Transcript of Hag Tu biȘvat Sameah!
nou aleas a FCER
Cosau PAG. 6
HANUCA la Bucureti
PAG. 22-23
PUBLICAIE A FEDERAIEI COMUNITILOR EVREIETI DIN ROMÂNIA
ANUL LXIV = NR. 576-577 (1376-1377) = 1 – 31 IANUARIE 2021 = 17
TEVET – 18 VAT 5781 = 24 PAGINI – 3 LEI
Hag Tu bivat Sameah!
Se împlinesc 80 de ani de la Po- gromul de la Bucureti i masacrul
de la Jilava, în care au fost ucii peste 120 de evrei din Bucureti
de ctre Micarea legionar. Mor- mintele victimelor se gsesc în Ci-
mitirele Giurgiu lui i Filantropia din Bucureti, acolo unde sunt
organi- zate regulat ceremonii comemorati- ve de ctre Federaia
Comunitilor Evreieti din România. Memoria tra- gediei a fost
meninut vie chiar i în perioada comunist, când intere- sele
ideologice ale regimului totalitar considerau subiectul marginal.
În memoria victimelor au fost ridicate mai multe monumente, dintre
care cel mai impuntor se gsete în cur- tea Templului Coral, unde se
afl i sediul FCER.
Cele opt decenii scurse nu au însemnat neaprat acumulare de
cunoatere. Matatias Carp a publi- cat volumul 1 din Cartea neagr,
despre Pogromul de la Bucureti, în 1946, i de atunci nu a fost
publicat o carte mai bun pe aceast tem. Documentele relevante
pentru re- constituirea temei au fost ferecate în arhive pân în
1989 i înc o vreme dup. Studierea lor era rezervat Securitii i
câtorva istorici angajai ai Institutului de Studii Istorice i So-
cial-Politice, care au scris despre rebeliune i pogrom puin, sub
con- trolul cenzurii i respectând câteva jaloane ideologice care
deformeaz grav adevrul. Bunoar, lucrrile Garda de Fier – Organizaie
terorist
de tip fascist, semnat de Mihai Ftu i Ion Splelu, publicat în 1971,
i Regimul politic din România în pe- rioada septembrie 1940 – ianua
rie 1941, de Auric Simion, 1976, abia amintesc de violenele
împotriva evreilor i trateaz antisemitismul ca o „diversiune”, ca
un „paravan al reacionarismului”, nu ca un element consubstanial
ideologiei legionare, cum era de fapt.
Anul 1989 nu a adus imediat deschiderea arhivelor. Spre exem- plu,
dosarul anchetei i al proceselor principalilor responsabili pentru
re- beliunea legionar i crimele comise atunci, o surs esenial
compus din 76 de volume, a fost declasifi- cat de Serviciul Român
de Informaii abia în 2002, când a intrat în Arhiva Consiliului
Naional pentru Studie- rea Arhivelor Securitii. Alte dosare privind
crimele din ianuarie 1941 au fost declasificate i mai târziu.
În vremea lui Ion Antonescu, peste 3.000 de persoane au fost
condamnate pentru participarea la rebeliune, iar peste 300, pentru
participarea, în timpul rebeliunii, la agresiuni împotriva evreilor
(con- form unei analize cantitative fcute de Marius Cazan). În
perioada co- munist, muli au fost condamnai din nou. Pe numele
tuturor acestora au rmas în arhive dosare penale, dosare de
penitenciar, dosare de urmrire informativ i, în cazul ce- lor care
au fost recrutai de Securi- tate, dosare de informatori.
Vorbim
de zeci i zeci de mii de pagini de documente, care nu au fost
cerce- tate de nimeni extensiv, înc. Se adaug dosarele instituiilor
care au acionat în timpul rebeliunii, aflate la Arhivele Naionale
ale României, i cele ale unitilor militare trimise de Antonescu s
reprime Micarea legionar, aflate la Arhivele Militare de la
Piteti.
Rebeliune i Pogrom Pe scurt, problemele de cunoa-
tere legate de rebeliune i pogrom au inut de cenzur i ideologizare,
înainte de 1989, iar dup, de acce- sul dificil la arhive i volumul
imens, descurajant de informaii din arhive. Se adaug chestiuni mai
subtile, le- gate de modelul narativ i concepte.
În istoriografie, cele dou serii de evenimente care s-au produs în
acelai timp, în intervalul 21-24 ianua rie 1941 – rebeliunea i
pogro- mul – sunt tratate, de cele mai multe ori, separat, dei pot
fi înelese doar împreun. Desprirea dintre cele dou naraiuni a aprut
înc din tim- pul lui Antonescu, în versiunea ofici- al privind
rebeliunea din Pe margi- nea prpastiei, cartea în dou volu- me
elaborat cu scop justificativ de specialiti din Secia a II-a a
Marelui Stat Major i din Serviciul Special de Informaii. Pe
marginea prpastiei
(Continuare în pag. 17) ADRIAN CIOFLÂNC
Pogromul legionar din ianuarie 1941,
comemorat la Bucureti
În urm cu 80 de ani, mai exact în zilele de 21-23 ianuarie 1941, la
Bucureti au avut loc o serie de manifestri violente împotri- va
evreilor. Des- pre Cartierul Evreiesc sub teroarea Pogro- mului
legionar din ianuarie 1941, despre oamenii ucii i sinagogile
incendiate i vandalizate în „Oraul mcelului”, cum i-a spus Brunea-
Fox, au vorbit, în cadrul unei dez- bateri online, organizate de
FCER, BBR, JCC i CEB, tot la Bucureti, pe 21 ianuarie 2021: Silviu
Vexler, preedinte FCER, dr. Aurel Vai- ner, preedinte de onoare al
FCER; Jose Iacobescu, preedintele Foru- mului BBR; dr. Anca
Tudorancea, CSIER; Prof. dr. Vasile Morar, Uni- versitatea din
Bucureti; Conf. dr. Felicia Waldman, Universitatea din Bucureti.
Moderator: conf. dr. Feli- cia Waldman.
Vom reveni pe larg în numrul viitor.
80 de ani d e l a
m a s a c r u l a n t i s e m i t
din ianuarie 1941
Hanuca în Comuniti
Imagine din ianuarie 1941, pdurea Jilava
2 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021
lunii ianuarie
Rspândirea extremismului este cea mai mare primejdie a zilelor
noastre
Interviu cu SILVIU VEXLER, preedintele FCER – Evenimentul zilei în
care vorbim (7 ianuarie) este invadarea ieri sear a
Capitoliu-
lui de ctre sute de susintori violeni ai preedintelui în exerciiu,
Donald Trump. Cum comentai aceast zi trist pentru democraia
american?
– Cred c evenimentele de la Washington se înscriu în contextul unei
probleme mai complexe i mult mai serioase. Este vorba despre
extinderea la nivel mondial a extremei drepte i vedem i în România,
pentru prima dat, c un partid de aceast orientare, respectiv AUR,
care are în componena sa membri de cea mai dur extrem dreapta,
reuete s intre în Parlament, cucerind în mod democratic voturile
câtorva sute de mii de ceteni, reprezentând cam 9% din voturile
valabil exprimate. E un moment extrem de periculos pentru întreaga
societate când astfel de oameni capt acces la o platform naional
oficial, unde s îi expun ideile, care deja au câtigat foarte muli
adepi.
Atât în cadrul comunitii noastre, cât i în interveniile de la
Parlament, am subliniat riscul ca, în absena unor msuri i a unor
rspunsuri publice la astfel de situaii, s se ajung la probleme cum
a fost i cea de ieri, de la Congresul american. Am tras acest
semnal i în demersurile despre generalul Macici, i când a fost
vandalizat cimitirul din Hui i în alte conjuncturi similare. În
sine i luate individual, ele par s nu reprezinte o problem atât de
mare, dar dac privim în ansamblu la societate i la modul în care
aceasta reacioneaz, sau mai bine zis, nu reacioneaz la aceste
fapte, ne dm seama cum stm.
Evident, tot acest context a fost acutizat pe plan internaional de
efectele crizei pande- miei de coronavirus, extinse dincolo de
sntate i în domeniul politic, economic i social i aprofundate de
frica fireasc a omului confruntat cu un inamic invizibil i
necunoscut. În acest context, am ajuns în România la intrarea în
Parlament a unor fore extremis- te i, mult mai grav, în SUA la
atacarea Congresului. Din pcate, cea mai important democraie la
nivel mondial s-a confruntat, pe fondul tensiunilor provocate de
pandemie i de propagarea unor teorii ale conspiraiei, cu fapte
extrem de grave. Am toat apreci- erea pentru modul rapid în care
problema a fost rezolvat. Am toat aprecierea pentru faptul c
membrii Congresului s-au întors în aceeai zi la munc i au refuzat s
cedeze în faa presiunii. Toat aprecierea pentru faptul c au
finalizat procedurile constituionale democratice, dar este extrem
de îngrijortor c aa ceva s-a putut întâmpla, c toate acestea au
avut loc într-o ar ca America, în Congresul SUA. Este oribil i
regret c au murit oameni, Dumnezeu s îi odihneasc, c s-au produs
vandalizri. Dar vreau s sub- liniez c este înfiortor c aa ceva s-a
putut produce! Nu mi-a fi putut imagina c voi vedea astfel de scene
la Washington! i acolo, în mai mare msur decât la noi, e nevoie de
msuri care s stopeze teoriile conspiraiei, de a se proteja
societatea împotriva unor aciuni extremiste, care sunt întotdeauna
periculoase, indiferent dac sunt de dreapta sau de stânga, mai ales
în aceast perioad când acioneaz i frica instinctiv a oamenilor în
faa unui pericol nevzut. Confruntat cu atacul unui urs, de exemplu,
tii de unde vine ameninarea, dar în faa unui virus, imposibilitatea
de a vedea primejdia exacerbeaz frica instinctiv. De aceea spun c
pe plan internaional i naional e nevoie de msuri de protejare a
societii democratice, a vieii normale a cetenilor. i la noi, i la
Washington, asear, au aprut i organizaiile antisemite, iar printre
protestatarii de la Capitoliu au fost unii care au strigat
sloganuri antisemite. i la noi au aprut negri ale Holocaustului i
ale dramelor inimaginabile care s-au produs atunci, de aceea i
FCER, i comunitile locale trebuie s aib o grij deosebit ca aceste
manifestri s nu se transforme în unele de genul celor de la
Washington, s nu apar o normalizare a unui discurs al urii.
În cele din urm, riscul apariiei unei formaiuni extremiste în
Parlamentul României este ca subiectele pe care noi le consideram
un tabu s devin un discurs acceptabil, ceea ce poate degenera în
situaii mult mai grave.
– Un alt subiect fierbinte, i nu numai în România, este vaccinarea.
Ce ne putei spune despre începutul campaniei de imunizare în
cminele de vârstnici ale FCER din Bucureti i Arad?
– Personalul medical al Federaiei i, sperm, i cel care asigur
îngrijirea la domiciliu, personalul de suport medical va fi
vaccinat în perioada imediat urmtoare (n.red.- datei de azi, 7
ianuarie). Apoi, conform informaiilor publice, vor fi vaccinate
persoanele care se afl în cminele de persoane vârstnice de la
Bucureti i Arad.
Mai departe, pentru membrii comunitii vom respecta deciziile
stabilite de Comitetul Naional de Coordonare a Campaniei pentru
vaccinarea întregii populaii a rii. Urmrim atent problema i suntem
în legtur cu toate autoritile sanitare relevante, pentru ca de
îndat ce va fi posibil, s lum msurile cuvenite pentru a nu pierde
timp i a-i putea proteja pe cei din cmine i pe toi ceilali. De
altfel, de la începutul pandemiei, am adop- tat deciziile necesare
la DASM pentru a proteja persoanele care au legtur cu membrii
vârstnici ai comunitii i astfel s prevenim apariia unor focare de
infecie.
