Post on 11-May-2017
Cuprins
Introducere................................................................................................................................2
Capitolul I. Aspecte generale...................................................................................................3
1.1 Noţiunea de leasing......................................................................................................................3
1.2 Finanţarea prin leasing.................................................................................................................5
1.3 Tipuri de leasing...........................................................................................................................7
1.3.1 Leasing-ul financiar....................................................................................................................9
1.3.2 Leasingul operaţional..............................................................................................................10
1.3.3 Leasing-ul internaţional...........................................................................................................13
1.3.4 Leasingul direct şi indirect.......................................................................................................15
1.4 Avantajele şi dezavantajele leasing-ului.....................................................................................16
Capitolul II. Contractul de leasing........................................................................................18
2.1 Componente şi clause.................................................................................................................18
2.1.1 Elemente componente ale contractului de leasing.................................................................20
2.1.2 Rata de leasing........................................................................................................................21
2.1.3 Actele necesare finanţării în sistem de leasing........................................................................23
2.1.4 Obligaţiile părţilor unui contract de leasing.............................................................................23
2.2 Tipuri de contracte de leasing....................................................................................................24
2.3 Condiţii de finanţare...................................................................................................................25
2.4 Finanţarea internaţională prin leasing........................................................................................26
2.5 Reglementări internaţionale privind leasingul............................................................................29
Capitolul III. Studiu de caz Ţiriac Leasing IFN S.A. .........................................................34
3.1 Prezentarea firmei de leasing.....................................................................................................34
3.2 Evoluţia Activităţii Ţiriac Leasing................................................................................................37
Concluzii..................................................................................................................................44
Anexe........................................................................................................................................45
Bibliografie..............................................................................................................................46
1
Introducere
Termenul de leasing a marcat în ultimul deceniu pe piaţa autohtonă şi cît şi pe cea
internatioanala un avans economico-financiar de mare amploare, reprezentînd unul din pilonii
economici stabili în domeniul finanţărilor directe. Leasingul a fost şi este în continuare un pas
înainte în dezvoltarea companiilor pe ramura patrimoniului, mai exact al activelor corporale,
cît şi pentru persoanele fizice care au dorit achiziţionarea unui autoturism sau utilaj, evitînd
birocraţia creditelor bancare sau instituirea de gajuri şi ipoteci impuse de bănci.
Practic, leasingul asigură finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei
investiţii, oferind şansa beneficiarului să nu mai constituie măsuri asiguratorii. Astfel
leasingul se diferenţiază de clasica creditare a investiţiilor, ajutînd la dezvoltarea continuă a
procesului tehnic.
Am încercat să elaborez o cercetare asupra operaţiunii de leasing, pentru a putea
observa şi înţelege evoluţia rapidă a acestei tranzacţii, şi elementele particulare ale
contractelor care fac practică desfăşurarea acestei operaţiuni de finanţare.
Lucrarea elaborată, conţine trei capitole, în care am încercat să introduc schematic
elementele importante pentru a putea observa în principiu funcţionarea amplă a procesului de
finanţare prin leasing. Aşadar, pentru început am considerat că elementul de bază pentru a
înţelege un termen nou, este definiţia, continuînd aprofundarea temei cu tipurile acestei
operaţiuni de finanţare.
În partea a doua a proiectului am surprins elementele generale, pentru a putea înţelege
intraga operaţiune, aşadar am trecut prin toate filtrele informaţiile căpătate în timpul cercetării
şi am păstrat şi prezentat esenţa celor mai importante informaţii.
În ultima parte a lucrării am luat ca studiu de caz, o societate de leasing, care activează
pe plan naţional şi internaţional. Scopul acestei părţi a proiectului este de a prezenta pe plan
real ceea ce în capitolele anterioare doar le-am definit. Societatea nu este una fictivă, din
contră, am putea spune că o dată cu înfiinţarea ei, în ţara noastră s-au pus bazele leasinglui,
fiind că o companie mamă pentru societate.
2
Capitolul I. Aspecte generale
1.1 Noţiunea de leasing
Noţiunea de leasing provine la origine din vocabularul anglo-saxon (“to lease” - a
închiria) şi se poate interpreta în multe variante, datorită diferenţelor de sens ale termenului,
fiind utlilizat în cazul unor multitudini de operaţiuni financiare. Termenul “lease” este de
origine franceză, rezultînd din vechiul “laiş” acesta la rîndul său derivînd din verbul “laiser”
cu originea în latinescul “laxare”.1
Leasingul ca operaţiune financiară a străbătut un drum lung şi plin de succes. Ştiinţa a
demonstrat că în urmă cu 2000 de ani i.e.n. samaritenii au folosit o modalitate de finanţare
asemănătoare unei operaţiuni de leasing, prin care cei ce deţineau unelte agricole în număr
mare le ofereau spre închiriere fermierilor. Acest gen de operaţiuni au fost gravate pe plăci de
argilă, şi descoperite mai tîrziu în anul 1984.2 Despre operaţiunea de leasing s-a făcut
cunoaştere în ultimele decenii – în special în America, şi în ţările Europei Occidentale – ca
fiind o formă de finanţare pe o durată medie sau lungă, încercînd astfel promovarea vînzărilor
în particular a bunurilor ce urmau să iasă din ţară.3
Leasingul este o modalitate de finanţare prin închiriere de către societăţi băneşti
specializate în acest gen de operaţiuni, a unor autovehicule, utilaje de transport şi a alte
echipamente, firmelor a căror motivaţie să recurgă la această tehnică de comerţ rezidă în
specificul unor operaţiuni pe care le realizează (pe termen scurt şi nerepetabile) sau în faptul
că nu dispun de suficiente fonduri proprii/împrumutate pentru a le cumpăra.4 A apărut şi s-a
dezvoltat odată cu modificarea nomenclatorului şi creşterea valorii maşinilor şi
echipamentelor ce formează obiectul schimburilor internaţionale. Uzura morală rapidă,
volumul mare de investiţii pe care îl presupun anumite echipamente cum ar fi: cele de calcul,
mijloace de transport, aparatele şi instrumentele de măsură, în condiţiile unor permanente
procese de modernizare, au determinat apariţia societăţilor de leasing.5
Într-un alt mod de a defini leasingul, acesta este înfăţişat sub forma unei operaţiuni cu
caracter juridic prin intermediul căruia un agent economic (în genere o companie cu
specializare în aceste operaţiuni), achiziţionează un echipament pentru a-l oferi la inchirere
1 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed TIPO MOLDOVA, Iasi, 2010, pag.352 Prof.univ.dr. Gheorghe Caraiani, Managemenul afacerilor, Ed LUMINA LEX, Bucuresti, 2003, pag 4573 I.Popa – Tehnicile operatiunilor de comert exterior. Editura Economica, Bucuresti, 20084 Aurel Burciu, Tranzacti comerciale internationale, Ed. POLIROM, Iasi 20105 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed TIPO MOLDOVA, Iasi, 2010, pag.36
3
utilizatorului (acesta fiind bineînţeles tot companie), iar în cele din urmă, la finele contractului
de închiriere, deţine dreptul de a alege între trei opţiuni, mai exact:
· continuitatea contractului de inchirere
· realizarea acestuia
· achiziţionarea echipamentului propriu-zis în cuantumul unei sume, stabilită
astfel încît să se contabilizeze, şi să se ia în calcul sumele achitate pînă în cel timp.6
“Leasingul este o afacere de natură economică care se încheie pe o anumită perioadă,
în anumite condiţii de plată şi alte condiţii cuprinse în contractual de leasing ce constituie
suportul juridic al acţiunii. El poate fi considerat: forma de comerţ, deoarece presupune o
operaţie comercială contractuală la care iau parte, de regulă, furnizorul de bunuri pentru a fi
închiriate, proprietarul bunurilor cumpărate ce urmează să facă obiectul leasingului şi
beneficiarul lor, cel care utilizează bunurile şi care le plăteşte în condiţii speciale; o formă de
finanţare pe termen mediu şi lung de către societăţi financiare specializate sau producători
direcţi care oferă în condiţii de închiriere bunuri unor cumpărători ce nu dispun de suficiente
resurse proprii pentru a le cumpăra şi care preferă dreptul de folosinţă pentru o perioadă
determinată a acestora; o formă accesibilă de privatizare care oferă posibilitatea unor persoane
care nu au suficient capital să-şi constituie societăţi care să folosească o bază materială
inchriata în cadrul unor operaţiuni de leasing.”7
Noţiunea de leasing este definit ca fiind un acord în care deținătorul unui obiect dă
voie altei persoane să-1 folosească într-o oarecare perioadă de timp, în cuantumul unei sume.
Împrumutatul deţine opţiunea să achiziţioneze obiectul în timpul sau după încheierea
perioadei de utilizare. Unul din atuurile leasingului este că nu se cere beneficiarului să
cheltuie o sumă mare de bani înainte de a obţine orice folos de pe urma utilizării presupusului
bun.
În sens restrîns, în termeni proveniţi din dicţionarul economic englez – român,
leasingul ne face cunoscute sensurile acestuia, demonstrînd în mare parte că acest termen
provine din limba engleză, astfel sînt redate anumite înţelesuri ale acestuia:
· închiriere, arendare;
· concesiune;
· concesiune pe durată, pe vîrsta, întrebuințare a unui bun.
Majoritatea autorilor, fac referire la apariția leasingului făcînd trimitere la anii 1900 -
1950 în Statele Unite ale Americii.
6 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2008, pag.487 I.P. Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, editia a II-a, Ed.Intelcredo, Deva, 1999, pag 663
4
În acest caz, cel care este împrumutat transferă proprietatea unui lucru mobil
sau imobil în patrimoniul celui care împrumută, sub formă de garanție a împrumutului
obţinut.
La rîndul său, cel care împrumută se obligă să-i restituie echipamentul după
restituirea datoriei. Dar de obicei împrumutatul poate păstra echipamentul la sfîrşitul
exerciţiului.
1.2 Finanţarea prin leasing
Într-un interval de timp mediu său lung, operaţiunea de leasing apare ca o formă de
finanţare mai eficace, pe măsură ce numărul de maşini, utilaje şi echipamente a crescut pe
piaţa internă şi externă. Folosirea acestora cît şi numărul voluminos de investiţii pentru
achiziţionare, în condiţiile unei continui modernizări a bunurilor pot fi efectuate mai avantajos
prin intermediul acestei modalităţi de finanţare.
Această variantă de finanţare este una avantajoasă în cazul lipsei de lichidităţi de pe
piaţă, fiind tot odată o soluţie potrivită pentru a scăpa de blocajele financiare, fluidizînd ciclul
economic şi în acelaşi timp aria tehnică prin cumpărarea/închirierea echipamentelor de
producţie de ultimă generaţie. Reprezintă într-o oarecare măsură o modalitate mai specială de
creditare, în bunuri, pe un interval de timp mediu său lung oferit de o companie financiară sub
forma unui contract de închiriere.
Operaţia de leasing include, în prim plan, două contracte: unul de vînzare –
cumpărare, întocmit între compania producătoare de bunuri în calitate de vînzător şi societatea
financiară – firma de leasing – care creditează această operaţiune în postura de comparator, şi
al doi-lea tip de este unul de locaţiune întocmit între compania de leasing şi un terţ
importator8.
Prin urmare, cel care realizează exportul încasează plata contravalorii echipamentului
în timpul livrării, încercînd să nu vîndă sub formă de credit, iar cel care realizează importul
sau beneficiarul are datoria de a achita doar suma scrisă în contractul de leasing companiei
care a finanţat această operaţiune.
Asigurarea contractantului pentru proprietatea bunului mobiliar sau imobiliar, dat în
folosinţă beneficiarului, explică în mare parte succesul leasingului. Investiţia este susţinută
financiar în proporţie 100%, pe cînd creditul bancar ar necesita un aport în jur de de 20% ~
30% şi niciodată nu ar fi inclus TVA-ul.9
8 Negrus Mariana, 1991, Finantarea schimburilor internationale.Politici.Tehnici, Bucuresti, Editura Humanitas9 Noluta Barna, 2010, Operatiunile de leasing in comertul international, Iasi, Ed. TipoMoldova
5
O dezvoltare considerabilă a unităţilor mici este menţinută pe piaţa cu ajutorul
leasingului, reprezentînd o modalitate de finanţare pentru acestea, acest tip de operaţiune fiind
că o sursă în plus de credit care nu epuizează căile de împrumut ale beneficiarului, în acelaşi
timp operaţiunea de leasing poate fi încheiată pe o perioadă similară cu viaţa bunului,
permiţînd în acest timp utilizatorului dreptul de folosire a echipamentului închiriat cu
interesul de a-şi putea amortiza investiţia.
