Post on 21-Dec-2015
description
Gestiunea economica
Curs 4
Modificarea capitalului propriu in perioada curenta fata de perioada precedenta poate avea loc:
- in sensul cresterii capitalului propriu
- in sensul diminuarii capitalului propriu
- retragerea de capital de catre actionari si asociati
- acoperirea pierderilor din exercitiile precedente
b) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele
survenite sau in curs de desfasurare le fac profitabile. Astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar realizarea
lor este nesigura.
c) Datoriile exprima resursele straine, apartinand firmelor pentru o perioada mai mult sau mai putin indelungata
si regasite sub forma de:
- imprumuturi si datorii assimilate
- furnizori si conturi assimilate
- avansuri primate de la clienti
- alte datorii
d) Imprumuturi si datorii asimilate regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi:
- emisiunea de obligatii
- credite bancare pe termen lung si mijlociu
- datorii privind concesiunile, brevetele, licentele preluate in patrimoniu
- datorii legate de participatii
- alte imprumuturi (credite primate prin conturi curente la banci si dobanzile aferente, precum si creditele
bancare pe termen scurt)
Pentru aprecierea incidentei folosirii capitalului imprumutat asupra rezultatelor firmei este necesar sa se
analizeze efectul de indatorare.
Prin efect de indatorare se intelege rezultatul financiar pozitiv sau negativ care rezulta ca urmare a folosirii
creditului in calitate de capital.
El se obtine comparand rentabilitatea economica cu costul capitalului imprumutat (d=dobanda)
Daca Re>d -efect de indatorare pozitiv
Daca Re<d -efect de indatorare negativ
Efectul de indatorare este direct proportional cu structura financiara si cu diferenta dintre rata economica de
rentabilitate si rata dobanzii.
Efi=datorii financiare·(Re-d) Capital propriu
Furnizori si conturi asimilate cuprind:
- furnizori
- efecte de plata
- furnizori de imobilizari
- efecte de plata pentru imobilizari
- furnizori, facturi nesosite
Avansuri primate de la client reflecta sursele datorate clientilor pentru avansurile sau aconturile incasate de la
acestia.
Alte datorii se refera la datoriile fata de:
- personal
- asigurari si protectia sociala
- bugetul de stat
- asociatii
Datoriile fata de furnizori, de personal, bugetul de stat sau locat, asociati si creditori diversi cu character
cvasipermanent aflandu-se permanent ca sursa de finantare pe termen scurt. Aceste surse, denumite si pasive
stabile, depind de:
- soldul mediu zilnic
- termenul de exigibilitate, adica numarul de zile de la constituirea obligatiei pana la plata efectiva a lor
Modificarea sumei datoriilor fata de furnizori in perioada curenta fata de perioada precedenta este urmare a:
- cresterii sau scaderii datoriilor fata de furnizori
- cresterea sau diminuarea datoriilor fiscal si fata de bugetul statului
Structura bilantului patrimonial se prezinta astfel:
ACTIV PASIV
Nevoi permanente 98.473 Capitaluri permanente 147.710
Imobilizari necorporale 200 Capitaluri proprii 112.910
Imobilizari corporale 83.050 Provizii pt. riscuri si cheltuieli 4.200
Imobilizari financiare 15223 Datorii pe termen mediu si lung 30.600
Nevoi temporale 136.557 Resurse temporare 87.320
Stocuri 63.700 Datorii furnizori 40.220
Creante 60.457 Dividende datorate 3.600
Disponibilitati si titluri de plasament 12.400 Alte datorii pe termen scurt 29.500
Credite curente 14.000
Total activ 235.030 Total pasiv 235.030
ACTIVUL UNUI BILANT ESTE INTOTDEAUNA EGAL CU PASIVUL.
Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamentele firmei, ci sa inteleaga nevoile
acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diferitelor cicluri.
Analiza patrimoniului net
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor banesti ce pot fi exprimate in bani, apartinand unei
persoane fizice sau juridice ale caror nevoi le satisfac, precum si bunurile la care se refera.
Patrimoniul net / activul net contabil este:
- diferenta dintre activul total si datoriile totale
- suma elementelor capitalului propriu
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta
Modalitati de calcul a fondului de rulment:
- conform conceptiei patrimoniale:
a) FR=Capital permanent – Active imobilizate
FR=FRp (propriu) +Fri (imprumutat)
FRp=Capitaluri propri – Active imobilizate
Fri=Datorii pe termen mediu si lung
b) FR=Active circulante – Datorii pe termen scurt
Asadar, fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea
datoriilor pe termen scurt.
