Post on 04-Jun-2018
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
1/108
ORTOPEDIE -
TRAUMATOLOGIESEF DE LUCRARI
DR. UNGURIANU SORIN
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
2/108
ORTOPEDIA SE OCUPA DE CORECTIA SI
TRATAREA AFECTIUNILOR CE APAR LA
NIVELUL SCHELETULUI
ORTO = DREPT
PEDOS = PICIOR
TRAUMATOLOGIA SE OCUPA DE EFECTELEAGRESIUNILOR AGENTILOR TRAUMATICIDIRECTI SI INDIRECTI LA NIVELULULSCHELETULUI OSOS
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
3/108
TRAUMATOLOGIA
FRACTURI GENERALITATI, ENTORSE, TRAUMATISME TENDOANE SI
TRAUMATISME MUSCULARE LUXATII FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR SI A
CENTURII SCAPULARE FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE SI A
CENTURII PELVINE POLITRAUMATISMELE PROTEZAREA MEMBRELOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
4/108
ORTOPEDIA
DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE OSTEODISTROFII: OSTEONECROZE,
OSTEOCONDROZE;
OSTEOPOROZA, OSTEOLIZA,OSTEOMALACIA ARTROZELE INFECTIILE OSOASE TUMORILE OSOASE LUXATII CONGENITALE, MANIFESTARI
OSOASE DIN COLAGENOZE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
5/108
FRACTURI DEFINITIE
Fracturao solutie de continuitatela nivelul osului, produsa in urmaunui traumatism de o oarecare
violenta; uneori, fractura se producein urma unui traumatism de maimica importanta, care actioneaza
asupra unui os fragilizat printr-osuferinta anterioara (osteoporoza,tumoare osoasa, osteita etc.).
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
6/108
fracturi
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
7/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
8/108
ETIOLOGIE
Frecventa.Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10% dintotalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat
luxatiile. Aceasta frecventa creste in mod deosebit incazuri de catastrofe, accidente de circulatie.
Varsta: frecventa cea mai mare se situeaza intre 20
40 de ani.La copii frecventa lor este mai mica, daca le raportam lanumarul mare de traumatisme pe care acestia le sufera.Aceasta se explica prin elasticitatea mai mare a oaselor,prin greutatea mai mica a corpului si prin masa muscularamai redusa. In schimb decolarea epifizara este mai
obisnuita.La batrani, fractura se produce si dupa un traumatism maiputin violent, din cauza fragilitatii particulare a osului prinosteoporoza.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
9/108
MECANISME DE PRODUCERE
DIFERA IN FUNCTIE DE STRUCTURA OSULUI: OS SANATOS OS BOLNAV: - OSTEOPOROZA
- METASTAZA OSOASA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
10/108
MECANISME DE PRODUCERE
directe si indirecte
1.Fracturile directe.Fractura se produce lanivelul la careactioneaza forta
reprezentata prinzdrobire, compresiunesau soc violent. Acesteasunt fracturile din marile
accidente care seasociaza cu leziuni maimult sau mai putingrave ale partilor moi.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
11/108
FRACTURI DIRECTE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
12/108
FRACTURI DIRECTE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
13/108
FRACTURA DIRECTA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
14/108
MECANISME DE PRODUCERE
2.Fracturile indirecte.Fractura se produce inalt loc decat acolo undea actionat agentul
traumatic. Acestefracturi sunt cele mainumeroase si, dupamodul de aplicare a
traumatismului, se potproduce diferite tipurianatomopatologice defracturi.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
15/108
FRACTURI INDIRECTE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
16/108
FRACTURI INDIRECTE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
17/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
18/108
FRACTURI PRIN FLEXIUNE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
19/108
FRACTURI PRIN COMPRESIUNE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
20/108
MECANISME
DE PRODUCERE
tractiune, in urmacontractiilor musculareviolente care duc la
smulgerea unor fragmenteosoase, ce reprezinta zonede insertie tendinoasa, saufracturile parcelare ale
epitfizelor prin tractiuneligameretara ;
torsiune,cand forta
vulneranta produce orasucire a membrului,determinand totodata ofractura spiroida sauhelicoidala.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
21/108
FRACTURI PRIN
TORSIUNE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
22/108
TIPURI DE FRACTURI
Fracturile incomplete se observa mai ales la copii si seprezinta sub urmatoarele forme :
deformarea osului in grosime, care are loc printr-unmecanism de presiune in lungul osului. In aceste conditii seproduce mai mult o dislocare trabeculara in regiuneametafizara care se traduce radiografic printr-o usoaraingrosare fusiforma sau in inel;
ruperea incompleta sau inflexiunea se observa la copii,cand datorita elasticitatii osului si a grosimii 'periostului, seproduce un traiect de fractura care intereseaza numaicorticala dinspre convexitatea osuiui.Este clasica fractura en bois vert .