– Ne apropiem atât de ziua în care vom comemora victimele
Pogromului de la Bucureti (21 ianuarie 1941), cât i pe cele
amintite anual de Ziua Internaional a Holocaustului (27 ianuarie).
Ce ne putei spune despre acest subiect?
– Poate c lucrul cel mai trist atunci când vorbim despre Pogromul
legionar din ianua- rie 1941 de la Bucureti, este c dup 80 de ani
vd tot mai multe tentative de a rescrie istoria, mai ales în ceea
ce privete micarea legionar i pe Ion Antonescu. Se încearc
consecvent acreditarea ideii c aceasta nu a fost o organizaie
criminal, c nu a comis ceea ce istoria atest c s-a întâmplat.
Gândindu-m la Pogromul legionar, sunt ocat i întristat c, mai ales
pe Internet, exist o tentativ de reabilitare a imaginii micrii
legionare, dei faptele acesteia i ale conducerii sale sunt bine
cunoscute. Cred c acum este un moment foarte bun pentru ca
societatea româneasc nu numai s-i aminteasc, dar chiar s afle ceea
ce s-a întâm- plat atunci. De multe ori, oamenii, în special
tinerii, efectiv nu tiu ce s-a petrecut în acea vreme, unii nu tiu
nici mcar c a existat Holocaust pe teritoriul României.
Aadar, ambele zile sunt ocazii foarte bune s ne asigurm c puinii
supravieuitori ai Holocaustului care mai sunt printre noi duc o via
demn i c povestea lor nu este pierdut, dar i s promovm o serie de
msuri educative privind studierea istoriei
INTERVIUl Din nou alegeri în Israel Pentru a patra oar în ultimii
doi ani, israelienii sunt chemai la
urne, la 23 martie, pentru a alege un nou parlament. Decizia a fost
luat dup ce Knessetul nu a votat proiectele de buget pe 2020 i
2021, necesare în primul rând pentru a suporta finanarea luptei îm-
potriva pandemiei de coronavirus. Principala cauz a acestui eec a
fost conflictul în cadrul Guvernului de coaliie dintre Likud,
respec- tiv premierul Benjamin Netanyahu, i partenerii si,
alb-albatrii lui Benny Ganz, ministrul Aprrii, care peste 11 luni
urma s preia de la Netanyahu funcia de premier. Aceasta a fost
înelegerea la care au ajuns cele dou formaiuni în vara lui 2020,
dup trei runde elec- torale, pentru a o evita pe cea de-a patra.
Dar, aa cum se vede, înelegerea nu a durat decât câteva luni. Un
motiv de conflict a fost faptul c Ganz nu a fost de acord s-l
înlocuiasc pe procurorul ge- neral al Israelului i s reduc
prerogativele organelor judiciare. În condiiile în care premierul
Netanyahu este implicat într-un proces de corupie, el ar fi avut
nevoie de aceste schimbri.
Momentul pentru cea de a patra rund electoral este prost ales,
inând cont de situaia economic i de cea din domeniul sa- nitar din
Israel. Este adevrat c ara se situeaz pe primul loc în lume în
campania de vaccinare anti-Covid, dar pandemia nu a încetat, sunt
necesare msuri drastice care afecteaz economia, intensific omajul,
iar în lipsa bugetelor, paralizeaz activitatea ministerelor. În
plus, afirm economitii, din cauza pandemiei, ale- gerile vor costa
mult mai mult, deoarece va fi nevoie de msuri speciale pentru
protecia alegtorilor.
Exist o mare incertitudine în ceea ce privete rezultatul scru-
tinului. Toate sondajele indic un viitor eec al formaiunii lui Ganz
care, pentru a forma un guvern de uniune naional, a prsit coaliia
de centru-stânga. Azi, sondajele crediteaz partidul lui Ganz cu
doar cinci-ase locuri în viitorul Knesset, existând i pers- pectiva
pesimist de a nu intra în parlament. În ceea ce-l privete pe Benny
Ganz, cariera lui politic s-a sfârit, apreciaz analitii.
Dar nici Netanyahu nu st prea bine. O competiie serioas s-a lansat
pe partea de centru-dreapta a eichierului politic prin forma- rea
unui nou partid, „Noua Speran” (Tikva Hadaa), al fostului deputat
Likud Gideon Sa’ar. Împreun cu formaiunea Yamina, a lui Naftali
Bennet, noul partid se situeaz la dreapta dreptei, cu o poziie mult
mai dur decât Likud în problema unor concesii fcute de Netanyahu cu
privire la anexarea unor teritorii palestiniene din Cisiordania.
Conform ultimelor sondaje, Likud ar fi creditat cu 25 de mandate,
„Noua Speran” cu 22 i Yamina cu 15, iar partide- le religioase cu
aproximativ 10. În plus, Bennet a declarat c va candida la funcia
de premier. Paradoxal, nu este imposibil ca Ne- tanyahu s fie dat
jos din funcie nu de opoziia de centru-stânga, ci de fotii lui
aliai. Netanyahu pierde în plus i sprijinul aliatului su american
Donald Trump, învins în alegerile prezideniale din noiembrie de
anul trecut. Dar pân la alegerile din Israel mai sunt trei luni i
pe scena politic israelian i internaional se mai pot întâmpla
multe.
EVA GALAMBOS
Israelul îi normalizeaz relaiile cu Maroc i Bhutan
Printre ultimele iniiative ale lui Donald Trump în calitate de
preedinte al SUA a fost facilitarea relurii relaiilor diplomatice
dintre Maroc i Israel. Astfel, Marocul devine cel de-al patrulea
stat arab care în ultimele patru luni îi normalizeaz relaiile cu
statul evreu. „Este un pas istoric”, a scris pe Twitter fostul
preedinte american.
Israelul i Marocul îi vor redeschide oficiile de relaii econo-
mice, închise în 2002, vor stabili linii aeriene directe i vor numi
ambasadori. Jared Kushner, fost emisar în Orientul Mijlociu, a de-
clarat c reluarea relaiilor diplomatice a fost rezultatul unor
demer- suri care au durat patru ani. Marocul este ara în care a
existat o numeroas comunitate evreiasc înfloritoare care, dup
declara- rea Statului Israel, a fost supus unor msuri de
discriminare. Din aceast cauz, o mare parte din comunitate a
emigrat în Israel, dar se pstreaz o strâns legtur între imigrani i
familiile rmase în Maroc.
În acelai timp cu declaraia de restabilire a relaiilor diploma-
tice, Statele Unite au recunoscut suveranitatea Marocului asupra
disputatei regiuni Sahara occidental. Pân acum nici un alt stat nu
a fcut acest pas.
Ultimul demers din anul 2020 în cadrul recunoaterii Israelu- lui
este cel al stabilirii de relaii diplomatice cu regatul Bhutan, din
Munii Himalaya. „Este o nou etap de aprofundare a relaiilor
Israelului cu state din Asia”, a declarat Gabi Ashkenazi, ministrul
israelian de Externe. Anunul a avut loc dup ce Marocul i Israelul
au convenit s-i reia relaiile diplomatice, a subliniat „The Jerusa-
lem Post”.
Ron Malka, ambasadorul Israelului în India, a declarat c a semnat
acordul cu omologul su din Bhutan, general-maior Vetsop Namgyel,
document care prevede stabilirea de relaii diplomatice oficiale.
„Acest acord va crea posibilitatea a numeroase colaborri în
beneficiul ambelor popoare”, a declarat Malka. Este vorba de
cooperare în domeniile economic, tehnologic i agricultur. Israelul
a sprijinit înc din 1982 dezvoltarea resurselor umane ale
regatului, mai ales în agricultur, dezvoltare de care au profitat
sute de tineri din Bhutan, se arat în Declaraia comun, aceasta
deoarece exis- tau relaii bilaterale cordiale, dei nu existau
relaii oficiale. (E.G.)
(Continuare în pag. 21)
A consemnat ALX. MARINESCU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021 3
Silviu Vexler: Grija pentru membrii Federaiei i combaterea
antisemitismului,
pilonii principali ai activitii în anul 2021 De la bun înce-
put, noul preedinte al FCER s-a ar- tat contient de obligaiile
poziiei sale i de cele atra- se de însei cuvin- tele de
apreciere
adresate lui dup alegeri i în timpul acestora. „Când cineva spune
cuvinte frumoase despre tine, iniial te simi foarte bine. Ulterior
îi dai seama c este i o obligaie de a merita acele cuvinte în
continuare”. Ca atare, Sil- viu Vexler a declarat c se bizuie „pe
toi membrii Consiliului de Conduce- re i pe sfaturile fiecrui
membru al comunitii evreieti”, întrucât „nimeni nu are adevrul
absolut i nimeni nu poate rezolva totul de unul singur. Îm- preun
avem o ans”.
Preedintele FCER aaz la teme- lia preocuprilor sale pentru 2021
„pro- blema finanrii, atragerea de fonduri externe. Pe termen lung
– a declarat el – aceasta va fi o problem care va cântri mult în
activitatea Federaiei i a comunitilor. Avem în prezent un birou de
finanri, pe care cred c ar trebui s-l completm cu specialiti în
fonduri europene. Specialiti cu acte în regul, care s poat, alturi
de comunitile evreieti, s gseas- c soluii pentru accesarea de
fonduri europene i pentru elaborarea acestor proiecte. În plus, mai
sunt disponibi- le granturile norvegiene i fondurile
disponibilizate de asociaiile evreieti internaionale, precum i alte
tipuri de finanri de la Uniunea European. Nu vreau s par prea
materialist, dar partea financiar st la baza fiecrei crmizi, în
orice proiect pe care am vrea s-l dezvoltm”.
Un alt aspect care se cere rezolvat este cel al sacrificrii
animalelor con- form legii mozaice. „De mult timp, noi invitm
hahami din afara rii, dar ar fi bine s identificm mcar o persoa- n
în ar care s fac acest lucru”, a evideniat Silviu Vexler, care a
mai spus c el crede „cu trie în progra- mul naional de restaurare a
sinago- gilor din ar, care sunt o emblem a prezenei evreieti din
România. Îmi doresc ca, într-o zi, toate cele 85 de sinagogi s fie
restaurate. Poate chiar, acolo unde este nevoie, s mai apar o
sinagog nou”.
Un alt punct nevralgic în viaa comunitilor evreieti din România i
inclus de interlocutorul nostru în- tre prioritile anului 2021 este
cel al sediilor comunitilor evreieti. „Sunt comuniti în care
sediile sunt într-o stare foarte proast sau chiar nu exist deloc.
De asemenea, sediul Federaiei va trebui restaurat”, a spus Silviu
Vexler.
Lsat la urm, tocmai pentru a-i sublinia importana, preedintele FCER
a evideniat c „activitatea De- partamentului pentru Asisten Socia-
l i Medical este fundamental. Lu- crurile pe care le-au fcut sunt
demne de tot respectul, cu atât mai mult în aceast perioad de
pandemie. Cred c este important s gsim resurse- le necesare ca
serviciile pe care le ofer Departamentul s fie extinse. Sperana
este ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndeprtat, ceea ce noi
numim acum policlinic s ajun- g chiar un mic spital pentru membrii
comunitilor evreieti din România. E mult de munc, dar nu este o
misiune imposibil”.
