ESTER, sculindu-se.
Atata ar mai lipsi ! SI creazI ct nici nu pricepnecuviinia? (Ese prin stinga).
LELIA
Natalia, Roza, venitl I (Ese cu ele).
OR
SI te fereascl Dumnezeit de cucoane cand le a-pucti rochile! Halal de Adam ! Brtrbat fericit ! Fe-meia lui n'a avut treabl cu croitorese.
frumoasii trebne sA if fost mama Eva !
NISIM
De ünde al scos-o i asta, or ?
§OR
Goalii cum era, dae6 ar fi fost i uria, mai eranevoe de ingerul lui Dumnezeu, ca goheascitpe Adam din raiti? Fugia el singur, nu te teme.
INANASSE
Aice n'al dreptate, Zelig. Numal femeile strAinesunt frumoase sat urite. Femeea bilrbatulni nunici frumoasii, nici urn& e femeea lui.
*OR
la, spune-ml, Lazar, e adeviirat ? Te-al fitcut doc-tor de filosofie?
sA-I
s6-1
e
www.dacoromanica.ro
MANASSE 33
LAZAR
§i e a§a lucru de mirare ?
§OR
Vezi, and am apucat eti lumea, eraii numal doe-tori de meditina. II tii minle Nisim, pe batranulpolac, doctorul Halputki? Era doctor §i. la d-ta incask domnule Manasse, a§a e ? Bun doctor ! Cambetiv, nu e vorba. Seara umbla pe ulita zimbind§i tirlind amAndoua picioarele ; dimineata era mah-mur §i ursuz §i tiriia numal un picior. Credeammultit vreme, ca-1 mai ramanea §i. pe a doua zieke o leaca de betie intr'un picior. Curata napaste,era chiar §chiop de un picior, sarmanul. Dar bundoctor. Cu cat era mai beat, cu atât era mai bundoctor. Astazi doctoril, and al un junghiii, 41 puntrel lipitori §i mai cu lipitorile. Acela bea vin cuocaua §i lua &Inge cu ocaua. Iti scurgea indata unlighean de sange, scotea tot raul din trup, 41 maitrantea trel patru duzini de pahare, §i. numal zilesii fl avut, de sculat te scula el. Bun doctor. Apolail e§it la moda doctorl de drept ca baiatul lui conuChirila Burlui. ad,e azi in Iasi §i e mare advocat,ca§tiga mult, ia pielea de pe om. Numal sa te On-de§ti la el, §i te §i costa bani.
LAZAR
Si prietenul meii, Matel, e doctor in drept.
§OR
Inca unul. Asta inteleg. Un doctor de medi-lira se hrane§te de bolnavi ; un doctor de drept sehrane§te de impricinati, dar din ce se hrane§te undoctor de filosofie ? (Lazar tili Frunzi zimbese). Iaca m6 ri-der'. De unde sa §titi eil ? La Falticeni imi zic §i
a
www.dacoromanica.ro
34 RONETTI ROMAN
mie filosof §i, WI, n'am invatat. Spune d-ta, Nisim,ce face un doctor de filosofie ?
NISIM, (Meszä ai dA din cap.
Para nu i-am spus-o §i ea! Nu mal vorbesc decheltuialii, aici §i in strainatate, cacl, slava Domnu-lui, am de unde. Dar ca parinte a§i fi vrut sa am§i eti o phicere, sa vad pe copilul mat cli ajungela ceva ca altil, ca'l ia lumea in seama. Dar a§adoctor 1 C"and 11 prezint unde-va, nici nu mai spunca e doctor, flind-ca a§a fel de doctor I *i sta noptiintregi §i invatti §i invata ; Oa. §i la biroil, cindare un sfert de ceas liber, repede cartea in 'liana,§1 tot cumpara. la carp., §i tot invata, §i tot invata, §ima intreb §i eii : ce se mal invatti atAta §i la ce folos ?
MANASSE
Folos, Nisim? Din toate folos? Pentru folos suntafacerile. SA-I dee Dumnezeil noroc lui Lazar §i osa cA§tige §i el. Invatiltura nu e un harlet pentrusapat", ail zis hiteleptil no§tri. StiI, Nisim,dar deunde s'o §til tu? Tu n'al invatat ilia carte ovre-iasca, nici ceea lalta. Lasa-1 pe baiat, tu n'al drep-tul sa vorbe§ti. nu pricepl. InvItatura cea mai dulcee aceca care nu aduce folos.
LAZAR
Vezl, Mate.", nu ti-am spus-o? Biltranil ceia aveaiiidealul lor, nu eraii numal sadea ma§ini de barn'.
NISIM
Ma§ina ceea de bani sunt ea. i tocinal tu al dece te plange !
LAZAR
Te rog, tata, n'am vrut sa Le supar §i nu te su-para. Nici ea nu ma supar de Me imi ,spul mie.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 35
NISIM
nici nu-ti pug. de ceea ce spun eu.
FRUNZA
Dar, domnule Cohanovici, Lazar nicl n'a intelesluerul ast-fel, a vrut sa spue nurnal, ca nu se poatesup/1'a, fiind-ca pricepe ca din punctul d-tale devedere, d-ta al pe deplin dreptate.
NISIM, imblinzit.
Fire§te, d-ta e§ti un bun aparhtor.
MANASSE
Nici n'are nevoe de aparator. Ce am ea de pikladin invatatura mea ? SOLI doar, aT vazut adesea sin-gur, ca pana in ziva de azi, a§a biltran cum sint,stair plecat peste carte cate trel, patru ceasuri pezi. Mai nainte veghiam §i ea tarzia noaptea, acumanu mal pot, mi ma mai ajuta ochil, dar trel patruceasurl pe zi tot mai inviit. Ce folos am dr? Ca§-tig ceva cu, asta ? Banl al Aleut §i tu, §i mai multide cat mine, §i flirli invatatura. Pentru asta nu tre-bue multa intelepciune. Dar crezi ca a§1 schimbaeli invatatura mea, nu nurnal pe banil tilT, dar petoate comorile lurnii? Ca mane o sa-mi inchizi ochil§i mie...
NISIM
Dna nu, tata, ce vorba 0 O. mal trae§ti multiani fericiti.
MANASSE
Da sail ha. Sint aproape de hotarul vietel. Ce eviata omului? Parca ar fi acum o saptimana, dotra,eram copil, mergeam la §coall, apol m'am insuratcu Sara §i am avut ea un copil, apol am insurat
Adick
I
www.dacoromanica.ro
36 RONETTI ROMAN
copilul si a avut el copil, apol a murit Sara qi camane ma duc i ea. In toata viata asta fugarnicanumal la inv4titura am avut placere curata, man-gaiere, uitare de mine §i lume. La toate cele l'alte,tot placerl captusite cu griji, necazuri, supararl. Sicand void trece peste hotarul acestel lumi, ce void luacu mine ? Bath ? Giuvaerurl ? Dar invatatura, astao Ian cu mine,.cu ea ma void infatisa en acolovol zice : Doamne, m'al trimes in lume cu capuldesert, aduc inapol plin cu intelepciunea ta".
FRTJNZA
Si asta e filozotie
*OR
Cu filozotia am ajuns drept pe lumea ceaIa st ne intoarcem inapol. Mie-mi place mal bineaice. Spune-mi, draga Lazar, este adevarat ca te-alfacut sotialist ?
LAZAR
De unde al luat-o asta ?
*OR
Feciorul lul Srul Manzoc a umplut tot targul FM-ticenilor ca esti sotialist, ca al tinut un discurs, citvrel sit imparte§ti toate averile...
LAZAR
Se pare ca feciorul Manzocului seamana cu tatalN'a inteles nimica.
*OR
Dar ce te face pe d-ta sotialist. Inteleg baeti sa-racl, ar voi sa apuce i lel ceva. Dar d-ta ? Feciorde mare bancher ? Si'l 1ai, Nisim ?
trl
www.dacoromanica.ro
MANASSE 37
NISIM
Para azi copiii intreaba. Dar de vorbit a vorbitfrumos Lazar. Asta mi-a spus'o §i deputatul Mi§ca.A stat §i in gazeta.
MANASSE
Spune-mi Lazar, ce e sotialism ? Ce vroesc oa-menil ? A§a am auzit eli multe, dar nu m'am la-murit, Tu trebue s'o §til. La Falticeni mi-al spus o-data de filozofia ta §i mi-a plticut. Nu e in potrivalui Dumnezeit dupa cum crezusem eli, nu. Frumoslucru ! Acurna spune-ml, te rog, ce este sotialismul?Ce ?
LAZAR
D-tale pot s'o spun in cate-va cuvinte. Vroirn sámaintuim lumea toatá. Socialisrnul nu este numal osolie dare cel saracl. muncici de foame i lipsa, citot atata atre cel
MANASSE
Catre cel bogali ? Cum ? Asta o aud pentru in-taia data.
LAZAR
Vroim sa omorirn grija, grija zilei de mane,spaima viitorului necunoscut, stafia ingrozitoare care,panda. §i tremuranda, se pune la masa bogatului ca§i la masa saracului, §i se cula aläturea cu omul pepatul moale din palat ca §i pe laita tare din bor-
Iata-1 pe tata, e om bogat. la intrebati-1 decate on mantilla lini§tit, ce-I frarnanta creeril pana.§i in somn §i-1 treze§te noaptea.
NISIM
Da. Cine are multe a faceri, are multe grip.
vroiti
bogatl...
deia.
www.dacoromanica.ro
38 RONETTI ROMAN
LAZAR
ce lume senin6 ar fi, dacg fie-care ar §ti ctmaine va avea ce manca §i unde-§I pune capul 1Cate url nu s'ar stinge, ate invidil nici nu s'arna§te, cate pacate n'ar peri dintre oamenll Ar fiadevgrata mantuire §i rena§tere a omenirel.
FRUNZA
Eu nu sint socialist, dar cand 11 aud pe Laz6r,trebue sg. mrirturisesc c pricep cum se incMze§tepentru aceastil idee.
MANASSE
inteleptil no§tfl au cäutat s u§ureze soartasilraeului. De eat, bunurl lume§ti se pot inp6rti.Ce face0 insI cu mintea, cu 116rnicia? Acestea nuse pot imp6rti.
LAZAR
Nu e de loc vorba de impártiall. M'al intrebatce vrohn §i ti-am r6spuns. In privinta mijloacelor10 vol spune cate putin in fie-care zi §i vel vedeaca e departe de a 11 o nebunie goalà.
*OR
Bine, tinere, d-ta atata lilozolle sii pricepi cltoatit inventia asta CU sotialismul e iar o cApeaniipentru ovrel?
FRUNZA
Cum? Socialismul o citpcanil pentru ovrei?
SOR
Fire§te, d-tale nu-ti dit mana sA spul unde callacucul, day s'o §titl de la mine, sit tineti minte caa spus-o Zelig Sor intr'o zi de marti, parcit o vAd
$i
n'al
www.dacoromanica.ro
MANASSE 39
de aice, cand o sä ajung g. treaba la Impreal, os6 inceapli Intllri cu ovreil bogati ; tae miesrt zicem gatul, dacá n'o sá fie asa, na iarcand o srt vie randul la boeri, la prefecci, la depu-tati, la corm. Costache Bubälgu, indatà o sh strigeStall Asa nu ne-a fost vorba. Not nu imOrcim,numal suntem sotiaIiti, gata" ! Asa cà o sa re-rnaneci cu buzele unflate?
NISIM
Dar ce al d-ta cu socialismul ? Ce te aprinzl d-ta,Sor? D-ta n'al ce perde.
SOR
Nisim, ziu, mi te-au schimbat aice. La FA1ticen1para. erat.. (Se ultA chioriq la FrunzA i tuseste Mtn) Nu vezic5. tot in capul mar se sparge ? Si asa suntem malmulti misiti de cat negustort Dacli o sà caliceasape tort ovreil bogati, ce se fad un ovreiu sdp6.-ht? Prefect ? Deputat ? Atata srt m doarà pe minedintil ! Samsar se face, si o luaCi painea din.gurrt. Dar nu te teme, Nisim, misit ca mine tot n'osg. fit Cine nu stie sal fad pe un orn ca in locde o vaci cu lapte si cumpere un cap riios, acelanu e misit. Asta-I tilozofia mea, si nu sint doctor.
LAZAR
Bravo Sor !§012
tlind-crr vorbim de impg.rtealtt, ia spune-ml,donmule socialist, cum o sà Impthici femeile? 0srt-I dari unuia douti urite drept una frumoas5.? Dottaurite! Brrrr! Eu am una i numal Dunmezeti m6stie Orl cum intorc lucrurile, socialismul nu e pen-tru mine. Eu mit las pAgubas. (IntrA Natalia, Ester, Roza
ui Lelia ,
s6-rn1
s6-mi
§i
;
I
www.dacoromanica.ro
40 RONETTI ROMAN
ROZA
El I Nu v'am spus e. cti. lucreaza splendid ?
ESTER
$i ce crede M'a cumpilrat cu asta cà nu-mi-astricat stofa ? Pentru ce-1 platesc ? Cum este ea,e 'Inca prea de ajuns cat i dai. i apol rochile careni le-am facut an la madam Krapowski in Vienape Graben
LELIA
Stricate de sus 0116 jos. Mult le am purtat ? Astae odatá o rochie ! Niel nu mi-a mai venit s'o scot.
NATALIA
Matet tu nici nu te uiti la rochia Leliei, §ade caturnat6. Dar ce intelegi tu de rochil. Te gande§ti lacazurile tale complicate. Si crede-ma, Matel, §i orochie este un caz foarte complicat.
FRUNZA
Sunt cazuri mai complicate, Natalia, dar rochia einteadev'ar bine filcut6.
LELIA
Spune i d-ta, bunicule, a§a ca-mi §ade bine rochia ?
MANASSE
Tie-1 §ed bine toate cele, Lea, §i de când eralatata de mare toate §ezut bine, §i nebuniile.
NATALIA
Daca mi-a§1 face el lectiile a§a de con§tiincioscum facem nol repetitiile, buna profesoará 41 maifi! Haide odatá ! Mergi §i tu, Roia ? Ne trebue public.
erati...
www.dacoromanica.ro
MANASSE 41
ROZA
Ca public asi fi model de public ; nu inteleg ni-mica. Dar ce ri-am f6cut, Natalia, ca vrel s6 m6 tra-tezi cu muzic6 ? til c6 mie muzica imi place ladistant6. (QuartetuI merge spre uaa din dreapa, Natalia, Lelia Si Lazar es,FrunzA se intoarce de la uail).
FRUNZX
Am de vorbit ceva cu d-ta, domnule Coh6novici,v6 gasesc Incli aice dupe repetitie, nu-1 a§a ?
NISIM
Da, da, nu rnli due azi nic6eri. (Frunzli ese prin dreapta)
MANASSE, dare Roza.
E§ti fata lui ulem, frate cu Ester ?
Da.ROZA
MANASSE
Mi se pare c6 ulem a avut dou6 fete.
ESTER
Da, dar cea mai mare a murit acum un an. M'amintAmplat §i ea acolo. 1.11em §edea inc6 in Iasi.M'am fost dus doar chip de petrecere la Iasi la soramea, §i bun6 petrecere am mai avut! Asa noroc ameh' in tot-dea-una. i i-am spus doar lui ulem : Nuo indopa cu medicamente, mie nu-mi plac medica-mentele care i le tot da doctorul." Dar il cunostipe tilem; el eu capul lui! i n'a trecut s6pt6minasi a murit fata.
SOR care Roza.
$i d-ta invell doctor de meditin6 ?
www.dacoromanica.ro
42 RONETTI ROMAN
'ROZA
Da.
§OR
E adev6rat a dacl se invat5 doctor de meditirase tae oamenl morti ?
ROZA
Da.
MANASSE
Asta nu e bine. amasa de pe thora, dacil s'ainvechit, nol nu o svirlim, rthnane sfântil. *i trapul,in care a fost Invàlit sufletul lui D-zert, si trupul esant, nu trebue batjocorit.
*OR
§i t6iati tot felul de rnoqi, midi si marl?
ROZA
Da.
§OR
*i. mortil aceia pe earl i täiatl, i trtiql gol ?
ROZA
Da.
*OR
Gol de tot? Filrä cilmasá, fiirrt ismene ?...
ROZA
Da.
§OR
si-I tiliatl in bucrtti ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE 43
ROZA
Da.
*oR
§i femel goale ?
ROZA
Da.
*OR
In bucAti ?
ROZA
Da.
SOR
§i bärbati gol ?
ROZA
Da.
SOR
In bucáti, buatele ?
ROZA
Da.
MANASSE, sare de pe scaun.
Ptiu ! Ru§ine !
ROZA
Ru§inea nu-I din partea mea. (Face o revereng imprejur).Bunt ziva la top' ! Imi place inc6 mai bine muzicacea laltà, m6 duc s fac pe public. (Ese prin dreapta).
ESTER
Vezi-o E tot tatill el.?
www.dacoromanica.ro
44 RONETTI ROMAN
MANASSE, se Mt . pe ceasornic.
Cum trece vrernea and te lei cu vorbd. Acumairnrt duc sA ma inchin in odaia mea, e prea târziii
mA mai due la §coalA. Vil §i tu, Zelig ?
§OR
IndatA ! Eli am uitat talesul mea. Nisirn dA-mlun tales, dar nu until de modA, ingust ca un §ter-gar. Inteunul ca Asta nici nu simti cit te inchini.Mie-mi trebue un tales mare, gospodaresc, sa ajungApanit la pAmint.
Mill, due sA caut.
NISIM
ESTER
Pe cel mare l'am ascuns Cli. (Manasse ese) L'aduc in-data. (Vrea sit se dual.)
§OR
la staff oameni burin Nti v5. inteleg. Ester, parcItd-ta eral mai... Tales ImI trebue mie ? Uf ! Bine aam seapat de toatA hopta asta §i mit Arad singur cuvol. Sedeam ea pe ghimpl. Am sa va vorbesc de oafacere serioasA. (Se plimbit frecinduil mithile) Dar inainte detoate, Nisim, mie mi-e uscat in gat. Ia sa adua cevayin. Eli sint ca o moara, ca sa-mi umble bine limba,trebue sA torn pe chiscoiti. (Nisim mini) Dar nu yin ro§,yin alb, se bea mai u§or, §i ceva pi§coturi, nu decele subtirele umplute cu vint ; de cele grosutelungurete... feciorul)
NISIM
Destup6 o sticlA de yin alb §i adri §i pi§coturile.
eli
sianted
www.dacoromanica.ro
MANASSE 45
§oR
De cele grosute, Ghita, tii, de cele grosute §ilungurete, nu de cele lalte.(Feclorul ese. gor i0 scoate tabacherea qi
o deschide). Nici tutun nu mai am. Da-mi ceva de fu-mat. Eu slut ca o locomotivä, cand lucrez, fumez.Dar tutun, Nisim, nu bete.
NISIM
Fumezi inaintea mesii ? Pe mine doctorul m'aoprit sa fumez in6intea mesil, nu e sanatos.
01?
la, da-1 dracului pe top' doctoril I Parca asta egrija lor, sa fie cine-va sanatos. Din sanatate traesc ei?
NISIM) scoate tabachereai add luI Son
Poftim tutun.§OR, is! face o figaril.
Ce fel de tutun e asta ? Gros *i negricios. (Scoate
un chibrit, il freacA de pantalon si aprinde figura)
NISIM
E lucs turcesc. Mi-l-a adus consulul nostru dinSrnirna.
£STER
Dar eat te cost5. nu spul ? Cu ataVa bani ar 11
putut sa se duc . singur la Smirna sa.-§1 cumperetutun.
NISIM
Lasa, Ester, bang' nu sunt pierduti.
10,11
Dad, cineva ti-e dator cu bani, §i-ti aduce tutun,e semn rau. (Feciorul aduce o tablA cu yin, pi5coturf ft douti pahare, le -pune pe masa qi ese)
www.dacoromanica.ro
46 RONETTI ROMAN
OR, s seazä, ia sticla i umple un pahar.
Bel, Nisim ?
Eu niel la masa nu beau yin.
§OR
Pentru asta trebuia sl te muti la Bueure0I ?.(GustilintMu, apoI goleqte un pahar) Bun! (Pune jos paharul, iI reakimilcoatele pe masA, isi culcA Male in minl sl se uitA la Ester ai la Nisint).,Ia, ghiciT, cu eine am venit eq azi noapte in tren ?
NISIM
Cu taal meu §tiu a al venit.
§OR
Spun e-ml, Nisim, al ghicit-o asta din capul d-tale ?(Ca o tainA). Am adus un mire pentru Lelia. (rauzA). M'arnInteles cu el sti se sue in tren la Bacrm, f6r6 säbginueasa macar eine-va ct mergem impreunil.Weaptil acuma la otel. (TAceri.). Tricerea asta o cunosc,e in regulà. i conu Costache BuhälAu, daa yin04 spun : Coane Costache, am un cumpär6tor pen-tru grail conu Costache tace, para nicl gaud n'aravea de vindut, §i are nevoe de bani de crap& Ce,nu vi-e fata de dat ? Fat6 §i lingoare e bucurosmul and scapá de de. Mteptatl srt va rog ? Iat6,nu vë rog. toarnA yin i bea). Unde e tutunul ? (Nisimscoate tabacherea gi-I-o dA. or i1 pune tutun in tabacherea sa dA lul NI-
sini tabacherea lul ma! goalA inapol). A§a ! Ca sit nu tot cer..(Isl face o tigarA. Nisim gi Ester se privesc). Ce va tot uitatl unulla altul ca dol coco0 ? aptinde tigara). Para en nu
tac ? Iata tac i eU. (151 toarnA yin Si bea. Pune un pi-.cior peste altul, se reazAmA de spatit I suflA fumul in sus).
NISINt
1 \ 1 6
o-
(Isl0-1
stiu sa
www.dacoromanica.ro
MANASSE 47
ESTER
i ce-al crezut, *or? C'o A. ne speril ? Partizis'ail propus destule pentru Lelia. St fi avut zecefete...
§OR
Crede-ma, Ester, cunosc §i et lumea, sà fi avutzece fete se propuneat mai putine partizi.
ESTER
Adica omul d-tale o vrea pe Lelia, fiind-ca n'amde cat dol copil, vrea sa ne mo§teneasca dara de peacuma. Frurnoasa recomandacie! Acum pot doar sàintreb macar eine este.
SOR
Slava Domnului ! Un pas inainte am facut. (Is/ toarnityin cu incetul si bea incet). Daca nu-1 vrel de pe acuma, Es-ter, cell pasa eine este ?
ESTER
Daca d-ta singur gase§ti ea nu e pentru nol, dece ai mai ineeput vorba ?
SOR
bea restul de pahar, se uita la Ester ill izbucnepte inteun hohot de ris.
Toate femeile sunt trase pe acela§i calapod ! Deate ori crezi di n'am avut aceia§1 conversatie, cuace1ea§i taceri, cu acelea§1 privirl, §i femeea carevorbe§te §i barbatul care se uita §i nu §tie ce sazica I Si cred, dad va trebui sa marit §i ed o fata,D-zet va face o minune ea §i cu Bileam §i va des-chide gura femeel mele §i ea o sa vorbeasca, dreptea toate mamele, §1 eu o sa §ed ca un prost. Dacaa§1. voi a§i putea sa mai lungesc vorba trel ceasuri,dar nu vrol. Indata o A. ne caza pe cap quartretulimpreuna cu studenta care tae barbaiii goi, §i a-
www.dacoromanica.ro
48 RON= ROMAN
tunci adio treaba! i nenorocitul meg care a§teapta.raspuns la otel 1
ESTER
ce a crezut ? Daca a§teapta la otel, i vom sariindata. in gat? A a§teptat atata, poate sa mai a§tepteputin.
OR
Ester, iar incepi ? A§a nu vorn ispravi pana maine.
ESTER%
Parca trebue sa fie numal de cat astazi ? Ce ? Le-lia nu poate sa a§tepte Inca o zi ? Doar, slava Dom-nului ! nu o apasa 'Inca batranetele.
OR
Dar nici mai -Lanka nu se face. la uitate la mine,Ester. Ce ? Nu vrei sa-11 logode§ti fata ? Asta s'ovu l. altuia. i o partida cum ti-o propun eu...
ESTER
Mi s'au propus cu totul alte partizi pentru Lelia,mai ales una ..
§CIR
Bine. Acuma am inteles. 0 sa-1 spun sa-§1 ieegrija, ea fata e ca i logodita, cä la urma urmelnici fata lui Abeles din Foc§ani n'are trel picioare, ca...
ESTER
Cum ? 0 sa-1 scoti. svon Leliel ca e logodita ?Cine ti-a spus-o ?
§OR
Mtfel nu inteleg. §i apol trebue sa-1 spun doarceva lui Emil Horn.
www.dacoromanica.ro
MANA SSE 49.
ESTER
Emil Horn este ?! De ce n'ai spus-o indath. ?d-ta Inchipuit...
§OR
Fireste ct mi-am inchipuit, i ince. bine. De cândEmil a fAcut cunostintl cu Lelia an la Falticenl,v'am scris doar de atAtea
ESTER
ce ti s'a r6spuns ?
SOR
Cum se respunde. Parcti in -asemenea daraverieu me uit la respunsurl.
ESTER
Al cunoscut pe prinçii lui Emil Horn ?
D-ta i-al cunoscut ?SOR
ESTER
Pe Tipra Fonf i Ghedalie Vecerä ? Cum nu ?El curnprtra producte si ea vindea peste slratmásline intr'o dughenitri mica. CAnd am fost ina-intea nuntil mele la Botosant pärintil Jill Emil Hornsedeaii vecinl cu miltusa mea ; Malca cea bogata iziceart in Botosanl mätusel mele. Era rudrt cu toatefamiliile marl din Dorohol si Botosant Trebue sà11 auzit de dinsa.
SOR
De bogata Malca? Am cunoscut'o. Era in6tu§a d-tale?
ESTER
Da. Era sorá cu bunica mea dup6 mama.4
orl.
§i
Si
www.dacoromanica.ro
50 RONETII ROMAN
SOR
Ce iniml bung. de Mat giamuri cu dihsa; nugiamuri micl, giamuri de cele marl de prävhlie. §iharnich femee I Se hrhnia trei zile cu o borth decovrig §i o coadä de scrumbie, *i ce Inal aunhneaa patra zi dedea §i la rude grace. Dar bogath, pa-treat de bogath 1 Vezt Ester, am avut 0 eh o mh-tu§5. cum rar se vede, al cunoscut-o, trhia in Fhlti-cent Elke §oifer, femeia lul Alter Behema, eraschioaph, gheboash §i-I curgea din nas d-zeu s'oerte. Dar nu sint mandru, de loc. Si am avut doardin ghebul mhtu§ei mele tot atata cat d-ta din ladade fer a mAtu§el d-Iale. la, sh Ilashin rudeniile.Emil Horn e azi intreprinztitor de clAdiri, o afaceresigurl, dal nisip. var §i. pietre §i iel bani. In loculdughenil lig tath sal sth azI o cash mare, ce ziccash? Un palat *i. e mobilat numal engleze§te, nod,nout, parch a§teapth palatul nurnal sh-§I aduch tinii-rul o femee. Emil are azi o avere curath de pestetrel sate de mil de francl. I-am spus ch-1 yeti da cuLelia douä sute de mil...
