GRAM AUR = 229,1115 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4305 RON EURO = 4,8879 RON DOLAR = 4,1042 RON

16 pagini

n SPECTATORII ªI PANDEMIA/Tricolorii mici vor jucaîn faþa unor tribune goale

PAGINA 14

n COMBATEREA DEZINFORMÃRII/Educaþie mediapentru elevi ºi profesori

PAGINA 14

n Ultima rundã de obligaþiuniImpact, la un pas de listare la BVB

PAGINA 12

5 lei Joi, 18 martie 2021, nr. 54 (6834), anul XXX

n TRANZIÞIA ENERGETICÃ/Planurileautoritãþilor de la Bucureºti, departe dedorinþele Comisiei Europene PAGINA 3

n OPINII/Neputincioasele prognoze ºiinutilele probabilitãþi PAGINA 4

n MIHAELA MITROI, EY/”În inspecþiafiscalã trebuie sã primezecalitatea, nu cantitatea”

PAGINA 16

Certificatul de “vaccinare”,pe masa Comisiei Europene

Comisia Europeanã a pre-zentat, ieri, propunereapentru implementarea Cer-tificatului verde digital, învederea redeschiderii turis-mului ºi a liberei circulaþiiîn interiorul UE, în contex-tul pandemiei de Covid-19.

Nu este vorba despre un document legatstrict de vaccinare, ci despre un act dincare sã reiasã care este starea de sãnãtatea cetãþenilor referitor la Covid-19.

Decizia oficialilor de la Bruxelles afost luatã în contextul în care þãrile dinsudul Europei – Italia, Spania ºi Grecia –ale cãror economii sunt dependente deturism, au nevoie ca activitãþile din acestdomeniu sã se desfãºoare în condiþiiaproape de normalitate, pentru a reducepierderile din PIB.

Practic, certificatul digital verde pro-pus de Comisia de la Bruxelles se referãla trei tipuri de documente: certificat devaccinare, certificat privind

testarea pentru Sars-Cov-2 (prin testeRT-PCR sau teste antigenice rapide) ºicertificat pentru persoanele care s-auvindecat de Covid-19.

Documentele respective vor fi elibe-rate în format digital sau pe suport de

hârtie, vor avea un cod QR care va conti-ne informatiile esenþiale necesare, pre-cum ºi o semnãturã digitalã care sã atesteautenticitatea adeverinþei.

Comisia va institui un portal ºi va spri-jini statele membre sã dezvolte programeinformatice pe care autoritãþile sã le poa-tã utiliza pentru a verifica toate semnãtu-rile de pe respectivele certificate în între-aga UE. Datele cu caracter personal aledeþinãtorilor certificatelor nu sunt tran-smise cãtre portal ºi nu sunt pãstrate destatul membru care efectueazã verifica-rea. Certificatele vor include un set limi-tat de informaþii, cum ar fi numele, datanaºterii, data eliberãrii, informaþiirelevante cu privire la vaccin/test/ vinde-care ºi un identificator unic aldocumentului.

Documentele vor fi disponibile gratu-it, în limba sau limbile oficiale ale statu-lui membru emitent, precum ºi în limbaenglezã.

Pentru a fi gata înainte de începutulverii, aceastã propunere trebuie sã fieadoptatã rapid de Parlamentul Europeanºi de Consiliu. În paralel, statele membretrebuie sã punã în aplicare cadrul deîncredere ºi standardele tehnice, conve-nite în cadrul reþelei de e-sãnãtate, pentru

a asigura punerea în aplicare la timp acertificatelorr electronice verzi, intero-perabilitatea acestora ºi respectarea de-plinã a protecþiei datelor cu caracter per-sonal. Scopul este ca lucrãrile tehnice ºipropunerea sã fie finalizate în lunileurmãtoare.

Sistemul de certificate electroniceverzi este o mãsurã temporarã, care va fisuspendatã de îndatã ce OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii (OMS) va declarasfârºitul pandemiei Covid-19.

Ursula von der Leyen, preºedinteleComisiei Europene, a explicat: “În primulrând, care este funcþia acestui certificat?Aratã sau afirmã dacã persoana respecti-vã a fost fie vaccinatã, fie a avut un testnegativ recent, fie s-a recuperat din Co-vid-19 - ºi are astfel anticorpi. În al doilearând, acest certificat ne va asigura cã re-zultatele - sau ceea ce aratã, datele, setulminim de date - sunt recunoscute reci-proc în fiecare stat membru. ªi, în al trei-lea rând, cu acest certificat digital, ne pro-punem sã ajutãm statele membre sã resta-bileascã libertatea de circulaþie într-unmod sigur, responsabil ºi de încredere”.

