Post on 08-Jan-2020
Anul ai 23-le*
PREŢUL ABONAMENTULUI:
?. un a n .................................* c°r- 4t’ barîl. !-
iPe o jumătate de an 2 °°r- 20 bau'.
România, America $i alte ţări străine 11 cor. anual ij
Abonamente se fac la „Tipografia Poporalul“ Sibiiu. jj
Foaie politicăApare în fiecare Dumlnecâ*
Editura şi tiparul »Tipografia Poporalii“
Rcdactor resp.: Nicolac Bratu.
; I is SERATE:
se primesc la BIROUL ADM IN I8TR /1 i > £
(Strada Măcelarilor Nr. 12).
Un ţlr petit prlmfc-dată 14 bani, fc dotM-wc»
12 bani, a trela-oarX 10 banL
Scriitorul popular
Ioan Creangă.— Un pătrar de veac dela moartea lai. —
Zi cu ?i, an cu an, s’a scurs un
pătrar do veac dilii moartea celui mai
maro povestitor si scriitor popular al
Românilor, caro a fost Ioan Creangă.
In foilo şi revistele româneşti nu apă
rut ar.icolo numeroase închinate me
moriei marelui povest tor.
Ioan Creangă a fost cu trup şi cu
suliét al poporului, al acelor ţărani nă
căjiţi cu copii mulţi şi bucate puţine,
cu credinţo şi preoţi, cu biserici, ijjoli,
sărbători şi jocuri, cu un cuvânt al ţă
ranilor cari trăesc suferind o vieaţă în-
troagă printro rari stropi de bucurio.
„Fonia Poporului“ eşti tot a po
porului, adecă n ţăranilor sau sătenilor,
doscrisi fttăt de pătrunzător prin peana
lui Oroîingă. Do aceea ne Împlinim o sfântă eatorinţă ooupâudu nc do per-
Bonalitatoa marelui scriitor al poporului,
dela a cărui moarte prftznuim acum un
pătrar do veao
Ioan Creangă a’ft născut la 1837
In satul Ilumulcşti, judeţul Neninţu
(Moldova) din părinţii ţărani : Stefnn t al lui Petrea Ciobotarul şi Smnrnndn.
A Învăţat c rto întâi la şcoala din Hu-
muleşti, no chilie făcută din chioituiala
sătenilor“, — după cum Însuşi zice în
Amintirile din copilărie, — sub condu
cerea dascălului Valile, cero orii şi can
torul bisericii din sat, iăr dupft pleca
rea acestuia Ia oaste, cu dascălul Ior-
dacho. So pare însă că aeesta băteâ
c in des şcolarii; deaceoa şi ei înccpuso
a se cam rflzni do şcoală. Luat apoi
do un unehiu al lui, Creangă a fost
dat la Învăţătură mai depnrto la o şcoală
din alt sat, apoi trimis ca să înveţe
cântarea bisericească din Târgul Neam
ţului (orăşel în România), In urmă la
o şcoală de preoţie (seminar) din F ă l
ticeni. Peste puţină vreme însă se des
fiinţă şcoala aceasta, trimiţându-se cei
mai tineri dintre şcolari la seminarul
Socola din Iaşi.Cumultă greutate se despărţi Crean
gă de familiâ sa, de satul său, pc care-1
iubea foarte mult. Dragu-mi era satul
nostru, — zicea Creăugă, — cu Ozana
cea frumos curgătoarn şi limpede cb
cristalul, în care se oglindeşte cu mâh
nire Cetatea Neamţului de atâtea ves-
curi î Dragi îmi erau tata şi mumâ,
fraţii şi surorile şi băieţii sâtului, tova
răşii mei de copilărie, cu cari iarna, în
zilele geroáse mă desiătam pe ghiaţă şi
la săniş; iar vára, în sile frumoase
de sărbători, cântând şi chiuind, cutree-
ram dumbrăvile şi lunci'e umbroase,
ţarinile cu holdei», câmpul cu florile şi
mândrele deftluri, do după cari îmi zâm
beau zorile, în sburdalnica vârstă a
tinereţii! Asemenea dragi îmi erau şe-
zâtorile, clăcile, horile şi toate petrecerile
din sat, la cori luam parte cu cea mai
mare însufleţire“.Dela 1865 până la 1850 Creangă
Btcte îu geminnr*, atunci, luând atesta
tul veni In satul natal: apoi sn însură
la Iaşi şi înttă ca diacon la biterica
„Patruzeci de sfinţi“, npoi la alto bise
rici. Deşi foarto înaintat în vârstă, că-
săorit de trei ani, Creangă a intrat,
într’o pedagogie din laşi spre a studia
cariera do învăţător, deoarece cariera
preoţească nu o prea iubea. După ifl-
prftvireă acestui cur«, a fost numit ca
Învăţător la o şcoâlă din ,Iaţi.;.
în tâ i preot, apoi învăţător, după
actH»a negustor, apoi fir^'-eor şi iar în
văţător, CrwiiK-i » d ii - «hticni. mlită şi amărltă, mai .nea din cauza
că urit linguşirea, novrând să-ţi înco-
vosie spatele »prn umilinţa faţă do
nimenea.Prieten bun cu marele Kminescu,
multe zile le-au petrecut împreună, eo-
tindu-şi unul altuia scrierile lor şi cer-
cetAnd şedinţele societăţii „Junimea“
din Iaşi, unde so strângeau po atunei
toţi scriitorii de frunte si Românilor.
Pe lângă amintirile din copilărie,
cari l ’au ridicat po Creangă în ritului
uomuritorilor prin farmccul şi fmmse-
ţea descrierii, unee se perindă pe di
naintea ochilor sufleteşti nu numai amin
tiri fugare, ci viaţa întreagă de pe sate
cu toate irământf nle ei, mai aveău ră
mase dela el şi frumoasele basme scrisă
într’o limbă dulce şi curgătoare. Mai
ales în basmul lui Harap Alb aflăm
zugrăvit cu o măeatrie deosebită uriaşi
ca Ochilă, Setila, Flămânzilă, unul care
vedea şi în mărjntaiejo pământului,
altul ta-c bea apa dda 24 iazuri şi o
gârlă (râu) şi striga că să usucă do
sete, iar altul care mânca brazdele de
po urma a 24 do pluguri şi striga că
crapă do foame. Apoi celelalto minu
nate povestiri c a : „Soacra cu trei nu
rori“ . „Capr cu troi iezi“, „Dflnilă
Prpepokac“, „Moş Nichifor Coţcatul*,
„Ioan Turbină“ şi altoie, c»ri provoacă
cetitorului o veselio şi un râs nedescria.
Dintro-scrisorile In cari so ocupă
mai serios ,cu,softrtea ţăranilor esto fru
m o a s a 'bucată' „Moş Ion Roată şi Uni*
n a “ , care o ,dăm în nltft parte ă foii.
In ,oa C'reitntfă vrea să arete că unirea întie ţărani !}i domni nu his f«io> «»«»»*;
prin vorbo risullate, ci prin ajutorul
domnilor, când şi acoştin vor puno umă
rul lor alături do al ţăranilor, numai
atunci va putea fi adovArnfn unimAmintirea lui Creanga nici când
nu so vn şterge din sufletele Români
lor. So vor mai scurge Încă wnlto sfer
turi do ve icuri, alto rânduri de oamtfit
I vor lua locul celor de azi şi unii dela
! alţii, din tată In fiu, fiecnro Român v4
' învăţa să cinstească cu dn.g amintirea
marelu s’ riitor al poporului romftneso#
Situaţia războiului.Mersul operaţiuni lor de lupt* Io « Ido din urm i nu prezint» w - o deosebire
mai maro nici un eimp de risboiu. A lâ. In Franţo Ş. Bolgi., d W p J j j
Polonia sunt mai mult numai lupte neînsemnate do iarblene. i( , su i
vie a fost în Galiţia vestică din partea Cracoviei, îu Carpaţi ş p
â Bucovinei, unde înaintarea Ruşilor a fost^ oprită. Hmmil nepotrivit
Pe toate fronturile piedeca de căpetenie a luP ^ r es J Vochezi din de iarnă, care mereu aduce viscole şi zăpadă, când în munţ g
Franţa, când în Polonia sau în Carpaţi. . p j;Dar pe lângă tot timpul nefavobil, în Carpaţi luptele n au b> * ^
nu-şi dau pace. Begseamă fiindcă au auzit, că monarhia p> ^
luptă mai mare cu Sârbii, au crezut de nimerit să dea dm .n ° Iaeobenicovina şi prin unele păsuri de-ale Carpaţilor. Dar nu e a iz - (în Bucovina) a lost înfrântă ofensiva (atacul) Ruşilor, cari astfel au fost siliţi
a se mai domoli. - - „ rtOC*rsDe asemenea — dupăcum spun telegramele oficioase a im - ^
respins pe Rusi înapoi în partea de sus a rîului U ng pănă la pasu - , ^
după lupte de trei zile a fost din nou reocupat. Acest pas 8Juns^ timpului. Ruşiloi dala 1 Ianuarie şi pentru el s’au dat atâtea lupte în decu
Spre nordvest dela acest pas şi văile rîului N ag jág luptele dureaz •
Dc pe câmpul de luptă dela sud (cu Sârbu şi Muntenegnnu) ^ deosebit de raportat. Pregătirile armatei noastre sunt înoă tot n ge
Pag. 2FOAIA POBQRL'LUI
- ^U, . n * ® 'or 8 Irţij pe când ne putem aştepta la începerea uDei ac ţun im â i
m an n n ^-r/ eaj armate* austro-ungare, spre care scop s’au luat tonte măsurile . ® “ e mptâ în Caucazia (îptre Turci şi Ruşi) încă nu dau înainte,
iar ştiri e ce lo publică Turcii şi Ruşii, mai totdeauna se bat în capete. Unii fius in una, ceia!alţi alta.