În ceea ce privete educaia, Silviu Vexler i-a exprimat sperana c va
aprea „o nou grdini care s fie destinat membrilor comunitii”.
Dup realegerea sa pentru un nou mandat de deputat al minoritii
evreieti din România, Silviu Vexler a fost reconfirmat de
Parlamentul României în poziia de Înalt Repre- zentant pentru
combaterea antise- mitismului, protejarea memoriei vic- timelor
Holocaustului i dezvoltarea vieii evreieti. Ca atare, l-am întrebat
ce prioriti are i în aceast direcie, atât ca deputat, cât i ca
preedinte al FCER. Interlocutorul a rspuns c principalele direcii
de activitate includ „oprirea tentativelor de reabilitare sau de
idealizare a micrii legionare i a criminalilor de rzboi (din ce în
ce mai prezente), promovarea educaiei despre Holocaust i a
legislaiei pen- tru combaterea antisemitismului, dez- voltarea
legislaiei privind comunitile evreieti din România, punerea în
valoare a istoriei, culturii, tradiiilor evreieti i a contribuiei
aduse de Comunitile Evreieti la dezvolta- rea României, susinerea
Muzeului Naional de Istorie a Evreilor i al Holo caustului din
România.
De asemenea, „sprijinul acordat supravieuitorilor Holocaustului i
dezvoltarea vieii evreieti din Româ- nia au fost i rmân atât
obiectivele morale, cât i elementul central al mandatului meu”, a
adugat Silviu Vexler, care a inut s aprecieze ca pe un semn bun
sprijinul politic larg de care s-a bucurat votul pentru nomina-
lizarea sa.
Cu sperana c efectele pandemi- ei i ale crizei economice generate
de aceasta nu vor împiedica realizarea prioritilor sus-amintite,
promitem s revenim la începutul lui 2022 pentru a face bilanul
realizrilor i al noilor proiecte.
Ovidiu Bnescu: provocrile anului 2021
Reales ca vice pre edinte al FCER dup un an 2020 în care l-am auzit
de multe ori spunând c pe el nu îl intereseaz voturile, ci
meninerea la suprafa a corabiei FCER pe o mare furtunoas, care a
fcut s naufragie- ze vasele multor comuniti evreieti
din state mai dezvol- tate i mai prospe- re, Ovidiu Bnescu este
chemat din nou s aib grij de finanele Federaiei, într-un an care nu
se anun a fi uor i nici favorabil din punctul de vedere al
fondurilor necesare supravieuirii FCER.
„Un prim obiectiv esenial este coordonarea întocmirii proiectului
de buget de venituri i cheltuieli al FCER-CM pentru acest an, luând
în considerare c pandemia continu i sursele de finanare sunt
afectate în mare msur”, a subliniat Ovidiu B- nescu. A aduga,
rememorând ceea ce s-a spus la precedentele Adunri Generale i
Consilii de Conducere, c aceste surse de finanare sunt cu atât mai
afectate cu cât sub o cincime din venituri provin din surse
proprii, restul fiind fonduri atrase de la entiti inter- ne i
externe, puternic lovite i ele de efectele economice ale
pandemiei.
Interlocutorul nostru a adugat c un alt obiectiv de mare importan
este „întocmirea i semnarea noului Memorandum de înelegere privind
alocrile de fonduri de la Fundaia Ca- ritatea pe urmtorii trei ani,
respectiv 2021-2023”.
Dup cum a menionat i Sil- viu Vexler în declaraia sa, i pentru
vicepreedintele FCER o prioritate rmâne „îmbunirea activitii Depar-
tamentului de Asisten Social i Me- dical, cu atenie prioritar
acordat finalizrii, modernizrii totale a Cen- trului Rezidenial
Amalia i ef-Rabin Dr. Moses Rosen din Bucureti, de care beneficiaz
în cea mai mare m- sur supravieuitorii Holocaustului”.
Ovidiu Bnescu a subliniat c preocuprile pentru întocmirea unui
buget echilibrat nu trebuie vzute ca un scop în sine, nu trebuie
scoa- se din context, pentru c preve- derile Bugetului pe 2021 sunt
cele pe care se întemeiaz activiti de mare importan pentru FCER,
pen- tru comunitile din toat ara, pen- tru membrii comunitii
evreieti. Un exemplu concludent sunt conti- nuarea i dezvoltarea
programelor desfurate prin Centrul Comunitar Evreiesc (JCC
Bucureti), precum i a programelor la nivel naional (de exemplu,
Ibaneh i Bereshit). Tot pe alocrile din bugetul FCER se bazea- z i
meninerea într-o stare bun de conservare pe durata pandemiei a
Centrelor de Instruire i Recreere (Cristian, Borsec i Eforie Nord),
cu sperana c, de îndat ce condiiile o vor permite, acestea vor fi
redes- chise pentru a-i primi i gzdui pe participanii la programele
devenite tradiionale.
Pentru îndeplinirea acestor inte, care nu sunt doar ale FCER, ci i
ale tuturor comunitilor evreieti din ar, Ovidiu Bnescu a scos în
eviden faptul c trebuie acordat o atenie deosebit bunei colaborri
cu Comu- nitile evreieti membre ale FCER- CM i susinerea
activitilor acestora, în limitele prevzute de Buget.
Un rol important în acest sens re- vine unei activiti judicioase de
îndru- mare din partea Oficiului de Îndruma- re i Control al
Federaiei.
În acest fel, cu consecven i pon- derare, la finele lui 2021 sperm
c vom înregistra rezultatele necesare pentru a constata împreun c
activi- tatea FCER a reuit s dezvolte i s consolideze viaa
minoritii evreieti din România.
Eduard Kupferberg: Comunitatea evreiasc - adaptare,
dar nu asimilare De peste dou mii de ani de când
triete în diaspora, comunitatea evre iasc din ori- ce ar, de pe
orice con ti nent i din ori- ce secol a trebuit s dea dovad de îne
lepciune i fle- xibilitate pentru a se putea adapta la schimbrile
interve- nite în societatea în mijlocul creia a ales s triasc, fr
ca adaptarea i integrarea s mearg pân la asimi- lare i pierderea
identitii iudaice. O soluie inteligent i corect la aceas- t problem
a echivalat, dintotdeau- na, cu supravieuirea comunitii re-
spective. În fond, Hanuca, srbtoare care s-a încheiat recent,
zugrvete tocmai rezistena evreilor, cu ajutorul divin, împotriva
asimilrii lor religioa- se i culturale de ctre cuceritorii se-
leucizi, adepi ai elenismului. În zilele noastre, opiunea a devenit
i mai di- ficil, deoarece comunitatea evreilor din România este
încercat nu numai de scderea numrului de membri i creterea vârstei
acestora, ci i de pandemia care face tot mai dificil atât
practicarea ritualurilor de cult (o problem cu care se confrunt i
ce- lelalte culte), dar i ajutorarea mem- brilor vârstnici i a
supravieuitorilor Holocaustului, precum i întâlnirile tradiionale
la evenimente. Într-un cuvânt, a devenit tot mai dificil ps- trarea
vieii spirituale evreieti, aa cum eram obinuii pân anul trecut. Din
fericire, cea mai mare parte a acestor evenimente au fost realizate
online i s-au bucurat de succes, fiind întâmpinate cu bucurie de
membrii comunitii noastre.
Din aceste motive, pentru FCER s-a pus i mai stringent (i se va
pune i în urmtorii ani) problema dezvolt- rii i dinamizrii
programului de instru- ire în practica religioas, atât pentru
oficiani sau poteniali oficiani de cult, cât i pentru membrii
comunitilor lor care doresc s se apropie mai mult de ritualul
religios. Pentru a facilita aceast dolean, se va tipri Mahzo- rul
pentru Ro Haana i Iom Kipur, volumul coninând transliterarea i
traducerea textelor.
De asemenea, având în vedere faptul c iudaismul impune i un anu-
mit specific alimentar, respectiv nor- mele de carut, sperm s
reuim, cât mai curând, s înfiinm un mini- abator caer pentru tieri
de psri i instruirea unui ohet pentru tieri de psri.
Desigur, pentru realizarea tuturor acestor obiective va fi de mare
impor- tan i ajutor intensificarea colaborrii cu Conferina
Rabinilor Europeni.
Tot în scopul evitrii asimilrii evre- ilor din România, dar fr a
împiedi- ca integrarea lor în societatea româ- neasc, FCER are în
vedere intensi- ficarea msurilor pentru dezvoltarea educaiei
iudaice, inclusiv prin realiza- rea unui program naional de cursuri
online bilunare, destinate adulilor i abordând domenii ca iudaism,
tradiii i istoria evreilor.
Exist dou aspecte care condiio- neaz realizarea celor menionate mai
sus. În primul rând, nimic nu se poate face fr a asigura fondurile
necesare respectivului proiect. Ca atare, restructurarea i
îmbuntirea patrimoniu- lui existent, (Continuare în pag. 21)
Anul 2021 vzut de conducerea nou aleas a FCER Aa cum am fcut de
fiecare dat când au avut loc alegeri la vârful
Federaiei Comunitilor Evreieti din România (FCER), i de aceast dat
i-am rugat pe membrii conducerii (Silviu Vexler – preedinte, Ovidiu
Bnescu – vicepreedinte i Eduard Kupferberg – secretar gene- ral) s
ne spun care sunt prioritile în funcie de care consider acum,
înainte de reluarea activitii, c îi vor structura activitatea în
viitor.
Amintim c în cea de-a doua zi a Congresului al IV-lea al FCER,
preedintele de onoare al Federaiei, dr. Aurel Vainer, a subliniat c
„democraia, con- tinuitatea i solidaritatea” rmân valori eseniale,
alturi de performan. „Sunt probleme de rezolvat, pe care sunt
convins c o s le rezolvai, i v asigur de tot sprijinul meu, complet
dezinteresat i marcat de principiul ne- amestecului”, a mai spus
dr. Aurel Vainer, care a amintit „c trebuie s nu dispar din România
viaa comunitar evreiasc. Asta înseamn c trebuie s ne adunm i s ne
comportm ca nite frai adevrai”.
Pagin realizat de ALX. MARINESCU
4 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat,
pe 2 decembrie 2020, o declaraie vizând intensificarea combaterii
antisemitis- mului i protejarea evreilor europeni. Se prevede
stabilirea unei abor- dri uniforme în cadrul comunitii
internaionale de combatere a tutu- ror formelor de ostilitate
împotriva evreilor. „Antisemitismul, indiferent de formele pe care
le îmbrac, este i trebuie s fie inacceptabil i trebu-
ie luate msuri pentru a-l contracara, acolo unde este necesar,
chiar prin msuri legislative la nivel european. Statele membre ale
Uniunii Europene sprijin iniiative politice la nivel euro- pean
urmrind combaterea incitrilor la ur antisemit i la acte de violen,
precum i rspândirea miturilor de conspiraie antisemit online”, se
ara- t în document.
Declaraia subliniaz c „pande- mia de coronavirus a stimulat
teorii
conspiraioniste antisemite pericu- loase, mai ales pe canalele de
social media. Creterea ameninrilor fa de evrei în Europa, inclusiv
reapariia miturilor conspiraioniste, exprimrile publice de
antisemitism, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19 i o
cretere a incidentelor antisemite i a crimelor provocate de ur
reprezint o mare îngrijorare”.