Operaţiunea de leasing are un impact considerabil asupra pieţei şi reprezintă o
sursă importantă de fonduri pentru societăţile care urmăresc procurarea de noi active. Această
formă de finanţare oferă companiilor care doresc mărirea domeniului de activitate şi în acelaşi
timp acapararea performanţelor fără a parcurge la angajarea numeroaselor resursele financiare
proprii.
Operaţiunea de leasing poate semnifică o formă de comerţ mai eficientă decît
vînzarea clasică, cash sau credit, deoarece dreptul de proprietate este menţinut asupra
produsului, cu urmările care vor avea loc referitoare la clauzele contractuale.
Într-o oarecare măsură, operaţiunea de leasing financiar nu trebuie observată
doar din prisma unei forme de leasing ca o operațiune financiară, leasingul financiar prezintă
numeroase avantaje, în raport cu exportul și importul de bunuri pe care îl efectuează unele
companii.
În anumite condiții, trebuie menţionat faptul că întreprinderile producătoare fac apel la
finanțarea operaţiunii de export prin intermediul leasing-ului din mai multe privinţe: își
păstrează creditările oferite de bancă, neafectate de exportul acestor bunuri; sînt capabile să
efectueze exporturi renunţînd la posibilitatea de a obţine alte destinate exportului; evită
interdicțiile supuse de lege pe plan național care, uneori, pun interdicţia unor exporturi în
anumite țări; evită controlul importurilor din statele beneficiare, își recuperează în procent de
100% fondurile în timpul vînzării lor societăţii de leasing.
Pentru cei care importă, leasing-ul este avantajos din două motive. În primul rînd,
autoritățile statale acordă societăţilor de leasing şanse de refinanțare benefice, asemănătoare
creditelor de export, ceea ce face ca finanțarea prin leasing să fie mai rentabilă. În al doilea
rînd, contractul de leasing oferă beneficiarului, la încheierea contractului, trei şanse de a
alege: restituirea echipamentului, achiziţionarea acestuia la un preț foarte benefic sau
prelungirea contractului.
Sub o altă latură importantă, înţelesul leasing-ului, ca şi modalitate de
finanțare, face cunoscută efectele care reies în urma utilizării acestei operaţiuni. Aşadar
locatorul dă spre utilizare echipamentul pentru un timp determinat; se înapoiază plăţile
6
efectuate sub forma de închiriere a bunului, acestea achitînd în procent de 100% sau în mică
parte echivalentul sumei produsului cu o rezrva destinată cîştigului; la finele contractului,
beneficiarul are dreptul de a cumpăra sau de a reînchiria bunul respectiv; în sistemul time
sharing produsul poate fi folosit simultan sau succesiv de mai mulți beneficiari.
Operaţiunea de leasing, face cunoscută două variante:
· compania de leasing poate solicita o bancă pentru a face rost de resursele
financiare utile achiziționării produsului (, leasing leverage");
· un comerciant îşi vinde produsul unei companii de leasing, cu scopul de a-l utiliza
cu titlu de chirie, însă avînd datoria de a răsplăti în momentul încheierii contractului (, lease
back");
1.3 Tipuri de leasing
“Complexitatea şi diversitatea operaţiunilor de leasing sînt puse în evidenţă pri
clasificarea acestora în funcţie de durata închirierii, ponderea ratelor în preţul net de vînzare,
părţile participante şi alte criterii.
În funcţie de durata închirierii, operaţiunile de leasing se clasifică în:
· leasing pe termen scurt – reprezintă de fapt operaţia de închiriere a unor
produse pe un interval reprezentat de ore, zile sau luni, unui număr ridicat de beneficiari, cu
scopul de a amortiza investiţia făcută”10;
· “leasing pe termen mediu durata contractului este de 2-3 ani, iar amortizarea
costurilor aferente achiziţionării şi întreţinerii bunului închiriat precum şi profitul societăţii
finanţatoare se realizează prin închirieri succesive la mai mulţi beneficiari a aceluiaşi bun.
· leasingul pe termen lung –este efectuat de repetate ori pe o piaţă a bunurilor
imobiliare pentru construcţii la cheie şi marchează o durată cuprinsă între 20 şi 30 de ani.
Timpul alocat acestui tip de leasing corespunde cu cel de funcţionare a bunului.”11
“În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vînzare a bunului, distingem;
· leasing operaţional (de mentenanţă, tehnic) – se deosebeşte de cel financiar în
primul rînd prin faptul că locatorul finanţator este un fabricant, sau un distribuitor de bunuri,
el oferind şi unele prestaţii suplimentare concretizate în servicii deintretinere.”12
· “leasingul financiar (de capital) – se caracterizează prin faptul că în perioada
de închiriere, chiria plătită de client societăţii de leasing acoperă integral preţul de export al
10 Noluta Barna, 2010, Operatiunile de leasing in comertul international, Iasi, Ed. TipoMoldova11 I. Macovei, Dreptul comertului international,Ed.Junimea, Iasi,1980, p.30612 D.Clocotici, Gh.Gheorghiu, Operatiunile de leasing, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,2000, p.58
7
produsului inclusiv cheltuielile auxiliare şi beneficiul operaţiunii.”13
· “lease-back – reprezintă o formă mascata de finanţare a unei societăţi
comerciale, fiind similar cu ipoteca. În acest caz, beneficiarul vinde bunurile aflate în
proprietatea sa finanţatorului, care i le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele
locaţiei, bunurile revin în proprietatea beneficiarului în urma achitării valorii reziduale.
În funcţie de părţile participante la contract, distingem:
· leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul (producătorul)
· leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate
(intermediare)
În funcţie de aspectul costurilor ratelor de leasing,operaţiunile de leasing se
împart în:
· leasing brut (full service leasing) – ratele includ şi cheltuielile de întreţinere şi
reparaţii. Această formă de leasing se foloseşte în scopul permanentizării relaţiilor dintre
firme şi se întîlneşte în general la instalaţiile complexe sau acolo unde se doreşte cucerirea
pieţei.
· leasing net – ratele se calculează doar pe baza preţului net de vînzare şi
obiectului contractului.
După ţară de origine a finanţatorului, distingem:
· leasing internaţional (cross-border leasing)
· leasing intern – la fel ca şi leasing-ul financiar extern, este o operaţiune de
finanţare în care participanţii sînt aceiaşi, particularitatea constînd în faptul că atît utilizatorul,
cît şi societatea de leasing sînt persoane rezidente ale aceleiaşi ţări.”14
1.3.1 Leasing-ul financiar
Se defineşte prin faptul că în timpul de chirie, suma pe chirie plătită de beneficiar
companiei de leasing acoperă în procent de 100% preţul de export al echipamentului,
cuprinzînd astfel şi cheltuielile efectuate în plus şi beneficiul operaţiunii.
În contractul de leasing trebuie inclusă: valoarea efectivă a produsului,
valoarea reziduală a produsului stabilită de părţi, valoarea sumei în avans, rata de leasing.
Elementul principal pentru stabilirea caracterului financiar al contractului de
leasing, este cauza contractului, aceasta însemnînd că din contract este nevoie să reiasă scopul
13 Gh. Ialomiteanu, L.Voinescu, Aspecte juridice si fiscal contabile privind leasingul, Ed.Ecran Magazin, Bucuresti, 2000, p.614 Gheorghe Caraiani, Tranzactii internationale, Ed.C.H.BECK, Bucuresti, 2008, pag.183 ~ 184
8
urmărit de părţi la semnarea lui.
În practică de zi cu zi, leasing-ul financiar este utilizat în mare parte în
operaţiunile de leasing, acţiune încurajată de legea fiscală actuală, care permite
consumatorului să deducă ratele de leasing la nivelul cheltuielilor cu amortizarea, precum şi a
dobînzilor plătite, conform contractului.15
În timpul desfăşurării operaţiunii de leasing, care, potrivit înţelegerilor între părţi, este
mai mică în comparaţie cu durata normală de uzură a echipamentului, contractantul este
nedreptăţit în realizarea contractului, fiind ţinut la îndeplinirea obligaţiilor asumate, iar la
finele exerciţiului financiar, riscurile de natură financiară se transferă la beneficiar.16
Semificaţia leasingului financiar ne demonstrează că finanţatorul este de acord să
finanţeze integral achiziţionarea produsului, beneficiarul nefiind nevoit să achite rata iniţială
de leasing în momentul semnării contractului său în momentul livrări. Acest tip de finanţare
este întîlnit în Europa vestică, cu toate că în cazul unor consumatori sau la anumite produse,
companiile de leasing nu sînt de acord cu respectiva condiţie. În ţara noastră această metodă
constituie însă excepţie, pentru că finanţatorii se tem de riscuri uriaşe, iar prin rate de leasing
iniţiale semificative, valoarea echipamentului de leasing asigură acoperire totală sau parţială
asupra creanţei faţă de consumator pe întreaga perioadă de finanţare. Din această cauză, ori nu
mai este nevoie de alte garantări, cu întrebuinţări mai dificile, fie valoarea acestora este
scăzută/accesibilă. Dincolo de acestea, companiile de leasing acordă în ţara noastră o atenţie
deosebită şi faptului că în cazul investirii unei sume mai mari de către beneficiar, acesta intră
în rolul proprietarului de drept a produsului, ceea ce favorizează atît finanţatorul cît şi
produsul achiziţionat.
La sfîrşitul contractului de leasing, beneficiarul sau o altă firmă, poate deţine
dreptul de achiziţionare definitivă. Valoare necesară achitării de către locator la acel timp
precizat poartă denumirea de valoare reziduală sau taxă simbolică de cumpărare. Vorbim
despre valoare reziduală în momentul cînd la finele contractului, valoarea contabilă a
echipamentului, nu s-a modificatspre zero, consumatorul achiziţionînd echipamentul la
valoarea respectivă. Taxa de cumpărare se utilizează atunci cînd valoarea contabilă a
echipamentului este 0. În cazul de faţă este nevoie să se plătească doar acea sumă simbolică.
Leasing-ul financiar, de obicei nu poate fi realizat de client nici după reinapoierea
echipamentului. De aici se înţelege simplul fapt că această metodă de leasing cuprinde un
element asemănător cu cel al creditului, în cazul în care cel care finanţează îşi întrebuinţează
banii către client, deţinînd dreptul de proprietate cu scopul de a avea o garanţie, însă economic
15 Noluta Barna, Operatiuni de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.134 ~13516 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed.Hamangiu, 2008,Bucuresti, pag 111
9
vorbind acesta nu poate fi proprietar al produsului, în continuare ne avînd posibilitatea şi
intenţia să-l folosească.
Dorinţa acestuia este să recupereze suma investită în formă bănească.
Desigur aceasta nu înseamnă că operaţiunea de leasing financiar nu poate fi amînată
în nici o împrejurare, că beneficiarul este nevoit să achite ratele de leasing fixate prin contract
orice s-ar întîmpla. Clauza contractuală cu un astfel de conţinut, potrivit dispoziţiilor Codului
Civil se consideră a fi egală cu zero. Aşadar, rezolvarea problemei reprezintă o analogie în
legătură cu rezolvarea efectuată în cazul creditelor: dacă beneficiarul îşi plăteşte valoarea
actualizată la data anulării contractului a ratelor de leasing restante, în acel moment din partea
firmei de leasing operaţiunea s-a încheiat în ordine, consumatorul putînd beneficia de obiectul
contractului, avînd posibilitatea de asemenea să renunţe la acesta dacă nu mai are nevoie de
el. Această plată însumată a ratelor de leasing, poate reprezenta libertatea de a alege a
beneficiarului în momentul în care respectivul, din cauza unei posibile majorări a ratei de
leasing în decursul perioadei de finanţare, consideră că datoriile ce vor urmă pot deveni prea
costisitoare şi în cazul acesta renunţă la sursa de finanţare – ca atare îşi plăteşte în avans ratele
de leasing încă pînă la limită şi devine astfel proprietarul produsului.