Alte momente d*- remarcat ma' sunt: Noul ministru austro UDgar ee ext'erce
baronul Buriau a fost în cartierul german la împăratul Wilhelm, dar în ce cauze
nu se ştie sîgur. — Presa europeană se ocupă mult cu ministrul din Roma,
Bulow, caro ar avea o maro însărcinare po lângă guvernul italian. — In zilele
trecute a plecat la Roma fostul ministru de externe al Bulgariei, Ghenadief, do-
riud s\se informeze asupra tinutoi Italiei cu privire la Peninsula Balcar ică —
nibtrii do finanţe ai Franţei, Angliei şi Rusiei se întrunesc zilele acestea la
ari>, unde e vorba că vor să pună la câle tacerea unui nou împrumut de răs-
bom iu sumii de 15 miliarde, ceaace nu însemnează planuri de pace!... — Intre
gu .ernu l ejglez şi a1 Statelor Uuite sunt mereu schimburi de note (scrisori), din
cauz\ că Angliri nu vrea şă inse trecerea de cereale şi alte mărfuri din America pentru Germania
ftord--
pro-
Ştiri şi telegramesosite dopă Boboleazfi plina la sfârţital
siplămAnel Irccu e.
Luptele din Carpaţi, Bncovma, Galiţia,
Polonia fi Serbia.
In colo următoare dăm părţile do
căpetenie din telegramele oficioase, cari
g’nti trimit* dola biroul de presă rtl
prim ministrului. Iile cuprind rponrtefo
poftit*» d:n cartierul general n! armatei noantre.
B u d n p c s tn , 21 Ianuarie Btann
e In gonrnil nomhimimiă, faţă de zi)« lo
trecut». şi nfnră de unelo miei lupte,
de patiule dftte iu {■V.l.mia, - - pe efttn-
pul de npernţii deln nord nu decurs
mumii lupte de ftrtilorie. Pe valea rîu*
lui Dunnji’cz artileria nonstră a bătut
cu fi icc ’B unelo dotnşamo/itn din linii» jiMiicipniri. izbutind sf»-i sconta
pt* llu-i dintr’o măoriţte, po care aceştia
o ocupaseră mai nainte. Un detaşament
de-al nostru n înaintat pănA rîu, cau-
zrtrnl duşmanului perderi do mai multe
sute d«* i'.ati.rni şi firuncfmd în aer po
dul, pe c.ire Huşii l-nu întina peste
Dunaji'ţ. — In Carpaţi au avut loc
nnmai uiielo ciocniri mai mici.
General H o f c r ,
Budapesta, 22 Ianuarie. Situaţia e po întregul front neschimbată; doar
ici colo-» de se mai deslăşura căle o
hjptA de artilerie. — General Iltfc r.
B udape s ta . 2 o Ianuarie. Spre nord de:a Vistula >’au desfăşurat alaltă-
eri lupîe m..i vii de ărriierie. Artileria
noai-fr.i a ojerat cu m.ii mare succes
îndeoseni in ţinutul ce] mai dinspie
sud al r uiui S t d j . ,i fpre nord dela
Chennye. unde i-a .suc;es, i a sâ dărime io garA .i a.-‘fel a produc Sn u ica iă în
operaţiile de tn in s p rm re a îrepelor
d u :m?ij.o. Lupte d :-.vi l.-rie cu jezultat
Ceva u a s iiinib u ins au decurs şi în
sud ui \istuipi. precum <;i n : he j fi rţi
ale îri.n tuhn — in Carpaţi situaţ-a a j
râma? r.escl.imbata. ‘ :
Duminecă şi Luni. jLuptrie in Carpaţi, Bucovina, Galiţia
şi Polonia. |
Budapesta 24 Ianuarie. In Polonia, in !
Galiţia de Vtn ji in Carpaţi LU â’a întâmplat
nimic deoieb.î, L.-i-coiea de se mai tiă câte o lup»
de artilerie, d-altniintrfcje« toiul e liniştit. Ata-
raiile ie ,îe d» Ru«:i in contra poziţiile noas-
j tro din Bucovina de sud s’au teiminat prin fap*
j tul, că »rupele noastre au reocupat Cârlibaba,
i precum şi înălţimile, csri sunt In apropierea o-
{ rnşului Ruşii s’nu retias suferind perderi grele. —
| Tot antici nra zădărnicit c.u totul încercările Ru-
■ şilor eo n câştiga teren dincoaci de linia Cflrli-
babu-Iiiccbeni. — General Hofcr. "
Budapesta, 25 Ianu.irie. Po frontul din| *O ill^H şi I’oloni* n ’a obvenit nici o schimbare.
Prin unelo pftrţi ninguratio decurg lupte de «r-
t lrrio şi so «lo.sfâjură ciocniri nui miei. Focul
j n r iilir iii noawro In eilit po (liişnnn sil so ro-
trnpil înppre sud dela Tarnow pirfirfitiil inritş sA*
teva trnnş.-io. — In Cnrpnţi »litimţi« n râmau l nt'BcliinibntA- Inm rc^pinj po, Ru}ii din utn-b po-
| *'ţ'> «pr« «ud delii inaiţiniilo pimirilor. — Po
; câmpul «1« operaţii deln *vd (cu Hflrbii) n'a ob-
vonit nici o Bchimbisro. — Gemml IlS/er.
Lupte le Ger^-'-ijlor cu Francezii,
- * F u l g i i şi Ruşii.
l itdapcslă, 2‘i iRnuario 5 nruln cartier
fî^ruinn roti.unicw cil ziun tip 23 Innuurio urmă*
toarvlo: I ’o cân-pul do operaţii dela vest (Belgia
şi Frnnţn). Piloţi j duşmani nu aruncat bombo
n«uprn oraselor Gent şi Heebtiiggo (Uelgia), dnr
fmil eu.’cef. — D.tin anui n ntaa.l cri dup« a-
mif<7.i intre Souaita şi IVrthefl (I'ran|n) in»A n
fc<t zft iiirn cit do fo<ul n ptru Duşmanul h‘i» rc-
io^iiit in tranşi eie ^nlf. Trujrek' non.»trc nu ocu
piu <> p?ii[io in pMtwilu urgonirc, Mpn> vest rl« in
Foithine 1.» Miut, fi.An.i przon;ea 3 ofijori t*
247 de foldnfi şi .;«ptură»;d 7 miiralier/-. — Şpro
nord ost ii< ln Pont/n-Moupi-on n;n respins «louS
atacuri fr nTr.«- rniizlnd iliijmnuului mari j>cr
i deri. — In Jujiiel.- jk> curi utijmanul b a inco-
I fjcniru ch fcocuj r 11îî^t-t»Ii*nni cu-
[ prins d-la LM Im .' mco.ici 7 tunuri fi o mitra-
liez-<. Î.K \\ le-f-enbiich i.m respins ntacnriie vâ
nAt.'ril-'r de AIpi' At.icurile ref eţi.o ie n ’npt«,
pe r;.ri iiufmanul Ie a Îndreptat in contra loca-
litj j;i H utîr.nn'n.'.Urk'ipf, nu rSmns fSr.'i fuo-
re * .
I e> câmpul u ir.'iţ'i < I.i of-t : In Prn«*
oftici nu e nimic de -emnair,! In Poli.nia de
nor: In r " i i r.-i Schssnjvu'ui i-.m respins uta-
cunlc ne n^eainate ale Ru;-lor. I . fi!T1 Hc0, pe
Ruji dlc kf.ilitâţile Blino ş: Gojek. Trupele mai
ilahe ruseşti, cari înaintau r-pre Spital Gornin,
le-am s-'.lit si se retragă. O en?iva nonMră în
ccntra ţ nutului Sucba a progregit. Spre vest
dela Chencirv în ţinutul Ravrei d«curge o vie
lupţi de nrt ltrie.
Budâpestâ, 25 Ianuarie, ilarele cartier
german TeSteţte cu data de 14 Ianuarie urmK-
toarele: Pe câmpul de operaţii dela reit, xiua
de 23 Ianaar:« n trecut fărâ R putea însemna !
rre-un evecimect mai importat. In pidurile !
srgon:ce am t«?pîns cu uşurinţă doui aUcuri i
franceze. La Hartmansweilekopf şi spre
vest dela Steinbach, in munţii Voghezi,
gresat (înaintat). Aici am făcut prisonieri 5q*?
vânători francezi.
Pe câmpul de operaţii dela ost: In .
Oitică şi in partea nordică a Poloniei n'a oby 8
nit (nu s’a întâmplat) nici o schimbare. At.• i A ■*cu*
nJe noastre îndreptate în eontra ţinu tu lu i Sucjj
In Borj._vmow au fost iucununate cu euc^
Conrră-atacurile duşmane le-am respins cauz^jj
inimicului perderi grele. Am zădărnicit atacuril8
ruseşti îndreptate în contra noastră la Opoeno
Răsboiul Turcilor.
Conslantinopol, 23 Ianuarie. Marele car.
tiar general turcesj conunică oficial: Grosul ar
matei ruseati, a cărei inctrcure de-a ne încon
jura aripa stângii am zădărnicit’«) < şi — dnpi
cum amintit — se retrage dinaintea c ntra-ofen-
eivei noastre. Trupele noastre urmăresc duşmanul.
In 21 Ianuarie trupo englezeşti au încercat gg
înainteze eub acoperirea nlor trei cnnoniere In
contra trupelor noastre, la Koriin, dar Inam res
pins po deplin cauzdndulo petrleri foarto grele.
Pierderile noastre noastro sunt mici.
Marţi şi Mercuri.
Luptele în Carpaţi, Galiţia
şi Polonia.
Budapesta, 2G Innunrii , Din nmrelo car
tier g-’neral ni nostru hi> comuni:« cu dnln de
J5 Intiunrio; In Polonin şi In Gnliţin nu *’a în-
tAmplnt n mic m.ii îii.teninnt. Numni po vnlea
Nidin n fost ') vie lupt A do artileria- G’ontra-
ntfiourile, p<( Chri le-nu Iniirop'.i' T'-i;ii in con
tra nonstr.i pentru ca h« şi roi ui;- ilr, po
nan In nrn rucerit «>i !i, • rfuîiiî Ung,
precum şi In Vez.'rszalbts, I.. t.-, rc^pin*. piin iz
biri cfingeroiire. Am zmIîihi:î\î ţioplin Incer-
cnriio duşmnnului «inia ne r.jpo rind.irilo in Rn-
fnilovn. Duinmmd s’n rctr* yf-'o S'i-
mirul Ruşilor fflcu(i prizonieri în Carpaţi In lup
tele din aceste doufl zile din urmii osto de 1050.__
General Hiijcr.
