Post on 07-Nov-2019
Ernst A. EkkerDoris Eisenburger
JOHANN STRAUSS - un album mtrzlcal
in romAnegte de Doina Sandu
,*,r"t'-'"'
J/,
o
-l,;^*".l< tt
CORINT ILINIOR
- -*9 :..=.,-._
:! .,
i.
.E*.G
i:' -
i...::
;:.t
.:€. .:::!l::!:::i:.:ir::a'.':-::'
F- i€
€*"Fe
€l .,--_v
,..'.fu+'i-
tI.
A.fntr-o casula pierduti printre viile din
| ,propi.rea Vienei se petrece un lucru
l-ciudat, doi copilagi aqezagr in fala unui
ran pdtrat cdntl, un vals. Cei doi se numesc
lani qi Josef. Ling[ ei, mama lor, Anna,
:iupeqte corzile unei ghitare. Ei, qi ce-i atAt de
reobiqnuit in toate acestea?
La vremea aceea) pela 1833 , era deia de multa modi, de zeci de ani, si se interpreteze gi sX
;e asculte muzicd acasd- nu numai la orag, dar
;ilagafil Ce-i drept,Iagardnu prea se cdnta la
rian, ci mai degrabdlaliterdsau la lambal, insircompaniamentul Ia ghitarl, era obiqnuit.
Familiile cdt de cdt instirite igi dddeau copiii
ii invele vreun instrument. Miculii, de cum
reuqeau si desluqeascd misterioasele semne
care se numesc note, se qi porneau si exerseze.
lar ori de cdte ori venea cineva in vizitd', copiii
erau preze ntatr cani gte curio zitdgt de circ. $ ani
;i Josef aveau insX sd pdtrundd in lumea
muzicii in cu totul alt fel, Cdci nu doar mama
lor arnea muzica in sdnge, nu, qi tatdl 1or, de
asemenea!
Toatd,existenla tatdluilor era strAns legatd de
mtnicd: era dirijor al unei orchestre de muzicX
de dans qi compozitor - scria polci, marquri 9i
mai ales ualsuri.. incd de la vArsta de
noudsprezece ani intrase in orchestra lui
Joseph Lanner, care interpreta tot muzicd de
dans. Nu dupi multi vreme de la infiinlare,
aceaste orchestrd ajunsese si fie considerat6
cea mai bund din Viena. Iar cAnd la numai
ciqiva ani dupi aceeatatdllot infiingase o or-
chestri concurentX, vienezli, nebuni dupidans, se desfdtaserX cu o noud senzaqie: un
fizboi al valsului! Cum se numea tatdl lor?
Johann Strauss.
Aqadar, este lesne de inleles ci JohannStrauss-tatil se ingrijise ca fiii sdi si atbd un
bun profesor de pian. $i tatd de ce micugii stu-
dnzdasiduu piese de Mozart gi Schubert, deqi
din repertoriul lor nu lipseqte nici Franz Liszt,la modd ?n zilele acelea. $i chiar qi aqa mititei,
$ani qi Josef cdntd la P:.aLn c^ niqte
profesionigti!Tatdllor insd habar n-are de acest lucru' cXci
pentru familie igi glseqte din ce in ce mai pulin
timp. Se afl6 in culmea gloriei qi se bucur[ de
m^r ea admiralie a tuturor vienezilor indrigos -
titri de dans. Cdntdlavioard gi dklieazd, in ace-
laqi timp, cu arcuqul la spectacole dansante ce
dureazd de seara pdnd dimineala .Iat cAt e ziua
de lungi compune sau face repetitiiin locuinlasa din Viena.
Copiii sunt numai urechi de fiecare daticAnd Johann, impreunl cu ceilalgi muzicieni,
studiazd, vreunul dintre valsurile proaspXt
compuse. Mai ales $ani se dovedeqte a fi un
,,spion-muzicaI" iscusit nevoie mare. $i nu e
ugor sd fi pasul cu el, necum si-l intrecr: dacd
ascultX o piesl de cdteva ori, este in stare s-o
reproduci, notl cu not;. Talent are qiJosef. Se
aqazd la pian ldngd $ani, la clapele cu tonurijoase (cele din stAnga, cum stai cufagalapian),
gi ?1 acomp aniazd intr-un ritm de vals vijelios:
hm ta-la,hm ta-ta,hm ta-ta.'.t
Ei bine, tocmai aceasta e ciudilenra, taina
cunoscutd la inceput doar de mama copiilor,
Anna!
