Ernst A. EkkerDoris Eisenburger

JOHANN STRAUSS - un album mtrzlcal

in romAnegte de Doina Sandu

,*,r"t'-'"'

J/,

o

-l,;^*".l< tt

CORINT ILINIOR

- -*9 :..=.,-._

:! .,

i.

.E*.G

i:' -

i...::

;:.t

.:€. .:::!l::!:::i:.:ir::a'.':-::'

F- i€

€*"Fe

€l .,--_v

,..'.fu+'i-

tI.

A.fntr-o casula pierduti printre viile din

| ,propi.rea Vienei se petrece un lucru

l-ciudat, doi copilagi aqezagr in fala unui

ran pdtrat cdntl, un vals. Cei doi se numesc

lani qi Josef. Ling[ ei, mama lor, Anna,

:iupeqte corzile unei ghitare. Ei, qi ce-i atAt de

reobiqnuit in toate acestea?

La vremea aceea) pela 1833 , era deia de multa modi, de zeci de ani, si se interpreteze gi sX

;e asculte muzicd acasd- nu numai la orag, dar

;ilagafil Ce-i drept,Iagardnu prea se cdnta la

rian, ci mai degrabdlaliterdsau la lambal, insircompaniamentul Ia ghitarl, era obiqnuit.

Familiile cdt de cdt instirite igi dddeau copiii

ii invele vreun instrument. Miculii, de cum

reuqeau si desluqeascd misterioasele semne

care se numesc note, se qi porneau si exerseze.

lar ori de cdte ori venea cineva in vizitd', copiii

erau preze ntatr cani gte curio zitdgt de circ. $ ani

;i Josef aveau insX sd pdtrundd in lumea

muzicii in cu totul alt fel, Cdci nu doar mama

lor arnea muzica in sdnge, nu, qi tatdl 1or, de

asemenea!

Toatd,existenla tatdluilor era strAns legatd de

mtnicd: era dirijor al unei orchestre de muzicX

de dans qi compozitor - scria polci, marquri 9i

mai ales ualsuri.. incd de la vArsta de

noudsprezece ani intrase in orchestra lui

Joseph Lanner, care interpreta tot muzicd de

dans. Nu dupi multi vreme de la infiinlare,

aceaste orchestrd ajunsese si fie considerat6

cea mai bund din Viena. Iar cAnd la numai

ciqiva ani dupi aceeatatdllot infiingase o or-

chestri concurentX, vienezli, nebuni dupidans, se desfdtaserX cu o noud senzaqie: un

fizboi al valsului! Cum se numea tatdl lor?

Johann Strauss.

Aqadar, este lesne de inleles ci JohannStrauss-tatil se ingrijise ca fiii sdi si atbd un

bun profesor de pian. $i tatd de ce micugii stu-

dnzdasiduu piese de Mozart gi Schubert, deqi

din repertoriul lor nu lipseqte nici Franz Liszt,la modd ?n zilele acelea. $i chiar qi aqa mititei,

$ani qi Josef cdntd la P:.aLn c^ niqte

profesionigti!Tatdllor insd habar n-are de acest lucru' cXci

pentru familie igi glseqte din ce in ce mai pulin

timp. Se afl6 in culmea gloriei qi se bucur[ de

m^r ea admiralie a tuturor vienezilor indrigos -

titri de dans. Cdntdlavioard gi dklieazd, in ace-

laqi timp, cu arcuqul la spectacole dansante ce

dureazd de seara pdnd dimineala .Iat cAt e ziua

de lungi compune sau face repetitiiin locuinlasa din Viena.

Copiii sunt numai urechi de fiecare daticAnd Johann, impreunl cu ceilalgi muzicieni,

studiazd, vreunul dintre valsurile proaspXt

compuse. Mai ales $ani se dovedeqte a fi un

,,spion-muzicaI" iscusit nevoie mare. $i nu e

ugor sd fi pasul cu el, necum si-l intrecr: dacd

ascultX o piesl de cdteva ori, este in stare s-o

reproduci, notl cu not;. Talent are qiJosef. Se

aqazd la pian ldngd $ani, la clapele cu tonurijoase (cele din stAnga, cum stai cufagalapian),

gi ?1 acomp aniazd intr-un ritm de vals vijelios:

hm ta-la,hm ta-ta,hm ta-ta.'.t

Ei bine, tocmai aceasta e ciudilenra, taina

cunoscutd la inceput doar de mama copiilor,

Anna!