Luptele Germanilor cu Francczii, Englezii şi Ruşii.
Budapesta, 2(» Innmrie, Comunicatul o-
firifl nl marelui cnrtior gorman e j>entru ziua do
25 I - ii un rin urmitorul: Pe câmpul do ojKraţii
dela vest in partea oraşelor Nieuport şi Ypern
(Helgin) nu dccur* lupte do artileHe. __ Spre
**u'l tIr‘° Ueiy-nu-Bac im perdut un tranşeu, ]>c
cnre il lusiein cu câteva zilo înjinte dela Gha-
lons numai lupte do artilerie, iui i»’au do«fişur*t
a-olo şi lujite do iufanterie, cari ţin Încă şi
«crm. In |>ădurile arg nire, «.pre nord dela Ver-
dun şi Poul crtileria dts oalti o vio nctivitato.
Am rc-pin» toi.te atncurile. po cari Francizii
le-au îndreptat in contra localităţii Hartmanus-
weiterliopf. — In luptele, cari au avut loc în
ac«>to păduri Francezii au avut per’wi grele.
A-n aflat pe câmpul de luptă franc» z nu m i
puţin de 400 cadavre de ale rinătcriler frsuseii.
Numărul prize nitrilor franctzi *e ridici.
Pe câTipul de operaţii dela ost: In Prusia
estică pe teritorul, care ee întinde spre o?î i1
nord dela Hetzen şi Grünbrunnen se desfăşura
lupte de artilerie. Focul nostru l'a pieit pe duş
man sa-şi părăsească câteva poziţii din sudoii-jl
Griinbrunnen-ului. Atacurile, pe <^ri Ruşii, le-&’-i
îndreptat contra no.sîra spre nordest delfi Grün
brunnen, ie-am respins, cauzând duşmanului
perderi grele. —■ In Polonia de nopi nu e niaic
de semnalat. — Rpre o;t dela râul Piliţa dea-
semtDpa n'am avut de înre;iHrat vre-un eveni
ment mai important.
*Nr. 2SLîà îa eO.«OKULU! Rag, ?
anpte pe mare între flota engleză şi germană
in nordul Helgolandei
Bndâpesta, 26 Ianuarie, Statul major al
marinei germane comunic* oficial cu *iua de
25 Ianuarie:
Cu ocara ejîm 1 r la l-'-rfiul «nării pa. ta
ratele germane (vapoare mari da râ^boiu; n»p>d
litz“, „Deifflinger“, „Moltke* ţi BBlQ--hw“, in-
Boţite (ie patru crocrşătoare mai mici şi două
torpiloire, au dat de o escadră engleză, care
consta din 5 crucişătoare de luptă, din mai
multe cruj'ş t are mal mici pre-’um şi 2G contra-
torpiloare, cu cari a urmat apoi cio nirea. —
D u jă o lup: & d.> trei ore Englezii . *»u retras
până la o depărtare de 70 mile marine în nor
dul Helgolandei. După ştirile de până aci, En
glezii au perdut un crucişător de lupta, iar nouă
ni s’a scufunda panţeratul »Bluch^r« : celelalte
■ vapoare germane s’au reîntors nevătămat« în
port. — Amiral Behticke.
(Panţerauil g ’rman »Blu her« a fost con
struit la 1909. Era de 15 800 de tono; avea
o lungime de 1G1 metri şi o lărgime >lo j4 1,i
metri. Motoareli» lui cveau o putere ;$2.000 de
cai, i&r viteza ii era cio 215 noduri. Avta un
personal do 887 de matrozi).
Luptele în Carpaţi, Galiţia
şi Polonia.
Budapesta, 27 Ianuarie. Situa
ţia generală nu s'a schimbat. Luptă do
artilerie do po ambii ţărmi ai Vistulei
a decurs alaltiVeri ziua întreagă niai
violent, cu f}i In costo doui\ zile din
urmă. Artileria noastră grea a operat
cu succes la vestul Tarnow-ului. Atn
aruncat în aer o coloană de muniţii
do ale duşmlinului Ma Zglobiei*, Rpro
«udveBt dela Tarnow, a:n pus j>o fugă
inai multo complinii duşmane. In ţinu
tul Ni doi a durat focul do artilerie în
treagă noaptea până dimineaţa în zori,
cftnd a continuat cu mai mare vio
lenţa. — In Carpaţi au fost şi nlnltă-
ori lupte. — In vtiile rîuriior Ung,
Latorcza şi Nagyiîg duşmanul a trebuit
Bă-şi părăpi'.-isoă cAtova poziţii însem
nat o, încercând inzadar Bft şi-le .«uiţiuă
prin contra-atacuri violente. Accflto
contraatacuri l-au costat *’o duşman
grele jeitfe. — In Bucovina n ’au fost
lupte. — Po cflmpul de operaţii dela
sud o linişte — General Hofer
Luptele Germanilor.
' Budapesta, 27 Ianuarie Marele
cartier german comunică cu ziua do
2G Ian. următoarele: Pe cflmpul de
operaţii dela vest după obiceiul său
francez, duşmanul a început a bate cu
tunurile looalităţile Middelkerke şi Wes-
tende. Perderile noasstre au fost eri
foarte puţine. Trupele noastre au atacat
eri poziţiile engleze situate pe ambii
ţărmi ai canalului Labasse. Pe când
din ofensivă trupelor noastre in nordul
canalului şi între can&l şi Gewenthy
n ’a putut rezulta cucerirea tranşeelor
duşmane, din cauza focului-violent en
glezesc din flanc, trupele din Baden su
operat cu deplin scces în pudul cana
lului. Aici am ocupat poziţiile engleze
pe o lăţime de 1100 de metri, am cu
cerit două puncte d* razăm, em făcut
prizonieri 3 ofiţeri şi 110 de soldaţi
şi-am cuprins un tun şi 3 uiitrailieze.
Englezii au încercat înzadar să-şi reo
cupe poziţiile, pe cari noi imediat le-am
întrebuinţat corespunzător scopurilor,
căci i-arn respins cauzându-le mari per-
deri. Perderilo noastrrsunt relativ mici.
Trupele noastre au operat cu succes
pe înălţimile de Iâng\ Craonne, spre
sudost dela Laon. — In Yoglie/i am
respins fiecare atac de al Francezilor.
Am l&cut mai mult de 50 de prizonieri.
î ’e câmpul de operaţii dela ost:
Spre nordost dela Gumbinnen (Prusia
ostică) cavi-ler.a rusească a atacăt fără
succes poliţiile noastre. Pe celelalte
fronturi din Prusia estică au fost lupte
violente de artilerie. Lupte mai mici
s’au dat spre nordost dela Woclâwec
(Polonia), cari lupte s’au terminat cu
succesul nostru. In Polonia, sf>re vest
dela Vistuta şi spre ost delà Piliţa nu
s’a întâmplat nimic deosebit.
Ştiri diferite,— Din Viena bo dezminte ştirea că vor
fi puse în circulaţie piese (bani) de 50 fileri. Se
pregăteşte Insă baterea n 20 milioane piese de
câte-o coroană pentru a înlesni umblarea ba
nilor.
— Belgienii «o Înapoiază cu încetul pela
vet.'elo lor. Din coi 900 de ntii do refugiaţi In
Olan la, 700 do mii «au rcintor» deja.
— G.neralul ru» BtOsel, cel care n apa
rât cetatea I’ort-Arthur in rilzboiul ru<o japonez,
n murii. Stôsol n font condnmr.at In 10 ani tem
niţă din rauzn en n predat «tatca.
— Comandantul cetăţii I’<rmiţ1, ca o o in-
cunjurnlA dn Ruşi, »pro » pLlwt corvapundn cu
AuMro-Unguria. a Introdu* nişte balonaşo mici,
do ca i leagă ticrinorilo şi apoi lc dă drumul în
aer. Cot cnri vor găsi nimenea balonaşo * unt
rugaţi n lo prti l« celei ni^i »propiato puîorirăţi |
ntiliuro.
__ Am anunţat In numărul tracul paeo*-
ten c«n mare, care n dat prut« Italia prti culro-
ituirttl do pământ, Aflîlni actint că şi în Spania
n izbucnit un puternic cutremur do pământ, iar
într'un loa Î11 Klveţia pământul n vărsat lavă
ficrbtntn, «iro n nimic:t un nat npronpo de tot.
__ Un vapor ital au. cnro venea din Hfax,
mergând câtrn Veneţia In dreptul portului Poli»
n'n ixbiţ d<vo muia çi ** a scufundai
__ Agenţia telegrafic» italiana nnui.ţl: In
cercurile politice do frunte ce »Uiţine, că la afâr-
şitul lunei acenteia contele Bülow (ministrul Ger
maniei dm Roma) va putea duce la Berlin cu
vântul boîflrit al Italiei.__ Ştiri gueite din Romatusţin. ca la Fa
rm «ar fi botărlt un împrumut de 15 miliardo
(un miliard are 1000 milioRne), pe care 11 va
fac« la olaltă putcrilo din Tripla- înţelegere
(Franţa. Anglia ? «ulia). împrumutul ?e va
«ubicrie In acelsş simp la Londra, Paria şi Pe
te rsburg.— Ministrul de finanţo rus a plecat zilele
trecute la Pat:#, venind din Rusia peste Un-
ghen i— Bucureşti— Giurgiu, de unde ş i r conti
nuat călătoria spre Salonic, iar de aci la Parie.
__ Pentru struinii, cari călătoresc în Ger
mania, încă »unt introduse aceleaş mSsuri, cu
privire la paşaport şi fotografie, ca şi la noi.
__Fostul ministru de externe al Bulgariei,
Ghenadief, a plecat zilele trecute la Roma, voind
să se informeze in persoană asupra planurilor
oamenilor politici italieni, In ce privejte Penin
sula Balcanica in general, şi Bulgaria îndeosebi.
— Din Sofia (capitala Bulgariei) se a-
nunţă, că direcţia ycoalei militare de ac) a pri
mit ordin să încheie anul ace-ata şcolar cel mai
târziu pană in 23 Martie. Ministrul de culte a
hotărlt ca şi in celelalte şcoli cursurile să se
încheie anul acesta la 28 MartV, pentru-ea şcoa-
lele si posti fi întrebuinţate la du voie ta spitale.
