Transcript of Ghidul - pdf.usaid.govpdf.usaid.gov/pdf_docs/PNADH462.pdf · exprimate în acest ghid aparţin...
agricole «--ll!!:ll.l~bl'.o.;oi;11;,t.,., ••••
,,.:.,;~~1,..,~."';.)•.._.~,,-~„,..,._~,;,"'~'t'-'·"i'„~~··:r~,.,.,.-.~-«'-J':i._,1.„
·~ .,,..~~~;~' . ..-~-.~~
Chiinu• 2002
czu 334.734:631.115.8+657(036) G49
Programul de Asisten pentru Fermierii Privai: Prezentul ghid a fost
susinut financiar de Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltarea
Internaional (USAID). Opiniile exprimate în acest ghid aparin
autorilor i nu reflect în mod necesar poziia USAID. Prezentul ghid
a fost de asemenea susinut financiar de Fundaia Soros-Moldova i
East-West Management Institute.
Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii
Ghidul contabilului cooperativei agricole de întreprinztor I ACAP -
Ch.: ACAP, 2002. - 272 p.
Toate drepturile asupra acestei lucrri aparin Asociaiei
Contabililor i Auditorilor Profesioniti din Republica Moldova
(ACAP). Toate materialele incluse în prezentul ghid sunt pregtite
de un grup de specialiti de la ASEM i ACAP.
ISBN 9975-9547-8-2 © ACAP, 2002 ~
Introducere
Prezenta lucrare are drept scop de a explica într-o form accesibil
modul de inere a contabilitii în cooperativele agricole de
întreprinztor (în continuare cooperative), create în conformitate
cu Legea privind cooperativele de întreprinztor nr.73-XV din 12
aprilie 2001 (în continuare - Legea nr.73-XV).
În lucrarea de fa se caracterizeaz bazele normative ale
contabilitii în cooperative, se expune modul de contabilizare a
activelor nemateriale i materiale pe termen lung, stocurilor,
mijloacelor bneti, creanelor i datoriilor, rabaturilor i
adaosurilor cooperatiste, capitalului social, consumurilor,
cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor financiare. Materialele
teoretice sunt însoite de exemple concrete, aplicaii practice,
scheme, tabele etc.
Un loc important în carte îl ocup metodica de întocmire a
rapoartelor financiare. În baza unui exemplu concret se expune
modul de completare a Bilanului contabil, Raportului privind
rezultatele .financiare, Raportului privind fluxul capitalului
propriu, Raportului privind fluxul mijloacelor bneti, precum i a
Notei explicative Ia rapoartele financiare anuale.
La lucrare sunt anexate nomenclatorul Standardelor Naionale de
Contabilitate (S.N.C.), modele privind politic de contabilitate,
procesul-verbal de prestare a serviciilor i conturile personale ale
membrilor cooperativei.
Materialele coninute în carte sunt expuse în conformitate cu Legea
contabilitii nr.426- XIII din 4 aprilie 1995, Legea nr.73-XV,
S.N.C., alte acte normative în vigoare la l martie 2002. Totodat
prezenta lucrare nu substituie actele legislative i normative în
domeniul contabilitii, ci constituie doar un îndrumar metodic în
care se explic prevederile actelor specificate i modul de aplicare
în practic a acestora.
În lucrare se examineaz numai aspectele contabile ale operaiunilor
economico-financiare efectuate de ctre cooperative. Aspectele
fiscale ale acestor operaiuni vor fi expuse într-o lucrare separat
care va fi elaborat în conformitate cu prevederile legislaiei
fiscale în vigoare.
La pregtirea lucrrii au fost utilizate S.N.C., comentariile privind
aplicarea S.N.C., planul de conturi contabile i alte acte
normative, precum i volumele I i II ale seriei de cri "Noul sistem
contabil al agenilor economici din Republica Moldova" i manualul
"Contabilitate financiar", editate de Asociaia Contabililor i
Auditorilor Profesioniti din Republica Moldova cu asistena
financiar a Ageniei s·.u.A. pentru Dezvoltarea Internaional
(USAID).
Ghidul este destinat contabililor i conductorilor cooperativelor,
auditorilor, participanilor la cursurile de reciclare, precum i
profesorilor i studenilor din instituiile de învmânt cu profil
economic.
Autorii ghidului: Vasile Benderschi (capitolul 2), Ludmila
Grabarovschi (capitolele 5, 9 (§ 9.1, 9.2)), Alexandru Nederia
(introducere, capitolele l, 6), Stefania Poberejnic (capitolul 9 (§
9.3, 9.6, 9.8)), Adela Sandu (capitolul 4), Natalia iriulnicov
(capitolele 7, 8, 9 (§ 9.5, 9.7)), Marina elaru (capitolul 9 (§
9.3, 9.8)), Natalia Zlatina (capitolele 3, 9 (§ 9.4)).
Prezentul ghid a fost elaborat în cadrul Programului de Asisten
pentru Fermierii Privai.
Programului de Asisten pentru Fermierii Privai
3
Obiectivele capitolului:
• Descrierea regulilor generale de inere a contabilitii
cooperativei. • Explicarea modului de documentare a operaiunilor
economice i de reflectare a
acestora în registrele contabile. • Examinarea sistemelor de
organizare a contabilitii care pot fi aplicate în
cooperativ.
• Dezvluirea modului de elaborare i aplicare a politicii de
contabilitate a cooperativei.
1.1. Reglementarea normativ a contabilitii
Cooperativa reprezint o organizaie comercial cu statut de persoana
juridic i este obligat s in contabilitatea în acelai mod ca i alte
întreprinderi ce desfoar activitate de întreprinztor.
Contabilitatea cooperativei este reglementat de actele legislative
i normative prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Nomenclatorul actelor legislative i normative ce reglementeaz modul
de inere a contabilitii cooperativei agricole de
întreprinztor
Denumirea actelor Prevederile de baz leflislativelnormative
1 2 Legea contabilitii Reguli generale privind: nr.426-XIII din 4
aprilie 1995 - documentarea operaiunilor economice
- întocmirea registrelor contabile - inventarierea patrimoniului -
corectarea erorilor contabile - întocmirea i prezentarea
rapoartelor financiare
Legea privind cooperativele Modul de: de întreprinztor nr.73-XV -
inere a contului personal al membrului cooperativei din 12 aprille
2001 - prezentare a rapoartelor financiare i a raportului
specializat al cooperativei - pstrare a documentelor
cooperativei
Bazele conceptuale ale Caracteristica general a: pregtirii i
prezentrii - conveniilor i principiilor fundamentale ale
contabilitii rapoartelor financiare - elementelor rapoartelor
financiare i a grupelor de
utilizatori ai acestora S.N.C. generale Norme generale de:
(nomenclatorul S.N.C., - inere a contabilitii aprobate de
Ministerul - evaluare i constatare a activelor, capitalului
propriu, Finanelor al Republicii datoriilor, veniturilor,
cheltuielilor i rezultatelor
1 Moldova, este prezentat în financiare 1 anexa 1 la ghidul de fa)
- întocmire a rapoartelor financiare, anexelor la acestea
I i a Notei explicative
4
1 2 S.N.C. 4 "Particularitile Criteriile de aplicare a sistemelor
contabile complet i contabilitii la Întreprin- simplificat derile
micului business" Caracteristica i nomenclatorul planului de
conturi simplificat
Formulare de registre contabile i rapoarte financiare simpli
ficate
Comentarii privind Explicaii oficiale (în baza exemplelor concrete)
privind aplicarea S.N.C. (la etapa aplicarea prevederilor S.N.C.
actual sunt în vigoare Comentariile la S.N.C. 1, 7, 13, 16,
18,23,24,25,27,28) Indicaii metodice privind Modul de contabilizare
a: particularitile contabi- - cheltuielilor de constituire litii în
cooperativele de - capitalului social Întreprinztor tranzaciilor
operaionale interne i externe
- adaosurilor i rabaturilor cooperatiste - repartizrii profitului
net - operaiunilor de reorganizare i lichidare
Prezentarea informaiei în rapoartele financiare Planul de conturi
contabile Nomenclatorul i caracteristica conturilor contabile al
activitfii economico-tinan- Norme metodologice de utilizare a
conturilor contabile ciare a întreprinderilor Instruciuni, scrisori
i alte Explicaii privind modul de inere a contabilitii în diferite
acte instructive emise domenii de activitate a întreprinderilor,
inclusiv a de Ministerul Finanelor cooperativei or al Republicii
Moldova
Actele legislative i normative prezentate în tabelul 1.1 sunt
obligatorii pentru toi agenii economici, inclusiv i pentru
cooperative.
1.2. Organizarea contabilitii
Contabilitatea cooperativei poate fi inut de ctre: • contabîlîtate
(serviciul contabil) care constituie o subdiviziune structural
autonom a
cooperativei; • contabilul titular al cooperativei; • contabilul
netitular (în baz de contract) al cooperativei; • firma de audit
(de consulting). Responsabilitatea pentru inerea i organizarea
contabilitii îi revine preedintelui
cooperativei care trebuie s asigure: • elaborarea i respectarea
politicii de contabilitate; • controlul asupra operaiunilor
economice efectuate i înregistrrii acestora în
documentele primare; • autenticitatea, plenitudinea i oportunitatea
informaiei coninute în rapoartele
financiare; • pstrarea documentelor primare, registrelor contabile
i rapoartelor financiare. În afar de preedintele cooperativei,
rspunderea pentru organizarea diferitelor sectoare
de eviden de asemenea o poart: • eful serviciului contabil
(contabilul) care trebuie s:
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitliil cooperativei
agricole de ÎntreprinzAtor
asigure controlul asupra reflectrii tuturor operaiunilor economice
efectuate în conturile contabile, respecte principiile metodologice
de organizare a contabilitii, întocmeasc registrele contabile i
rapoartele financiare în termenele stabilite;
• persoanele care au semnat documentele primare i registrele
contabile - referitor la oportunitatea i corectitudinea întocmirii
documentelor primare i a registrelor contabile, precum i la
autenticitatea informaiei coninute în acestea.
La organizarea contabilitii cooperativei este necesar de luat în
considerare urmtoarele momente:
• eful serviciului contabil, de comun acord cu preedintele
cooperativei, semneaz acte (documente primare) care servesc drept
temei pentru primirea i predarea mrfurilor i materialelor,
mijloacelor bneti, precum i pentru înregistrarea creanelor i
datoriilor cooperativei;
• ordinele de angajare, transferare i destituire din funcie a
gestionarilor i a lucrtorilor din contabilitate se emit cu acordul
efului serviciului contabil;
• efului serviciului contabil (contabilului) i se interzice s
primeasc spre executare documente privind operaiunile economice
care contravin actelor legislative i
normative în vigoare i încalc disciplina contractual i financiar.