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
23/108
ruperea incompleta
sau inflexiunea seobserva la copii,cand datoritaelasticitatii osului sia grosimii
'periostului, seproduce un traiectde fractura careintereseaza numaicorticala dinspre
convexitatea osuiui. FRACTURA IN LEMN
VERDE
FRACTURILE COPILULUIDeformarea n grosime
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
24/108
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
25/108
FracturSALTER I
FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
26/108
FracturSALTER II
FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
27/108
FracturSALTER III
FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
28/108
FracturSALTER IV
FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
29/108
FracturSALTER V
FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
30/108
GRAVITATE
SPIROID OBLIC TRANSVERS CU AL TREILEA FRAGMENT BIFOCAL COMINUTIV
ANATOMIE PATOLOGIC- FRACTURILE COMPLETE Traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil, incaz de fractura directa si, dimpotriva, sa se situezela nivelul punctelor slabe ale osului, daca fractura
este indirecta. El poate sa fie transversal, oblic,spiroid, longitudinal.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
31/108
Spiroid
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
32/108
Oblic
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
33/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
34/108
Cu al treileafragment
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
35/108
Bifocal
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
36/108
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
Cominutiv
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
37/108
Deplasarea fragmentelor este variabila, uneori
minora, alteori este complexa.
Aceasta deplasare se poate face: -prin translatie, cand unul din fragmente este
deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fatade celalalt fragment;
-prin ascensiunea unui fragment in lungulceluilalt, producand incalecarea lor;
-prinrotatie, cand un fragment se roteste injurul axului sau longitudinal, in vreme cecelalalt ramane imobil, sau ambele fragmentese rotesc unul fata de celalalt; in aceste cazuriexista decalajul, fragmentelor ;
- prinunghiularea unui fragment fata decelalalt.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
38/108
Translaie nclecare Angulaie Rotaie
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
Diastazis nfundare
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
39/108
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
Fr deplasare
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
40/108
Translaie
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
41/108
nclecare
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
42/108
Angulaie
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
43/108
Diastazis
ANATOMIE PATOLOGICDeplasri
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
44/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
45/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
46/108
nfundare
ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
47/108
SEDIUL FRACTURII este important pentru diagnostic,
prognostic si tratament;
unui os lung i se disting: diafiza, douametafize si doua regiuni epifizare;
intre metafiza si epifiza, la copil existaplacile de crestere;
fractura diafizara are o suprafata redusade contact;
fractura metafizara si epifizara aresuprafata mai intinsa de contact;
fracturile epifizare au uneori traiectulsituat articular, in acest caz se numescfracturi intraarticulare.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
48/108
Diafizar
Metafizar
Articular
ANATOMIE PATOLOGICSediu
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
49/108
Semne deprobabilitate
deformare scurtare echimoz durere la palpare
Semne de certitudine
mobilitate anormal crepitaieosoas netransmisibilitatea
micrii
ntrerupereacontinuitiiosoase
SEMNELE FRACTURILORSemne locale
NU SE CAUT
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
50/108
EXAMEN RADIOLOGIC
Doua incidente avand intre ele un unghi
de 90 (fata si profil); rareori sunt necesaresi incidente oblice; Doua articulatii vecine focarului de frctura; Radiografii ale celor doua membre
comparativ (necesare relativ rar); Imediat dupa traumatism, unele traiecte
de fractura sunt dificil de descoperit(exemplu: fractura de scafoid); pentru a
evita o greseala se vor executa in astfelde cazuri doua radiografii: in urgenta si la10-14 zile dupa accident.! radiografiile trebuie sa fie de bunacalitate
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
51/108
EXAMENE PARACLINICE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
52/108
EXAMENE PARACLINICE
Scintigrafia Tc99
EXAMENE PARACLINICE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
53/108
EXAMENE PARACLINICE
Rezonanamagneticnuclear
Fracturosteocondral
condil femural
EVOLUTIE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
54/108
EVOLUTIE
fractura evolueaza catre sudura extremitatilorfracturate printr-o formatie denumita calus.