,,Spionul-muzica|" $ani gi fratele sdu Josef,care nu au decdt opt gi, respectig qase ani,
privesc - ce-i drept - la o partiturX, dar de cAn-
tat cdntd cu totul altceva! Ceva ,,incd nends-
cut", un vals,al tatdlut lor care deocamdati
n-a fost interpretat in public, nici n-a apdtut
tipdrrt. O piesi pe care $ani o ascultase din
camera de alituri, cAnd tadl lui o prezentase
membrilor orchestrei sale. $i acum iatd cd
piesa rdsund printre plantaliile de vii, in casa
bunicilor, unde copiii igi petrec vacanla. Efor-
turi face doar mama log cici nu-i e uqor sigdseascd iute acordurile potivite la 'ghitar5'.
Dar punem prinsoare ci reuqeqte? ! $ani se
gdndegte ce mutri ar facetatdlJohann, daci qi-
ar putea vedea gi auzi acum familia.
d
inco$t de mii qi mii de registre de conturi'
in Vena imperialX, bincile rdsdreat ca ciu-
percile dupd ploaie. Imense sume de bani se
adunau... sau se ,,spilau" aici' Aventurieri qi
intreprinzitori dubioqi (printre ei insd qi oa-
-.nid. afaceionegti) incasau cAqtiguri uriaqe
din valorifi cateainvenliilor' Numai ci inventa-
torii nu prea vedeau mare lucru difi acele sume
uriaqe. in ti-p.t,ile acelea nesigure bdncile
erau adesea nevoite sX lichideze la scurt timp
dup[ infiingare'
$ani insi nu va lucra intr-o bancd' deqi dupi
ce termini gtmnaziulfrecventeazd o qcoald de
comer! qi ia lecfi particulare (plitite scump de
tat5l siu) la un expert bancar' Dat ttage adesea
chiulul, cXci pentru el orele devioarX sunt mult
mai importante ! Acum, la optsprezece ani im-
plinili, face ,,ucenicie" la un compozitor' un
.o-ioriror de muzici bisericeascX' Lecliile
u..rr.u le pliteqte el, din banii cAqtigaf pe
orele de Pian'i.rtr. ti-p, Strauss-tatdl se muti din
,,llirschenhaus" qi igi intem erazd' o noui fami-
ii.. irrr..uga Europd il admirl qi ii indrdgeqte
compoziliile. Este primul dirijor care impre-
l.rtX ., orchestra sa pleacd in turnee gi se pri-
cepe de minune sd cdgtige publicul' $tie sX-qi
facd,rcclamd,.
.straus s-tatd/ este domnitorul neincoronat al
valsului, cdnd deodatd aild cdJean ($ani al nos-
tru), care acum implineqte nouisprezece ani'
are o orchestrX proprie qi va concerta in pre-
mierd la L5 octombrie L844,la Cazinoul Dom-
mayer din Hietzing' Numele siu st[ scris cu
litere de o qchio apd pe toate afiqele: lohann
Strauss-fiul' Tatdl se infurie' E scris mult prea
unclionar de banci sd se facb $ani' asta
ar fi fost vot^ tatdlvi sXu' in cele mai
urite vise ale sale, $ani se qf vedea
mtc ,,fiul", consideri eI, ,,ua fi cu siguran{d tre-
cut cu ued'erea, iar to{i uor uede cd ert diriie: ;ise l)or ndPusti intr-acolo!"
Sala este atdt deplinX, incit nici chibifi (spi
onii) trimi gi de Strauss-tatdlnu pot pdtrunde gi
ascult[ .o.t."rtrrl de afard, din fala uqii' Tatil
rdmdsese acasil. Oare ce se petrece in suflenrl
lui? Unii dintre prietenii s[i afirma' mattirziu'
cX s-a temut de o catastrofa' S-a temut sau a
sperat-o? Ori poate, dimpotrivi' chiar i-a qinut
pumnii lui Jean? Nu se qtie sigur' In orice caz'
tAnXrul Strauss culege ropote de aplauze cum
nu le visase nici mdcar odinioar5' in faga
oglinzli.Viena are un nou star al valsului' $i t",lou rAzboi al ualsului' Cdcinicr Strauss-tatdl nu
se lasi mai prejos qi continud' sd' apatl'impre-
uni cu muzicanTli sdiin siliie sale debal' \'iena
se imparte in dou1' ,1abere"' De acum se
danseazd, pe muzica veniti din doui direclii'
degi de fiecare datd dela un Strauss'
'i
r .:r:Jii:i,ii:.:::: ir'.:r:..' .:
. ,j-JJ+
' :: 'itt.':: .]i
..,