— Corespondentul din Varşovia al ziarului
„D«ily Tt-legraph“ d>n Londra anunţă: „Ruşir
in termen de o luna Vt.-r începe o nouă ofensivă,
in c-r» cbv iltr a (c l-.re;ii) va avea un rol
mar«. Ntul plin pe campanie preveie nişte
operaţiuni, cari vor ţtnia cel'-puiin^G luni; dar
timpul nu joacă nici un rol“.
— Un ofiţer întors de pe c&mpul de luptă
a spus, că regimentul românesc de infanterie 50
a primit, ca dar din partta împăratului AVilbelm,
un steag cu crucea de fer, pentru vitejia dove
dită pe câmpiile din Polonia rusească.
— Gurernul bulgar a hotărît să oprească
exportul cucuruzulai.— In Iialia s’a organizat din nou aviaţia
militară, iar pentru acest scop s’a pus la înde
mână un nou fond de 16 milioane lire.
__ Camera Statelor Unite din America a
votat pentru ttebuinţele armatei suma de 101
milioane de dolari.__ Papa a ordonat rugăciuni deosebita
pentru pace, cari vor trebui spuse in toate bise
ricile cwtolice din Europa în 7 Februarie şt U
21 Marţii în bisericile catolice din celelalte con
tinentu— Intrarea tuturor ziarelor străine, afari
do cdo germano, ungaro şi bulgare, a fost cu
totul oprită in Turci».— î m p r u m u t u l d e r ă s b o i u a l m o n a r h i e i
1 1 0 sBt.r0 H’n u r c a t lc 3300 milioane, dintxă cari
2136 în Auatria şi 1170 în Ungaria.
— Familia regală bulgnră a dăruit 50nui
de ţignrtt«.«olditţ.lor din monarhia nuntro-uogvS:
_ Oraşul Budapcuta şi-a încheiat
lilc po ntul 19U cu un dof.cU (pnRtM)I ™ IO mibotno, cari »0 vor acoperi după riphoia.
__ Prntrti npitnlurilc militare (lin I ngim»
,lo nord cn cautU mrdici. Hononm>l i>)n\c 30 coronnr, iar pentru MU.lenţi In modicnă IO
coroano (>n
Ştiri din România.— Tran-portaroa m ărfurilor cu cnrălo diu
R om ân ia \*»\v graniţă n font opnti-, / ^ «
c-uză, c» oamenii punratt 1« «^rn 5
oprite, r cnri lo .»ciindcau pnntre rolo l .b c r ^
Pe viilor rftmâno cn to»te t.anjporiuriU»
rxnnU p» ^ !,umni P8 C" lCR , , „V ilcxpoi* v..mA P po tm le nu eiitopunctelo graniţei") v.m»te, \linio frrati, nu vor mm puiea c \răm ânând închw . .
_ Tnin rumul* pn>»» " P " " “1
(„n iii»™) 2 Iîrn'7 ; „ ; r d . ukiloCTntne. AceaMâ U xa o^te m r>i'ţ*
9 Sept. 1914 ţi po aplică Şi a« » '1 lct
nici o schiiubre. . . . . ._ In curpul lunci Decemvrie 110
e«U din România 6987 vagoane «nc*r-*£ **
c;„ . io , i « d » l i “3 ;
1 _ M in i . .n , l i . £
minar'.ştii şi teologii nesf 1 l 9_ 27 ani, la bilizare - care au vAreta n re bol.serviciile sanitare ale armatei J
In «=«1 acesta exanenelo dela ţconlBlo
-’ L , deosebit de 10 bani; au să poarte nn tim ^ ^ t>e seama
■■■ lup ta io r iiu i'i -----
el se ajute apoi ceice vor m e r g e la. J . 1__
ajutor. E vorba ae n _ <izi unei persoanetoate documentele, cart se de bani;
au să poarte nn um ^ p0 »eama
sumele incas=ate au - ştirilor«, de undeCasei de ajutor a »Famil* Su-să se ajute apoi ceice vor g e ^ CT;tanţe,
1 puse la acest timbru sunt to ^ dels fîrTna
I apoi fiecare foaie din le f ;taţiile dela ja-improtocokte, reciptsele po. ^ t;mbru nu poat«
decătorii, recurs'le etc. e . timbru. ,a*fi înlocuit prin met nn fd de respinse.
1 documentele, Pe 0611
» £ » . B
Moş Io
La 1857, pe când se fietiea Unirea (Mol
dovei cu Munteuiei) In Iaşi, boerii molooveni
libtrali, ca deal-de Costache Hunnutachi, M.
Kogilniceanu şi alţii au glsit cu cale să chie
me la Anunare ţi câţiva ţ-irani fruntaşi, câte
unul din fiecare juleţ (comitat), spre a lua şi
• i parte la facerea acestui măreţ şi nobil act na
ţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boerii au
pul mină diU m in i de i-au fereli zuit frumos
şi i-au lmbrăeat la fii, cu cheburi albe şi cuş-
me nouă, de se mirau ţăranii c* berechet i au
g tit. Apoi, î© tic«, că i ar fi dat pt* seama
unuia diatre boieri, t i le ţie cuvânt, ea eă*
faci a înţelege icopul chiemlrii lor Ia Iaşi.
— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi
chiemaţi ai ci la noi? t i« boierui cu blândeţe.
— Vom şti cucoane, dacă ni-ţi spune,
rîUpunM cu afinii uo ţăran mai bătrân, scKr-
pin-iadu-w în cap.
— Apoi iac* ce, cameni buni : I)e »ute
de eni d*uo ţări rurori, croftinc ti megieş«, Mol
dova noastră ţi Valnhia rau Ţara Munt ^nenaoí,
ee cnrw poat^ţi fi aurit vorbindu-*c, bo *fâ;io
fi m> mănânci Intro dâniwlo «pro cumplita ur
gie şi pi^iío a neamului romine<c. Ţâri nurori
ţi crrjiino nw tiu, otmeni buni, căci precum ne
închinăm noi Moldovenii, nţn *e închina ţi f n-
ţii nojtr.i ilin Vnlshin Statura, vorbn, Urnim, int-
bricánimlm şi lonln obiceiurile râie Ie nvem noi,
1# au întocmai şi fraţii luştri munteni, Ţări n:c-
girşt> nm ti* o «meni buni, c?ci num i pnrHurşul
Milcov c« trreo p<> In Focşani, lo ci«?«jmrtr. ' Hn-l
wcam «înr dmtr'o «orbire» ţi bă facem s-fAnta
Unire, aderâ Înfrăţirea dorită do' utrftmoşii no
ştri, pe ram ei n ’au jmttit «'o fncîi în Împreju
rările grrlo de pe atunci. Incn, ormeni buni,
ce troahn crrjtinenBcă ni fruaionpft nvem do in
trat, Numai Dnmncteu ea ne lumineze po toţii
cum ti ţti el mai bine!
— Inţ'Jrgem curonne, nţa n fi, rfinjiun-
rrrl c iţv i ţărani mai ruşinoşi; că da, dncK
nu-ţi şti Du un ea oaairft cc-i pe lume. nni ţfttfi-
nimesi d‘ li\ co»rc*d« plugului, nvem sa ştim ce-i
bine ţi cc -i rău ? . .
— ÎJ.i o:j d r e j i t ' i vn spun, cucoane, n'nm
lnţe l «j ci că xi*c eu Indrflz.nenin unul dintre
ţ ir a n i , «nume Ioan UoMi1.
v'*»p3i elritr dn*â ni-fim pricejK> şi noi la
cate ceva, cine pe mni uitf in gurn non^râ ?
\ o l>4 ceea cucoane : Ţăranul când merge tro
picale şi când vorbeşte hodorogeşte =ă ierio
c:n-tt.1 fnta dumr.eavoa.-sra Ku focot că ttrsba
®?ta rc putea fnro şi fftri de noi; că < Ű, noi
Ştim n 'rsvárii -apa, coe,*a ;i fecertn, dar duni-
ceavo,-;r3 învârtiţi comh.'ul ţi râud s-.*î-jî. ;tiţi
a fa-.e din ,ilb negru şi din r.rg'u . Dum-
reun v a 'iatuí* mir«te, ca să ne povăţuiţi şi
pe nui jiro>tir;ief>.
Hi nu, oameni b-sn», f-'n tre ut vremea
acwsî, p»» cán 1 nu.nf.i b er.'i fá-esu toiul in ţara Í
«i o îr.iorceu dupi vh.r. A-tázi uţi, !
dî!» \i ,!;c. j.ins ţ . op-nrS, tubue sa I uj m !
pi-rtţ- Li b:nnîe şi femirea (firii. Munci şi că- |
Şî g, iî îlcrii ii Irepiu.-i pentru toţi def potrivă.
L j apuţe apoi V^m l de.*pri onginea Ro-
cum şi de cin» au fo«t ei aduji pe
a«»;e locari; dea-.re suferitele lor ji cum au
ijun* a f, Je.Mnsţ; Jniprăjikţi prin alte ţiri.
Le dt el i^îde câte ?i mai multe; eu amocul
ce naeie. ca tiurii învrăjbiţi şi în stirşit se ei- • j
leşte b etal crtţiin din risputeri, *i face să în- i
ţelKr.gi car sunt rosdele binefecâ oare sie Unirii |
adaiin ju Ie aminte, că *tot penfru unirea tu- !
turor» «e roagă ji siâma biserică în toate xilele, j
cia: ixce de 18Ő0 de ani. — Ei, oameni buni_. I
SOIA RDRORULiil
i Roată.Do Ioan Cresngă.
cred că acum a-ţi priceput.
__ Priceput cucoane, cât se poate de bine,
rîspunseri mai toţi. Dumneret să t« ajute la
cele bune 1
— Ba eu tot nu cuîoane, rfispun»e moş
Ion Roată
__ Dumneteu *ă mă ierte, moş Ioane,
dar dumneata, cum văd, eţti cam grtu de cap;
ia haidem in grădină, efi vă fac n Înţelege şi
mai bine Moş Ioane, vezi colo în ogradă la
mine bolovanul cel mare.