PATRU FAZE EVOLUTIVE
1Faza hemoragica si hiperemica(faza psoudoinflamatorie).
revarsatul sanguin,hematomul post fracturar, se retrage2. Faza calusului fibros:. Celulele conjunctive nediferentiate care auinvadat hematomul se multiplica si se transforma in celule formatoarede os (osteoblaste) si de cartilaj (condroblaste) Acest tesut deneoformatie duce la unirea fragmentelor osoase cu un calus fibros, ininteriorul caruia se gasesc si insule de tesut cartilaginos .3. Faza calusului osos primitiv: Catre a treia saptamana de evolutie,calusul fibros incepe sa se mineralizeze iar zonele cartilaginoase incep sasufere un proces de osificare encondrala, astfel ca se ajunge la un calusosos primitiv cu trabeculatie dezordonata.4. Faza calusului ososdefinitiv dureaza pana la 2 3 luni
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
55/108
C
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
56/108
Complicat i ile generale imediate.
Ele sunt consecinta traumatismului si sunt
dependente de violenta acestuia si deteren. Congestia pulmonarase instaleaza la
batrani repede dupa traumatism, ducand
la bronhopneumonie grava. Tulburari urinareapar la batrani cu
adenom de prostata care, pana la accidenturinau multumitor.
Infectia urinara, care urmeaza retentieide urina cu azotemia consecutiva, poatesa pericliteze viata accidentatului.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
57/108
Complic ati i locale imediate
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
58/108
Complic ati i locale, imediate
1.Fractura deschisa. Comunicarea focarului defractura cu exteriorul se poate face printr-o plaga
produsa din afara de catre agentul vulnerant. Inacest caz plaga este mare, adesea anfractuoasa,cu corpi straini inclusi si practic infectata. Alteori,comunicarea focarului cu exteriorul se facedinauntru, prin inteparea pielii si a tesuturilor moi
de catre unul din fragmentele osoase, cu ocaziaunei mobilizari imprudente a fragmentelor sau inurma unei tentative de reluare a mersului,imediat dupa accident. In aceste cazuri plagaeste punctiforma si fractura poate sa fie
considerata neinfectata.Comunicarea focarului de fractura cu exteriorulface ca hematomul fracturar sa se scurga (si prinaceasta se intarzie procesul de cicatrizare), iar pede alta parte se deschide poarta pentru infectie.
COMPLICAIILE FRACTURILOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
59/108
III A
III CII
III BI
COMPLICAIILE FRACTURILORFractura deschis
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
60/108
2.Infectarea focaruluide fractura perturba in
mod grav procesul de consolidare, ajungandu-sela osteita si pseudartroza.Infectia duce la lichefierea calusuluifibrinoproteic din primele zile, datorita toxinelor
microbiene de tipul streptokinazei. In mediulseptic diferentierea celulara spre liniacondroblastica si cea osteoblastica nu se maiproduce, incat se scoate din mecanismul osificariicontributia osteoblastelor. Prin toate acestemecanisme, infectia se dovedeste a fi un factorinhibitor al procesului de consolidare.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
61/108
COMPLICAIILE FRACTURILOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
62/108
Leziuneprimar
COMPLICAIILE FRACTURILORLeziune nervoas
Leziune secundar
4 Leziunile vasculare duc la hemoragii
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
63/108
4.Leziunile vasculareduc la hemoragiimari prin ruperea unor vase importante,cu instalarea unei anemii grave. Inteparea
unui vas de calibru mare duce laconstituirea unui hematom pulsatil sau aunui anevrism.
