Lucrare de laborator nr. 1

Tema: DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR FIZICO-CHIMICE ALE

FIBRELOR

Sopul lucrării: studierea proprietăților fizico-chimice ale fibrelor.

Generalități. Calitatea fibrelor și țesăturilor se determină prin metode organoleptice și fizico-

chimice. Prin metode organoleptice se studiază aspectul exterior,culoare,prezența defecdtelor și

alți indici. Metodele fizico-chimice studiază tipul materie prime prin ardere, microscopie și

arderea lor la acțiunea reagenților chimici.

Lucrarea 1. Determinarea naturii fibrelor textile prin ardere.

Materiale și reactive: fibre, fire,țesături,spirtiere,pensete,foi de carton, clei.

Modul de lucru.

Luăm cîteva fibre și le torsionăm într-un fir,care cu ajutorul pensetei îl

introducem în flacăra spirtierei. Facem observări asupra caracterului flăcării.

Rezultatele observațiilor le notăm în tabelul 3, comparînd comportarea fibrelor la

acțiunea temperaturii înalte (tabelul 2), la arderea și în afara flăcării, caracterul

cenușii , mirosul produselor arse.

Tabelul 2

Tipul de fibre Comportarea fibrelor la introducerea în

flacără și în afara ei

Culoarea flăcării mirosul specific

Tipul de rămășițe (cenușă,scrum,

abulatoare)1 2 3 4

Fibre vegetale(bumbac,in,cînepă)

Ard repede Galbenă,hîrtie arsă Cenușă sură

Fibre artificialea) Viscoză-cuprob)Acetat,triacetat

Ard repedeArd încet topindu-se

Galbenă hîrtie arsăGalbenă,acid acetic

Cenusă surăAbulatoare tari de culoare neagră

1 2 3 4Fibre albuminice(lînă, mătasa naturală) Ard încet cu izbucniri Galbenă, corn ars Abulatoare fragile la capătul

firelorFibre poliamidice(capron,anid)

Se topesc, ard repede cu izbucniri formînd fum alb, în stare topită se întinde în fire.

Galbenă respingător, pătrunzător

Abulatoare tari

Fibre nitron Se topesc și arde, degajînd fum negru

Fără miros caracte-ristic

Abulatoare tari de formă neregulată

Fibre poliesterice Se topesc și ard cu izbucniri formînd un fum alb. În stare topită formează fire.

_„_Rămășițe topite tari de formă neregulată

Tabelul 3

Nr.d/o

Comportarea la ardere

Culoare flăcării Mirosul Tipul de rămășițe

Denumirea fibrelor

1 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenusă sură Bumbac

2 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenușă sură Cînepă

3 Arde încet cu izbucniri

Galbenă Păr pîrlit Abulatori fragili Lînă

4 Arde repede Galbenă Hîrtie arsă Cenusă sură Viscoza

5 Arde repede, cu izbucniri

formînd fum albGalbenă Respingător Abulatori tari Capron

6 Arde încet topindu-se

Galbenă Acid acetic Abulatori tari Acetat

Lucrarea 2: Determinarea naturii fibrelor prin microscopie

Materiale și reactive: microscoape , foarfece, beghete din sticlă,

apă distilată sau glicerină, lamele din sticlă, clei.

Modul de lucru.

Studierea microstructurii fibrelor trebuie începută prin studierea

fibrelor de capron și lavsan. Avînd o stuctură simplă, sub microscop

acestea par asemănătoare . Aceasta permite de a însuși mai ușor regulile

de exploatare a micoscopului, micșorează timpul studierii fibrelor cu o

structură mai complicată.

La început cercetăm imaginile fibrelor și fibrele în secțiune transversală pregătite din timp ,

iar cele în sectiune longitudinală pregătite de sine stătător. Cercetăm secțiunea transversală

determinăm structura și dimensiunile. Cercetînd secțiunea longitudinală, atragem atenția la

forma fibrelor (drepte, odulte, răsucite); caracterul suprafeței (neted , solzos ), existența și

dimensiunile lumenului.

Desenăm microstructura fibrelor cercetate și dăm caracteristica proprietăților ce le

deosebesc în secțiune transversala și longitudinală.

Fibra de bumbac - este unicelulară fiind constituit in

macromolecule celulozice orientate paralel cu axa fibrei.

Aceasta este alcătuită din cuticula , peretele celulozic și

lumenul. La microscom aceasta este de forma unei benzi

răsucite cu elementele structurale vizibile . În secțiunea trans-

versală , fibra are formă de oval lungit, îndoit sau curbat. Aceasta este de culoare alb-gălbuie,

finețea de 20-30 de micromi. Ea prezintă suplețe și elasticitate bună.