Declaraia pune accent pe pro- tejarea comunitilor evreieti euro-
pene. „Trebuie acordat prioritate în toate statele membre garantrii
securitii comunitilor i instituiilor evreieti. Aceasta înseamn
dialog permanent cu comunitatea evreias- c, concret prin
contientizarea m s u r i l o r
Ziua Internaional de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Cele mai grave 10 incidente antisemite din lume în 2020
Vandalizarea Memorialului Annei Frank din Idaho
Rezistena evreiasc în timpul
Holocaustului Decenii de-a rândul exista preju-
decata c evreii au fost ucii de naziti fr a opune nici o rezisten i
c, aa cum susineau unii, s-ar fi „lsat mânai la moarte ca vitele la
abator”. Acest mod de gândire era atât de rs- pândit, inclusiv în
Israel, încât, pân la procesul Eichmann, supravieuitorii lagrelor
de exterminare care au ajuns acolo au vorbit foarte puin des- pre
experienele dureroase prin care au trecut. Ca form de rezisten, se
cunotea numai revolta ghetoului de la Varovia.
În ultimii ani, aceast situaie a în- ceput s se schimbe, au aprut i
apar din ce în ce mai multe documente des- pre formele de rezisten
ale evreilor, despre aciunile de salvare înfptuite de filiere
evreieti de rezisten care, pân de curând, cum a fost cazul în
Frana, erau atribuite Rezistenei franceze. Mai mult, marcarea anul
trecut a Zilei Holocaustului în Israel s-a desfurat sub
mottoul
27 ianuarie – Ziua Internaional de Comemorare a Victimelor
Holocaustului
Msuri coordonate de combatere a antisemitismului decise de statele
membre ale UE
La sfâritul lunii decembrie, Centrul Simon Wiesenthal a publicat
lista celor 10 cele mai grave incidente antisemite din lume în
2020. Lista a aprut în sp- tmânalul american „Jewish
Journal”.
Pe primul loc, a explicat rabinul Abraham Cooper, directorul
Agendei Aciunii Sociale Globale de la Centrul Wiesenthal, sunt
acuzaiile conform crora evreii ar fi provocat pandemia de
coronavirus. El a artat c, din cauza politizrii pandemiei de covid,
au aprut o serie de teorii conspiraioniste cu caracter an- tisemit.
Elemente antisemite s-au manifestat i în cadrul protestelor
antivaccin, ca de pild în Germania, înc înaintea apariiei
vaccinului.
Pe locul al doilea se situeaz aplicaia criptat „Telegram”, folosit
de gru- pri extremiste i neonaziste. Rick Eaton, director de
cercetri la Centrul Wie- senthal, a enumerat mai multe grupuri
neonaziste, cum este de pild Divizia Arme Atomice, având legtur cu
cinci asasinate în Statele Unite, micarea antiguvernamental
Boogaloo i Micarea de Rezisten Nordic, un grup care a atacat de Iom
Kipur o sinagog i alte instituii evreieti.
Locul al treilea este ocupat de discursul din 4 iulie al lui Louis
Farrakhan, liderul organizaiei Naiunea Islamului, cu numeroase
atacuri antisemite. Ur- meaz atacurile împotriva lcaurilor de cult
evreieti în cadrul demonstraiilor „Black Lives Matter”.
Locul al cincilea este ocupat de un mesaj pe Twitter din luna mai
al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, pentru
marcarea Zilei Ierusalimului, în care invoc „soluia final”
nazist.
Pe locul al aselea figureaz decizia Curii Europene de Justiie din
17 de- cembrie 2020 de susinere a unei reglementri belgiene care
interzice tierile caer. „Tierile caer i halal reprezint valori
eseniale cu o tradiie de mii de ani”, a declarat Abraham
Cooper.
Locul al aptelea se refer la încercrile fcute în Germania de a
anula o rezoluie a Bundestagului care denun drept antisemit micarea
BDS. Cooper a subliniat c este adevrat c majoritatea germanilor
înelege c zvastica i sprijinirea Hezbollah sunt antisemite, dar nu
înelege c antisemitismul de stânga înseamn „o încercare de
delegitimare a însei noiunii de naiune evreiasc.”
La numrul opt regsim antisemitismul din campusurile americane, cu
afirmaii de felul „evreii au ptruns în toate componentele
sistemului american”.
Un capitol din chestionarul redactat de Socialitii Democrai din
Ameri- ca ai oraului New York se situeaz pe locul nou. În acest
capitol li se cere candidailor pentru consiliile oreneti s se
angajeze s nu cltoreasc în Israel dac vor fi alei, în semn de
solidaritate „cu palestinienii care triesc sub ocupaie”.
Ultimul incident de pe list este ascensiunea omului politic chilian
Oscar Daniel Jadue, actualul primar al oraului Recoleta i membru al
partidului co- munist. El este un susintor asiduu al micrii BDS.
Menionat ca posibil viitor preedinte, Jadue i-a calificat pe evrei
drept „o for subversiv care va înjun- ghia ara din spate”.
EVA GALAMBOS
În octombrie 2005, Rezoluia 60/7 a Adunrii Generale a ONU a decis
ca 27 ianuarie, ziua în care în 1945 Armata Roie a eliberat lagrul
de ex- terminare de la Auschwitz, s devin Ziua Internaional de
Comemorare a Victimelor Holocaustului. Când militarii sovietici au
ajuns la Auschwitz, nu au mai întâmpinat nici un fel de rezisten,
paznicii naziti fugind din calea inami- cului. Au gsit îns grmezi
de mori i câteva mii de muribunzi, lsai în urm, dup ce deinuii
considerai cât de cât valizi au fost dui pe jos, într-un mar al
morii spre Germania, în sperana cinic a nazitilor c majo- ritatea
va muri pe drum.
Rezoluia ONU subliniaz c „Holo-
caustul, care a dus la uciderea unei treimi din populaia evreiasc a
lumii, alturi de nenumrai membri ai altor minoriti, trebuie s devin
un aver- tisment dat tuturor în faa urii, bigo- tismului,
rasismului i prejudecilor”. Se cere statelor membre s dezvolte
programe educaionale „care s trans- mit generaiilor viitoare lecii
despre Holocaust pentru a împiedica viitoare acte de genocid”.
Rezoluia condam- n „fr rezerve, orice manifestare de intoleran
religioas, incitare la ur, hruire sau violen împotriva per-
soanelor sau comunitilor, bazate pe origine etnic sau credin
religioas”.
La dou decenii dup adoptarea Rezoluiei, cerinele cuprinse în
do-
cument sunt mai actuale ca oricând. Cu toate c în numeroase ri
exist programe educative legate de Holo- caust, iar IHRA, a crei
creare a fost prevzut de Rezoluie, împreun cu numeroase alte
organizaii naionale i internaionale, caut s intensifice combaterea
urii, antisemitismul a c- ptat o nou dimensiune, ameninând spiritul
democraiei, al egalitii. Ma- nifestrile de ur, de incitare împotri-
va minoritilor, nu numai împotriva evreilor, s-au multiplicat, mai
ales în actualele condiii ale pandemiei de coronavirus. Aceast
situaie oblig statele semnatare ale Rezoluiei ONU s gseasc noi
mijloace pentru a stvili astfel de manifestri. De ace-
Memorialul Annei Frank din Idaho, care reprezint o statuie în mrime
natural a adolescentei, a fost aco- perit de însemne naziste. Este
singu- rul memorial din SUA dedicat Annei Frank, victim a
Holocaustului. Poliia a descoperit la începutul lunii decem- brie,
la Boise, Idaho, c Memorialul Drepturilor Omului Anne Frank a fost
vandalizat i etichetat cu nou auto- colante reprezentând zvastici i
care includeau cuvintele „suntem peste tot”.
Autoritile consider c fapta a avut loc noaptea, suspecii rmânând
deocamdat necunoscui. Centrul Wassmuth pentru Drepturile Omului a
inaugurat acest memorial în anul 2002, ca un parc educaional în
cen- trul oraului Boise. Ansamblul prezin- t o statuie de bronz a
Annei Frank, în mrime natural, inând jurnalul ei i uitându-se în
anexa secret în care ea i familia ei au petrecut 761 de zile
ascunzându-se de prigoana trupelor naziste.
Memorialul este unicul din SUA dedicat memoriei Annei Frank, au de-
clarat reprezentani ai Centrului. De asemenea, ei au artat c unele
au- tocolante au fost gsite lipite pe Jur- nalul Annei Frank, în
timp ce altele au fost lsate în tot parcul. Autocolantele au fost
îndeprtate imediat, potrivit autoritilor, iar anchetatorii încearc
s-i identifice pe vandalizatori cu aju-
torul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. „Ceea ce
face acest eveniment atât de trist este modul fla- grant în care au
fost plasate autoco- lantele, precum i mesajul extremist pe care îl
promoveaz”, a declarat pentru Associated Press Dan Prin- zing,
directorul executiv al Centrului Wassmuth pentru Drepturile
Omului.
Anne Frank a fost cea de-a doua fiic a familiei Frank, originar din
Frankfurt, care i-a gsit sfâritul în lagrul de exterminare de la
Ber- gen-Belsen, în februarie 1945, la vâr- sta de doar 16 ani.
Graie Jurnalului inut de-a lungul perioadei petrecute în lagr i
publicat de tatl ei, care a supravieuit rzboiului, ea a devenit una
dintre figurile-simbol ale Holo- caustului, scrierile sale devenind
cu- noscute în întreaga lume.
DAN DRU
ea, dac în ali ani, 27 ianuarie evoca suferinele evreilor în
perioada Holo- caustului, astzi aceasta trebuie s capete valene în
plus care s atrag atenia oamenilor c obligaia fiecrui stat este ca
împreun s ia msuri co- ordonate i decisive pentru ca ceea ce s-a
întâmplat în urm cu peste 80 de ani s nu se mai repete. De aceea
ex- presia „Never again” trebuie s fie pro- fund întiprit în
memoria umanitii.
EVA GALAMBOS
EVA GALAMBOS EVA GALAMBOS
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021 5
La 8 decembrie 2020, în organiza- rea Biroului Guvernamental de
Pres din Israel, a avut loc la Ierusalim cea de-a IV-a conferin
internaional a presei evreieti, care, din cauza pan- demiei, s-a
desfurat online. Au par- ticipat jurnaliti din peste 30 de ri. Cele
trei teme dezbtute au fost: Înt- rirea legturilor Israelului cu
Diaspora; Comunitile evreieti i pandemia de coronavirus; Mijloace
de combatere a antisemitismului în social media.
În mesajul su, preedintele Reu- ven Rivlin a subliniat c dei
corona- virusul a afectat puternic comunitile evreieti, împreun vom
putea reface pierderile. Din pcate, pandemia a lo- vit i presa
evreiasc, multe publicaii fiind obligate s se închid.
Omer Yankelevits, ministru pen- tru Problemele Diasporei, a
subliniat c în condiiile pandemiei, evreii din lume trebuie s simt
o responsabili- tate reciproc, pstrându-i în acelai timp
identitatea. Ea a vorbit despre o serie de msuri luate de minister
pen- tru sprijinirea evreilor din Diaspora. S-a cerut ca acetia s
fie consultai când se iau decizii legate de proble- mele lor,
pentru a evita astfel o rup- tur între evreii din Israel i cei din
Diaspora.
Mai muli vorbitori au atras atenia asupra lipsei de comunicare
între evreii
din Diaspora i Israel. Astfel, Shira Ru- derman, director executiv
al Fundaiei Familiei Ruderman, a artat c „la ora actual, Israelul
ascult opiniile evreilor americani numai când este vorba de donaii
sau de a face lobby în favoarea Israelului la Washington. Evreii
din Isra- el nu-i îneleg în suficient msur pe evreii americani. Dac
Israelul dorete cu adevrat s funcioneze ca un stat naional al
poporului evreu în ansam- blu, aceast abordare trebuie s se
schimbe”. Vorbitorii au cerut un dialog real, cele dou pri s se
asculte re- ciproc i s existe o responsabilitate re- ciproc.