N1SIM
Cum, sh-I daii cu Lelia?
SOR
N'am vorbit §i nu mi-al scris cä vrel sh dal atáta?
NISIM
Sh21 daii lui indath banil in march? Asta nu o fac.Zestra Leliei se depune, cel putin pentru dol antAsta e inthia conditie. Apoi, tata e aice, trebue shm6 povhtuesc §i cu el. Il cunoaVe pe Horn, a lucratan la Fhlticeni
www.dacoromanica.ro
NIANASSE 51
SOR
Asta n'o mai face. Tatra d-tale cauta luvaccatura,i trebue baieti subtiri, gi d-ta §til cat plate§te in-vëtatura in zioa de azi. Emil n'a invetat mult, dreptatata cat cer afacerile. Aliminterea barbat frumos,§til, barbat cum trebue, §i om de afaceri, pe el nu-Iiei a§a... (IntrA quartetul cu Roza)
LELIA
Merge de minune! Inca o repeti0e, douit §ibaa seara, struna.
NATALIA, lufinduil ziva bunk impreunit cu Roza ; cAtre MateL
Matel, Roza dejuneaza azi la nor, sa nu nefact EA. aqteptdm mult.
LAZAR
Eu va petrec.
MATET
Am de vorbit numai ceva cu d-nul Cohanovici.(Natalia, Roza sl Lazar es prin fund).
LELIA
*i eu rn6 due sa m schimb pentru masa, bonjour, domnule Frunza. (Ese prin stinga)
ESTER
§it ea mi-ol lua zioa bunä, trebue sit ma mai nitprin gospodarie. Cu slugile astea...
NISIM
Poftim, domnule Frunza, trecem in sa1ona,u1 dealit turi.
SOR
Nu ; tree ea. (Arland usa din dreapta). In odaia asta tre-bue sa tie o masa, nu ?
Sam-
www.dacoromanica.ro
52 RONETTr RQMAN
NISIM
Cum nu ? ($or ia tablaoa I ese prin dreapta, lAsind usa putin cat-patti).
ESTER, intinzind mans lut Franz&
Bon jour, domnule Frunza.
FRUNZA
Pe doamna Cohanovici ai rnga-o sa rilmana aice.
ESTER
Trebue sa fie vr'o afacere i ea nu ma amestecin afaceri.
FRUNZA
A facere nu tocmal. Pe mine chiar cuvantul deafaccré m'ar supara.
ESTER
I)ac4i face placere, domnule Frunza.
FRUNZA
Mu Itä placere. Vei putea sa spul un cuvánt bunpentru mine. (Se aseazi tog Ia masA, FrunzA pe scaunul bAtrinului).
Viata intr'un oras mic are mi. mare avantaj...
ESTER
Era nu gasesc. In Bucuresti imi place mai binein toate.
FRUNZA
Inteun oras mic oamenil traesc mai aproape, mailaolalta, se cunosc...
ESTER
Aici aveam de o suta de ori atatea cuno§tinti cala Falticeni. Ce putem avea noi acolo ? Doug, trelcase, restul e saracime.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 53
FRUNZA
Dar oamenil din cele doug, trel case se cunoscbine, cu. calitatile §i defectele lor. Inteun ora§ mareoamenil nu se cunosc. Iata-mä pe mine, yin lad-voastra in cask ce §titl despre mine? Nimic.
NISIM
Bine, domnule Frunzil, pozitia d-tale, lumea incare vit..
FR uNzA
Asta este. Pozitia §i lumea in care vine cineva,adica tot cm se vede pe din afara, asta se cunoa§te.Dar starea materiala §i intelectuala a omului se cu-nose rar, starea lui morala mai nici o data. Mg credacuma dator sa ye spun pe larg, sincer, cum stageil in aceasta privinta. (In tona unel povestirl). Cand a mu-nit tatal mei, eram de optsprezece ant abea...
NISIM
Bine domnule Frunza, ce trebue atata vorba ? AInevoe de ceva bani, al pierdut in dill, To recunosepe obraz, nu tagadui, se intampla. E§ti bun, iti daft,cat ? 0 mie ? Dona? Mal mult?
FRUNZA, 41 schimbli locul pe scaun.
Eil nu joc earti, nici de bani nu e vorba.
NISIM
Atunci vrel sa vorbesc pcntru d-ta cu domnulministru de justit.e. Da, da, suntem vechl prietenieit cu ministru. A§a-I, pentru mine face tot. (Inteunton de protector). Sptme, sa vedem, ce este ? §i dacii...
FRUNZA
N'am staruit nici o data la nici un ministru. Este
www.dacoromanica.ro
54 RONETTI ROMAN
ceva mai serios. Eri am prima decretul prin caresint numit pre§edinte de tribunal...
NISIM F.SWER
noastre.
PRUNZA
De acum inainte sint magistrat inamovibil, potsà-1 ofer o pozitie sigur6 aceleid pe care o iubescdin tot sufletul...
ESTER
A ! Vrel sil te insori? Astn .e frumos 0 sl avemo nuntl. Lelia o srt se, bucure,1 Si nici n'ai spusnimicat
VRUNZA
Pánil acum'a n'ain avut clreptul sä spun nimic.Dar acuma având o pozitie
ESTER
se poate §ti cu eine ? (Sor se zArekte putin prin cripAtura
usiI cu paharul n milnA, din ce in ce cripitura se lArgeste).
FRI,nyzA
N'am spus-o incl nimrmul, afarit frrelte de La-zar §i Natalia ; el §tiii tot. Dana._
ESTER
Asta este o adevilrata dovada de prietenie, dom-nule Frunzli, ca vorbe§tI intrat cu nol. Cum suntast6.-zi fetele, cu crel§terea ce II se dX, lasnte tinti suntde ening lor, insurRottrea este nn e un pascare thebue foarte bine thibzuit:
FRUNZA
Am chibzuit in tot felul. Fatlt mai bunii in fumepentru mine nu, e.
si
lihZa`rd',
Felioitiirile
I
sigurt...
www.dacoromanica.ro
mANASSE 55
NISIM
Are ceva avere fata ?
FRUNZA
Eli nu me' uit la bani.ESTER
Fiind-eittn6 intrebi, permite-mi all spun, domnuleFrunza, asta n'o racist bine. In zioa de azi fetele sa-race sunt mai pretentioase de cat cele bogate. Iatà-1pe calicul asta de Sor, l'al viivat, are si el o fata,crezi ci i. nu cere rochl de matasl? ($or dtt diecap) i.:1
face, din toata s6rilcia. Iat'o pe Roza : n'are nimica,Fratele meil e sarac, stil si d-ta (se face rosie ca sfecla) numi-e rusitie s'o spun, a tnostenit doar ii avere fru-moasa de la piirinlii mei, dar ea vrnt A. inti as-culte, a lucrat tot dupa capul lui si a prapildittot. Roza a gar lectil ea sa traiasca. Si de cateori n'am rugat-o sa vie sa sazil la mine. Dar nu !Ea, cu capul ei ! In ciuda mea d6 dar lectil aici inBucuresti si ha girl cum, castigti binisor. Crezi cae multumitii? Asa! Dacti ar putea, ar face mai marelux de cat Lelia. E inert un noroc pentru ea citnu poate.
FRUNZA
AMA nu e cazul la mine. Fata pe care o ipbescare prainVi bogati. Dar averea parintilor nu e ceiace m'a hotarit.
lqIsIA4
Stint dar alte greutriti la mijloc ?
FRUNZA
Da, greutatile. Cu toatc c6 in ziva de azi deose-birea de religie...
www.dacoromanica.ro
56 RONETTI ROMAN
ESTER
A ! Nu cumva vrel st lei pe o ovreica?
FRUNZA
Da.ESTER
Asta e frumos I Ce, deosebire de religie ! Intreoameni civilizati eine se mai Ma! Iata-ne pe noldad mai pazim oare§i-cari forme, este mai multde lume §i pentru batranii no§tri din familie, alt-minteri....
FRUNZA
Imi pare foarte bine ca. pentru d-voastrrt nu e opiedica, cat pentru cele lalte, sper...
ESTER
§i d-ta intampini piediei din pricina asta?FRUNZA
De acuma cred ea nu. Toemal de aceea vorbescea d-voastra.
ESTER
Inainte de toate, ce zice fata?
FRUNZA
Fata me iube§te precum o iubesc §i ed.
ESTER
Asta e lucrul principal, restul vine de la sine.
NISIM
AI vorbit cu purintil? Fata are doar perinti?
FRuNzA
Da, parintii. Tocmal de aceea vorbesc cn d-voastra.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 57
ESTER
ce zic ?
FRUNZA
Tocmal de aceea vorbesc cu d-voastrri.
ESTER
§i vrel o povat5.? Sai vrel poate s intervin entpentru d-ta?
PRUNZA
Ba nu, mai mult, vreail un consimtimint. V/ cermàna dloarel Lelia.
NISIM) sare de pe scaun.
Copila mea?
ESTER
Se face palidli ca moartea, se clatinli pe scaun, duce mans la Mita si sun Meet.
Apri, Nisim, apl !
intra repede.
Ia o inghititurl de yin, Ester, ia o inghititurl de vin !
NISIM
Ester ! Ester !
ESTER, cu vocea
Eu nu mai pot. Mie mi-e rëi. (Ceara sit se scoale, Nisim osprijina de subsuoari)
NISIM, citre Frunza.
Toate cele cu drag/ inim6, domnule Frunz6, darasta, vezi singur, (Se inehinA I ese cu Ester prin stings)
FUNZA
Se Whit lung la usa prin care a esit Ester si Nisim, i1 puns amandoui manilain cap st le trace incet paste Orin.
$i parintil
slabl.
500,
www.dacoromanica.ro
58 RONETTI ROMAN
17)1z
Vezi domnule Frunza, acuma stai,si-ti &eel, ochil,parca nu-ti vine a crede. Crede, mosule, crede. Asa-1daca se vira cineva intr'o afacere Ma misit. Unmisit o Mina altfel. Niel nu trebuia sa se stie eineeste. i puteai sa mai vil in casa, A. faceti quartet,sä te mai uiti la ea. Dar asa, drum bun la mosajun. Sat-aft Ester ! Ce lovitura! Ea cu fudulia ellGrea loviturá ! Dar sa stil una, acuma e hotaritazi, maine, o logodeste pe Lelia.
FRUNZA1 se plimbit prin salon.
Azi, maine, zici? $til ceva?
§OR
Eii? De unde sä still ea ? Doar abeu am sosit.Zic numal asa. Dar desigur, acurna trebue s'o ma-rite, si repede. 0 sa-1 scoatil un mire din pamant.Dual): trebue un talhar, il tai de la svanzuratoare.$i mai ales pentru Lelia miri s'or gash 0 foal, na!(41 pune vilrful a trel degete la guilt pi le siirutil) Ca o acadea !(Bate in mask cq 49sul degetelor fl,cloite). $i licogata ! Balla 84 lie,broaste se gasesc. $i ca maine o sri-1 vezi pe unbroscolli, rotund si grosut, cum se apuca, duprtlegea lui Moise si Israel, sa-1 faca Lelia broscutemititele. 0 sa vezi, sail n'o, sa veil, Ilind-ca lu-cruri de astea...
FRUNZA
Esti nerusinat !
011, se pia lung la FrunzA.
Asta e meseria mea. Cu rusinea n'am castigatMca o para. $1, de ce sunt nerusinat? Fiind-caspun adevärul ? Oil eine spune adevilrul e neru-sinat. Iaca-te pe d-ta. Iubesti pe Lelia, te cred,
www.dacoromanica.ro
MANASSg 59
tit se vede pe obraz, §i a pus parincilor adevarul.CUM it,f inchipue§ti ca te porecie§te acuma, Ester?Bgtiat de zabar ? DraguM. mama ? Ingera§u1 ltd
Ia pacil at auzi, te-al supara. Eu nuun supar, sint om cu minte.
FRUNZA
Om cn minte ! Omul ineepe abea, acolo unde sesfIret miflt? ($or sgaiette ochil la el). , Asta nu o InteIe
necum d-ta.
SOR
Nu, ce e drept. Eci tiam Oak acuma c acobunde se sfir§e§te mintea. incepe prostia.
FRUNZX
Tecnial asta 'e deosebirea. $i o sa vedeti, cu U-
ini sd ti'ece péste minte. Asta pori Sa li-ospill. (Se inching putin, mai mult din obiceiti, ese prin usa din fund).
SOT?
Am intieles! Ciudata comedic (Se aprepie de madam Po-
tifar). Tot ace1a0 cantec de cand lumea, barhat §ifemee. Dar bat'o s'o bata I Frumoasä a .mai fost.
NISIM, intrit din stinga si lasá usa putin crApatk,
Ce a mal zis ?
SOR
Ce st zicii?
NISIM
Cc Ati Endi Voibit atata ?
Do.mu1tc Dc misiV, tie spanzuratori, de tilhari,de bro§ti, de broscute, de inima, mai §tia ea ce, pa-
gliicil
altil,
inimhi
'r)tz
D-zets?
www.dacoromanica.ro
60 RONETTI ROMAN
lavre, cum se vorbe0e. Dar greh i-a mai venit onm-nici nu glsia cum sh se duch, parch era tintuit
.aice. Un lucru pot s4I spun, Nisim, phzeite41 fata!Dar de aproape ! Ce mai face Ester ?
NISIM
Las'o acuma pe Ester. Am culcat-o. E ea trAsnith,geme i pMnge. Dar de unde o iel cä trebue s'o'Anse pe Lelia ? A spus ceva ? A amenintat? Yreas'o fure ?
OR
Sh-rni spue ? Eu sint prost ? Singur nu inteleg ?Dach-mi vorbe0e cineva prea mult de inirnL tittch-0-a perdut mintile, i cu smintiti de 4tia... Adu-tiaminte de Calman. Vezi uncle ajungi cu muzica ?Zidurile din Ieriho ati fost mai tarl ca o inimh defath, i dach Ii s'a cantat...
NISIM
Lash acuma zidurile, or. Inainte de toate, thcere.Am vazut ca al Ihsat u§a crapatit, sh ma fi a§teptatell la una ca asta... dar acuma ramtine intre nol,intelegi...
$OR
Dar, Nisim, a§a mh cuno01 ? Dach s'ar §ti... 0 fallde ovreiii care a avut o dragoste cu Un cre0in, cecrezi? AI putea s'o mliriçi a.la de u§or ? Ti s'ar cerecel putin zestre indoitli. i dach pot eh, ca vechitiprieten, sail ca omul nostru de afaceri" cum zicid-ta, sau calicul hsta de Son", cum zice Ester, daciipot eh sh-ti fac o economic de un funt de bancnote.cred c'o sh pricepi §i d-ta... Vezi, Nisim, m'am sätu-rat de calicie, de la o vreme se saturli omul de
www.dacoromanica.ro
MANASSE 61.
toate, si am si eft o fatl de m6ritat. Mal ales MIEmil Horn, crezi c'c s6-I suflu un cuvint?
NISIM
Ce era s5. zic? Da. Apropo de Emil Horn. Pe latrel ceasuri al putea s5. vil cu el. Sper c5. Ester asit-si vie in tire panrt atuncea. Sil-1 mai vedem, sl.vorbim, poate...
ESTER, dinituntru, cu vocea plinsuroast.
Nisim 1 Nisim !
NISIM
Indat6 I R6rmine dar asa, pe la trel. (ese)
§OR, 41 freact minile.
Merge, merge ! (Ia paharul de pe mast, se uitit la el, e goL Trecein salonag, sill aduce tablaoa, umple paharul al bea. Isl face o tigart, scoateun chibrit si-1 freact de fata de mast, aprinde tigara Si asvirle chibritul Intr'un colt).
LAZAR, intrit.
Singur, domnule Sor ?
*OR
Singur, ca in Ontecele mamel, adic6 nu, eilnici norocul 5.sta nu-1 am avut, in Ontecele ma-mei am mai avut un tovar6s, dar de atuncia m'amjurat, a nu mai fac nici o tovtirasie ; m6 luptsingur.
LAZAR
Nu stil, domnul Frunzil a plecat de mult?
§OR
Chiar aeuma, mil mir cii nu-l-al intilnit. Sart poatenu-l-al recunoscut.
www.dacoromanica.ro
62 RONETTI ROMAN
LA2AR
Ce va sä zicá asta? Cum s6 recunosc?
§ok
De) Da.ca in'a§1 ,intalni pe mine insu-ml eu o asafata, poate cg nu, 012a,41 recunoa§to eü singur..Tatilld-tale, Lazar, e bárbat, dar domnul Frunz5.*i mama
pAh! ni§te
LAZAR
Cum? d-ta al fost fatä?
§OR
Eli n'am nevoe sti fili fatl. Tocmal Asta-I rne§te-sugul. Dar ia st nu mai vorbim de asta. Päretii allurechi. (Manasse apare in usa din fund inbrficat in tot ornatul de rueiciune).
Fiind-ca o fatä de ovreiil care a avut odragoste cu un
MANASSE
Vorbiti tot de fata lui Calman? (Lazar si Sor se 'ntorcsurprinsil.
§OR
Fireste! De ce alta sá vorbim ? Asa ceva! Nielnu poate iasa din cap.
MANASSE
Nicl mie. Chiar acum pe and me' inehinam, me'tot gAndiam, cu ce iniml se mai inchinl Calman,când stie pe fata lul intre cre§tinl. Se fereasape orl-ce ovreiti de asa nenorocire.
im-1
lne1egT,cre§tin....
sä'ml
D-zeil
d-tale,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 63
qOR
Zic si efi amin.
MANASSE, cAtre LazAr.
§i tu nu zici nimica ? Vezi, Lazar, de când te-alflcut mare nu ti-am vorbit nici odat5. de religie. In-teleg, te gAndesti altfel. Dar de ce nu te inchini situ odatä ? S6 te vAd si eii odatA pus ca mine ?
Eft, bunicule ?
LAZAR
MANASSE
Dac6 nu de alta, macar de frumusetä. (Se indreaptA.
scoate pieptul) Uitäte 1
www.dacoromanica.ro
ACTUL II
Ao elasT salon.
NISIM, ESTER, (pe sofa). LELIA (pe un scaun).
NISIM plimbilndu-se prin salon.
Ne mai auzit! Si nu ti-e rusine sa mai vorbesti 7Ce ? Esti de capul Oil ? N'ai parinti? Vrei sä numai pot esi pe stradal ? Sä me arate lumea cu dege-tul? Vrel sa zicit : Asta e Nisim Cobanovici cufata botezata ?
LELIA, plansa.
Dar de ate ori sit v6 mai spun ca nu e vorba debotez? Nu'ini cere botez.
NISIM
Auzi! Nu cere botez ! Ce noroc ! Ce noroc ! Sicum ti-ai inchipuit? Tu ovreicii, el crestin ce veifi ? Un fel de metresii ? Pentru asta am muncit elttoata viata, pentru ca singura mea fata sa fie me-tresa unui judecatoras ? Asta e resplata pentru cres-terea ce ti-am dat ? Pentru iubirea Inca ? Spune sin-gull, spune-mi in obraz, spune, ti-am refuzat eil.veodata ceva ? Pentru mine de multe ori nu m6lnduram, dar pentru Lelia mea nici stelele din cer
5
www.dacoromanica.ro
66 RONETTI ROMAN
nu'ml erati prea seumpe. §i anti fad mie una caasta? Mie? (Ester clA clin cap). §i ce crezi ? Te vrea pentrutine? Te-ar lua eind al 11 sAracA ?
LELIA
Da 1
NISIM
Nu 1 Vrea banil mei.
LELIA , aprinsA.
Toate cele, tatä, clay asta nu e drept. Nu cerenici un ban.
ESTER
De ce nu o ia pe Roza, dacii-i trebue numal decit o. ovreicrt §i nu-I cere haul ?
NISIM
Copilä de e§ti 1 Vrei sail spun tie : Umblu dupsabanil taalui WI ! La asta te-al a§teptat ? Fire§te,tie ti-a intors capul cu vorbe dulci, cu minciuni,ti-a ftleut complimente, declarapi...
LELIA
Nu, uici odatA! E alt soi de om.
NISIM
Ce sol de om? Unul care mi se introduce in cash§i-mi furà banii, e un alhar, §1 unul care-mi fur'tot ce am mai scump, inima fetel mele §1 tinte§tetot la banil mei, ce crezi crt este ? Om cinstit? Unom cinstit nu se intelege intiiii cu fata, intreabiiintiiii pe piirinti.
LELIA
Dar dacA uu cere nimie de la prtrinti ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE 67
NISIM
Curn, nu cere nimic de Ta ptirinti? Tu a cul e§tl?Te-a gitsit pe drum'? N'al tare? N'al Manal ? (Ester dAdin cap). Doamne stinte ! Ni §titi unde ri-a fost capul.Cum de nu te-al gindit mal departe ? E§l tInlrà, os. vrel s te duel in lume, s6 petreci, la eine o s6te duel? La al no§tril, nu. Pentru al lul vel fi totovreica i tit cit sintem nol de iubirl.
LELIA
Me mulrumesc cu 0 singur4 iubire, i la acel earlnu vor vedea in mine de cit pe ovreica, la aceiame vol uita e cu disprer.
NISIM
Frumos I Vel sta acasil i ve'l desprelui. Bunä pe-trecere ! Si apol, te 'ntreb ce rol vom juca noi incasa ta, §i mama ta ? Socri ovrel la un ginerecre§tin, caraghio§l! Ne va ne intoarcern,SI flu ne rizit in spate. (Ester da din cap).
LELIA
Cine s. rizä?
NISIM
Cel ce vor veni la tine, musafiril lui.
LELIA
Pe eine ar ride de al mei, Matel ar fi in staresà'l impu§te.
NISIM
N'am nevoe s rIzt §i n'am nevoe s impu§te. SicAt nu me bucuram cii, cind vedeam in alte caseblirbarl in virsta mea, cari att nepori, i me On-deam la vrcmea cind Lelia mea va avea §i ea co-
fi rnic silcii
www.dacoromanica.ro
68 RONETTI ROMAN
pil §i vol legAna pe genuchl micil el Angera§l. Le-lia, Lelia, copiilor tel le va fi ru§ine de bunicul lorovreiti 1 SA §tift eii cl nepotilor mei le e ru§ine demine ? Asta vrel, Lelia ? (Ester dA din cap).
LELIA
Copiii mei vor fi crescuti de mine, vor ft oameni,nu vor §ti nici de ovrel, nici de cre§tini.
NISIM
Vor sti, Lelia, vor §ti, asta se allä repede. Si clacAvor fi bine invfitati §i bunl patriotl,1e va fi ru§ine§i de tine. Cunosc eft tie ft§tia 1 Scuipft pe barbatatei §1 pe mormintul mamil §i se mai laudA devoinicie au scuipat doar numal pe ni§te ovrel.
ESTER
Frumoasil conversatie 1 Bune zile am ajuns eft IVal de capul mei, fit* nenorocitl ce sint I De ceam mai trait ? De ce nn m'a strins d-zeil eu zeceani in urma ? Pentru. asta te-am pAzit eli ca ochildin cap ? Cind alte I-name petreceaU, unde stäteameU toate zilele §i toate serile? Lingii Lelia, ca sä nuo las pe mana slugilor. Si cind al fost bolnavA desearlantina me intioarti §i acuma mind ing gindescsaptilinini intregl n'am inchis ochii §i te-am ingrijit§i am postit §1, nopti intregi lAnga patul tCU m'amrugat la d-zeil sA-mi scape copila §i m'arn gandit §ieft ca pentru toatA grija, pentru toatit truda mea,imi vei face odata o bucurie, (cu buzele tremurinde a plans)
§i iatA bucuria cemi fact (SculAndu-se). Eft nu mai zicnimica. Am vorbit destul. FA cum vrel. Si dacii alplacere sa-mi rapt inirna, rape, rupe ! (I o duce batista la
coal si ese prin stinga).
www.dacoromanica.ro
MANASSE 69
NISIM
Mama ta plinge §i tu nu te mi§ti ? Nu te dueldup6 ea? Nu te atinge ? Al §1 inceput anveri dis-prec pentru p6rinti?
LELIA
Te rog tatd, nu me mai incroca §i cu mustriirinedrepte. Crede-me sint §i eti destul de nenorocitii.Ce vrel s5.-i spun mamel ? Para ell nu ye inteleg?
NISIM, bland
Intelegi, Lelia, §tiam ca intelegi, e§ti de§teaptà,e§ti draga mea copila (it trece cu mina peste pAr) §1 110 sAvrel A ne nenoroce§ti. A§a'l Lelia ? Parcrt nol cedorim ? Nol nu mai sintem tined, am trecut dealul,mergem acum la vale. Pentru tine viata abea in-cepe, §i dorim srt te vedem fericit6 cat se poate defericia.
LELIA
Asta trebue sii 'rni-o spill? WI singuril nu §tirt catme iubiti? Si tocmal de aceea am crezut ca me yetilgsa s6.'ml aleg fericirea pe placul mai, cii yetipricepe...
NISIM
11; u , asta nu pricepern, asta nu o pricepe nimeni.Sunt lucrurl cari nu pot intra in cap, nu. Si-1 Incabine cil tatril meil nu §tie nimic. Cat te iube§te el,ar ii moartea hit
LELIA, dA din cap
SAracul bunic !
NISIM
Veil ca Tt-e milli de el? Vezi? Stiam ert crt al
www.dacoromanica.ro
70 RONETTI ROMAN
inirna bunt. Al auzit singura cum il plange pe Cal-man Zaraf, mai ales dad i s'ar intampla
LELIA
Ce, ea fac tot ca Rasela ? Ea fug? Eu mt botez?
NISIM
Nu, Lelia, fereasca D-zefi! Cine s'a gandit la unaea asta? Dar la urma urmel e tot una, al vrutel pe un crestin, 11-a trecut asa prin cap, nu te-algindit; copila cum esti, te-al gandit.
LELIA
Ba, m'am gindit i foarte mull.
NISIM
Crede-mt pe mine, nu te-al gandit, i s'a ptrut ette gandesti, dar nu te-ai gzindit, cad dact rte-al ti
Chiar acuma te-al mai linitit i o st vezi,nu trece mult i o sa
LELIA
Sil uit ea ? Nict o-data
NISIM
De astea se uita, crede-me pe mine. 0 sit ti separt ca un vis.
LELIA
Daca partea cea mai bunt a vietel este un vis,ce este restul?