,,Spionul-muzica|" $ani gi fratele sdu Josef,care nu au decdt opt gi, respectig qase ani,

privesc - ce-i drept - la o partiturX, dar de cAn-

tat cdntd cu totul altceva! Ceva ,,incd nends-

cut", un vals,al tatdlut lor care deocamdati

n-a fost interpretat in public, nici n-a apdtut

tipdrrt. O piesi pe care $ani o ascultase din

camera de alituri, cAnd tadl lui o prezentase

membrilor orchestrei sale. $i acum iatd cd

piesa rdsund printre plantaliile de vii, in casa

bunicilor, unde copiii igi petrec vacanla. Efor-

turi face doar mama log cici nu-i e uqor sigdseascd iute acordurile potivite la 'ghitar5'.

Dar punem prinsoare ci reuqeqte? ! $ani se

gdndegte ce mutri ar facetatdlJohann, daci qi-

ar putea vedea gi auzi acum familia.

d

inco$t de mii qi mii de registre de conturi'

in Vena imperialX, bincile rdsdreat ca ciu-

percile dupd ploaie. Imense sume de bani se

adunau... sau se ,,spilau" aici' Aventurieri qi

intreprinzitori dubioqi (printre ei insd qi oa-

-.nid. afaceionegti) incasau cAqtiguri uriaqe

din valorifi cateainvenliilor' Numai ci inventa-

torii nu prea vedeau mare lucru difi acele sume

uriaqe. in ti-p.t,ile acelea nesigure bdncile

erau adesea nevoite sX lichideze la scurt timp

dup[ infiingare'

$ani insi nu va lucra intr-o bancd' deqi dupi

ce termini gtmnaziulfrecventeazd o qcoald de

comer! qi ia lecfi particulare (plitite scump de

tat5l siu) la un expert bancar' Dat ttage adesea

chiulul, cXci pentru el orele devioarX sunt mult

mai importante ! Acum, la optsprezece ani im-

plinili, face ,,ucenicie" la un compozitor' un

.o-ioriror de muzici bisericeascX' Lecliile

u..rr.u le pliteqte el, din banii cAqtigaf pe

orele de Pian'i.rtr. ti-p, Strauss-tatdl se muti din

,,llirschenhaus" qi igi intem erazd' o noui fami-

ii.. irrr..uga Europd il admirl qi ii indrdgeqte

compoziliile. Este primul dirijor care impre-

l.rtX ., orchestra sa pleacd in turnee gi se pri-

cepe de minune sd cdgtige publicul' $tie sX-qi

facd,rcclamd,.

.straus s-tatd/ este domnitorul neincoronat al

valsului, cdnd deodatd aild cdJean ($ani al nos-

tru), care acum implineqte nouisprezece ani'

are o orchestrX proprie qi va concerta in pre-

mierd la L5 octombrie L844,la Cazinoul Dom-

mayer din Hietzing' Numele siu st[ scris cu

litere de o qchio apd pe toate afiqele: lohann

Strauss-fiul' Tatdl se infurie' E scris mult prea

unclionar de banci sd se facb $ani' asta

ar fi fost vot^ tatdlvi sXu' in cele mai

urite vise ale sale, $ani se qf vedea

mtc ,,fiul", consideri eI, ,,ua fi cu siguran{d tre-

cut cu ued'erea, iar to{i uor uede cd ert diriie: ;ise l)or ndPusti intr-acolo!"

Sala este atdt deplinX, incit nici chibifi (spi

onii) trimi gi de Strauss-tatdlnu pot pdtrunde gi

ascult[ .o.t."rtrrl de afard, din fala uqii' Tatil

rdmdsese acasil. Oare ce se petrece in suflenrl

lui? Unii dintre prietenii s[i afirma' mattirziu'

cX s-a temut de o catastrofa' S-a temut sau a

sperat-o? Ori poate, dimpotrivi' chiar i-a qinut

pumnii lui Jean? Nu se qtie sigur' In orice caz'

tAnXrul Strauss culege ropote de aplauze cum

nu le visase nici mdcar odinioar5' in faga

oglinzli.Viena are un nou star al valsului' $i t",lou rAzboi al ualsului' Cdcinicr Strauss-tatdl nu

se lasi mai prejos qi continud' sd' apatl'impre-

uni cu muzicanTli sdiin siliie sale debal' \'iena

se imparte in dou1' ,1abere"' De acum se

danseazd, pe muzica veniti din doui direclii'

degi de fiecare datd dela un Strauss'

'i

r .:r:Jii:i,ii:.:::: ir'.:r:..' .:

. ,j-JJ+

' :: 'itt.':: .]i

..,