- potrivit conceptiei functionale, fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG)
este:
a) FRNG=Surse aciclice – Active aciclice
Fondul de rulment net global reflecta surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate
b) FRNG=(Nevoi ciclice+Nevoi de trezorerie)+(Resurse ciclice+Resurse de trezorerie)=(Active circulante
de exploatare+Active circulante in afara exploatarii+Disponibilitati) – (Datorii de exploatare+Datorii
in afara exploatarii+Credite bancare de trezorerie)
Daca fondul de rulment este pozitiv sau negativ, atunci firma are lichiditati sau, dimpotriva, este obligata
sa angajeze noi credite pentru finantarea nevoilor de exploatare.
a) Nevoia de fond de rulment, pe baza bilantului patrimonial se stabileste astfel:
NFR=(Active circulante – Disponibilitatile banesti) – (Datorii pe termen scurt – Creditele pe termen scurt) =
(Active circulante – Disponibilitati banesti) – Obligatii pe tremen scurt
NFR=(Stocuri + Creante) – Credite pe termen scurt
b) Pe baza bilantului functional, nevoia de fond de rulment este:
NFR=Nevoi ciclice – Resurse ciclice
Trezoreria neta exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia
financiara a firmei atat de termen mediu si lung, cat si pe tremen scurt.
a) Pe baza bilantului patrimonial (financiar)
TN=FR-NFR
b) Pe baza bilantului functional
TN=FRNG-NFR sau
TN=TA-TP
unde:
TA – trezoreria de active, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente
TP- trezoreria de pasiv, respective soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt
Aplicatie:
Sa se determine: FR, NFR, TN:
Utilizam relatiile:
FR=Capitaluri permanente – Nevoi permanente=147.710-98.473=49.237 mil.lei
sau
FR=Nevoi temporare – Resurse temporare=136.557-87.320=49237 mil.lei
FRp=Capitaluri propri -Nevoi permanente=(112.910+4.200)-98.473=18.637 mil.lei
Fri=FR-FRp=Datoriile pe termen mediu si lung=30.600 mil.lei
NFR=(Nevoi temporare – Disponibilitati banesti si plasamente) – (Resurse temporare – Credite
curente)=(136.557-12.400)-(87.320-14.000)=50.837 mil.lei
TN=FR – NFR=49.237-50.837= -1.600 mil.lei
Gestiunea materialelor, aprovizionarea
Relatiile de asigurare a resurselor materiale se caracterizeaza prin:
- relatii de schimb intre firme
- relatii economice
- relatii economice ale caror efecte se prelungesc la invelul intregii activitati a firmei
Gestiunea financiara a firmei are rol de armonizare dintre interesele “contrare” ale celor doi parteneri ce
participa la realizarea acestor relatii: furnizorul si cumparatorul.
Fundamentarea cererii se caracterizeaza prin faptul ca:
- cererea trebuie identificata de fiecare firma in parte
- cererea este perceputa ca redusa si instabila
- pentru a obtine toate avantajele posibile in conditiile unei cereri, trebuie trevut de la principiul “produce
si apoi vinde” la principiul “produce ce se vinde” sau chiar “produce ce s-a vandut deja”
Relatiile dintre firma de instalatii si mediul sau economic din aval
Sisteme de gestiune specific activitatilor componente:
- gestiunea stocurilor
- gestiunea depozitarii resurselor
- gestiunea activitatii de analiza a pietei furnizorilor
Sistemul de gestiune trebuie sa se bazeze pe existenta unor principii care sa-i permita autogenerarea
permanenta:
- autoreglare si eficienta
- mentinerea si dezvoltarea unor sisteme motivationale eficiente
- dezvoltarea spiritului de competitive bazat pe competenta
Procesul de aprovizionare
Organizarea parovizionarii se poate realiza dupa unul din urmatoarele sisteme:
- sistemul functional
- sistemul de organizare pe grupe de material
- sistemul de organizare in functie de destinatia de consum a resurselor materiale
- sistemul mixt de organizare
Sistemul functional:
- sectorul de programare a aprovizionarii
- sectorul de materiale
- sectorul de depozitare
Aprovizionarea trebuie sa tina cont de urmatorii parametri:
- marimea capitalului disponibil de a investi in stocuri
- consumul pe perioade (volumul si regularitatea sa)
- costurile cu stocarea
- conditiile de cumparare
- natura articolelor/materialelor
1. Marimea capitalului
2. Consumul pe perioade
3. Costurile cu stocarea
3.1. Costul cu pastrarea stocurilor
3.2. Costul cu pastrarea stocurilor include:
o cheltuieli de amortizare
amortizarea cladirilor si echipamentelor
asigurarile
salariile personalului
intretirerea depozitelor
o deprecierea sau deteriorarea unor produse stocate
o costul finaciar, care rezulta din imobilizarea capitalului
3.3. Costul cu derularea comenzilor
3.4. Costul de penurie
4. Conditiile de cumpararea
5. Natura materialelor
Un program de aprovizionare cuprinde:
- necesarul total de resurse material (NTRM)
- sursele de acoperire a necesarului de resurse material (SANRM)
Curs 5
Aplicatia nr. 2
Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.
1. Rata lichiditatii generale
Situatia lichiditatii generale este satisfacatoare, dupa unele surse, in conditiile incadrarii acestei rate in intervalul
(1.2 – 1.8) iar dupa altele in intervalul (2 – 2.2)
2. Rata lichiditatii curente (intermediare)
Intervalul considerat ca fiind satisfacator peentru aceasta rata este cuprinsa intre 0,65 si 1.