Adoptarea unei legi este o pro- blem dificil, deoarece este vorba
de interaciunea dintre dou entiti diferite – Israelul este un stat,
iar comunitile, organizaii cu o cu totul alt dinamic. Nu exist o
singur comunitate, deci întrebarea care se pune este cu cine s se
stea de vorb. În acest context, unul dintre vorbitori a propus
drept par- tener de dialog Organizaia Mondial Sionist, care
reprezint foarte multe comuniti din lume.
La cea de a doua tem – Comu- nitile evreieti i pandemia de coro-
navirus – s-a scos în eviden faptul c, aa cum s-a întâmplat de
multe ori de-a lungul istoriei, acuzaiile pen- tru apariia
pandemiei s-au îndreptat împotriva evreilor, fiind reluate i
ve-
chile teorii antisemite în acest dome- niu. Cum cele mai multe
dintre aces- te teorii au aprut în social media, în cadrul celei de
a treia tematici au fost enumerate posibilele msuri de com- batere
a acestora, un rspuns mai amplu fiind dat de Yogev Karasenty,
director pentru combaterea antisemi- tismului în cadrul
Ministerului pentru Problemele Diasporei. El s-a referit la noile
tehnici de descoperire rapid a atacurilor antisemite, de transmi-
tere rapid a informaiilor despre ele la comunitile evreieti din
rile de unde provin atacurile, de colaborarea cu alte guverne
pentru ca acestea s elaboreze legislaii care s interzic prezena
unor astfel de materiale în social media. El a subliniat i nece-
sitatea de a organiza cursuri despre antisemitism pentru
organismele care trebuie s aplice msuri împotriva ce- lor care
rspândesc astfel de teorii. Foarte muli nu tiu ce este antise-
mitismul, de aceea nu este suficient educaia despre Holocaust, a
afirmat Karasenty.
În cadrul conferinei a fost pre- zentat i un film documentar despre
comunitatea evreiasc din Emiratele Arabe Unite.
Concluziile acestei sesiuni au fost trase de Nitzan Chen,
directorul Biro- ului Guvernamental de Pres, orga-
nizatorul evenimentului. „Conferina internaional a presei evreieti
a de- venit o important platform în care liderii presei evreieti
din Israel i din lume trateaz problemele eseniale ale Diasporei
evreieti. Fr îndoia- l, aceast conferin, desfurat în condiiile
pandemiei de coronavirus, întrete legturile dintre Statul Isra- el,
guvernul su i liderii de opinie din zeci de comuniti evreieti din
lume care doresc o legtur strâns cu decidenii din Israel”.
EVA GALAMBOS
La 3 decembrie 2020, la Biblioteca Britanic s-a des- chis o
expoziie de excepie, cuprinzând o parte din imen- sa arhiv de
manuscrise ebraice deinut de bibliotec. Expoziia, care se poate
accesa i online, cuprinde apro- ximativ 40 dintre cele 3000 de
manuscrise ebraice ale Bi- bliotecii, adunate timp de 250 de ani,
recent digitalizate, i va fi deschis pân în aprilie 2021.
Manuscrisele au carac- ter tiinific, religios, juridic, filozofic,
de magie, alchimie i de Cabala i provin din cele mai diferite
regiuni ale lumii: Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, India
i China. Potrivit Ilanei Tsahan, curatorul expoziiei, printre
exponate se afl manuscrise pân acum niciodat prezentate publi-
cului.
Cel mai vechi document este o Biblie Ebraic din se- colul X, una
dintre cele mai vechi Biblii ebraice care a supravieuit.
Manuscrisul, provenit din Egipt, demonstrea- z influena artei
islamice cu ilustraii de modele geometri- ce i florale. Alte
manuscrise mai deosebite sunt o Biblie Catalan, probabil din
secolul al XIV-lea, i un Sul de Tora care a aparinut comunitii
evreieti din Kaifeng, China, datând aproximativ din secolul al
XVII-lea.
Alte exponate fac referire la relaiile dintre comunitile evreieti
din Diaspora i vecinii lor neevrei, uneori armo- nioase, dar adesea
marcate de discriminri i persecuii.
Astfel, Biserica Catolic a distrus de-a lungul vre- mii multe
scrieri ebraice pe care le considera nocive, iar o ediie din
secolul al XVII-lea a Crii Epurrii din 1596, prezentat în expoziie,
enumer în ordine alfabetic 450 de manuscrise ebraice pe care
Biserica Catolic le consi- dera periculoase i jignitoare la adresa
cretinismului. Dar persecuia evreilor nu se limita la cenzur, ci
includea i
interogatorii i torturi ale Inchiziiei, aa cum a reieit din
memoriile rabinului Ishmael Hanina, din Bologna.
Un exponat interesant este un contract de vânzare a unei case din
secolul al XIII-lea, din Norwich, în care Mi- riam, soia rabinului
Oshaya, renun la dreptul ei de pro- prietate înainte de vânzare.
Aceasta demonstreaz c o evreic din Evul Mediu deinea proprieti i se
implica în afaceri. Pân la expulzarea evreilor din Anglia în 1290,
astfel de documente în ebraic erau acceptate, a artat curatorul
expoziiei.
Câteva exponate ilustreaz con tribuia evreilor la rs- pândirea
tiinei în regiunile în care triau. Astfel, sunt ex- puse manuscrise
din domeniile medicinei i astronomiei, pe care oameni de tiin evrei
le-au tradus din arab în ebraic i latin.
Manuscrisul considerat „perla” expoziiei este un exem- plar din
1389 al lucrrii lui Maimonide „Cluza rtciilor”. Manuscrisul a
aparinut comunitii evreieti din Yemen i este scris în limba
iudeo-arab.
EVA GALAMBOS
Expoziie de manuscrise ebraice
Mândri c suntem români
– minoritile salut România A devenit deja o tradiie ca în
preajma Zilei Naionale a României, la iniiativa Centrului Comunitar
Evre- iesc din Bucureti, minoritile etnice s participe la un
eveniment de ce- lebrare a tradiiilor care sunt parte integrant a
istoriei i culturii din ara noastr.
În 2020 evenimentul s-a petrecut pentru prima dat în mediul online,
iar între participani s-au numrat: Uniu- nea Armenilor din România
– ansam- blul de dansuri tradiionale „Vartavar”, coregraf Bela
Martikian; trupa de dansuri israeliene „Hora” a Centrului Comunitar
Evreiesc din Bucureti; ansamblul de dansuri Haverim al Comunitii
Evreilor din Bucureti, condus de Ioana Nstase Simion i coordonat de
Silvian Horn; Asociaia Cultural Filo-Elen „Eleftheria” Br- ila –
Ansamblul de dansuri greceti „Pandora”; trupa „Cabaret Royal” din
Ploieti cu dansuri rome i ruseti; Forumul Democrat al Germanilor
din Banat; Giuvlipen Theatre Company; Ansamblul „Delikanlilar” –
Uniunea Democrat Turc din România; Iu- lia Moldovan (harp) –
Comunitatea Evreilor Timioara.
Evenimentul a fost deschis cu un fragment din spectacolul ROMACEN –
Vremea vrjitoarelor, realizat de Mi- haela Drgan.
Gazda a fost directorul JCC Bucureti, Adrian Gueron, care a mo-
derat întâlnirea online fiind prezent în Templul Coral din
Bucureti.
„La muli ani, România, de aici din inima Bucuretiului, de la
Templul Co- ral. i pentru c suntem în comunita- tea evreiasc i ne
aflm la sfâritul sptmânii, noi obinuim s marcm acest moment
printr-o ceremonie de Havdala”, a spus în deschidere Adri- an
Gueron i l-a invitat pe prim-rabi- nul FCER-CM Rafael Shaffer s
ofici- eze ceremonia religioas.
S-au succedat apoi o serie de momente artistice prezentate de
reprezentani ai minoritilor etnice care au luat parte la
eveniment.
Ziua României a fost srbtori- t i din Israel, acolo unde locuiesc
muli evrei originari din România. La invitaia JCC Bucureti, Dana
Averea- nu i David Leventer au spus la muli ani României, în direct
din Israel.
„Srbtorim aici cu buturi i mân- care româneasc, am adus în Israel o
parte din România, pentru c ne simim pe de o parte israelieni i pe
de alt parte români”, a spus Dana Avereanu.
În finalul evenimentului online, Iu- lia Moldovan a interpretat la
harp, în direct din Viena, imnul naional al României, „Deteapt-te,
române!”, i imnul Statului Israel, Hatikva.
GEORGE GÎLEA
La începutul lunii decembrie, ge- neralul Sir Nicholas Carter, eful
de Stat Major al Armatei britanice, i ge- neral-locotenentul Aviv
Kochavi, eful de Stat Major al Armatei israeliene, au convenit
online i au semnat un acord vizând oficializarea i întrirea
colaborrii în domeniul aprrii i susinerea parteneriatului dintre
Isra- el i Marea Britanie, a informat site-ul JForum.
Acest site subliniaz c acordul a fost convenit în contextul în
care, în ul- timul deceniu, cooperarea militar din- tre cele dou ri
s-a dezvoltat, relaia fiind considerat benefic ambelor pri. Cele
dou armate s-au angajat s îmbunteasc i s integreze capacitile lor
în domeniile maritim, terestru, aerian, spaial, cibernetic i
electromagnetic. Ele împrtesc, de
asemenea, interese similare în regiu- ne. În condiiile puternicei
ameninri iraniene la adresa Israelului din cauza apropierii
geografice, cele dou ri doresc s împiedice Iranul s realize- ze o
capacitate nuclear, s limiteze programul su de rachete balistice
avansate i s stopeze intervenia iranian, mai ales în Liban, Siria,
Irak, Yemen i în Golful Persic.
Marea Britanie i Israelul au in- terese comune i în combaterea te-
rorismului islamic radical, în sprijinul militar i financiar
acordat de Marea Britanie Iordaniei, stabilitatea Rega- tului
Haemit reprezentând o priori- tate strategic pentru Israel. Exist o
cooperare rodnic între serviciile de informaii britanice i
israeliene, Mos- sad contribuind la descoperirea unui complot al
organizaiei Hezbollah,
care pregtea un atentat cu bombe în Marea Britanie. În 2019 Londra
a clasificat Hezbollah drept organizaie terorist. Exist, de
asemenea, o coo- perare bilateral semnificativ în sec- toarele
cibersecuritii, în cel al dez- voltrii unor vehicule aeriene fr
pilot în cadrul programului Watchkeeper, desfurat de britanici în
Irak i Afga- nistan. Armata britanic are acces la o serie de
sisteme bazate pe tehnolo- gie numeric avansat, aplicabil pe
câmpurile de operaiuni dezvoltate de firma israelian Elbit.
inând cont de toate aceste premi- se, cele dou armate îi vor împrti
în continuare expertizele i vor cuta s dezvolte platforme
suplimentare de aprare comun.
MAGDALENA PORUMBARU
6 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021
Repere de umanism în vremuri de ameninare antiumanist
Carol Iancu – „Nicolae Cajal i Alexandru afran”, revista Academica
2020 Evoluia lui Cosau Cum ar fi, cum este ca un critic literar
român
s interpreteze opera unui autor evreu de limb român? Iat miza
acestei rubrici, pentru care mulumesc revistei „Realitatea
Evreiasc”, lui Alexandru Marinescu, redactorul ef, i întregii
echipe redacionale.