NIS1M
Asta al zis-o foarte frumos, Lelia : Toata viacae un vis si se uitt, visurile se uita. St nu mai vor-bim de asta. Acutua trebue sit soseasd Sor cu EmilHorn...
lui...
s6.1
au
gandit...uitl di
www.dacoromanica.ro
MANASSE 71
LELIA
Na vreati sa yea peNISIM
Cell stria, daca o vezl ? 0 sa vie, Tampoftit inert de astail dimineatit, de unde sä 1 §tiuteft? Si trebue si te aritcl, asta trebue, vezi singura,nu merge alt-fel, nici nu voirt 86 se b'nuiasca. mii-car... Par'ca te silesc? Daca n'o placti el, vafi altul, pe orl-care vel voi...
LELIA
Pe nici unul.
NISIM
Acuma du-te, copirt, de te hnbraca, vezi singura,trebue sa te irnbrad, nu merge alt-fel, §i eu meduc sa ved de mama §i sal spun el tot e§ti copilanoastra cea buna §i clulce. (0 sitrutA i ese prin stinga. Lelia islascunde obrazul in mint IntrA Lazar din dreapta).
LAZAR, se apropie de Lelia
A trecut furtuna?
LELIA
A trecut §i vezi cum m'a lasat, incovoiatil §i sdro-bita. Frate draga, mie mi-e de§ert §i pustiii in cap§i inima mi-e plina de jale. Dorul mt manti intr'oparte, iubirea veche iniiidacinatu me tine pe loc.Sunt nenorocita §i a§a §i a§a. N Iiu siugura cesu fac in nenorocirea mea, nu §tift. Spune-mi tu,111 tu calituza Inca, poN etue§te-m.
LAZAR
Cum sit te poviltuesc? Sall spun : Fa a§a, fiind-ca eil cred cu a§a e bine ? 0 povata este un petecalb pe o haina neagra, e vointa streina altoita pe
st'l
www.dacoromanica.ro
7Z RONETTI ROMAN
un suflet strain. Acura poate sa ti se parA di amdreptate, fiind-cl s'ar potrivi cu dorinta ta, maiueinsä vel vedea crt nu se potriveste cu firea ta,povata va fi rea.
LELIA, privIndu-1 I ztmbind printre lacriml.
Asta eti intreg tu, inbitul meti frate, inteleptulbland, linistit i nepasAtor. Dar nu intelegi, e sorata care in nespusa el durere vine la tine §i cereajutor, norocul el, viata el intreaga, sunt in joc,iar tu, in loc de a m6 lAmuri, de a 'ml da macaro pArere, tu m6 hranesci ca in tot-d'auna cu filosotie.
LAZAR
Parerea mea ti-am spus-o.
LELIA
Eti n'am inteles nimic. Ce sil fac? Ce sa fac !
LAZAR
SA fil credincioasil cu firea ta. SA nu intrebi pealtul ce e bine. Ce e bine pentru el, e pentru el.Tu coboara-te in liluntrul t66, cerceteazA inima ta,si cell va spune ea ca e bine, aceea fa, si lasli lu-mea sA ziea.
LELIA
Saraca inima mea! Durerea parintilor o sfi§ie,durerea mea o doboarA, aleg durerea mea.vezut jalea mamel, ti v6zut pe tata cat de duiosimi vorbea si se ruga... Void fi doamna Horn ! Acestnume m6 intioarA, pe acest om nu pot sill suf6r,cu atit mai bine. 11,16 jertfesc, cel putin sA tie jertfaintreagii. Si pärintil cand vor vedea fericirea cegraft, se vor ingrozi de bucurie. (Wind de pe scaun sipuinduil amindouë manila In cap). §i, doamne sante, ce se
§i
11
SA lisii'l
mi-ail
www.dacoromanica.ro
MANASSE 73
alege de mine §i ce se aleke de el? i norocul nos-tru, praf, §i cuvintul mea, minciuna, §i singurao sdreantrt svirlita la cel
LAZAR, apuctind'o de amindoud mantle.
Lelia!LELIA
AI dreptate Lazar, al dreptate, dar nu pot, nupot, vezl, me apnea de gat, m6 ineaca. Lui Mateiti,te rog, sa.-1 spul ca '1 voia falai cat voia avea su-flare in mine, 11 voia iubi ca pe un frate, ca petine, Lazar, i (Plangand) spune-i ca rog sá inteleaga§i sa m erte, §i splme-1 cri rog st me iubeasca§i el ca pe o sot* ca pe Natalia. Wild o sal vezl,Lazar ?
LAZAR
Chiar azl.LELIA
Bine, sal spul, §i-I trimit Nataliel.Se clime incet spre usa din stinga, se opreste, usa se deschide, Nisim intrAsi 'I zimbeste
NISIM, cAtre Lazar.
*or n'a venit Inca ?LAZAR
Poate e dincolo la bunic ?(Nishn ese prin usa din fund. Lelia se intoarce 1 nial incet, cu capul plecat
si tinind apAsatA de dintl unghia degetultd cel gros de la mina dreaptA strinsAin pumn. Cind e aproape de tot de Lazar, 'I sopteste ca o tainA).
*til, Lazar ? Mal este o cale.LAZAR, Uitandu-se lung in ochil el
Lelia!LELIA
Tu te-al gandit veodata ?
LAZAR
Nu e vorba de mine.
e
'1
sarutarl....
Lelia
'1
www.dacoromanica.ro
74 RONETTI ROMAN
Li4k
Ei nu, nici odatià, ii acuma m ingrozesc gin-.dindu-m6. Ti-e groaz5. §i tie cind te ginde§ti ?
LAZAR
infioarà când imi spul crt te ginde§ti tu.
LELIA
Cdn,d n'oi mai putea, calea asta aleg.
LAZAR
E rea. Nu desleagS. nimic.
Scaprt.
Pe eine?
LEWA
LAZAR
LELIA
Pe cel ce suferà, pe cel ce nu mai poate.LAZAR
Dar cel-lalti ?
LELIA
Dupä aceea omul nu mai e dator nirnnui nimic,nici s asculte, nici sit se tie de cuvint, nimic.
LAZAR
Dar durerea lor? A lui, a prtrintilor, a Inca....Veil, Lelia, el Ii va erta Mate, nurnal asta nu, teiube§te prea mult. i pärintil §i bunicul.... Nu Ire):
te dud din casá flat voia lor, i te ginde§ti?...eit, Lelia ? Nol toti ce ne facern ? Stal la mijloc intreel §i pitrinti §i pentru a nu suprtra pe nici o parte,.vrel sit le nenoroce§ti pe amindourt.
M6,
sl §i
www.dacoromanica.ro
MANASSE 75
utfIAGrind te aud vorbind, vëd bine ca al Oeptate, dar
cfind vol fi singura, titi ca iar rn6 vol gfindi.
LAZAR
Fagadue0e'ml ca te vel sili a alunga aceste gãn-dui, a fe invinge. Inca azl vol vorbi cu
vol aduce §i parerea lui ; ti-o aduc inscris.
LELIA
Nu, Lazar, te rog, nu, luI nicl un cuvint, e destulde nenorocit.
LAZAR
$i crezl daea... cugeta, inchipue0e11... cum i-ar fiatuncl ?
LELIA, Ii acoperA obrazul cu amindoui
Nu, nu... nu pot sreml inchipuesc... e grozav lucru,grozay lucru ! (ese prin stinga).
*OR, IntrA repede.
Bunii zioa, Lazar, Emil Horn vine indata. Tatald-tale unde'l ?
LAZAR
Trebue sà fie dincolo,
ort
Uf ! Lazar, sa vezi srt fact tot, sall vinzi i ca.-
ma§a de pe tine, nurnal bogat sti lii, sa nu RI nevoitsrt te facl misit. Amara meserie ! Acuma et mal facenazuri, ptme condi(ii, se tocme§te cu mine, se fudu-1e0e, imi suna cu punga la urechl. Mai bine sretiviii capul intr'un bu0ean cripat, de cfit intre doualazI de fer. Dar in sfir0t Fain muiat. De giaba sintet% misit ? tii Lazar, 0 Moise trebue sit fost misit,
Nlatel §i11
minild.
li
www.dacoromanica.ro
76 RONETTI ROMAN
altfel nu scotea el cu vorba apä din piatrA. EA amfAcut azi o minune si mai mare, am scos de la EmilHorn doul stiele de yin ros la masl 'ml placeyin ros si o sticla de sampanie, adeve'ratA 4am-panic (clantAneve cu Uinta) fain! Doisprezece francl sticla,am vezut cind a plAtit. SA stie domnul Manasseunde am dejunat eii asta-zI ! Chiar la otel cu Emil.Dar came de porc n'am mincat, zeii, nu. Ciudatlucru TrAesc doar si cu cresting, umblu cu el, facafacerl cu el, la mosie la conu Costache BuhtilAuam si mincat de multe ori. AA si el multe lucrurlbune, nici partea crestineasa aceea cu p6ru1 lung
fusta scurth, nici aceea nu e de lepAdat dar camede pore, nu. 1116 duce intr'o zi Haim ChiscA la Boto-sani si mincAm crenvirstl. Memânc, beail bere, si'mlplace. *i Haim ChiscA n'are ce face §i 'ml spune din cese face crinvirst. Ctind a inceput de o-datá porcul
'ml grohIe in pantece si sl facA poreAril, deam crezut na, na, *or, a venit ceasul sä trimii sii
iee me'sura pentru un costum de sclindurl. Rumi-a mal fost. Douë qile am stat in pat si tot cre-deam umblii pore.' de desubt. UrItit dihanie.Nu stili pentru ce a mai poruncit D-zeti din adinssA nu mâncAm carne de pore. Dacit toate legilenoastre ar fi asa de usor de tinut... Dar ce e astaLazar '?" Mi se pare ca e vorbesc si d-ta tacl. Esticam trist. Nu cum-va 41 pare r6A i d-tale dupe dorn-nu Frunza ? Ce ? Vrel sit te inrudesti si mai de aproa-pe cu Hristos? LasA, Lazar, ruclenia asta ne-a costatdestul. *i la urma urmel religia ovreiascA tot facemai mult.
LAZAR
Lasá religiile, d-le *or.
si
sa
II
ca'ml
www.dacoromanica.ro
MANASSE 77
§OR
Cum sa le las, dacti. nu me lasa ele pe mine? Uname tine i cea lalta me bate. Dar religia ovreiascatot face mai mult.
LAZAR
Religiile sint de o potrivä, bune sail rele, dupacum o iei, dar nu se poate zice : asta e mai buna.
OR
Nu ? Si daca dovedesc dr? Ce platesti?
LAZAR
SI dovedesti ?§OR
Foarte usor. Iaca. La not la Falticent s'a pripasitan un englez din Colomea, avea o figura uscatamusti4ile rase zicea rnisionar. Facea comertambulant cu religie. Pe semne ca tatal lui era ne-gustor de haine vecht Si englezul cela umbla prin-tre ovrei si imbia pe fie-care sa faca trampa, sitschimbe religia ml cea veche ovreiasca pe religiacea nona crestineasca, nu per pe per, englezul maidadea ate o mie de fraud deasupra. Acuma te in-treb, daca religia ovreiasc p,. n'ar face mat mult, decemai &idea adaus ? Se pare ca religiile sint ca vinulcu cit slut mai vechi cu atata sint mai bune. (Se apro-pie de madam potifar, in locul et se ad acum un alt tablod representind peun mAgar jigittit de foame in mijlocul unul strat de tlori) Minunea mi-
nunilor! (Isl pune un pince-nez). Cum se schimba ornul !tot seamana I Dar undea. madamita ?
LAZAR
S'a scos.*OR
Vati festelit tot salonul. Vezt s'o pue la loc.
§i-I
ti-o
www.dacoromanica.ro
78 RONETTI ROMAN
LAZAR
Nu-1 place bunicului.
*OR
Cred §i eu. Cind void fi in virsta lui n'oplac6 nici mie.
(Manasse cu Nista' IntrA din fund).
MANASSE
Daca vrei §i Ester vrea, fire§te, efi n'o sit zic nu.Dar tu me intrebi daa'ml place mie, §i nu pot sIzic da. Eu a§1 ti dorit alt bArbat pentru Lea, dinalt6 cas5., cn alt6 cre§tere, cu alt6 inv6tritur6(CAtre Sor). Zelig. de ce nu mi-al spus nimica tot dru-mul de Emil Horn?
$OR
Ca sit nu mi-1, deochl. Un miri§or a§a de dragutalb §i ro§ ea zugr6vit. aduc drept la minut, candNisim §i Ester ati o pofta nebunii de a§i logodi fata.(Scoateceasornicul). Me mir numal c. nu vine, trebue s6vie indatl...
MANASSE
Nici graba asta nu o inteleg. Ati putea sa maia§teptati, A. mai alegeti. 0 partid6 ca asta, un pumnde bani intr'un ulcior gol, ati gasi ori-cand. Sit ye-dem, o sl mai vorbesc §i cit cu el, putem sit trt-grinim, sa nu zieern nici da, nici ba...
NiSIM
E greit, tatA, e foarte grefi. 0 fat6 in zioa de as-e gra', multa alegere nu e. Pared nol nu
ne-am gandit? In sfir§it, ne-am bothrit. i Lelia eo fat6 bunt §1 ascultkoare §i o sit dea d-zeti §i vaIi fericit6.
sä-rni
i-1.
tdzl...
www.dacoromanica.ro
MANASSE 79
MANASSE
Norocul Leil Sara numal de asta vorbea, dar n'afost s'ajunga ceasul. i gandul ei era altfel, ea ar fidorit sa luati de ginere pe Miatul lui Alter Corn,a §i fost intrat in vorba.
SOR
Cu Alter Corn ? Parcg mai are ceva? Ca maineface crah. i ce o sit'l dee Miatului de zestre? Jurnä-tate faliment §i o ipoteca prima pe mormintul masii?
ce mai odor dulce de Miat, numal muzieä ! I flueraoftica din gat i guturaiul pe nas. Dar invëtat ! N'amce zice. A studiat cinci ani rabin la Breslail §i nustie care-1 cal §i care-1 iapa. Asta pe. semne nu se'n-vata la Breslail. Altmintirea, om ! Are dourt picioare,daea at' avea patru, in'as mira mai putin. §i ce nas !Ce nas! (Face un gest /Arca at 11 de un cot). Daca i s'ar taianasul dinainte §i i sar lipi dinapoi, ar ii o maimuta.
MANASSE Unbind
Se fereasca D-zeii de gura rea ! Daca te-ar auziAlter 1
SOR
Sa m alma Alter ? Zet, asta ar fi o minune dccare m'asi mira §i eü. Omul e surd ca o piatra demormint, de zece ani. nu '§i-a auzit numele §i toc-mai pe mine sà inr3 auda ?
(Ghi1A educe a scrisorict 1111 Lazar care o deschide i citeste).
LAZAR
Bine Ghitil. Spune ca nu e nevoe de r6spuns,ciltre scant tree eIi singur. (G1i121 ese),
NISIM
De la eine e scrisoarea ?
I
Si
www.dacoromanica.ro
80 RONETTI ROMAN
LAZAR
De la Frunza.
NISIM
De la Frunza ? se uita furios la Lazar.
LAZAR
Da.
MANASSE
De la prietenul ti, pe care '1 am vèzut ?
LAZAR
Da, bunicule.
MANASSE
tii, _Lazar, priete§ugul asta cu cre§tinil mie nu'mlintra in cap. Ce are de imparcit un copil de ovreiacu un cre§tin ? Nu pot sá zic, prietena Leil, profe-soara, pare a fi o fat/ buna...
LAZAR
Cine? Natalia Frunzii? Bunatatea singura, im capmai limpede §i un suflet mai bland nici nu se Osesc.
$or Inamtea magarulul dit din cap si tugente).
MANASSE
Dar prietenul tea, judecatorul, nu'mi place de loc.
LAZAR
De ce, bunicule ? Frunza e un om cum rar sevede.
MANASSE
Mi-a fost prea prietenos, §i and un cre§tin eprea prietenos cu Ufl ovreitt,.. am trait ea indestulpentru a §ti ce va sá zica asta. Apoi se tot uita lamine, parca ar Ii vrut sicmi citeasca in fund, sa.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 81
m6 cantareasa, sa vadá cam cat trage mo§neagulasta. i tie. Nisim, de zor avea vorbeascrt nu-mai de cat ? Ce 11-a cerut? Bani I
NISIM
Nu.
MANASSE
Nu? De obiceid cu asta se incepe priete§ugulcu asta se sfir§e§te.
§OR
Voia s5 'I spue lui Nisim ceva dintr'un proces.
MANASSE
Dintr'un proces? Un judecator? Para. al zis crte om cum se cade, Lazar? (Mai znult pentru sine) Da, da,a§a sunt el, and sunt cum se cade.
LAZAR
Era o afacere persona1 i vroia sa §tie parerea.tatel.
NISIM
A§a este, da, vroia sä tie parerea mea.
MANASSE
nu te miri c nu'l-a mai gasit pe altul sal in-trebe de parere?
NISIM
Ce sa m6 mir ? Iatii, m'a intrebat pe mine. A§am6 intreaba multi.
MANASSE
Oameni de afaceri, inteleg, dar un judeator candincepe sa se amestece in afaceri, e val de judecata
val de afacere.6
sA'tl
si
www.dacoromanica.ro
82 RONETTI ROMAN
OR
Afacerea de care a vorbit domnul Frunz6 e o a-facere frumoask asa zile s am ea! Eram in odaiedincolo, am auzit tot, n'am avut la mine vatàastup urechile. Frumoasit afacere ! 0 stim numalnol am'hndot, eti i Nisim, dar n'am dreptul st spunnimica. Asal, Nisim? §i pe clad se vorbea aice deafacerea ceea frumoask ett am bent dincolo un vi-nusor alb, de gust, o p1ac6 i d-tale, d-le Ma-nasse. Mal al vr'o douk Nishn?
Cum nu? Bucuros.NISIM
(SunA)
SOR
La un pahar de yin se vorbeste alt-fel. Asa, parclmi-e uscat in cap.
(IntrA Dina)
DINA
A sunat coMta ?
NISIM
Nu, ei am sunat. Dina, acni o stichl de yin albsi cate-va pahare.
§OR
Si ceva la vin, Dina, nu tot piscoturi, cauta cevapriljiturl. (Dina ese) *1 Emil care tot nu vine !
(trait WO, anuntind :)Domnul Horn.
NISIM
Sri pofteasa inuntru. (GbitA ese)
SOR
Vorbestl de lup i lupul la usii.
snul
s6.11
slicE,
www.dacoromanica.ro
MANASSE
NISIM, Merge _pia la 110.
Bunil zioa, domnule Horn.
HORN, IntrA, dA mina la totl
Bon jour, bon jour. Me scuzati, am intirliat pu-tin, m'ail retinut la minister. Cind al a face cu au-toriatI elti om vindut.
SOR
Pe pretul at ti. se dd d-tale m'a§ vinde §i ell, las0 mai eftin.
HORN, zimbind multumit de sine.
Cred §i eft, s'ar giisi multi.
N1SIM
Poftim, §ezi, domnule Horn.
HORN eAtre Manasse.
Imi pare bine a ve Osesc _§i pe d-voastr a. aicila Bucure§ti.
MANASSE
Da. Am venit azi dimineatil.
HORN
i ell am venit azi dimineata. Cu afacerea measint tot pe drum, o intreprindere la Dorohol §i unala Craiova, la mijloc mai aleargri §i la Bucure§ti,mal abate-te §i. acas6 la Boto§ani...
§OR
Model de §tofe, de barbat ! Nu unul care §ade totanul acas6 §i i se ure§te femeil. Eft §tiii., cand vinacas6 de la drum, femeea mea se uit6 la mine parcta§1 ti alt brtrbat. Mai cl 'tni vine ate odat6 s'o tri-mit pe femeea mea la drum, poate and o sil vie
www.dacoromanica.ro
84 RONETTI ROMAN
acasti o s6 fie altil femee. (Dina aduce via si prjiturl. $or ni-
tindu-se la prlijituri). SI tr6e§t1, Dina, asta al fkut-o bine.(Dina rusinatA alearga afarA. or toarnA lid Manasse un pahar de via
win). Nisim nu bea yin, copiilor nu se C1r1 yin, aviseazI noaptea.
HORN
Er nici nu bead yin intre mese.
§OR
Cu atat mai bine, remane sticla pentru nol. SIträim !
MANASSE
sa train' I (Nisim se indreaptA spre usa din stinga).
§OR
Stal, Nisim, intAitt afacerea apol cocoanele. Sperca Emil Ii va fi ginere, dar in afacerl, asta trebues6 'ci spun, d-luI seamrtnr1 cu socrul mett.
HORN
N'am plkerea sä'l cunosc.
§OR
Eii 11 cunosc, dar plkere n'am nici eii. Vin lasocrul Inca §i'l spun me rog, socru§orule, imi tre-bue o suta de fraud pat maine, stint, m6 jur pefrumusqea femeil mele, maine 0-1 dail inapol. So-crul meil zimbe§te i ml respunde : Bine, dar Mainemi-I dal? Dag. Bine, inchipue§te-ti cá e deja maine
mi-al i dat inapol. Domnului Emil Horn, iatá-11'46, i vorbesc azi un ceas Want cr1 zestrea se de-pune pe dol ani, iar domnul Emil Horn imi totrespimde : Bine, dar peste dol ani mi se va da ? Ceva Li atuncea, poate s6 fie §i acuma. Iata-ve im-preuna., intelegeti-ve, eu mi-am fkut datoria. (Bee,in-
l sie'sI
www.dacoromanica.ro
MANASSE 85
ceps sA facA o tigarA). Vezi, Nisim mi-am cumphat tu-tun, consulul d-tale din Smirna sgarie, d-tale ri-asgariat in pungk :nie mi-a sgariat in gat. Poftim,vorbiti.
NISIM
In situaria d-tale financiark a§a cum se prezinti,nu pricep sthruinra...
HORN
Vert inrelege, domnule Coh6novici, cil tocmal insituaria mea financiark cand e vorba de bani, nusint obicinuit sii intarnpin dificulU4i, §i sint surprinscii tocmal aice se glsesc un fel de lipsrt de incre-dere care...
NISIM
Dar nici decum I A§a e obiceiul.
MANASSE
Si acest obiceiti e foarte bun. In vremea mea gi-nerele venea de §edea dupa nuntii cari-va ani la so-cri in cask puteaii s6 vadil cum trilesc tinerii impre-unk inainte de a se duce la disnicia lor. Azi e altalume, fata se dii din casa indatii dupil nuntk darzestrea el e drept sa se asigure m car pentru câi-va ant
HORN
Na in'am a§teptat la atdta opunere, ea sa v6 aritinsii cii laid eii...
§OR
Foarte bine, trecem mai departe, la cand nunta?(IntrA Ester). Iat'o pe Ester, vine ca chematk parcii asimrit cii e vorba de nunta.
'sl
www.dacoromanica.ro
86 RONETTI ROMAN
ESTER
Bunk zioa d-le Horn.
HORN
Bon jour, doarnnä Coliknovici a silrutA mina).
NIS1M, cam Ingrijat.
Uncle e Lelia?
ESTER
Vine indatti cu Roza. N'ai idee ckt de indArktnicke fata asta, ar vrea ea Lelia sti se imbrace dui-Acapul el.
,*OR
Cu studenta ceea mai am eil un cântec, las'o pemai tkrzia. Acum vorbim de nuntk, poftim, intele-geti-Ve. (IsI (coma yin si bea).
HORN
Inn yeti permite sä vg spun pArerea mea...
ESTER Nernultumitti.
Poftim.
HORN
Voiii ca nunta sii se fack cat de curand. E vark,.vremea noastrk de lucru, am o multime de mun-citori de tot felul in toate pkrtile. Nici a§a nu voitiputea veni de multe ori sa'ml viid logodnica, §i,apol, ea sunt om practic, mie nu'mi place o afa-cere care se trägAneste.
ESTER, race.
Dar nici asa de repede nu merge. lloar nu'mi voiu da eti copila mea din cask asa cum a apu-cat-o vremea.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 87
HORN
Para dupe nunt5 nu se poate face?
ESTER, hotArit.
Eri tin sa'rni inzestrez fata ava cum am fost de-prinsa eri in familia mea.
HORN
Acuma nicl nu se mal face atata la nunta, e alta1,1THIC.
ESTER, aspru.
Se poate ca pentru altil vremile O. se fi schim-bat, pentru familia noastra e aceeavl vreme ca mainainte, vi cum am apucat-o eu la parintii mei...
§OR
Stall! Am ed o idee. (Isi goleste paharul). Vinul asta eplin de idel. (Clare Nisim ai Horn). Pricat ca nu betl. Iataee zic et. D-ta, Ester, tot ii la madam Carpatkrdin Viena.
ESTER
Krapowski. me' rog.
witCarpatki, Crapotki, tot una, 1oT polonil
un nume: M mir numal ca se mai cunosc intre el.Trebue ea o feinee sa ea pe altul drept biirbatulel, nu se poate. Ea zic dara ava: Maine, poimaine,d-ta pled cu Lelia la Viena, acolo ve faceti toatecele in voe, i repede, srt zicem in eincl, vase sap-tamani. 1 cu o zi dour: inaintea nuntil ye intoar-cep. -Vol yeti ti acolo linivtite, Emil va fi aice ornslobod, ava e Nisim?
tia cii
www.dacoromanica.ro
S8 RONETTI ROMAN
NISIM
*or are dreptate. Ar fi chiar bine sa. te duel cuLelia la Viena pilnä la nunta... Tot era A. ye (k-eep: in strainatate, la bal...
ESTER
Cum crezi ; dna voiti numai de cat...MANASSE
Panä atuncea yogi putea sa regulez §i eIi toate,mai ales cu Calman. Bietul Calman ! (Clare Horn). Ai
auzit de nenorocirea lui ?HORN
Ce nenorocire?MANASSE
Calman a avut o singura fata...
HORN
A ! istoria Cu fata ? C'a fugit? Cum nu? *i inchi-puiti-ve, acum doue luni mi s'a propus mie. Bunätreaba a fi Mout ea.
SOR
Cine propus'o ? Vezi una ca asta n'a§1 fi fa-cueo eu. Fereasca D-zea! Intreaba-1 pe Nisim, dacanu me crezi, me cunoa§te de mai mult ; fiind-ca ofait de ovreiu care a avut o dragoste cu un cre§tin...(IntrA Lelia inturturatA dupA gustul EstereI sl Roza).
LELIA Se duce drept la Emil si-I intinde mina.
Buna zioa, d-le Horn.HORN
Bon-jour dloara. sArutA mina).
LELIA
Nu cuno§ti pe dloara Blum, (presentind) a nu Horn,veri§oara mea.
til,
ti-a
www.dacoromanica.ro
MANASSE 89
HORN
Imi pare bine de cuno§tinta.
ROZA
Asemenea.
§OR
Dloara Roza e studenta de rneditina. Frumoasa§tiinta, vezi multe, pacat ca n'am inv'etat §i eu.
N'ar Ii de d-ta.
Si de ce me rog?