— II vedem, cucoane.
-- la fă bine, şi adă-1 ici lângă mine,
zise boierul care şeiea acum pe-un jilţ în mij
locul ţăranilor.
— 8 ’avem iertare, cucoane, n’om putea,
c& doară acolo-i greutate nu şagă.
— Ia cearcă şi vezi.
Moş Roată eă duce şi vrea să ridice bo
lovanul. dar nu poate.
— Ia dute şi dumneata moş Vasile şi
dumneata bade Ilie, şi dumneata badoTandilachi.
In sf&r it se duo vre o 3—4 ţărani, ur
nesc bolovanul din lo;, îl rădică pe umere şi-l
duc lângă boier.
— Ei, oameni buni, vedeţi?... S’a dus
moş Ioan şi n’a putut faco treâba eingur; dar,
când v’aţi mai du» câţiva într ajutor, treaba (*’a
făcut cu mare uşurinţă; greutatea n’n mni
font aeeejişi.
PoViitea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere
Ln nevoi şi la durere;
Unile-H mulţi puterea creşte
Şi duşmanii! nu pporeşto.
Aţn şi cu Unirea, oameni buni; credeţi
dumneavoa»rră, că de-a njuta Dumnezeu a ne
uni Moldova cu Valaeliin, avem ea fim numai
atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina,
Baeinrabm şî coi do pe*to Dunăre, din Macedo
nia şi do prin alte pfrţi alo lumei, numai pfi
ne v.idă eh ttăim bine, şi ci po vor bucura şi
no vor itbi do n’or mni îr.drîizni duşmanii în
vecii veci.or n se l.;gn de Români D ’apoi fraţii
m'stri do sânge: Frnnţuzii, Italieni', Bponiolii
şi I’ortng-Z'i re fiiiokptrt ? La ori-'n intAmplarc,
Doamna fcrcţte, ftau Hft'-şi vir*e eângelc pentru
noi.. .
Unirea /*<(• putere», oameni buni. Ki
anim rn«l (-’»ţi înţelpi« ti rÎHÎr.ţelep.
Ba eu imul, *» ierinţi <lumnea ?oa?trS,
cucoane tu tot n'nm întele. tă^pundomoş Roată.
— Cum ie fnee af>in un ş Ioane? Mai
bine ce v’am tâlmfccit, şi un co^il putea en
înţeleagă.
— Mai aţa, cucoane, răspunferfi ctialnlţi^
Moş Iosne, tise acum boierul cnm
tulbmat de muliâ obo=enlă : Ia Fj.une dumneata
în lcp a dumnitale, cum i i înţele, ci m n’ci
înţele?, de când se fi.ee r.t;1 *n vorbă ; sa aurim
ţi no>.
— Dă cucoane, *5 nu va fiu cu supărare;
dar dela vorbă şi până la fatptă este mare
deosebire... Dumneavoastră, ca fiecare boier,
numai ne-aţi porunait eă aducem bolovanul, dar
n’aţi pus umărul împreună ca noi la adua, cum
ne spuneaţi dîDeiorea ca de^acum toţi au să iee !
parte Ia ftr. ir,i. dela Vlădică p in i la opincă.
Bine-ar /J, dacă ar fi aţa, cucoane; căd la ria-
bo:u inap i ţi la pomană năvală, par'că nu
prea vine la socoteală.
Iar dela boltovanul dumneavoastră am
înţeles î ş s ; că pină acum, noi ţăranii au du*
fiecare câte-o piatră mai mare sau mai mică pe
umere; însă acuma sântem chemaţi a purta îm-
preunl, tot noi op'nca, o stânca pe
noastre... S i deâ domnul, cucoane, să fie altfe mie unuia nu mi-a părea rău.
La aceste vorbe, ţăranii au încput ]
strânge din umere, a se uita .'ung unul la alte ţi a zice:
— Ia poate că şi Roată al no8(ru s|
aibă dreptate.
— Iar boierul, luându-i înainte cu glume
a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.
(Sfârşitul urmează).
Spre orientare.Aducem la cunoştinţo celorceîncă nuşi-ac
reinoit abonamentul, câ din săptămâna aceast*
ţncolo nu Ie mdi putem trimit» foaia- De aceea
îi rugim să trimită banii cât mui de gracă, ca
astfel să le putem trimite foaia şi mai departe.
____ * r
Numeri de probă din foaie trimitem Ls
dorinţă, cu plâc-rc oricui. E destul a ni Becere
pe o carto poştală. Abonarea ee poate face cn
începutul la fiecare lună. Preţul e un bngatel
do 4 cor. -10 bani ]>e an şi 2 cor. 20 bani pe o
jumătate do an. Abonaţii cei noi primesc gratuit
şi un călindar de părete.
#
Foaia nu o putem da pe aşteptare,
fiindcă accasta nc prea îngreunează pur
tarea socotelilor pentru cari nu plătesc U '
vreme. De aceea să nu se supere edee
ne-ati cerut amânare de plată, iar noi nu
Ie putem împlini dorinţa. Purtarea I*.
astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, ne--
ar încurci şi îngreunh administraţia din cale
afară de mult. Doar pentru astfel de re
stanţe ar trebui purtat cirţi deosebite, ş{
să se trimită la vreme atâtea scrisori fi
provocări — ştim din păţanii, — cari spe- ae de tnultcori întrec 'suma ide 2 cor 20 IrttnL
*
Toţi abonaţii sunt rugaţi, — căncţ
trimit bani, cer scliimbarca adresei, scriu
ceva Ia foaie sau fac orice fel de întrebări,
— să serie negreşit numărul de pe faşia,
sub care primesc foaia. Asta c de lipsă
pentru oricntarea'noastră în multe privinţej
atSt cănd e vorba de bani, cât şi la altfel
de publicaţii ce ni se trimit. Iar abonaţii
cei noi încă să scrie, că ei numai acum a«
bonea/3 foaia întâiu.
•
„Calendarul Poporului“ e’a expedat tutu»
ror acelora, ale căror comande au fo*t intrat«
II noi până in riua de 27 Ianuarie n. NVm tri
mis !n«ă peutru ac*i», cari au comandat dela
1 — 6 bucăţi, dar de aşa, ca să le plătească când
le vor primi la poştă. Asta nu se poati-, fiindcă
costă prea mult poşfa, ceeoa am ?pus de arâtea
ori. Cine comandă mai puţin de 10 exemplare»
trebuie eă le plătească înainte cu 40 baui bu
cata. iar 5 bani deosebit pentru pojtl la fie
care călin Iar. Amănunte vezi la pagina 7.
___________ ___________________ _____ Nr. 3
Scriitorul I. Creangă despre fovlţi-
tara cărţii. „Cartea îţi aduce oarecare mângâ
iere. Eu să nu fi Ştiut a ceti, de mult aş fi
Inebunit, cAte am arut pe «pu l meu. Insă des
chid vieţile sfinţilor şi văd atâtea şi atitea şi
tic: Doamne, multă răbdare ai dat aleşilor t l i l
Ale noastre sunt flori Ia ureche pe lingă cele
ce se spun in cirţi. Din cirţi culegi multă în
ţelepciune fi la dreptul vorbind ; nu eşu numai
aşa o vacă de muls pîntru îiecsre .
Nr. 2PV- A Í h K j V O K l.'í ÍJ- Pag. 5
Sibiiu, 2S Ianuarie n.
+ Dr. Atanaslu Marinescii. Rând pe
rând. unul cate unul « duc s p r e locul de vea-
nică odihna veneraţ i bStrâni, car. au fo.t matn-
temergătorii celor de a«. V,- bea gareă * , spân
ii i acai cari o alcătuiau «proape toţi au pira*,t
această vale a plângerii. Rnpowtul ?r. A
rienescu a făcui parte dintre lu n i «i y "{n""
bStrAni » . i P™ „ri.ul io, «»■ « :n ,.b.,K U
înaintarea culturală a pporu.m iw lru *o.t
jude regesc de tabU in retragere meu.bru ac
tiv al „Aca-erniei Român«-“ din Bucuraţi Ur.
M arien,6cu mioare atincnn 1 frunuiisa vâr=tfi de
85 ani, fiind deplâns -iei ţi rari 1 au cun.js ut.
A răpo?at Merluri In 20 Ianuarie n. JOJo, iar
înmormântarea a avut loc Sânbătă in 23 Ia
nuarie. Serviciul fonebral sa făcut in catedrala
din lor, de un Ie apoi sicriul a fost ridicat ţi dus
In cimitirul central al oraşului Sibiiu. — olih-
ne-ascS in pace!
Spre tristă încunoştiinţare. Un a t no
bil s’a jăvârţit prin botSrîrea ministrului de rez-
boiu, de a se dâ spre publicare numele tu u-or
fe ioiilor c;ri îşi dau cufletul prin diferit- le sp -
tale m litare d‘n monarhie. Ştim cu loţ’i v; t =-u-
fer f ciirii noştri bravi in utma b o a l e l o r .-au ră
nilor primite pe câmpul de lupta. Da-: ■ toata
le-a ajutat a ujung* până aproap; de •iiniiful
lor, totuşi f«:icir»»a. deplină ur-i pentru niarno-i
şi artfel o parte d utre ei rîu boliuv ij <! >u
dubii prii ^p'!alele militar-. Spre n >n m.-5-
tiija .’airele pab're: -leapi-e cazani** de* moai u- n-
t amplul« prin 3.» inie, ministrul d^ riisboitr r.'«-
rut con.-urjul gazetelor. Astfel începând iu nu
mărul dV ar. v m publica nun.cle • tW r p<>
daţi in spitalele garnizoanei d n Sib'iu
’ In 23 I nua in U răposat: Favcl tu li,
gr..cat. co.-i? (căruţ*? ţ vil la cit ne), din Biau
(Giliţia) mort de oftică in »Rezerve spital« dm
c a z a r m a lunarilor. — N^olae Poransta, gr or.
recrut in regimentul de infanterie Nr. 3l, > 2 it
comp. de rezervă. din Peştera (Făgăraş, mo.*
in spinlul garnizoanei din Sibiiu. — Odilineftcfi
in pace!