Astfel de documente se primesc spre executare numai cu indicaiile
suplimentare în scris ale preedintelui cooperativei, cruia ulterior
îi revine rspunderea pentru aceasta;
• odat cu destituirea din funcie a efului serviciului contabil
(contabilului) toate dosarele se transmit efului serviciului
contabil (contabilului) nou-numit sau contabilului-ef interimar,
desemnat prin ordin de ctre preedintele cooperativei. Concomitent
se efectueaz controlul asupra inerii contabilitii,
autenticitii
rapoartelor financiare, întocmindu-se un act aprobat de preedintele
cooperativei.
Cooperativa trebuie s: • reflecte toate operaiunile economice
efectuate în documentele contabile primare; • întocmeasc
formularele registrelor contabile i rapoartelor financiare
conform
prevederi lot S.N.C. corespunztoare; • elaboreze i s aplice
politica de contabilitate proprie.
1.2.2. Documentarea operaiunilor economice
Cooperativa este obligat s reflecte toate operaiunile economice în
documentele contabile primare. În calitate de documente primare pot
fi utilizate formularele-tip de documente justificative
interdepartamentale1 i departamentale, precum i formularele de
documente elaborate de sine stttor i aprobate în modul stabilit,
care conin urmtoarele elemente obligatorii:
• denumirea documentului; • data întocmirii; • coninutul operaiunii
economice; • unitatea de msur a operaiunii economice (în expresie
natural i bneasc); • denumirea întreprinderii; • funciile i numele
persoanelor responsabile de efectuarea operaiunii economice i
perfectarea documentar corect a acesteia; • semnturile personale i
lizibile ale persoanelor responsabile.
1 Formularele documentelor primare interdepartamentale sunt
prezentate în catalogul Departamentului Statisticii al Republicii
Moldova "Formularele interdepartamentale tipizate de evidena primar
pentru întreprinderile i organizaiile Republicii Moldova" (în dou
pri). - Chiinu, 1995 (p.1) i 1997 (p.11).
6
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitAfii cooperativei
agricole de intreprinzAtor
În funcie de natura operaiunii economice i a tehnologiei de
prelucrare a infonnaiei, în documentele justificative pot fi
incluse i alte elemente suplimentare.
Documentul contabil primar trebuie s fie întocmit în momentul
efecturii operaiunii
economice, iar dac acest lucru este imposibil, - nemijlocit la
tenninarea operaiunii. La vânzarea mrfurilor, produciei i
serviciilor cu utilizarea mainilor de cas i control documentele
contabile primare (privind înregistrarea banilor i decontarea
valorii de bilan a mrfurilor, produciei i serviciilor vândute) se
întocmesc în baza bonurilor de cas nu mai rar de o dat pe zi (de
regul, la expirarea zilei).
Nu se admit corectri în documentele bneti de cas i bancare.
Corectarea greelilor în alte documente primare trebuie s fie
confinnat documentar prin semntura persoanelor care au întocmit i
au semnat aceste documente, cu indicarea datei introducerii
corectrii.
În funcie de gradul de reglementare a modului de perfectare
documentar a operaiunilor economice, se disting documente flir
regim special i documente cu regim special.
Documentele fr regim special se utilizeaz la perfectarea
operaiunilor economice interne (dispoziii de încasare i de plat,
bonuri de lucru, deconturi de avans etc.).
Documentele cu regim special sunt destinate întocmirii operaiunilor
economice privind transportarea mrfurilor, utilizarea mijloacelor
de transport auto, cumprarea materialelor, mrfurilor prin virament
i contra numerar. Aceste operaiuni se efectueaz în afara
întreprinderii i necesit un control riguros din partea organelor de
ocrotire a ordinii de drept, fiscale i a altor organe de stat,
scopul crora îl constituie prevenirea sustragerii valorilor
materiale i mrfurilor, abuzurilor în consumul mijloacelor,
eschivrii de la achitarea impozitelor indirecte etc.
Din documentele cu regim special fac parte: • factura de expediie,
• anexa la factura de expediie, • foaia de parcurs (a camionului,
autoturismului, autobuzului), • factura fiscal, • delegaia,
• chitana,
• chitana de achiziionare (colectare) a animalelor, psrilor i
iepuri/,or de cas; laptelui i produselor lactate,· oulor,·
strugurilor i altor produse agricole (FR-1, FR-3, FR-4 etc.).
Modul de utilizare a documentelor cu regim special este reglementat
de Instruciunea privind evidena, eliberarea, pstrarea i utilizarea
formularelor tipizate de documente primare cu regim special i
Instruciunea cu privire la eliberarea delegaiilor pentru ridicarea
valorilor în mrfuri i materiale, aprobate prin Hotrârea Guvernului
Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1998, nr.30-33).
Infonnaia coninut în documentele contabile primare unneaz s fie
reflectat i
acumulat în registrele contabile, în baza crora se întocmesc
rapoartele financiare. Documentele primare, registrele contabile i
rapoartele financiare trebuie s fie pstrate în
mod obligatoriu în confonnitate cu modul stabilit de
Instruciunea-tip privind lucrrile de secretariat, aprobat prin
Hotrârea Guvernului Republicii Moldova nr.618 din 5 octombrie ,1993
(Monitorul Oficial, 1993, nr.10).
7
1.2.3. Sisteme de organizare a contabilitii
Cooperativele pot ine contabilitatea conform sistemului complet sau
simplificat. Cooperativele a cror numr mediu anul de angajai, volum
anul al vânzrilor nete i
valoare total a bilanului depesc limitele stabilite de Guvern in
contabilitatea potrivit sistemului complet.
Cooperativele a cror numr mediu anual de angajai, volum anual al
vânzrilor nete i
valoare total a bilanului nu depesc limitele stabilite de Guvern
pot s aplice sistemul contabil complet sau simplificat în baza
prevederilor S.N.C. 4 "Particularitile contabilitii la
întreprinderile micului business". Sistemul contabil se alege de
fiecare cooperativ de sine stttor, pornind de la necesitile
informaionale, volumul activitii (vânzrilor) i
particularitile activitii, precum i ali factori, i se reflect în
politica de contabilitate. Astfel, cooperativelor cu un numr mare
de membri i angajai, care desfoar câteva tipuri de activiti, li se
recomand s utilizeze sistemul contabil complet, iar cooperativelor
mici care practic un tip de activitate - sistemul contabil
simplificat.
Sistemul contabil complet
În cazul aplicrii sistemului contabil complet cooperativa trebuie
s: a) utilizeze Planul de conturi contabile al activitii
economico-financiare a
întreprinderilor; b) întocmeasc formularele registrelor contabile
recomandate pentru agenii economici
care nu se raporteaz la micul business; c) completeze rapoartele
financiare în volumul i conform formularelor-tip prevzute de
S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" i S.N.C. 7 "Raportul
privind fluxul mijloacelor bneti".
Sistemul contabil complet prevede inerea contabilitii în borderouri
analitice i sintetice, jurnale i alte registre, datele crora se
transpun ulterior în Cartea mare care servete drept baz pentru
întocmirea rapoartelor financiare (vezi schema 1.1 ). ·
I Documente primare I I I
1
~ (borderouri, fie de r __.,.
(jurnale, balane de verificare a ''
Fiierul activelor pe ·- ______________________ ,.. conturilor
sintetice etc.)
termen lung
- Rapoarte financiare - înregistrare de baz
------------------------ verificare reciproc
8
În cazul aplicrii sistemului contabil simplificat cooperativa
trebuie s: a) elaboreze i s utilizeze Planul de conturi contabile
simplificat (un model al
Planului simplificat de conturi recomandat pentru cooperative este
prezentat în S.N.C. 4, paragraful 17 ).
b) utilizeze formulare de registre contabile recomandate de S.N.C.
4; c) întocmeasc rapoarte financiare în volumul i conform
formularelor prevzute de
S.N.C. 4. Totodat la aplicarea acestui sistem trebuie de inut cont
de faptul c cooperativele pot s
adapteze de sine stttor formularele registrelor contabile la
specificul activitilor lor, precum i s întocmeasc registre
suplimentare cu condiia asigurrii:
• respectrii bazei metodologice unice a contabilitii care prevede
aplicarea principiilor specializrii exerciiilor i dublei
înregistrri;
• intercorelaiei dintre datele contabilitii analitice i sintetice;
• reflectrii complete a tuturor operaiunilor economice în
registrele contabile în baza
documentelor contabile primare; • acumulrii i sistematizrii datelor
din documentele contabile primare sub aspectul
indicatorilor necesari pentru gestiunea i controlul activitii
economice a întreprinderii, precum i pentru întocmirea rapoartelor
financiare. Sistemul contabil simplificat are dou variante: l) în
baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor economice; 2) cu
utilizarea borderourilor de eviden a operaiilor economice pe
conturi
(grupe de conturi) contabile1 •
Varianta în baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor
economice se recomand pentru cooperativele care presteaz un singur
fel de servicii, efectueaz decontri cu cumprtorii i furnizorii
nemijlocit în momentul realizrii operaiunilor economice, nu au
producie (servicii) în curs de execuie i nu dispun de stocuri mari
de materiale i mrfuri.
Conform acestei variante, înregistrarea documentelor contabile
primare, reflectarea operaµunilor în conturi i determinarea
rezultatelor financiare se efectueaz într-un singur registru
contabil - Registrul-jurnal de eviden a operaiilor economice (f.
nr.S-1). Modul de organizare a contabilitii în baza Registrului S-1
este prezentat în schema 1.2.
Documente contabile pnmare
de eviden a retribu~ilor .,.. __ ..,..
operaiilor economice ·-- +
Rapoarte financiare
Schema 1.2. Sistemul contabil simplificat în baza
Registrului-jurnal de eviden a operaiilor economice
Cooperativa poate s utilizeze, dup caz, în afar de Registrul S-1,
Borderoul de eviden a ·activelor pe tennen lung i a uzurii
(amortizrii) acestora (f. nr.S-2), Borderoul de eviden a
retribui.ilor (f. nr.S-1 O), Borderoul de eviden a decontrilor cu
bugetul (f. nr.S-11) i alte registre contabile.
Registrul S-1 reprezint un borderou de eviden analitic i sintetic,
în baza cruia se determin soldurile activelor, capitalului propriu
i datoriilor, precum i sumele veniturilor,
1 Formularele Registrului-jurnal i borderourilor de eviden a
operaiilor economice sunt anexate la S.N.C. 4 (vezi Monitorul
Oficial al Republicii MoldoFa nr. 27-28 din 9 martie 2000).