ROZA
§OR
ROZA
La nol se vede mult §i se vorbe§te putin, d-tavezi putin, dar vorbe§ti cam nmit.
*OR
Aice te lneIi dloara. Intaiu un misit nu vorbe§tenici o-data prea mutt, i apol meseria noastra estecate-o-datá sa vezi, sil auzi i sa tact' ca umbra unulmort. Auzi, Nisim, ea nu §tiu sit tac!
HORN
Me mir numal de ce mai stuiaza fetele medicina,parca nu's destui barbati medici, §i nici aceiace face.
ROZA
Se mira lumea cat se Mira, pana ce nu se vamai mira.
HORN
S, til domni§oara, de an de cand te-am vezut laFalticeni al mai crescut.
Wail
www.dacoromanica.ro
90 RONETII ROMAN
LELIA
Se pare ca. a§a'1, mi-a spus-o si bunicul.
ESTER
Ea asi zice sii trecem in salonul de piano, Leliane va canta ceva.
(Ghitá aduce dulceata, numal Horn ia).
LELIA
Ea sa mai cant? Astäzi? Te rog, mama...
NISIM
Las'o, Ester, a cantat destul toata dimineata. Catre
Manasse). AO voi sli te intreb ceva, tata. (Manasse se scoala.gi ese cu Nisim prin fund).
ESTER
Am uitat inelele mele, ill a§a de buna Roza, salime due §i eti cu d-ta. (Ese cu Roza prin stinga).
SOR
Lazar, mai este o usä si pentru nol. Hai sailspun un secret. (I0 ia un pahar cu yin si ese cu Lazar prin dreapta).
HbRN
Presupun, domnisoara, cil pricepi scopul pentruce am fost lasati singuri.
LELIA
Da.HORN
Si ce zici d-ta ? Cu parintri m'am inteles in toateprivintile, acurn vreall sa aud si parerea d-tale.
LELIA
Ce parere sä am ea ? Ea nu sint a mea, sint aparintilor, a bunicului, pe fete le da, auzi in toatezilele : Mi-am dat fata dupii cutare", si...
www.dacoromanica.ro
MANASSE 91
HORN
foarte bine a§a. Parintil §tia ce fac. Vezid-ta : o casatorie trebtre sri aiba o baza solidii, ca-satoriile de amor fara baza solida sint cladite peteren nesigur. Un prieten al mai, tot intreprinza-tor de constructii, om cu avere, aprins dupa ofatrt saraca. Fire§te, parintil el aft fost fericiti, opartida splendida, nici visat, i amp, duprizece luni, are un copil §i e in divort. §i crezi ehel a cerut divort ? Nu, ea. Inchipue§teil. Ea i-amspus-o de mai nainte : Un om practic nu trebue shaiba iluzii". tii dloarrt ce mi-a pliicut la d-ta, in-data ce te-am vezut an la ? N'o sit ghice§ti,
LELIA
Probabil eh nu.HORN
frumusetea mind voi trece cu d-ta la brat,sit zica lumea : Frumoasa femee §i-a ales EmilHorn" dar, inainte de toate sanatatea. Indata cete-am vezut mi-am zis : Iata o data o fart shina-toasa. Vezi d-ta : frurnusetea trece, dar sanatateae un fundament solid. Mie-mi place sa am o fe-mee srmiltoasa, nu una (zimbincl) pe care s'o doaraazi capul, maine dintii §i poimhine sit tipe de crampe.Intelegi d-ta : asta nu e viata, mai bine nirnic decat a§a femee. A§a-1 ?
LELIA
e§ti sigur ch shit a§a 'de shnatoasa?
HORN
Degiaba sint cii om practic ? Me pricep ea, numai A. m uit. Vrel o dovada? lath. Mi s'a propusintre altele i fata lui Calman Zaraf, o cuno§ti...
s'a
n'aii
Frdticeni
$i-1
S,i
www.dacoromanica.ro
92 RONETH ROMAN
LELIA
Ra§ela ? El ce-a zis ea?HORN
Niel n'am vrut sä miii uit la dinsa. Nu §tiiice-a gAsit subprefectul cela in priijina ceea, poatebanil lui Cali-limn, altminteri ea, un maid/r deciolane intr'un sac de piele neagrá, §i al b/gatde seam/ ce dinci are, nu ? Eil am v6zut-oindatä, peste catl-va ant i va trebui o danturg. A-cum vroi sä te mai intreb ceva. Am trecut azi pela giuvaergil, am pus la o parte cdte-va lucrurifrumoase §i scumpe. 'Veil d-ta, când cbeltuesc banipentru cine-va, vrol s6-1 fac de gust. Spune-mi cesii-ti cump'er cask)/ de logodnA, o bro§6, cercel, obrIpletà, o diadem/ ? Se poate aduce acasit sAll a-legit' singura.
LELIA
Ed nu port giuvaeruri, de nici un fel, nici mri-car un inel, uitá-te.
HORN
Va trebui s/ porti, §i multe, intelegi d-ta, deja delume. Nu e vorba sint bani morti, dar ce vrel, silzic/ lumea a Emil Horn nu e in stare sä Neil cefac altil ? Apropo, am vezut in gazetä cg. Sâmbiltadal un concert. Asta imi place. Mal e§1 in lume,faci cuno*tinti, vezi d-ta, nu se §tie la ce poate sàte foloseasca odatà. E bine. Cu toate cd SAmbiitil ezi de plat/ la lucr/tori, me' vol aranja sii pot verdsi eii. Cine e Frunzescu cela cu care anti?
(Intrii Ester din stinga)
LELIA, Cu vocea tremuriindli.
FrunzA, Matel Frunzil, pre§edinte de tribunal.(Ester r6mitne la uqii inlemnitA, duce lama la inina si scapa cheile, Sor intrAdin dreapta).
www.dacoromanica.ro
MANASSE 93
HORN
Asta e o cuno§tin0 bunit Vezi d-ta : Un pre§e-dinte de tribunal la nevoe e bun.
LELIA
Concertul nu va avea loc.
Mat. De ce ?
De ce ?...
HORN
LELIA
ESTER
Leli dragl, te pofte§te Roza, scuz4 un moment,domnule Horn.
HORN
rog, me rog. (Ester cu Lelia es prin stinga, Ghitit vine dinfund, aduciind pe o tablit pahare cu Mat, zaharnita i piscoturf, le pune pe nuts&si ese .
OR atre Horn.
Ai vorbit ? El? ce zice ?
HORN, zimbind.
Adica, ce s6 zia?... Dar me rog, Sor, ce este cuLazar ? Sti ca mut, mi §tie sit scoat6 un cuvint.S'a prostit de tot linZirul.
OR
A§a sunt filosofil, ca butoiul, and dal de cep,curge prea mutt, and nu dal de cep, nu curgenirnic.
HORN
§i err care am crezut cit d-zeii §tie at de invatate. Dar, lasa, 11 deschid eii, numal s6 me insor, tot
;SIt
www.dacoromanica.ro
RONETTI ROMAN
Imi trebue un baiat cu bani pentru Intreprinderi cariml sint mie peste maul.
§OR
El, Emil, nu ti-am spus'o ? In totdeauna sa te pulbine du un. misit i cu un cioclu, cii nu stil cand alnevoe de el. Acuma, vezi cii te-am logodit efi ? Bunapartidl ! SA fi trait pArintil d-tale sA vada fata culel... si ce fel !... Asa de mare le crestea inima deplicere. Acuma cred ca me vel multumi i pe mine,imi vel da peste dreptul meti, odata se insoarilomul...
HORN
Da, da, voi vedea, ti-ol cla ceva, fireste vom maivorbi.
4OR
Vorbim acuma. Mie mi se cuvine dupA obiceiadoua la suta din toata zestrea. Trel sute de mil sidour' sute de mil face cinci sute de mil, dour' lasuta face zecc mil de francl. Asta e dreptul met!.
HORN
Ce, drept ! lntâii pentru banil mei nu del nime-nui nimic, intelegl d-ta. Si pentru cat primesc dota...ce ? E asa mare scofala ? Dar bi sfirsit pentru catprimesc dota, da una la sutti, face doua mil delei, jumetate acuma jumetate cand vol primi ciibanii.
§OR
Cum ? Ce ? bni dal de pomanA ? N'am muncitdestul ? SA nu Li fost cii, Ester se uita la d-ta ?Parca e numal de voia d-tale ? Nu mai sint oameni
lume ? Batranul i Nisim crezi cii o sa me laseAsa ? Te vor face el...
.94
ti-ol§!
ln
www.dacoromanica.ro
MANASSE 95
HORN
Ascula, *or, dae6 spul un singur cuvint, nu 11nici un ban. Doar n'o sl strice logodna cu
mine pentru asta, intelegi d-ta. *i apol, te poftescO. nu 'ml mai zici simplu: Emil, pe mine me' chiam5.:Dornnule Horn. Ai inteles ?
*OR
Cum nu? S'S nu inteleg cii ce spul d-ta ? Dar a-tuncia nici mie sa nu 'ml spul numal a§a : §or, pemine m6 chiam6 : Domnule *or. *i ei m'am näs-cut intr'o dugheaná cu miisline, cu pe§te sirat, cucovrigi cu trel bortl, ce crezi ?
(IntrA Manasse cu Nisim)
NISIM
Unde e Lelia ?
*OR
A trecut dincolo cu Ester.(Nisim ese prin stinga).
MANASSE
Poftim, ia dali, dorimule Horn, ia §i d-ta Zelig.
*OR
Ett cial Nu pot WI surer. Ciaiul e un parvenit,e apá prellcut6, vopsitii, indulcitil, apol se fudu-le§te : Uit6-te, err sint ro§, sint b6iat duke §i de§-tept, pe mine me' chiam6 : Domnule cial ; uitä ctfrate-ski din acela§ poloboc split blidele in bucA-tArie. (41 toarni yin). Mie 'ml place yin, Asta e näscutde soiii, nu e parvenit.
MANASSE
Ce al, Zelig ?
?
vista
www.dacoromanica.ro
96 RONETTI ROMAN
SOR
EA? Nimica. Sunt om stricat, iml plac lucrurIde SOM. (10dIcil pAhartd). SA trAe§ti, d-le Manasse, (toarngdusca).
MANASSE, cAtre Horn.
A§a dar era sA iel pe fata lul Calman?
HORN
Nu. Mi sia propus 'nunial, dar nicl nu m'am On-dit, parcA ce poate sä dea Calman Zaraf...
MANASSE
De putut, poate. Bani are. Dar ce'l mai folosesclui bang? De and stair Folticenil nu s'a mai in-tArnplat una ca asta. 0 fatl de ovreiii si'i fugA cuun cre§tin...
-1:1)R
Zidurile din Ieriho, d-le Manasse.
HORN, cAtre Manasse.
Ce ziduri?
SOR
Ni§te ziduri slabe, constructie veche, nu le-al fa-cut d-ta, and li s'a antat ail azut. Si constructiiled-tale cad and li se anta?
HORN cu dispret.
Lasa-mg, me rog, cu At-fel de intrebari, zidurilemele nu cad.
SOR
De! Cine stie? SA fereasa D-zeft I
MANASSE
Zelig! Glurne de astea nu'mi plac !
www.dacoromanica.ro
MANASSE 97
(IntrA Ester, Lelia, Roza si Nisim).
NISIM atre Manasse.
Te rog tata, un cnvint. (U ia Intfun colt unde vorbesc).
HORN Ware
Era sa:mi spill pentru ce nu mai dal concertulen domnul, cum 11 cbiamg.?
LELIA
Frunza, Mateiti Frunza'.
§OR
plesnit o strung la scripca d-lui Frunza. OrnuIe bolnav. Azi dimineatil aü flout aid repetitia,clind era sa piece, abea 11 mai duceail picioarele.Al kut veodat a. un cadavru in congedia ? Toe-mai aa umbla §i el, Mei mort nici viu. Atunci i-amzis ea : D-le Frunza, am zis, du-te acasa, lasá guar-tetul, nu-i de d-ta, odihne§te-te. $i el a zis, da"a plecat. Cat ma cunosc eii, m'a§i prinde ca omul eciocnit aice, drept la inirna. Neat! Baia cu duh...Apol unde mai e vorba de contert! Lelia are acumalte griji, rmline, poimâne pleacti la Viena... Dar d-tale,domnule Horn iti arde inima de sarael, ii pare ragdupe concertul de bine-facere, nu vrel st piarza sara-cii, stal, domnule Horn, nu vor pierde. (Manasse cu Nisimse aprop Nisim la logodna Leliel nu va uita nici desgraci, domnul Manasse va da, §tie sil dee... ria.-1d le Manasse ?
MANASSE
Dau, bucuros.
§OR
Ester din partea ei va da, i d-ta domnule Horn,dad, dau toti... (Horn se uitit la el furios).
Lelia).
I-a0
1
§i.
.
7
www.dacoromanica.ro
98 RONETTI ROMAN
MANASSE
Fire§te c va da, Se poate alt-fel ?
§OR
ed zic a§a, trebue sti dee md.car o mie, doutide franci... Iatd. dar un quartet pentru s'araci, färrtsä se mai cânte pe spetele bor. Mracil nu tin lamuzica bogatilor.
MANASSE se indreaptA, tuse0e putin.
Pärechile se potrivesc in cer. Omul chibzue§te,face planurl, alege, ar voi s apuce norocul cu a-mandouë manile i sa-1 lege de viataDar ce §tie omul unde e norocul ? Ce e vrereaomului ? lute() zi i vine gandul s facrt ceea ce erin'ar fi fricut, §i toemal Asta e norocul ursit. Am fostdol earl am dorit sá tràim ptina' iii ziva aceasta.Sara a inchis ochil inainte de vreme, n'a fost s'oajungrt. Ed multumesc lui D-zeu cä m'a invrednicita ft in mijlocul vostru in. ceasul fericirel. Voile' co-piilor, tie Ester, §i tre Nisim, ve" doresc st avecibucurie cu copiii vo§tri §i s traiti sgt ajungeti c amine si vedeti cu ochil norocul la copiii copiilorvo§tri. (Se apropie de Lelia el I ia mina). Eu fericia Lea. 135.n6acuma ne-al ascultat §i ne-al iubit nurnai pe nol.De acum inainte va trebui al aseulti §i al iube§ti
pe acela de care legi viata. Vel avea casa ta,s6 vezi Lea, casa ta sii Re o cas6 ovreiascrt, sub a-coperi§ul tèrt srtracul si grtseasert adapost, Mimandulde mincare i obiditul mangAere. FIT fericita Lea,draga mea copild. (I ia capul cu amandout manele I o siruti in
creetet). Si d-ta, d-le Horn, vel ti de acum inainte copilulnostru. Sail dee d-zeil pace §i srmrttate in casti §inoroc pe toate crtile vietel. I stran,Pe mana .
copilului seri.
gi 'p
www.dacoromanica.ro
MANASSE 99
ESTER, cu lacrAml in -you, lui Horn.
It incredintez singura mea copilli. Nu m'am des-pär-tit de ea o singurh zi de cand dáruit-oAm phzit-o ca ocbil din cap, §i acuma numa eu§titi. cum Im este... nici nu-mi vine a crede ci tre-bue s'o daii din cash... mi-e inima a§a de grea...parch a§i avea o presimtire... nu pot s m both-rhsc... Dar tlind-ch barbatul rneii i socrul vroesc,ce pot sh zic ? Dar fagildue§te-mi un lucru, slfil bun §i bland cu Lelia, s'o til cum am tinuroeft, sh nu uiti din ce cash este §i cum a fost cres-cuth. (Stergandu-sI octul). Fgtidueti ?
HORN, (1 ia mina i i-o sarutd, ea 'I sdrutd pa obraz).
Faghduesc, mai e vorba ? Vezi d-ta : Cand irnijail elI o femee, o sit \ az a lumea cum o tratez.IStringerl de mAni si felicitAri tdcute).
SOR
Hel mele, felicitlirile mele, la top,sh dea d-zeti sh tie intr'un ceas bun §i. cu noroc.(Ultra Lelia). Vezi dudue, mie trebne sh-mi multume§ti,
l'am adus. Nu te uita in jos, nu trebue sit teru§inezi, s'a mai intamplat §i la altele, aa e mer-sul lumel. Sit titi de la mine, fetele earl se uithin jos sint de soiU. Cand m'am logodit eu, i fe-meea mea se uita in jos, acuma are zece copii.inch noroc cit e a§a cum este, dach mai era §i fru-moasa, aveam aeuma poate cincisprezece, §aigpre-zeee...
ESTER
Nu mai vorbi, s fereasch d-zeu I
SOR
Nu fere§te, Ester. Ce'si face omul, nici dracul
d-zeii.
eft
Felicitilrile
Si
mi-a
I
ed i
www.dacoromanica.ro
100 RONETTI ROMAN
nu'l face. Dar de rata mea cea mare scap acuma.De la vol i vine norocul. Bine cä m'a ajutat d-zeusa reusesc aice. Cu cat castig imi marit fata incurand.
E logodita?
Da si ha.
Adica?
ESTER
§OR
ESTER
§OR
Adica fata mea 's1 face de cap. Mi s'a propusmulte partizi frumoase, dar ea nu, nici cu ruptulcapulhi, numai pe biliatul lui Daniel stain.zic eti : Fata bet nu vezi c6 e urit" ? Dar ea deacolo : Parca tatal meu e mai frumos si mama tot.ii iubeste". Dar fatii hei, e calic". i ea : Parcanou6 ce ne lipseste, eu stint printesa`? S6-1 tie debine. Ce fac?
HORN
Cum, ce sa.-1 faci ? Datoria d-tale de tata este s'o.impedici.
*OR
Datoria mea de tatä este sit tip. asta e pentruplacerca mea ; am tipat; apol trebue fac fetiipe voe, asta e pentru placerea si ea saraca trebue sá aibi o placere cand se marita.
HORN
Mizerie ! Nu inteleg cum se mai fac c6satoril deastea faril nici 0 baza.
Ce'l
eI,
sa-1
slit
www.dacoromanica.ro
NIANASSE 101
SOR
El, el ! Domnule Horn, daca nu s'ar naste oa-meal de cat numal sub plapomi de matasii, multinu s'ar mai ii näscut, eft, i ar if fost marepäcat.
LELIA, luind mina lul Sor.
Foarte bine asa, domnule Sor. La nuntape mine, vreati s'o cunosc pe fata d-tale.
(Horn o prh este mirat).
SOR
Bucuros, dudue, mal ales, bucuros, mare cinste.YeT avea ocazia sri cuno§t1 §i pe fernea mea. Ce v6uitatl la mine? Nu ye luati dupa gura mea. Nu evorba, de sluta, sluta, asta nu poate sa-I o iee ni-ment Dar blanda i tricutri i harnica, §i gospodina,
o initra buna ca o bucatiert buna de paine... depaine neagra. (Ia sticla i o pleacA). Mal goala. Ce ziciNisim, de logodna nu s'ar putea cate-va sticla extra?
NISIM
la masa tsc uitA la cias) Aproape sase, mer-gem indata la masa. Seara vol invita catl-va prie-teal §i vom serba logodna asa nepregatiti, caci, mainepoimftine Ester si Lelia pleaca la Viena...
ESTER, DA din cap.
Mi-am inchipuit ea alt-fel logodna Leliel, dar dad,vrel
HORN, se uitl Ia (leas.
Pe mine mil veti scuza dar pana la opt.
NISIM
Cum ? Nu stal en not la masa ?
si mr;invitl i
Mel
asa.
www.dacoromanica.ro
102 RONErn ROMAN
HORN
Mal am o afacere urgentri. Am promis directo-rului de la minister sá flu la el acasil la §ase punct,(Simtind privirea luT Manasse) trebue sà-mi arate ni§te pla-nuri.
§OR
Stal, merg i at: (catre Nisim). 1\I intorc inclatä.
MANASSE
Si di mrt due sä rn incliin. (Horn sarutii mana EsterelLeliel, Rozil Si barbatilor le (RI lama. Bon-jour, bon jour. T liii petrec pe Hornpanä in anticamera, afara de Lelia, care se pune pe un scaun, lasand capulpe piept, i Roza care ramane langa ea in picioare, tutandu se cu miIA la dfinsa.Pe cand Ester cu Nisim se intorc din anticamerd, Lazar intra din dreapta).
NISIM, cAtre Lazar.
Unde al fost ?LAZAR
Dincolo, in odaia mea.
NISIM
Acolo si-a pläcut mal bine ?
LAZAR
doare grozav capul. (isi duce mann la cap .
NISIM
Tocmal cand se logode,te Lelia ? Lazar se uitil la el sitace). Taci ? Si cilt al stat aice scos un cuvint,parcá al fricut-o dinadins.
LAZAR
Nu N'am avnt ce vorbi.
NISIM
Fire§te, trebue filosofl, cu oamenl ca noln'al ce vorbi. Mi-a fost numal ru§ine, o s creaz1
pi
Mi
nat
?lei?
www.dacoromanica.ro
MANASSE 103
cii nicl nu stil sa vorbestl. (Lazar cIA din urnerl). Se 'ntelege,pasa tie ! Tu al alte prietesugurI, tu primesti
scrisorl (ftwios) nu vroi sii-I mai veil, auzi ? i nuflu te plimba ca un dusman in casit ! Trebuia satil aice, sit iel parte la bucuria noastra, sa felicitezica nol
LELIA, stirind de pc SCCUZ1 i arunandu-se in giltul lul Lazar.
Bucura-te, Lazar, bucura-te, sintfericita, rn'ain logodit, feliciteaza-rne ! (Isbueneste inteun
plitns ist rie)
Lelia! Lelia !ESTER
oei
www.dacoromanica.ro
ACTUL HIAce las salon. Florl peste tot locul.
Nisim, Roza.
NISIM. Se plimbd nerAbator prin salon, se opreste, scoate Masornicul.
Unsprezece §i jurnMate trecute,buia s6 soseasc6 la unsprezece.
ROZA
rana ce scoate bagajul...
NISIM
Putea Al scoath de zecc oil.
§i trenul care tre-
ROZA
Poate §i o mic6 intArziere.
NISIM.
Nici tata nu vine, §i trenul lui trebuia sä li sositde mult. Cu Intreruperile astea nu mai §titi uncle'ml st6 capul. Imi pare WI a nu m'am dus singurla gar6. Aice sunt mult mai nelini§tit. Nu §titi sin-gur ce s6 gandesc.
ROZA
Doream §i eii sa mei-gem impreunil la garil. Taresint nerithdritoarc s'o viid odath pe Lelia.
www.dacoromanica.ro
103 RONETTI ROMAN
NISIM
Trebuia sa remanil cine-va acasii... in ziva nuntil..trebuia sá remana cine-va acasä. Mai *tffi di ce lip-se§te ! In fie-care minut iml mai aduc amin le decette ceva, §1 d-ta asemenea.
ROZA
Cat inte1eg ell, cred cit pentru nuntil toate's gata.NISIM
tiii. eil? Dacri era Ester acasa.... (se duce, ia barometru
si bate cu degetul). SC sue. Pentru nunta macar sil m emvreme frumoasa.
ROZA
Cred §i ea c'a ploat deajuns.
NISIM
A§a inundatie ! A§a inundatie ! Aseara am ci tit ingazeta cil s'aii gasit pietre marl de la poduri lacate done' chilometre departare, s'ail inecat §i oa-meni. $i tot nu yin ! $til, Roza, tare mi-e teamasil nu se fi intiimplat iar deva pe linie.
ROZA
Sigur cit trebue sa tie o mica intarziere, pe lo-curile reparate trenul a mers mai incet... (ascultA) N'alauzit nimic ? Mi s'a pant t o trasura.
NISIM, ascultA.
Nu, nimic.ROZA, ascultii.
Inca una ! Aii sosit 1Nisim si Roza' se reped in anticarnerk acute se intalnesc cu Ester si Lelia.
Nisim si Ester se sArutA in anticamerA langA pragul salonulul.
NISIM
Slava domnului ca v6 vild !
www.dacoromanica.ro
MANASSE 107
Lelia V Roza riA intrat In salon si se tin imbrAtisate. Lelia se desfaceImbrAtiseath pe Nisim. Roza i saruth miina Esteret
ESTER, teapanit, cittre Roza.
Pe tine nu m'am a§teptat sil te ghsese aice.
ROZA
Unebiul m'a rugat ea sh'l mai ajut.ESTER
Frumos ajutor ! içi multumese. Lash, vom vorbi nol.NISIM
Dar unde bunt Lazar §i Emil? Lam trimes lagará, nu laci inthlnit ?
ESTER
Emil a rhrnas sh'ml scoatil bagajul. Cine era sh'mlscoa-ch bagajul?
NISIM
Emil? Lazily nu putea?
ESTER
Pe Lazhr l'am trimis indath duph doctor.
Surprins.
Pentru ce doctor ?
ESTER
Singur nu 1 eel? Uite-te la ea, nu veil c'abia setine pe picioare ?
NISIM Ingrijat:
Ce este, Lelia?
LELIA
Nimica, tath, nimica.ESTER
Lash acuma Intrebri1e, o sh al vreme sh tot in-
0'1
NISIM,
www.dacoromanica.ro
108 RONETTI ROMAN
trebi. Dnte de vezi singur se 'ml ia jos lucruriledin tresure. Sunt patru. genti, douii eurell i patrucutil, bag4 de seame se nu mi se restoarne cutiile,un dobitoc de hamal mi-a resturnat una, mai §tiecii ce e intrinsa. (Ester cu Lelia es prin stinga, Nisim prin fund ; inanticamert se aude vocea luI Nisim: Bunt zlua, poftim, domnule doctor, in sied indatA).
(Lazar cu doctorul intrii din fund)
DOCTORUL, cAtre Roza, dindu'I mina.
Bon jour, colega.
ROZA
Thine zioa, domnule doctor.
DOCTORUL, Puindu-0 pe mast bastonul i deasupra pAltria Malt&
El? cum merge ea doctoratele ? Merge? Merge ?
ROZA
Asa si asa.
DOCTORUL, incepind sit 1 scoatA mAnusa de pe mina dreapta.
? Ce are pacienta ?
ROZA
Cat timp n'am diploma in buzunar, n'arn dreptulse me amestec.
DOCTORUL
Cuminte, foarte cuminte. "la sá vedem fbi. (Scoateceasornicul si se Ilia lung, parct ar calcula ceva).
NISIM In anticamerA.
In odaea desarte, Ghità, i luati seama se nu res-turnati cutiile. (intrA) Poftim, domnule doctor. (Ese cudoctorul prin stinga).
ROZA
Ce ziel de Lelia ?
1
El
www.dacoromanica.ro
MANASSE 109
LAZAR, da din umeri.
ROZA
Mi se rupe inima. *ase septarnani i abeal derecunoscut. Al vorbit cu ea?
LAZAR
Unde puteam sa vorbesc ! In cate-va cuvinte fatacu ce sa vorbesc? Pe fata nu'l sta scrisdestul ?