j înştiinţare, pentru prezentarea sub
drapel. In urma chemărei generale a celor obli*
gaţi Ia gloate, sunt datori a s& prezen i t ]>it-u
serviciul nctiv de gloate la locul Comandei de
co • -pleia e a honveztmsi snu al Comandei dis
trictuale do complet- re numită pe foaia de legi
timare pentru glotii-i, toţi acei supuşi ai Statului
Unţiar obligaţi lă gloate, cari au fost aeentaţi
în timpul di: tre 16 No»-mvrie şi până la 31
D<-eenvrie anul 1914, p-ecum şi la revistele su-
plef ri de int«ţoşî;r,- jmite în urmă; — şi a-
nu ne cei n^slaţ»' n 1883, 1884, 1885 şi 1886
tu =ă se pnz ii'cze în zk a de 15 Februarie
f.nui J915, iar.* cei nflscuţi în anii 1878, 1879,
188 ’, 188! si 1882 «usă se prezentele în ziua
ie 1 Mart e anul 1915. Ceia ce să piezentează
trebu u ss a lu.'â cu sine invâlitoate (ţol) de iar
nă, albituri şi vestminte, precum şi ciorapi de
iarnă, aiânuşi calde, căciulă, peptar cu mâneci
imj letit din bumbac, palton de iarnă, incălf -
minUi tari, unelte de masă, blid,deseagă şi hrană
p» loată rile. Ou p.ilejui prezentărei, purtitorul
foaiei do 1 g timare pentru plotaşi poate călători
pe calea ferata şi po vupur gratuit în cltaa
a Uf ia; acestea io; de legitimare pentru glotaşi, |
la naţiunea de cale ferată ori de vipor, la dis- l
tribuţia biletelor, sunt insă a să viza Inci de j
\reme îu&nre ac plecare. Cei obligaţi la gloate !
ţi afîsţi uliii, {*• seama cirora n’tm fost elibe
rate foi te lrgiiimaie pentru glota-i, vor avea
vela primări:» comut ală bilei de legitimare ce-i
ta în-irvpiâji U câlhtorif gratuita pe calea ferat&
(§ 29. j artea 111. din Instrucţia pentru legea
detpre forţa n raaă Cel oşligat la gloate nu r’a
prezentat la cireniarta in vremea şi la locul nu
mit, ra fi adu* cu putere armai#. şi conform §-lui
■i din a:.:*o!ul ce lege X X I. din annl 1890, j
despre p-de^-rea r eascult&rti manifestate faţă
pe poruuea de ehimare, va fi pelepsit «u in-
ohiicâre până la doi lini. (Supujii austriaoi au
fost ccnch.mBp [>e tilele de 1 ţi 15 Februarie
n. 1915, adecă cu 15 zile mai curând).
Noii ministru de rSsboiű In Germâ-
niá. M ni.*!:ul de ră'boiu ţi şef al matului ma
jor general al armatei, Faikenha n a fost dts-
li-şat la propria-: cerere, de funcţiile do tninî?-
Iru de »Ji-ÎK.iu ţi numit gecernl de infanterie.
Generale! m»jor Wdd de II henburg n fost
numit •tfiîs‘*tni ••»le rtubrhj ţi innintnt g*-neralt
leutnani. II
Oprirea ccrtillcatclor dc trccerc peste I
graniţă t'eit:fic*irli» d> S rari ne eliberau !
j>cr«t’*r.«!or .-r -ioriBij * trec* graniţa, s’nu oprit j
de tot N:m*m nu mai poate trece graniţn fftiA |
pii?p :t in I)upă t.oudi- ordinnţiuni p>- 1
|*pcnul tt- î'U’.p f i fie provizia ru portretul re- ţ
lui rure cMf.toreţir, tar portntul un fie i >g In,
(pecetlui) «ie mini«tcrul ungur >!o interne. A«'-
frl -ie pnjnpoartP vnlfthdr j«* un an ne oor pu-
tta «coat*- în tnodul următor: So va inaitiik mi-
iii«trrului <ie u urtie un crrtificni proviizut cu
{►ortretul c lir ram vrrn «îi cftlAtorcnsci. enrc n-r-
ufiest »e va rlibern din partea pol ţ;«i (la «ate
din pnr r* primăriei. (I’ortretul trehuo să fie
«emnat iie un oficiant nl poliţiei hau primăriei
prin csre adevrrrjt? câ e intr'adovir portretul
celui r* vrra s«-;i scoată paşaport, Po baia a-
coîn rrrtifical ministrul de interne vn liberă
p»t»p Mul de iipnft trimiţAtidu-1 prin i.f ciul vice-
comiului, oliviului jK>liţirne»c on organului nd-
mini-trativ re*ptctiv spre n clnuzulâ (intnri)pcr-
tr» Iul ţi R-l dâ celui ce l'n rerut. Respectivul,
cate :i primit paşaportul, fnsmte de plernre tre
buie să prezint»- pajaportul c nsulatului pirii In
care vr. n s=> n.esrg* (Daca merge in România,
trebuie bă-1 j.rezinte consulatului român din Bu
dapesté;, cftri numai astfel vn putea intra in acea
ţară. Dai,ă pataportul nu e vizat Ia consulatul
ţârii în care c&latoreşte, nu va putea avea libera
trecerea. Sunt mtlte de indeplirit Insă fără in-
-lepl'nirea ac<!>!ora nimenea nu va putea trece
graniţa. S i .«pereni, sg aC<,8«tâ oniinnţijnenu va
ţinea a?a mult, pentru că ea de fnpt ingreuntsză
orice mi-cáré a o uului.
Caz de moarte, Intre cei mulţ:, cari au
cHzut p* câmpul de luptă în Gaiipa, £e afin fi
liul b:»ecuno=ciitului nseMni pe.ntof&r CcnMfln-
t:n Drecoj dsn S.bii-j. cu numele Ioan Dragoş,
culf<răt r-t jvgrjf f03t (»rporai în renimentul
23 de honv z ’.. A csrjt Ia /5 Decemvrie 1914
in Inpta dela Pr.iole, lâcgî Neu-Sandez, lovit
îo u p de un glonţ. R iportul în etate dfc 21
ani, eră tingarul fiu Ia pîrnţi, cari îl dep âng ;•
cu nurere dimpreună cu doua surori. — Odili- j cearcă îr. pa e!
R?doslavof{ despre România. Primul-
minisiru al Bulgarei, R.do^voff, a fÎCut ur
mătoarele declaraţiuni, coreepcnáentului din Sofia !
al rarului .P<sti Hirlap», referitoare la Romă-
na: .Legăturile nosftrp cu Rorrárda s’au inbu-
naîsţ’t mult. Z'arele su seri?, că intre aceste
•’ou' ţSri s’ar încheiat o alianţă (înţelegere).
Oficial areasta nu s’a înfăptuit, dar împrejurarea
este favorabilă unui asemenen lucru. Dach nu
s’a putut ajunge la acest lucru până acum,
ţ. uza a fost Dobrogea, dar spiritul de szi al
poporului înclină spre aşa cev^“. Vorbind de
pnrti -iparea României Ia actualul răsboiu, pri
mul-ministru bu'gar şi-a dat părerea '& şi Ro
mânia va păstra neutralitatea, bine Înţeles o
neutralitate, c»re gJl folosească ambelor ţări, în
cee> ce pr.vejte asigurarea intereselor lor naţionale.
Ajutorarea nenorociţilor cutremurului
din Italia. Biroul italian de informaţii „Ştefani“
aduce ştirea, câ consiliul de miniştri din Roma
a hotăifit eă dea la m. uent 30 milioane pmtru
ajutorarea nenoroc ţilor cutremurului. Totodată a
hotărât scutirea plaţi, dărilor in părţile bântuite
dând nn moratoriu de G luni pentru cambii şi
oblignţiuni comerciale în provincia Apuila şi in
ţinutul Sora.
Aviz. Din partea magistratului orăşenesa
ie aduce hi cunoştinţă, câ, conform ordinului
ministerial Nr. SG82/914, fiecare moară care pro
duce produce făinii numei do-o singură cnliiate
« 5n4ntorntft. ea grâul până la 85% aă-1 ma-
cine,^— M«i departe, conform ordinului minis
terial Nr. 8912/914, fio nro propietnr de moiră,
cnr« nro faină eau idte j)ro<;U';to de făină «pro
vânzare hsu Hchinjbsre, e dator a meBtfcâ făinii
de pune nit adrumtrilo prescriie.
Când se vâ tnchciA pAcea? Allen^Bot
colaborator In zinrul englezul »Daily Chroniclc«
se ocupă Intr'un artirol publicat in >P. linkeu*
cu intrebnren râtul se vn încheia pnccB. Deşi
Kiiclun<r conilucU tul armatei engleze, vorheşt«
desj re 3 nni — «^io Allen Bot — părerea
generalft In Anglia e, că vn reuşi a-i alunga pe
Germani in deourj >1« un nu din Belgia. K
foarte pmblf mnt:c ca alinţii «ă ]>o%tă trece poate
Ivaina. Uţocuparcn Belgiei poate servi însft de
Irnzn pentru o pnec cinstită, căci c exclus cn
pacea sa fio încheiată fără reocupam» Belgiol.
chiar daca risboiul ar ţinea ei 20 do ani. E do
sperai, cil pncc« tv va Invheia incft Înainte
do 191G.
