Post on 26-Oct-2015
Lucrare de laborator nr. 1
Tema: DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR FIZICO-CHIMICE ALE
FIBRELOR
Sopul lucrării: studierea proprietăților fizico-chimice ale fibrelor.
Generalități. Calitatea fibrelor și țesăturilor se determină prin metode organoleptice și fizico-
chimice. Prin metode organoleptice se studiază aspectul exterior,culoare,prezența defecdtelor și
alți indici. Metodele fizico-chimice studiază tipul materie prime prin ardere, microscopie și
arderea lor la acțiunea reagenților chimici.
Lucrarea 1. Determinarea naturii fibrelor textile prin ardere.
Materiale și reactive: fibre, fire,țesături,spirtiere,pensete,foi de carton, clei.
Modul de lucru.
Luăm cîteva fibre și le torsionăm într-un fir,care cu ajutorul pensetei îl
introducem în flacăra spirtierei. Facem observări asupra caracterului flăcării.
Rezultatele observațiilor le notăm în tabelul 3, comparînd comportarea fibrelor la
acțiunea temperaturii înalte (tabelul 2), la arderea și în afara flăcării, caracterul
cenușii , mirosul produselor arse.
Tabelul 2
Tipul de fibre Comportarea fibrelor la introducerea în
flacără și în afara ei
Culoarea flăcării mirosul specific
Tipul de rămășițe (cenușă,scrum,
abulatoare)1 2 3 4
Fibre vegetale(bumbac,in,cînepă)
Ard repede Galbenă,hîrtie arsă Cenușă sură
Fibre artificialea) Viscoză-cuprob)Acetat,triacetat
Ard repedeArd încet topindu-se
Galbenă hîrtie arsăGalbenă,acid acetic
Cenusă surăAbulatoare tari de culoare neagră
1 2 3 4Fibre albuminice(lînă, mătasa naturală) Ard încet cu izbucniri Galbenă, corn ars Abulatoare fragile la capătul
firelorFibre poliamidice(capron,anid)
Se topesc, ard repede cu izbucniri formînd fum alb, în stare topită se întinde în fire.
Galbenă respingător, pătrunzător
Abulatoare tari
Fibre nitron Se topesc și arde, degajînd fum negru
Fără miros caracte-ristic
Abulatoare tari de formă neregulată
Fibre poliesterice Se topesc și ard cu izbucniri formînd un fum alb. În stare topită formează fire.
_„_Rămășițe topite tari de formă neregulată
Tabelul 3
Nr.d/o
Comportarea la ardere
Culoare flăcării Mirosul Tipul de rămășițe
Denumirea fibrelor
1 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenusă sură Bumbac
2 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenușă sură Cînepă
3 Arde încet cu izbucniri
Galbenă Păr pîrlit Abulatori fragili Lînă
4 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenusă sură Viscoza
5 Arde repede, cu izbucniri
formînd fum albGalbenă Respingător Abulatori tari Capron
6 Arde încet topindu-se
Galbenă Acid acetic Abulatori tari Acetat
Lucrarea 2: Determinarea naturii fibrelor prin microscopie
Materiale și reactive: microscoape , foarfece, beghete din sticlă,
apă distilată sau glicerină, lamele din sticlă, clei.
Modul de lucru.
Studierea microstructurii fibrelor trebuie începută prin studierea
fibrelor de capron și lavsan. Avînd o stuctură simplă, sub microscop
acestea par asemănătoare . Aceasta permite de a însuși mai ușor regulile
de exploatare a micoscopului, micșorează timpul studierii fibrelor cu o
structură mai complicată.
La început cercetăm imaginile fibrelor și fibrele în secțiune transversală pregătite din timp ,
iar cele în sectiune longitudinală pregătite de sine stătător. Cercetăm secțiunea transversală
determinăm structura și dimensiunile. Cercetînd secțiunea longitudinală, atragem atenția la
forma fibrelor (drepte, odulte, răsucite); caracterul suprafeței (neted , solzos ), existența și
dimensiunile lumenului.
Desenăm microstructura fibrelor cercetate și dăm caracteristica proprietăților ce le
deosebesc în secțiune transversala și longitudinală.
Fibra de bumbac - este unicelulară fiind constituit in
macromolecule celulozice orientate paralel cu axa fibrei.
Aceasta este alcătuită din cuticula , peretele celulozic și
lumenul. La microscom aceasta este de forma unei benzi
răsucite cu elementele structurale vizibile . În secțiunea trans-
versală , fibra are formă de oval lungit, îndoit sau curbat. Aceasta este de culoare alb-gălbuie,
finețea de 20-30 de micromi. Ea prezintă suplețe și elasticitate bună.