9
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitii cooperativei
agricole de întreprinztor
cheltuielilor i rezultatelor activitii cooperativei la o dat
concret i se întocmesc rapoarte financiare.
Registrul S.;.l este un borderou contabil combinat care conine
toate conturile contabile utilizate de cooperativ, fapt ce permite
inerea evidenei operaiunilor economice în fiecare din ele.
Cooperativa poate s deschid Registrul S-1 pe fiecare lun (dup caz,
utilizeaz file anexate pentru evidena operaiunilor în cadrul
conturilor) sau pe anul de gestiune în întregime. În al doilea caz
Registrul S-1 trebuie s fie nuruit i numerotat. Pe ultima pagin a
Registrului S-1 se înscrie numrul de pagini coninute, acestea fiind
certificate prin semnturile conductorului i persoanei responsabile
de inerea contabilitii, precum i prin tampila cooperativei.
Registrul S-1 se deschide prin înscrierea sumelor soldurilor la
începutul lunii curente (începutul activitii cooperativei) pe
fiecare cont sintetic. Apoi în coloana 3 "Coninutul
operaiei" se înscrie luna i în ordine cronologic prin metoda
poziional în baza fiecrui document primar se reflect toate
operaiunile economice efectuate în cursul acestei luni. Totodat
sumele ·fiecrei operaiuni se reflect în Registrul S-1 prin metoda
dublei înregistrri: concomitent în coloanele "Debit" i "Credit" ale
conturilor de eviden a activelor, pasivelor i rezultatelor
financiare.
În cursul lunii în debitul contului 215 "Producia în curs de
execui,e" se reflect consumurile legate de prestarea serviciilor,
iar în credit - costul efectiv al serviciilor prestate care se
determin într-un registru analitic special denumit
"calculai,e".
Veniturile i cheltuielile cooperativei se reflect în conformitate
cu principiul specializrii exerciiilor nemijlocit în creditul i
debitul contului 333 "Profit net (pierdere) al perioadei.de
gestiune". În cazul desfurrii la cooperativa a câtorva feluri de
activiti (operaional, de investiii, financiar) în cadrul contului
333 pot fi deschise subconturile corespunztoare, iar în Registrul
S-1 sunt prevzute coloane suplimentare. La reflectarea operaiunilor
în contul 333 trebuie de avut în vedere c utilizarea mtfurilor,
produciei (serviciilor) în scopuri personale, precum i în contul
retribuirii muncii membrilor i salariailor cooperativei se consider
vânzare cu constatarea veniturilor i cheltuielilor din
vânzri.
Rezultatul financiar din vânzarea mrfurilor, prestarea serviciilor
se determin ca diferena între rulajele debitor i creditor ale
contului 333 i se reflect în registru într-un rând distinct. În
acest caz în coloana 3 se face înscrierea "Rezultatul financiar al
lunii", iar în coloanele "suma", "contul 333 - credit" (dac s-a
obinut profit) sau "contul 333 - debit" (dac s-au înregistrat
pierderi) se reflect mrimea rezultatului financiar al lunii
curente.
La expirarea lunii se calculeaz sumele totale lunare ale rulajelor
debitoare i creditoare ale tuturor conturilor sintetice care
trebuie s fie egale cu totalul din coloana 4. În acest caz trebuie
de avut în vedere c rulajele din contul 333 se reflect cu total
cumulativ de la începutul anului.
Dup calcularea rulajelor lunare debitoare i creditoare totale ale
conturilor se determin soldul pentru fiecare din acestea la ultima
zi a lunii curente. În baza soldurilor conturilor din clasele 1-5
se completeaz Bilanul contabil, iar conform datelor rulajelor
debitor i creditor ale contului 333 se întocmete Raportul privind
rezultatele financiare al întreprinderii.
Varianta cu utilizarea borderourilor de eviden a operaiilor
economice pe conturi (grupe de conturi) contabile poate fi aplicat
de cooperativele care în·procesul de producie (prestare a
serviciilor) suport cheltuieli materiale i de munc considerabile,
au stocuri mari de materiale, produse i mrfuri, efectueaz decontri
cu debitorii i creditorii, în special, prin bnci. În cazul aplicrii
acestei variante cooperativa poate s utilizeze pentru evidena
operaiunilor economice urmtoarele registre contabile:
• Borderoul de eviden a activelor pe termen lung i a uzurii
(amortizrii) acestora (formularul nr.S-2);
• Borderoul de eviden a stocurilor de mrfuri i materiale
(formularul nr.S-3); • Borderoul de eviden a animalelor i psrilor
(formularul nr.S-4 );
Capitolul I. Bazele normative ale contabilitiili cooperativei
agricole de intreprinzltor
• Borderoul de eviden a consumurilor i cheltuielilor (fonnularul
nr.S-5); • Borderoul de eviden a mijloacelor bneti i investii,ilor
(fonnularul nr.S-6); • Borderoul de eviden a decontrilor cu
cumprtorii i ali debitori ( fonnularul nr.S-7); • Borderoul de
eviden a capitalului propriu (formularul nr.S-8 ); • Borderoul de
eviden a decontrilor cu furnizorii (formularul nr.S-9); • Borderoul
de eviden a retribui,ilor (fonnularul nr.S-10); • Borderoul de
eviden a decontrilor cu bugetul (fonnularul nr.S-11); • Borderoul
de eviden a decontrilor cu ali creditori (fonnularul nr.S-12); •
Borderoul de eviden a vânzrilor i rezultatelor financiare
(fonnularul nr.S-13); • Balana de verificare (ah) (formularul nr.
S-14); • Balana de verificare a conturilor sintetice (formularul
nr.S-15).
Fiecare borderou se utilizeaz pentru evidena operaiunilor pe un
cont sau o grup de conturi contabile. Suma fiecrei operaiuni se
reflect concomitent în dou borderouri: într-un borderou - în
debitul contului corespondent, iar în alt borderou în creditul
acestui cont. În acest caz în ambele borderouri, în coloana
"Coninutul operaiei", se efectueaz înregistrri în baza documentelor
primare despre coninutul operaiunii realizate sau se fac
explicaii
corespunztoare.
În toate borderourile utilizate se indic luna în care acestea se
completeaz, iar în cazuri necesare - denumirea conturilor
sintetice. La sfâritul Junii, dup calcularea totalului rulajelor i
detenninarea soldurilor conturilor, borderourile sunt semnate de
persoanele care au întocmit i au verificat înregistrrile.
Rulajele lunare ale conturilor contabile reflectate în borderourile
nr.S-2-nr.S-13 se generalizeaz în Balana de verificare (ah) -
fonnularul nr.S-14, în baza creia se întocmete Balana de verificare
a conturilor sintetice (fonnularul nr.S-15). Confonn datelor din
Balana de verificare S-15 se întocmesc rapoartele financiare ale
cooperativei {vezi schema 1.3).
Documente contabile primare
' i I
nr.S-14
sau Cartea mare
Schema 1.3. Sistemul contabil simplificat cu utilizarea
borderourilor de eviden a operaUlor economice
În afar de Balana de verificare S-15, întreprinderea poate s
întocmeasc de asemenea i Cartea mare.
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitii cooperativei
agricole de întreprinztor
1.3. Politica de contabilitate
procedee, adoptate de conducerea cooperativei pentru inerea
contabilitii i întocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a
rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de ctre fiecare
cooperativ, indiferent de domeniile de activitate i dimensiunile
acesteia.
Modul de elaborare i de dezvluire a politicii de contabilitate este
reglementat de prevederile S.N.C. I "Politica de contabilitate",
Comentariilor privind apl~carea S.N.C. I "Politica de
contabilitate" i S.N.C. 4 "Particularitile contabilitii la
întreprinderile micului business".
1.3.1. Elaborarea politicii de contabilitate
Politica de contabilitate se elaboreaz la constituirea
cooperativei, pân la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar
nu mai târziu de 90 zile de la dobândirea drepturilor de persoan
juridic. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de
cooperativ din data înregistrrii de stat a acesteia. Adoptarea i
precizarea politicii de contabilitate se perfecteaz printr-un
document organizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie etc.) al
preedintelui
cooperativei. Un model de ordin privind politica de contabilitate a
cooperativei este prezentat în anexa 2 la lucrarea de fa.
Procedura formrii i aprobrii politicii de contabilitate este
stabilit autonom de fiecare cooperativ. De exemplu, proiectul
politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate, de o
comisie special sau de o firm de consulting (de audit). Politica de
contabilitate aleas poate fi examinat în prealabil de organul
împuternicit (adunarea general a membrilor sau a Consiliului) al
cooperativei, iar apoi aprobat de preedintele cooperativei.
Rspunderea pentru fonnarea i respectarea politicii de contabilitate
o poart
preedintele cooperativei. Politica de contabilitate a cooperativei
trebuie s conin ca minimum: • sistemul contabil utilizat (complet
sau simplificat); • varianta aleas a sistemului contabil
simplificat; • forma de inere a contabilitii (pe jurnale; 1-C
etc.); • planul de conturi contabile simplificat; • metodele de
evaluare a activelor i datoriilor; • metodele de calculare a uzurii
(amortizrii) activelor pe termen lung; • modul de constatare i
contabilizare a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor
financiare; • alte aspecte metodice i de organizare ale
contabilitii. Un model de politic de contabilitate a cooperativei
(varianta prescurtat) este prezentat în
anexa 3 la lucrarea de fa. În conformitate cu S.N.C. I, la alegerea
i argumentarea politicii de contabilitate
cooperativa trebuie s porneasc de la convenii fundamentale
(continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea
exerciiilor) i s respecte principiile de contabilitate (prudena,
prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ
(esenialitatea)).
Politica de contabilitate se formeaz în baza actelor legislative i
normative incluse în sistemul de reglementare normativ a
contabilitii în Republica Moldova (legile i actele legislative
adoptate de Parlament, decretele Preedintelui, hotrârile
Guvernului, S.N.C., comentariile privind aplicarea S.N.C., Planul
de conturi contabile al activitii economico financiare a
întreprinderilor i alte acte normative aprobate de Ministerul
Finanelor).
12
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitii cooperativei
agricole de întreprinztor
Procedura elaborrii politicii de contabilitate vizând o problem
(sector) concret a contabilitii const în alegerea unei variante din
câteva, admise de actele legislative i
normative, în justificarea metodei alese, pornind de la
particularitile activitii cooperativei i acceptarea acesteia în
calitate de baz pentru inerea contabilitii i întocmirea rapoartelor
financiare. De exemplu, S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung" recomand patru metode de calculare a
uzurii mijloacelor fixe:
• metoda casrii liniare; • metoda proporional cu volumul lucrrilor
executate (produciei fabricate); • metoda soldului degresiv; •
metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de
contabilitate întreprinderea alege acea metod de calculare a
uzurii care corespunde într-o msur mai mare modelului prevzut de
exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. Astfel, întrucât
automobilul pierde un mare procent din valoare în primii ani de
exploatare, uzura lui trebuie s fie calculat prin metoda soldului
degresiv, dar nu prin metoda casrii liniare, conform creia se
calculeaz uzura cldirilor i altor obiecte care îi pierd valoarea
uniform, de-a lungul întregii durate de exploatare.