5.Trombozele venoase.Sunt cunoscuteedemele cronice ale membrelor dupascoaterea aparatelor gipsate deimobilizare a fracturilor. Frecventa
complicatiilor trombotice la nivelulmembrului pelvian este mai mare lapersoanele in varsta si la cei cu deficientecardiace.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
64/108
Arteriografie n fractura diafizeifemurale
COMPLICAIILE FRACTURILORLeziune arterial
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
65/108
6.Ischemia. Membrele pot sa fie private, din cauzediverse, de circulatia sanguina intr-un mod maimult sau mai putin important.
a) Ischemia cutanata duce la formarea escarelor
care, in momentul desprinderii, deschide focarulde fractura si produce infectarea ei secundara.De obicei, aceste escare se produc prin apasareaaparatului gipsat asupra eminentelor osoase(maleole, calcii, crestele iliace) si pot sa fieevitate printr-o atenta aplicare a gipsului.
b) Daca ischemia este mai profunda ea poate sa
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
66/108
b) Daca ischemia este mai profunda ea poate saatinga nervii, producand o paralizie, care poatesa fie definitiva, daca circulatia nu se restabileste.
Ischemia la nivelul muschilor produceinfarctizarea lor cu scleroza si retractieconsecutiva. Aceste ischemii musculare,frecvente la nivelul antebratului, constituiesindromul Volkmann) si, leziuni similare pot sa fieintalnite si la nivelul gambei si al piciorului.
c) Cand ischemia este intinsa si mai accentuatase produce gangrena membrului.
7.Interpunerea de parti moi care vor favorizainstalarea pseudartrozei
COMPLICAIILE FRACTURILOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
67/108
Lipsa crepitaieiosoase Diastazis
COMPLICAIILE FRACTURILORInterpoziia
Complicat i i locale tardive
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
68/108
Complicat i i locale tardive
1.Calusul viciosseintalneste cand fractura nu
a fost corect redusa saucand deplasarea s-areprodus sub aparatulgipsat. Desi fractura s-avindecat, restabilirea
continuitatii osoase s-afacut in asa fel, incat eaantreneaza tulburarifunctionale.
2.Intarzierea de
consolidare.Intarziereade consolidare a fracturilorpoate sa tina de o reducereimperfecta a fragmentelorsau de o contentieinsuficienta a lor.
3.Pseudartroza.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
69/108
3.Pseudartroza.In intarzierea de consolidare, osificarea
reparatoare se efectueaza, dar cu mare
intarziere, ceea ce are ca rezultat o prelungire atimpului de vindecare. Intarzierea de consolidareeste o stare tranzitorie, care poate sa evoluezespre vindecare sau spre pseudartroza.
Pseudartroza este, dimpotriva, o staredefinitiva; fara interventie chirurgicalaactivitatea osteogenica este definitiv oprita.
In aprecierea starii de pseudartroza, factorultimp nu poate fi invocat. Cel mai bun criteriuclinic este disparitia durerii din focar lamobilizarea fragmentelor.
T i ti i t t l i d d t
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
70/108
Trei tipuri anatomopatologice de pseudartroze: 1.Pseudartroza fibrosinovialarealizeaza o adevarata
articulatie rudimentara, cu extremitatile osoaseoperculate si modelate unul pe celalalt, cu o capsulaarticulara si legaturi fibroase interfragmentare si adeseacu o cavitate sinoviala. Aceasta varietate de pseudartrozaeste rara.
2.Pseudartroza fibroasaeste cea mai frecventa.Extremitatile osoase sunt densificate, uneori efilate, maifrecvent sunt ingrosate, in picior de elefant, cu canalul
medular operculat. Intre, fragmente se gaseste un tesutfibros dens si dur, ceea ce face ca focarul depseudartroza sa fie putin mobil si impotenta functionalaredusa, bolnavul putand, sa mearga cu pseudartroza.Alteori, extremitatile osoase sunt largi, dar rarefiate, cuosteoporoza; aceasta varietate, din punct de vedere
terapeutic, este favorabila. 3. Pseudartroza flotanta. Spatiul interfragmentar estemult mai larg, ajungand la 812 cm si este umplut cutesut fibros. Extremitatile osoase sunt efilate,eburnificate, cu obliterarea canalului medular.