Ghiulea drăcească. Dintro cei cnri so
indeletnicen'\-u inventarea (iocodiren) şi fabrica
rea armelor u.ig.^oate, recordul (etimon) pare
SK-1 fi ajuns inoinerul nmetican Iohn Hăis Hn-
mmoiul. Acesta ocupându so t:mp nai îndelun
gat in atelierul său din Gloucester (ntatul Ma
8<achu!>sett, in America de nord) cu perfecţionn-
reaegloanţeli r de tun, i-a succes să invrntezo o
ghiulea, care va fnro senzaţia înfiorătoare a răz
boaielor moi-rne. Anume aceasta ghiuleo tri
misă in rândurile duşmane din gura tunuiui, va
var.-n oţel ftrbinte in state curgătoare arzând şi
topind tot, cc ii va sta iu cale. Afară do accoa
electul (rezultatul) ucigitor nl a.est.i ghiulele, vn
mai fi sforit prin faptul, cî din ea se vor îm
prăştia gazuri, cari de care mai ucigătoaie, cari
vor ramânea pentru toteeauna in locul, in care
ghiuleiua n explodat. Astfel, că dacă această
ghiulea sr cauza (produce) vre-un foc, bunăoară
intr.un eiifi;;u m i mare, pompierii nu vor fi în
stare a stinge, decarece acejtia din cauza gazu-
rilor omerâtoare nu *e vor puter apropia de lo
cul unde a izbucnit focul şi astfel ceea ce a ră
mas r.epustirt de glenţ va putea fi nimicit in
draga voie de flăcări. Bin inţele?, ştirea aceasta
c citim intr’un ziar amer.csn. Locul, un le a- j
ctaştă ghiulea a io.-t inventată, e America, iar
de întnbuinţai, d cl ea va fi fxistând, se va in
trebu nţa poate tot — în America.
Târgul de vite s- lenitor la Abrud se
va ţi nea în 31 Ianuarie n. 1915, cţeace prin
achite se aduce la cunoştinţa publică.
FOAIA POPORULUI- ___________ tit. 8
„Reuniunea de Inmormăntare din R5-
şlnarl“ îşi va ţinea adunarea geuerală ordinară
Luni în 2 Februarie st. v. 1915 in edificiul
şcoalel, la oarele 1 după ameazi. Aleman Dan-
căpn, director. Ş Ciorati, secretar-oassar.
• In gropile de puşcat;— Vezi chipul la pagina 5. —
Tot auzim pomenindu so de >poziţii«, când
e Torba de vr’o luptă sau altă întorsătură a ac
tualului războiu. »Duşmanul a fost scos din
nişt« poziţii bune« ; sau’: „ai noştrii au ocupat
poziţii bune“ ctc. Mulţi vor crede că »poziţiile*
sunt vr’un loc inUns unde luptătorii iă pot hăr-
ţui In dragă voie...
Poziţii bune de mul e ori sunt şi cele ma
urâte ori mai prăpăstioasă gropi, apoi dâlme,
c.ealuri, după cari se >oate ascunde armata, ca
nevăzută de duşman să poată arunca plumbii
ucigătorii În Ioc sigur. De multe ori câte-o groapă
sau dâlmă de acestea scuteşte viaţa la mii de
luptători, deoareco duşmanul primeşte numai
„ploconnl“, fără să ştio din co parte li vine.
Chipul do azi no arată nişte gropi, alcă
tuite do bunul Dumnezeu tn 8:urgerea veacurilor
si cari acum i-unt întrobuinţate ca ndovirate oe-
tăţi do războiu. In parto do sih vedem cum stau
feciorii Hub scutul ştânedor r.scunşi do vodorea
duşmanului, ilnr în aşteptarea poruncii de atao,
unii gândind departe, departe, la cei de-acasă,
iar alţii ImpSoftudu-so cu... stomacul. închipui
de jos vcd.m cum unul dintro feciori stă 1»
pândă, acoţând puţ:n capul afară din groapă, aă
vadă »cum mai siă lumea* şi «ă privoghleeo nrfş-
cărilo duşmanului...
t
Când t^ra mă chiamă.Gând tara mă chiam.1,
De cc mă plângi mamă? S
Sau doară pândeşti,
Că singură eşti
Carc-ţi dai fcciorul?
As(âinpiiră-ţi dorul
Şi bocclul, m am ă;
Căci ţara când chiamă,
Nc chiamă pc toţi,
Din tată ;n nepoţi.
Atuncia să plângi,
Mânile să-ţi frâtigi
Mamă de durere, —
Când ţara îţi ccrc
Ajutor să-i dai
Şi nu poţi, că n 'a i . . .
Te mistuie dorul
Te paşte fiorul
Că-ţi moare feciorul?
Nu te jelui.
— Ceice *n luptă pier,
\ Mamă, merg în cer!
* ' . Pctrca Dăscăliţi.
Frânturi de doină.i
Do-ul meu de a3tăvars
L ’am perdut de drum de ţară
Şi-am rămas numai cu jale,
Cu nec-.z şi supsrare.
De necaz şi jale grea
Mult ml doare inima
Şi de atâta supărare
Zi şi noapte’s tot pe cale.
I I
Vremuri triste, vremuri grele,
Duce-ţi lacrimile mele,
Pe aripi de rândunele.
Să le bată vânturile,
Pag 7 FOAIA POPORULU I
Să le uşte gândurile,
Gând de mama 'mbă:iâaită,
De nevastă necr-jită
Şi de casă părăsită
III
Cat la lună, luna-i 6us'
Cat la boi şi boii nu s, —
‘ Vântul bate, nt-aua pică
Şi n’am rSmas cu nimieă...
In z dar m'ain oltenii,
In zadar m’ait: mai trudit,
C i nioii' n’am folosit.
E. Măgură.
Doine voiniceşti.i
Fruneă virde. foaie Iută,
Mândrii nu iii supSrată
C-ai rămn-i nemfiritata,
Lasă că dealul .mi-a eu
Bliietămat de Dumnezeu
C'am plecat frumos ţi tnre
Şi-nm rirnas ffiră picioare,
Şi-am plecat prin ţări străine
De-nş trăi cât fiunza’n vie,
Mârio, dragă Mărie,
Toată viaţn mi-e pustie,
Câci dtcând m'nm dephrtat
Tonte mi Bo’mpriiştint,
l ’initij nţ.i mi- ■ r..jioint
.Şi tu drugii m'iii uittit.
Frarizft verde huruinnii.
Munte îmbrn nt ih înm?,
'fu mi eşti tatii, tu-tni ejti nrnmi»: —
Munte, munte nloi de ghinţll
l ’i' mulţi i-si sirAiih din vonţn.
Şi c» mAno, ori p'iimânn
Mit voi f-trAnpi’ ţi pi- mine.
Joan L<nghcl, remviet.
II
Frunzîi verde măr bntut
lV-undc-nm fo«t ţi nm tr. cui
Alt-rvn nu nm vnzut
F‘irft phdtiru c-u **p!ni
Ş; moriirnio de ore-tiiii,
Nuinrii tufo de ele mici
71 tnor.ninti’ dn voiiii i
Fnuun verde tnfir tr.uMos
I' ic urât ori fnunoa
Monrtou dnar trânifţt^ jr><
De-» bntr.ini, «au ile .«unt tir.eri,
IV <* Joi mu de p Vineri. ,
La zar Lasur ;i Puvn'/ru Pralra rnniţi,
Poşta Redacţie imultora. Zilnic primim o Mmedrn’e
de poezii poci’.-.i popnrale şi perişori, dela soldiţi 0 l" 1 -'u fost «au mai -unt încă pe câmpul de lup tf. Din lipsii de; Isc 1111 le putem însă public n pe tonte deodata, ei numai po rînd. De nea ea ruţăm îngAduialX din partea celorce netot întreabă aiu-se uită în foaie după »versul« lor. Ba mit sunt multe şi de acelea, cari peste tot nu ge pot publ'câ.
Spre orientare.Călindarul Poporului pe 1915
a apărut«i început expodiarea lui tuturor acelora, cari l-au co
mandat. Partea cea mai mare s’a trimis deja, iar câţiva
puţini îl primesc în zilele ocestea.
C ălindaru l cuprinde mult pesta 100 de* diferite chipuri
intre cari: delii uşasinarea moştenitorului no-tru de tron, dela moartea Regelui •*
Carol, fotografiile la diftiiţl bărbaţi fruntaşi ai României, fotografiile tuturor
generalilor şi conducătorilor mai de seamă ni armatelor auitro-ungara şi
germană, vederi de pe câmpul de lupta, etc. etc.
apoi
m apa Europei, Aziei, Africei, lumea toată,
mape de pe toate câm purile de răsboiu din
G alltia , Polonia, Belgia, Franţa şi Serb ia .
De ace*-» ne adrc^lm câtră toţi :;l'torii nostrii, atrăgându-le atenţia, ca să nu-şi cumpere
câlindir pânX când nu vor vedea „Ci.lm.lani! Poporului“, care cuprinde toate amănuntele
despre risboiul din anul ncent«, dimpuunii eu Cek intowante chipuri războinice etc. etc.
Cine n văzut ş< a cump»rjt e'tlindarul nostru in unul trecut, *’h putut din destul con*
vinge despre eiiprmul lui b-'îŢU. i^tfel ri\ »rin- vorba e do ( riMis Mat i mint-m numai atât, incă
„ n u l nre-t i enli .danii uo-tru Ur.'..* va *ttf prind« p- orhino pnn boRSţi:« lut. m comparaţie cu pre
ţul nproa,,. de ninv«-1 4 " ,-ro -x-mUr «5 5 Im.-Î porto. F-ţi , ţKTt«ro pinft ce vedeţi
„Cnlindarul I’nporuhs“ p- l»t nja «puneţi ii h «Iţi ounw-mţi !
Ceice c o m a n d a 10, 20, 50 sau mai multe bucăţi, precum şi toţi revAnzătorii,* primos: rabatul cuvenit, ra şi în anul trecut.
Din cauza stărilor râsboinice din anul acest.0, nu putem da calendarul decAt pe Iflngă trimiterea înainte a banilor sau sft se plătească pachetul Ia scoatcrea dela poştă.
Cine vrea să văndă calendarc să ceară condiţiile p ntru revânzători I
RUM, COGNACe t ic n i.ii fine < n lităţi cu d iferite preţuri
ap<>i
cele mai fine c-sC“ l ic h e r u r iprecum ţi
♦ ♦ ♦ rachiuri curate de ♦ ♦ ♦drojdii, prune şi trevere
se c a p ă tâ în
Fabrica de liclieruri HEIHHIGH RIEDEII
T
iia
i i !;•> S ib iiu , S trada Gu^terhei Nr. 7.
Ş L ----- -________________ t*ZZ " r r : -
Nr. 108/1915 not. 2026
Publicaţiune.Comuna Alsogez^s, comitatul
Nagykukullo, dă în arânda prin li citaţiune publică, ce se va ţinea in
21 Februarie 1915, la 2 ored. a., efircima comunală pe timpul din1 Aprilie 1915 până in 31 Decemvrie 1917.
Preţul strigărei e 500 cor., va- dial 105 {. Condiţiunile se pot vedea în cancelaria comunală.