Politica de contabilitate aleas de cooperativ trebuie s fie aplicat
consecutiv: de la o perioad de gestiune la alta. În cazurile
prevzute de paragraful 12 din S.N.C. 1 "Politica de contabilitate",
cooperativa poate s introduc modificri în politica de
contabilitate, adic s nu respecte în decursul anului de gestiune
principiul permanenei. De exemplu, modificrile în politica de
contabilitate pot fi operate în cazurile:
a) reorganizrii (contopirii, asocierii, separrii) cooperativei,
care, în conformitate cu legislaia în vigoare, poate fi efectuat în
baza deciziei organului împuternicit al cooperativei, organelor de
stat împuternicite sau instanei judiciare. În aceste cazuri
modificrile în politica de contabilitate se introduc la data
înregistrrii de stat a persoanelor juridice nou-create;
b) introducerii modificrilor în legislaia în vigoare (interzicerea
sau limitarea unei sau altei activiti, introducerea sau anularea
reglementrii de stat a preurilor la produse; modificarea condiiilor
activitii economice externe - însprirea substanial sau
liberalizarea regimului fiscal, creterea nivelului inflaiei;
modificarea unor prevederi i altor acte normative) la data intrrii
în vigoare a modificrilor i completrilor operate în actele
legislative i normative;
c) elaborrii noilor metode de inere a contabilitii (introducerea în
S.N.C. a metodelor suplimentare de evaluare a activelor, de
calculare a uzurii mijloacelor fixe, metodelor de constatare a
veniturilor i cheltuielilor etc.) - începând cu 1 ianuarie a anului
urmtor, cu excepia unor situaii excepionale. Precizarea politicii
de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigur
consecutivitatea exerciiului contabil în decursul anului de
gestiune i comparabilitatea indicatorilor formai în
contabilitate.
Toate modificrile operate în politica de contabilitate, indiferent
de cauzele apariiei lor, trebuie s fie argumentate i perfectate
prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii),
indicându-se data intrrii în vigoare a acestora.
1.3.2. Dezvluirea politicii de contabilitate
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a
rapoartelor financiare i trebuie s fie adus la cunotina tuturor
categoriilor de utilizatori de informaii contabile: membrii
cooperativei, investitori, creditori, personalul cooperativei,
organele financiare etc. Forma de prezentare a politicii de
contabilitate este determinat de însi cooperativa. Utilizatorilor
de informaii le poate fi prezentat fie ordinul privind politica de
contabilitate, fie extrasele din acesta care reflect procedeele i
metodele principale utilizate la inerea contabilitii i
întocmirea rapoartelor financiare. Îns în orice c;az politica de
contabilitate trebuie s fie inclus într-un capitol distinct al
Notei explicative la rapoartele financiare anuale.
13
Capitolul 1. Bazele normative ale contabilitliii cooperativei
agricole de întreprinzlitor
În politica de contabilitate trebuie s fie dezvluite ca minimum
urmtoarele metode i procedee de contabilitate utilizate de ctre
cooperativ pe parcursul anului de gestiune:
• modul de evaluare a activelor nemateriale, mijloacelor fixe i
metodele de calculare a amortizrii, uzurii acestora;
• metodele de evaluare a investiiilor pe termen lung i pe termen
scurt în pri legate i nelegate;
• modul de evaluare i calculare a costului stocurilor de mrruri i
materiale; • modul de evaluare i contabilizare a creanelor pe
termen lung i pe termen scurt; • metodele de evaluare i modul de
contabilizare a coreciilor la datoriile dubioase; • modul de creare
i contabilizare a rezervelor incluse în capitalul propriu; • modul
de contabilizare a creditelor bancare i împrumuturilor, de
constatare i
determinare a cheltuielilor aferente împrumuturilor, condiiile de
capitalizare a acestora;
• componena i modul de formare i contabilizare a rezervelor pentru
cheltuieli i pli preliminate;
• componena i modul de constatare i contabilizare a veniturilor i
cheltuielilor pe feluri de activiti ale cooperativei;
• modul de contabilizare a arendei, instrumentelor financiare; •
nomenclatorul i modul de contabilizare a impozitelor, inclusiv a
impozitelor amânate; • modul de contabilizare a cheltuielilor
aferente pensiilor i plata indemnizaiilor
personal ului; • modul de reflectare în contabilitate a
rezultatelor variaiilor cursurilor valutare; • modul de
contabilizare a subveniilor guvernamentale. Componena i coninutul
informaiei referitoare la politica de contabilitate privind
unele
probleme concrete ale contabilitii, care urmeaz s fie dezvluit în
rapoartele financiare, sunt determinate de fiecare întreprindere,
pornind de la cerinele S.N.C. respective.
În afar de variantele i metodele de inere a contabilitii enumerate,
cooperativa trebuie s indice separat în Nota cooperativa la
rapoartele financiare anuale modificrile în politica de
contabilitate introduse în perioada de gestiune i cauzele apariiei
acestora, precum i s
evalueze consecinele modificrilor în expresie valoric. De exemplu,
dac în cursul anului de gestiune cooperativa a aplicat alt metod de
calculare a uzurii mijloacelor fixe, la dezvluirea politicii de
contabilitate trebuie indicate cauzele modificrii i influena
acesteia asupra mrimii rezultatului financiar contabil.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit
sau inexact a informaiilor i nu exonereaz rspunderea preedintelui i
efului serviciului contabil (contabilului) al cooperativei pentru
înclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de
întocmire a rapoartelor financiare.
14
Obiectivele capitolului:
• Caracteristica, constatarea i evaluarea activelor pe termen lung.
• Examinarea modului de contabilizare a:
activelor nemateriale, mijloacelor fixe, activelor materiale în
curs de execuie, terenurilor, operaiunilor de arend.
Activele pe termen lung reprezint bunuri i valori de orice natur,
mobile sau imobile, materiale sau nemateriale, achiziionate sau
create de cooperativ, destinate s serveasc o perioad mai mare de un
an în activitatea cooperativei.
Activele pe termen lung se împart în trei grupe: • Active
nemateriale. • Active materiale. • Active financiare.
2.1. Contabilitatea activelor nemateriale
2.1.1. Caracteristica, componena, constatarea i evaluarea activelor
nemateriale
Activele nemateriale reprezint active, care nu îmbrac form
material, sunt controlate de cooperativ i utilizate mai mult de un
an în activitatea de producie, comercial i alte activiti, precum i
în scopuri administrative.
Componena, modul de constatare, evaluare i contabilizare a
activelor nemateriale sunt reglementate de S.N.C. 13
"Contabilitatea activelor nemateriale", Comentariile privind
aplicarea S.N.C. 13 i stabilite în politica de contabilitate a
cooperativei.
În componena activelor nemateriale se cuprind: • cheltuielile de
constituire; • fondul comercial (goodwill-ul); • brevetele; •
emblemele comerciale; • licenele;
• programele informatice; • alte active nemateriale (drepturile de
autor, drepturile de utilizare a mijloacelor fixe
etc.); • activele nemateriale primite în arend finanat.
Activele nemateriale se constat ca active (se contabilizeaz) în
cazul în care: a) exist o certitudine întemeiat c cooperativa va
obine avantaj economic (profit) ca
urmare a utilizrii activelor; b) valoarea activelor poate fi
estimat cu un grad înalt de certitudine. Dac aceste condiii nu pot
fi îndeplinite, consumurile aferente procurrii (crerii)
activelor nemateriale probabile se constat ca cheltuieli ale
perioadei de gestiune sau, dup caz, ca cheltuieli anticipate, care
urmeaz a fi raportate în perioadele viitoare la consumurile i/sau
cheltuielile curente ale cooperativei.
Activele nemateriale constatate se evalueaz la valoarea de intrare
care este egal în cazul:
15
a) cumprrii - cu valoarea de cumprare plus impozitele i taxele
nerecuperabile prevzute de legislaie, cheltuielile directe privind
dobândirea drepturilor patrimoniale la activele nemateriale i
pregtirea acestora pentru utilizare conform destinaiei,
protecia juridic a activelor în vigoare, achitarea serviciilor de
evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale i
scontul se scad din valoarea de cumprare a activului
nematerial;
b) crerii de cooperativa Însi cu costul efectiv care cuprinde
valoarea materialelor consumate, consumurile privind retribuirea
muncii, contribuiile pentru asigurrile
sociale, consumurile indirecte de producie aferente crerii i
pregtirii activelor nemateriale pentru a fi utilizate (invenii,
modele utile, modele i desene industriale, alte feluri ale
activitii de invenii i de autor, soluii tehnice, elaborri de
tehnologii noi etc.), precum i sumele cheltuielilor de împrumut la
capitalizarea acestora în conformitate cu S.N.C. 23 "Cheltuieli
privind împrumuturile".
c) primirii sub form de subvenii de stat i cu titlu gratuit cu
valoarea venal a acestora;
d) apariiei din fuziunea cooperativelor - cu valoarea venal a
acestora determinat în conformitate cu S.N.C. 22 "Asocierea
întreprinderilor";
e) primirii pe calea schimbului - cu valoarea coordonat de prile
independente i
determinat în succesiunea stabilit: • la valoarea venal a activului
primit în schimb sau a activului predat pentru schimb
ajustat cu suma mijloacelor bneti pltite (primite); • la valoarea
de bilan a activelor nemateriale supuse schimbului, dac nu
exist
valoarea de pia real confirmat; f) arendei finanate - cu valoarea
negociat de arendator i arenda stabilit conform
S.N.C. 17 "Contabilitatea arendei (chiriei)". Pentru evidena
activelor nemateriale ale cooperativei este destinat contul 111
"Active
nemateriale", care generalizeaz informaia privind existena i
micarea activelor nemateriale, aflate în patrimoniul cooperativei i
primite în arend finanat. În debitul acestui cont se reflect
valoarea de intrare a activei or nemateriale procurate sau create
de cooperativ, primite cu titlu de folosin în contul cotei ordinare
sau primite gratuit, iar în credit valoarea de bilan a activelor
nemateriale ieite i casarea amortizrii calculate la ieirea
acestora.
