Cele patru temperamente - Libris.ro
Transcript of Cele patru temperamente - Libris.ro
Rudolf Stein&
Cele patrutemperamente
Despre temperarnentele omeneqti
Ticaduc "r"
O"
Adiana Onofrei qi Sorin R. Jigireanu
X,gW**&TRTADI
CELE PATRU TEMPERAMENTEoMENE$Tr
Berlin,martie 1909
in toate domeniile vielii spirituale a omeniriis-a afrrmat adesea pdrerea indreptStritd, dupl, care
aici, in sAnul vieyri fiztce, enigma cea mai mare o
constituie omul insuqi. $i putem spune ctr o mare
parte a activitdtrii gtiinlifice, a reflecliilor noastre, a
g|ndftit noastre este consacrate dezlegtrrri acestet
entgrne, cunoaqterii esentrei naturtt umane. Atdtgtiinl ele natur ri, cAt qi qtiinl a sptituali incear cd, dinsensuri dif.erite, si dezlege marea enigm6" cuprinsiin cuvAntul ,,OM". Cercetarea desfiguratl de
naturalist incearcd, ?n fapt, si-qi atingi scopul final,alcdtuindun tablou al diverselor procese qi fenomene
ale nattrii, pentru a infelege legtle naturii. $tiinga5
RUDOLF STEINER
spiritualS cautd qi cerceteazd izvoarele existenqeipentru a infelege, a dezlega misterul existenfei
Si finalitdEii fiintrei omeneqti. Dacd admrtem fdrd,
nici o indoiall cd,in general, cea mai mare enigmdpentru om este ?nsugi omul, atunci vedem cumr?nviaEd, aceastd constatare poate fi aprofundatd, dacd
finem seama de ceea ce vieEuiegte fi.ecarc dintre noiin momentul ?n care se intAlnegte cu un aIt om; inrealitate, fiecare om este o enigmi penffu celalaltca gi pentru sine insuqi, datodtd, natuii qi esenEei
sale deosebite. De obicei, cind se vorbegte despreaceastd enigmi se are in vederc omul in general,flrd, si se facd o deosebire inlre un individ gi altul;gi, desigur, apar o sede inteagd, de probleme cAndvrem si cunoa$tem esenfa fiinEei omeneqti ingenenl. Astizi insi nu ne vom ocupa de enigmelegenercle ale existengei, ct de enigma nu mai puttntmportantdrcea pe care ne-o pune fiecare om atuncicind il intillnim.Cilt de infinit se deosebesc semeniinogtri, inlduntrtcul lor individual cel mai profundl
Cdnd examrnlm viaga omeneasci, va trebuisi fim atentt in mod deosebit la entgma pe careo constituie frecarc om in pate deoarece, in viaEa
socialS, nporturile noastre f.a1d, de oameni trebuieA
CELE PAIRU TEMPERAMENTE
si depindi nu numai deinqelegerca noasttd, ci qi de
sensibilitatea, de sentimentele cu carc ne aproprem
de omul care ne intimptnd, zrlmc Ai cu care avem
mereu ceva de rczolvat. Cdt de grev este si vedem
limpede dif.erttele latwi ale oamenilor pe care iiintAlnim gi cAte lucruri nu depind inviagd de aceastd
cunoa$tere! Numai fteptat ne prtem apropia de
dezlegatea enigmet omului, cu totul indltduald,enigma pe carc ne-o aduce fi,ecarc om in patte,
deoarece existi un mate spaliu intermediar inftenatura omeneasci in general qr natura pafiiculard,
dif.entd, a fi,ecdrui om pe care iI intilnim.
$tiinla spiritualS sau antroposofia, cum ne-am
obiqnuit si o numim, va avea o misiune aparte inelucidarea acestei eni,gme individuale a fiinget ome-
neqti. Ea nuse va limita si dezlege enigma umanAingenenl;eatreburesdfi,eo cunoa;tere care si se reverse
nemijlocit in viala noastri rmediatd, cottdran5,, intoate impresiile qi sentimentele noastre. $i fiindcisentimentele gi impresiile noastre capdtl cea mai
frumoasi dezvoltare in cadrul comportam entuluifagd de semeni, qi cunoaqterea dobdnditl, dingtiinla spirituali ?qi va atdta rcadele in ?ngelegerea
semenului nostru cu ajutotul acestei qtiinle. "
RUDOLF STEINER
Cind in vtaEa noastri obiqnuiti ne intdlnimcu un om, atunci, in sensul gtiinlei sprrrtuale, aI
antroposofiei, si nu uitdm niciodati cd ceea ce
putempercepe exterior din om nu este decitoparte,una din pfugile constitrltive ale fiingei omenegti.Fireqte, o concepfie materialisti ia drept om intregceea ce ne este dat de cdtre aceasti percepfieextenoard gi de intrelegerca inerentd acesteta. $tiintraspirituali insi ne arate cd omul este o fiingi foarte,foarte complicatS. $i adesea, cind ne adincim inaceastd structor; complicati a fiinEei omenesti,vom ajunge sI vedem in adevdrata lumtnd, gi omulsingulag cu particularitdgile sale. $tiinla spiritualdne indreaptd atenlta citre simburele cel mai intimal fiinEei omului; ceea ce vedem din ea cu ochii qi
atrngem cu miinile nu este decit expresia cea maiexterioard, inveli;ul ei exterior. $i, prin f.aptul ciam inEeles natura intenoard spirituali a omului,putem nlddjdui sd ingelegem gi componentele sale
exterioarc,
Pe mdsurd ce inaintdm in aceastd cercetareprivitoare la om, constatlm cd in imensul spafiudintre ceea ce este natura generald omeneasci gi
ceea ce ne ?ntdmptna cu totul diferit, particulag?n
B
CELE PATRU TEMPERAMENTE
fr,ecare om, se cuprind multe trdsdturr comune unorgtrpe intregi de oameni. Printre aceste insugiriasemdndtoare se numdri Ei cele care vor constituiobiectul expunerti noastre de astdzi qi pe care, inmod obign uit, Ie numtm temp eramente,
E destul sI rostim cuvdntul temperament pentruavedea ci existi tot atdtea entgme ciEt oameni sunt.
tn cadrul tipurilor fund.amentale, al colorituluifundamental, avem o vaietate gi o diferengiere atdt
d e pronun \ati intr e oam eni incdt putem spune, fdris5 greqim, cd enigma propnu-zisi a existenlei se
exprtmd in dispozitrllle fundamentale particularc ale
fiintrei umanerin ceea ce se numeqte temperament,
Acest colorit fundamental al omului incepe sijoace un rol de indatd ce enigmele intervin in modnemijlocit in practica vieEli cwente. Atunci cdnd
avem in fa\a noastrd un om, simgim cum ceva dinaceaste dispoziqie fundamentaltr a sa vine citrenoi. R5mine deci speranta ci qtiintra spiritual5ne poate da datele necesare qi in privinla naturiitemperamentelor. $i chiar dacd trebuie si admitemcd temperamentele izvordsc din fiinga intenoard,ele se exprtmd totuqi in ceea ce ne aparc vizrbll,inmod exterior, din om. Enigma umand nu poate fi