Autorii evrei de limb român fac parte din chiar canonul literaturii
române, astfel c a-i (re) citi, a scrie despre opera lor i a o
interpreta nu sunt opiuni arbitrare ci, a spune, o obligaie
profesional pentru un critic i un istoric literar.
Recenta intrare a lui Radu Cosau în rândul no- nagenarilor a fost
acompa- niat, public, de numeroase articole omagiale, care tre-
buie s-l fi îngrijorat într-o anumit msur pe scrii- torul srbtorit.
Asta fiind- c autorul are experiena a ceea ce înseamn „succes”,
„notorietate”, „recunoatere”, „celebrare”. Dup ce a scris în regim
de entuziasm, la începuturile comunismu- lui românesc, articole i
cri despre binefacerile construciei socialismului, scriitorul a
luat distan fa de sine însui i, în general, fa de mani- festrile
prea zgomotoase, ardente, credibile psi- hologic i moral la vârsta
tinereii, devenind îns suspecte atunci când anii trec i experiena
ia lo- cul naivitii.
Dac Panait Istrati s-a dus pân în Uniunea Sovietic pentru a vedea
comunismul în fa i s-a întors de acolo edificat, înelegând c între
convingerile lui de stânga i obiectul lor exist o fractur, la Radu
Cosau procesul a avut loc în cursul propriei maturizri. Cosau avea
17 ani atunci când Regele Mihai era silit s abdice, 22 la moartea
lui Stalin, 25 când a vorbit despre „ade- vrul integral” i a fost
scos din redacia „Scînteii Tineretului”, 30 când publica un volum
ca Energii, 38 când se schimba prin Maimuele personale i, în fine,
43 când îi începea ciclul de Supravieuiri.
Distanarea lui Cosau de comunismul româ- nesc i de propria lui
contribuie în spiritul acestu- ia este deci autentic, fiindc s-a
produs în timp. Evoluia lui Cosau e similar celei pe care au avut-o
muli intelectuali de stânga din generaia lui; de la Ion D. Sîrbu,
Paul Georgescu, Geo Du- mitrescu, Paul Cornea la nume mai puin
rezo- nante, majoritatea socialitilor au fost oripilai toc- mai de
felul în care arta socialismul. Acum este mai uor de îneles de ce
lui Cosau îi displac celebrrile, omagierile, manifestrile
zgomotoase de simpatie, entuziasmul debordant al aprecierii. Chiar
dac epoca s-a schimbat i nu le mai impu- ne, ele sun fals.
Mai sincer, în felul ei, este execuia încercat de Marian Popa în
Istoria literaturii române de azi pe mâine, un capitol ruinos de
istorie literar, în care, pe patru coloane, se urmrete compromi-
terea scriitorului – de parc asta ar trebui s fac un istoric
literar, s-i compromit pe scriitorii pe care-i citete. Pentru M.
Popa, Cosau ar fi „unul din ultimii dogmatici”, iar ciclul de
Supravieuiri const în... „reinventarea anilor ’50”. Tentativa de
ghilotinare simbolic se întoarce asupra celui ce o face. Aversiunea
criticilor i autorilor ceauiti (grupai la revistele „Sptmîna” i
„Luceafrul”) fa de scriitorii omologai de critica estetic (ac- tiv
în „România literar” i în publicaiile afine) este aici transparent.
În a doua ediie din Istoria critic a literaturii române,
calificativele lui Nicolae Manolescu, un critic de regul rezervat i
„rece”, arat în cazul lui Cosau exact contrariul celor susinute de
partida naionalist. Astfel, scena unei partide de belot e
„magistral”, dou poves- tiri sunt „ine galabile”, Logica e „o oper
de pro- z excepional”. De adugat c puteai crede în comunism dac
aveai 17 ani în 1947, dar e mai greu de justificat opiunea pentru
comunism în anii ’80, când orice om de bun credin îi tot vzuse
credina în comunism înelat de realitatea din jur.
N-am folosit pân acum termeni ai unei judeci proprii de valoare
fiindc ea este, pen- tru cunosctori, implicit. Cine i-a citit lui
Cosau cele mai însemnate cri ale lui tie, ca i mine, c le-a scris
un mare prozator.
DANIEL CRISTEA-ENACHE
„Datoria de a spune adevrul” Interviu cu prof. univ. dr. Bluma
Finkelstein
Originar din România, poet, prozatoare, eseist, profesor emerit de
literatur francez i comparat la Universitatea din Haifa, Bluma
Finkelstein este, totodat, promotoare a dialogului iudeo-cretin i a
apropi- erii între evrei i arabi. Din 1972 pân în prezent, crile ei
au aprut în importante edituri din Frana. Pentru promovarea
literaturii franceze în Israel a primit în 2002 Premiul
Preedintelui Statului Israel. Preedintele Franei i-a acordat în
2008 titlul de Cavaler al Ordinului Naional de Merit pentru
îndelungata carier uni- versitar în serviciul culturii franceze în
Israel. Cea mai recent carte a sa, „Devoir de vérité”, scris în me-
moria lui Benjamin Fondane – Fundoianu, aprut la Editura Transignum
din Paris, a primit laurii Premiului Internaional de Literatur
Francofon „Benjamin Fondane”, în 2019.
– Cum ai structurat cartea? – Am conceput-o ca o povestire pornind
de la
Stolpersteine – „pietre de împiedicare”, în memoria victimelor
Holocaustului. În povestirea mea, Nick, doctorand de origine
german, ajuns în capitala Germaniei din New York, închiriaz un
apartament într-un bloc în faa cruia sunt dou asemenea Stol-
persteine, în amintirea a dou familii de evrei foti locatari ai
blocului, deportai i gazai în lagre na- ziste. Ocup un apartament
în care a trit una dintre familii. Pân atunci, nu voise s tie nimic
din ce se petrecuse în Germania nazist, dar prezena acelor
Stolpersteine îl determin s-o fac. Afl din mrtu- risirile mamei lui
c în timpul Holocaustului soldai din armata nazist îi somaser pe
toi cei din satul ei s-i omoare pe concetenii evrei. În acelai
bloc, una dintre vecine, Frau Helga, îi pstreaz con- vingerile
naziste. Un „argument” antisemit: cum se poate ca una dintre
familiile de evrei care locuise în bloc s nu-i fi pltit ultima
chirie înainte de a fi deportat?
– La care dintre tragediile evreilor europeni raportai
Holocaustul?
– În special la Inchiziia spaniol, care a propagat antisemitismul
religios, mitul deicidului, de care s-ar fi fcut vinovai evreii,
negând deliberat adevrul: Isus a fost condamnat la moarte de
romani, guver- natori atunci ai Iudeei. Chiar dac nazismul punea
accentul pe criterii rasiste, rdcinile sale se gseau în
antisemitismul religios. Exista o pregtire mental, psihologic la
nivel popular european care a facilitat propaganda nazist. Cred c
antisemitismul, de la origini pân în zilele noastre, inclusiv sub
diversele sale înfiri actuale, antisionism, antiisraelism, are la
baz invidia care nate ur. Biblicul Iosif a fost vândut unor
negustori de sclavi din invidie. Statul Israel modern e invidiat
pentru performanele sale obinute într-un timp record.
– Ce înseamn Israelul pentru dumneavoastr? – M-am nscut în timpul
rzboiului, la Tecuci,
când nu exista înc Statul Israel. În primii ani de dup 23 august
1944, copiii evrei fceau cursuri de idi la coal. Fiindc familia mea
depusese acte de plecare, am fost împiedicat s intru la facultate.
Am fcut coala de asistente medicale la Galai. Am fost moa în satul
Cosmeti. Am reuit s plecm, cumprai pe valut, în 1963. În Israel,
m-am înscris la Universitatea din Haifa, unde am parcurs toate
treptele ierarhiei universitare. Am predat literatur francez i am
inut cursuri de literatur comparat pân la pensie. Acum confereniez
în diferite centre universitare unde sunt invitat. Mi-am dat docto-
ratul la Universitatea din Strasbourg. Teza mea de doctorat se
chema Lécrivain Juif et les Évangiles. Din aceeai perioad dateaz
primele mele cri. Pentru mine, Israelul a însemnat o metamorfoz
unic.
– Cum privii condiia scriitorului? – Dezastrele sociale din
felurite epoci dovedesc
c literatura, artele nu pot schimba omul. Energiile negative,
violena se perpetueaz în continuare. Dar a scrie presupune, mai
întâi, a înva. i învtura e esena vieii. Când adolescentul Moses
Mendel- ssohn a intrat în Berlin pe poarta pe unde intrau numai
vacile i evreii, gardianul l-a întrebat: „De ce vrei s vii la
Berlin?”. „S înv”, i-a rspuns ilustrul filozof de mai târziu.
Scrisul este o îndeletnicire care cere singurtate. Au existat epoci
în care exista mult mai mult interes pentru lectur: era Gutenberg.
Era informatic prezint avantaje i dezavantaje. Digi- talizarea
faciliteaz accesul la un numr aproape infinit de informaii,
stimuleaz noi cercetri, spo- rind avansarea în Cunoatere.
Dezavantaje, fiindc avem senzaia c timpul se contract: un minut
pare de câteva secunde, iar o secund este înfricotor de scurt.
Personal, cred c intelectualul autentic nu i-a pierdut utilitatea.
Un exemplu: fora de a modela gândirea tinerilor a intelectualului
cu vocaie peda- gogic.
IULIA DELEANU
Într-un prezent tensio- nat, în care ascensiunea micrilor de extrem
dreapta se accentueaz pe fondul nemulumirilor legate de restriciile
cau- zate de criza sanitar i de cea economic, este meritoriu faptul
c în nr. 2020 al revistei Academi- ca a fost publicat studiul
profesorului Carol Iancu, membru de onoare al Aca-
demiei Române. Studiul este dedicat unor crturari de anvergur,
lideri ai comunitii noastre, devotai intereselor sale i binelui
României, acad. Nicolae Cajal i dr. Alexandru afran.
Interferenele de destin încep din perioada oahului, când profesorul
Marcu Cajal, apropiat al conducerii comunitare de atunci, este la
curent cu demersurile de „a pune în practic o strategie cura- joas
i adecvat noii situaii dramatice” în care se aflau evreii români,
nota fiul lui, acad. Nicolae Cajal. „afran era în stare de orice
gest, de orice sacrificiu pentru viaa coreligionarilor si”, îl
caracteriza Nico- lae Cajal. ef-rabinul afran a oficiat cstoria
reli- gioas a lui Nicolae cu Berthine (Bibi) Cajal în 1942.
Constrâns la exil dup instalarea totalitarismului în România, dr.
Alexandru afran revine în ar în 1995, la invitaia Senatului
României. Se cunoate preambulul vizitei: filmul realizat de Manase
Radnev i Ion Bâtu, prezentat pe canalul 1 al TVR; conferina inut de
icu Goldstein (z.l.) la Centrul Cultural Evreiesc din Capital. Mai
puin, îns, se cunoate
„rolul important” – observ profesorul Carol Iancu – jucat de acad.
Nicolae Cajal în reîntoarcerea în ara natal a dr. Al. afran. Doar
partea oficial.
În cuvântarea adresat oaspetelui la Templul Coral din Capital, ca
preedinte al FCER, acad. N. Cajal i-a evideniat meritele în
alinarea suferinelor îndurate de evreii români în anii oahului i
va- loarea operei filozofice. Carol Iancu se oprete la semnificaia
cu dublu sens a termenului minune din discursul dr. Al. afran:
minunea salvrii a cir- ca jumtate din populaia evreiasc din
România, în trecut; minunea perspectivelor vieii evreieti în
condiiile drasticei diminuri cauzate de Alia.