1.3.2 Leasingul operaţional
Se diferenţiază de leasing-ul financiar prin faptul că locatorul finanţează un fabricant,
sau un distribuitor de produse, acesta oferind şi unele servicii de mentenanţă
Deoarece deosebirea dintre cele două forme este confuză, fiind capabile de genera
multiple neclaritari, este necesară enumerarea condiţiilor pe care trebuie să le cumuleze
leasingul operaţional: incertitudinile şi avantajele corespunzătoare dreptului de proprietate nu
se transmit asupra beneficiarului din momentul semnării contractului de leasing; nu se
specifică în mod special ca la terminarea contractului de leasing se transferă dreptul de
propritate asupra produsului. Aceasta semnifică momentul că după expirarea perioadei de
leasing, beneficiarul are dreptul, în funcţie de ceea ce îşi doreşte, să cumpere sau să renunţe la
acel echipament, plătind, respectiv la plata valorii reziduale;
Beneficiarul are dreptul de a alege opţiunea de achiziţionare a bunului, iar preţul va
reprezenta cel puţin jumătate din valoarea pe care acesta o deţine la dată în care alegerea
poate fi realizată; durata de utilizare în operaţiunile de leasing acoperă cel mult trei sferturi
din timpul obişnuit de uzură a echipamentului, cu toate că la sfîrşit, dreptul de proprietate nu
este transferat.17
17 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.138~139
10
Cu referire directă la reglementarea legislativă, leasingul operaţional însuşeşte
atribuţia de recuperare, a unei părţi din valoarea produsului oferit în leasing, durata tranzacţiei
fiind mai scăzută decît cea de funcţionare a produsului.
Leasingul operaţional poate fi anulat la dorinta beneficiarului, care îşi poate abandona
această manifestare de voinţă înainte de a ajunge la termenul semnat în contract, părţile putînd
alege pentru prelungirea acestui contract.18
Denumirea provine pe de o parte din faptul că, scopul utilizatorului este exclusiv
utilizarea iar pe de altă parte finanţatorul oferă un serviciu prin care face posibilă utilizarea
propriilor active astfel încît el să rămînă suportatorul riscurilor şi a cheltuielilor de
funcţionare, iar pentru acest serviciu – şi nu pentru cumpărarea bunului – percepe un anumit
tarif.
Modelul în cauză se aseamănă cu închirierea clasică, diferenţierea fiind făcută de către
riscul de păgubire al echipamentului închiriat care este suportat mai mult de către beneficiar
decît de compania finanţatoare.
Pe piaţa analizată nu întîlnim companii de leasing care să-şi procure produse pe cont
propriu, urmărind ca acestea să devină într-un final obiecte ale contractelor de leasing.
Aceasta din urmă se bazează pe premiza că în leasing-ul operaţional, serviciul de mentenanţă
şi schimbare în cazul defecţiunii echipamentului revine în datoria firmei de leasing, ceea ce
presupune înfiinţarea unei reţele de service al companiei, lucru pe care firmele de leasing
independente, nu îl pot deţine.
Firma îşi ia răspunderea asupra beneficiarului produsului, oferind garanţie, drept
urmare compania este responsabilă în ceea ce priveşte funcţionarea bunului de leasing cu
cerinţele pentru care va fi folosit în cursul contractului de leasing. Deasemeni, în cazul unui
serviciu de depănare provocat pe seama unei defecţiuni sau în cazul unei distrugeri a bunului,
compania îi va asigura clientului un alt produs, astfel neputîndu-se întâmpla că beneficiarul să
fie supus la achitarea ratelor chiar dacă echipamentul nu este în uzură la acea dată. La finele
contractului clientul înapoiază bunul companiei deoarece acesta nu vrea să aibă asupra sa
dreptul de proprietate al produsului respectiv. Pentru că perioada de leasing operaţional este în
genere mai redusă comparativ cu cea a bunului închiriat, compania de leasing are dreptul de
reutilizare a echipamentului său îl poate scoate la vînzare. Societatea de leasing îşi asumă acel
risc, astfel că profitul încasat din tranzacţionare unui contract de leasing sau dintr-o
recontractare a echipamentului să fie suportat în special de finanţator, astfel încît acesta evită
folosirea într-un grad ridicat al produsului în speranţa contractării unui alt beneficiar cu
18 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu, 2008, Bucuresti, pag.115~116
11
aceluiaşi bun. Din această cauză el este cel care execută întreţinerea, repararea şi încheierea
asigurării bunului. Costurile acestor operaţii sînt amortizate de către fimra prin intermediul
plăţilor ultimelor rate de către utilizator.
Există o variantă a leasingului operaţional în care părţile contractante se înţeleg încă
de la început, că la expirarea perioadei contractuale (sau chiar mai devreme), utilizatorul
restituie (sau poate restitui) bunul de leasing, avînd posibilitatea de a încheia un nou contract
avînd ca obiect un alt bun, mai performant, de tipul cel mai nou. Această operaţiune, denumită
leasing reinoibil (revolving leasing) face posibilă ţinerea pasului de către utilizator cu
progresul tehnic, pentru ca acesta să poată utiliza mijloacele cele mai performanţe în
activitatea sa şi nu în ultimul rînd că riscul deprecierii tehnice să nu fie suporatat de el, ci de
finanţator, în contradicţie cu cei care au contractat un leasing financiar sau au cumpărat bunul
respectiv.
Leasingul revolving se poate întîlni în diferite domenii, dar cel mai des se utilizează în
domeniul tehnicii de calcul, tehnicii informaţionale şi al telecomunicaţiilor, respectiv în
domeniul automobilelor, explicaţia constînd în perioada ciclică de dezvoltare extrem de scurtă
a acestora.
O altă variantă a leasingului operaţional este leasingul service, în care finanţatorul
prestează servicii complete de o sferă mai largă decît cele obişnuite: efectuează lucrările de
întreţinere şi reparaţii, asigurînd în orice împrejurare utilizabilitatea bunului, eventual şi prin
punerea la dispoziţie a unor bunuri de schimb.
Prin intermediul încheierii unui astfel de contract, utilizatorul este scutit de toate
grijile legate de bunul de leasing şi poate fi liniştit că bunul va fi capabil să-şi îndeplinească
oricînd funcţiile sale, neexpunând astfel la risc activitatea firmei sale şi succesul acesteia.
1.3.3 Leasing-ul internaţional
Putem vorbi despre leasing internaţional dacă finanţatorul şi utilizatorul sînt unul faţă
de celălalt persoane nerezidente. Tranzacţia, din punct de vedere al finanţatorului se numeşte
leasing de export, iar din punct de vedere al utilizatorului leasing de import. Naţionalitatea
furnizorului nu are nici o importanţă, nu contează de exemplu în cazul unui leasing de import
dacă bunul a ajuns la utilizator prin import sau nu.19
Fig.1 Montajul unei operaţiuni de leasing de import20
19 Cerna Silviu: Economie monetară şi financiară internaţională,Ed. Mirton, Timişoara 199720 Cerna Silviu : Economie monetara şi financiară internatională, Ed. Mirton, Timişoara 1997, pag 175
12
În România, prin intermediul leasingului de import – dacă este vorba de leasing
financiar, o întreprindere are posibilitatea de a încheia contracte de leasing pentru perioade
mai lungi. Căci, în timp ce la noi, un leasing obişnuit se încheie pentru o perioadă de 3 – 4
ani, în străinătate acesta poate ajunge la termenul de 5 – 6 ani (un exemplu în acest sens este
Austria sau Germania). Şi acest lucru este mai favorabil societăţilor, care în ceea ce priveşte
noua investiţie nu aşteaptă o recuperare a acestuia atît de rapidă, atît de mari beneficii din care
s-ar putea suporta ratele mai înalte aferente unei perioade mai scurte
O mare diferenţă între leasingul autohton şi cel de import este că bunul de leasing nu
întotdeauna poate îndeplini aici rolul de garanţie primordială. Societatea de leasing este
expusă la numeroase dificultăţi şi riscuri: juridice, fiscale, valutare, politice. De exemplu,
pentru o societate de leasing vest-europeană, în calitate de participant al unei operaţiuni de
leasing de import a unei societăţi româneşti, în caz de neplată a utilizatorului, exercitarea
dreptului de proprietate, reluarea bunului de leasing poate fi dificil de efectuat, un eventual
proces juridic se poate prelungi prea mult, nemaivorbind de eventualele surprize neplăcute ale
acestuia. Ca urmare, finanţatorii, în general solicită garanţii de natură financiară, de exemplu
garanţia bancară, care constituie acoperire pentru întreaga sumă a ratelor de leasing şi poate fi
utilizată fără limite de către finanţator. Această necesitate de acoperire îndepărtează o parte a
societăţi această operaţiune se scumpeşte deoarece preţul unei astfel de garanţii bancare
constituite pe termen lung este extrem de ridicat.
13
Fig. 2 – Operaţiunea de leasing de import efectuată cu un furnizor străin21
Un alt serviciu susceptibil a fi oferit de către societatea de leasing este transmiterea
operaţiunii de leasing în străinătate, dar care nu intră în categoria de leasing de import.
Fig.3– Transmiterea unei operaţiuni de leasing în străinătate22
21 : Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională , Editura Mirton, Timişoara, 1997; pag. 176
22 Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională, Editura Mirton, Timişoara, 1997; pag. 176
14
Ideea este aici, de a face ca exportatorul să beneficieze de relaţiile stabilite între
nenumăratele societăţi de leasing. În mod practic, societatea de leasing autohtonă contractează
firma exportatoare, informînd-o cu privire la proiectul său de vînzare şi la numele
cumpărătorului potenţial din străinătate. De fapt, după cum se vede şi din figură rolul esenţial
în derularea operaţiunii de leasing îl au societăţile de leasing (cea autohtonă şi respectiv cea
străină).
Această societate va servi ca intermediar şi va contacta alte societăţi de leasing
localizate în ţările diverşilor cumpărători potenţiali, care vor achiziţiona materialul respectiv
în locul importatorilor, dacă aceştia din urmă doresc să obţină materialul respectiv. Această
transmitere a operaţiunilor de leasing în străinătate este facilitată de apartenenţa societăţii de
leasing la un grup financiar multinaţional sau la un grup de societăţi de leasing.
1.3.4 Leasingul direct şi indirect
Leasing-ul direct – se încheie intre producătorul exportator şi utilizatorul bunului care
face obiectul contractului, relaţiile contractuale fiind bipartite. În acest caz finanţatorul este
chiar producătorul. În această formă tranzacţiile de leasing nu şi-au găsit o aplicare largă
deoarece la creşterea numărului de operaţii de leasing, producătorul, de regulă, constituie o
nouă companie de leasing
Leasing-ul indirect – presupune existenţa intermediarilor, adică a societăţilor de
leasing care preiau funcţia de creditare, de prestare de servicii, contractarea, finanţarea şi
controlul plăţii ratelor şi riscurile ce decurg din aceste operaţiuni.
În leasing-ul indirect participă cel puţin trei persoane: furnizorul, locatorul şi locatarul,
15
dar poate include şi un număr mai mare de participanţi.
Leasing-ul indirect poate fi:
· leasing trilateral – leasingul cu o formulă clasică a tranzacţiei (furnizor- locator
– utilizator)
· leasing multilateral –atunci cînd numărul de participanţi la tranzacţie este mai
mare de patru 23
1.4 Avantajele şi dezavantajele leasing-ului
Beneficiile complexe pe care această variantă de finanţare le are:
1. Cumularea de capital propriu, cheltuielile de leasing fiind menţinute pe baza
costurilor de producţie efectuate, iar în final produsul poate fi cumpărat la valoarea sa
reziduală;
2. Mărimea stabilă a ratei de leasing provoacă o programare mai drastică a
cheltuielilor şi o mai bună administrare a lichidităţilor firmei;
3. Evitarea birocraţiei, printr-un management mai perfecţionist al operaţiunilor de
finanatare
4. Dobînda scăzută şi posibilitatea plăţii costului bunurilor pe termen lung;
5. Furnizorul maşinii sau echipamentului este ales de către viitorul beneficiar
6. Şansa realizării unor investiţii mari, de către societăţile ecomerciale care nu
dispun de resurse financiare suficiente.