GHEORGHE IORGOVEANU(continuare în pagina 12)

DORIN BOERESCU, 2PERFORMANT:

“Bursa este cea mai sãnãtoasã rutãde finanþare”l “2020 este cel mai bun an din istoria 2Performant, deºi am trãit un an atipic ºi dificil” l “Credcã pandemia va reprezenta un punct de inflexiune benefic industriilor digitale, printre care senumãrã ºi marketingul afiliat”l “Extinderea pe pieþele externe face parte din obiectivele pe care nile-am asumat pentru urmãtorii ani”l “Cred cã mulþi antreprenori locali încã subestimeazãlichiditatea potenþialã ºi nivelul finanþãrii la care pot avea acces printr-o listare”

Reporter: Activaþi în marketing ºipublicitate de peste douã decenii. Cums-a schimbat industria în þara noastrã întot acest timp?

Dorin Boerescu: Am avut într-ade-vãr norocul sã descopãr marketingul ºipublicitatea foarte devreme în carieramea profesionalã. Student fiind, m-amangajat în 1994 la o agenþie de publicitatedin Regie unde am descoperit Guerillamarketing (recomand ºi azi cãrþile lui JayConrad Levinson) ºi am implementatprimele campanii cu oameni sandwichsau mãrþiºoare promoþionale din Bucu-reºti, pentru Astral TV (ulterior UPC).

A CONSEMNATANDREI IACOMI

(continuare în pagina 13)

Bursa este cea mai sãnãtoasã rutã de finanþare pentru multe companii antreprenoriale,în special pentru cele inovatoare sau conectate la Noua Economie, ne-a spus Dorin Boe-rescu, CEO ºi acþionar 2Performant, companie ce dezvoltã, opereazã ºi monetizeazã plat-forma integratã de marketing afiliat ºi influencer marketing, care a avut amabilitateasã ofere un interviu ziarului BURSA despre experienþa sa ca antreprenor, piaþa de marke-ting ºi publicitate din þara noastrã, sau motivele care au dus la decizia listãrii companieila bursã.În opinia sa, oamenii au descoperit avantajele cumpãrãturilor online, iar toate trenduri-le dictate de pandemie se vor pãstra ºi vor deschide noi oportunitãþi pentru cei ce active-azã în industrie.“Dacã ultimii ani ne-au ajutat sã rafinãm ºi validãm atât viziunea cât ºi capacitatea deimplementare ºi modelul de business, cred cã urmãtorii ani vor fi ani de creºtere ºi de ex-tindere pe alte pieþe”, spune CEO-ul 2Performant.Acþiunile 2Performant (simbol 2P) au fost listate în piaþa AeRO a Bursei de Valori Bucu-reºti în luna decembrie a anului trecut, iar raportat la cotaþia 2P din data de 16 martie,de 36,4 lei, capitalizarea bursierã a companiei era de aproape 38,4 milioane lei.

Pânã când va mai fi toleratã încãlcareatratatelor europene de cãtre BCE?

“Preºedintele Lagarde trebuie sã de-clare cã va stabili o limitã pentru randa-mentele obligaþiunilor guvernamentale

ºi poate face acest lucrufãrã sã precizeze nivelulþintit, maturitatea sauþara emitentã”, scriaBloomberg înainte deultima ºedinþã de politi-cã monetarã a BCE.Adicã BCE ar trebui sãse angajeze într-o va-riantã extinsã a contro-

lului curbei randamentelor din zonaeuro, echivalentul promisiunii de tipãrirenelimitatã.

Dupã cum a declarat Philip Lane, eco-nomistul ºef al BCE, obiectivul institu-þiei este “menþinerea condiþiilor favora-bile de finanþare”, iar “curbele randa-mentelor joacã un rol important în deter-minarea acestor condiþii”. Tocmai deaceea, BCE doreºte sã se asigure cã ran-damentele de pe piaþã rãmân în concor-danþã cu situaþiei economiei, conformde-claraþiei lui Philip Lane într-un interviu

recent acordat Financial Times.În opinia analistului financiar Sven

Henrich, afirmaþia economistului ºef alBCE nu poate însemna decât un singurlucru, respectiv intervenþia iminentã di-rectã asupra randamentelor obligaþiuni-lor guvernamentale.

“Aceasta este frumuseþea flexibilitãþiiincluse în programul Pandemic Emer-gency Purchase Programme (PEPP)”, semai aratã în articolul Bloomberg.

Din pãcate, toatã “frumuseþea flexibili-

tãþii” este rezultatul încãlcãrii flagrante atratatelor europene fundamentale, în spe-cial a punctelor care interzic monetizareadatoriilor statelor suverane de cãtre BCE.

Dupã volume lunare medii de circa100 de miliarde în prima parte a progra-mului PEPP, BCE ºi-a temperat achiziþii-le pânã la circa 60 de miliarde lunar (vezigraficul), iar acum analiºtii citaþi de Blo-omberg considerã cã “viteza” ar trebuicrescutã pânã la 80 de miliarde pe lunã.