În cadrul contului 111 "Active nemateriale" pot fi deschise
urmtoarele subconturi: 1111 "Cheltuieli de constituire", 1112 "Fond
comercial (goodwill)", 1113 "Brevete", 1114 "Embleme comerciale",
1115 "Licene", 1116 "Programe informatice", 1117 ''Alte active
nemateriale", 1118 "Active nemateriale arendate pe termen
lung".
2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor de constituire
La crearea cooperativei se suport unele cheltuieli ocazionate de
constituirea acesteia care includ: onorariile juritilor pentru
elaborarea sau redactarea contractului de constituire, statutului i
altor documente de constituire a cooperativei; plata taxei de
timbru pentru înregistrarea cooperativei; plata pentru deschiderea
contului temporar al cooperativei; onorariul notarului pentru
autentificarea contractului de constituire a cooperativei i alte
cheltuieli efectuate pân la înregistrarea de stat a cooperativei.
Aceste cheltuieli sunt considerate ca active nemateriale i se
reflect în contabilitate în luna în care a avut loc înregistrarea
de stat a cooperativei.
Modul i termenele de restituire a cheltuielilor de constituire a
cooperativei sunt prevzute în contractul de constituire a
acesteia.
În baza documentelor anexate la decontul de avans, ce confirm
efectuarea cheltuielilor de constituire a cooperativei (facturi de
expediie, facturi fiscale, chitane, bonuri de plat, cecuri etc.)
prezentate de persoana, care a suportat cheltuielile menionate sau
a adunat documentele respective, în contabilitatea cooperativei se
întocmete urmtoarea formul contabil:
16
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Dt 111 "Active nemateriale", subcontul 1111 . "Cheltuieli de
constituire" - la suma cheltuielilor de constituire a cooperativei,
inclusiv TV A;
Ct 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii", subcontul
5321. "Datorii fa de titularii de avans" - la suma cheltuielilor de
constituire a cooperativei efectuate de persoana - angajat al
cooperativei;
Ct 522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate", subcontul 5223
"Datorii pe termen scurt fa de alte pri legate - la suma
cheltuielilor de constituire efectuate de membrul
cooperativei.
Achitarea datoriei privind cheltuielile de constituire a
cooperativei se va reflecta prin urmatoarea formul contabil: Dt 532
"Datorii fa de personal privind alte operaii", subcontul 5321
"Datorii fa de
titularii de avans" - la suma datoriilor achitate persoanei-angajat
al cooperativei; Dt 522 "Datorii pe termen scurt fa de pri.le
legate", subcontul 5223 "Datorii pe termen
scurt fa de alte pri legate" - la suma datoriilor achitate
membrului cooperativei; Ct 241 "Casa" ", subcontul 2411 "Casa în
valut naional" sau
242 "Cont de decontare", subcontul i421 "Mijloace bneti nelegate" -
la suma datoriilor totale achitate.
În cazul când cheltuielile de constituire a cooperativei vor fi
achitate nemijlocit din casierie sau din contul de decontare al
cooperativei, cu anexarea documentelor respective de confirmare a
cheltuielilor de constituire a cooperativei (facturi de expediie,
facturi fiscale, chitane, bonuri de plat, cecuri etc.) la
documentul de plat (dispoziia de plat), aceast operaiune se va
reflecta prin urmtoarea formul contabil: Dt 111 "Active
nemateriale", subcontul 1111 "Cheltuieli de constituire" - la
suma
cheltuielilor de constituire a cooperativei, inclusiv TVA; Ct 241
"Casa", subcontul 2411 "Casa în valut naional" sau
242 "Cont de decontare", subcontul 2421 "Mijloace bneti nelegate" -
la suma cheltuielilor de constituire a cooperativei achitate,
inclusiv TVA.
În cazul când unui angajat al cooperativei i se acord avans din
casieria cooperativei, la efectuarea cheltuielilor de constituire a
cooperativei se întocmete urmtoarea formul
contabil:
Dt 227 "Creane pe termen scurt ale personalului", subcontul 2272
"Creane pe termen scurt ale titularilor de avans" - la suma
avansului acordat;
Ct 241 "Casa" ", subcontul 2411 "Casa în valut naional" - la suma
avansului acordat pentru efectuarea cheltuielilor de constituire a
cooperativei.
Dup prezentarea de ctre titularul de avans a documentelor
respective ce confirm efectuarea cheltuielilor, anexate la decontul
de avans, suma avansului se trece spre decontare prin formul
contabil: Dt 111 "Active nemateriale", subcontul 1111 "Cheltuieli
de constituire" - la suma
cheltuielilor de constituire a cooperativei, inclusiv TVA; Ct 227
"Creane pe termen scurt ale personalului", subcontul 2272 "Creane
pe termen
scurt ale titularilor de avans" - la suma cheltuielilor de
constituire a cooperativei efectuate de ctre persoana - titularul
de avans.
Amortizarea cheltuielilor de constituire se calculeaz în acelai mod
ca i pentrn alte active nemateriale i se examineaz în paragraful
2.1.4 al prezentului ghid.
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
2.1.3. Contabilitatea intrrii activelor nemateriale
Activele nemateriale ale cooperativei pot fi procurate contra plat
de la persoane juridice i fizice, primite de la fondatori. i membri
ai cooperativei cu titlu gratuit sub form de aporturi la capitalul
social etc.
Înregistrarea în contabilitate a activelor nemateriale se efectueaz
la cooperativ în baza urmtoarelor documente primare: facturi de
expediie, facturi fiscale, chitane, bonuri de plat, cecuri,
dispoziii de plat, dispoziii de plat trezorerial, contracte
încheiate între membrii cooperativei i cooperativ privind
transmiterea drepturilor de folosin a bunurilor în contul plii
cotei ordinare, care stipuleaz drepturile i obligaiile prilor,
procese-verbale de primire-predare a bunurilor materiale în folosin
i în proprietatea cooperativei, deconturi de avans etc.
Pentru reflectarea în contabilitate a activelor nemateriale sunt
destinate urmtoarele conturi sintetice 111 "Active nemateriale",
112 "Active nemateriale în curs de execuie" i 113 "Amortizarea
activelor nemateriale".
În cadrul activitii cooperativei pot aprea i alte active
nemateriale, cum sunt emblemele comerciale, brevetele, licenele,
programele informatice, fondul comercial (goodwill-ul), alte active
nemateriale (drepturile de autor, drepturile de utilizare a
mijloacelor fixe etc.).
În funcie de sursa de provenien a activelor nemateriale, se
întocmete formula contabil: Dt 111 "Active nemateriale",
subconturile respective - la valoarea de intrare a activelor
;
Dt 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adugat" - la suma TVA conform
facturii fiscale (în cazul când cooperativa este înregistrat ca
pltitor de TV A i/sau nu este scutit de TVA, în conformitate cu
legislaia în vigoare);
Ct 313 "Capital nevrsat" - la valoarea aportului nebnesc transmis
cooperativei sub form de drepturi de folosin a mijloacelor fixe i
altui patrimoniu în contul cotei ordinare. Valoarea aportului
nebnesc transmis cooperativei în contul cotei ordinare se determin,
pornind de la valoarea de pia a plii de arend i termenul de folosin
a acestui patrimoniu, care se stabilete în contractul încheiat
între fondatorul i/sau membrul cooperativei i cooperativ. Valoarea
de pia a aportului nebnesc transmis cooperativei cu titlu de
folosin în contul cotei ordinare iniiale a fondatorilor se aprob de
ctre adunarea de constituire a cooperativei, iar valoarea de pia a
aportului nebnesc transmis cooperativei cu titlu de folosin în
contul cotei ordinare iniiale i suplimentare a membrilor de ctre
Consiliul cooperativei;
Ct 532 "Datorii fad de personal privind alte operaii", subcontul
5321 "Datorii fad de titularii de avans" - la suma cheltuielilor
efectuate de titularul de avans pe cont propriu pentru procurarea
activelor nemateriale;
Ct 227 "Creane pe termen scurt ale personalului", subcontul 2272
"Creane pe termen scurt ale titularilor de avans" - la suma
cheltuielilor efectuate de ctre titularul de avans din suma
avansului primit pentru procurarea activelor nemateriale;
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - la
suma datoriilor fa de teri pentru activele nemateriale
primite;
Ct 522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate", subcontul 5223
"Datorii pe termen scurt fa de alte pri legate" - la suma
datoriilor fa de membrii cooperativei pentru activele nemateriale
primite;
1 În conformitate cu art.4 alin.(8) din Legea nr. 1417-Xlll din 17
decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului
rtseal începând cu l ianuarie 2002 aporturile nebneti care se depun
pân la l ianuarie 2004 în capitalul social al cooperativelor
agricole de prestri servicii, înfiinate în conformitate cu art.87
din Legea nr.73-XV din 12 aprilie 2001 privind cooperativele de
întreprinztor sunt scutite de taxa pe valoarea adugat.
18
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - la suma datoriilor fa de
alte persoane pentru activele nemateriale primite;
Ct 241 "Casa", subcontul 2411 "Casa în valut naional" - la suma
plii achitate pentru activele nemateriale sau
Ct 242 "Cont de decontare", subcontul 2421 "Mijloace bneti
nelegate" la suma plii achitate pentru activele nemateriale
procurate.
Exemplul 2.1
Potrivit contractului de constituire a cooperativei, în contul
cotei ordinare iniiale a 2 fondatori sunt prevzute aporturi nebneti
cu titlu de folosin pe o perioad de 5 ani. Valoarea de pia a
aporturilor nebneti transmise cooperativei cu titlu de folosin în
contul cotei ordinare, aprobate conform hotrârii adunrii
cooperativei, constituie 6 OOO lei (un fondator a aportat un
calculator pentru oficiul cooperativei) i 4 OOO lei (cellalt
fondator a aportat un autoturism "Jiguli" ). Transmiterea bunurilor
s-a efectuat în termen de o lun dup înregistrarea cooperativei
conform Procesului-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe
(formularul interdepartamental tipizat nr.MF-1 ). Valoarea
contractual a patrimoniului transmis cooperativei cu titlu de
folosin constîtuie respectiv 15 OOO lei i 1 O OOO lei.
Cooperativa va întocmi la valoarea aporturilor nebneti transmise ei
cu titlu de folosin în contul cotei ordinare urmtoarea formul
contabil: Dt 111 "Active nemateriale", subcontul 1117 "Alte active
nemateriale"
(drepturile de utilizare a mijloacelor fr.xe i a altui patrimoniu,
inclusiv valoarea calculatorului în sum de 6 OOO lei i a
autoturismului "Jiguli" în sum de 4 OOO lei aportate
cooperativei)
Ct 313 "Capital nevrsat" JO OOO lei; JO OOO lei.