3. Rata lichiditatii imediate sau solvabilitatea imediata
Valoarea ridicata a acestei rate nu constituie in acelasi timp o garantie a solvabilitatii, dar restul activelor
circulante au un grad redus de lichiditate.
Din contra, o valoare redusa a lichiditatii imediate poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar daca
firma minimizeaza valoarea compatibilitatilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri cu
grad mare de lichiditate.
Solvabilitatea se poate exprima cu ajutorul indicatorilor:
1. Rata solvabilitatii patrimoniale:
Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se incadreze in limitele 0,3 - 0,5, iar
peste 0,5 situatia poate fi considerate normala.
2. Rata solvabilitatii generale
Aceasta indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale firmei (active imobilizate si
active circulante). Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat situatia de ansamblu
a firmei este mai buna.
ACTIV N N-1 PASIV N N-1
Imobilizari necorporale 9550 9984 Capital social 300000 300000
Imobilizari corporale 574200 526400 Rezerve 97500 49200
Imobilizari financiare 730 730 Provizioane reglementate 42000 22750
Rezultatul exercitiului 55670 25425
ACTIVE IMOBILIZATE 584480 537114 CAPITAL PROPRIU 495170 297375
Stocuri 301640 309500 Datorii financiare (cu scadenta>1 an)
394850 354500
Clienti 70120 120000 Avansuri si aconturi primite
4225 3750
Alte creante 9050 25480
Valori mobiliare de plasament
41875 43620 Furnizori si conturi asimilate
25840 95289
Disponibilitati 12500 24700 Alte datorii pe termen scurt
99580 209500
ACTIVE CIRCULANTE 435185 523300 TOTAL DATORII 524495 663039
TOTAL ACTIV 1019665 1060414 TOTAL PASIV 1019665 1060414
Indicatori N-1 N
Rata lichiditatii generale 3,36 1,7
Rata lichiditatii curente (intermediare) 1,03 0,69
Rata lichiditatii imediate 0,42 0,22
Rata solvabilitatii patrimoniale 1,25 1,12
Rata solvabilitatii generale 1,94 1,6
RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI
1.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.4.1.
1.4.2.
1.4.3. Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor
Pt. N: (12500+41875)/ 1019665=5,33%
Pt. N-1: (24700+43620)/ 1060414=6,44%
RATELE PRIVIND STRUCTURA PASIVULUI
1.
2.
3.
4.
ANALIZA CORELATIEI DINTRE CREANTE SI OBLIGATII
CREANTELE reflecta angajamente contractate de anumiti parteneri si firme
Din punct de vedere contabil, creantele sunt formate din:
- clienti
- furnizori – debitori
- creante privind personalul si asigurarile sociale
- alte creante privind statul si institutiile publice
- debitori diversi
OBLIGATIILE reprezinta datorii nefinanciare pe termen scurt
Acestea contin datorii catre:
- furnizori
- personal
- stat
- actionari
- avansuri catre clienti
Curs 6
Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor
Rentabilitatea economica
Rata autonomiei financiare globale
Lichiditatea imediata
Creantele si obligatiile constituie principalele elemente care influenteaza fluxurile banesti ale firmei, ceea ce
inseamna ca trebuie analizat corelat din punct de vedere al sumelor si al termenelor de incasare si de plata.
1. Viteza de rotatie a stocurilor
Nr. rotatii=cifra de afaceri/stocuri
VRS (zile)=sold mediu stocuri·360/cifra de afaceri
Sold mediu stocuri=total stocuri [(N-1)+N]/2
1. Viteza de rotatie a creantelor
Nr. rotatii=cifra de afaceri/creante
VRS (zile)=sold mediu creante·360/cifra de afaceri
Sold mediu creante=total creante [(N-1)+N]/2
2. Viteza de rotatie a datoriilor
Nr. rotatii=cifra de afaceri/datorii totale
VRS (zile)=sold mediu datorii·360/cifra de afaceri
Sold mediu datorii=total datorii [(N-1)+N]/2
Corelatia dintre creante si obligatii in functie de termenele lor de vechime si de ponderea acestora in cadrul
tuturor creantelor si a obligatiilor, astfel:
- Sub 30 zile
- 30 – 60 zile
- 60 – 90 zile
- 90 – 180 zile
- 180 – 270 zile
Analiza economico-financiara se poate realiza prin una dintre modelele:
a) Modelul Altman
b) Modelul J. Conan si M. Holder
c) Modelul Ion Anghel
d) Modelul Gheorghe Bailesteanu
Modelul Altman
Z=3,3·X1+1·x2+0,6·X3+1,4·X4+1,2·X5
Interpretarea:
Daca 0< Z <1,8, situatia firmei este critica, iar riscul de faliment este imminent
Daca 1,8 <Z <3, riscul de faliment este destul de redus, firma are dificultati financiare temporare
Daca Z > 3, riscul de faliment este aproape inexistent