7. Obţinerea finanţării, fără alte garanţii sau ipoteci;
8. Rularea capitalului cu un cîştig avantajos, astfel se evită blocarea capitalului în
mijloace fixe;
9. Deducerea fiscală în totalitate a ratei pentru leasingul operaţional sau a
dobînzii şi a amortizării în cazul leasingul financiar. Deductibilitatea ratei în cazul leasingului
financiar creşte proporţional cu durata contractului;
10. Şansa de a reduce substanţial costurile finanţării prin recalcularea dobînzii
aferente creditului în cazul plăţii anticipate a ratelor de leasing pentru leasingul financiar.
Interesele practice operaţiunii de leasing sînt de a asigura finanţarea în procent
de 100% prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca utilizatorul să întocmească măsuri
asiguratorii.
În derularea operaţiunii de leasing internaţional pot apărea şi riscuri pentru
părţile participante la aceasta:
23 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.134
16
· riscul politico-comercial – face referire la aprecierea riscului de insolvabilitate
a utilizatorului şi deasemenea riscurile politice întîlnite în ţara rezidenta.
· riscul de refinanţare – pentru acesta este necesar să fie analizat în caz de credit-
export. Pentru a avea parte de nişte modalităţi de refinanţare bune, locatorul nu va putea fi
conaţional cu furnizorul, din acest motiv locatorul este nevoit să se împrumute sau să se
refinanţeze de la bănci, costul acestor operaţiuni va ajuta la fixarea chiriilor în cazul în care
localizarea finanţatorului va fi luată în vedere de către proprii săi finanţatori.
· riscul de schimb – se bazează pe seama că locatorul se va împrumuta în altă
monedă decît cea naţională şi îşi va achita chiriile tot în altă monedă, însă locatorul este nevoit
să se asigure de riscul pe care chiriaşul şi-l asumă la plata acestei chirii.
· riscul vamal – face referire la verificarea condiţiilor ce pot fi impuse de ţară de
origine (import sau export), în cazul în care nu seefectueaza operaţiunea de cumpărare, şi
deasemenea acordarea unei licenţe de export sau import. Bunurile oferite utilizatorului sînt
supuse unui regim de import temporar, aşadar taxele care se achită în acel moment reflectă
valoarea reziduală a produsului în momentul în care utilizatorul devine proprietar.
· riscul fiscal – reprezintă cercetarea conţinutului fiscal asupra amortizării
anterior luate în calcul, asupra regimului de impozitare a chiriilor, asupra impozitelor indirect,
a T.V.A-ului exigibil.
Capitolul II. Contractul de leasing
2.1 Componente şi clause
În contractul de leasing se vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
· părţile contractului, care sînt finanţatorul/locatorul şi utilizatorul; părţile se vor
identifica prin denumire, sediu, număr de înmatriculare, cod fiscal;
· obiectul contractului;
17
· timpul de uzură în sistem leasing a echipamentului ce semnifică obiectul
tranzacţiei;
· valoarea contractului, ratele, scadenţa ratelor; este recomandabil să se arate la
fiecare rată suma reprezentînd dobîndă sau beneficiul finanţatorului;
· proprietatea;
· restricţii asupra bunului ce face obiectul contractului;
· clauza privind asigurarea bunului;
· livrarea;
· deteriorarea;
· pierderea;
· limite privind răspunderea finanţatorului;
· subînchirierea;
· încălcarea contractului de către utilizator;
· încălcarea contractului de către locator;
Durata contractului nu poate să fie mai mică de 1 an.
Rezilierea de plin drept al contractului este reglementată de lege pentru
următoarele cazuri:
· cînd utilizatorul refuză primirea bunului la termenul stipulat în contract;
· cînd utilizatorul se află în reorganizare judiciară şi/sau faliment;
· cînd utilizatorul nu plăteşte nota de leasing timp de 2 luni consecutiv.
În toate aceste cazuri finanţatorul poate rezilia unilateral contractul,
notificîndu-l pe utilizator şi cerînd restituirea bunului care se află la acesta. Culpa
utilizatorului este prezumtată de lege.
În caz de restituire, finanţatorul poate cere instanţei investirea contractului cu
formula executorie şi ridicarea bunului prin executorii judecătoreşti, fără a mai fi necesră o
acţiune în justiţie pentru a obţine sentinţa.
“Norma legală face referiri la art.2 cu privire la conţinutul unor termeni uzitaţi. Astfel
se prevede că:
Valoarea de intrare sugerează valoarea la care a fost cumpărat bunul de către
finanţator respectiv preţul acestuia, valoarea totală a leasingului semnifică valoarea însumată
a ratelor de leasing, căruia se adună valoarea reziduală, valoarea reziduală este valoarea la
care la încetarea contractului se operationeaza transferul dreptului de proprietate a produsului
spre beneficiar, rata de leasing este definită
· în cazul leasingului financiar, ca o cotă-parte din valoarea de intrare a bunului
18
şi cotă parte a dobînzii de leasing; dobînda de leasing semnifică rata medie a dobînzilor
bancare pe piaţa românească;
· în cazul leasingului operaţional, cota de amortizare socotită în concordanţă cu
actele normative în vigoare şi un avantaj stabilit de părţile contractante.”24
În art.9 din OG nr.51/1997 republicată prevede că:
“Locatorul/finanţatorul este forţat de împrejurări: să aibă în vedere dreptul
beneficiarului că trebuie să îşi aleagă firma potrivit nevoilor şi posibilităţilor; să semneze
contract de vînzare – cumpărare cu furnizorul desemnat de beneficiar, în condiţiile special
formulate de către acesta; să semneze contractul de leasing cu beneficiarul şi să comunice
acestuia, toate drepturile provenind din contractul de vînzare – cumpărare, în afară de a avea
dreptul la dispoziţie; să nu încalce dreptul de selectare al beneficiarului de contract, aceasta
constînd în posibilitatea de a alege pentru prelungirea contractului sau pentru
cumpărarea/restituirea produsului; să îi asigure clientului utilizarea liniştită a produsului, în
condiţiile în care acesta a respectat toate elementele legale din contract;”
La art.10 din aceeaşi normă se prevede că:
“Utilizatorul este obligat: să recepţioneze bunul la termenul precizat în contract; să
folosească echipamentul conform instrucţiunilor prezentate de către firmă de leasing şi să
asigure în continuare instruirea personalului reprezentat să îl pună în uzură; să plătească ratele
de leasing în contravalorii stabilite şi la termenele stipulate în contractul de leasing; să suporte
cheltuielile de mentenanţă şi alte cheltuieli prevăzute în contractul semnat; să permită
companiei de leasing verificarea regulată a stării utilajului şi a modului în care este folosit; să
aducă la cunoştinţă societăţii, în timp util, orice posibilă tulburare a dreptului de proprietate,
apărută din partea unui terţ; să nu facă modificări echipamentului fără înştiinţarea companiei
de leasing; să restituie produsul în conformitate cu cele semnate în contrat”25
2.1.1 Elemente componente ale contractului de leasing
Luînd în considerare dispoziţiile generale ale Codului Civil Comercial precum şi a
literaturii despecialitate, contractul de leasing cuprinde următoarele elemente:
· Denumirea şi descrierea tehnică a produsului care marchează obiectul
contractului;
· Momentul şi locaţia unde se operează recepţia produsului de către societate în
24 Achim Violeta , Leasing, Ed.Economica, Bucuresti, 2005, pag 77~7825 Idem.p. pag 78~79
19
mod direct clientului, precum şi a instrucţiunilor de folosire a respectivului bun;
· Termenii de utilizare, mentenanţă şi control asupra echipamentului închiriat,
cu descrierea îndatoririlor clientului;
· Asigurarea bunului în ce priveşte implicaţiile şi metoda de exercitare
a dreptului de proprietate;
· Responsabilitatea chiriaşului şi varianta de asigurare;
· Anularea contractului pentru fel de fel de cazuri şi implicaţiile pentru locatar
şi societatea de leasing;
· Expirarea contractului;
· Situaţia bunului în momentul înapoierii;
· Intervalul de uzură a produsului de către client;
· Valoarea redevenţei şi data scadentă a acesteia;
· Forţa majoră şi alte cazuri de exonerare a răspunderii;
· Metoda de soluţionare a posibilelor litigii
2.1.2 Rata de leasing
Reprezintă elementul remarcabil care ajută la formarea preţului într-un contract de
leasing. Conform art.2, lit. c din Convenţia UNIDROIT referitor la operaţiunea de leasing
financiar internaţional, rata reprezintă calculul amortizării în întregime sau parţial a unui bun,
mai exact investiţia finanţatorului (preţul bunului, cheltuieli cu transportul, asigurarea şi
vamă) şi a marjei prevăzute de acesta.26
Rata contractului de leasing poate fi clasificată astfel:
După modalitatea de achitare: financiară în care plăţile sînt efectuate prin
intermediul mijloacelor financiare în diferite moduri; compensatorie unde plăţile sînt
efectuate cu ajutorul mărfii care a fost livrată sau prin prestarea de servicii către locator
şi mixta – plăţile sînt efectuate cu ajutorul tuturor elementelor prezentate anterior.
După metoda de calcul: cu avans – se efectuează atunci cînd beneficiarul
semnează contractul de leasing internaţional şi plăteşte locatorului avansul, urmînd ca
după semnarea procesului verbal de primire a bunului acesta să facă plata eşalonat
conform contractului; investiţională – această metodă face cunoscută următoarele
componente: cota de amortizare, cheltuieli aferente creditelor bancare, comisionul
locatorului, plăţile de asistenţă tehnică; flotantă – prin această metodă rata este calculată
conform unor norme stabilite la încheierea contractului. Deasemenea se ia în
26 Art.2 lit.c) din O.G. nr.51/1997, in forma anterioara aparitiei Legii nr.287/2006
20
considerare cota de refinanţare, rata dobînzii pentru credite şi alţi indici financiari şi
minimală – această metodă preconizează fiecare plată efectuată de locator în perioada
contractului şi suma achitată pentru valoarea reziduală a bunurilor în momentul
împroprietăririi acelui bun.
După modalitatea de achitare: cote crescătoare – acestea sînt folosite de
societăţile de leasing cu o stabilitate financiară bună, acestea acordînd anumite facilităţi
consumatorilor. De aici reiese că utilizatorul intenţionează să facă plata începînd cu rate
mici, ajungînd astfel pînă la finalizarea contractului să plătească rate mari27; cote
descrescătoare – aceasta reprezintă întocmai inversul cotei crescătoare, aşadar
utilizatorul va face plata începînd cu sume mari şi pînă la finalizare acesta să ajungă să
facă plată cu sume cît mai mici; cote egale – utilizatorul are sansa de a achita sumele
datorate în mod egal pe toată perioada contractului.
După periodicitatea achitării ratelor: plăti periodice – acestea pot fi achitate la
an, pe semestru, pe trimestru sau lunar; plăti simultane- reprezintă o îmbinare a celor
două modalităţi de plată, a celor în avans şi a celor periodice.28
Valoarea unei rate de leasing se obţine prin împărţirea acestui plasament cu un factor
de actualizare utilizat de obicei la calcularea valorii prezente a anuităţilor:
Unde:
N – numărul intervalelor de ramursare
Rt – rata de leasing corespunzătoare unui interval de rambursare
K – plasamentul locatorului, respectiv suma netă de achiziţionare a
bunului de leasing minus valoarea ratei de leasing iniţiale, plătită la începutul
perioadei de leasing
I – rata internă de rentabilitate efectivă, caracteristică unui interval de
rambursare
I= -1
27 I.Bejenaru, “Leasingul financiar.Particularitati”, in R.D.C nr.2/199228 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed.Tipo Moldova, Iasi, 2010
21
RIR – rata internă de rentabilitate (rata dobînzii ce se aşteaptă a se obţine din
investiţia efectuată)
T – numărul de intervale de rambursat în cadrul unui an
Formula prezentată este folosită în momentul în care ratele de leasing se plătesc la
finele oricărui interval şi nu la începutul acestuia, iar la finalizarea contractului valoarea
contabilă a bunului de leasing devine egală cu 0, aşadar utilizatorul nu mai trebuie să
plătească suma echivalentă cu valoarea reziduală a bunului în folosinţă, ci doar o sumă
simbolică, denumită taxă de cumpărare, care poate fi neînsemnată în calcularea ratelor.