PSEUDARTROZA FIBROASA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
71/108
PSEUDARTROZA FIBROASA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
72/108
PSEUDARTROZA FIBROSINOVIALA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
73/108
Starea generala a bolnavului. S-a
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
74/108
Starea generala a bolnavului. S aincriminat altadata sifilisul, diabetul,malaria, ca fiind responsabile de
instalarea pseudartrozei. Greseli de tratament:
-greseli de reducere,;
-greseli de imobilizare, prinimobilizarea insuficienta sau de preascurta durata;
-greselilor de tehnica chirurgicala
prin: lipsa de asepsie, deperiostarelarga, fixare defectuoasa afragmentelor, folosirea unor materiale
de osteosinteza neadeevate.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
75/108
FRACTURA PE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
76/108
FRACTURA PE
OSTEOPOROZA Clinic, osteoporozaposttraumatica se
manifesta prin dureripermanente laincercarile demobilizare, atrofie
musculara, tulburarivasomotorii(manifestate princianoza, raceala,hiperhidroza) si printr-
un edem dur, situatpe fata dorsala apiciorului sau a mainii.
Radiografic, se
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
77/108
EXAMEN RADIOGRAFICRadiografic, seconstata odemineralizare
intensa a oaselormainii sau alepiciorului, cat si aextremitatilor oaselorlungi din vecinatate.Aceasta decalcifiereeste la inceputlacunara, cualternante de zone
osoase cu structuranormala cu altele incare orice structuradispare, dand oaselorun aspect patat.
TRATAMENTUL FRACTURILOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
78/108
TRATAMENTULFRACTURILOR
Obiectivul principal al tratamentuluifracturilor il constituie restabilireafunctiei si, pe cat posibil, si a formeimembrului. De aceea tratamentul
trebuie sa realizeze:
Refacerea, pe cat posibil anatomica, a
osului fracturat, prin reducereafracturii si imobilizarea ei pana laformarea unui calus solid.
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
79/108
Mentinerea in stare functionala a
articulatiilor, muschilor si circulatieimembrului sau restabilirea cat mairapida a acestora. Acestea serealizeaza prin reducerea timpului de
imobilizare la minimum necesar,compatibil cu consolidarea fracturii siprin instituirea, cat mai precoce, aunui tratament de recuperarefunctionala, prin contractii muscularesi mobilizarea articulara chiar dintimpul imobilizarii fracturii.
Metode:
1 t t t l t di f d hid
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
80/108
1. tratamentul ortopedic, fara deschiderea
focarului de fractura
2. tratamentul chirurgical.reducerea fracturii.: usurata daca
contractura musculara este anihilataprin anestezie sau prin tractiune
continua, timp suficientimobilizarea ei.: aparatul gipsat trebuiesa imobilizeze cel putin o articulatiedeasupra si o alta sub focarul de
fractura, evitand astfel miscarile derotatie in ax. Membrul trebuie sa fieimobilizat, pe cat posibil in pozitiefunctionala, pentru a preveni redorile,
atrofia musculara si osoasa.
PRIMUL AJUTOR
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
81/108
PRIMUL AJUTOR
Prima etapa este la locul accidentului:
1. calmarea durerii2. degajarea corecta a bolnavului cu evitarea
unor miscari care pot produce complicatii(exemplu: evitarea flexiei in traumatismelecoloanei vertebrale)
3. refacerea aproximativa a anatomiei regiuniiprin tractiunea in ax;
4. imobilizarea provizorie, care in aceastaetapa este de cele mai multe oriimprovizata: se utilizeaza mijloace avute laindemana (bete, scanduri, cartoane, usa)
A doua etapa a primului ajutor este acordata de
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
82/108
A doua etapa a primului ajutor este acordata de
persoane specializate
administrarea unui calmant eventual pansament (fractura deschisa) reducerea aproximativa prin tractiune in
ax imobilizare provizorie corecta a fracturii eventuala seroprofilaxie antitetanica
(fractura deschisa)
garou in cazul leziunilor vasculare (oraaplicarii garoului va fi mentionata pebiletul de trimitere)
TRATAMENTUL CONSERVATOR
d di
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
83/108
metoda ortopedica pura
metoda extensiei continue
metoda functionalaMETODA ORTOPEDICA PURA intrebuintata in cazul fracturilor stabile sau fara deplasare se face in trei timpi: reducerea, imobilizarea si reeducarea