Aliigeze?. la 22 Ianuarie 1915.
Primăria comunală.
Moşie de arândat. 1Pe hotarul comunei Sânmlrtinul j
sărat (Sosszentmarton, comitatul Tur- da-Arieş), între Turda şi Mură=-Lu- j doş, se află de dat In arândă o . mojie constătătoar« din peste 200 1
jugăre pământ arător şi fânaţ. Mo- j şie e lângă gară Maros-Csuc?. Arân- darea se poate face pe 1— 3 ani. Alte informaţii se primefe cela pro
prietară văduva Carolina Cîsmaşiu in Sânmărtlnul «arat. 2023 :
ţftapc k Vinzarc.
Teodor V. BorzaPre ţu l 80 b a n i.
Se pot procură dela
Administraţi?. / Foaia Poporului f
K .20
.20
.20
.20
A \
il'tp i Europei . .. .
Rusiei cu Galiţia
Franiei cu Belgia
Ţărilor balcan'ce
Se afii. de vâr,zare la
Assinlsirajia „Faii PoporalHi“r ; o r e c o r r r . r d s t e-=te a se
zî
"iitu35 h d e o ifb ;t ,
FOAIA PORQRULU1 Nr. 3
Nr. 107/19.5 not.
Publicaţiune.C munn Vecsérd,(comitaiul Nagy*
kükül!".. jft iu arâodă prin licita-
ţiune publică, w se va ţine» In 18
Februarie 1915. la 3 ore d. a.,
cârcima com unală pe timpul din 1 April e 1915 jiinâ In 31 Decern- Trie 1017.
Preţul ür'ïürei e 800 cor., vadiul 10* ,. Gomiij’unil« 46 pot velea in
canrrtaria <*'>inans!â.W.vt-rd. In 22 In.tusrie 1915.
Primăria comnnală.
De arândato moţi» de oS'J jugSro calastrale, din care 28u jc". pidure tSiatA — păjuue bună — <itpărtere 20 ki!o- mttri iltla Cluj Cotidiţiih* le comunică Dr. Rassu. Albina Sib iu.
Î02S
CU 5 0 0 /o m ai ieftină
Birou de informaţii • în Budapesta!
Dau iniortuaţ i In orice cauza ce ** ţinu Je B jdipetta. Dau ir : foramţii trierilor N r^eïr le trinme la m ni?- ! inii o r Cui.r L’rj;ex re»olvaiea cau- wlcr, n rezolvare ttvo'abil'. InC iU »? d e c o t :" r u à , C iU *e î t lV f t ţ i
tir- Hrtnţii orile c»u*edr mil J r ele. ii.a lirflurri prabrir«* ţi »-^urr. (V- 1er cui vn it) j«r>c»ni la Iludn- jr».;a !»■ >uu la ii:»jx îipV ca r> ndu- <iu r sain* aci.
Câţtig informaţii despre soar- tia <clor dc pc câmpul de luptîi.
;ot frltl dc vit.rrn ţi tu:. -. »’ ir . pt<<-utn ;i tir n oic»r«\
ţ! »l(p n'Pfini. R'comân l »pro rucr.; irnrr « ii.vt-nţ’r r.i.uft: moară cu 2 petri şi s te, ce se poate mâna cu mi cnl ori cu mftnn şl face la ii 100 kR. făină fină. PfU-.»! 320 t‘--r. Trimit i;rnt'.rt c-t-v I'-rjji* 2<»l8
L. OlariuHmiapi «t 11. i’âlffy u. 1, 1. 6.
Cxftt aœerînuxi ft foiri* aroC f » d e j x o h J ( 5 c h i l o t ’ * » * )5 m trimit* j«* l l r ^ I preţul ö« 10 cor., o
jo m iu tf kiîo^ifcîn tc Io dc p r im a i r * » f to«. t. — Cr&aro ca ram betil,
A. SAP1RA, 326 Export de cafea ţi teiu, In OalAnta.
U n vier1 It virali1 <îr 1 f» luni, 1 iu b.i-. ru- rat dp Hau 1 . <",i c^rtifirsi, ni 1A
dr vintr, « i, lohann Konncrth în R ţ :n -Vcr. amart) N‘r. 17.l&ngi >ibiiu. 2022
lădoaie perenezcroitor de b&rbaţi
SlBnU, strada Cisnădlei hfr. 12
recoinandi p. t. p«iMlcuM
c e le m a l n o u « v to fe d c to«iiint\ ţ j l a r a i tu a u r «
-• a n o r t lm e n L —.. .. -
Noutăţile *aosile chiar acum, p e n tr u h a ia e d e b ir b a | l« to fe
I n d l s c M , dh)cari »• execuţi dupl «isurl cele mal modern» reVmint* precum: S n c k o , J n « | i ic l« ji h a in e d e
• « lo m , cu prejuri toarta moderat*.n coacbll& ntrn ţlun e
meriţi noulA[)lt ri< rentrupnrdU luri }i ,.î ' • ••, cari»» alli tntdeaun.. ».>>;at.
Aiuprarr* i' co»-fecţion*te la atei i -im (xr-mit a atrag* dci-r,! -tivnţiua« a On. domni preo|i f' leuloui absolvenţi. — I n cnz«*ri d c u r g e n ţ i c o n f c r ţ l o n M «■ r â a d c o m p le t d c h a l a « l a t im p d « 34 o r e . — Unrform« ptntm voluntari, cum ţi tot felul <k articli
uniformi, dtipl pre*crip{i* ct»- Mitra cea m ii noul. TM
* I
C e a rr»r*.i b u n i i a p u p e n t r u d i n ţ ia ; » tn*i ?r.n|t# f *pc»iţv, f i» c«|e ma i Ina jte
S3k P ' 1' « * ' « f i u l » , M - f d up* f»|n.
V ^ W W I V / C l l fo lo .irr.. t p t l dc d in ţi .U i
t a t t V4 mifoii rtu din furâ.H ir t iU a Urlţi d« dofrr
Ed. Bartiia-Winkler’s Nachf. L. P L A N .W l»n , X., Goothegasse 7.
J , " ' Î J ' î ’ i •" ,0 ,,r f*r«a«lil». - S l K C i*rl rT'tulInJfOi »priai » p j rf« dinii alui J1ARTILI#A. Dr«t:rţlfi de Î-»î«iflC-5ri rof (i Mnf flAcii». î«» îr<t)ri t n<Jc au «e pci
cip>4i*. tnmil ta 7 Micit cu cor. VF>0 franco
Oferi foar e ieftin!pentru mflrfurile mai jos numite pe lAn<rA 25° 0 rabat
Ia p lătire înda tă .
S to le d e I a n ă S to fe d e m ă t a a ă C r e p e d e s in a t eCravate pentru domni
Şali pent a teatru D a n t e le
V o i i d e L a in eStofe pentru bluze Batiste brodate Cravate pentru dame
Albituri pentru dame şi [dumni
Stofe din dantele
SarnEfe pEntrn buze — CoFStfe — Ciorapi fini şl mai groşi.
Mănuşi glacé pentru dame, Jupoane, Mănuşi glacé pentru domni.---- — 1
F R I E D R I C H B I N D E Rnrmaşnl ini R u d o l f T r e n t i n a îr
Sib iu, s trada C isnăd ie i Mr. 25.
« B e r e a a l b ă ş ! n e a g r ă d i n o
Bereria delaTrel-SteJarlln S IB IIU
I « r e s te f o a r t e b u n ă ş l g o s t o a s f l l
ftAcawtS N n# dattti 11
*) **** éê te*I w1«cnoM.I Hit U vreţi I a i f l k (M i
î ^ ,
Ci N r d n• ajtea&i«
pAr&bHi M• ■toodţc«# nummmmê
X'Irc ca ochiuri do oţel.h’r, 29 c.
■■
B■■
H i
Hi (garnituri de rBzboiu)
ru orhitiri în lungime* obic'nuiti d* l.N mm, t*ro lecnt cu btto cu tot,
UiMţitne* 27 cn*, «ţi Nr n*Vi2 Ltuipimoa ÎS 18 1B 21 21 21
21 21 21 Nr. firelor r,r,0 " 20 810 720 780 B10
9H0 780 9G0 Ppctc tic ţcnut cu dinţi d# alaml ?>il da nţr) In toatn mlHmilo si afli
in depozit. a»3Uiti de prt| la ecrere t* trimit#
fcratli |l trioco.
, cnnai f iireliSibiiu şi Alba-Iulîa.
•H
*.
i \
- r y
•I I:
1 i■ ‘ %
îl: îLI
ii - <
■■■
■■
■■■■■■
■■■
■■
n1 3 0 9 0 1
MOBILEEMIL PETRUTIU- x'„;rr Fabrici dc noblk ig~~-
S X B H U — W A O Y S Z E B E T I^ * t r . 8 & r f i »
um
•"‘-‘‘‘" • j Atefar propriu (Jc tapiserie
Sc kterezdl éuM iriaauri »rtisflee
Un milion ţoale pentru cai* n.nn «i er*° dm:fr‘t'a cor. 3 90 ^■napoi. A crii* tottt inr.! dis Ual (sartt «a tt
dsd deo.eblţ de c!nr*bme, ţ i « f . si a s p ir a t de lip s i pentra 1 ^ - ^I c r r i î i H O c s s . d « U t , » . o n c t a - i f i i , c j m p
f«n . cn marr.sH» tn ^ = ^ ' * 1 ^ ," •£ ■ *r.untai »c-tra pzy.n r ip p« fant de • Talsar»ccr. 3-s*o p« bocit*. Ac<fte ţoale de laraâ prafuU d o l t i f i « 1 3 « 7^ c n m p l « d t j . b o i p j ^ n I m
* (iti ^
1 bociţi toi de l«r»i pentm eal co*U b*®»1 • „ 13 ............................................................................... ” " 4 " „ . * —
( . . .. >. ..............fir gara -tiniător’,* cu rasabursl pm
M. SW O B O D A , W ien , III 2, Hiessgasse 13—
. 'n?osr»ß».»*rFBr«l» i*I SltRla.