2.1.3 Actele necesare finanţării în sistem de leasingPentru a obţine o finanţare în acest sistem este necesară întocmirea de către societăţile
comerciale a unui dosar care cuprinde următoarele elemente:
· factura proformă din partea furnizorului
· formular de solicitare de leasing
· actele societăţii (în copie): stătut şi acte adiţionale, contract de societate, cereri
de înscriere de menţiuni, certificat de înmatriculare, certificat de înregistrare fiscală,
· copie xerox pentru cărţile de identitate ale reprezentanţilor legali ai societăţii
· împuternicire pentru închierea contractului, semnată de reprezentanţilor legali
ai societăţii, în cazul în care semnatarul nu se numără printre aceştia
· copie după ultimele două balanţe contabile şi după ultimele două bilanţuri
· copie după ultimul extras de cont
Societatea de leasing are capacitatea de a formula cereriin vederea obţinerii de
documente suplimentare (plan de afaceri, studiu de fezabilitate, organigrama societăţii,
curriculum vitae pentru membrii echipei manageriale, raport de evaluare, buget de venituri şi
cheltuieli, cash-flow previzionat) care pot clarifica situaţia economică şi financiară a
solicitantului.
2.1.4 Obligaţiile părţilor unui contract de leasing
Finanţatorul/locatorul, este obligat: să ofere clientului şansa de a negocia cu un
furnizor de bunuri operaţiunea de vînzare-cumpărare avînd ca obiect produsul care urmează a
fi folosit afară de cazul în care societatea de leasing are şi calitatea de furnizor; să
întocmească o tranzacţie de vînzare-cumpărare cu locatorul selectat de utilizator, în condiţiile
special formulate de către acesta; să întocmească un contract de leasing cu beneficiarul şi să
22
presteze acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile reiesite din tranzacţia
efectuată, cu excepţia dreptului de dispoziţie; să ofere clientului dreptul de folosinţă asupra
echipamentului achiziţionat; să aibă în vedere că la finalizarea contractului de leasing, dreptul
de opţiune al clientului, ce constă în şansa acestuia de a apela la achiziţionarea produsului,
înapoierea acestuia sau prelungirea contractului de leasing; să asigure clientul că produsul este
numai al lui şi că este ferit de oricare altă persoană fizică sau juridică în folosirea bunului
personal închiriat.
Chiriaşul locator se obligă să accepte produsul în momentul specificat în tranzacţia de
vînzare-cumpărare şi în contractul de leasing; să nu semneze un contract de subînchiriere
pentru produsul încredinţat, fără acordul societăţii de leasing; să plătească redevenţele, contra
sumei stabilite şi la datele expuse în contractul de leasing; redevenţa achitată va fi calculată în
funcţie de o marjă de profit şi de amortizarea în procent maxim a produsului său cît de cît a
unei cote-părţi din valoarea de intrare a acestuia; în cazul de faţă, forma de amortizare va fi
stabilită de ambele părţi, în funcţie de specificitatea bunului şi valoarea sa de intrare, în acord
cu Legea nr.15 din 1994 cu privire la modalitatea de amortizare a capitalului imobilizat în
active corporale şi necorporale cu modificările ulterioare; să suporte cheltuielile de
mentenanţă şi să achite poliţele de asigurare cu privire la bunul utilizat; să-şi însuşească toate
riscurile în cazul unei avarieri totale sau parţiale a bunului utilizat, din propria greşeală sau a
complicilor săi, ori din cauze neprevăzute, şi să efectueze în contiuare achitarea plăţilor cu
titlu de redevenţă pînă la finalizarea integrală a valorii contractului de leasing; să protejeze în
relaţiile cu alte persoane dreptul de proprietate al societăţii de leasing asupra produsului ce
marchează obiectul în folosinţă, în fundamentul unui mandat acordat prin contractul de
leasing;
2.2 Tipuri de contracte de leasing
Contractul de leasing financiar. În consonanţă cu normele în vigoare ale legii nr.571
din 2003 prevăzute în Codul Fiscal, contractul de leasing financiar este un contract de leasing
care îndeplineşte cel puţin o condiţie din cele enumerate mai jos:
· Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului sînt însărcinate
beneficiarului la dată în care contractul în cazua produce efecte;
· Prevede în mod special transferul dreptului de proprietate a bunului
achiziţionat, către client la sfîrşitul contractului;
· Perioada de leasing depăşeşte trei sferturi din durata normală de uzură a
23
bunului, perioada de leasing cuprinde fiecare perioadă pentru care tranzacţia propriu-
zisă poate fi prelungită.29
· Contractul de leasing financiar cuprinde, pe lîngă elementele standard ale
contractului de leasing, următoarele elemente suplimentare:
· valoarea inițială a produsului;
· menţiunea contractuală privind dreptul de opțiune al clientului referitor la
achiziţionarea produsului și la termenii în care poate fi realizat acest drept.
Valoarea contractului de leasing este dată de suma tuturor redevențelor, iar în cazul
achiziției bunului, se adaugă și valoarea reziduală a acestuia.
Contractul de leasing operaţional. Contractul de leasing operaţional este definit ca
fiind orice contract de leasing încheiat între locatar şi locatar, care nu îndeplineşte condiţiile
contractului de leasing financiar.
Contract de leasing intern. Contractul de leasing, financiar sau operaţional, încheiat
între doi rezidenţi.
Contract de leasing extern (cross-border). Contractul de leasing, financiar sau
operaţional, încheiat între un locatar/finanţator non-rezident şi un utilizator rezident.
Leasingul este de două feluri: financiar şi operaţional. Procedural, este vorba de
acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri de operaţii, şi anume:
2.3 Condiţii de finanţare
Leasing financiar deschis: În cazul unui leasing deschis (open-end leasing)
autovehiculul rămîne în proprietatea celui care dă în leasing, dar cel care ia în leasing poate
trece autovehiculul în evidenţa sa de mijloace şi este îndreptăţit la decontarea amortizării.
Taxele de leasing sînt constituite din părţi de capital şi de dobîndă. TVA-ul trebuie plătit după
partea de capital al taxei de leasing, care se poate revendica conform prevederilor normelor
juridice referitoare la TVA.
Partea de dobîndă se poate deconta ca şi cheltuială conform legii contabilităţii. Cel
care ia în leasing la sfîrşitul scadenţei poate decide liber dacă doreşte sau nu să cumpere
autovehiculul la valoarea rămasă stabilită preliminar.
Leasing financiar închis (closed-end leasing): În cazul leasingului financiar închis
autovehiculul rămîne în proprietatea celui care dă în leasing pînă la sfîrşitul scadenţei, dar cel
29Codul Fiscal, ED.Hamanngiu, , Editie actualizata la 9 iulie 2008
24
care ia în leasing poate trece autovehiculul în evidenţa sa de mijloace, şi este cel care poate
deconta şi amortizarea.
Cel care ia în leasing concomitent cu plata primei taxe de leasing este obligat să
plătească şi valoarea TVA-ului după preţul de cumpărare al autovehiculului, care poate fi
revendicată conform prevederilor juridice referitoare la TVA. Taxele de leasing conţin părţi
de capital şi de dobîndă. Dobînda se poate deconta ca şi cheltuieli conform prevederilor legii
contabilităţii. După plată ultimei taxe de leasing mijlocul intră automat în proprietatea celui
care ia în leasing.
Leasing T.V.A în cazul leasingului financiar: În cazul unui leasing financiar închis,
sîntem obligaţi să plătim TVA după preţul de cumpărare al mijlocului, pentru care putem
solicita împrumutul pe termen scurt al băncii finanţatoare.
2.4 Finanţarea internaţională prin leasing
Leasingul financiar reprezintă un element tipic provenit din dorinţa de adaptare a
criteriilor care controlează contractul clasic de închiriere la relația dintre cele trei părţi
(furnizor- finanțator-beneficiar) care-şi face prezentă în cazul de faţă.
Evidenţiind însemnătatea ridicată căruia i se atribuie leasing-ului în contextul relațiilor
comerciale intemaționale, facem referire la principalele particularități ale acestei operaţiuni:
· pentru întocmirea unei tranzacţii de leasing financiar se iau în considerare două
contracte importante: 1) contractul de vînzare-cumpărare sau de furnizare încheiat, de
finanțator, în calitate de furnizor, prin intermediul căruia finanţatorul achiziţionează un
bun în circumstanţele și termenii precizaţi de beneficiar; 2) contractul de leasing
propriu-zis prin care beneficiarul obţine dreptul de a folosi bunul cu datoria de a achita
finanţatorului o taxă. de locaţie. Operaţiunea de leasing presupune și semnarea unor
contracte complementare, un exemplu ar fi cel cu referire la întreținerea și repararea
bunului, contractul care prevede asigurarea, precum și contractele de contrapartidă (în
cazul în care plăţile efectuate pentru locaţiune sînt acoperite prin bunuri, fie de
beneficiar, fie de o altă entitate care acționează la cererea acestuia în numele său. În
general se eliberează garanții bancare pentru o posibilă restituire a sumei în avans sau
pentru achitare la termenul scadent a taxei de locaţie.
· În practica comercială pe plan internațional, ratificată la Convenția din 1988 cu
referire la operaţiunea de leasingul financiar internațional, a marcat principiul
neutralității tehnice a finanţatorului și a rolului principal al beneficiarului în selectarea
bunului și în special a fumizorului. Aşadar, clientul este persoana care realizează
25
caracteristicile bunului și tratează cu furnizorul; de aceea îndatoririle fumizorului se
extind față de beneficiar ca și cum acesta ar fi luat parte la contract; în cazul în care nu
se efectuează livrarea sau livrarea este necorespunzătoare clientul se va adresa
funizorului, nici decum finanţatorului, iar în acest caz clientul nu poate anula
contractul fără acordul finanţatorului. De asemenea, clientul poate anula contractul de
leasing în momentul în care i se cuvine a i se reinapoia sumele achitate sub formă de
avans sau taxa de locaţie, fără includerea sumei egale cu profitul ce 1-ar fi putut obţine
prin uzura bunului pînă la momentul anulării de contract;
· produsul este achiziţionat de finanţator numai în cazul tranzacţiei;
· ratele de locaţie sînt calculate în aşa fel, încît amortizarea să se efectueze total
sau parţial.
· drepturile finanţatorului asupra bunului sînt apte de opunere în privinţa
atitudinii creditorilor clientului, inclusiv locatorilor care au toate drepturile. În cazul în
care în consonanata cu legea în aplicaţie, această capacitate de opunere este supusă
regulilor de publicitate, este nevoită aplicarea clauzelor stabilite prin normele
respective.;
· leasingul financiar presupune și promisiunea unilaterală de vînzare făcută de
locatorul-finanțator;
Deși am prezentat particularitățile operațiunii de finanțare prin leasing, considerăm că
o expunere clară și satisfăcătoare trebuie să arate mersul schematic al acestei operațiuni. În
cazul nostru, obiectul acestei locaţiuni. Subiecții sînt:
· distribuitori specializaţi de echipamente;
· compania de leasing, în calitate de finanţator sau locator și distribuitor;
· utilizator, în conformitate cu prevederile stabilite în contractul de vînzare-
cumpărare, precum și de client și mandatar, în baza contractului de leasing.
În privinţa transferului dreptului de proprietate, clientul poate căpăta dreptul de
proprietate asupra echipamentului la finele contractului.
În cazul tranzacţiei efectuate, în afară de contractele care se întîlnesc, amintite
anterior, pot apărea dispoziţii cu caracter special ca drept al utilizatorului de a rezilia în mod
limitat contractul de leasing, în situaţia în care achiziţionează de la început echipamentul la un
preț potrivit sumei de nerambursare și a costului de înlocuire.
Leasingul, sub forma sa de operațiune de finanțare, poate prezenta la rîndul său
26
variante:
compania de leasing are dreptul de a solicita o bancă în vederea obținerii de resurse
financiare folositoare achiziționării echipamentului (, leasing leverage");
un agent economic îşi vinde bunul unei firme de leasing, cu scopul de a-1 folosi cu
titlu de locaţiune, dar în schimb cu datoria de răscumpărare la termenul stabilit în
contract ( lease back");
Un alt mod de a explica mai bine cursul operațiunii de leasing, este acela al efectelor
financiare produse în practică de leasingul financiar. Aşadar finanţatorul predă spre utilizare
echipamentul pentru un timp bine determinat; se restituie tranşele cu titlu de locaţie,
acoperind în proporţie de 100% sau în mică parte valoarea echipamentului cu o marjă de
profit; la finalizarea termenului stabilit în contract, clientul deţine opţiunea de achiziţionare
definitivă sau de reînchiriere a echipamentului; în sistem time sharing produsul poate fi folosit
în acelaşi timp sau succesiv de mai mulți beneficiari, cota de locaţie fiind calculată
proporțional cu gradul de uzură.