Fibra de in - are structură policelulară. Celula de

in are formă cilindrică, este transparentă, prezintă

pereți celulozici groși și un lumen îngust, întrerupt de

striații transversale de forma x. Capetele fibrei sunt

ascuțite. Inul este mai puțin elastic decît bumbacul ,

fiind utilizat pentru obținerea țesăturilor de vara.

Fibra de lînă - fibra de lînă prezintă trei straturi stratul

cuticular, stratul cortical și stratul medular. Calitatea lînii se

apreciază după finețe, lungime , culoare , luciu și ondulațiile

fibrei. Lungimea fibrei este de la 3-40 kgf/mm2. culoare depinde

da rasă de la alb la negru, iar luciul este argintiu. Lîna are suplețe

deosebită,capacitatea de izolare termică, elasticitate mare și

putere absorbantă. Din lîmă se obține un sortiment variat de

țesîturi, tricoturi,covoare , pîsle etc.

Fibra de mătase - produsul grandular al viermelor de mătase – este

filamentară și se obține prin tragerea de pe gogoși. La microscop aceasta

are formă cilindrică, constituită din două filamente de fibroină, unită din

loc în loc de sericină, care este o substanță de culoare galbenă –verzuie

care conferă fibrelor asprime și rigiditate.matasa este cea mai lucioasă

fibra naturală, are masa specifică de 1,36g/cm3, caracterizîndu-se prin

mare putere de absorbție. La lumină se îngalbenește și își pierde dib rezistență. Este conductoare

de căldură și electricitate.

Lucrarea 3. Determinarea naturii fibrelor prin metode chimice

Materiale și reactive: eprubete,hidrat de sodiu 25%,acid neorganic diluat, acid neorganic

concentrat,spirtiere,clește,clei.

Modul de lucru.

La tratarea fibrelor cu reactive chimice, obținem reacții caracteristice (umflarea, contractarea,

vopsire etc.), ce conferă posibilitatea de a deosebi firele una de alta. Pentru cercetare,fibrele se

fixează pe lamela din sticla microscopului, unde se fac observații asupra schimbarilor petrecute

în urma acțiunii reactivului și a temperaturii. Comportarea diferitelor tipuri de fibre la acțiunea

agenților chimici și temperaturii este prezentată în tabelul 4.

Tabelul 4

Tipul de fibre

3-5%hidratat de sodiu

25%hidrat de sodiu

Acid neorganic

diluat

Acid neorganic concentrat

Bumbac,In,Cînepă

La T -20 0C fără schimbări, iar la fier-bere se petrece oxid-area celuozei, rezis-tența fibrei scade

Se umflă, iar la acțiunea îndelungată se distruge

Se distruge Se distruge

Lînă, mătase naturală Se descompune la

fierbereSe distruge Fără

schimbări

Se distruge( în acid azotic se umflă vopsindu-se în culoarea galbenă).

Viscoză Fără schimbări Se umflă puternic, pierde rezistența

Se distruge Se distruge

Acetat, triacetat, cupron

Fără schimbăriAre loc reacția de săponificare, se distruge

Se distruge Se distuge

Capron, anid Fără schimbări,rezistența la T-80-100 0C

Rezistența la -80-100 0C

Rezistentă Se descompune în 3-5 minute

LavsanNu rezistă la fierbere

La T 18-20 0C re-zistent, la T 100 0C –se descompune

RezistentNu rezistă la fierbere

Nitron Rezistent, la fierbere se colorează în cărămiziu

Se descompune la fierbere Rezitent Rezistent

Tabelul 5

Tipul de fibră

Reactivul chimicCondițiile de experiență

(timpul, temperatura)

Caracterul reacțieiUmflarea,

contractare, torsionare

Dizolvare Culoarea

LînaHidrat de sodiu – –Acid neorganic concentrat

– –

Bumbac Hidrat de sodiu 100 0C –Acid neorganic – –

Mătase naturală

Hidrat de sodiu 100 0C –Acid neorganic concentrat

– –

Acid azotic – GalbenăViscoză 25%hidrat de sodiu – –

Acid neorganic – –Cînepă Hidrat de sodiu 100 0C –

Acid neorganic – –Capron Acid neorganic

concentrat>100 0C, timp

de 3-5 min. –

Concluzie:

În urma efectuării lucrării de laborator am determinat și analizat proprietățile fizico-chimice

ale unor țesături și fibre textile. După determinarea acestor proprietăți am observat comportarea

diferitelor tipuri de fibră la introducerea în flacăra spirtierei , cît și la tratarea acestora cu reactive

chimice, comporatrea lor fiind diferită și variind de la un tip de fibră la alta, fiecărei fibre

atribuindu-se trasături specifice.