ROZA
De ce au mai chernat pe acest dornn doctor ? Cefaca doctorul?
LAZAR, dS din umerl.
ROZA
E i vina Leliel, prea se lasa stapanita de pa-rinti. *i cum s'a purtat la gara cu onorabilul ei mire.
LAZAR
Zeil, nu stia. De cand am ve,zut-o nu stiii pe celume umblu.
ROZA
E foarte trist.LAZAR
E ingro/itor. D-ta nici nu stil. Dar n'o sa lasinlampla-se orl-ce s'ar intampla, eft n'o las !
ROZA
Ce n'o sit Iasi?
LAZAR
Nunta asta ixti trebue sa se faca.
a1t11.... i
al
eU,
www.dacoromanica.ro
110 RONETTI ROMAN
ROZA
Cum, sä nu se fad ? Dar peste un ceas, done,se face.
LAZAR
Am tricut destb.l. Voi vorbi en cu tata, cum n.alnmai vorbit. i daci nu va intelege el...
NISIM, intrA repede cu o retetd in mind si sunk ; cdtre Roza.
Ester m'a speriat, dar doctorul a ris-o, nu e ni-mica, pop' sä te duel in6untru. Lelia te cere (Infra Ghitd .Ghitä, repede la spiterie, ia o birjrt, dar repede.(Matti ese).
(Pe and Roza ese, infra Ester cu doctorul).
DOCTORUL
Nimica, cum am spus, nimica. Puting. iritatie nerlasitudine de voiaj, intreruptiune de comuni-
catiuni ; apol circonstantale : o mireasà, excitatia,curiositatea, impacienta... a§a e conitrt ? i dad nialjail incrt in consideratie inchietudinea, pudicitatea.bucuria... Bucuria subitá e unul din elementele foarteexcitante pentru nervi. JiM mi-am explicat-o foartejust. Cand cauti sii aprofundezi simptomele, sit legitoate indiciile in tr'un bucbet, asta e toga arta. I-amordonat e ce trebue. sit nu purtati nici o grije.Yeti vedea duprt nuntA. (zimbind). Mariagiul la dernoa-zele este un remecliti eticace pentru diferite specilde maladii.
ESTER
A§a a zis §1 profesoril din Viena ca dup6 rountittrece.
DOCTORUL
Vedeti, conitá, intclegem §i noi ceva..
voasà,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 111
ESTER
Am uitat s v arAt retetele, domnule doctor.Profesoril din Viena dat prafuri i ni§te pica-tun' negre. Niel n'a luat din ele.
DOCTORUL
Foarte bine, conitä. N'are necesitate de gute. Etti-am ordonat o solutie intr'o sticlti mare, sà ia cAteo lingurri de masA, una diinineata §i una searadaracuma trebue s6 ia una imediat si pilule, s6 leia la dejun, una inaintea mesel §i una dupriAcuma scuzati-me c6 sunt fortat sit me privez depMeerea amabilei d-voastrri socieUt1.. sint foartepresat... am o consultatiune urgent.. me' asteaptä...(incepe si's1 pue mAnusa , un caz foarte curios ! 0 demoazelá,intr'o familie de &art. care s'a oträvit (batjocoritor) deamor... cu chibriturL.. (cAtre Lazar care s'a apropint). Puräignorantl 1 Numai putin sublimat face de zece oriatata efect. (41 trece cu mane peste obrazul obosit). Sint teribilde ocupat... niel nu m'ar 11 grisit la mine la oraasta... aveti sans6.,. ne-am intednit pe stradA, parpur hazard. (cAtre Lazar A§a'l ? Luindu st pAlAria Si bastonul). Dar
spre seará 'ml promit plricerea s6 vrvizitez pentrua ve prezinta felicitatiunile mele. (1 sitrutA mans Esterit, dAamandota =mole lut Nisim 1 Lam.). Bon jour, bon lour, (ese .
NISI M
Acuma spunelni, Ester, ce e cu Lelia ?
ESTER
Bine a adus aminte sri 'ntrebi macar de Le-lia. Cum am petrecut eh, ce ?
NISIM
E sehimbaa de tot copila, de ciInd e asta ?
pasl
masa.
ti-al
www.dacoromanica.ro
112 RONETTI ROMAN
ESTER
De cand ! De când 1 i dace ti-ol spune de child,tie '0 pase mult de ce spun eu! Mud ti-am spus§i te-am rugat, nu'mi nenoroci copila, nu'ml placeomul esta. nu vrol ved, miroase a scrumbil dindugheana mumil sale din Boto§ani, ascultat ?Tu. §i tatill tn. nu §i nu §i nu, §i numal esta. a-cuma vezi?
Te rog, Ester !NISIM
ESTER
Acuma me rogi, 10 multumesc. i pentru asta atrebuit srt plec repede la Viena se m chinuesc a-colo §ase septemiini, §i tocmal and me intorc ciise mi se tae comunicatia, se mai stall doue zile §ila Bra§ov. Bra§ov mi-a trebuit I Numal la Bra§ovn'am mai fost!
NISIM
Doar nu slut ell de vine, ca a fost inundatie,ESTER
Nu, eii sint de vine, cii sint de vine la toate, cain tot-deauna.
NISIM
Dace al vezut ce. Lelia nu vrea cu nici un pret,de ce nu mi-al scris ? Ai fi cautat sii aman, se striclogodna.
ESTER
Pcntru asta m'ai trimis pe mine la Viena se factrusoU, ca sii strici logodna? Pentru ce al filcut'o,dace al vrut s'o stria?
salm'ai
www.dacoromanica.ro
MANASSE 113
NISIM
Puteam sa §tiii eli de mai nainte ?
ESTER
Dad. nu §til de ce te amesteci?
NISIM
S'o a vëzut eti pe Lelia in starea in care este,stricam zecelogodne, doar nu sint legat de Emil Horn.
ESTER
Ai 11 Mout o mare voinicie ! Ce ti-a Mut Emil?Ce te legi de el? El e vinovat ? Lill i-a pläcut fata.Cum sa nu'l placa? E §chioapa? E gheboasa? Avëzut el multe fete ca Lelia mea?
NISIM, Stergindu-0 fruntea.
Asta nu, §i ceea nu, ce este dar cu Lelia?
ESTER
Nu mai §tiU cum sali spun ea sa m6 intelegi.Daca nu in6 la§1 sti vorbesc. (ZArindu'l pe Lazir care se plhnbilIn fund). Intreabal pe fiul tn, el *tie mai bine ce este.In loc sal scrie., sa fie cuminte, sà asculte de pa-rinti cari pricep mai bine, i-a scris Illosofil de pealtä lume, cu. idealuri §i realiaci, ea sa nu intelegell, a§al? Am inteles. i Roza, nici nu §til ce vi-peal e fata asta 1 In toate scrisorile, Frunza §i Na-talia §i Natalia §i Frunza, o sal arat eil.
NISIM
Dar ce zice Lelia? Ca mama, al vorbit doar cudinsa 1
ESTER
Am avut eti vreme sa. vorbesc? Am avut eU unceas lini§tit ? Singura intr'un ora§ mare. Toata zioa
8
www.dacoromanica.ro
1 14 RONETTI ROMAN
eroitori si croitorese §i modiste, §i alearg6 din prä-välie in pra.v4lie §i alege si cumper6 §i asta e preaeftin §i aceea e prea scump... i necazul meI ! Naibas'o fi cunoscut pe madam Cr apowschi ! 111i-a stricattoate rochile, o st 'ml tie numai rusine de lume.Bine a macar rochia de mireasä am sapat-o deam dat-o la altul. i tot singurg. Lelia nu s'a ames-tecat aka, intreab'o, a e§it de trel ori din oter?Frumoase pregatiri de nuntà am avut TO du,-manil mei tot asa s'o aiba.
NIS1M
§i ce filcea Lelia toatii. vremea ? Tot a§a era ?
ESTER
Ce facea? Nu ti-am spus ? Corespondenta facea.Pentru asta a trebuit sa se duel la Viena. Scria,tot scria, numai lor le-a scris trel cutil de bärtie.
NIS1M
Lor ! i primea scrisori de la el ?
ESTER
Cum poti sa mai intrehi ! IP spun §i spun sitot nu intelegi. Parch e de astrizi ? De cum am so-sit la Viena, aU i inceput sà curgil scrisorile, cdteuna, ate doua pe zi. Am priceput eü indat5, §i
cand m'am inteles cu portarul §i nu i s'art mai datscrisorile, a stat bolnavA in pat dotiä sr3pthmlini, n'amputut sr), me mi§c din odaie, §i a trebuit sa diemtrel profesori...
NISIM
Lelia a fost bolnavri? i ce aü zis pro fesoril ?
ESTER
Ce s zia profesoril ? Ait luat cdte zece florini,
efi!
'11
www.dacoromanica.ro
MANASSE 115
i-ab. dat piaturi 0 ni§te prafurl marl §i aii zis s'ointrit, dupt nuntt. trece.
N1SIM
Poate c'o da D-zeil.
ESTER
Da 1 Et jur indatt pe ce spun profesoril. N'am16sat-o st iee nici un prat Nu era destul de bolnavilcopila? S'o mai 11. indopat §i cu doctoril?
N1SIM
De ce i-al chemat dar pe profesori ?
ESTER, Cu lacriml in ochi.
Tie ti-e u§or de zis. Tu al stat acast. Ce grijil alavut tu.? Dar eit care am vezut zi cu zi cum mi setope§te copila... mi s'ail scurs ochil de lacrimi, numai pot plânge. §i trebuia sA me ascund, sii inghit,sl nu plAng cAnd me vedea ea. Ce nopti am avuteft ! Sint mai tare ca ferul cit am putut rada atAta.Numal unul dumnezeil me §tie! *i. acuma baide Iimbraa-te ci date la nuntil. §i nici n'am cu ce. Nuctiii. ce mai stA Emil atAta Ja gall... Parcit am zecefete de maritat? Am o singurA fatA, §i 'ml trebuemie aca nuntA... *i numal tu ecti de villa... SA meII ascultat pe mine... dar când m'al mai ascultat casA me asculti. qi acuma ? SA Iii minte, Nisim, astan'o A Ii-o uit nici pe patul mortil ce nunta mi-algatit. (Se duce spre uga din stinga).
NIS1M, Merge dupii dinsa.
Dart, Ester! (Ester ese trintind uga. Nisim vrea sii deschizA sizneargA dupA ea).
LAZAR, Apropiindu-se de Nisim.
Te rog, tatt, un moment.
www.dacoromanica.ro
116 RONETTI ROMAN
NISIM
Ce e ?
LAZAR
Am si'çi vorbesc ceva serios.
NISIM
Ceva serios? M'a§ mira.
LAZAR
Te rog, taUt, lasri acuma inteWiturile, e ceva foarteserios.
NISIM
Foarte serios ! Spune, dar scute§te-m8 de filoso-fil, nu's dispus, §i scurt, n'am vreme.
LAZAR
D-ta o iube§ti pe Lelia ?
NISIM
Atdta tot ? Iat6 o intrebare serioasli ! Tu nu §tillDe uncle ? Al pica t acum din cer... trebuespun. El, da! 0 iubesc. E§ti multumit ? pleacn).
LAZAR
Dacil o iube§ti pe Lelia, nunta asta nu trebue säse facä.
N:SIM, se intoarce inturiat.
Serios ? Spune'ml Lazar, aI inebunit, sail al degdnd sg. inebune§ti ?
LAZAR
N'am inebunit, nicl n'am de gand sa inebunesc,dar nu se §tie ce poate Art mai vie.
salt
www.dacoromanica.ro
MANASSE 117
NISIM
Nu se §tie 1 Bine. Cand o se shnti cell vine, se'mlspat se §tiii se me pezesc.
LAZAR
Nunta asta nu trebue se se faa.NISIM
*i de ce, me mg, tlind-ce nu't1 place tie ? Tu WIdu§manul meii, tu til la eel alt, tu rni'l-al adus, tualergi dupe. sora lui. Ce? Nu ? Tagedue§ti ?
LAZAR
Ba de loc. Eii sper s'o iait pe Natalia.
NISIM
Sper ? Sper ? Frumos.! Nu WI ince sigur de acestmare noroc, sperl 1 *i ca se fil sigur, al voi se'l daiZui pe sora ta, ha ?
Tate!
Adica, ce ?
LAZAR
N1SIM
LAZAR, sttipiniadu-se.
Nunta asta nu se face, sail se intâmpla ceva ce...
NISIM
Me ameninti ? 0 s'o indemni se fuga? (amenintind eu.degetul) 10 spun una, dace...
LAZAR
NicI un clacti, Lelia nu fuge.
NISIM
De unde §til ? Ta i-al vorbit §i ea n'a vrut 1
www.dacoromanica.ro
118 RONETTI ROMAN
LAZAR
Nu i-am vorbit eii int Mit CAnd era s'o logoditiea m'a intrebat, ce A. fad.. Am vorbit mult, si re-,sultatul a fost cii nu poate stt vA lase, vA iubesteprea malt. De fugit nu fuge I
NISIM, foarte multumit.
Vezi ? Vezi ? Lelia e o copilli bunA, ea nu fuge,ea ne iubeste, ea are inimA pentru not
LAZAR
Dar se poate inithnpla ceva care... Nu te-a neli,nista nici odatA, gandul cA mai este o cale ?
N1SIM
Ce cale? Spune odatä, dacti ai ceva de spus.LAZAR
CAnd al vaut-o ail pe Lelia, cum aratA si cuntse uitA rAtAcit6, n'ai tremurat de viata el?
NISIM
Ai auzit, trel profesori din Viena, si doctoral nos-tru ail zis ca nu e nimie, dupii nuntii trece.
LAZAR
Ce stiii profesoril I Si doctoral mamel e un do-bitoc.
NISIM
Ta stil mai mult ea toat6 lumea, tireste, ca intot-d'auna.
LAZAR
Li s'a spus adevi.irul profesorilor ?NISIM
Tot, adeverul! Nu e nevoc de adev6r. DacA eraceva serios, gAseati el.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 119
LAZAR
Pot el ghici §i gftndnl omului care nu vrea satraiasca ? misim sgieste ochII) Nu te-al temut ct doctorulmamel ar putea s. povesteasca maine, in alte case,de un alt caz foarte serios, de alta fata care dedragoste...
NISIM
Cum ? Ce ? La ce nebunil te gande§ti?
LAZAR
Nu e nebunie, Lelia mi-a spus-o.
NIgIM
Lelia ? Copila mea ? Nu se poate ! Asta nu. Astao scoti din capul
LAZAR, sapimindu-se.
Spune'ml, tatii, m cuno§11 de mincinos? Eti potruinti ? Daca a§1 fi eii ca altil, dacii a§ putea sa lingu-§esc, sa ascund, sa spun cate o minciunä, sa ianlucrurile mai u§or, am trai nol irnpreimil a§a cumtrairn? E pe deplin adevttrat, Lelia mi-a spus-o.
Cand ?NISIM
LAZAR
Nu, tot atuncea cand m'a intrebat e sa faca.
NISIM
*i al tacut? Pawl acuma avut vreme si vor-be§t1 ? Tocmai in ziva nuntii ? Toti!
LAZAR
Pana azi n'am crezut nici se poate. Cre-
Asta-z1?
n'al
ca
let.
cit
www.dacoromanica.ro
120 RONETTI ROMAN
deam ca e ceva trecator, o idee nascuta intr'unmoment de desperare, mi se 'Area ca acest gando ingroze§te. Cand a plecat la Viena, a doua zi dupalogodnä, am fost foarte multumit. Mi-am zis : adin-cimea de simtire a unul om nu o poate masura ni-meni, acurna o sä se aleaga, sail se impaca cu normel situatie, renuntä cu incetul la Frunza, §i atunceae mai bine pentru amandoi, sail nu renunta el, a-tuncea am sperat ca nu va veni la nunta. Din seri-sorile el, nu m'am lamurit. Ail, la garil, am vezut ean'a renuntat §i a -venit la nunta, §i in privirile elam citit ceea ce mi-a spus ea atuncea : Cand n'olmal putea, calea asta aleg". Tremur pentru zioa deastral, tatá ! M'al intrebat adinioara, daea am degand sa inebunese, ti-am rgspuns : Nu. Dar dacase intamplä, err nu sunt sigur de mine, dar nici ded-ta, tatä. Al o singura fata, am o singura sora, a-mandol o iubim, s'o seripam cat e vreme. Nuntaasta nu trebue A. se faca.
alergand prin salon, vorbindu-sT.
Nu se poate ! Asta nmm se poate ! Lumea e invi-tata, acum, acum va incepe sä vie. Ce scandal ! Cescandal ! Nu se poate! A§i putea sä aman, sa spuncä e holnava, dar cine o s creada ? Ail vëzut-o la
doctorul a v6zut-o §i a zis c nu e nimic. A-poi o fag., logodita in graba, trimeasa indata instrainatate, intoarsa in ziva nuntil, bolnava... Cenu e in stare lutnea s. zica! Parcti a§a nu s'a mi-rat? Nu m'arr. intrebat ? Nu se poate t Nu se poate !
LAZAR
al o singura rata, i o iube§ti, §i vrel s'o iels'o svirli in gura lumii, pe care nici nu o astupi ?Cad i. daca lucrul grozav se intampla...
NISIM,
garl,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 121
NISIM
Nu trebue sa se ntàmp1e, nu, numal asta nu. Terog, Lazar, nu'm( mai vorbi de asta... (stA gandindu-se)
Lazar, tu poti st ne ajuti... (Lazar se uitA la el) lath.cum: Lelia te iube§te, are incredere in tine, dutela ea, spune'l sa fie cuminte, 0, se lini§teasca, saplece cu el dupa nunta, numai pentru cate-va zile,la Boto§ani, apol sa se intoarca acasa. 0 vol primicu bratele deschise. Se va chema c n'a putut satraiasca cu el §1 o despartesc. Dute, promitel, itidati cuvintul meti c'o despartesc.
LAZAR
Cum? S. povatuesc eti pe sora mea sa se duelin lume cu un What str6in? Asta nu o fac, §inicin'ar ajuta.
NISIM
Trebue s'o facl, e singura scapare, Imbue s'o fad.Tu mi-al adus nenorocirea in casa, e de datoria tasa in6 ajutt
LAZAR
Nunta asta nu se va face! $i daca nu vrel saintelegi d-ta, vol vorbi er,t odata cu domnul EmilHorn, i vol spune tot adeviirul...
NISIM
Lazar !LAZAR
$i (Inca nu va voi si inteleaga nici el, atunci iidaii a(ara din casa ca pe un miserabil care in in-telegere cu parintil vrea st silueasca o fata 1
NISIM
Ce e§t1 tu? Cum imi vorbe§ti? Cum indrasne§ti?<Ridied bralul). Sa dal afará din casa mea?
me
Stu',
www.dacoromanica.ro
122 RONETTI ROMAN
LAZAR
Love§te-m6 1 Nu vede nimeni, nu e scandal f(Nisim lAsit säI mil jos bratul).Dar dacä vou6 nu v6 e millde sora mea, ea nu o las, o scap ezi ! Fac ea scan-dal ! (Ese prin dreapta, Nisim cade pe un scaun).
UN ADVOCAT, intrii din fund.
Buna zioa, domnule Cobanovici.
NISIM, Tresare i se scoalii.
Bunii zioa... (se LIRA aiurit) Poftlin §ezi. (se pune jos)
ADVOCATUL
Multumese, nu §ed, am venit numal pentru unminut. Indatl ce am primit scrisorica d-voastra, amlasat un proces §i m'am repezit la primarie. Am so-sit punct la minut. Cum de nu va't1 gandit mai dedimineatii ? Ce tipicaifl Ce tipicarl Ce'i vorbescea : Domaule", '1 zic, cununia trebuia sa se oil-cieze la orele douiisprezece, adevarat, dar inainte dedouil nu se poate, a intarziat mireasa". tii ce'mlr6spunde ? (zambind) sit §tie altrt data sa nu intar-zie". Asta mi-a respuns.
NISIM
Cum, alta data ? Cand altil data ?
ADVOCATUL
A§a. Prostie. Dar en inundatia, cu caz de fortrtmajorrt, cu rugruninte, in star§it, l'am muiat. A in-tervertit randul. Dar ve rog sa fiti exact, la orele(lona punc.t. Enna zioa, domnule Cobanovici. (Intindemina hit Nisim, care nu o vede).
NIS'M, Se sconili.
Bunt'. zioa.... (Advooatul se Ma la el mirat, dA din umert i eseprin fund. Nisim merge greof la usa din stinga ai esc .
1
www.dacoromanica.ro
MANASSE 123
(Inti% Manasse, dupti el $or)
MANASSE, Se pune pa un seaun.
Tare sunt obosit.
5011, Swill.
IV place ? Pustie casa... in zioa nunit (se ultA inanticamerA) Eeeell (Se duce in anticamerl, deschicle ua
ur11). Ghit5.661 Ghitaaa I (Se intoaree) 41 place ? Ca laotel la Buzeii. Am bataturi la degete din cat amsunat acolo. (Sung) Sa nu fi asurzit si Ghita ca i chel-nerul din Buzeil. (Se duce iar In anticamera st urlA) Ghitää6.1Ghitaga I (Se aude o voce : vine". Sor se Intoaree). Vine I
JORJ, Ra ploasptt, pdrul blond peptenat lins, in frac
D-voastra ce poftici ?
SOR, (Se uitA la el nedumirit, neetiind dad{ e slugA saA musaflr)
Nimica, domnule, nimica... l'am strigat pe Ghica.(cu curaj) Pe d-ta nu te chiarna
JORJ
Nu, pe mine me chiama Jorj.*oft
*or§, itni pare bine. Dar ell am nevoe de Ghita.
JORJ
Ghita nu e acask vine 'ndlta. Ce poftici ?
OR
Ce sa poftesc ? 1m trebue cine-va sa iee jos dintrasura cuf6rul, giamandanele...
JORJ
EXt nu stint hamal.§OR
Nu, fereasca D-zeii Gine a zis ?
Ni meni 1
si
'NdatA,
I
www.dacoromanica.ro
124 RONETTI ROMAN
JORJ
Pentru asta stint slugi in easa. Bagajul nu intrain serviciul melt
§OR
Ce serviciii, in6 rog?
JORJ
Serviclu de musafirl.
§OR
Dar ce etT D-ta ?
JORJ
Oberchelner. Eá iaii tot pe seama, pe garantiamea, argintarie, sticlarie, portalanerie, toate. Amcinci chelnerl sub mine, el servesc §i eul sunt cuochil peste tot. Servicia de nunta cum. 11 fac
§OR, Care s'a uitat lung la el
Domnule oberchelner, ia, uita-te la mine... ce teuiti in pamánt? Acolo nu niC gase§t1. Uita-te, mCrog, drept la mine. Asa. Acuma spune-ml : De multte chiama... cum al zis ca te chiarna?
JORJ, Dirz
Jorj me chiama.
§OR
OF (PauzA, apoI de odatA). Unde lasat pe Itic ?JORJ, SArind din Inc ea fript.
Ai ! MC rog, mC rog 1
§OR
Domnule Manasse, §til eine este? Baiatul lui Ab-ner, morarul d-tale din Hartop. Si te facl ea nu mC
et...
Tal
www.dacoromanica.ro
MANASSE 125
cuno§ti, nici pe domnul Manasse, he ! Acuma, as-cu1t6
JORJ, Tot aw
ninni zici a§a a me nenoroce§ti.
*OR
Ce ? Ti-e ru§ine cu numele lui bunicu-teil ? Iacdpe mine me' chiama Zelig. N'a§ schimba acest numenici cu regele Og care a inventat paturile de fer.
JORJ
La Illticeni merge, la Bucure§ti e civilisalia mare.La Itic n'a vrut sti se uite nimeni, cu Jorj imi cd§-tig pAinea. Te rog, domnule or, nu me nenoroci...si nu auzit nimeni... am femee §1 copil...
$OR
Multi ?
JORJ
Trel, doi bäieti §i o fetitä.
*OR
Sg. 'ti tràiasc6, e§ti tinitr, cel multi inainte. Daracuma, haide !
JORJ
IarI ? (rugator) Te rog, domnule §or, zi'mi Jorj.
§OR
Bine. Me vol gdndi la numele : §or,bine. Dar acuma s6'ml fael pe dracu in zece §i sá'ml iel jos lucrurile. Cinci bueäti, birja No. 311, sailmai bine, me due §i eu. (Ghijd Vine fuga din fund, are in minao sticld i o cutiutit. *or cautd opreasch). Sol, Ghitg. I (Ghitit,
fAra a se opri, ese prin stinga). Haide lc nu, or§, or. (Esecu
Itic
Itic
meii
sal
lady
!
SI
*ors,
www.dacoromanica.ro
126 RONETTI ROMAN
NISIM 'Orme de GhitA care ese.
Bine-al venit, tata, tocmai iml spunea Ghica. (Ms-aasse se scoalA sl I dA mina). i d-ta ai avut un drum ne-placut.
MANASSE
Da. Am stat o zi la Buzeti, si-am telegrailat. Bineca am sosit la vreme. Am crezut ca sunteti acumla primarie. A1 fost?
NISIM
Da de uncle ! Si Ester cu Lelia abea acum ausosit, ait stat doue zile la Brasov. 0 zi intreagan'am avut nici o stire, a fost intrerupt i telegraful.Credeam cit inebunese.
MANASSE
Sunt bine?
NISIM
Foarte bine. Cum sa nu tie bine ? Adica Leliae cam ostenita. Scuza-le, se imbraca.
MANASSE
Si cand ye duceti la pritnarie?
NISIM
Acum, la doue, s'a regulat. E o incurcatura in-treaga, sunt foarte neciijit, la doue trebue sa tiecununia religioask vor incepe sa vie mosatiril...
MANASSE
unde se cununa? SUL si-am zis inainte de apleca acasa, en. la templu nu me due.
NISIM
Ca sa impac toate partile, m'am hotarit sa fac
Si
www.dacoromanica.ro
MANASSE 127
eununia acasl, in salonul cel mare (aratli la dreapta). Ra-inul cel btitrAn va cununa §i predicatorul va vorbi.
MANASSE
Tot era mai bine in §coala veche. *i de ce tre-hue sA vorbeascA? Vorbitul Asta fAcut, pregAtit, in--vetat pe de rost, mie nu'ml place. Vorba sa vie dela inimA, slobodli, sail dacil nu... (face tin gest de dispret).
NISIM
Dar uncle e Sor? Sail al venit singur?MANASSE, ziunbind
Se poate ca Zelig sA nu vie la nuntii la nol ? A-venit I E afara, ia jos bagajul. Tot drumul intr'onebunie a dus-o §i cu toatti lumea tot de nuntavorbea. La Buzeil a cereat toate vinurile, ca sA seinvee sA bea la nuntA, sti arate bucure§tenilor cumse bea. Cu el nu te plictise§t1. Acuma vreaii sa mespAl §i sA me imbrac §1 ell.