Leasingul financiar înfăţişează numeroase avantaje, raportate la operaţiunile de export
și import de bunuri, efectuate de unele firme.
În anumite condiții, trebuie precizată ideea că întreprinderile producătoare fac apel la
finanţarea operaţiunii de export prin intermediul leasingului din mai multe motive: își menţin
liniile de credit bancar, acestea fiind neafectate în momentul exportului acestor bunuri; au
capacitatea de a exporta în plus, cu toate că nu mai pot beneficia de alte credite pentru
susţinerea exportului; evita interzicerile stabilite de legislaţia naționala care, uneori, prohibesc
unele exporturi în anumite țări, precum și restrictive de brevet; înlătură supravegherea
importurilor din statele beneficiare, își recuperează în totalitate fondurile în momentul vînzării
lor companiei operatoare de leasing.
Pentru cei care importă, leasing-ul este avantajos din cel puțin două motive. În primă
consecinţă, autoritățile statale oferă companiilor de leasing căi de refinanțare profitabile,
similare creditelor pentru export (dobînzi scăzute, dispense ale taxelor, impozite micşorate
etc.), motiv pentru care finanțarea prin leasing devine mai profitabilă. În a doua consecinţă,
contractul de leasing dispune clientului, la încheierea contractului, trei opţiuni de alegere:
returnarea produsului, achiziţionarea acestuia la o valoarea mult mai eficientă sau prelungirea
leasingului.
De remarcat este că din totalul operațiunilor tranzacţionate la nivel mondial și
susţinute financiar prin intermediul noilor tehnici moderne, se apreciază că trei sferturi sînt
27
realizate prin forfetare, 20% prin leasing și 5% prin factoring.
Un alt aspect important, este acela referitor la principalele dispute ce pot apărea în
tranzacţionarea leasingului financiar internațional. Disputele pot interveni în relaţia
economică dintre furnizor, finanţator şi locatar sub diferite forme, privind modul şi timpul de
livrare a echipamentului său plăţile efectuate la un timp neconvenit în contract.
Un exemplu privind revendicarea produsului de către societatea de leasing şi acţiunea
cu referire la plata locaţiei, a fost prezentat în faţa curţii judecătoreşti din Franţa, unde s-a pus
problema dacă clientul poate fi silit să achite suma totală a locaţiei pentru a amortiza pierderea
integrală a societăţii de leasing, aceasta fiind stabilită totodată în contract la semnarea
acestuia. Răspunsul a venit din două părţi, prima parte a specificat că datoria de plată a
clientului este egală cu zero în cazul de faţă datorită lipsei de cauză, dar pe cealaltă parte s-a
menţionat că nu se poate evita aplicarea cauzei care ar face imediat în caz de anulare a
contractului, chiria scadentă
Operaţiunea de leasing financiar este considerată o formă de comercializare
avantajoasă în comparaţie cu vînzarea clasică, cu achitarea în formă de numerar, sau în formă
de credit bancar, cu specificarea că se menţine dreptul de proprietate asupra bunului, cu
urmările rezultate.
2.5 Reglementări internaţionale privind leasingul
Apărut pe piaţa din România cu 13 ani în urmă, operaţiunea de leasing a avut parte de
un tratament special, reprezentînd la acea vreme unul din pilonii creşterii economice.
Beneficiile acestei operaţiuni de finanţare au evoluat în mod accelerator, rezultînd în
momentul de faţă ca fiind o modalitate de finanţare acceptată şi confirmată integral, fiind
accesată de către toţi întreprinzătorii care doresc un astfel de finanţare. În evoluţia sa
înregistrată pe teritoriul ţării noastre leasingul se apropie de realistica standardelor Uniunii
Europene în ceea ce priveşte funcţiile acestuia, cu toate că însemnătatea şi capacitatea de
dezvoltare a lui nu au ajuns încă la nivelul European.
Evoluţia leasingului şi mărirea capacităţii pieţei acestuia poate fi observată zilnic de
cel care studiază, speculează economia acestui stat, însă relatarea pe criteriu numeral al
acestui trend este văzută ca o dificultate, deoarece Institutul Naţional de Statistică cît şi
Uniunea Naţionala a Societăţilor de Leasing din România nu pot să colecteze date referitoare
la companiile prestatoare de leasing. De aceea, evoluţia acestui mod de finanţare se poate
estima doar în parametri restrînşi.
Situaţia economică actuală a ţării noastre prezintă unele trăsături care ar putea reflecta
28
ca nişte factori favorabili şi nefavorabili pentru dezvoltarea leasingului pe plan naţional.
Marcăm astfel primii factori care ar ajuta la evoluţia pe piata autohtonă a leasingului:
relansarea economiei româneşti prin intermediul investiţiilor, asigurarea resurselor proprii,
fiscalitatea redusă, dobînzi mici şi o bună credibilitate referitoare la firmele proaspăt
înfiinţate, adaptarea rapidă la cerinţele pieţei.
Cu un procentaj mai mare comparativ cu cel al creditului bancar, costul unui leasing
este mai avantajos, urmărind în acest fel eliminarea birocraţiei şi o accesare mult mai rapidă a
finanţării.
Factorii negativi de pe piaţa economică autohtonă aflaţi în defavoarea leasingului sînt
în principal legaţi de cadrul legislativ cu multe lacune şi deasemeni lipsa unor prevederi cu
referire la protecţia societăţilor de leasing faţă de posibilele prejudicii datorate deteriorării
bunurilor sau incapacităţii de plată a partenerului
Iniţial, în Ordonanţa Guvernamentală nr. 51/28 august 1997, nu au fost clar definite
părţile participante, nefiind făcută distincţia clară între leasingul financiar şi cel operaţional.
Această lipsă a fost corectată prin republicarea acestei Ordonanţe în temeiul art. VII din Legea
nr. 99/1999, în care se defineşte clar leasingul financiar şi cel operaţional, cu toate că celelalte
forme nu sînt menţionate. Ar fi rău dacă în România leasingul ar fi introdus printr–o definire
unilaterală, după care iniţiativa de a oferi spre închiriere echipamente să aparţină
utilizatorului. Pe o piaţă în curs de constituire pentru astfel de operaţiuni, reglementarea
arbitrară nu poate aduce decît fraude şi birocraţie.
Lipsa de lichidităţi de pe piaţa economică autohtonă poate fi rezolvată prin realizarea
unor importuri în sistem de leasing. Efectuînd un import cu volum sporit de echipamente de
ultimă generaţie, şi recuperarea investiţiei pe o perioadă indelugata în regim de impozit
temporar cu scutirea de plată a taxelor de import, acestea vor duce la un avantaj economic.
Avantajul contractelor de leasing – faţă de privatizarea prin vînzarea cu plata în rate –
este, că perioada de leasing se extinde pînă la 10 ani, faţă de termenul de eşalonare a ratelor
de numai 3-5 ani. Calculul ratei de leasing este compus din următoarele elemente: preţul plătit
la achiziţionarea echipamentului, valoarea reziduală, durata contractului şi amortizarea,
asigurarea, cheltuieli de achiziţionare, transport, cheltuieli de mentenanţă, dobîndă, TVA,
profitul locatorului, comisionul de gestiune şi rata de actualizare.
Leasingul a beneficiat în ţara noastră de un cadru legal care s-a modificat permanent.
Reglementările în vigoare cu privire la operaţiunile de leasing, sînt:
Ordonanţa Guvernamentală nr. 51 din 28.08.1997 cu referire la operaţiunile de
leasing şi companiile de leasing
29
Legea nr. 90 din 28.04.1998 destinată aprobării Ordonanţei Guvernamentale
privind operaţiunile de leasing şi firmele de leasing
Reformarea şi Întregirea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 51 din 1997 cu
privire la operaţiunile de leasing şi firmele de leasing
Reglementarea referitoare la trecerea în contabilitate a operaţiunilor de leasing
Propunere de ordonanţă de modificare a legii 99 din 1999 referiotare la activităţile
de leasing şi firmele de leasing
Ordonanţa nr. 51 din 1997 republicată cu privre la operaţiunile de leasing şi
firmele de leasing.
Cadrul legal în limitele căruia operaţiunile de leasing s-au desfăşurat pînă recent nu a
plăcut nimănui. Dimpotrivă, firmele de leasing şi clienţii lor au acuzat paragrafele de lege
confuze, discriminarea finanţatorilor autohtoni de cei străini, lipsa unui contract cadru clar.
Aceste critici au primit însă un răspuns prin modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernamentale nr. 51/1997, republicată în Monitorul Oficial nr. 9/12.01.2000, ca un rod al
colaborării dintre Uniunea Naţională a Societăţilor de Leasing şi Ministerul Finanţelor.
Modificările, aduse recent legislaţiei leasingului au în vedere următoarele:
Definesc leasingul financiar şi operaţional;
Prevăd posibilitatea leasingului intern şi extern;
Limitează obiectul operaţiunilor de leasing la bunuri imobile şi bunuri mobile de
folosinţă îndelungată;
Stabilesc elementele contractuale minime;
Stabilesc un termen limită de plată a ratelor de leasing (max. 2 luni), nerespectarea
aceastuia atrăgînd după sine rezilierea contractului, restituirea bunului şi plata ratelor
scadente;
Elimină neclarităţile referitoare la deductibilitatea fiscală a ratelor de leasing pentru
utilizator;
Introduc pentru societăţile de leasing, obligativitatea subscrierii şi vărsării integrale la
înfiinţare a unui capital social minim de 500 milioane lei;
Stabileşte deductibilitatea cheltuielilor cu privire la asigurarea bunului caredefineste
obiectul contractului de leasing;
Egalizează tratamentul vamal al leasingului intern şi extern;
Stabilesc fixarea unei limite procentuale a valorii asupra căreia se vor calcula taxele
vamale în cazul însuşirii sau neinapoierii produsului de către client, cota stabilită la 20
% din preţul achiziţiei
30
Stabilesc excludere plăţilor de taxe vamale şi a TVA a subansamblelor şi
componentelor importate de companiile de leasing în vederea confecţionării de
produse ce urmează să facă obiectul unor contracte de leasing.
Părerea societăţilor de leasing este, că noua lege este într-o oarecare măsură, conformă
standardelor internaţionale, firmele de leasing fiind mai bine protejate de utilizatorii rău
platnici. Dar ceea ce societăţilor de leasing li se pare la prima citire un avantaj, specialiştilor
le ridică semne de întrebare, considerînd că pot fi afectate drepturile utilizatorilor. De
exemplu, în cazul unui leasing extern, din cauza lipsei de valută pe piaţă pentru mai mult de
două luni, utilizatorul nu poate plăti finanţatorului.
Versiunea republicată a Ordonanţei deosebeşte leasingul operaţional de cel financiar.
Distincţia este absolut necesară, cîtă vreme cele două tipuri de operaţiuni sînt impozitate
diferit. Spre deosebire de leasingul cu transfer de proprietate (leasing financiar), în cazul
leasingului operaţional, importurile de echipamente sînt scutite de taxe vamale, indiferent de
locul unde este înregistrat locatorul (societatea de leasing). Pînă acum doar societăţile străine
beneficiau de scutire de taxe de graniţă, discriminarea apărînd tocmai prin prisma
neclarităţilor legislative.
Confuzia a persistat pînă de curînd şi în privinţa deducerilor fiscale. Ordonanţa de
urgenţă nr. 217/1999 privind impozitul pe profit face lumină: în cazul leasingului financiar,
valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile, în schimb ratele de leasing
operaţional rămînînd deductibile.
Setea de bani a Ministerului Finanţelor constituie însă o problemă foarte importantă.
Dacă la un contract de închiriere chiria plătită este dedusă clientului în totalitate, la leasingul
financiar se deduce doar dobîndă la sursa atrasă şi rata de amortizare a mijlocului fix.
Costurile firmei de leasing, precum şi beneficiul acestuia, deşi sînt plătite de utilizator, nu pot
fi deduse.