Concomitent cu aceast operaiune se înregistreaz i valoarea
contractual a patrimoniului primit cu titlu de folosin în contul
cotei ordinare, care se reflect în debitul contului extrabilanier
925 "Patrimoniu primit cu titlu de folosin temporar" - 25 OOO
lei.
Contul extrabilanier 925 "Patrimoniu primit cu titlu de folosin
temporar" este destinat generalizrii de ctre cooperativ a
infonnaiei privind existena i micarea
patrimoniului primit cu titlu de folosin temporar în contul cotei
ordinare. În debitul contului extrabilanier 925 "Patrimoniu primit
cu titlu de folosin temporar"
se reflect primirea de ctre cooperativ a patrimoniului la valoarea
indicat în contract i
procesul-verbal de primire-predare a patrimoniului cu titlu de
folosin temporar în contul cotei ordinare, iar în credit -
restituirea lui membrilor cooperativei. Evidena analitic a
patrimoniului primit cu titlu de folosin temporar în contul cotei
ordinare se ine pe tipuri de patrimoniu i pe membrii
cooperativei.
2.1.4. Contabilitatea amortizrii activelor nemateriale
Recuperarea valorii de intrare a activelor nemateriale prevede
includerea acesteia în componena consumurilor sau cheltuielilor
cooperativei prin calcularea amortizrii. Confonn S.N.C. 13
"Contabilitatea activelor nemateriale", amortizarea activelor
nemateriale se detennin, pornind de la valoarea i durata de
funcionare util a acestora. Durata concret de funcionare util a
activelor nemateriale se stabilete de ctre cooperativ de sine
stttor în politica de contabilitate a acesteia. Dac este dificil
stabilirea duratei de funcionare util a activelor nemateriale,
S.N.C. 13 prevede termenul maxim de utilizare a acestora - 20 de
ani. Cooperativa periodic, dup caz, de regul, la sfâritul anului,
precizeaz durata de utilizare a activului nematerial. Durata de
exploatare a activului nematerial poate fi precizat de ctre
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
cooperativ concomitent cu efectuarea inventarierii generale anuale
a patrimoniului cooperativei.
Metoda de calculare a amortizrii activelor nemateriale aplicat de
cooperativ trebuie s reflecte schema obinerii avantajului economic
(profitului) din aceste active. În conformitate cu S.N.C. 13
"Contabilitatea activelor nemateriale" (paragraful 43), la
calcularea amortizrii activelor nemateriale pot fi aplicate diverse
metode: metoda liniar (uniform), metoda în raport cu cantitatea de
uniti de produse fabricate (volumul de servicii prestate), metoda
soldului degresiv.
Metoda linia.r prevede calcularea sumelor de amortizare constante
(uniforme) pe toat durata de exploatare util a activului
nematerial. Ea se determin prin aplicarea cotei medii anuale de
amortizare la valoarea de intrare a activului nematerial. Cota
medie anual de amortizare se stabilete în procente, ca raport între
100 i durata de funcionare exprimat în ani.
Amortizarea calculat prin aplicarea metodei în raport cu cantitatea
de uniti de produse fabricate (volumul de servicii prestate)
prevede trecerea la consumuri sau cheltuieli a sumei amortizrii în
funcie de volumul produselor fabricate (serviciilor
prestate).
La utilizarea metodei soldului degresiv mrimea amortizrii calculate
pe toat durata de funcionare util a activului se micoreaz
permanent.
Metoda concret de calculare a amortizrii activelor nemateriale se
stabilete de ctre cooperativ în politica de contabilitate.
Amortizarea activelor nemateriale transmise în folosin se calculeaz
începând cu prima zi a lunii care urmeaz dup luna în care au fost
înregistrate activele nemateriale respective, iar a celor ieite se
termin în prima zi a lunii care urmeaz dup luna ieirii activelor
nemateriale. Calcularea amortizrii înceteaz dup stingerea integral
a valorii activelor nemateriale (expirarea termenului de
utilizare).
Evidena amortizrii calculate a activelor nemateriale se ine cu
ajutorul contului de pasiv 113 "Amortizarea activelor nemateriale".
În creditul acestui cont se reflect amortizarea calculat a
activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcionare util a
acestora, iar în debit - casarea amortizrii acumulate aferent
activelor nemateriale ieite.
În cursul perioadei de gestiune amortizarea calculat se constat ca
consumuri sau cheltuieli, în funcie de destinaia activelor
nemateriale corespunztoare.
Amortizarea cheltuielilor de constituire a cooperativei se reflect
în componena
cheltuielilor generale i administrative, iar a altor active
nemateriale - în componena consumurilor i/sau cheltuielilor, în
funcie de destinaie.
Exemplul 2.2
În luna septembrie 2001 suma total a cheltuielilor de constituire
reflectate în componena activelor nemateriale ale cooperativei
constituie 600 lei, iar durata de amortizare a acestora - 2 ani.
Confonn politicii de contabilitate, amortizarea cheltuielilor de
constituire se calculeaz prin metoda liniar.
Utilizând metoda liniar, amortizarea se calculeaz în felul urmtor:
mrimea total a cheltuielilor de constituire se împarte la numrul
total de luni al duratei de amortizare a acestora.
Confonn datelor din exemplul 2.2, suma lunar a amortizrii
cheltuielilor de constituire constituie 25 lei (600 lei: 24 luni).
Amortizarea activelor nemateriale se calculeaz începând cu luna
octombrie 2001.
La suma lunar a amortizrii cheltuielilor de constituire a
cooperativei se întocmete unntoarea fonnul contabil:
20
Dt 713 "Cheltuieli general.e i administrative", subcontul 7132
"Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale"
Ct 113 "Amortizarea activelor nemateriale", subcontul 1131
"Amortizarea cheltuielilor de constituire"
25 lei;
25 lei.
Drepturile de utilizare a mijloacelor fixe i a altui patrimoniu
transmis cooperativei în contul cotei ordinare se amortizeaz prin
metoda liniar pe toat durata de folosire a acestora sau în baza
altei metode stabilite de politica de contabilitate a
cooperativei.
Exemplul 2.3
Utilizând datele din exemplul 2.1, se calculeaz amortizarea
drepturilor de utilizare a mijloacelor fixe transmise cooperativei
cu titlu de folosin fn contul cotei ordinare iniiale ( 10 OOO lei).
Politica de contabilitate a cooperativei prevede calcularea
amortizrii acestora prin metoda liniar pe parcursul a 5 ani.
Amortizarea drepturilor de utilizare a mijloacelor fixe transmise
cooperativei fn contul cotei ordinare iniiale constituie lunar 167
lei ( 10 OOO lei: 60 luni).
La suma amortizrii drepturilor de utilizare a mijloacelor fixe
transmise cooperativei cu titlu de folosin în contul cotei ordinare
iniiale se întocmete unntoarea fonnul contabil: Dt 713 "Cheltuieli
generale i administrative", subcontul 7132 "Cheltuieli
privind amortizarea activelor nemateriale" 167 lei; Ct 113
"Amortizarea activelor nemateriale", subcontul 1137
"Amortizarea
altor active nemateriale" 167 lei.
Licenele, brevetele i alte active nemateriale, care au termen de
valabilitate, se amortizeaz prin metoda liniar pe toat durata de
utilizare a acestora sau prin alte metode stabilite de politica de
contabilitate a cooperativei.
2.1.5. Contabilitatea ieirii activelor nemateriale
În procesul desfurrii activitii cooperativei activele nemateriale
pot fi scoase din folosin din cauza amortizrii totale,
comercializrii, predrii cu titlu gratuit i sub form de aporturi la
capitalul social altor ageni economici etc.
Casarea activelor nemateriale dup amortizarea lor complet se
efectueaz în baza actului de casare a activelor nemateriale sau a
notei contabile prin urmtoarea formul contabil: Dt 113 "Amortizarea
activelor nemateriale", subconturile respective i Ct 111 "Active
nemateriale", subconturile respective.
Exemplul 2.4
fn baza actului de casare se deconteaz cheltuielile de constituire
din cauz amortizrii lor complete, valoarea crora constituie 600 lei
i durata de utilizare - 2 ani.
Aceast operaiune va fi înregistrat prin unntoarea fonnul contabil:
Dt 113 "Amortizarea activelor nemateriale", subcontul 1131
"Amortizarea
cheltuulilor de constituire" Ct 111 "Active nemateriale", subcontul
1111 "Cheltuuli de constituire"
600 lei; 600 lei.
Decontarea valorii de bilan a activelor nemateriale ieite se
reflect prin formula contabil:
Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii", subcontul 7211
"Cheltuieli privind ieirea activelor nemateriale";
Ct 111 "Active nemateriale'~ subconturile respective.
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Modul de contabilizare a operaiunilor legate de vânzarea, predarea
cu titlu gratuit etc. a activelor nemateriale se examineaz în
capitolul 6 al prezentului ghid.
Evidena analitic a activelor nemateriale i a amortizrii lor se ine
pe tipurile acestora, fapt care permite efectuarea controlului
asupra duratei de utilizare, mrimii amortizrii
calculate i a valorii de bilan. Cooperativele care in
contabilitatea conform sistemului contabil simplificat utilizeaz
pentru
evidena analitic i sintetic a activelor nemateriale i a amortizrii
lor registrele contabile prevzute de S.N.C. 4 "Particularitile
contabilitii la întreprinderile micului business".
În cazul când cooperativa utilizeaz varianta de inere a registrelor
contabile în baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor
economice, evidena sintetic a activelor nemateriale i a amortizrii
lor se ine în Registrul-jurnal de eviden a operaiilor
economice (f. nr.S-1), iar evidena analitic- în Borderoul de eviden
a activelor pe termen lung i a uzurii (amortizrii) acestora (f.
nr.S-2).
În cazul când cooperativa utilizeaz varianta de inere a registrelor
contabile în baza borderourilor de eviden a operaiilor economice pe
conturi (grupe de conturi) contabile, evidena analitic i sintetic a
activelor nemateriale i a amortizrii lor se ine în Borderoul de
eviden a activelor pe termen lung i a uzurii (amortizrii) acestora
(f. nr.S-2).
Dac cooperativa organizeaz contabilitatea conform sistemului
contabil complet, evidena sintetic a activelor nemateriale se ine
în registrele contabile pentru conturile respective de provenien a
surselor de înregistrare a activelor nemateriale. Evidena analitic
a activelor nemateriale se ine în registrele contabile deschise
pentru conturile 111 "Active nemateriale" i 113 "Amortizarea
activelor nemateriale".