Fibra de in - are structură policelulară. Celula de
in are formă cilindrică, este transparentă, prezintă
pereți celulozici groși și un lumen îngust, întrerupt de
striații transversale de forma x. Capetele fibrei sunt
ascuțite. Inul este mai puțin elastic decît bumbacul ,
fiind utilizat pentru obținerea țesăturilor de vara.
Fibra de lînă - fibra de lînă prezintă trei straturi stratul
cuticular, stratul cortical și stratul medular. Calitatea lînii se
apreciază după finețe, lungime , culoare , luciu și ondulațiile
fibrei. Lungimea fibrei este de la 3-40 kgf/mm2. culoare depinde
da rasă de la alb la negru, iar luciul este argintiu. Lîna are suplețe
deosebită,capacitatea de izolare termică, elasticitate mare și
putere absorbantă. Din lîmă se obține un sortiment variat de
țesîturi, tricoturi,covoare , pîsle etc.
Fibra de mătase - produsul grandular al viermelor de mătase – este
filamentară și se obține prin tragerea de pe gogoși. La microscop aceasta
are formă cilindrică, constituită din două filamente de fibroină, unită din
loc în loc de sericină, care este o substanță de culoare galbenă –verzuie
care conferă fibrelor asprime și rigiditate.matasa este cea mai lucioasă
fibra naturală, are masa specifică de 1,36g/cm3, caracterizîndu-se prin
mare putere de absorbție. La lumină se îngalbenește și își pierde dib rezistență. Este conductoare
de căldură și electricitate.
Lucrarea 3. Determinarea naturii fibrelor prin metode chimice
Materiale și reactive: eprubete,hidrat de sodiu 25%,acid neorganic diluat, acid neorganic
concentrat,spirtiere,clește,clei.
Modul de lucru.
La tratarea fibrelor cu reactive chimice, obținem reacții caracteristice (umflarea, contractarea,
vopsire etc.), ce conferă posibilitatea de a deosebi firele una de alta. Pentru cercetare,fibrele se
fixează pe lamela din sticla microscopului, unde se fac observații asupra schimbarilor petrecute
în urma acțiunii reactivului și a temperaturii. Comportarea diferitelor tipuri de fibre la acțiunea
agenților chimici și temperaturii este prezentată în tabelul 4.
Tabelul 4
Tipul de fibre
3-5%hidratat de sodiu
25%hidrat de sodiu
Acid neorganic
diluat
Acid neorganic concentrat
Bumbac,In,Cînepă
La T -20 0C fără schimbări, iar la fier-bere se petrece oxid-area celuozei, rezis-tența fibrei scade
Se umflă, iar la acțiunea îndelungată se distruge
Se distruge Se distruge
Lînă, mătase naturală Se descompune la
fierbereSe distruge Fără
schimbări
Se distruge( în acid azotic se umflă vopsindu-se în culoarea galbenă).
Viscoză Fără schimbări Se umflă puternic, pierde rezistența
Se distruge Se distruge
Acetat, triacetat, cupron
Fără schimbăriAre loc reacția de săponificare, se distruge
Se distruge Se distuge
Capron, anid Fără schimbări,rezistența la T-80-100 0C
Rezistența la -80-100 0C
Rezistentă Se descompune în 3-5 minute
LavsanNu rezistă la fierbere
La T 18-20 0C re-zistent, la T 100 0C –se descompune
RezistentNu rezistă la fierbere
Nitron Rezistent, la fierbere se colorează în cărămiziu
Se descompune la fierbere Rezitent Rezistent
Tabelul 5
Tipul de fibră
Reactivul chimicCondițiile de experiență
(timpul, temperatura)
Caracterul reacțieiUmflarea,
contractare, torsionare
Dizolvare Culoarea
LînaHidrat de sodiu – –Acid neorganic concentrat
– –
Bumbac Hidrat de sodiu 100 0C –Acid neorganic – –
Mătase naturală
Hidrat de sodiu 100 0C –Acid neorganic concentrat
– –
Acid azotic – GalbenăViscoză 25%hidrat de sodiu – –
Acid neorganic – –Cînepă Hidrat de sodiu 100 0C –
Acid neorganic – –Capron Acid neorganic
concentrat>100 0C, timp
de 3-5 min. –
Concluzie:
În urma efectuării lucrării de laborator am determinat și analizat proprietățile fizico-chimice
ale unor țesături și fibre textile. După determinarea acestor proprietăți am observat comportarea
diferitelor tipuri de fibră la introducerea în flacăra spirtierei , cît și la tratarea acestora cu reactive
chimice, comporatrea lor fiind diferită și variind de la un tip de fibră la alta, fiecărei fibre
atribuindu-se trasături specifice.