Partea din rată, care reprezintă beneficiul firmei de leasing, este impozitată şi la client,
nefiind deductibilă şi la firma de leasing (impozit pe profit). Aceeaşi sumă de bani este
considerată ca fiind un venit al utilizatorului, cît şi al locatorului. Desigur dubla impunere,
este la ea acasă. Această abordare a leasingului financiar, îi obligă pe potenţialii clienţi să se
reorienteze şi spre altă modalitate de finanţare. Dacă utilizatorul este pus în situaţia de a
deduce doar dobînda şi amortizarea, atunci mai bine cumpără în rate şi nu mai plăteşte restul
elementelor, care compun ratele de leasing.
Lucru absolut aberant după societăţile de leasing române, este faptul că înregistrarea
contabilă a bunului ce reprezintă obiect al contractului de leasing, se face la utilizator, deşi
31
proprietarul este de fapt firma de leasing. Aceasta contravine regulamentului de aplicare a
legii contabilităţii
Conform legii, dobînda de leasing reprezintă rata medie a dobînzii bancare. Dar
dobînda de leasing este o dobîndă pe care, practic, o ai în relaţia cu o bancă. De asemenea rata
medie a dobînzii bancare este un indicator foarte relativ.
De asemenea nu se ştie în sarcina cui cade asigurarea bunurilor. Se doreşte şi crearea
unui organism care să reglementeze activitatea de leasing, precum şi introducerea unor
standarde obligatorii la crearea de noi firme de leasing. Pe de altă parte legea are scăpări chiar
în defavoarea statului. În goană după scutiri de taxe vamale, s-a ajuns chiar la operaţiuni de
leasing hilare. De ceea Direcţia Generală a Vămilor va fi şi ea consultată la elaborarea legii.
Capitolul III. Studiu de caz
Ţiriac Leasing IFN S.A.
3.1 Prezentarea firmei de leasingDate de identificare: Ţiriac Leasing IFN S.A., cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1,
CUI 12351919, Nr. inreg. Registrul Comerţului J40/9640/1999
Aparţine grupului Ţiriac Holdings, şi este una din cele mai bune companii de pe piaţa
de leasing autohtonă. Societatea oferă finanţare în sistem de leasing financiar şi operaţional
pentru întreaga varietate de autoturisme şi vehicule inclusiv flote maritime comerciale,
indiferent de marcă sau că aparţine unui mix de mărci, precum şi unei game de echipamente şi
utilaje, oferind astfel cele mai bune servicii la cele mai înalte standarde, sărind în ajutorul
clientului pentru a putea alege soluţia optimă de finanţare dorită de el.
Compania deţine un număr mare de clienţi, reprezentat atît de persoane fizice cît şi de
32
persoane fizice autorizate, venind în completare cu o serie de companii mici şi mijlocii dar şi
companii multinaţionale sau din sectorul public.
La început societatea purta denumirea de Molesey Leasing Group, sub numele căreia
s-a şi înfiinţat în noiembrie 1999, scoţînd în evidenţă apartenenţa grupului din care face parte,
avînd ca activitate acordarea de leasing financiar intern persoanelor cu caracter juridic.
Aceasta a pornit cu un capital social în valoare de 906.200.000 lei vechi, urmînd ca pe
parcurs să obţină măriri ale acestuia.
În luna mai al anului 2000 s-a constituit societatea Ţiriac Leasing S.A. urmărind ca
scop finanţarea în leasing financiar intern a autovehiculelor aparţinînd grupului Ţiriac Auto.
Capitalul a cunoscut evoluţii considerabile în 2001 cînd societatea de leasing a ajuns la
suma de 14.279.899.600 lei vechi, urmînd ca în august 2004 să aibă loc o nouă majorare de
capital pînă la suma de 100.000.000.000 lei vechi (10.000.000 Ron). Într-o continuă evoluţie
societatea de asigurări a ajuns în prezent să finanţeze peste 10.000 de autovehicule provenite
atît de la Ţiriac Auto cît şi de la alte companii.
Structura acţionariatului era alcătuită în procentaj de 99,94% de către Molesey
Holdings Ltd şi diferenţa de 0,06% o deţinea Hyundai Auto România.
La ora actuală, Ţiriac Auto deţine cel mai vast portofoliu de mărci auto de pe piaţa
autohtonă, reprezentînd şapte dintre cele mai renumite mărci auto existente pe piaţă:
Mercedes- Benz, Jaguar, Land Rover, Range Rover, Mitsubishi, Ford şi Hyundai.
Astăzi, întreaga reţea de distribuţie şi service Ţiriac Auto numără 65 de reprezentanţe
mono-brand sau mulţi – brand, asigurînd accesibilitate şi servicii de calitate în oricare colţ al
României. Toate aceste conexiuni au început încă din anii 2003 ~ 2004 cînd Ţiriac Auto a
adoptat politica de varietate a autovehiculelor indiferent de provenienţa acestora, şi în acelaşi
timp a mai adoptat politica de diversificare a finanţărilor acordate, ducînd societatea pe un
trend ascendent, înregistrînd în ultimii ani un loc în topul companiilor de profil, reuşind să se
claseze în primele zece poziţii ale topurilor Asociaţiei de Leasing Bancar.
Creșterea permanentă a volumului activităților desfășurate a condus în mod firesc și la
dezvoltarea rețelei teritoriale, Țiriac Leasing avînd în prezent puncte de lucru în toate orașele
în care ȚiriacAuto a dezvoltat propria rețea de dealeri, segmentul auto avînd o pondere în
structura portofoliului de peste 80%, diferența fiind reprezentată de finanțarea de
echipamente.
Tot în 2003 s-a luat decizia înfiinţării unei societăţi independente de leasing
operaţional, aparţinînd tot Grupului Ţiriac, aceasta purta denumirea de Premium Leasing.
După patru ani, mai exact pe data de 3.12.2007 societatea lansează pe piaţă un nou tip
33
de produs, unul care era de-a dreptul convenabil pentru ambele situaţii de vînzare sau
cumpărare totul fiind la alegera clientului, oferindu-i acestuia şansa semnării contractului pe
loc cu condiţia de încadrare în caracteristicile acelui produs.
Caracteristicile produsului asset Ţiriac Leasing sînt:
o obiectul de finanţare este un autovehicul nou (autovehicule utilitare uşoare) sau
motocicletă/ATV
autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, cu valoare pînă la 20.000
EUR: avans minim 25%, perioada 48 luni, V.R= 0
autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, cu valoare între 20.001 –
50.000 EUR: avans minim 30%, perioada 60 luni, V.R =0
moto şi ATV: avans minim 30%, perioada 36 luni, V.R= 0
o solicitanţii pot fi doar persoane juridice care îndeplinesc următoarele condiţii:
- Societatea trebuie să fie în funcţiune
- În momentul solicitării leasingului solicitantul trebuie să aibă minim 12 luni
de la înfiinţare
o semnarea contractului de leasing de către Ţiriac Leasing se va efectua după
verificarea solicitantului la Centrala Incidentelor de Plăţi şi a istoricului de
plăţi - dacă există (în cazul în care clientul figurează în CIP/exista un istoric de
plăti mai puţin favorabil, posibilitatea semnării contractului de leasing şi de
către Ţiriac Leasing va fi analizată punctual)
o în cazul în care se solicită aprobarea tip asset pentru o valoare mai mare decît
cea din structurile preaprobate sau se solicită mai mult de două obiecte,
aprobarea finanţării se va stabili de la caz la caz
Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.
„Persoane fizice:
· Cererea de finanţare Cod F-31 completată şi semnată
· Declaraţie credite completată şi semnată
· Cerere asigurare completată şi semnată
· Oferta semnată/factura proformă de la furnizor
· Carte de muncă (copie conform cu originalul de pe prima pagină şi de pe
paginile aferente ultimelor 12 luni)
· Adeverinţa de salariu tip, în original, emisă de angajator
· Carte de identitate (copie)
34
· Fişa fiscală pusă la dispoziţia clientului de către angajator pentru anul anterior
(în cazul salariaţilor şi al persoanelor care obţin venituri asimilate salariilor)
şi/sau, după caz, documentul fiscal pentru anul anterior depus de către client la
unităţile administraţiei financiare
· Adeverinţa de salariu tip, în original, emisă de angajator
· Copie talon pensie ultimile 3 luni (dacă este cazul)
· Documente justificative pentru alte categorii de venituri
· Alte documente care să ateste veniturile (dacă este cazul)
· Declaraţie privind creditele/angajamentele de plată contractate
· Carte de identitate (copie)
· Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-29
· Acordul utilizatorului de consultare a biroului de credit (3 ex. Originale)
Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.
Persoane fizice autorizate/Cabinete/Profesii independente/Altele asimilate:
· Cererea de finanţare Cod F-32 completată şi semnată;
· Decizia anuală de impunere pe ultimii doi ani, cu ştampila Administraţiei
Financiare;
· Registrul de încasări şi plăţi pentru anul în curs;
· Acte juridice de constituire şi autorizare de practicare a profesiei;
· Copie cod fiscal/certificat de înregistrare fiscală (dacă există);
· Copie act de identitate;
· Oferta de la dealer acceptată de client/factura proformă;
· Copie extras de cont ultimile 3 luni.
Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.
„Persoane juridice
· Completarea unei cereri de finanţare Cod F-33 şi a unui formular de prezentare
Cod F-34.
· Completarea unei cereri de asigurare
· Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-29 (3
ex. Originale)
· Acordul utilizatorului de consultare a biroului de credit (3 ex. Originale)
35
· Factura proformă de la furnizorul bunului/specificaţia tehnică.
· Ultimele două bilanţuri depuse (anuale şi/sau semestrial) şi balanţele lor
aferente
· Ultima balanţă disponibilă pe anul în curs (nu mai veche de 2 luni)
· Copie după actele constitutive
· Hotărîre AGA semnată de asociaţii societăţii pentru persoanele ce reprezintă
firma în negocierea şi semnarea contractului de leasing (conform model F-30)
· Copie după actul de identitate al persoanelor care semnează contractul de
leasing
Fişa specimenelor de semnătura din bancă”30
3.2 Evoluţia Activităţii Ţiriac Leasing
Compania Ţiriac Leasing IFN a încheiat în 2006 un număr de 6.300 de contracte de
leasing financiar cu în valoare totală de 188,7 milioane euro, reprezentînd un nivel mult mai
ridicat decît în 2005, perioadă în care aceasta a raportat un nivel de pînă la 81,8 milioane de
euro
Potrivit reprezentantului societăţii Aliantz Leasing, ţinta pentru 2007 era atingerea
pragului de 190 de milioane de euro în acea perioadă, ceea ce priveşte valoarea activelor
finanţate. Compania a raportat în 2006 o cifră de afaceri de 186 milioane euro şi deţinea un
procent de 6% din piaţa naţională de leasing. Societatea este controlată în proporţie de
99,62% de către compania Molesey Holding Limited din Cipru, iar firma Auto Rom,
importatorul oficial al mărcii Mercedes-Benz în România, deţinea 0,14% din titluri.31
Compania nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2010. Piaţa de leasing a înregistrat
o scădere dramatică, de peste 70% în 2009, coborînd la nivelul de 1,3 mld. Euro, faţă de 4,8
mld. Euro 2009, din cauza prăbuşirii vînzării de maşini. În primul trimestru din 2010 piaţa de
leasing şi-a continuat scăderea, înregistrînd un minus de 32%. Tot mai mulţi manageri
consideră că piaţa de leasing va ajunge în 2010 sub nivelul din 2009.
Anul 2009 a fost un an de reaşezare a businessului pe noile coordonate de piaţă,
dictate de situaţia macro-economică sensibilă pe care o traversăm cu toţii. Activitatea
principală s-a axat pe recuperarea creanţelor şi revînzarea maşinilor recuperate, portofoliul din
2009 fiind pe atunci stabil.
30 Sursa: http://www.tiriacleasing.ro/Despre-noi_169_ro.html ( accesat pe data de 5.06.2012)31 Sursa: http://www.zf.ro/companii/tiriac-leasing-a-finantat-contracte-de-188-7-mil-euro-3031288/(accesat 13.06.2012)
36
În 2010, pe site-ul Ţiriac Leasing erau prezentate doar 31 de bunuri recuperate, dar în
noiembrie 2009 numărul acestora depăşea 270.32
Tabel 1. Indicatori din Bilanţ
Indicatori din Bilanţ 2006 2007Total active imobilizate 361.206.086 582.755.571Total active circulante 255.110.783 437.344.750Stocuri 674.831 6.726.625Casa şi conturi 21.702.083 42.343.909Creanţe 232.733.869 388.274.216Capitaluri total 60.708.650 95.175.093Capital social 10.000.000 10.000.000Provizioane 0 0Datorii total 555.608.219 924.925.228
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
În acest tabel sînt prezentate evoluţiile pe un interval de 2 ani a unor elemente
financiare importante pentru societatea Aliantz Ţiriac IFN, observăm astfel o creştere anuală
a-i acestor indicatori cu diferenţe considerabile, aproape duble de sumele precedente.