Activele nemateriale se reflect în rapoartele financiare ale
cooperativei la valoarea de intrare diminuat cu suma amortizrii
acumulate (valoarea de bilan) sau la valoarea reevaluat, calculat
în baza valorii venale diminuat cu suma amortizrii acumulate, în
cazul în care o asemenea valoare poate fi determinat cu
certitudine. Metoda concret de evaluare a activelor nemateriale în·
rapoartele financiare se stabilete de cooperativ în politica de
contabilitate
În conformitate cu art. 39 (1) din Legea contabilitii nr.426-XIII
din 4 aprilie 1995, cooperativa este obligat s efectueze
inventarierea activelor nemateriale nu mai rar de o dat pe an în
perioada activitii sale. Inventarierea se efectueaz conform
prevederilor Regulamentului privind inventarierea nr.30 din 5
martie 2001 aprobat de Ministerul Finanelor al Republicii
Moldova.
2.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Activele materiale pe termen lung reprezint activele care îmbrac o
form natural, au o durat de funcionare util mai mare de un an, se
utilizeaz în activitatea cooperativei sau se afl în procesul crerii
i nu sunt destinate vânzrii. Ele cuprind urmtoarele grupe:
1. Active materiale în curs de execuie. 2. Terenuri. 3. Mijloace
fixe. 4. Resurse naturale.
Componena, modul de constatare, evaluare i contabilizare a
activelor materiale pe termen lung sunt reglementate de S.N.C. 16
"Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", Comentariile
privind aplicarea S.N.C. 16 i politica de contabilitate a
cooperativei.
Obiectul de active materiale pe termen lung se constat ca activ (se
contabilizeaz) în cazul în care:
a) exist o certitudine întemeiat c în urma utilizrii acestuia
cooperativa va obine un avantaj economic (profit);
b) valoarea activului poate fi determinat cu un grad înalt de
certitudine.
22
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Dac aceste dou conditii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente
procurrii (crerii) activului material pe termen lung se consider
drept cheltuial a perioadei de gestiune.
Pentru evidena contabil a activelor materiale pe termen lung sunt
destinate urmtoarele conturi sintetice 121 "Active materia.le în
curs de execuie", 122 "Terenuri", 123 "Mijloace fixe", 124 "Uzura
mijloacelor fixe", 125 "Resurse naturale" i 126 "Epuizarea
resurselor naturale".
2.2.1. Contabilitatea mijloacelor fixe
2.2.1.1. Contabilitatea intrrii mijloacelor fixe
Mijloacele fixe reprezint active materiale (mijloace de munc),
preul unitar al crora depete limita stabilit de legislatie (1 OOO
de lei), cu o durat de utilizare mai mare de un an în activitatea
de producie, comercial i alte activitti, precum i în scopuri
administrative sau destinate închirierii.
În funcie de caracteristicile tehnice i destinaia pe care o au,
mijloacele fixe se detaliaz pe grupe:
• cldiri - blocuri ale seciilor de producie, oficiul cooperativei
etc.; • construcii speciale - terenuri asfaltate ale cooperativei,
estacade, îngrdituri etc.; • instalaii de transmisiune - reele
electrice, conducte cu toate dispozitivele
intermediare pentru transformarea energiei i transmisia substanelor
lichide sau gazoase (abur, ap, aer comprimat etc.);
• maini i utilaje care, la rândul lor, se divizeaz în: a) maini i
utilaje de for - motoare cu abur, motoare cu ardere intern,
motoare
electrice, maini electrice (generatoare electrice, compensatoare
sincronice), tractoare i asiuri autopropulsate, transformatoare de
for etc.;
b) maini i utilaje de lucru - tractoare, combine, maini i aparate,
utilaje cu ajutorul crora se actioneaz pe cale chimic, mecanic,
termica asupra materiilor prime, materialelor pentru a le
transforma în produse: maini i utilaje, inclusiv cu comand
programat, automate (utilaj de eviden a produselor fabricate,
controlului calitii produselor etc.);
c) aparate i instalaii de msurare i reglare i utilaje de laborator
- aparate i
instalaii destinate msurrii grosimii, diametrului, suprafetei,
masei, timpului, presiunii, vitezei, capacittii, aparate pentru
încercarea materialelor, efectuarea experienelor, analizelor
etc.;
d) tehnic de calcul - computere, calculatoare de comand,
calculatoare i dispozitive analogice, calculatoare numerice
(calculatoare cu tastatur) etc.;
e) alte maini i utilaje - maini i utilaje neincluse în grupele
sus-menionate (utilajele staiilor telefonice, instalaiile
televiziunii industriale, mainile de pompieri) etc.;
• mijloace de transport - transportul auto, motociclete, scutere,
motorete, biciclete, magistrale de asigurare cu gaze i ap
etc.;
• unelte i scule, inventar de producie i gospodresc i al.te tipuri
de mijloace fixe - obiecte destinate executrii unor operaiuni de
producie (ambalaj de pstrare a materialelor lichide, pulverulente,
butoaie, bidoane, containere, obiecte pentru transportarea
produselor în cadrul întreprinderii, dar care nu reprezint
ambalaj), unelte de tiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv
manuale i mecanizate, pentru efectuarea lucrrilor de montaj,
inventarul gospodresc - mobilier, safeuri, aparate de multiplicat,
de hectografie i apirografie, corturi etc.;
• animale de producie i reproducie - animale de munc (cabaline,
bovine i alte animale de munc), animale de reproductie (vaci, tauri
de prsil, armsari i iepe de prsil, scroafe de prsil i vieri, oi i
berbeci pentru reproducie etc.);
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
• plantaii perene - arii de livezi, vii, alte plantaii perene
fructifere sau decorative fr valoarea terenurilor;
• alte mijloace.fixe - fonduri de bibliotec, investiii etc.
Mijloacele fixe sunt reflectate în contabilitate la valoarea de
intrare, care este egal pentru: a) mijloacele fixe create în
cooperativ - cu costul efectiv, inclusiv impozitele
nerecuperabile prevzute de legislaia în vigoare; b) cldirile i
construciile executate în antrepriz - cu valoarea contractual
a
obiectului, inclusiv impozitele prevzute de legislaia în vigoare;
c) mijloacele fixe procurate contra plat de la alte întreprinderi i
persoane fizice:
• cldiri i construcii - cu valoarea de cumprare plus cheltuielile
legate de reparaie i aducerea acestora în stare de lucru;
• maini i utilaje - cu valoarea de cumprare i cheltuielile privind
procurarea acestora (asigurarea, taxele vamale, impozitele i taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport), cheltuielile de
montare, instalare, experimentare etc.;
d) mijloacele fixe procurate prin schimb (barter) cu valoarea
activelor primite prin schimb sau predate pentru schimb;
e) mijloacele fixe primite gratuit - cu valoarea obiectelor
stabilit în actele de primire predare;
f) mijloacele fixe primite cu titlu de proprietate în contul cotei
ordinare - cu valoarea contractual aprobat de adunarea de
constituire i Consiliul cooperativei.
Momentul includerii obiectului în componena mijloacelor fixe
coincide cu data punerii în funciune. Documentul de baz, ce confirm
punerea în funciune a obiectului, este Procesu/ verbal de
primire-predare a mijloacelor frxe (formularul interdepartamental
tipizat nr.MF-l), care se întocmete de ctre comisia de recepie,
desemnat prin dispoziia preedintelui
cooperativei în baza facturii de expediie, facturii fiscale,
contractului încheiat între fondatorii i membrii cooperativei i
cooperativ privind transmiterea bunurilor cu titlu de proprietate
în contul plii cotei ordinare, procesului-verbal de punere în
funciune, cât i a altor documente primare ce confirm primirea
mijloacelor fixe. În cazul când mijloacele fixe primite sau
procurate care nu necesit montaj nu au fost puse în funciune la
data procurrii, ele se includ în componena activelor materiale în
curs de execuie.
Evidena analitic a mijloacelor fixe se ine pe categorii de mijloace
fixe, iar în cadrul acestora - pe obiecte de inventar prin
intermediul Fiei de eviden a mijlocului frx (formularul
interdepartamental tipizat nr.MF-6).
În vederea controlului integritii Fielor de eviden a mijloacelor
fixe acestea se înregistreaz în Lista fielor mijlocului frx
(formularul interdepartamental tipizat nr.IVIF-7). Înregistrarea
fielor se face pe categorii de mijloace fixe.
Pentru asigurarea controlului asupra integritii mijloacelor fixe
fiecrui obiect i se atribuie numrul de inventar respectiv. Acesta
rmâne neschimbat pe toat durat de aflare a obiectului la
întreprindere. Evidena operativ a existenei i utilizrii mijloacelor
fixe pe locuri de pstrare (de folosire) se ine în Inventarul de
mijloace fixe (formularul interdepartamental tipizat
nr.MF-9).
Contabilitatea sintetic a existenei i micrii mijloacelor fixe, dup
cum s-a menionat anterior, se ine cu ajutorul contului 123
"Mijloace fixe" în cadrul cruia pot fi deschise urmtoarele
subconturi sintetice: 1231 "Cldiri", 1232 "Construcii speciale",
1233 "Maini, utilaje i instalaii de transmisie", 1234 "Mijloace de
transport", 1237 "Alte mijloace fixe", 1238 „Mijloace fixe arendate
pe termen lung". În debitul contului 123 "Mijloace frxe" se reflect
valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe puse în funciune,
procurate sau construite, primite cu titlu de proprietate în contul
cotei ordinare sau primite gratuit, achiziionate prin schimb,
primite în arend finanat etc„ valoarea ajustat a mijloacelor fixe
rezultat din investiiile capitale ulterioare i valoarea reevaluat,
iar în credit - valoarea mijloacelor fixe ieite, decontarea sumei
uzurii obiectelor, calculat pe durata de funcionare
24
efectiv, valoarea bunurilor materiale utilizabile obinute i suma
reducerii valorii mijloacelor fixe la reevaluarea acestora.
Mijloacele fixe pot fi achiziionate de cooperativ pe calea
procurrii contra plat de la persoane juridice i fizice,
construciei, primirii cu titlu gratuit de la fondatorii i membrii
cooperativei sub form de aporturi la capitalul social etc.
Procurarea mijloacelor fixe care nu necesit montaj de la persoane
juridice i fizice i data punerii în funciune a crora coincide cu
data procurrii se reflect în contabilitate în modul urmtor:
Dt 123 "Mijloace fixe", subconturile respective - la valoarea de
intrare, inclusiv TVA (în cazul când cooperativa nu este
înregistrat ca pltitor de TVA i/sau este scutit de TV A, în
conformitate cu legislaia în vigoare);
;
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comercia.le" - la
suma datoriilor pentru mijloacele fixe primite contra plat de la
te11i;
Ct 522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate", subcontul 5223
"Datorii pe termen scurt fa de alte pri legate" - la suma
datoriilor pentru mijloacele fixe primite contra plat de la membrii
cooperativei;
Ct 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii", subcontul
53j1 "Datorii fa de titularii de avans" - la suma cheltuielilor
efectuate de titularii de avans pentru procurarea mijloacelor fixe
în cazul când nu s-a acordat avans, sau
Ct 227 "Creane pe termen scurt ale personalului", subcontul 2272
"Creane pe termen scurt ale titularilor de avans" - la suma
cheltuielilor efectuate de titularii de avans pentru procurarea
mijloacelor fixe din avansul acordat;
Ct 241 "Casa", subcontul 2411 "Casa în valut naional" sau 242 "Cont
de decontare", subcontul 2421 "Mijloace bneti nelegate" - la suma
plii efectuate pentru mijloacele fixe primite;
Ct 313 "Capital nevrsat" - la valoarea aportului nebnesc sub form
de mijloace fixe primite cu titlu de proprietate în contul cotei
ordinare.