Acad. N. Cajal îl însoete pe întreg parcursul ce- lei de-a doua
vizite a dr. Al. afran, la întâlnirile cu preedintele României,
Emil Constantinescu, cu mi- nistrul de Externe Adrian Severin, cu
alte oficialiti, reprezentani ai mediului academic din Bacul na-
tal i din Iai. Observ c despre discursul su de recepie, când e ales
membru de onoare al Acade- miei Române, „se vorbete la
superlativ”.
Carol Iancu a sintetizat convergenele spiritua- le dintre Alexandru
afran i Nicolae Cajal: cariera strlucit în medicin i filozofie;
profesoratul „exem- plar”; prezena în Parlament; în fruntea
comunitii evreieti – afran, în vremuri de încercare; Cajal, în-
tr-o perioad de transformri sociale postdecembris- te; combaterea
manifestrilor antisemite prin popula- rizarea contribuiei evreieti
la dezvoltarea României moderne i la civilizaia universal;
activitatea diplo- matic pentru sprijinirea intereselor rii;
respectul în relaiile interumane.
IULIA DELEANU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021 7
H A N U C A l a B u c u r e t i mai ales acum când ne confruntm cu
pandemia de coronavirus.
Nici un membru al comunitii nu va fi lsat singur
Preedintele FCER, Silviu Vexler, i-a salutat pe cei prezeni, membri
ai comunitii i invitai. Acum, cu puini enoriai, când altdat templul
era plin, vedem c lipsete normalitatea, care ni se prea fireasc. Ne
dm seama c trebuie s ne luptm pentru
normalitate, a artat el. Finalul srb- torii de Hanuca, atunci când
lumina s-a aprins în totalitate, este un înce- put care ne deschide
un drum, a spus Silviu Vexler, care a reafirmat angaja- mentul
Federaiei de a nu lsa singur nici un membru al comunitii.
La anul s ne revedem mai optimiti Odat cu cea de-a opta
lumânare
aprins s încercm s pstrm lumi- na i cldura ei un an, când ne vom
re- vedea mult mai muli i mai optimiti, a subliniat consilierul
prezidenial Ser- giu Nistor. El a reamintit c în prima zi de Hanuca
a avut bucuria s anune câtigtorii concursului de amenajare a
expoziiei permanente i a spaiilor conexe ale Muzeului de Istorie a
Evre- ilor i Holocaustului. Acum a venit s transmit toate urrile de
bine din par- tea preedintelui Klaus Iohannis i ale lui
personal.
Templul Coral-simbol al evreimii Pentru Marcel Ciolacu, pree
din-
tele PSD, revenirea la Templul Coral este o bucurie, deoarece îl
conside- r simbol al evreimii din România. Istoria cere sacrificii,
dar lumina ne cluzete spre bine, uneori ctre miracole i un exemplu
este popo- rul evreu. Lumina Hanuci aduce
speran, iar la evrei iluminarea în- seamn educaie, preluarea
motenirii culturale. Prin prezena i curajul lui, poporul evreu
câtig respectul tu- turor. S nu uitm valorile libertii, simbolizate
prin lumin, a mai spus Marcel Ciolacu i a transmis urri de sntate,
prietenie i apreciere pentru membrii comunitii.
Pe marginea celor spuse de liderul PSD, preedintele FCER a inut s-i
mulumeasc acestuia pentru ajutorul oferit atât pentru acordarea
ceteniei
române i titlului de Cetean de Onoare Marelui Rabin Menachem
Hacohen, cât i pentru votarea legii care a reglementat situaia
Muzeului de Istorie a Evreilor i Holocaustului.
Într-o frumoas comparaie a fap- tului c lumânrile de Hanuca se
aprind cu ajutorul unei alte lumânri numit ama, respectiv o flacr
nu se aprinde decât de la o alt flacr, Eduard Kupferberg a vorbit
despre felul în care flacra pe care, la mo- dul figurat, o
întruchipeaz actualul preedinte al Federaiei a fost aprins i
întreinut de preedintele de onoa- re al Federaiei, dr. Aurel
Vainer.
Hanuca înseamn i reînnoire Minunea de Hanuca, faptul c în
templul sfânt, anterior pângrit, a ars uleiul opt zile, iar lcaul
de cult de la Ierusalim a fost reinaugurat a în- semnat o reînnoire
a vieii evreieti, a spus preedintele de onoare al FCER. Acelai
lucru se poate spune i despre reînnoirea conducerii Federaiei prin
alegeri democratice. Zot Hanuca este un exemplu al relaiilor
noastre cu po- porul român, cu celelalte minoriti i culte
religioase, cea mai bun ilustra- re a ideii fiind prezena aici a
muftiului cultului musulman, Iusuf Murat. Noi, poporul evreu,
încercm s meninem lumina de Hanuca, a spus dr. Aurel
Vainer. El a mulumit autoritilor ro- mâne pentru sprijinul oferit
refacerii acestei sinagogi, precum i a Templu- lui Coral.
Simbol al tradiiei iudaice Victor Opaschi, secretar de stat
pentru Culte, a artat c s-a simit profund emoionat la aprinderea
lu- mânrilor, ceea ce i-a evocat copil- ria petrecut într-un mediu
evreiesc. Pentru el, Hanuca este o lamp mi- raculoas, simbolul
tradiiei evreieti, al legmântului cu Dumnezeu. Ca român crescut în
prezen evreiasc, experiena diversitii nu era o barie- r, ci o form
de îmbogire spiritua- l. Întâlnirea lui cu intelectualitatea
evreiasc a fost important, deoarece l-a ajutat s îneleag misiunea
lui de secretar de stat la Culte, promovarea libertii religioase i
a pluralismu- lui religios. „Îmi exprim recunotina pentru rolul
jucat de comunitatea evreiasc în viaa mea. Comunitatea evreiasc a
fost un ferment intelectual care mi-a oferit experiena diversitii
pozitive”, a spus Victor Opaschi.
Cele dou minuni actuale de Hanuca De aceast dat s-au
întâmplat
dou minuni de Hanuca, a declarat Silvian Horn, vicepreedintele CEB.
În ciuda pandemiei, am reuit s ne întâlnim de dou ori la Templu, la
începutul i la sfâritul srbtorii de Hanuca, ceea ce nu s-a mai
întâm- plat de mult, iar prietenii au rspuns invitaiei noastre.
Vicepreedintele CEB a mulumit tuturor celor care au fost prezeni în
Templu, precum i ce- lor care au contribuit la organizarea
evenimentului.
Seara s-a încheiat cu un concert al Corului Templului, dirijat de
Robert Levensohn-Olteanu i cu secvene din documentarul „Templul
Coral”, re- alizat de Dan Schlanger.
EVA GALAMBOS
Zot Hanuca la Templul Coral
Hanuca 5781 la Templul Coral din Capital Pstrând tradiia din
fiecare an, la Templul Coral din
Capital, în prima zi a srbtorii de Hanuca a fost aprins i prima
lumânare. La ceremonialul religios au luat parte li- deri ai FCER –
preedintele Silviu Vexler, deputat în Parla- mentul României,
secretarul general Eduard Kupferberg, director al Cancelariei
Rabinice, preedintele de onoare dr. Aurel Vainer, preedintele B’nai
B’rith România, ing. Jose Iacobescu, invitai, alturi de numeroi
membri ai Comunitii Evreilor din Bucureti i nu numai.
Eduard Kupferberg s-a referit în intervenia sa la semnificaia
lumânrilor i luminii de Hanuca. El a expli- cat c unii experi ai
Cabalei, dar i unii înelepi hasizi în- deamn ca luminile lumânrilor
de Hanuca s fie contem- plate, ba chiar s fie ascultate. Acest
demers are menirea ca pentru un moment s pun între paranteze
freamtul cotidian, iar în linitea cminului propriu fiecare poate
me- dita la valoarea clipei prezentului.
Prim-rabinul Rafael Shaffer i prim-cantorul Emanuel Pusztai au
oficiat serviciul divin, astfel fiind aprins prima lumânare de
Hanuca alturi de rostirea celor trei binecu- vântri specifice
acestui moment.
Prim-rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre simbolistica
reinaugurrii Templului, eveniment celebrat cu prilejul sr- btorii
de Hanuca. El a artat c readucerea la via din starea de abandon a
unei cldiri, aa cum s-a întâmplat în trecut, merit srbtorit,
întrucât efortul a fost cu atât mai mare din partea celor ce au
fcut posibil aceast minune. Actualitatea – a artat Rafael Shaffer –
ne-a confruntat cu o situaie fr precedent, iar lcaurile de cult au
fost goa- le de Pesah, ceea ce a constituit un moment de adânc
tristee, în pofida justificrii prin situaia pandemic actua- l.
Pierderea obinuinei de a merge la sinagog reprezin- t un pericol
real, iar proiectul „Macabeilor” actuali este de a depi aceast
provocare cu ajutorul lui Dumnezeu.
Silviu Vexler a adresat tuturor celor prezeni urarea de Hag Hanuca
Sameah, mrturisind c aceasta este srb- toarea sa de suflet. El a
evocat amintirea micii comuniti
din oraul Roman, care prindea via atunci când mem- brii ei se
reuneau la sinagog pentru a celebra Hanuca. Liderul FCER a menionat
c ne aflm la începutul unei perioade noi, puin ciudate, atât din
cauza pandemiei de coronavirus, cât i prin prisma actualitii
politice, în care un partid cu viziuni extremiste a ptruns în
Parlamentul României. În pofida unei astfel de situaii complexe,
vorbi- torul i-a asigurat pe cei prezeni c minuni se întâmpl i le-a
mulumit pentru prezena în aceast prim sear de Hanuca, care aduce
lumin i speran.
Dr. Aurel Vainer, preedintele de onoare al Federaiei, a vorbit
despre simbolistica srbtorii de Hanuca, una a reîn- noirii, regsit
de altfel i în cadrul noii conduceri a FCER. Dr. Vainer a precizat
c proiectul de constituire a Muzeului Istoriei Evreilor din România
prinde contur, iar de la lege se trece la fapte. Vorbitorul a
elogiat implicarea deputatului Silviu Vexler, înc din perioada
legislaturii 2016-2020, în identificarea unor soluii pentru
înfiinarea i funcionarea unui asemenea muzeu pe Calea Victoriei din
Capital.
Vicepreedintele Comunitii Evreilor din Bucureti, Sil- vian Horn, a
afirmat c suntem martorii unei minuni cu pri- lejul acestei srbtori
i a transmis, în numele Comitetului de Conducere al CEB, urarea Hag
Hanuca Sameah. Tot- odat, el a mulumit noii conduceri pentru
sprijinul acordat desfurrii acestui eveniment i i-a invitat pe cei
interesai s viziteze muzeul de la etajul al II-lea al Templului
Coral, amenajat i coordonat de Carmen-Hannah Ioviu.
În încheiere, celor prezeni le-au fost oferite dou mo- mente
artistice. Actria Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc
de Stat, a susinut un spectacol-lectur, pornind de la textele
cuprinse în volumul su recent publi- cat, Nu Sunt Eu, printre
acestea aflându-se i întâmplri cu sau despre Hanuca. De asemenea,
Corul Templului Coral, aflat sub coordonarea dirijorului Robert
Levensohn, a interpretat melodii tradiionale de Hanuca, în
aplauzele celor prezeni.