functionala.Timpul I: reducerea fracturii deplasate anestezie adecvata care inlatura durerea si spasmul reducere prin extensie, contraextensie si manipulare in focar reducerea instrumentalaTimpul II:contentia (imobilizarea) fracturii se face cu ajutorul aparatului gipsat aparatul gipsat va respecta urmatoarele reguli: sa fie necaptusit, bine mulat sa cuprinda o articulatie deasupra si alta sub focarul de fractura sa fie aplicat in pozitie functionala sa lase extremitatile libereTimpul III: reeducarea functionala
METODA EXTENSIEI CONTINUE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
84/108
METODA EXTENSIEI CONTINUE
indicata in fracturile instabile (oblice lungi,spiroide sau cominutive)
reducerea se obtine in timp se face printr-un sistem compus din brosa
si potcoava, cablu, scripeti, greutati contraextensia se face prin inclinarea
patului bolnavului pot fi necesare manipulari in focar cu
benzi circulare sau saculeti cu nisip combinarea extensiei continue cu
aparatul gipsat: dupa reducerea fracturiiprin extensie continua in primele 14-21zile, imobilizarea se va continua cuaparatul gipsat
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
85/108
METODA TRATAMENTULUI FUNCTIONAL
propusa de Lucas-Championniere se bazeaza pe principiul abandonarii
fracturii in scopul salvarii vietii permite mobilizarea bolnavului in
absenta tratamentului fracturii
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
86/108
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Metoda de tratament care vizeazarestabilirea continuitatii osuluifracturat (sectionat sau rezecat) cu
ajutorul unor materiale biologice saumetalice poarta numele deosteosinteza
Osteosinteza ridica trei probleme:indicatia metodei, alegereamaterialului de fixare si tehnica deintroducere
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
87/108
TIPURI
DEOSTEO
SINTEZA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
88/108
TIPURI DE OSTEOSINTEZA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
89/108
OSTEOSINTEZA CU FIXATOR EXTERN
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
90/108
OSTEOSINTEZA CU FIXATOR EXTERN
PROTEZE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
91/108
PROTEZE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
92/108
MATERIALE DE OSTEOSINTEZA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
93/108
MATERIALE DE OSTEOSINTEZA
OSTEOSINTEZA CENTROMEDULARA:-cui Gamma- tija Kunther
- tija Ender OSTEOSINTEZA CU PLACI SI SURUBURI:
- complex DHS sau DCS- placi si suruburi
- suruburi- brose, saibe
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
94/108
CUI GAMMA
FOLOSIT
PENTRU
OSTEOSIN-TEZA
CENTROME-
DULARA
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
95/108
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
96/108
Osteosinteza cu tije Ender
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
97/108
LAMA PLACA LA 95 GRADE VERSUS COMPLEX OCS
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
98/108
LAMA PLACA LA 95 GRADE VERSUS COMPLEX OCS
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
99/108
TIPURI DE PLACI DE
FIXARE A FRACTURILOR
EPIFIZARE
TIPURI DE PLACI PENTRU REZOLVAREA FRACTURILOR DE
TREIME INFERIOARA DE FEMUR: IN STANGA LAMA PLACA LA 95
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
100/108
TREIME INFERIOARA DE FEMUR: IN STANGA, LAMA PLACA LA 95
GRADE, IAR IN DREAPTA, PLACA SPECIALA
PLACI SPECIALE DE RECONSTRUCTIE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
101/108
PLACI SPECIALE DE RECONSTRUCTIE
OSTEOSINTEZE CU PLACI SI SURUBURI SI
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
102/108
BROSE CENTROMEDULARE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
103/108
ALTE TIPURI DE FIXATOARE EXTERNE
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
104/108
FOLOSITE IN FRACTURILE DESCHISE
PROTEZE BIPOLARE SI UNIPOLARE CU
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
105/108
INDICATIE IN FRACTURILE DE COL FEMURAL
TIPURI DE PROTEZE: PROTEZA MOORE IN STANGA,
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
106/108
IAR IN DREAPTA PROTEZA TOTALA CIMENTATA
PROTEZA TOTALA DE GENUNCHI
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
107/108
PROTEZA TOTALA DE GENUNCHI
8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati
108/108