Valoarea de pia a mijloacelor fixe primite cu titlu de proprietate
în contul cotei ordinare iniiale a fondatorilor trebuie s fie
aprobat de ctre adunarea de constituire a cooperativei, iar
valoarea de pia a mijloacelor fixe primite cu titlu de proprietate
în contul cotei ordinare iniiale i suplimentare a membrilor-de ctre
Consiliul cooperativei;
Ct 622 "Venituri din activitatea fi11ancia.r", subcontul 6224
"Venituri din active intrate cu titlu gratuit" la valoarea de pia a
obiectelor primite cu titlu gratuit;
Ct 421 "Datorii de arend pe termen lung" - la valoarea de pia a
obiectelor primite în arend finanat.
Exemplul 2.5
Conform contractului de constituire a cooperativei. în contul cotei
ordinare a 2 fondatori sunt prevzute aporturi nebneti cu titlu de
proprietate în sum de 70 000 lei. Valoarea de pia a aporturilor
nebneti transmise cooperativei cu titlu de proprietate în contul
cotei ordinare iniiale, aprobate prin hotrârea adunrii de
constituire a cooperativei, constituie respectiv 60 OOO lei i JO
OOO lei (un fondator a aportat o cldire pentru oficiul
cooperativei,
1 În conformitate cu art.4 alin.(8) din Legea nr. 1417-Xlll din 17
decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului
fiscal începând cu I ianuarie 2002 aporturile nebneti care se depun
pân la l ianuarie 2004 în capitalul social al cooperativelor
agricole de prestri servicii, înfiinate în conformitate cu art.87
din Legea nr.73-XV din 12 aprilie 2001 privind cooperativele de
întreprinztor sunt scutite de taxa pe valoarea adugat.
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
cellalt - un automobil GAZ-53 ). Transmiterea bunurilor s-a
efectuat în tennen de o lun dup înregistrarea cooperativei în baza
Procesului-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (formularul
interdepartamental tipizat nr.MF-1 ).
La valoarea aporturilor nebneti transmise cooperativei cu titlu de
proprietate în contul cotei ordinare cooperativa va întocmi
unntoarea formul contabil: , Dt 123 "Mijloace fixe", subcontul 1231
"Cldiri" - la valoarea cldirii
pentru oficiul cooperativei transmise cooperativei cu titlu de
proprietate în contul cotei ordinare iniiale
subcontul 1234 "Mijloace de transporl" - la valoarea automobilului
GAZ-53 transmis cooperativei cu titlu de proprietate fn contul
cotei ordinare iniiale
Ct 313 "Capital nevrsat" - la valoarea total a aporturilor
nebneti
60 OOO lei;
Cooperativele care in contabilitatea conform sistemului contabil
simplificat utilizeaz pentru evidena analitic i sintetic a
mijloacelor fixe i a uzurii lor registrele contabile prevzute de
S.N.C. 4 "Particularitile contabilitii la întreprinderile micului
business".
În cazul când cooperativa utilizeaz varianta de inere a registrelor
contabile în baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor
economice, evidena sintetic a mijloacelor fixe i uzurii lor se ine
în Registrul-jurnal de eviden a operaiilor economice (f. nr.S-1),
iar evidena analitic - în Borderoul de eviden a activelor pe termen
lung i a uzurii (amortizrii) acestora (f. nr.S-2).
Dac cooperativa utilizeaz varianta de inere a registrelor contabile
în baza borderourilor de eviden a operaiilor economice pe conturi
(grupe de conturi) contabile, evidena analitic i sintetic a
n11jloacelor fixe i a uzurii lor se ine în Borderoul de eviden a
activelor pe termen lung i a uzurii (amortizrii) acestora (f. nr.
S-2).
În cazul când cooperativa aplic sistemul contabil complet, evidena
sintetic ·a mijloacelor fixe se ine în registrele contabile pentru
conturile respective de provenien a surselor de înregistrare a
mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe se reflect în rapoartele financiare ale
cooperativei la valoarea de intrare diminuat cu suma uzurii
acumulate (valoarea de bilan) sau la valoarea reevaluat, care
constituie valoarea venal la data reevalurii diminuat cu suma
uzurii acumulate. Metoda concret de evaluare a mijloacelor fixe în
rapoartele financiare se stabilete de cooperativ în politica de
contabilitate.
În conformitate cu art.39 (1) din Legea contabilitii nr.426-XIII
din 4 aprilie 1995, cooperativa este obligat s efectueze
inventarierea mijloacelor fixe nu mai rar de o dat pe an în
perioada activitii sale. Inventarierea se efectueaz conform
prevederilor Regulamentului privind inventarierea nr.30 din 5
martie 2001 aprobat de Ministerul Finanelor al Republicii
Moldova.
2.2.1.2. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
Mijloacele fixe sunt supuse uzurii, utilizându-se diferite metode
prevzute de S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung" i de politica de contabilitate a cooperativei.
In procesul utilizrii mijloacelor fixe avantajul economic
întruchipat în acestea se reduce, de aceea valoarea de bilan se
micoreaz treptat pe msura calculrii i raportrii uzurii la consumuri
sau cheltuieli. Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace fixe se
determin, luând ca baz de calcul valoarea uzurabil, care reprezint
diferena dintre valoarea de intrare a obiectului i valoarea rmas
probabil, i durata de funcionare util a mijloacelor fixe. Valoarea
rmas probabil i durata de funcionare util a mijloacelor fixe se
stabilesc în politica de contabilitate a cooperativei. Durata de
funcionare util a mijloacelor fixe este determinat de perioada în
decursul creia acestea pot fi utile cooperativei.
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Uzura mijloacelor fixe se calculeaz în funcie de modelul (schema)
de utilizare a acestora.
De exemplu, dac cooperativa planific s obin din folosirea activului
un avantaj economic uniform în decursul duratei de utilizare a
acestuia, metoda de calculare a uzurii trebuie, de asemenea, s fie
uniform. Dac, îns, ea planific s obin în prima jumtate a duratei de
exploatare util un avantaj economic mai mare, iar în a doua jumtate
- un avantaj mai mic, atunci i metoda de calculare a uzurii trebuie
s corespund acestei scheme. Uzura calculat în fiecare perioad de
gestiune trebuie s fie constatat drept consumuri i cheltuieli în
cazul în care aceasta nu se include în valoarea de bilan a
activului material pe termen lung.
Participând la procesul de producie, mijloacele fixe treptat se
uzeaz i valoarea lor trece la consumuri i/sau cheltuieli.
Uzura mijloacelor fixe poate fi fizic i moral. Uzura fizic este
rezultatul schimbrilor fizice (naturale), iar cea moral - al
progresului tehnico-tiinific. Mrimea uzurii mijloacelor fixe
depinde de intensitatea utilizrii, natura mijloacelor, condiiile de
exploatare i ali
factori. În conformitate cu prevederile S.N.C. 16 HContabilitatea
activelor materiale pe termen
lung" (paragraful 47) la calcularea uzurii mijloacelor fixe pot fi
aplicate diverse metode: metoda casrii liniare, proporional cu
volumul produselor (serviciilor), metoda soldului degresiv, metoda
degresiv cu rat descresctoare.
Metoda casrii liniare conduce la defalcri uniforme pe toat durata
de funcionare util a mijlocului fix. Uzura se calculeaz prin
aplicarea cotei medii anuale de uzur la valoarea uzurabil a
mijloacelor fixe. Cota medie anual de uzur se stabilete în
procente, ca raport între 100 i durata de funcionare exprimat în
ani.
Exemplul 2. 6
Un mijloc fix achiziionat i pus fn funciune are valoarea de intrare
de 55 OOO lei, valoarea rmas probabil de 5 OOO lei i durata de
funcionare util de 5 ani. Uzura anual va fi egal cu:
50 000(55 OOO 5 OOO)= JO OOO lei 5 .
iar cota medie anual de uzur: J 00 : 5 = 20 %. Deci, prin aplicarea
cotei medii anuale la valoarea uzurahilc1 a mijlocului fix, se
obine
uzura anual, egal pentru toi cei 5 ani, adic: 50 OOO x 20 % =JO OOO
lei pe an i 833 lei pe lun (JO OOO lei: 12 luni).
Mai jos vom prezenta un exemplu de repartizare a uzurii calculate
prin metoda casrii liniare pe toat durata de utilizare a unui
mijloc fix.
Exemplul 2. 7
În luna septembrie 200J cooperativa a pus fn funciune o combin SK-4
cu valoarea de intrare de 85 OOO lei, valoarea probabil rmas de 5
OOO lei, durata de funcionare util de JO ani.
Suma uzurii anuale constituie 8 OOO lei [(85 OOO- 5 000): JO].
Nonna uzurii anuale va fi de JO% ( JOO: JO). Rezultatele calculelor
uzurii sunt prezentate în tabelul 2.J.
Capitolul 2. Contabilitatea activelor pe termen lung
Tabelul 2.1 Calculul uzurii prin metoda liniar
(în lei) I Perioade de gestiune Valoarea Suma uzurii Uzura Valoarea
I de intrare anuale acumulat de bilan 1 La data punerii în funciune
I (septembrie 2001 ) 85000 - - 85000 La sfâritul anului: 2001 85000
2000 2000 83 OOO
2002 85000 8000 10000 75000 2003 85000 8000 18000 67000 2004 85000
8000 26000 59000 2005 85000 8000 34000 51 OOO 2006 85000 8000 42
OOO 43000 2007 85000 8000 50000 35000 2008 85000 8000 58000 27000
2009 85000 8000 (J(J uuu 19000 2010 85000 8000 74 OOO 11 OOO 2011
85000 6000 80000 5000
"Uzura pe anul 2001constituie2 OOO lei (8 OOO lei: 12 x 3), iar pe
anul 2011 -6 OOO lei (8 OOO lei: 12 x9).
Conform datelor prezentate în tabel, pe parcursul duratei de
funcionare u