(continuare în pagina 16)

ANRE vreao platformãsimilarã cu ceaa BRM, caresã permitãschimbareafurnizoruluide energie

Investiþiile în simplificarea procesuluide schimbare a furnizorului de electrici-tate reprezintã o necesitate pentru piaþade energie ºi consumatorii finali dinRomânia, mai ales dupã liberalizareapieþei de la 1 ianuarie ºi scandalurile ulte-rioare din jurul acestui subiect. Modul încare autoritãþile decid sã se implice însãîn acest proces de simplificare a condusla unele controverse în sector. Aºa seîntâmplã în cazul unui demers al Autori-tãþii Naþionale de Reglementare în do-meniul Energiei (ANRE), care ºi-a stabi-lit recent întocmirea unei proceduri con-form cãreia consumatorii sã aibã posibi-litatea schimbãrii furnizorului de electri-citate sau gaze în doar 24 de ore. În acestsens, ANRE a comandat un studiu a cãreisoluþie optimã este realizarea unei plat-forme integrate online. Una similarã cucea pe care Bursa Românã de Mãrfuri(BRM) o are în dezvoltare de mai bine detrei luni - din decembrie 2020 - ºi pe carese pregãteºte sã o operaþionalizeze sãp-tãmânile urmãtoare. Platforma BRM seadreseazã atât clienþilor finali casnici, câtºi celor non-casnici ºi este menitã sã sim-plifice accesul în piaþã ºi selectarea furni-zorilor de energie electricã. Consumato-rii vor putea cumpãra energie electricãdirect de pe bursã, participarea pe plat-formã fiind gratuitã.

Vicepreºedintele ANRE Zoltan NagyBege spune cã proiectul este finanþat dinfonduri europene ºi, din aceastã cauzã,reglementatorul pieþei nu a putut sã sealieze cu BRM.

Domnia sa ne-a declarat: “Directiva944 (din 2019) prevede cã,pânã în 2026,þãrile membre ar trebui sã ia mãsuri sãpermitã schimbarea furnizorului, parteatehnicã, în 24 de ore. Ãsta a fost motivulpentru care noi ne-am gândit sã facemaceastã platformã care nu este o platfor-mã de tranzacþionare. Este o platformãpentru, sã spunem, a digitaliza ºi simpli-fica procesul de schimbare. Iar platformanoastrã va fi gata anul viitor, avem ter-men iunie 2022 sã finalizãm ºi sã punemîn funcþiune. Este finanþatã prin progra-mul POCA (Programul Operaþional Ca-pacitate Administrativã 2014-2020 -n.r.), din fonduri europene ºi din cauzaaceasta nu ne putem alia cu alþii sã ame-stecãm lucrurile. Nu pot decât sã felicitBRM pentru iniþiativã, cu siguranþã cã eun instrument nou care are potenþial. Nuºtiu dacã foarte mulþi consumatori se vorfolosi de aceastã oportunitate, pentru cãam vãzut mai multe sondaje din care re-iese cã aproximativ 80% din consumato-ri nici nu se gândesc sã-ºi schimbe furni-zorul. (M.G.)

(continuare în pagina 12)

CÃLINRECHEA

Colaj de MAKE

Deschiderea þãrilor faþã decertificatul verde digital

Implementarea certificatului verde digital, deºi vãzut de majoritatea þãrilordrept soluþie pentru revigorarea turismului ºi pentru libera circulaþie, a atras, to-todatã, temeri ºi neîncredere.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) ºi-a exprimat încã de luna trecutãîngrijorarea cã vaccinarea prioritarã a cãlãtorilor este în detrimentul celor maivulnerabile populaþii din alte pãrþi ale lumii, în timp ce dozele sunt limitate. Co-mitetul sãu de urgenþã a precizat cã „persoanele care nu au acces la vaccin ar fiîmpiedicate pe nedrept sã cãlãtoreascã dacã dovada vaccinãrii devine obligato-rie”, conform presei strãine.üFranþa considera, la finalul lunii trecute, dezbaterea cu privire la certifi-

catele de vaccinare „prematurã”, când doar 222 milioane de doze fuseserãadministrate în întreaga lume, dintr-o populaþie mondialã de aproximativ 7,8miliarde.üGermania s-a arãtat, de asemenea, reticentã la aceastã idee, temându-se cã,

astfel, va fi forþatã vaccinarea de facto ºi va fi discriminatorie. Comitetul sãu de eti-cã a subliniat, de asemenea, cã eficacitatea efectivã a vaccinului în reducerea tran-smiterii coronavirusului nu era cunoscutã.üDe cealaltã parte a baricadei, se situeazã Israel, care a reuºit sã vaccineze

mai mult de jumãtate din populaþie ºi care a creat, la data de 21 februarie,”paºaportul de vaccinare” - un document fizic sau o aplicaþie care afiºeazã ”per-misul verde” (”green pass”) pentru activitãþi care au fost interzise anterior dincauza mãsurilor restrictive impuse de pandemie.

(continuare în pagina 12)