NISIM
Poftim, tatA, odaia d-tale e rum al lasat-o. (ii pe-
trace pe Manase pima in anticamerA, acolo el IntfilneSte pa Sor cu care seintoarce inapol. Manase ese).
§OR
BunA zioa, Nisim 1 Acum, acum, socru. Vom jucanol la mina! SA veil cum mai joc eil, n'am uitat.
<Muth incet prin nas pi face nii§cArl de dans) A§teaptA, ingrijesc §i
de Lazar, n'am fost eil de giaba la Buzeü. 0 fata,(dA din cap de admirgie) o sall placa, drept cum a fost Es-ter... §i buil, nu §agl. Dar nu spun nimica, trebueA. tie §i Ester faVi... Stii ce mi s'a intamplat pedrum? Stal sA riii. La INIftra§e§ti...
HORN, IntrA repede.
Bon jour. La gara e incurcatura cu bagagiul.Dour' cufere §i trel lAzi am gasit, o bucata lipse§te.
www.dacoromanica.ro
128 RONETTI ROMAN
NISIM
Trimit indath pe Ester (ese prin stings)
*OR
Bun g. zioa, domnule Horn, norocos om, ai norocvi cu inundatia. Drept la nunta d-tale a incetat s6curgä apa, acum o s5. curgä vin. Vom trage nol unchef panä maine pe vremea asta, i dae6 atunci volmai avea cu eine, incep din mil. (Horn face un gest de nepAsareNu te sup6ra, Nisint plätevte.
HORN
Eu astä searl la zece irni ian soVra i plec la Bo-tovani. E hoarat lucru, m'am inteles cu socrul.n'am vrerne de
ESTER, Intra repede.
Ce spune Nisim Lipsevte o ladA ? Cum s lip-seascá ?
HORN
Pe recipisii sunt vase bucgti. N'am glsit de catcinci vi le-am scos, dar am o adcverinç cä n'amgAsit de cat chid bucgti. ($or ese)
ESTER
N'al gasit dou 5. cuferc, trel lrizi marl i unaca de aid pânä acolo ?
HORN
Aceea lung n'am scos-o.ESTER, TIpA.
Rochia de mireasä Asta mi-a mai lipsit 1HORN
Este acolo o 1adt, lung6 (aratA) ava de inaltti, laun capiit mai 1at6, la cel lalt mai ingustti.
beta.
lung6
Ed.
P
I
www.dacoromanica.ro
MANASSE 12g
ESTER
Tocmal I Asta este ! (Ester se duce la usa din stinga ni striga :Nisiml)
HORN
Sigur, lada e la gar5, dar n'are numär. (Nisim intri)
Magazinerul m'a intrebat inct prosteite, dac 5. n'o .fi cosciugul cela.
N1SIM
Ce cosciug?
ESTER, Nerithdatoare
Nimica, unde e rochia de mireas5 a Leliel.
NISIM
Ce vorbe§ti? Rochea de mireasi inteun cosciug?
ESTER
Ce spun eil li ce intrebi d-ta! Trebue s5. mi sescoa% 5. indat 5. rochia de mireasä. Trimite la garii,scrie §efului, 11 ce §til... Ce fac eri fila rochia demireas5.?
NISIM, Se uitii pe ceasornic
De scos se scoate... (sunti) dar pentru cununia ci-vilri e prea til ri (Intril Ghifil) Trimite pe un chelnercu o birj 5. la mine la biroii, sà-1 aduai indatil pecontabilul mei1. (Ghitit ese).
ESTER
Dar cum sri se dud. Lelia la primririe in zioanuntil fär 5. rochia de mireasil?
N1SIM, Exasperat.
Te rog, Ester, dac5 nu se poate, nu se poate. 0mai 11 avind Lelia o rochie cu ce sil se imbrace.
9
www.dacoromanica.ro
130 RONETTI ROMAN
Imbrac'o ! N'avem multh vreme. Inainte de douhtrebue sh fiin la primärie.
ESTER
Nisirn, nu still ce al azi.
NISIM
Ce am, ce n'am, dute, i imbritcati-v6 odath.
ESTER
Dar in trhsurh deschish, fhrh rochie de mireash,nu o las sh meargii ! Tie cell pash Dar el nuvreii st rn6 fac de ris. Spune s pue cail la cupea.
NISIM
Fie la cupea! Dar iinbrach-te oda-a! (Ester se luta lael mirat i ese in stinga). Dute, Emil, de te imbrach i d-ta.
HORN
Trebue sh &A de stire la martorii mei, el nicinu stir' ch e la douh.
NISIM
Da, da, dt de stire. (Emil ese pe usa din fund. Nista], andit r,face o tura prin salon, uitindu se din cand in cand la tiaa din dreapta. IntrA$or cu cite o sticli de sampanie in fie care manII, una destupati i una astupati, dupti el Jori purtand o tabla cu pahare pe jumitate pl e de yin; a e unpervet pe brat).
OR
Mi rog, Nisim, cell place mai bine? Dors ? Otet?Safi hors cu (get ? Cine ti-a lipit lázile astea custicle pline de colici? Niel l.a nunta lui Alter Sgdrcinu s'a vezut terpentinä -ca asta, brrrrrr !
NISIM
Lash,SOR
Cum si las! Sti m otrhvesc? Si fi stint cii una
Sor,
I
www.dacoromanica.ro
MANASSE 131
ea asta, imi aduceam yin din Buzeil. La CocosulRo§ e acolo un vinisor prohir de trel anl, ala! nu-mai sAnAtos sA. fii si sirl tot bel. $i asta e sampa-nie? Zeamá de corcodusi! $i crezi 'A ferbe? (Toarni)Mort ! Nu se misca, ca o pisica moartA. Dopul eputred ca o masea stricata, capul se rupe si tre-bue un dantist sA. scoatA rAdAcinele. Ia, sä yezi.
N1sIN1
Lasl, Sor. (Se niti la dreapta). Jorj, trip-lite indatA peun chelner la d-nu Mestecescu, stil unde?
JORJ
NIS1M
SA spue sA'rni expedieze indatti alt yin si M.O.§ampanie.
SOR
Numal sa veil. (Pune jos sticla destupatil, scoate tut briceag si in-cepe si desfaci sirma la cea astupati, citre Jarj). FA d-ta, esti maimester. n la tablaua si i di sticla cu briceagul. Jorj pune sticla intre ge-nuchl, desface sirma, si mun tae sfoara, dopul II sere in obraz si sarnpaniait udi de sus pistil jos).
JORJ
SOR
Itic, al facut o pozaA!
JORJ, Stergindu se cu servetul.
Te rog, d-le $or, gAndeste-te...
SOR
Nisim, am gresit, nu'l chiamA Itic, nici atAta, ilchiam6 ea pe mine $or, Sors. (Citre Jorj). Acuma (lutede te spanzurA la soare, sä te usuci.
Na!
Still.
www.dacoromanica.ro
132 RONETTI ROMAN
JORJ, Fudul.
Suntem prevezutl... am doue rindurl de haine.
N1SIM
Dute Jorj... trimite dupe alt vin...JORJ
Dar Oita atunei ce pun pe bufet?NISIM
Pune din vinul mat. Dute Jorj. (Jorj ese).§OR, Ducindu-se dup/i Jorj.
Stay, Jorj, da'ml un chelner, me duc eil singursä aleg yin.
NISIM
Nu, Sor, d-ta remdi aid.
§OR
Ce este, Nisim ? Nunta al azi orl-ce ? Facl o fataparcä ti s'ar 11 inecat toate corabille.
NISIM
Mie nu mi-e bine. Sà me ved deja odata dupanunta ! Asculta, Sor, ett mai am treaba, d-ta nu temi§ca de aice, vor incepe sä vie musafiril, prime§-tel., indreaptal in salonul cel mare, scuza-ne c'arnintdrziat... Inca ceva... un servicifi de prieten... laaltul n'a§ spune... Nu §tiii ce neintelegere art avutazi Lazar cu Emil...
§OR
A§tia dol nu's pereche. Stiam ea de mult, dol stin-gheri.
NISIM
Lazar e in odaia lul, (arAtaind la dreapta) alaturea cusalona§ul. Vezi de'l impedica a se inialni cu Emil.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 133
Nu vreati ceara in ziva nm4ii. Si dad'i vezi im-preunà vorbind, de stire.
4OR
Las4 pe mine. Dad shit eli la mijloc nu se maiceara.
NISIM, mergind spre stinga.
Nici sa vorbeasd, ? Nici s6 se apropie unulde altul. lndat g. m6 chemi. Auzi ? (Ese).
SOR
Citidath. nuna !(in ui apar dol ovrel cu perciuni, inalti, uscati, birbosT, negril, cel din dreaptapoarti in brate un baldachin strins, cel din stinga un pahar in mina dreapti).
OVREIUL DIN DREAPTA
SCR
Stati ! Unde ye vhiti ? (arati in anticamerA). Punel a-colo in colt, mai e vreme. la, arath. pabarul. (Ia paha-nil in mini, se uitA la el). Subtire, spum6, n'o s aibá rnu1t6.mund. Putea s6 tie mai gros, e zdradn bArbat.(Dindu'l inapol ovreiului, pliharul cade jos si se sparge pe prag).
OVREUIL DIN STINGA DA din cap, uitit;rnys.tgoburl, apol con-
Spart pe prag, semn si dad se sparge flrtde vreme e semn rtiii. (Dind din cap). Nu e bine.
SOR
Ia, strângeti-v r. hArburile i duceti-vë in sofrageriede asteptati. Vezi dacli era mai gros nu se spiirgea.
OVREIUL DIN STINGA
Dacli s'a spart e semn dar marel dumnezet.(Ovreil string hirburile si. es).
(Jorj vine cu ciji va chelneri, purtind sticle cu yin).
dremi
Uhde...
auel
rIa...
ret..
www.dacoromanica.ro
134 RONETTI ROMAN
Unde duceti sticlele ?§OR
JORJ
La buret aliituri, e vin din casä, schirnbran.
OR
Sil'rni aduel §i mie un pabar, de eel alb, §i cevade mu§cat, mai di n'ain dejnnat azi.
JORJ
Indat6. (Ese cu chelneril).
(Intrit un domn ou o doamntl).
OR
Poftim., pe aice, scuzati, intftrziat putin, fami-lia se irnbracii. (PArechea dintAin ese in dreapta, yin alil nnisafirl,ovrel, crestinl, bArbatI, fPmeI, fete, la fie care repetA aeeeasl formulA : Poftirnetc. familia se imbracA).
' Se 'ntoarce cu chelnerd purtind alte sticle, un chelner poarth o tAJORJ) blita cu In Si prAjiturl.
Pentru domnul or, pune-o pe masii (Jorj cu chelneril,es prin fund; acela care l'a servit pe *or se intoarce i ese prin dreapta).
MANASSE, IntrA cu un ciubuc lung.
Unde e Nisim?§OR, Din obicei0.
Familia se imbracri. ((,hitA vine urmat de maim militarA i esecu ea in dreapta).
MANASSE
Nici pe Lea n'am viizut-o incii, se pare di nu ebine copila.
§oR
N'ain auzit. un hAtran cu barba alba, pillAria la A m cap).
MANASSE, I e e inainte ci I Wind ma a
Bunii zioa, Rabi. GhltA se'nt arce st
(IntrA
cse
h'a
.
www.dacoromanica.ro
MAN ASSE 135
RABINUL
Buna zioa, dornnule Manasse. (ArtitAnd pe un domn mai tin&citindru in cap, care a sosit putin dup& el). D-voastrt nu cunoa§-
teti pe domnul predicator ?
PREDICATORUL
Domnul Manasse, de sigur (I di mans.). D-voastra nuveniti la templu la not, nu face nimica, poate säse roage fle-cine unde vrea, i coala veche estecasa lui Temeiul nu e unde §i cum se inchi-
omul, ci numai ce face, §i despre d-voastra amauzit ca faceti mult bine. E foarte frumos.
MANASSE
Spline lumea mai mult de cat este. (GhitA vine din fundsi es in stinga).
PREDICATORUL
Eh nu me, hat dupe gura lumel, §titi fapte.
MANASSE
Da, faptele sunt ceva. (Zimbind iret). Niel eü, d-le doc-tor, nu me uit la vorbe, m uit i err la fapte. Pof-tim, trecein in salon. ma ciubucul tut $or i ese in dreapta cu
rabinut i predicatorul. Ghltli vine din stings; se aude vocea lul Nisim ,,Lacupea. Ghita, la cupea". GhitA, trecind pe ling& $or, 11 la du-fluent din moult i se. Sot se pune inteun fototiu, se ghemueate, soarbe citeo ingh taunt de un i mestecti a tem bucAtile de prajiturf .
HORN, intl.& sorbind cu dot domnl.
Cum am çlis, et n'o s ye impiedic. Ca martorilmei, n'al eti uevoe si ye stricati toat seara. Cc s6qati mai mulL ca mine? Di asta seara la zeee imiiaii sotia §i plcc.
MARTORUL 1
Ti-e graba, cocoane mire, hci?
d-zett.na
www.dacoromanica.ro
136 RONETTI ROMAN
MARTORUL II
Cred §i eii.MARTORUL I, cittre Horn
D-ta al aka. petrecere. Eii a§t voi sa mai fill astaseara macar la club, sä cerc ami scot paguba deerl. Rgii m'ati jumulit aice in Bucure§ti.
HORN
Daca fortezi carta... Ett nu fortez nici o data,dacii nu'ml vine carta, joc reservat.
MARTORUL I
Sistema mea e alta. Femeia §i §ansa trebue for-tea intrilti, apol via singure.
(Vin musafirl ovreI, 5c:or il indreaptti st se pune iar in fotoliul lul)
MARTORUL H
Dar multi jidanl mai via la nunta d-tale, d-leHorn!
HORN
De! parca i-am chetuat ent? Cincl sute de carp deinvitatie la nunta am trimis in toate colturile 061,numal vr'o zece la ovrei, n'am putut alt-fel, toatecele-alte la cre§tini, n'arn nicl o relatie cu ovreil.De aceea v'am §i rugat pe d-voastra, ca buni prie-teni, sa'nfi fiti martori.
MARTORUL II
Un grec §i un bulgar, ne topim intr'at4a ovrel.Tare nu pot sal suf8r. De ! D-le Horn, dacii totiovreil ar II ca d-ta...
HORN
Cred §i ea.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 137
MARTORUL II cAtre martorulI
la spune-mi, Aristide, al mal fost la o nuntä ovre-iasc6?
MARTORUL I
Alta treabg n'ana ? (care Horn) apropo... ce al Mutla Boto§ani cu automobila d-tale?
MARTORUL II clitre Horn
Ce automobil5.? Ti-al cumptirat o automobilä ?MARTORUL 1 zimbind.
Bine, Stoiciocule, cap de bulgar ce e§ti, nu in-Ielegi ? (Horn face semn sit nu se vorbeascA fatit cu Son Martorul I if sop-testa ceva la ureche martorultA II).
MARTORUL II
Ha, ha, ha, automobilà ! Asta'ml place, Aristide,astaIni place, ha, ha ha, se mi§c6 singur6.
HORN
Tran§at6 afacerea, azi o stipt6manri.. Tot era sá m6desfac.
MARTORUL I
S'a intimplat un accident? Se restoarng carul ?
De !
A urlat mult ?
HORN
MARTORUL I, Incet
HORN, Incet
Nu prea... n'a avut vreme... Am expediat scurt...nu §tia nimica... (zimbind) a fost ca träsnia.
0Ii, Se scoali, se apropie si IntreabA linistit
De cAti. cal putere e locomobila d-tale? Am unmu§terig. (CeI dol martort rid).
www.dacoromanica.ro
138 RONETTI RdMAN
HO RN
Intelege o data, d-le, slabe§te-iml, nu te amestecaunde nuTi fierbe oala...
§OR
Bine ca ti-a fiert d-tale ! Acuma s'a stins focul...are §i an suvenir cu ochi... Saraca fata ! (Rizind cu
hot). Daca ar §ti Ester ! Dacti ar §ti Ester ! Ce armar fierbe ea ! (FluerA tare). Valeti ! Valea ! Aceea arfierbe Asculta Emil, sa-ti spun un lucru ; cum ocunosc eu pe Ester, na§ii la mititelul ea n'o saltlie, sa'll iel grija.
HORN
Bine, *or, al inebunit? Nu tipa.
MARTORUL 11
Trebue sa intelegi, doninule, e un lucru delical...
§OR
Tot ce se poate mai delicat I Mie 'ml spul ? Veil,Emil, n'al fost sincer cu mine, trebuia sremi spulde mai 'nainte... sa §tia §i ea... imi pare tecredeam alt om... afacerea asta nu e IiimuiitiL.. nicicu misiia mea n'arn regulat... Nisim, el mi-a plaitcinstit...
HORN
Vom regula, Wei nu mai orbi, om regula...(Sosesc musafirl)
§OR indreptaldu't
Poftim, pe aice, scuzati, s'a intIiiiat putin, familiase imbraca...
HORN , cAtr martorl
Poftim trecem i not..
I
rail,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 139
§OR atre Horn
Credearn ert nol mai avern ceva de vorbá, nolamandol... sail cum vrei...
HORN
Vin indat6, ne vom inteiege, dragá §or, ne vom(Ese cu martoril in dreapta).
(*or goleste paharul si 1p1 freacii mange. Intl'. Lelia si Roza din stinga. Dindreapta se aude musica).
LELIA
Bunii zioa, d-le §or.
§OR
Buna zioa, mireasrl. Ia si te cam palidr.t...
LELIA Zimbind trist.
Trece....sOR
Buna zioa mana) d-soarti. studenta. Da'mmana... §til, ei pe d-ta te iubesc...
ROZA
Buna zioa. Tot vesel, d-le §or?$OR
Mai bine, saracie veselii de cat bogillie tristA.Dacii n'ar 11 nici iecuta de veselie in viaia asta, arii de peril.. Rl barbati mai sunt pe lume... D-ta iveil ma de aproape, cand sunt atunci numai fac nirnica... S1i veil cum ii v6d eü in toatezilele... r61 ! (catre Leila) M6 due sin diem pe domnulManasse, a intrebat de d-ta. (Pleacil spre dreapta).
LELIA
Mai tIrziiI, d-le §or, mai tirziu. Te rog,pe Lazar.
i cl-tale
trimi-tena
vOd.
www.dacoromanica.ro
,140 RONETTI ROMAN
§OR
Indatà, dudue. (Ese prin dreapta).
ROZA
Dar pustie 'ml va Ii casa asta dupe ce vel pleca.
LELIA
Nu, Roza, promite'ml s nu o Iasi pe man* sitvii des s'o vezi, in toate zilele, i s6 stal mutt, ere-de-m6 pe mine, n'are iuimä rea. asa e felul el...
fail, Lelia tresare. Horn cautA cu ochil si zArind'o pe Lelia,HORN) surprins.
Lelia! II cautam pe Soy...
LELIA
A trecut dincolo. (CAtre Roza). Via hidatä, Roza, vezide o mai ajutä pe mama. (Roza ese).
HORN
Acuma artiti ceva mai bine... Mama are drep-tate. Viata asta de otel, alergilturile in Viena... darasteaptä, la mine acasa te indrepti repede... Vezi,merge si farà rochie de mireasä. De te-asi vedeadeja trecutä si prin rochia ceea! N'al idee cat mr:plictisesc formaliatile astea. Abea astept sa fie dejaseara si s plectim. (scoateceasornicul). Mai avern optceasuri §i jumetate, si un ceas si jumetate panä laPloesti, face zece. Parintil d-tale eyed c vol umblatoatä noaptea 0116 la Botosani... asi! Nu rabd etatata. M6 mir numal, cum ai putut sa'ml scril dinViena sá aman nunta. Et numiiram zilele. In sfirsitasta-searä ne dam jos la Ploesti. (Lelia se uitA la el). Li a
la ce te gande§ti, depesa la parinti. Am ingrijit side asta. Sint om practic, mi uit nimic. Am litsat otelegrama scrisá cu mama mea : Sosit sanätosi si
salutari §i sitrutilri la toti. Emil si Leliavoio§1,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 141
Horn". Con tabilul mei o drt matte la 12 punct dinBoto§ani, iar toati noaptea te vol stringe in brate,singur cu mict4a mea, ascuns intr'un otel... am pre-graft tot, douë oda frumoase §'un singur pat.... §i unrule super cu §ampanie...
LELIA , ca trezitA din vis.
Singurk... intr'un otel...
HORN
Nu te mal face prea copilk Spune-mi drept... a-cuma doar nu trebue act lie ru§ine de mine (I punemina sub bArbie si I ridicA capul) spune-mi drept, tu n'ai do-rit ? Nu te-al gandit ?
LELIA
Da §i ba, llimurit nu.
Il ORN
Vezi at de la 1ogodn5. la asta m'am gAndit. NI6intiorg de plricere eand me gandesc.
LELIA
De la logodn . m'am gandit err la multe. Noi nun.e cunoa§tern, suntern dol oamenl strCint n'amvorbit inert un singur cuvint serios...
HORN
Ce srt vorbim nol serios ! i dupä ntmtk tot cee serios, afaceri, ineureilturi, buclucuri, JAM de capafarA din cask.. La mine in cask altit viat5.!
_
LELIA , mat mult pentru sine.
D egiab a ! (Lazar intrA si se aproprie).
HORN
Ce e degiaba ?
www.dacoromanica.ro
142 RONETTI ROMAN
Nimica.
chemat.
LELIA
LAZAR, catre Lelia.
LELIA
Eram salt spun ceva, dar acurna e de prisos.(Lelia se duce spre stinga, se opreste ai pe mind Lazar ai Emil Horn i intoarcespetele, se ultA imprejur ai ese pe uaa din fund).
HORN, Ohre Lazar.
Ai vrut sa'ml vorbe§ti; ce e?
LAZAR
Da. Poftim, domnule Horn, trecem in odaia mea,te a§teptam acolo.
HORN
POO sa'mi spul §i aice. Si de ce tot domnule?De ce nu me chemi simplu Emil. Ce erezi ca mevoiii supara? Nici de cum. Zi simplu Emil. Bine,suntem doar cumnati.
LAZAR
Cumnati... Tocmal despre aceasta trebue salt'vorbesc, domnule Horn....
HORN
Ce mai incape multa vorbit ? Zi Emil §i ataa.Veil, Lazar, ea m'am gandit la d-ta. Acuma citvorbim, sell spun franc ea sint orn franc vezid-ta, in biroil la socru uiti sit vorbe§ti, curat uiti.
cititul asta 11 stria. capul. Iata-me, pe mine, eanu citese. Intelegi d-ta : Trebue sit mai e§1 in lume,sa te mai mi§ti. Vol ingriji err de o intreprindere,a§a una care'ml este mie peste !mina, o iaa pentrud-ta, te fac tovara§. Socru va trebui sa dea bani...
M'al
§i
www.dacoromanica.ro
MANASSE 143
1as6 te scot eir din biroil. De cumnatul meg s5. nuzic5. lurnea
LAZAR
Multumese de ingrijirea d-tale §i mal ales pentrudelicatetea cu care mi-o spul. Decat...
HORN
Ear formalität1 ! Sunteti aice in cas 5. ni§te forma-1i§t1 cum n'am mal vezut. i Lelia in scrisorile eltot domnule" §i donmule".
LAZAR
nu te-al mirat de lipsa asta de intimitate ?
HORN
Lasl, Lazar, in asta, me rog, sA nu te amesteci...Intre mine §i soVa mea n'o s5 las sà se amestece ni-menl, absolut nimeni. (zimbind) Te asigur, cate-va cea-surl Inca §i vom Ii foarte intimi nol amândol, fara0, se amestece nimeni. (Sor intra cu un pahar de yin in Wind).
LAZAR, cu vocea ridicata.
Dar trebue sit me amestec, trebue saV spun a-de\ 6rul, trebue sit til...
*OR
Stati oameni bunl si ve spun ell povestea cu mo§EOCO§, Ell nasul ro§ (alearga la stinga i deschide use). Nisim !
(se int arca). Ce? Nu N 6 e ru§ine ? Oamenl tineri, auzitlmurica, §i in loc s4 avell mdncilrime de picioare, a-yeti miindirime de limba. Iaca, nu e nunta mea,§i abea me tin. (II apued pe Lazar de brat cfintd i joacil pe We in tactcu musica .
LAZAR, desfAcându-se.
LasA, domnule or (atm Horn). Pof thin trecem dincolo.
ca...
Si
www.dacoromanica.ro
144 RONETTI ROMAN
§or, puindul-se In drum, ciIntilnd si jucilnd In tact cu muzica.
Ba nu las, nu las, nu las nu ; nu las, nu las nu..
NISIM Intl* in usit, strigA inapol.
Ester, Lelia nu e aice. (II ia pa Lazar la-oparte). Lasg,Lazar, am vorbit ei cu Lelia, ea ne intelege.
LAZAR
De asta nu m'am indoit. Dar o inte1eget1 vol pe ea?
ESTER, Intl% fuga cu Roza.
Cum A. nu lie Lelia aice ? Aice trebue sa fie.(CAtre Roza). Uncle al lgsat-o?
ROZA
Am lásat-o aice un moment cu mirele.
HORN
Aice a fost. Unde A. fie 1 Poate c'a trecut dincolo.(AratA la dreapta. Lazar ese prin dreapta, *or pe usa din fund).
ESTER
Nu se poate 1 Cum sa se duca singura intre mu-satirl I
LAZAR, Se intoarce palid, cu ochiT mAriti.
Nu'l I Unde'l Lelia, tata ?
NISIM, Din pept inAdusit.
Nu §thi, Lazar, nu §titi, cautg, st cautgm...
*OR, IntrA cu DMa
Dina spune....
DINA
Duduia a fost langg scar i mi-a spus, aducun pahar cu apa. Ea m'am dus incolo (gesticuleazii cu
§i duduia s'a dus incolo, cand m'am tutors cunila)
st'l
www.dacoromanica.ro
MANASSE 145
apa, n'a mai fost duduia. Poate s'a suit in odaiaunde tine certile.
NISIM
Hai, Lazar, sus in pod, repede. (Es grArnadA Lazar,Horn, Dina, Nisim si Sor prin fund, Ester si Roza prin stinga. La usa dinfund $or 11 opreste pe Nisim).
Nisim, poate....SOR
NISIM
Asta nu, Lelia nu fuge. (Ese cu $or. Prin usa din stinga seaud tipetele Esteril: Lelia I Lelia! Din dreapta se aude muzica. Infra din fundNisim cu pSrul vulvol, Lazar cu ochil sgAiti, Horn aiurit, $or foarte abAtut,din stinga Ester cu Roza .
El?
Nu'l 1
ESTER tremurind
NISIM, Gemind.
DINA
A tras cupeaoa la scare. *IL a spus viziteul, cli avezut pe duduia 1âng6 fantânl....
NISIM
Fantana 1 (Cade pe un scaun).
DINA
*i apoi n'a mai vezut-o pe duduie 14110 fantAne.....