DAN DRU
În anul care a trecut, ceremoniile de Zot Hanuca (Aceasta este
Hanu- ca), aprinderea celei de a opta lumâ- nri, au fost organizate
în condiii spe- ciale. De aceast dat, pandemia de coronavirus nu a
împiedicat prezena unui numr redus de enoriai în Tem- plul Coral,
dar manifestarea a fost transmis i online. Caracterul spe cial i-a
fost conferit i de prezena unor invitai, prieteni ai comunitii
evre- ilor: consilierul prezidenial Sergiu Nistor, Marcel Ciolacu,
liderul PSD, în acel moment preedintele Camerei Deputailor, Victor
Opaschi, secretar de stat pentru Culte, Naftali Deutsch, rabinul
micrii Habad-Lubavitch, PS Ieronim Sinaitul, episcop vicar patriar-
hal, Iusuf Murat, muftiul Cultului Mu- sulman, ambasadorii
Germaniei, E.S. Cord Meier-Klodt, i Elveiei, E.S. Arthur Mattli,
Ovidiu Ganz, deputat al minoritii germane. Ei s-au altu- rat
conducerii FCER i CEB, precum i enoriailor. Au fost aprinse toate
cele opt lumânri, în dou Hanuchii aezate în fa la bima, astfel c,
la sfârit, o lumin puternic, atotbirui- toare, simbol al srbtorii
de Hanuca, a umplut sala mare a Templului.
Ceremoniile s-au desfurat sub îndrumarea secretarului general al
FCER, Eduard Kupferberg, în calitatea lui de director al
Cancelariei Rabinice. Dup rostirea rugciunii de Maariv de ctre
cantorul Emanuel Pusztai, prim- rabinul Rafael Shaffer i-a introdus
pe cei prezeni în atmosfera srbtorii, explicând c dintre cele dou
eveni- mente care marcheaz aceast sr- btoare – victoria militar
asupra sele- ucizilor i minunea uleiului din Templu care a ars opt
zile – evreii au ales-o pe cea de-a doua. De ce? Pe de o parte, nu
au vrut s marcheze violena; pe de alt parte, Hanuca fiind aproape
de solstiiul de iarn, cu cele mai lungi nopi, au dorit s scoat în
eviden victoria luminii asupra întunericului.
A urmat momentul aprinderii lumâ- nrilor la cele dou Hanuchii. Rând
pe rând au fost invitai preedintele FCER, deputatul Silviu Vexler,
i dr. Aurel Vainer, preedintele de onoare al FCER, consilierul
prezidenial Ser- giu Nistor i subsecretarul de stat Irina Marin
Cajal, liderul PSD, Marcel Ciola- cu, i Liviu Goldenberg, cel mai
tânr membru al comunitii, muftiul Iusuf Murat i Sara Wexler, membru
al CEB, secretarul de stat Victor Opaschi i prim-rabinul Rafael
Shaffer, E.S. Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei, i rabinul
Naftali Deutsch, E.S. Arthur Mattli, ambasadorul Elveiei, i Miruna
Lavi, deputatul Ovidiu Ganz i Silvian Horn, vicepreedintele CEB.
Cantorul Emanuel Pusztai a rostit binecuvânta- rea aprinderii
lumânrilor.
36 de lumânri pentru cei 36 de adikim nitarim
Eduard Kupferberg a explicat c atunci când se aprind toate lumâ-
nrile, se ajunge la 36 i 36 sunt i adikim nitarim, cei 36 de drepi
pe umerii crora cade povara lumii. Ei nu se cunosc între ei, nici
nu tiu c sunt printre cei alei, dar pentru ei vorbesc faptele lor.
Fiecare dintre noi poate fi un „drept”. Tocmai de aceea, Hanuca ne
îndeamn s fim cu toii buni, s fim împreun i s ne bucurm de lumin
într-o perioad de întuneric i
8 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie
2021
H A N U C A l a B u c u r e t i
Având în vedere evoluia pan- demiei de coronavirus i restriciile
impuse de autoriti, tradiionala Ha- nuchiad nu a putut fi organizat
ca de obicei, dar srbtoarea nu a trecut fr ca membrii comunitilor
evreieti din ar s se întâlneasc, fie i doar online, în ultima sear
de Hanuca.
În deschidere, moderatorul întâl- nirii, Ery Pervulescu, a vorbit
des- pre importana pstrrii acestei tra- di ii. „Cu toii am fost
obinuii cu tradiia Hanuchiadei, când membri ai comunitilor evreieti
mergeau i vizitau alte comuniti din ar. Era o modalitate de a ne
revedea, de a celebra i de a ne bucura împreun de minunile de
Hanuca. Anul acesta ne-am gândit c ar fi frumos s cele- brm
împreun, într-o mare Hanuchi- ad online, din oate colurile rii”, a
spus între altele Ery Pervulescu i l-a invitat pe Marele Rabin
Menachem Hacohen s transmit un prim mesaj.
„Sunt foarte fericit c sunt cu voi i c avem o astfel de Hanuchiad.
Îmi amintesc cu plcere de întâlnirea de anul trecut din Templul
Coral, cu preedintele i cu toat lumea. Acum ne vedem pe Zoom, dar
ne bucu- rm c ne întâlnim în cele mai bune condiii posibile. Hanuca
este lupta dintre lumin i întuneric. Dar ce este întunericul? Lumea
este plin de în- tuneric, iar acesta este reprezentat de rasism,
xenofobie, antisemitism, extremism, fundamentalism, teroare. Toate
acestea reprezint întuneric în vieile noastre. Dar noi vom aduce
aici lumin. Iar asta înseamn c împotri- va urii noi vom aduce
iubire, împotriva rasismului vom veni cu umanismul. Avem de partea
noastr tolerana, educaia, cultura, arta. Frumuseile vieii, acestea
compun lumina.”
În continuarea evenimentului, can- torul Emanuel Pusztai a
interpretat câ- teva cântece tradiionale de Hanuca.
Israel Sharli Sabag, directorul JDC România, a participat direct
din Israel: „Shalom, tuturor! Rabinul Ha- cohen m-a învat ceva...
Faptul c nu putem înelege poporul evreu fr s credem în miracole.
Miracolele i poporul evreu merg doar împreun. Îi urez rabinului
Hacohen via lung i fericit i a vrea s promitem acum c urmtoarea
Hanuchiad o vom pe- trece împreun în România.
În mod normal Hanuca durea- z opt zile, dar în România se inea
srbtoarea chiar i dou sptmâni, pân când rabinul Rosen termina de
vizitat toate comunitile.
Îmi amintesc c duceam lumin în toate comunitile. i a vrea s urez
tuturor ca anul acesta s fie ultimul în care nu ne întâlnim. V
mulumesc tuturor c aducei acest puternic sen- timent comunitar în
România, chiar i în aceast perioad grea”, a mai spus Israel Sharli
Sabag.
Preedintele Comunitii Evreilor din Oradea, ing. Felix Koppelmann, a
spus: „M bucur c suntem împreun atât de muli evrei din România i c
îl avem alturi pe Marele Rabin Me- nachem Hacohen, care a fost i
este pentru noi lumin. Îi doresc mult s- ntate, în numele comunitii
din Ora- dea i al meu personal. De asemenea, îi doresc lui Israel
Sabag s aib pu- tere i imaginaie pentru a ne strânge împreun în
continuare i de a srb- tori împreun în lumin. V mulumesc i Hag
Hanuca Sameah, tuturor!”
Tot din partea comunitii evreilor din Oradea a urmat un moment ar-
tistic susinut de tânra cântrea
Esther Csatali Malek. Dup finalul ceremoniei de Ha-
nuca oficiate la Templul Coral din Bucureti, s-a alturat
evenimentului online moderat de Ery Pervulescu i preedintele FCER,
deputatul Silviu Vexler: „M bucur s v pot spune Hag Hanuca Sameah,
chiar dac Ha- nuca s-a încheiat acum câteva minute aici, în Templul
Coral, acest loc minu- nat care astzi a prins din nou via datorit
participanilor, chiar i în nu- mr mai redus fa de alte srbtori, din
cauza condiiilor impuse de pan- demie.
Hanuca este srbtoarea cea mai drag mie i cea mai apropiat de su-
fletul meu, datorit mesajului pe care îl transmite, anume faptul c
lumi- na învinge întotdeauna întunericul i greutile. V doresc s v
bucurai i acum, dar i în anul care începe, de câte o minune mai mic
sau mai mare.
Vreau s v asigur c i în aceas- t perioad, dar i pe viitor, Federaia
Comunitilor Evreieti din România va fi alturi de dumneavoastr. De
fie- care comunitate i de fiecare membru în parte, care are nevoie
de ajutor, de un prieten.
V doresc s pstrai lumina i sperana în suflet permanent. Hag Hanuca
Sameah!”
i Comunitatea Evreilor din Timi- oara s-a alturat discuiei, prin
pree- dinta Luciana Friedmann: „Ne bucu- rm s fim parte a acestui
eveniment. Noi încheiem astzi un eveniment care a durat opt zile i
le mulumesc tuturor timiorenilor i prietenilor i ru- delor din
strintate care s-au alturat acestui program. În fiecare zi, la
ora
18, ne-am adunat în faa ecranelor i am aprins împreun lumânrile de
Hanuca. Astzi a fost ultima zi i muli ne-au spus c regret c se
termin srbtoarea.
Cu siguran ne dorim i noi s ne revedem fizic, pentru c nimic nu
poa- te înlocui întâlnirea nemijlocit dintre oameni”. Luciana
Friedmann l-a pre- zentat în continuare pe profesorul Sandi
Fischer, dirijorul corului Shalom al C.E.T., care a susinut un
scurt mo- ment muzical.
Din sediul Centrului Comunitar Evreiesc din Bucureti a intrat în
di- rect Adrian Gueron care a vorbit des- pre un proiect social
organizat de JCC i despre importana actelor de caritate: „Hag
Sameah, tuturor! A vor- bit foarte mult lume despre miracole în
aceast sear. Eu am s spun c vd un mic miracol chiar i în faptul c
ne-am strâns atât de muli în aceast sear pentru a aprinde ultima
lumâ- nare de Hanuca. Vom depi cu mult cele 1000 de lumânri pe care
ne-am propus s le aprindem la acest eveni- ment online i cred c i
acesta este un miracol. M-am uitat pe Zoom i am revzut chipuri
familiare pe care le întâlneam la activitile JCC, la activitile
comunitare din ar.
Aici aveam o tradiie de Hanuca de a organiza un târg caritabil.
Pri- meam foarte multe donaii de la mem- brii comunitii, iar
fondurile obinute erau folosite în scopuri caritabile. Anul acesta
nu am putut organiza târgul, în schimb am primit donaii, pe care
le-am dat mai departe fundaiei Casa Lidia din Domneti. Acolo
locuiesc 20 de copii, iar colega mea Liliana Preda
i Fabiola Marinescu (voluntar) sunt acolo pentru a aprinde în
direct cu noi lumânrile de Hanuca la aceast cas special”.
În continuare, cantorul Emanuel Pusztai a rostit binecuvântrile,
iar toi cei prezeni au aprins lumânrile de Hanuca.
„M bucur s vd atât de multe Ha- nuchii aprinse în toate colurile
rii. Cred c este un moment special pen- tru c ne înâlnim în aceste
condiii i putem fi atât de aproape, chiar dac la distan atât de
mare”, a spus Ery Pervulescu i l-a invitat pe directorul JCC Iai,
Albert Lozneanu, s trans- mit un mesaj: „Suntem i noi foarte
bucuroi i emoionai c lum parte la acest evenimen