Tabel 2. Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere
Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere
2006 2007
Cifră de afaceri 639.078.638 906.482.643Total venituri 689.939.117 1.008.832.747Total cheltuieli 662.919.057 968.113.110Profit brut 27.020.060 40.719.637Profit net 22.084.016 34.466.443Număr salariaţi 67 87
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
În tabelul de mai sus sînt prezentate elementele financiare ale companiei Aliantz Ţiriac IFN,
acestea indică confortul financiar în perioada 2006 ~ 2007, înregistrînd creşteri de la an la altul într-un
procent cu o variaţie între 30 şi 35%.
Tabel 3. Indicatori derivaţi din Bilanţ
Indicatori derivaţi din Bilanţ 2006 2007Total datorii/capitaluri proprii 9,1520 9,7181Total datorii/total active 1,5382 1,5872Capitaluri proprii/ total active 0,1681 0,1633
32 Sursa: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/tiriac-leasing-reia-finantarile-pentru-dealeri-auto-din-afara-grupului-6526309 (accesat pe 13.06.2012 )
37
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
În tabelul de mai sus sînt prezentate datoriile totale ale activelor în perioada 2006 ~ 2007, acestea înregistrînd o creştere de cîteva unităţi monetare, semnalînd o situaţie financiară precară decît cea precedentă
Tabel 4. Indicatori de profitabilitate
Indicatori de profitabilitate 2006 2007Marja de profit brut (%) 4,2280 4,4920Marja de profit net (%) 3,4556 3,8022Rentabilitatea capitalului
propriu înainte de impozitare44,5078 42,7839
Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare
36,3771 36,2137
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Acest tabel ne indică marjele de profit şi rentabilitatea societăţii Aliantz Ţiriac IFN, în intervalul 2006 ~ 2007, aceşti indicatori financiari fiind importanţi pentru posibilii investitori. Observăm o variaţie a cifrelor de la an la altul, marjele de profit înregistrînd creşteri în timp ce rentabilitatea înregistrează o mică scădere procentuală.
Tabel 5. Indicatori de Eficientă a Activităţii Operaţionale
Indicatori de Eficientă a Activităţii Operaţionale
2006 2007
Viteza rotaţie stocuri (zile) 0,3854 2,7085Viteza încasări creanţe (zile) 111,6995 131,3787Viteza de rotaţie total active (nr.de
ori)1,5382 1,5872
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Datele economice din tabelul de mai sus prezintă indicatorii de eficientă a activităţii operaţionale pe perioada 2006 ~ 2007 a companiei Aliantz Ţiriac IFN, indicatori care ne sugerează cît de eficienţa este compania în ceea ce priveşte viteza de rotaţie a stocurilor şi a creanţelor avînd în vedere că înregistrează creşteri anuale.
Grafic 1. Evoluţia cifrei de afaceri pe perioada 2006 ~ 2010
38
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Acest grafic prezintă situaţia cifrei de afaceri a companiei Aliant Ţiriac Leasing în perioada 2006 2010
Grafic 2. Evoluţie total active în perioada 2006 ~ 2010
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Graficul prezintă evoluţia activelor totale (calculate ca suma între activele imobilizate şi activele circulante).
39
Grafic 3. Evoluţia datoriilor totale 2006 ~ 2010
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Grafic 4. Raportul datoriilor totale din totalul activelor 2006 ~ 2010 (%)
Sursă:http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# (13.06.2012)
Graficul prezintă evoluţia procentuală a raportului între datoriile totale şi activele totale deţinute de către Ţiriac Leasin IFN pe perioada 2006 ~ 2010
40
Grafic 5. Evoluţie profit brut
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Graficul reprezintă evoluţia profitului brut pentru compania Ţiriac Leasing IFN pe perioada
2006 ~ 2010
Grafic 6. Marja de profit brut (%)
Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012
Graficul prezintă evoluţia raportului între profitul brut şi cifra de afaceri realizată de către Ţiriac Leasing IFN în perioada 2006 ~ 2010
41
Tabel 6. Indicatori financiari conform bilanţului
Denumirea indicatorilor 2008 2009 2010Indicatori din BilanţCasă, disponibilităţi la bănci
centrale17503 5997 9826
Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale
- - -
Creanţe asupra instituţiilor de credit 83842016 39597208 30321399Creanţe asupra clientelei 1217140375 770752188 394750103Obligaţiuni şi alte tipuri cu venit fix - - -Acţiuni şi alte titluri cu venit
variabil- - -
Participaţii - - -Părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate- - -
Imobilizări necorporale 139957 248873 126413Imobilizări corporale 3362558 2393366 990231Datorii privind instituţiile de credit 1203936890 792105390 371043271Datorii privind clientela - - -Datorii constituite prin titluri - - -Provizioane - - -Datorii subordonate - 38053800 38563200Capital social subscris 10000000 10000000 10000000Rezerve 5161740 5161740 5161740Indicatori din Contul de profit şi
pierdereRezultatul activităţii curente- Profit 33092862 - 18690659- Pierdere - 94166299 -Venituri totale 297265536 318351032 445025596Cheltuieli totale 264172674 412517331 426334937Rezultatul brut- Profit 33092862 - 18690659- Pierdere - 94166299 -Rezultatul net al exerciţiului- Profit 27364573 - 18658409- Pierdere - 94184216 -
Tipuri de activitate, conform clasificării CAEN
Leasing Financiar
Leasing Financiar
Leasing Financiar
Sursă: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html accesat 14.06.2012
42
43
Concluzii
În lucrarea de faţă am urmărit să analizez conceptul de leasing prin punctarea celor
mai importante elemente. Am prezentat specificul operaţiunilor de leasing, avantajele şi
dezavantajele în finanţarea investiilor de acest gen, precum şi criteriile principale de
clasificare folosite în teorie şi în practică.
Din analiză observăm că nu prezenţa unui pachet de legi şi norme este factorul
determinat în ponderea acestei activităţi, ci mai mult nivelul economic. Consider că o
legislaţie orientate investiţional poate facilita dezvoltarea operaţiunilor de leasing.
Nu toate tipurile şi categoriile leasingului sînt aplicate în egală măsură şi în practică,
dar abordarea formelor speciale o consider esenţială în vederea perfecţionării operaţiunilor de
leasing pe plan naţional, familiarizării rapide cu schemele carcteristice.
Extinderea leasingului în spaţial commercial internaţional a determinat necesitatea
elaborării unor principii internaţionale invariabile. Convenţia de la Ottawa, elaborată în 1988
pentru a reglementa leasingul financiar internaţional, nu a fost acutalizata corespunzător
pentru a răspunde progreselor sociale, economice şi juridice înregistrate ulterior.
Am înţeles din această lucrare, prezentînd trăsăturile caracteristice şi finalitatea
economică şi juridică ca acesta este un contract bilateral care ocupă o poziţie deosebită
deoarece determină de la început subiectele şi caracteristicele contractului de leasing.
Analiza elementelor contractului la nivel naţional este realizată prin modificarea şi
completarea O.G nr.57/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.
Chiar şi la nivel internaţional, prin dezvoltarea în continuare şi diversificarea
afacerilor de leasing se solicita permanent de către practicanţi reglementări juridice
îmbunătăţite, care să asigure un viitor progresiv şi competent acestui instrument de finanţare
complex şi modern.
Am încercat să prezint impactul crizei economice asupra evoutiei companiei în studiu
de caz.
Ca o ultimă concluzie, consider că leasingul că putea rămîne o importanta formă de
finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cît şi pentru persoanele fizice, atît timp cît se
vor orienta asupra formelor de finanţare prin leasing care să poată avea bună dezvoltare în
cadrul pieţei, (menţionez aici o părere personală cu privire la contextul crizei, ca o opţiune
avantajoasă în ceea ce priveşte alegerea unei forme de leasing pe intervalul precizat, o bună
alegere este aceea a leasingului operaţional) şi se vor propune noi reglementări legislative care
să favorizeze finanţarea prin leasing.
44
Anexe
Anexa 1 Documente persoane fizice
Anexa 2 Documente persoane fizice autorizate
Anexa 3 Documente persoane juridice
45
Bibliografie
1. Achim Monica Violeta – Leasing, o afacere de succes, Editura Bucuresti,2005
2. Andreica Marin – Leasing,cale de finantare a investitiilor pentru intreprinderile mici si
mijlocii,Editura Crimm,Bucuresti,1997
3. Andreica Marin - Strategii de finantare a activitatii intreprinderilor mici si
mijlocii,Editura Cibernetica MC, Bucuresti 2003
4. Andreica Marin, Andreica Cristina, Mustea Serban Ionel, - Decizia de finantare in
leasing,Editura Cibernetica MC, Bucuresti,2003
5. Berea Aurel Octavian – Orientari in activitatea bancara contemporana, Editura
Expert,Bucuresti, 1999
6. Cerna Silviu – Economia monetara si financiara internationala, Editura Mirton,
Timisoara,1997
7. Ciobanu Gheorghe – Tranzactii economice internationale, Editura Risoprint,Cluj-
Napoca,2009
8. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe – Leasingul, utilitatea lui, R.D.C nr. 3/1997
9. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe – Operatiunile de leasing, Editura Lumina
Lex,Bucuresti,1998
10. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe, Contractul de leasing,caractere specific,R.D.C
nr 7- 8/1997
11. Cristea Horia, Talpos Ioan, Corduneanu Carmen – Gestiunea financiara a societatilor
comerciale, Editura Mirton,Timisoara, 2001
12. Gaftoniuc Simona – Practici bancare internationale, Editura Economica, Bucuresti,
1995
13. Guresoaie Ion – Contractul de leasing, Editura Gir Press, Bucuresti,1998
14. Hoanta Nicolae – Finantele firmei,Editura Continent,Sibiu,1996
15. Ionescu Lucian –Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica,,Bucuresti,1996
16. Mazilu Dumitru – Dreptul comertului international,Editura Lumina Lex, Bucuresti,
2000
17. Molico Tatiana – Leasingul,un instrument modern de investitii si finantare,Editura
CECCAR,Bucuresti,2003
18. Nicolescu Gabriel Tita – Leasing, Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006
46
19. Nicolescu Gabriel Tita – Regimul juridic al operatiunilor de leasing, Editura All
Beck, Bucuresti,2003
20. Noluta Barna – Operatiunile de leasing in comertul international, Editura
TipoMoldova,Iasi, 2010
21. Puiu Alexandru – Management in afacerile economice internationale, Editura
Independenta Economica, Bucuresti,1996
22. Puiu Alexandru – Tehnici de negociere contracte si derulare in afacerile economice
internationale, Editura Tribuna Economica,Bucuresti, 1997
23. Stancu Ioan – Finante:Teoria pietelor financiare, Editura Economica, Bucuresti, 1997
24. Toma Mihai, Alexandru Felicia – Finante si gestiune financiara de intreprindere,
Editura Economica, Bucuresti, 1998
25. Turcu Elena – Contractul de leasing,Editura Hamangiu,Bucuresti,2008
26. Turcu Ion - Operatiuni si contracte bancare,introducerea in tehnica si practica
dreptului bancar, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1994
27. Vancea Diane – Plati si finantari in operatiunile de comert exterior.Caiet de
seminar,Editura Expert, Bucuresti ,2003
28. Voiculescu Dan – Leasing,Editura si Enciclopedia,Bucuresti, 1995
Publicatii· Codul Fiscal, Editie actualizata la 9 iulie 2008,Editura Hamangiu· Ghidul pentru intelegera si aplicarea standardelor international de contabilitate,
Leasing, IAS 17,Editura CECCAR,Bucuresti,2004
Legi şi ordonanţe
· Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară, în Monitorul Oficial
nr.121/23.03.1998
· Ordonanţa Nr.51/1997 republicată privind operaţiunile de leasing şi societăţile de
leasing
Surse internet
www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat pe
data 13.06.2012
47
48