NISIM, Vrea sit se ridlce si nu'l tin *Mamie
Dute, Lazar, dute.... (cearcA sit se ridice) dute, alergatitotl. (Lazar, Sor, Horn el Dina es prin fund; Ester tipand: Lelia, Lelia, esecu Roza In stinga. Din dreapta se aude muzica).'
CONTABILUL, Un biltrin giirbov, foarte miop, in saco, cu un pachet dehirtil in mane stinga vine din fund.
Buna zioal AO trimis o birp dupe mine.... (PauzA).10
www.dacoromanica.ro
146 RONETTI ROMAN
Nu e Inca doua., dar am inchis biroul pentru zioade ail, am dat drumul la tot personalul. Cred ca._am facut bine. Vroesc sa vie in corpore sa ye feliciteze.(Desface pachetul si depune pe masa un teanc de depesi). Poftim tele-
gramele de felicitare earl ail sosit pana acum la bi-roil, mal toate din strilinatate.... (Nisim intoarce capul si seuttA nduc la clepesl)
Intrh o cocoana groasii, rosie la fatil, ou o domnisoarA subtire).
COCOANA GRASA, Foarte veselli, cu vocea ascutitA.
Buna zioa, Domnule Cohanovicl ! Singur? UndelEster ? Unde'l Lelia ?
NISIM, Ca un copil
Nu §tiii... (1.Titandu se tintlI la dinsa, cu lacriml in voce). Nu §tiiluncle e Lelia. Cocoana groaset remane cu gura cascatA si asculta la tipetele Esterii earl s'aq apropriat ; dommsora pada si subtire se uita incurcatain toate partite. Din fund vin Lazar, $or si H rn. Nisim sare de pe scaun sise repede inaintea lor, Ester, frangandu sl mantle qi mormAind Lelia, Lelia, intracu Roza din stinga .
Intreband cu ochil si cu manile tremura de, mugind ceva ne-NISIM, articulat.
LAZAR, sfirqit
Niinic ! usa din dreapta se deschide si ncep a se strecura catl va mu-safirI, alti musafiri vin prin fund. Dina ,SI face I c prin I me si vine repede .
DINA
A venit un birjar cu o birja cu un om cu o seri-soare... Duduia a scris !
NISIM fArA suflare
Ada ! Ada ! (la seri area, dar nu o poate desehide). Veil.Lazar !
LAZAR, 0 desface sl clteste
Iubiti parinfl, am avut alegerea intre a e§i dinviala, sail a e§i din casit. MC iubitl §i yeti fi mul-tumiti ca m'ain stiiptinit in clipa din urma §i ca. mC
www.dacoromanica.ro
MANASSE 147
yeti gasi la Natalia, in loc de a me gasi unde-varnoarta. Ertati-me, Warn putut alt-fel. Lasqi-mti same liniltesc. Mil de sarutari, in vecinica iubire,Lelia.
NISIM
El, Lazar, fuge sal . mt. fuge? (extaziat de fericire.) A fu-git 1 (Cade pe un scaun)..
ESTER, Grozav de speriatii.
Nisim ! Ce al Nisim?
NISIM
Ce am ? 0 fata not nascuta am. Ce stil tu, femee,prin ce am trecut eil ! Am vezut rnoartea cu ocbit..Ce, moartea? Zece mortl! Uitil-te la mine. Am ye-zut-o svircolindu-se otravita, spanzurata in pod, ine-cata in fantana, cu cutitul lit gat, impuscata la tim-Oa, sange §i moarte am vezut, ce §tie. ea ? (I curg la-crimele pe obraz).
ESTER
AI A! AI (Lesinit serios).
N1SIM
Nu aice! Ajuta Lazar ! (Lazar si Roza o prind de subsuoarli, Ni-aim cautft slI se ocupe si el. Es toll prin stinga, ducind pe Ester mal tilrus).
HORN, Mitre $or.
Ce e asta ? Ea in pricep. De ce s'a dus? Cine-INatalia ceea?
SOR
Natalia? 0 fata cat se poate de buna, intreabrape Lazar, e sopa cu domnul Franz& e un sfert dequartet, cum am zice a patra roata la car, trebuenumal de cat.
www.dacoromanica.ro
148 RON ETTI ROMAN
HORN
Asta este ! Iti place ? Snnifacd mie una ca asta.Sfinta ! Se facea ca nu §tie nimica i fuge la unamant in ziva nuntil !
§OR
Dupa mina 'ti plicea mai bine ?
HORN
d-ta m'al incurcat aice. A§teapta, te invet euminte...
§OR
Ce fac ? Daca a a§a noroc ! Numal cii audfetele de d-ta,, fug. Fata lui Calman a fugit, fatalui Nisim a fugit, m gandesc acuma la fata lui A-beles din Foc§ani, dar mai §tii, sa nu o rupa §i eade fuga, mai ales cand ar auzi de locomobili...Vezi, domnule Horn, te pedepse§te d-zea pentrumine, di nu mi al dat dreptul mea, te-al bucurat demunca mea...
HORN
Adicil, ce rei sa zici ? Mal al pretentil ?
UN BATRAN SCURT, cAtre Horn.
Domnule, iarta-me ca me amestec §i ea, nu nicuno§ti, me recomand, ma claarni Wurrnkraut, thenegot de manufactura en gros, asculta pe un ombatrin : Dumnealui arAttind pe or) are dreptate, mai binea§a. La un nepot al meu a fugit trel zile dupa nunta,§i acuma pentru o nimica Loatit trebue divort.
§OR, dare bAtran.
Domnule, iarta-me, nu me cuno§ti, me recomand,me chiama Sor, Zelig Sor din Filticeni, fac negot.
i
ati
N
www.dacoromanica.ro
MANASSE 149
eu vorba ha, en gros. Permite'ml sa te intreb : Anepotultil d-tale tot cu un erestin a fugit?
BATRANUL, cam incurcat.
Nu, chiar eu verul barbatului el.
SOB, I ia mina.
mele, dornnule, fe1iciLiri1e mete, celputin nu s'a instreinat, a remas in. famine.
HORN, amenintind cu pumnul spre usa din stInga.
0 sti mai anza el de mine. 0 st le aria eti. (ese).0 DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT citre Man
Ce stal de vorba? Nu te mai saturi. Uii c'ai ofata I A trebuit sti fac pregiftir i sa aduc i fatala comedia asta. Nu mai reman un minut in casaasta. Dute de'ml scoate fata. Ti-am spus ett, cu fu-dulia lor n'o sti alba sfirsit bun. Vezi?
BATRANUL, foarte supus.
Ai dreptate, dragti, me due, al dreptate, (Ese prindreapta).
DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT, Mitre cocoana groasa.
Spune'ml numal, cocoana drag* ma intreb easingur, de ce ati mai poftit fume ?
COCOANA GROASA
Biata Ester !
DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT
Ia, cocoana draga, nu o mai plange. De ce sa neinsellim. Nu vrol sti zie nimica, dar trebue sa fiecapul el la mijloe. Parea farit voia el se misca unpaitt in casa asta. Mi-e mili& numal de barbatu sett,saracul, n'al idee cum il duce de nas. As4buntitatetie barbat !
Felicitarile
www.dacoromanica.ro
150 RONETV ROMAN
CET DOT MARTORT, (ctdre ,$or).
Unde e mirele?
A plecat.5OR
AL DOILEA MARTOR
A plecat deja la prim6rie ?
INT4IUL MARTOR
Farà nol ? Nu se poate Cum sà se dueil farAmartori ?
OR
Nu. A plecat la plimbare.
AL DOILEA MARTOR
Cum la plimbare ?
§OR
A§a. trimis st se plimbe, tocmal ea el pe lo-coinobila loT, titi. Azi mie, maine tie. Dar n'a urlatmutt. S'a fäcut scurt, cu abur, a fost ea trilsnit.Acuma a e§it. Portim (ardtfindu-le up din fund) dacA v'e
il mai apucati pe scara.
AL DOILEA MARTOR rizind.
Arezi, Aristide, n'al noroc. Eral sit vezi odalanuntit ovreiascii, i aceea s'a spart.
INTAIUL MARTOR
Atata pagubii I Cu atat mai bine, nu perd vrerne.Hal la club. (Martorld es).
JORJ, Vine I uga desperat eatre $or
Ce c asta? Acurna a plecat §i mirele ! Tocrnalveneam din pimnita. L'am intrebat, dacii pofte§te
griibitl,
o
I
LaO
www.dacoromanica.ro
MANASSE lbl.
ceva, mi-a tras o injurätura. Pe semne crt nuntaasta nu se mal face.
OR
Al ghicit. De and te-ai virit in tiviligatic, te-alfilcut om de§tept.
.10RJ
Si cum r6inan eu? Mi-am stricat dour3 zile, cincioamenl de plata. Ce suntem nol de vina ?
§OR
Nu ti prost. Lasil, maine, se va regula.
JORJ
De cind aril tot la nunti servese, dar una ca astanu mi s'a intamplat inert. 0 nuntä a§a de bogata...Nara, cand sunt asa de pucine nunçL.. zn a§teptamla atatea
§OR
Nu te mal vAita... a§a sail a§a, nuntal se va face...veT avea bac§i§uri ala data. Acuma dute de'mi aduan pahar de yin, §i vezi ce mai face acolo biltranul.De ar afla milcar intaiil de la altu... biltranul ästaimi arde pe suflet.
.10RJ
Indatl (ese prin dreapta).
DAMA INALTA furies/I greitotaresacocoanaNASUL ASCUT1T,
Si bilrbatul meil care s'a a§ezat acolo ! Se zice cafemeile nu mai ispravesc cu vorba, dar birbaçii suntde zece on maT palavragii.
JoRJ, Vine cu un pahar de yln.
Poftiin, Sop.
CU
d-le
bacsisuri...
www.dacoromanica.ro
1 52 RONETTI ROMAN
(.;111) 1.1 toarnA dusat.
i batranul? Ce face biltrainul ? A aria ?IntrA cu un pahar de vin ros pe jumAtate plin in mâna stingA.MANASSE, E foarte bine dispus.
Zelig ! ($or se intoarce surprins) Pacat ca n'al fost din-colo, Zelig. Cand a aflat rabinul ea pe mireasii ochiarnti Lea, mi-a spus el o pada despre nunta lniIacob cu Lea ; §i ce a visat Laban ; cum a vorbitel in somn cu ingerii lui d-zea... Pacat di n'al auzit§i hi ! Frumos! (Rabinul si predicatorul vin din dreapta, se strecoarArepede prin fume si es prin fund). Niel predicatorul nu e omprost, §tie carte. a§a cum 11 veil, dar degiaba, n'aregustul cela ! (Pe mind Manasse vorbeste, Wurmkraut vine cu fata, fe-
rneea la 'fese inainte, apucit pe fatA de brat si pleacA prin fund, Wurmkrautalearga dupA ale. Musafiril yin grAmadA din dreapta, parte pleack parte formeazit grupurf, vorbind gi gesticuland. Se aud exclamattunf de mirare, risete,intrebArl. Muzica tace) ,5 i ce se mai aude aice, Zelig? N'auvenit inca de la primarie ?
1:::IR, Foarte incurcat.
Me rog, domnule Manasse, sa ye spun ceva.MANASSE
Vino cu mine dincolo. Am fagaduit sa me intorcindata. Vino cu mine, sa auzi §i tu, o sreci placa.
OR
Nurnal un moment, domnule Manasse. (E ia pe Manasse de brat, il duce mat la oparte, incepe sA'l vorbeascA incet si cautA sA'ltot ducA ptinA ca sA easA cu el. Manasse se opreste de odatA, se retrage putinsi se uitA aspru la or).
MANASSE
Zelig, nu glumi !§or, UrmeazA incet cu vorba, gesticuleazA, se nude. FrunzA, musicA, Calman...
MA NA SSE, RAcneste
Betiv ticalos ! Indrazne§ti ? (A A 'un scaun) Iti spargcapul ! Te invat ea glume ! F41. afard ! F41, iti zic !(Unit mosafirf din anticamerA ss intorc).
www.dacoromanica.ro
MANASSE 153
or, TetrAgiindu-se
Es, es, dar poftim, intrebati (Muzica vine din dreapta ei eseprin fund) nu e secret, still tot'''. Iatà, pleacA si muzica.
MANASSE, Uitindu-se in jur.
Adev5.rat?.,. Lea mea ? Se clA inapoI si intinde bratele, parctar fi vSzut o stafie ; paharul cade din milnA si se sparge). Adevärat !
www.dacoromanica.ro
ACTUL IV
litroul Id! Frunzit. Mobile simple. Un dulap nog cu cArti lingii peretele sting.0 masa mare de lucru aproape de peretele drept. In fund &nth ul, una indreapta Si una in stings. Intre aceste cloud usi stag alAturl pe cloud postamentenegre statues lul Moise i Venerea milonezd, jumatate mdrime. In fie-careparte a statuelor, cite o grupti de plante inalte. Inaintea statuelor, intro gru-pele de plante o canapelutii mind, ingusth i joasa. In peretele sting, dincolode dulapul cu cArti, o us& Pe pereti cdte-va tablourl mar bune, restul gravurl
fotografii),
(Natalia si Lazar intrit din fund, pe usa din stinga).
NATALIA
Asa. E mai bine sa remAe putin singurti. (Se puns pacanapelutd).
LAZAR
Cred cit i Matel s'a retras din cauza asta.
NATALIA
I-am filcut eft sernn. A avut o zi grea copila drag6.
LAZAR
A fost o zi grea pentru toti, mai ales pentru bg-taunt bunic. Asta e o ranil care nu se mai vin-decil. Tu nu stii ce lume s'a dArirnat in el.
NATALIA
Dar ce zici de Lelia ? Admirabil de 1iuititit. Nielnu m'am asteptat s6 tie asa de Iinistithl.
gi
www.dacoromanica.ro
156 RONETTI ROMAN
LAZAR
Sermana sora mea. Cat e de slabá i palidä, i
Cu toatä linistea, cat a plans !
NATALIA
Las6 Lazar, sunt lacrruni srmStoase. Nol femeilein fericire si in restriste trebue sä phingem. 0 du-rere o bucurie care n'a fost sfintitrt cu lacrimin'are pret pentru not
LAZAR
Al dreptate. Lacrima e un leac al firet E priso-sul de simtire,_care nu mai incape in pieptul ome-nese. Biltranul nu stie sit phingl. Niel la moarteabunicil n'a plans. i lovitura asta e mai grea, iinimereste la rädilcinile vietel sale. Fall cu Lelianiel n'am vrut sá spun atata.
NATALIA
Dar Matel poate s6 fie mandru. El e sigur c6 fe-meea, pe care ales-o, ii iubeste. Lelia s'a par-tat voiniceste. Asta e odatrt dragoste. Spune'ml,Lazar, me iubesti tu pe mine tot asa ?
LAZAR
Cart nentroginire incape intr'un cuvant ! Se ziceasa de usor iubire, precum se zice furtunä, incrt maiusor. Cine n'a fost singur pe larg, cand cerul egroazrt i marea un mormant ; cand corabia tros-neste i inima omului nu mai bate ; cand ochil,mAriti de spairità, ved in viata un blestem si inmoarte mantuire... acela nu stie ce e furtunL Sicine nu e infiorat de acelas siintimant de nimicirecand iubeste, nu stie ce e
NATALIA
§i tu me iubesti pe mine ast-fel ?
gi
'si-a
www.dacoromanica.ro
MANASSE 157
LAZAR
Copilli, eopilit 1 Ceri vorbe.
NATALIA
i vorbele sunt dulci. *at foarte bine cit me iu-be§ti, §i nici 0 data nu vrel sit mi-o spul.
LAZAR
Copilri dragd ! Cuvintul e du§manul simtiril. E oveijma§ie veche. Nu §tiii, dad'. Matel a pus dinadins pe ace§ti dol lang6 olalt6. (aratil stutuele). Candace§ti dol nu se vor rtisboi ; când asprimea datoria§1 senin6tatea pldceril se vor uni ; când castitatea ini-mei §i goliciunea cast6 a trupului vor merge alaturi ;cand cerul §i prunântul se vor irnprtca... atunci §iomul va putea spune cu fruntea sus §i cu gandulcurat tot ce simte. Nat atunci cite§te'ml in ochl,ghice§te'rni gandirea, ascultrt la brattile inimel melecand *ez letngrt tine §i 11 strang rndna,--§ifii fericità,cum sint fericit §i eti.
SERVITOAREA IntrA pe usa din dreapta in fund
E un negustor in antret, zice cii'l chearna CioarLCaut6 pe cocona§.
NATALIA
Pofte§te'l inauntru. Sail me duc singurg. (Se scoalási merge spre 41. Servitoarea ese).
*OR VirA capul inAuntru si, zArind pe Natalia, intrA foarte multtunit.
Bunrt zioa, domni§oara. Imi pare foarte bine.
LAZAR
*or ! Ce este ?01?, Inctintat.
A! Lazar, imi pare ?i_mai bine.
www.dacoromanica.ro
158 RONETTI ROMAN
LAZA
Dar ce este?
§OR
Ce sa fie ? lat '. am venit §i eii s. ved ce mai estepe aice. Imi pare bine ca ye gasesc. Cu domnulFrunza nu m'am despiirtit prea prietene§te.
LAZAR
vii din capul d-tak ?
§OR
'AA'l in pace pe capul meti. Azi nu e bun denirnic. M'am inteles cu Nisim.
LAZAR
Mica ?
§OR
Asculta, Lazar, e intAia data in viata ctmi s'a infundat. (CAtre Natalia). D-ta o sa pricepl, Nisimnu §tie singur ce vrea §i Ester nu vrea cu nici unchip ce vrea Nisim ; e foarte lamurit. Sa me, batadumnezeti daca tirt un singur cuvint din ce am saspun. Dar trebne sá sondez terenul. A§a vrea Nisim.
LAZAR
Ce mai e acasä ?§OR
Nisim §i Ester, a§a §i a§a. Cam 11eifi, dar flu prea.
LAZAR
Dar bunicul, ce face bunicul ?
§OR
Acolo'l buba, batrdnui! N'a cleschis gura. Nisim i-avorbit un ceas, n'a respuns un singur cuvint. Am
Adica...
www.dacoromanica.ro
MANASSE 159
intrat §i efi, am incercat sA'l vorbesc, dar s'a uitatla mine cA am inghetat. Se plimbl prin odaie cuciubucul in gurA, §i e o fumArae cA nu veil cu o-chit AcasA am o pozA : Dumnezeg pe muntele Si-naia. Un mo§neag cu barba mare intr'o grämadAde fum. Intocmai a§a. Numal cA acela nu trage dinciubuc. Dar clocote§te cat clocote§te, pe urm A. se rë-ce§te. Si muntele Sinaia s'a recit. Toate tree.
LAZAR
Greg.
(::IR
Greg, ulor, pozna s'a intamplat. Acuma trebuesti'l ved pe domnul FrunzA.
NATALIA
M6 dac sAl chem. (Ese prin stinga).
OR, Se apropie de Venue.
Dar goal mai e §i asta I Mai goala nici nu sepoate. i ce panteee I Ce pantece I NicI asta n'a a-vut copil. Spune'ml, te rog Lazar, eine sunt A§tidoi ? Un mo§neag cu coarne, o femee cu bratelerupte...
LAZAR
Pe mo§neagul Asta trebue al cuno§t1, este...
§OR
Stal, Lazar, §tiii, am inteles : Ea i-a pus coarne§i el i-a frAnt ciolanele. Bine ag facut amandol. Maricoarne ; a draculul femee 1
LAZAR, zimbind
0 tragedie conjugall.
www.dacoromanica.ro
160 RONETTI ROMAN
§OR
Te rog, Lazar, nu vorbi turce§te, spune ca sa in-/deg §i eii.
LAZAR,
In fond al dreptate. Duhul lui a nenorocit-o ; elstäpäne§te lumea.
FRUNZA, IntrA din stinga cu Natalia.
Buni zioa, ce ve§ti mai aduci d-ta, domnule ?
OR
Am priceput. D-ta n'al uitat. Mai mult decdt sd.me dal afara, nu potl : poftim. Parch nu'l am spusJul Nisim ? Cum stgm nol", am zis, sti §til ca meda' afará, qi o s5. al §i d-ta parte la cinstea asta".
FRUNZA
Vil inteadevàr din partea domnului Cohanovici?
§OR
Vrel sa me jur ? Am un suflet §i o femee. Potsd me jur §i. pe coarnele mo§neagulul Astuia : fru-moase coarne.
FRUNZA
*i ce pofte§ti?§OR
A§ voi sA vorbim intre patru ochl. Dupe dile N Cdtot pate patru ochl se aleg. D-ta §i Lelia, patru ochi ;tindrul §i domni§oara, patru ochl. Intre patru ochlinte1egerea se face mai u§or.
LAZAR
Trecem dincolo, Natalia, (Es prin fund usa din stinga),
FRUNZA
Acuma spune, domnule,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 161
§OR
Acuma, me rog, mai domol. Suntem intre noi.Ceea ce vrol s. fac eli e bine pentru toti, §i pentrud-ta.
FRUNZA
Ce vrel se fact d-ta, putin lint pase. Ce dore§tedomnul Cohanovici care, zici, ce te-a trimes?
§ok
Dace ar sti ce vrea, ar fi venit, poate, singur.Tocmal asta e, nirneni nu §tia ce vrea. Toti air per-.dut capul, numal di nu; fiindce eii, chiar dace_ pierdatata cap cat ail altil, mie tot imi mai remane obucate bune.
FRUNZA
Fireste, necazul aftuia se poarte lesne. D-tale nuti-e
OR
Grefi de tot, domnule Frunza. Durerea betranuluiManasse e grea cat un munte i o parte me apasti
pe mine. E singurul om in lurne inaintea ceruiaimi plee ett capul, asa. (41 pane mana in seen el se pleaci ma
pânA la parnint) Trebue s facem ceva i pentru el.
FRUNZA
ce vrei d-ta ?$OR
Dupe. cate inteleg eI, toga piedica e betranul.FRUNZA
A§a, betranul.§OR
Cat va trai el, nici gand. Nisim nu ese dirt cu-vintul `lui, nu poate.
11
gren.
si
§i
www.dacoromanica.ro
162 RONETTI ROMAN
FRUNZA
Dar doamna Cobanovici ? Lelia tinea malt lamama eL
SOR
Ester e feinee i e mama, ceara, o intorci cumvrei. Dar batranul nu e ceara, o ! nu, pe el nu'l in-torc. i cit va trai Mtrinul (cui din cap si cu degetul art-
tutor din mina dreaptA) asta e sigur asta e punctul prin-cipal §i cine §tie cat traieqte. Trebue sä gasimceva. i d-ta te-al gandit, de sigur ; spune, cumcrezi d-ta.
E an &Inn inSERVITOAREA
antret, zice dig chiama Mana§e.
SOR
Batranul! 0 u.0 rog, o u§a! Pe uncle esTNu vrefi sá me vada aice. Me rog, o u§a!
FRUNZA
Treci dincolo (I aria uga din fund la stinga. Sorese. CAtre servitoarc)
Pofte§tel inauntru.cAtre Manasse
FRUNZA
Buna zioa, domnule Manasse, portim ,§edeti.MANASSE
(Se pun jos. Pausii). D-ta, d-le Frunza, nu te-aY a§teptatsa me vezi pe mine fuel efi. (Pau*.
FRUNZA
Se pare, domnule Manasse, c me invinovätiti pemine.
MANASSE
EU nu másor vina, nu §tia ; altii sunt poate maivinovati.
M
aict..,
www.dacoromanica.ro
MANASSE 163
FRUNZA
Nici eti 'I'm fi dorit sa ajunga lucrurile ast-fel.
MANASSE
Nu ? *i. eine a dorit ?
FRUNZA
tiff ca atuncl, cand ne-am vezut intaie, am cerutanana Leliel de la parinti.....
MANASSE
Al cerut? AI ccrut maim? Mie nu mi s'a spus.Nu §tiii. Dar tot una, nu schimba nimic. Ce a fost numai este. Se vedem de acum inainte. Ani venit salivorbesc deschis. AI biruit, bine ; mi-ai pus genun-chiul pe piept, bine ; me til de gat, bine. Acuma spunete vrei, pune't1 conditiile.
FRUNZA
Nu inteleg ce'mi cereti. N'am nicl o conditie. Do-(hese numal ca 0601 sa se invoiasca la casatoriamea cu Lelia.
MANASSE
Bine. Un om de§tept, care cere un lucru cu ne-putinta, cauta altceva. A§al ? Vrel se pricep singur ;am priceput. Cat ?
FRUNZA
Ce cat?MANASSE
Bine. Nu me toCrilese (Scoate din buzunarul de la piept unplic mare gi din plic un teanc de bancnote si le pune pe masA) Cu ace§t1
bani era se. fac un mare bine. Era sal depun cafond pentru intretinerea until spital. Asa sae ap,tot bine fac. Til dal d-tale,
www.dacoromanica.ro
164 RONETTI ROMAN
Mie ?
FRONZA
MANASSE
inapol copila.FRUNZA sdrind de pe scaun
Ce e asta ?MANASSE, arátind bard!
Asta e mare parte din munca unel vieci intregi ;sunt o sutrt de mil de let Ti'l daft. Al zestre §iscapi de o ovreicrt.
FRUNZA
Domnule Manasse, e§t1 bunieul Lelia, al marenoroe. Te rog, strangell banii.
MANASSE
Nu vrel ace§ti bani? Adiert...
FRUNZA
Te rog strangell banitMANASSE, stringindu's1 banil
Ce vrel daru, dacrt....FRUNZA
Britrane, n'al inimg de loc ? Nu intelegl legilturatainia dintre douti inimi ?
MANASSE
A ! Al inimrd Bun temeiii ; suraca Lea I 0 cu-nose en inima ceea. Biciuit6 de patimi, iube§te rar,urä§te des ; se in§alli azi, 1§1, minte mani. Ia uitu-tela mine, dacä al mnimu. Iml tremuru tot trupul, suntbolnav, al tr5snit cea mai mare nenorocire pe ca-pul men'. bAtrAn §i plecat mi-al varit ghiarele insuflet gäse§t1 tin pic de milrt in inima d-tale?
1)6'ml
www.dacoromanica.ro
MANASSE 165
parintil Leil i-ai acoperit cu hula si rusine ;ci-e mila de durerea lor ? §i Lea singura.,., Te-alfolosit de slabieiunea imel copile riltácite, e bine?Asta e inima ? Esti judeciitor, judeca-te singur. Dacaaveal un simtimant omenesc pentru ea, era de da-toria s'o indrepti spre bine. Datoria e talpavietii, nu ininia.
Am crezut c vrel barn, ca umbli dupa zestre eatott N'am avut de unde sa te cunosc. Ti-am dathaul. Earta-mii, am fost nedrept. Im pare bine castal mai sus. Pot vorbesc ca oin la om. Vrelsa te insori, Ili se pare cii o inbesti pe Lea...
FRUNZA
Cum mi se pare ? De asta slut doar sigur.MANASSE
Astazi, da ; de mane sunt sigur ed. Dar nu estinumal d-ta ; trebue sii te gandesti si la Lea, chiarin interesul d-tale. Intr'o casnicie e destul ea unulsa fie nenorocit, nenorocirea celui lalt vine neche-mata.Crezi ca Lea va putea fi fericith cu d-ta ?
FRUNZA
Asta da.MANASSE
Asta nu. Imi cunosc eu mai bine sangele med.Las credinta la o parte, Pentru d-ta se pare ca n'arepret, alt-fel n'al lua o evreicil. Cu toate cil nu eviata care leaga pe dol oameni, ei ceea ce sta' dea-supra vietei si care e stint pentru amandol, la carese inchina amandol. Dar las asta. Asa e luinea azi,se uitil la pamant, nu la cer. Te-al gandit insa ?Ce viata yeti duce impreund ?
FRUNZA
0 viata buna de dol oam-al buai earl se iubesc
d-tale
still
www.dacoromanica.ro
166 RONETTI ROMAN
MANASSE
0 viaç 5. tristl de doi oamenl nernultumicl cu sine.Patima trece, mustarile rtirnan. Sufletul femeel tre-bue sl fie plin numal de Mrbatul el. In capul Leilvom träi nol, p6rintil el §i eit Cand vel fi singlycu Lea §i te vel uita in ochil el, m'e vel vedea pemine, nu pe d-ta. In adincul ochilor el, vel vedea peun om batran cu barba alM care nu uit.6, nu iart6§i care o cheamii. Lea se va slei de dor duprt lu-mea el. Se Ya ve§teji, i va peri frumusetea. Nu velavea un ceas vesel in mit. Cand te vel crede malfericit, vom rAs6ri nol ca stall intre vol §i v6 vomdesparti.
FRUNZA
Ne veci uni in iubire. Voi iubi pe al CI ca i peal rnel.
MANASSE
Omul nu face ce vrea. Nu te amrigi. Niel d-ta,nici Lea, nu v6 yeti schimba, Firea e mai tare decat voinça, covir§e§te. §i val de ziva in care firea
va striga la amandol cá atl gre§it.
FRUNZA
Vezi, domnule Manasse, vorbe§ti ca om laom. vol vorbi §i eu ca la bunicul lui Lazar, laomul pe care am invittat a'l stima inainte de a'lcunoa§te, §i care in curand imi va if i mie bunic.
MANASSE
Ea?
FRUNZA
D-ta. Ce crezl, d-le Manasse, a§a de u§or m'amhotrtrit ert? i cate mi-al spus d-ta, crezl crt nu
ye
itidaaml
www.dacoromanica.ro
MANA SSE 167
mi-am zis singur de o suta de orl atata ? Din zivade cand port icoana Leliel in suflet m simteaminconjurat de o padure de prejuditil : 'Din parteavoastra, din partea noastra, i i marturisese cala un parinte am gasit urme de prejuditil §i inmine.
MANASSE
Veil.? Vezi ca al gäsit? Stiam eit. Asta e firea,adcv6rata fire. Ceva prejuditil 1 0 scantee de perug moent§te sub eenu§a, a0eapta vintul. Cevaprejuditil ! Rarn4itl de drojdil pe fundul inimel.Dospesc Meet, §i intr'o zi omul e unflat de ura0 nu §tie singur cum. Asculta de prejuditiile aged?,domnule Fmnza, te poviltuesc bine. Sunt semnesfinte, prevestesc furtuna.
FRUNZA
Am luptat cu mine §i le-am biruit.
MANASSE
Peste o fuller te vor bilui ele pe d-ta. Burnianarea de mil de ani nu se stilrpe§te peste noapte.
FRUNZA
Le-am starpit. $i abea atunci, cand.eram ltimuritcu mine, m'am apropiat de. Lelia. N'am ademenit-o,nu i-am vorbit nici odatit de inbire, am simtit a-mandril' eI suntem pentru olalta. i inteo zi au in-trebat-o linitit, parcil ar fi lucrul eel mai fires;daca vrea sremi fie fernee. A repuns da. (bittriinu tresare).
Am cerut-o de la parintl. $i cand refusat-o,am plecat din casa br nenorocit i frant pentru
Sunt azi §ase saptamanl. Acuma, domnule Ma-nasse, uitil-te la mine. A§a ara' tali"' eu acum sase sap-Omani.? Iml facl mustrarl, dar §til ce am suferit
vials.
www.dacoromanica.ro
168 RONETTI ROMAN
ell? Nu numal pentru mine, ci mai ales pentru Lelia.De sase sAptämdni eii n'am esit din cask N'am dor-mit noaptea, n'arn fost treaz ziva. 1115 plimbam cia-sari intregi prin odae, pdn5, ce nii se impleticeau pi-cioarele. 0 piroteall ametitoare 'mi inväluea capul.Dael oamenii pot inebuni de dragoste, e6 nu cramdeparte (Manasse di din cap). §i din negura din creeri, sedeslipeaii neted, 15murit, vedenil ingrozitoare. 0 stiamla Viena. Intr'o zi, sezdnd MO masa asta, am ve-zut-o cu ochil trezi, asa cum te v5s1 pe d-ta, amv5zut-o moarth, intins 5. pe pat intr'o odae de otel,am v5zut tot, a§ recunoaste mobila si slugile, §i lacap i ardeati doul lurridnZiri marl., i ea era paliddcu ochil stinsi i cu farmedu.1 el nestins invingiltorde moarte. Am tipat de spaimit si am siirit de pescaun ca sä m5 apropriii de pat. §i de cdte ori, cumdnie neputincioas5t in suflet, scàldat in suclori reel
de ate ori n'am veizut in viitor comoara meade sfintá frumusete necinstitii si mthijitä de imbr5.-tisäri streine Atunci simteam plesnese creerilsi pentru a nu inebuni, mi loveam cu amándolpumnil in cap, ca s6 me trezesc. Asa am dus'o
Lelia a dus-o i mai r. Am aice scrisorile el.(Arati un saltar)
MANASSE
Ti-a scris ? Era logodith i ti-a scris ?
FRUNZA
§i cul sä Ii scris ? Cine putea s'o priceapä maibine? Atata i rernAsese doar,, scrisul. §i'ml scria, infie-care zi. Nimeni nu'si poate inchipui cat a suferitcopila asta. §i din tot jarul suferintel tisniagltul desperat, cä mai usor ar muri, de cat sd serupà de la al ei.
ea.
stri-1
!
$i
www.dacoromanica.ro
MANASSE 169
MANASSE
Vezi? Vezi? Nu Ii-arn spus ? Un copil de ovreiiiare rildkini adinci. Poate al frang 5. furtuna, dar
smu1g5. cu rAdkinele . . . nici odatä.
FRUNZA
§i eI m indoiam. Dar o iubiam cu atrit mai mult,durerea el imi sfi§ia cu atdt mai mult inirna. Si a-tunci mA puneam jos la masa asta scriam ciasuriintregl, incordAndu'ml gAndul, cktlind pentru ea cu-vinte de inângaiere in sufletul mar lipsit singur demangiiiere, indemnemd-o s. se plece sorcii, sä cautenitare. j când isbutiam scrirt o scrisoare bunk
inchipuiam pe Lelia cum st i cite§te O. sesimte alinatk §i me lini§team i eii putin.
MANASSE
Asta al facut-o d-ta ? I-al scris sit le uite ? AIvözut singur csa nu merge 7
FRUNZA
Fire§te. Nu vroiarn doar s'o adimenesc, s'o fursie,§1.
MANASSE
Foarte, bine. In aiurarea d-tale, domnule FrunzA,ai judecat, foarte srmiitos. S'o fad §i acuma. I veispune singur c6. nu se poate, c e o nenorocire, ello fatii de ovreiii tot fatg de ovreiii remline. Undeeste?
FRUNzA
Acuma nu, domnule Manase, acuma nu.
MANASSE
De ce nu acuma ?
gel
sal
mi-o
www.dacoromanica.ro
170 RONETTI ROMAN
FRUNZA
Acuma Lelia e a mea pe veci.
MANASSE
Cum ? Ce ? Ti-al schimbat parerea ? Ce e acuma ?Fiind-ch a fugit ? 0 fath de ovreie care fuge de laparinti se face mai buna pentru d-ta ?
FRUNZA
Marul de aur de pe arborul vieçi mele mi-a ch-zut singur in sin, II tin cu toate puterile.
MANASSE
Un mhr senhtos nu cade singur de pe porn, acelce cade e verrnenos. intrat copilei un gand reuin suflet. Trebue scos, §i d-ta trebue sh ajutI.
FRUNZA
Ert, azi dimineata, a§1 fl facut-o, da. Nu §tiam cese va intempla. Umblarn ca scos din minti. Azi eracea din urmil zi. Ce puteam sit sper ? Nenorocireapentru amândol era sigura. Azi noapte, sora Inca. tin-gerul met' pazitor a veghiat lenge. mine. N'arn vorbitraid un cuvint: ce era sit vorbesc? Azi dimineata tn'arnimbrheat ca de nunta, vezi, ca la nunta mea. Mi separea firesc. Acuma nu pricep singur de ce. Apolm'am pus la masa asta §i am stat ceasuri Intregi CUcapul in mâni. §i furtunh imi vijia prin creerl. Tre-buia sa fac ceva, sh fug, srt me duc in lutne. Unde ?Ce'ml 'ma de lume ? §i de eine sa fug ? De mine?Cum fuge un om de sine ? Unde e locul undo inimanu sAngerti §i mintea nu aiureazh?
Dc odatrt n yezta Ititeun luminiq in mijloctilunel pitdur1 dese. E114 priinhvara, paserile cftrytati §iaerni era pi* de miiosde florl. Ear eh imi fAceam
I-a
www.dacoromanica.ro
11ANASSE 171
o coliba din crengi inflorite, i pe and impletiam,cánta i eit vesel ea -o pasere sloboda un cAnteestrein, necunoscut, neauzit, negrgit de dulce, i pl-durea toatI ciinta cu mine. Eram fericit. Si cum meuit, prtdurea se desface ca o poartii, si in privazul ver-de impodobit cu flori apare Lelia, Lelia mea, inve-MA in frumuse0 i ziinbind de fericire. Un sgo-mot la uo m superà, i intorcindu-mi capul, )40 inprivazuf uii pe aceeasi Lelia, cu acelasi zimbet pebuze. Am remas frrt suflare. M'am indoit de min-tile nide. Si and mi-a strigat': Sint liberri, sint ata" si-am strins'o in brate pe mireasa sufletululam inceput sl plang ca tin copil.
Acuma, domnule Manasse, Lelia e a mea,a mea, e viatil din viata mea, doar moartea sli nedesparteascti. De oameni nu mi-e fric5, de nimeni,nici de Orb* nici de d-ta.
MANASSE , 10 trece au amiindouii ummilbniiled3eecsita obraz barbk peptul i
La noi la Fraticeni trAeste unul Calman Zaraf.lui i-a fugit fatatot asasi m'am mirat cum den'a inebunit omul. (Wind din cal* Omul e tare. Iat6-mepe mine, n'am inebunit nici ell. i unde e Lea a-acuma ?
FRUNZX
E dincolo la sora mea.
MANASSE
AI putea s. facl un mare bine unui om
FRUNZX
Bucuros. Ve rog, domnule Manasse, spunett
MANASSE, Dand ctin cap
Pentru a'mi vedea singele mert imi trebue unmijlocitor.Te rog, Iii bunse pare cit estl om bun
mcii,
i numai
biltrin.
zi
www.dacoromanica.ro
172 RONE'll'I ROMAN
in felul d-talete rog, pe Lea sit inteleaggi crttot sint bunicul el, sint ont brttrin, n'am s'o mai duemult, vrol s'o mai ved odata. Sit nu'l tie ru§ine cubarba mea cca lungit ovreiasca. Am purtat-o cucinste barba asta toatit viaçapanrt astrtzl. Vrol s'omai viid odatil pe Lea, sa nu'ml dee cu piciorul.
FRuNzA
Cine ? Lelia ? Fereasca dumnezeit 1 Cell vine ingand domnule Manasse ?
MANASSE
Cum, cum ? E§11 sigur ? 0 sit vree s'a vie ? Sitvorbeascrt cu mine?
FRUNZA
Fire§te. A vorbit azi mult de d-ta §i cu multa dra-goste.
MANASSE
Lea a vorbit de mine ? Cu dragoste ? i o velllisa aice singurrt cu. mine? Singurrt?
FRUNZA
De ce nu?MANASSE
Asta e bine. 41 multumesc, domnule FrunzI. Astae bine. Trimite-rni-o. (FrunzA ese prin fund la stinga. Manassese uitA prin salon, se opreste inaintea Venerif, din cap si 'I intoarce spa-tele. Lelia Intel pe usa, pe care a esit FrunzA).
MANASSE
Lea !Te uitl in jos, nu indrilzne§ti a ridica pri-virea. Vino incoace copilit, vino la mine. Nu vrol
fac mustrrtri, nu. Al vorbit azi de mine cu dra-goste. Ti-e dor de nol. Tie trebue rntIntIere. Des-chide-ci inima, vorbe§te. Nol oamenil, cdti sintem,
fit-o
cui
saltII
www.dacoromanica.ro
MAN ASSE 173
prtcrauim. Gine e curat inaintea domnului ? Ai gresittu. Ti se va erta., se va uita. Dar spune, vor-
beste. (ilitandu-se la ea cu rani). Cat de alt-fel esti acuma,cat de schimbatä esti, copilit
LELIA
Ciasurile de suferinal coc pe om. In sase siipa-mani ert am trrtit ant Zi ca zi i ceas cu ceas am su-ferit si am gandit. Nu mai sint fetia sburdalnia,intr'adevrtr m'am schimbat. It väd in -ochl, buni-cule, c i-e mini de trupul meü slr.thit si de sulletulmert, care /i se pare raticit. Te rog, nu me' chinuiin zadar. si de via/a. mea.
MANASSE
Omul nu trrieste numai pentru sine. Datoria diii-
tâiiI a unui copil este s6 asculte de pitrin/l.
LELIA
Piirinçii s6 nu cearil ce nu se poatc. i ascultareaare margini.
MANASSE
Lea I i neascultarea are margini. Uncle te ?In ce casil esti ? 0 fatii in casa unul larbat strrtin IIn ce iume era sá intri? Cunosti tu lumea ceea, tuovreicil ? In lumea c'eca duhul uril se coboarit dincer i arde din prunant i scapiirrt din ochil oame-nilor. Ura nimicitoare, in contra men, in contra ta,in contra a tot ce e ovreiti. Ontoar5. un om, dadiispAsesti pgcatul, ti se iartA. Naste-te ovreiu, i dacrtal fi ingerul lui dumnezeu, nu, asta nu se iartii. Tunu stii. AI fost crescua in casil, prizia si feria desgge/ile otrrtvite ale uril. Tu nu stil cum dor. Darintreabh-na3 pe mine, cerceteaztt cenusa celor motif,citeste pe fa/a celor ii, i cand urn, yintul, pleactql
sill
si.
I
Fiei mill
www.dacoromanica.ro
174 RONETTI ROMAN
urecbia, ascultg. bine, §i vel auzi gemete de ovrel.Eit nu stall aice numal ca bunicul tga. Sint judeca-torul tga. Prin gura mea te chiama tot neamul Oilobidit, ici vorbesc in numele dumnezeului pgrintilorti de care vrel sa te lepezi.
LELIA
Ea nu me lepad de dumnezeul pArintilor mei.Un dumnezeil stapine§te §i un soare luce§te pestetoll oamenii, numal di fie-care spune el e dumne-zeul lui §i. soarele lui. Cerul ne trimete binele : Lu-mina §i roua §i ploaia roditoare. Ura nu vine dincer. Ura cre§te in inimi inguste departe de scare.Zeil sunt buni, oamenil sunt eel. Nol femeile, §i
mal ales nol femeile ovreice, trebue sa ducem solialubiril in lume, sg §tergem urmele blestemului ve-cilia care desparte pe oameni.
Cand eram copila, m6 lual pe genunchl. bunicule§i'ml spuned cuvinte intelepte, isvorate din adanculvrernurilor. Din gura d-tale, bunicule, am auzit, ciiori unde se adung dol oameni bunt dunmezea. estecu el §i'l binecuvanteazg, va fi §i cu noi amandol §i.ne va binecuvanta iubirea. Fil bun §i. bland cu mine§i. d-ta, bunicule.
M ANASSE
Bun §1 bland ! Iti par WI §i wud. Pasarick sr-manA cazuta din cuib. Crezi ca peste tot e a§a decald. Nu e cald. Lumea ceea a rece pentru tine.Fiindca s'a gasit unul care 441 vorbeasca dulce, AIuitat cg e§ti ovreica. Nu te uita la vorbg. Vorba eiubire, fapta e urg. Copila ratacita in bezna noptillVezl o licfirire §i crezi ca e vatra primitoare. Suntochl de lup lucind de liieomie dupg. prada. Ce crezica iubeqte el in tine? Mintea, ta cea limpede ? Ini-ma ta cea bung ovreiascii ? Nu 1
www.dacoromanica.ro
MANASSE 175
Esti frumoasa, Lea. Dumnezeti ti-a dat mostenirefrumusetea mamelor noastre strabune. Asa de fru-moase de mândre se plimbati reginele noastre pecoastele muntelul Zion. E§a frumoast, Lea, pricepc,astal! Vrea frumusetea ta, e lacom de carnea ta,de came ! pumnlY plait la InAltimea tAmplelor) Dou g. milde ant de carne ovreiaset si tot nu s'ati stturat IAti scuipat-o, aI ciilcat-o in picioare, ati svarlit-o laflare, ail ars-o pe rug si aü pironit-o pe cruce, ailchinuit-o in tot felul iadul pe pamant si tot nue deajuns ! Acurn incep s'o strice i cu struarilelor. Rupe-o de pe tine carnea asta infloritt, rupe,sluteste-te. (Lelia face o rniecare de groaza) Nu, copila dragt,am priatuit, dunmezeti s me ierte. Fil frumoastLea, infloreste, copi1I dragri, corn al inflorit pantacurna ; dar scapt-te, scapri-te. Veil Lea, cand zidu-rile cetiitil cildeati sub loviturile vrtjmase, mameovreice u pruncil lorvIn brace se svartiati in foc,immal sa scape de dusman. Tu o ai mai usor.Fleact de aice, vino eu mine, vino, scapli-te
LELIA
Mandre si curate ail fost mamele cele ovreice. Cuo mare iubire in suflet, ati intrat mai bine de vilin fltictrl, de cat sa duct o viatit Injosita prin silt siminciunk Binecuvantatt este amintirea lor si mie'mlsunt stinte. Cgcl i eti Jngrozilli de injosire, silt siminciunk era A. ale* moartea drept selipare. §idacil am fost mai foricitt de cat ele, i daet mi-aremas o poarta deschist in spre viata hottrarearim mi-a fost usoart. Nimeni nu rupe lesne tainica
sfanta leglitura de ascultare i supunere ce'l tinestrans lipit de-al siti i mal putM femeea. Darcerul care mi-a eadit a tot,puternica iubire In su,-
flet, i a tarul voce rtsuna in pieptul fle-crirul
41
(Ridicd
§i
www.dacoromanica.ro
176 RONETTI ROMAN
cerul a vorbit si in sanul meg : Asculta-te pe tineacolo'l mantuirea" .
MANASSE
Cerul? Ast-fel nu vorbeste cerul. (0 apued de brat si-cptrage inaintea statuel Venern Uita-te incoace, ia uita te. Erlmi-ar ii fost rusine de batranerea mea si de tine-.rerea ta arat. Acuma uita-te. Iata de undevine vocea care ri-a vorbit. Asta e icoana lumil incare vrel sà intri. Desfranare goall, viarti de trup farasuflet. Barbatul inebuneste, and nu poate avea ofemee ; i femeea cand 'I vine ferbinreala lasa pea O. pe mama i pe tot ce e scump i pe tot ce esfant, i alearga dupa barbat. Tapl i capre ! Fugidin lumea asta cat mai este vreme. Intoaree-te ina-pol. Cad* dad' ne parasesti pe nol, ori unde te veiduce, si orl unde vel fi, blestemul parasiril irl va ur-man paii. Te vor ocoli al tat i vor fugi de tine atlui. Hula i disprer de o parte, ura sit batjocura dealta. Viara nu e o petrecere. Vin eiasuri grele.Moartea bate la usa i desperarea la inima.vel pune capul obosit, copila ? La eine vel gasi Li)simpre ealda? Genii va trimite mangeterela oameni vel intinde privirea in zadar, Vel ratacistreina, parasita, Tel muri in jale i disperarenicI dincolo nu vel gasi pace.
LELIA
Port pacea Inca in mine, n'o caut in afara. Lutneamea. nit o las, in alta nu intru. Stall la rnarginea adoue lumi si le unese In iubire. De la cer nu cernimiea cé nu'mi va da singur in liarul lui. Pesteoameni vol revarsa ea raze de fericire, cat vol Iifericitil. i dacä mi-e scris in cartea vieril i daca emenit de soarta, ca nenorocirea sä fie tovarasa zi-.
sa ri-o
Lindell
null si
si
www.dacoromanica.ro
MANASSE inlelor mele, chinul mert me va invata s. pricep maibine durerea altora i vol fi cu atat mai smeritii, maibuna, mai induratoare. D-tale '11 fac reit bunicule,
te iubesc cu atat mai mult. i daca inbireasi durerea d-tale nu'ml pot indupleca gandul, ni-meni i nimica nu'l mai vor schimba. In zadar stintstaruinti i rugaminte. Din calea mea elt nu me abat.(IntrA din dreapta Nisim. Ester, Roza si Sot.; din fund Fruna, Lazar qi Natalia)..
MANASSE
Perduta Perduta ! 0 ! Vol merge pe niormantidSarel, me vol pune en fruntea la pamant,striga : Sara, Sara! Lea, copila noastrg, e perdutipentru not. Perduta pe lumea asta, perduta pe lu-mea n'oi mai vedea-o cat tine viata
amandol nu vorn mai vedea-o cat sine moartea..Perduta, perduta !
ESTER
Si ce crezi, ca de hatarul socril imi vol nenorociea copila? Para cine'l mai mult de villa decal d-ta.Act vorbit in toate colturile, d-ta cu Nisim, v'ati inte-les in dosul rneIi. Acuma vedeti ? EC nu v'am spus-o.indata? Un negustor de scrumbil II trebuia Leliel ?
MANASSE) intoreindu-se l zArind pe
Nisim ! Vino Incoace ! Am incercat cu vorba, vorbae degiaba. D-ta esti tata. Legea puterea inmina. Ratacita asta e minora. Nimeni n'are drep-tul iee cu de-a sila. Intrebuinteaza putereape care ti-o dil legea i du-o unde-va in lume.
ESTER
Cum? SI mi-o ducti pe Lelia cu jandarmi pe strada?Asta mi-a mai lipsit 1
1
§i vot
cea-l'alta. Ei§i
Nisirn,
stil,
al 11-o
www.dacoromanica.ro
178 RONETTI ROMAN
MANASSE
Nisim ! EU ill vorbese tie. Itespunde.
NISIM
Ce pot s6 fac, tath ?
MANASSE
Cum ? Intrebi ? Datoria de tath, asta sg. pop fact
NISIM
E greti. Te rog, tath.
MANASSE
_Me rogi, me rogi, ce me rogi?
NISIM
Sunt lucruri, earl trebue luate altfel. *i Lelia vapricepe. Nu merge cum vrea omul. Trebue alte mij-loace. Nu mai e azi ca mal nainte. In vremea d-taleera alt-fel, in vremea noastr ti. e altfel...
MANASSE
Vremea MI dumnezeii nu s'a schimbat, nici uraoamenilor in contra noastrà nu s'a schimbat. Darved di a s'a schimbat ceva. Nisim, uith-te in ochiimei : spune'ml drept in faca lui dumnezeil : Tu dalconsiintimintul tea ?
Eti ?
Tu! Tu !
NISIM
MANASSE
NISIM
Nu. Nu dad. Trebue s6 vedem.
www.dacoromanica.ro
MANASSE 179
ESTER
Nisim, nu te mai inte1eg. ram avut de ajuns azi?Ce mai vrei
NISIM
Inteiege, Ester, n'am venit pentru asta. Deocam-data et nu daii nimic.
MANASSE
Deocamdaa, deocamdat6, OA. and deocamdaa?Ha! 0 piedia in cale ! Un tat6 care traie§te preamult ! Si dupe aceea? Si dui-A aceea?
Te rog, tat6.NISIM
LELIA
Te rog, bunicule.
MANASSE, (Apucindu'l de brat pe Nistra)
Mie spul adev6ru1, Nisim, adeverul, auzi,adeveru11 Adevërul, Adeverul, adev6rul, Nisim. Jurä 1Jurä ! Jurg. inaintea liii Dumnezeu, jur6 !
NISIM
jur, s6. jur, nu pot s5.'mi bmor copila.
MANASSE
Nu pop' ? Nu pop? Si pe mine poP ? Pe mine..(Se face vindt pe obraz si se dada. Sor sare si'l spuc . in bate. Roza apro-pie un fotoliu. Bat-befit ajutd. Manasse e agezat in fotoliu).
ROZA
Ap.! Aduceti ap6 ! Ajutati-m6. Desfaceti peptul.Care ajutd.
Tremur, nu pot.ROZA
Rupe, daa nu pop, rupe.
SI
4012,
st'mi
repode
www.dacoromanica.ro
480 RONE6r11 ROMAN., -
ESTER
Tat li sOcrule, te rog, destul, int speANISIM
Tatä !
Bunicule !
Bunientc 1
MANASSE., Intinde bratul drepiotzt
ROZA, (Care a tinut braid stingmina pe
LELIA, Deoparte+
Stins.
LAZAR, De alti parte.
race a miscare respingAtoare. Brajul each}ctapu1 se lasA pe piept.
ou mana pe puls,soptestn
11 lasAInset)
incet jos, puno-iniraa, si
*OR, UrIA p1Angitni.
Mort 1 b6trinul, e Inort I (A1eArth prin todae cu mania in pAr).
Niel' nu §tiff eine a murit, nu tioti eine a murit 1Nnmai cil l'am cunoscut, numat eft ram cunoscut I(Se 'puma intr'un co4 se clittini si plinge tilldusit).
FRUNdUn larbat intreg s'a savar§it.. Steteá cu amthi-
douj picioarele pe pAmint §i capul lul ajungea panlin cer. Lam fticut reit §i nu m'a iubit, dar aminfirealul o vol pastra in cinste.
rezemat de peretele drept, pioioarele I sunt incovoiate, lacrinaNIS IM ) tAcute i curf pe obraz.
Copil, Often scump fericirea voastra,FRUNZA
Va trebui sii fie cu eft mal mare.
Sitfr§it
' -
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro